NOVELEDE

IOSIFU VULCANU.

TOMULU J.

PESTA, 1872.

Suplementu la Familia."

.

i.".nivs.nntan",

/1

Pesta 1872. Cu tipariulu lui Alesandru Koesi.

I.

Intro codrii cei romantici ai Transilva-niei , in o vale incantatoria, zace unu sa-tutiu.

S6-1u numimu loanesci !Pe timpulu naratiunii nostre, vr'o trei-

dieci de ani mai nainte, intregulu satu abi6avea vr'o siese-dieci de case. Locuitorii luierau Romani ; plugari simpli, dar fericiti,pentru ca aspic atiunile loru nu treceau pestetrebuintiele ne aperate ale vietii omenesci.Pamentu lu, udatu. cu sudorea si sangele loru,li oferii fructele sale, de si pucine, dar pla-cute. Portulu simplu, inse pitorescu, i multia-mia cu desfetare. Y'x politic'a lumei nu li fa-cea roulta batere de capu, nidi nu li rapid li-niscea.

6

Satulu inca avea timbrulu originalitatii.Situatiunea satului era forte fantastica.

Giuru impreginru nesce munti invescuti cucodri, dr in mijloculu satului sierpuia unusprintenu riurelu.

De strade nu era nici pomenire ; caseleconstruite si asiediate in disordine poetica,par ca unu dieu prES poternicu le-ar fi impras-chiatu, precum improscamu o mana de grau.Abatendu-se cine-va prin satu , apuca dru-mulu pe unde i parea mai dreptu printre Ca-sulfele raru semenate.

Casele mici, anguste si acoperite cu paie,dupa datin'a strabuna, nu erau varuite, cutote ca satulu acest'a escela cu varualu seu re-num itu, si satenii lu-portau in departari marlspre vendiare. Dupa economi'a loru natiunala,ei preferiau a vinde varulu cu pretiu bunu,si kintrebuintia sum'a castigata la platirea

vinarsului beutu in carcim'a satului.Dar datin'a acdsta rea domnia numai

atunce. Asta-di, precum toti scimu, poporulunostru nu mai consuma atate beuturi spiritu6-se, si jidanulu satului pre-totu-indene sta semOra de f6me.

Ce bine, ca a trecutu acdsta plaga d'asupra 'Astra!

7

E bine, pe timpurile acele, in satulu des-pre care vorbimu, casele in fatia de catrastrada, aveau numai ate o ferestuica, mica,lipita cu harthia sea piele, incatu radiele so-relui si aei ulu curatu nu poteau se petrundaprin ele de felu. Si totu-si bietii sateni se mi-rara , a de ce aunt in dinsii atfttia bol-navi?

Numai cas'a judelui si a preotului se fa-liau cu ate &Sue feresti. Co e mai multu Iaceste feresti erau de sticla. Mare raritate peacele timpuri.

Intro aceste casulie formau unu con-trastu forte evidentu acele &Sue case frum6sede langa olalta, cari se vedeau in mijloculusatului. AmendOue, construite din caramide,represintau artea in mijloculu naturei. Inain-tea caseloru cresceau arbori verdi si tufosi, cuumbra recorit6ria; dr in josulu caseloru se in-tindeau d6ue gradine bine cultivate.

Proprietarii aceatora erau doi Romanide frunte : bun Todorescu si Petra Cam-peanu. Ambii bogati, nobili, (atunce atributualu autoritfitii,) si Romani buni.

Cu tote aceste inse ei traiau in cea maiinversiunata dusmania.

Ca se pricepeti discordi'a si chiar inimi-

8

c6ti'a loru, va fi d6ra de ajunsu a spune nu-mai atat'a, a Todorescu era unitu", 6raCampeanu neunitu", si ca amendoi tie-neau multu la dogmele confessiunii loru.

Scimu toti in ce mesura mare era odatarespanditu intro not confessiunalismulu.

Bietulu copilu in scola mai nainte inve-tia diferinti'a in privinti'a ast'a; apoi ur'a ca-tra cealalta confessiune se incuibi in frage-d'a-i anima, si crescea cu etatea-i, cercandutote ocasiunile a o dovedi catra fratele de unusange, dar de alta confessiune.

