Pamantul este Plat - Scurta Istorie a Secolului XXI de Thomas L Friedman.

Idei principale:• Globalizarea permite tuturor țărilor sa concureze pentru cunoștință și afaceri globale.• Provocările acestei scene economice globale plate cu concurenți globali sunt benefice pentru America.• Avantajele imense rezultate în urma interconectivității și dezvoltarea software-ului din anii 90, permit acum interacțiunea fără precedent între oameni indiferent de naționalitate, limbă și regiune.• Zece evenimente majore au distrus barierele ce au stat în calea colaborării globale.• Aceste evenimente au interacționat cu trei forțe social-economice majore, și împreună au stârnit o schimbare în societate și formarea unei noi economii globale.• Aceste forțe sunt: familiarizarea maselor cu internetul, răspândirea utilizării internetului în câmpul muncii și în mijloacele de comunicare, și afluența miliardelor de oameni ambițioși din Asia și fosta Uniune Sovietică pe piața globală.• Acei care utilizează tehnologia și lucrează împreună pot depăși orice barieră și orice restricții legate de comerț.• Un grad mai ridicat de globalizare va produce mari schimbări în cadrul alianțelor politice naționale și locale.• Muncitorii care au de a face cu externalizarea (opensourcingul) trebuie să își perfecționeze abilitățile personale și să devină competitivi pe piața globală.• Multe din forțele pozitive care au accelerat procesul de globalizare au scurt-circuitat națiunile arabe care nu au creat noi locuri de muncă și nici nu au administrat schimbarea survenită în urma globalizării.Cele trei ere ale globalizării

Cei mai mulți oameni consideră globalizarea ca fiind un fenomen strict modern, când de fapt „globalizarea modernă” e a treia fază a unui fenomen istoric de dezvoltare globală. Prima fază a dezvoltării globale, „Globalizarea 1.0”, a început cu descoperirea lumii noi realizată de Columb, și a durat din 1492 până în 1800. Susținută de naționalism și religie, această fază de lungă durată a fost caracterizată prin capacitatea industrială a marilor puteri de a produce și de a exporta.„Globalizarea 2.0”, din 1800 până în 2000, a fost întreruptă de Marea Recesiune Economică și de ambele Războaie Mondiale, și a fost modelată de marile corporații multinaționale emergente. Globalizarea 2.0 s-a dezvoltat odată cu societățile comerciale pe acțiuni din Europa care căutau noi piețe de desfacere, forță de muncă ieftină, și materii prime la preț accesibil. A continuat cu progresul înregistrat în transportul maritim și feroviar. Această perioadă a cunoscut introducerea mijloacelor moderne de comunicație și costurilor scăzute de transport.„Globalization 3.0” a început în jurul anului 2000 odată cu interconectivitatea economică globală care permitea indivizilor să comunice într-un mod fără precedent. În Globalizarea 1.0, națiunile dominau expansiunea globală. Globalizarea 2.0 a fost cauzată și întreținută de ascensiunea companiilor multinaționale, care au grăbit procesul de dezvoltare globală. În 3.0,

dezvoltarea înregistrată în domeniul software-ului a permis unui număr mare de oameni din întreaga lume să lucreze împreună având un potențial nelimitat.Vameșul din Mumbai

Oare ce formă va lua globalizarea în cea de-a treia fază? Să luăm ca exemplu echipa de contabili locali care îți calculează taxele. Ei ar putea cu ușurință să externalizeze (outsource) munca lor prin intermediul unui server, unei echipe de contabilitate din Mumbai, India. Această tendință extrem de populară de externalizare a unor activități are beneficiile sale. În 2003, aproximativ 25.000 declarații de venituri au fost realizate în India. În 2004, au fost aproximativ 100.000 cu 400.000 anticipate pentru 2005. Un program soft special realizat pentru a permite firmelor americane de contabilitate să-și externalizeze munca, a permis dezvoltarea acestui concept oferind posibilități noi de angajare pentru cei 70.000 de studenți contabili ce graduează anual în India. De la un salariu de 100$ pe lună, acești contabili completează declarațiile de venit ale americanilor și concurează cu preparatorii de taxe americani.Competiția locurilor de muncă nu se limitează la contabili. Companiile pot externaliza orice serviciu sau orice afacere care poate fi rezumată la părțile sale componente și convertită în operații computerizate. Aceasta include aproape orice, de la înregistrarea rezervărilor la restaurant, și declararea veniturilor unei corporații, până la citirea radiografiilor. Și nu se oprește doar la serviciile de bază.Odată cu „globalizarea inovației” multinaționalele din India înregistrează tot mai multe aplicații pentru patentare în Statele Unite, domeniile variind de la proiectarea motoarelor de avioane până la sisteme de transport și cipuri pentru microprocesoare. Chinezii vorbitori de limba japoneză din Dailian, China, răspund prin telefon la întrebările consumatorilor japonezi. Datorită locației strategice, Dailian fiind situat aproape de Korea și Japonia, și datorită numeroaselor universități, spitale, și cursuri de golf, aproximativ 2.800 de companii japoneze își externalizează operațiile aici. În timp ce multe companii își externalizează afacerea în alte țări, altele apelează la „resursele de acasă” (homesourcing), permițând oamenilor să lucreze acasă. JetBlue se folosește de această strategie pentru funcționarii ce se ocupă de rezervări. Azi, în jur de 16% din forța de muncă americană lucrează de acasă. În multe aspecte, externalizarea și homesourcingul sunt conectate: ambele permit oamenilor să lucreze oriunde s-ar afla.Cum a devenit lumea plată