Scimu toti catu' ni-au: stricatu preotiifara inteligintia, si cei fara consciintia moralasi natiunala , on6re esceptiuniloru!candu din amvonulu bisericei,in locu de pre-dice morale, audieam sumutiari dogmatics.

Astu-felu do multe -ori o causa catu demica era de ajunsu, ca amicii de diferite con-fessiuni se devina cei mai aprigi inimici.

Chiar nenorocirea ac6st'a se raped si lafamiliele de slum, si amicii intimi de odini6raacuma nu se mai poteau suferi.

Ur'a acesta a loru se estinse pan'acolo,incatu bine ca amendo'i erau Romani buni, to-tu-si nici unula nu recunoscea pe celalaltunici macaru de Romanu.

9

Campeanu numia pe Todorescu grecu",(Sr acest'a dicea lui Campeanu papistu."

Ce lu ce a traitu in acele timpuri in vr'ocomuna mestecata, va fi avendu idea claradespre discordi'a, nentielegerea, si nenumera-tole secature, ce erau la ordinea dilei intro'aceste d6ue familie, ambele onorabile.

Dar generatiunea nostra moderna nu prdintielege aceste contrarietati confessiunale,ea-ci precum toti scimu asta-di ele numai esistu intre poi.

Si nici nu mai cutdza nimene se se incu-mete a redescept6. intro noi aceste idei rugi-nite, pentru cas, toti amu ride de elu, ca de unuprostu si jumetato !

Cum se nu ?Uniti si neuniti confessiunalminte, noi

toti suntemu Romani, toti suntemu strane-potii lui Traiana, toti avemu acele-si intere-se natiunale, cari numai in aimonia potu seinaintezo 1...

Romanii de odini6ra par' Ca nu scieauaast'a.

Ce bine e ca o scimu noi !...Considerandu dar tole de susu, nu voiu

spune unu ce necredibilu, afirmandu ca aces-te (Ike familia amintite nici nu conveniau de

10

felu, nici nu cercau a se apropie. un'a de alta,ci se incungiurau, lipsindu-se chiar si desocietatile in cari scieau ca s'aru potd in-telni.

Ambele parti considerau dreptu pecatuintrevederea si conversarea dimpreuna, sinumai atunce vorbiau la olalta, candu dinintemplare so intelniau unde-va , dar si-atunci convorbirea loru so infira numai des-pre curgerea tirnpului, semenature , si altelsde aceste, despre cari n'au datina a vorbi,decatu numai economii si amorosii fri-cosi ...

Famili'a lui Todorescu, afara de dinsulu,consta din doi membri, soci'a lui si fiic'a-iElena.

Soda lui Campeanu, de la care i re-mase unu fiu cu numele Stefanu, morisede multu.

Ddca parintii nu se intelniau, decatuarare-oli , cu atatu mai a dese on conveniaucophi loru; acestia cercau in adinsu prile-giulu de a se potd vedd si de a-si impartesisimtiemintele, cari de mici se desvelisera inanimele loru cele fragede si curate.

ninth' casele si gradinele parintiloru ye-eine, usioru se rote pricepe, ca coplii de mici

11

aveau ocasiune a petrece la olalta, a se joca.si a se preamble, in gradinele loru, alergandudupa fluturi.

Dimpreuna se bucurau si plangeau.Parintii i vedeau, inse nu se 'ndurau a

li turbura. joculu si bucurlele loru tale copi-laresci.

Lasa pce-se ! diceau ei a doseori, inca-su copii ; ddca voru cresce mari,nu voru aye prilegiu a se vedd a de-se ori.

Inge copiii devenira juni.Sosi timpulu in care parintii trebuia

se se ingrigdsca de a incepe educatiunealoru ..

Elena si-incepix studiile intr'unu insti-tutu de alu calugaritieloru, cari, dupa opiniu-nea de atunco, singure erau in stare a inzestra,pe o feta cu cultur'a necesaria.

Asta-di nici acdsta opiniune nu maiesiste. Ca-ci tine ar mai si potd credo, ca nes-ce calugaritie, lipsite de cunoscinti'a si iu-birea vietii familiarie, se fie capabilo a in-

strua fetele pentru vieti'a familiaria ?Ast'a ar fi unu ce absurdu! ...Atunce inse absurditatea avea lustrulu

nnicei posibilitati.

12

Deci Elena fu dues la calugaritie, drStefanu inscrisu la sc6l'a gimnasiala dinClusiu.

Ca toti studintii , si Stefanu asceptit Cunerabdare feriele scolastice, ca se se p6ta ren-tore° a cam.

Acolo in cetate , departe de cas'a parin-tidsca, de suvenirile tole dulci ale tineretielornsale, era strainu de bucuria.

Dar nici a casa nu simtiea placere. In lo-curile odiniOra atatu de placute nu mai afladesfetare. Cantecile paseriloru nu-la mai far-m, ,au. Nu mai admire, cu bucuria sierpuireariului din satu.

Iutregulu satutiu i se parea prd micu,pustiu, singuraticu, ca-ci Elena lipsea din-tr'insulu.

Fantasandu in singuretatea sa, de multeon si-aducea a minte de 6rele ce le potrecusecu dins'a.

Pe undo ambla, toti pasii, t6te locurile iirevocau in memoria crate o 6ra dulce, crate osuvenire delici6sa

lei sub teiula cestu umbrosu se joca cuea; cello in dumbrav'a verde cetira dimpreunaistori'a lui Robinson; pe pajistea verde aler -gase on dins'a dupa fluturei

13

Dar acuma tote aceste sunt numai nescesuveniri, cari colorha'eu atfitu mai disarmo-niosu presintele intunecosu...

Elena e departs !...Cu asemene cugete triste venia si se de-.

parts. Stefanu de a casa.Elena numai dupa unu restimpu de siese

ani petrecu-ti in institutu se rentorse la cas'aparintiesca.

Celu-ce a vediutu-0 inainte de a merge ininstitutu, acuma nu arfi recunoscutu-o.

Candu se departa, era unu muguru, oracuma e o fl6re deplinu desvoltata.

Frumseti'a-i rara potea fi admirata chiarai de poeti, si de autori de novels, can totu-de-una infatisieza lectoriloru numai fiintiesublime, incantaterie si angeresci...

Tali'a-i ere, lungaretia, subtire, fati'a-iblondina, ochii-i mari si negrii, buditiele-icoraline...

Numai aripi nu avea spre a fi potutu re-presinta unu augeru delicatu!

Inge afara de aceste frumseti corporalsElena mai era inzestrata si cu unu farmecusufletescu.

Ea avea anima buna.

14

Abi6 vent a casa, indata i se Si lati yes-tea in tote partile printre munti.

Femeile din satu mergeau la dins'a ca sila unu angeru paditoriu si mantuitoriu.

Ddca ate una avea vr'o dorere sufletes-ca, o spunea ei, si ea sciea atatu de frumosuse mangaie pe on si care, incatu trebuia sefia impetrita anim'a aceea, pe care n'ar fi pe-trunsu-o cuvintele ei dulci.

Si d6ca aveau vr'unu altu necasu , d6cali se intempla vr'o nenorocire, ea li dadea sva-turi, ma in casu de necesitate si ajut6-rie din caset'a sa.

Ddca 6menii din satu aveau se cera ce-va de la dlu Todorescu, ei numai de domni-siOr'a Elena se rogau, si se departau siguri deretultatulu doritu.

Se mai spunu Ore, ca Elena era romanabuna, ca vorbia cu. toti frumosu romanesce, sia acdsta impregiurare inca contribuiii, multula iubirea si stim'a poporului pentru ea ?

Da, v'o spunu si avista. Sciti pentru ce ?Pentru ca se sciti si dvostre, si se vs mirati,a era unu timpu, candu damelo nOstre nuprd vorbiau multu romanesce; candu roma-nismulu unei domnisiOre romane era o rani-tate preti6sa.

15

Era odata unu timpu, candu damele ro-mane nu pricepeau missiunea loru santa...

Era, odata unu timpu candu ele abusaude darulu sortii

In acelu timpu de funeste urmari, feti-tiele romane nu poteau se se bucure de o edu-catiune romandsca!

Dar ce dicu!Ele n'a suptu nici limb'a lora dimpreuna

cu laptele mumescu, ci mai antaiu invetiaulimbele strains, si numai prin conversari cuservitoriele invetiau a loru.

Clasele mai innalte, in nosciinti'a origi-nei loru, se rusinau de natiunalitatea si ras'aloru, si astu-felu renegandu-o, perira in va-lurile amalgamisarii natiunale.