Zece evenimente majore au contribuit la remodelarea lumii moderne și la aplatizarea acesteia. Acești „aplatizatori” au fost:1. „11/9/89: Când zidurile au căzut și WINDOWS a fost lansat” – Când a căzut Zidul Berlinului s-a finalizat și cu economia comunistă de stil vechi. Capitalismul a început să ia amploare.2. „8/9/95: Când Netscape e recunoscut public” – navigarea pe internet și e-mailul au propulsat răspândirea internetului făcându-l viabil din punct de vedere comercial și accesibil pentru utilizatori.3. Fluxul de lucru automatizat prin integrarea software-ului: „Aplicația mea vorbește cu aplicația ta!” – Datorită îmbunătățirii continue a conectivității și a accesibilității software-urilor mult mai mulți oameni pot să fie conectați și să colaboreze mai rapid și mai eficient. Astfel, proiecte complexe formate din sarcini interdependente pot fi subcontractate mai multor persoane, oriunde în lume.

4. Uploadingul: Controlul puterii comunităților – furnizarea unor software-uri de bază gratuit online, va permite tuturor accesul la o platformă comună de operare, accelerând astfel munca în echipă și dezvoltarea software-ului.5. Externalizarea (outsourcing-ul): Y2K (anul 2000) – Internetul permite utilizarea angajaților de peste tot în lume: o anumită sarcină va fi încredințată celui mai calificat, mai convenabil ca și cost, în orice parte a lumii s-ar afla. În India se află de exemplu, o mulțime de oameni foarte talentați și educați și care sunt plătiți cu o fracțiune din salariile americane sau europene. Experții în software și tehnicienii indieni și-au construit o reputație internațională în ce privește evenimentul anului 2000 (Y2K). Sistemul instalat în calculatoare pentru afișarea datei a fost dat peste cap odată cu tercerea de la anul 1999 la 2000 (de la ‘99 la ‘00) astfel că a fost o năvală de tehnicieni indieni iar industria IT indiană a avut resursele necesare pentru rezolvarea problemei, contribuind apoi la propagarea comerțului electronic (e-commerce) și a industriilor colaterale.6. „Offshoring: Să alergi cu gazelele, să mănânci cu leii” – Când vine vorba de părăsirea locului de muncă sau de deschiderea unor fabrici în locații convenabile din punctul de vedere al costurilor, oamenii se gândesc la țări precum China, Malaezia, Tailanda, Mexico, Irlanda, Brazilia și Vietnam. Dar a apela la „offshoring” nu înseamnă doar a muta o parte din procesul de producție; înseamnă crearea unui nou model de business pentru a produce mai multe bunuri care să nu fie vândute pe piața americană, crescând astfel exportul Statelor Unite.7. Lanțurile de aprovizionare: Să mănânci sushi în Arkansas – Wal-Mart demonstrează că aprovizionarea și distribuția îmbunătățite pot eficientiza serviciile prestate și pot scădea costurile provocându-i pe furnizori să-și îmbunătățească și ei serviciile și bunurile oferite.8. „Internalizarea (insourcing-ul)”: Ce fac de fapt tipii îmbrăcați cu pantaloni scurți și caraghioși de culoare maro – Acest mod de colaborare are loc atunci când firmele născocesc noi metode de îmbunătățire a serviciilor prestate. Ia ca și exemplu firma de prestări servicii poștale UPS (United Parcel Service); firma aceasta „maro” (datorită angajaților îmbrăcați cu pantaloni scurți, simpli de culoare maro și camionetelor de aceeași culoare) livrează pachete pretutindeni în lume, dar de asemenea repară calculatoare Toshiba și organizează traseele de livrare pentru pizzeria Papa John. Apelând la internalizare, UPS se folosește de expertiza sa logistică pentru a-și ajuta clienții în crearea de noi afaceri.9. „In-formarea: Google, Yahoo!, MSN Web Search” – Google a revoluționat metodele de căutare a informațiilor. Utilizatorii google realizează aproximativ un miliard de căutări pe an. Metodologia aceasta a căutării pe internet și largul acces la cunoaștere transformă informația într-un obiect de uz comun care poate fi folosit pentru a da naștere unor noi afaceri.10. „Steroizii: Digital, mobil, personal și virtual” – Progresele în tehnologie variază de la comunicații wireless la procesare wireless, rezultând într-o capacitate extrem de puternică de calcul și transmisie. Un cip Intel procesează aproximativ 11 miliarde de instrucțiuni pe secundă (MIPS) comparat cu 60.000 de MIPS în anul 1971.„Tripla convergență”