Numai poporulu impilatu dicea cu fala :Eu sum Romanu!

Asta-di, lauda Domnului, acdsta plaga numai peteza natiunea nOstra.

Asta-di nu se mai afla intro not nici unurenegatu gata a-si vinde sangele sou.

Asta-di, precum toti scimu, damele ro-mane nu se mai rusineza de limb'a loru, sitote vorbescu frumosu romanesce.

Asta-di dar simtiementulu romanescu

...

16

alu Elenei n'ar mai fi o raritate atatu de mareca atunce.

Ce bine, ca au trecutu acele timpuri !Er not se revenimu la obiectu!Intre aceste sosl a casa si Stefanu.Cine ar.potd descrie cugetele lui la vede-

rea Elenei ?Idealulu seu, care si-l'a compusu in seri

lumin6se, la aspectulu steleloru si alu lunei,candu natur'a d6rme si se sc6la din morminteumbrele cele fantastice, cari sioptescu omu-lui idei minunate, idealulu acel'a l'a ye-diutu elu realisatu in Elena, si de odata simtiin venele sale o cerculare estraordinaria a san-gelui ...

Mintea-i fu cuprinsa de mil. si mil de cu-gete ... capulu i se ingreuna ... si in totafiinti'a lui simtiea o betia dulce, sublima siangerdsca ...

Acesta i sioptea, ca iubirea sa prunc6scadeveni amoru ferbinte...

Acdst'a i sioptea neneetatu :Ast'a sdu nici una va fi soci'a ta!

Tinerii nostri, ca mai de multui asie siacuma conveniau a dese ori, Parintii nu-i im-pedecau.

17

Odata Stofanu gasi pe Elena singura acasa in gradina.

Fetiti'a siedoa pe o canapea do drba si sejoca cu nesce frundie de arbore.

Ea observit deja in dopartare po Stofanu,dar se prefacea ca nu l'a diaritu, si so joca, simai departe, rupendu cite o frundia si dicendumereu : me iubesco, nu me iubesce, me iubes-ce, nu me iubesce

Ce jocu interesantu! disc Stefanuijungendu langa dins'a.

Ah ! cum me spariasi !...Ierta-me, n'am voitu! E bine, se con-

tinuamu joculu! Dar sub o conditiune...Si-acooa ?Se spunemu amendoi ce a fostu subiec-

tulu cugeteloru 'Astro.Nu-mi pasa. Dar mai antaiu mi-vei

spune tu.Bucurosu! Se 'ncepemu dara !Ah! elu me iubesco.Si ea, me iubesce.Spune-mi dara, Stefano, la tine ai cu-

getatu ?E bine, ddca chiar voiesci , ti-spunu,

ca eu am cugetatu la tine.La mine ?

Doi morti vii. 2

18

Da.Ah !Dar to ?Ah! Stefane !., .Scumpa Elena! Siovairea ta adora-

bila mi-da potere se-ti descoperu secretulusufletului meu. Nu-lu tainuescu mai multu,ca-ci nu potu. Anim'a mea e incapabila a su-porta, si de acuma inainte acestu greumentu.Ori undo amblu , diu'a si noptea , totu fati'ata blanda o vedu inaintoa mea, si v6cea ani-mei mole mi-sioptesce nencetatu : Vedi fiin-ti'a asta delicata! Ast'a s6u nici un'a va fi so-ci'a ta 1"

Stefanu tienu o scurta pausa, d6ra sprea-si intari curagiulu pentru cele ce va maispune, apoi continua :

Si candu stau si meditezu a supra in-spiratiuniloru animei mele , vediu ca anim'amea are dreptu. Tu vei fi soci'a mea, s6u niciun'a I

Elena tremura, sub impresiunea unorusimtieminte inca necunoscute de dins'a.

Elena, continua Stefanu cu vac°plina de intimitate, eu to iubescu! Spune-mi, dragu angeru de placere, iubesci-me si

19

to ? Vrei se fii a mea pentru totu-de-una ?Vrei se fii soci'a mea ?

Copil'a capulu pe pieptulu luiStefanu, si nu respunse nimica.

Tu tremuri ! dise Stefanu. Pronun-cia numai unu cuventu aprobativu , si euvoiu fi celu mai fericitu de pe fati'a pamen-tului!

0 stringers de mans, fu respunsulu feti-si6rei.

Da, Stefane, incepu apoi dins'a in-tr'unu tonu tremurandu, eu to iubescu.Oh! cata fericire mi-au causatu lute cuvinteletale sincere, eu to iubescu de multu, demultu,de candu ne cunOscemu. Totu minu-tulu petrocutu cu cugetulu la amorulu meu,mi -a procuratu placeri noue : der Ota, acumasum si mai fericita, ca -ci vediu ca si to meiubesci.

Te iubescu, si to voiu iubi pentrutotu-de-una

D fericirea mea se amesteca cu ama-ratiuno ma e, care amenintia cu nimicire toteilusiunile mele dulci.

Cum, cum ? intrebh Stefanu spa-riatu.

Candu cugetu la amorulu nostru in2

ca-ci

ei- inclinh

I

20

viitoriu, cauta se plangu de plag'a ce ne as-cdpta.

Nu to intielegu, dise Stefanu si maiingrigitu.

Scii bine, iubite , ca parintii nostritraiescu in cea mai mare dusmania. Acostainimicitia a lore nu-i va permite a ne lasa seapucamu calea fericirii nOstre.

Si dupa aceste serman'a copila prorupsein lacrime ferbinti, inclinandu-si capulu de nouin bratiele lui Stefanu.

Nu plange, Elena! Departdza-ti acestecugete triste si infricosiate ! Noi vomu fi feri-citi, ca-ei parintii nostri ne iubescu.

Da, ei ne iubescu. -Inse pe sine seurescu, observh copila.

E bine, amorulu loru parintioscu vafi victoriosa a supra uroi loru porsonale. Ma-ne voiu vorbt cu dinsii, li voiu descoperiamorulu nostru, si dinsii nu potu fi atatude crudeli, ca se refuse invoirea lore la lega-tur'a nostra!

Oh ! de-ar di Domnodieu! Inso euam presimtiri forte triste.

Nu to 'ntrista! Spera si crede, ca notvomu fi fericiti ! Sterge-ti lacrimele. Fii voi6-sa, glumdtia. Asid mi-placi !

.

21

Vedi acuma ridu, respunse copil'a,fortiandu-si vioitiune , dar sub genele-i ridie-Olio straluciau inca lacrime.

E bine, scump'a mea , totu astu -foluse to revedu, ca-ci acuma eu trebuie se me de-partu. Remani cu Domnediou!

Se. fii sanetosu!Si stringendu-si manila, se despartira cu

speranti'a 'n viitoriu, si en secretulu dulce inanim'a loru.

Oh ! 'idea scieau, ca amorulu loru nu maio numai secretulu loru!

Oh ! de scieau, ca dlu Campeanu fu mar-toru la scen'a loru de amoru , si ca audi t6taconversatiunea loru!

Lui Campeanu nu i se 'mparea de con-venirile tale dose ale tineriloru, ca-ci se te-mea ca de ciuma, ca nu cumva fiulu seu se seamoriseze de Elena. Si apoi dupa convingereasa era unu pecatu grozavu , ca unu dreptu-credintiosu ,unitu" se ieie de soda pe o sis-rnatica de grdea." Deci s1-propuse, ca odata iva pandi , spre a se convinge pe deplinu des-pro ingrigirile sale neliniscit6rie.

Ocasiunea asceptata 8°81 inca in diu'aaceea. Stefanu merse in gradin'a vecina, undose afla, si Elena. Si fiindu ea conversatiunea

22

lora se tienh apr6pe de gardulu ce impartieagradiM'a de ceea a lui, elu pitulandu-se laumbr'a unei tufe petit se audia bine totecuvintele.

Cugetatu-am! Sciutu-am ! escla-mh dinsulu dupa departarea lui Stefanu,plinu de amaratiune sufletdsca. Ah! ce frame-si doi porumbasi! Ce dulce sciu ei conversa!Ce planuri mai facu! Cum decidu ei sortealoru, par ca acdst'a ar depinde numai de laei! E bine, voi ati propusu, dar eu la rondulumeu voiu decide. Si decisiunea mea va deni-m& cetatiu'a ilussiuniloru vdstre !