Acești zece factori au avut un rol puternic în micșorarea lumii, dar fiecare dintre ei a lucrat în mod individual, izolat. Alături de acești factori aplatizatori a acționat convergența altor trei forțe: 1) Noile programe de software și creșterea familiarității oamenilor față de internet; 2) incorporarea cunoașterii în afacere și în comunicarea inter-personală; și 3) afluența pe piața globală a miliardelor de oameni din Asia și fosta Uniune Sovietică care doreau să se realizeze pe plan profesional și financiar – și aceasta, rapid. Prin convergență, aceste trei forțe au

generat propria lor masă critică. Beneficiile fiecărui eveniment se amplificau pe măsură ce se contopea cu alt eveniment. Creșterea colaborărilor la nivel global dintre persoanele talentate fără a ține cont de granițele de limbă, dintre regiuni sau state, a deschis oportunități pentru miliarde de oameni.Noile tehnologii din a doua etapă de Globalizare 2.0 au avut nevoie de ceva timp ca să fie aplicabile. Beneficiile becului au fost resimțite abia după ce populația de rând a reușit să treacă de la vechile metode de iluminare – vechile tehnologii – la noua invenție ce presupunea un sistem de distribuție electric. Dar convergența și schimbările survenite odată cu Globalizarea 3.0 au început în anii ’90 și s-a desfășurat foarte rapid. Oamenii adoptau noile tehnologii cu mai multă ușurință datorită combinației avantajoase dintre calculator, Internet și fibra optică, care a creat o structură organizațională uniformă și comună. Companiile au dezvoltat de asemenea o nouă metodă de raportare în cadrul organizației și anume echipele inter-departamentale în detrimentul vechiului model piramidal de conducere. Southwest Airlines a economisit bani și efort când a oferit clienților acces sistemului de rezervări pentru a-i lăsa să-și printeze propriile tichete de îmbarcare.Adevărata transformare însă a avut loc atunci când angajații au început să-și schimbe metoda de lucru pentru a profita din plin de noile procese și tehnologii. WPP, corporația de publicitate și comunicare din Anglia, deseori mută angajații dintr-un departament în altul diversificându-le sarcinile și atribuțiunile. Personalului de la branding, publicitate și marketing direct, i se poate desemna noile proiecte oriunde s-ar afla. Înmulțește de trei miliarde de ori acest proces de colaborare ca să ai o idee cu privire la forța umană descătușată de această convergență. Niciodată nu s-a înregistrat în istorie așa de mulți oameni care să lucreze împreună. Aceasta a avut un impact profund asupra a ceea ce reprezintă globalizarea. Instituții precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional vor rămâne importante dar nu vor fi capabile să dicteze direcția. Această forță va fi transferată indivizilor care înțeleg beneficiile tehnologiei și a colaborării.Boeing a profitat de aceasta angajând ingineri în Rusia să lucreze în metalurgie și la proiectarea motoarelor pentru avioane. Folosindu-se de aptitudinile de proiectare în aviația militară ale acestor ingineri, Boeing compensează astfel lipsa inginerilor aeronautici americani. Inginerii ruși colaborează cu partenerii de la baza americană pentru a fi în stare să concureze cu Airbus din Europa. Între timp, inginerii ruși externalizează anumite sarcini inginerilor din India. Unii dintre inginerii din Rusia au acum atât de multe comenzi de lucru încât își deschid ei firmele proprii. Pentru a finaliza ciclul, Boeing investește în aceste firme pentru a avea acces la proiecțiile tehnice și designul lor ingineresc.Ciudații parteneri