Intre aceste elu plea, din gradina, simergendu in susu catra casa, in fine intra inodai'a sa. Acolo apuch de nou firulu medita-tiuniloru sale:

E bine, decisiunea va remand acest'a.Dar cum o voiu esecuta ? Se spunu lui Ste-fanu, ca legatur'a lui conjugala nu convineconvinctiuniloru mele religiunarie ? ca ast'aar fi unu scandalu pentru famili'a n6stra ?Sdu se-i spunu apriatu, ca i voiu refusa, bine-cuventarea mea parintiOsca?

Nici un'a , nici alta! continuh din-sulu dupa unu restimpu de meditatiune. Si euam fostu odata tineru. Sciu ca, anim'a iubitd-

23

ria tinera nu admite filosofarea, si de felu nuvrd se pricdpa argumentArile reale contradi-catorie; dr rigorositatea si opunerea parin-tidsca produce chiar resultatulu doritu,amorulu opritu totu-de-una e mai ferbinte.

Era-si urma unu momentu de tacere,dupa care elu continua :

Dar ce se facu ? Cum se nimicescuacestu fatalu planu de casatoria, care me ame-nintia cu unu pericolu atatu de mare ?

Apoi incepa a se preambla prin odaia,adancitu in meditatiuni profunde. Dar inse-daru. Nici o idea buna nu-i plesni prinminte.

Am gas'tu- o ! esclamh, elu in fine,plinu de bucurfa, voiu .. .

In mom entulu acest'a bath tine -va lausia.

Intra! strigh Campeanu linis-citu.

Celu-ce intra, era. Stefanu.Parintele seu he porta cu dinsulu, par ca,

n'ar fi auditu nici unu cuventielu din conver-satiunea lora neliniscitdria.

In dill's, urmatoria Stefanu i descoperltote, cerendu-i al binecuventarea parintiesca.

Fiule ! respunse betranulu emo-

24

tiunatu, e frumosu din partea ta, ca n'aiuitatu de detorinti'a-ti fiesta catra parinteloteu, si ai venitu a-ti descoperi cu sinceritatesecretulu animei tale. Ernu parinte n'aro feri-cire mai mare in vidti'a sa, decatu coea a fluluiseu. Pontru aceea dara elu cdrca tote mijlocelespre realisarea acestei fericiri, care este si alui. Vidti'a conjugala, in care vrei so intri situ, de siguru e bas'a cea mai potornica, spre ase potd edifid pe ea, templulu fericirii etorno.Inse acdsta basa trebue se fia solida, se n'opath clatina nici unu evenimentu esternu ; sefia capabila a resiste toturoru atacurilorusociale, morale si reale. Va so diva legatur'aconjugala se fia astu-felu compusa, incatu sianim'a si mintea s'o pota sanetiuna cu apro-barea sa. Aceste stint idei generale. Incatupentru tine, fiule, esti multu mai inteligentu,decittu se ai trebuintia do esplicatiuni parti-eularie. Tu de siguru ai meditatu seriosu; aicumpenitu tits improgiurarilo si

posibile, si numai dupa meditatiuniseriose ai decisu a face pasiulu acest'a, coinmai ponderosu in tota vieti'a 'Astra. Eu daran'am se graiescu nimica la decisinnea ta. Nume privesce nici aprobarea, nici desaprobareaei; ambele aceste apartienu competintiei vii-

eventuali-tiltile

25

toriului. A anticipa secretele viitoriului, ar fi,a primi a supra mea o respundiabilitato dos-peratoria. Tu vei face, cum vei set mai bine,si vei suporta singuru sarciu'a respundiabili-tatii. Numai o mica observatiune ti-voiu face.

Te ascultu, tata, cu placere.Tu nu ti-ai terminatu iuca scolile. 3Iai

ai se studiezi, ca se poti ocupa si tu unu locuin vidti'a publica, conformu starii tale mate-rial°.

Voiu stud* tata.Esti inca prd tinoru ca se to poti in-

Bora.

Stefanu tacit.Eu dara dorescu, ca tu mai antaiu

se-ti termini studiele, si numai dupa aceea seto insori. Totu-odata ti-adueu la cunoscintia,ca am aflatu cu cale a to duce la Pesta pentrucontinuarca studieloru tale. In privinti'a acdstaam si avutu o corespundintia cu unu amicualu meu de acolo, carele cbiar adi me iusciin-tia, ca numai decatu so plecamu. Deci fiule,gata-te de caletoria, ca-ci dupa middia-divomit si porni.