Alianțele politice se modifică, de asemenea. Deși criticii susțin că externalizarea afectează locurile de muncă americane, acest lucru e valabil și în sens contrar. Când statul Indiana a anunțat o ofertă de lucru în vederea revizurii sistemului său de procesare a cererilor de angajare, licitația a fost câștigată de o firmă de computere din India. Acest contract ar fi scutit statul Indiana de niște costuri de 8.000.000 de dolari dar forțele politice locale au intervenit obligând anularea contractului. În astfel de situații linia dintre exploatator și exploatat devine tot mai neclară.Naționalitatea corporatistă este deasemenea estompată. Hewlett-Packard (HP) are bazele în California dar are angajați în 178 de țări. HP produce părți de calculator acolo unde i se rentează cel mai bine, unde e mai ieftin. Multinaționalele precum HP fac ceea ce e mai bine

pentru ele, și nu neaparat ceea ce e cel mai bine pentru țările lor natale. Acest fapt comunică aspecte cruciale vizând pierderea locurilor de muncă și beneficiile ce rezultă în urma globalizării.Din moment ce aplatizarea lumii e un fenomen ce nu poate fi oprit, trebuie să se ia aminte la noua forță de muncă disponibilă pe piață și la dislocațiile posibile survenite în urma acestui fapt; orice angajat amenințat de aceste realități trebuie să-și îmbunătățească expertiza și să lucreze inteligent într-o poziție care să nu poată fi delegată în afară. Aceste poziții variază de la frizeria locală până la slujbele mai elevate – doctori și avocați specializați.Musulmanii necooperanți

Convertind religia într-o ideologie politică, fundamentaliștii musulmani lucrează împotriva forțelor pozitive ale lumii în curs de aplatizare. În timp ce religiile oferă un refugiu pe plan personal, o ideologie inspirată de religie infiltrată în guvern presupune un plan diferit de acțiune. Fundamentaliștii islamici nu pot împăca credința lor cum că religia musulmană este cea mai autentică și mai completă religie, cu faptul că nivelul mediu de trai al țării lor este mult sub cota media a țărilor vestice. Incapacitatea de a completa aces gol provoacă și chiar înfurie pe mulți din arabii musulmani. Mijloacele mass-media arabe învinuiesc colonialismul, America și Israelul, dar în niciun caz autoritățile lor guvernamentale.Factorii ce mențin lumea arab-musulmană înapoiată includ: o infrastructură slabă pentru dezvoltarea științifică; acces public minim la internet; rata șomajului reprezintă 25% din întreaga populație fără loc de muncă de pe întreg globul; o piață aproape inexistentă de locuri de muncă pentru absolvenți; o populație de patru ori mai mare în ultimii 50 de ani și credința de nestrămutat în Coran, cartea sfântă care nu e deschisă nici unei forme de interpretări. Acești factori crează o dilemă dificil de rezolvat din moment ce fundamentaliștii doresc o reîntoarcere la perfecta lume islamică din secolul al VII-lea, dar în același timp, doresc cu ardoare să stăpânească lumea modernă. Aceste dorințe incompatibile dau naștere unei atitudini de răzbunare. Aceasta ar putea explica de ce majoritatea arabilor musulmani afirmă că ei sunt „umiliți” de insulta de a deține „religia perfectă” și totuși de a fi surclasați de Vest din punctul de vedere al nivelului de trai și al puterii politice. Nu există soluții simple; ceea ce ar putea face cei din afară, este de a încuraja orice forță de reformă din cadrul națiunilor arabe, prin stimularea acordurilor de liber schimb, presa liberă, și simpla coexistență cu Israelul. În cazul în care această parte de lume rămâne neîmblânzită, poate deveni o forță distrugătoare ce ar desființa multe din evenimentele aplatizate din ultimul deceniu.—Despre autor:THOMAS L. FRIEDMAN a câștigat premiul Pulitzer de trei ori datorită publicațiilor sale referitoare la relațiile internaționale în revista de prestigiu The New York Times. A scris trei bestseller-uri: The Lexus and the Olive Tree, Longitudes and Attitudes, și From Beirut to Jerusalem, care a și câștigat Premiul Cartea Națională în 1989