Aceste cuvinte lovira ca fulgerulu anim'alui Stefanu. Elu tresari f6rte emotiunatu,Cum se nu? Sermanulu, trebuia se se des-

26

parta do Elena ; trebuia s'o parasesca pe timpuatatu do lungu ; si chiar acuma, candu in finesciea, ca si dins'a lu-iubesce.

Cu tete aceste inse, in intristarea lui seamestecit si o bucuria ere -care. Ce e dreptu,parintele seu i anuncik, ca, voru plea, numaidocatu spre Pest'a, inse dinsulu nu-i ref use,binecuventarea parintidsca pentru insoratiunealui ; numai atat'a doria, ca mai antaiu se-sitermine scolile. Va se dica, dupa terminareastudieloru sale, Elena va fi a lui.

Acesta sperantia i inspirit bucuria, si dist)cu indestulire parintelui sou :

E bine, tata, sum gata de drumu.Dupa miedia-di vomu potd pleca.

Cam de catra sera esi din curte o trasuracu patru cai. Intr'ins'a siedea betranulu Cam-peanu cu fiulu seu.

Elena se uita din ambitu dupa trasur'a,care esiea din satu ducendu tesaurulu ei ; cumaram'a-i alba facea lui Stefanu semne deadio, si ochii ei i se implura do lacrime....

E bine, intielegeti dvastre liniscea si re-cdl'a lui Campeanu, cu care a ascultatu nara-tiunea fiului seu relativa la anaorulu dinsului ?Sciti ce idea i plesni prin minte, candu escla-mh : Am gas'tu-o?"

27

Eta cum medita elu :Nu-lu voiu capacita, sett combate cu

furia ; ca -ci ast'a inca ar mai infoca amoruluseu si resolutiunea sa. Din contra i voiu vorbicu blandkia. I voiu spune, ca e prd tineru dea se pote insora, ca mai are inca se invetie.Lu-voiu duce dara la Pesta, si studiandu acoloin restimpu de mai multi ani, va uita amorulusou nebunu, dimpreuna cu idealulu seu scan-d alosu.

IL

Trecura siese ani dupa cele enarate incapulu precedinte.

In acestu timpu reapucAmu firulu intern-plaminteloru 'Astro in Posta.

Stefanu Campeanu in acestu restimpufacendu si cursulu juridicu la universitateadin Pesta, dupa datin'a de atunce so facit ja-ratu" la tabl'a regdsca.

De candu lu-vediuramu mai pe urma,elu se stramuth de totu.

Junele celu fragedu acuma e bar-batu.

Pe fati'a-i nu mai locuiesce surisulu de

28

odini6ra; gur'a-i nu mai pronuncia anecdotevesele ; olu totu-de-una e seriosu ; numai candusi candu vorbesce, si-atunce inca numai dOue-trei cuvinte : Fati'a-i barbOsa corespunde fortebine seriositatii sale.

Intr'aceea in afocerile sale ofici6se e di-liginto si din asta causa si-a eluptatu iubireasi stim'a chiar a superioriloru sei.

Amicii lui de multe on voiau s'alungenorii de pe fruntoa-i, si cu acestia ideile tristedin anima lui, inse dinsii nu reesieau cuintropinderile loru amicale, ca-ci dorerea luiStefanu nu se pote stergo.

Elu si acuma iubesce pe Elena.Inse ac6st'a inca n'ar fi fostu nefericire

pentru olu, mai alesu avendu doja dupaparerea lui si aprobarea parinti6sca; daraceea apoi iutru adeveru era mare nefericirepentru olu, ca multi' iubit'a si adorat'a Elena

nu-lu mai iubia.Se pote ast'a ? inreb ati dvOstre, si se in-

treba a dese ort si Stefanu.Da, se 'Ate, ca-ci dorere! in lame

tote aunt trecatOrie.La inceputu si Stefanu era de parerea,

ca nu se pote, ca scump'a lui Elena, care i-ajuratu amoru eternu, se nu-lu "mai iubesca,

29

se-si calce juramentulu, si se-lu uite do totu,par'ea nici nu l'ar fi cunoscutu vr'oclata...

Mai tardiu apoi se convinse si dinsulu, cadieu, se pate si ast'a. . .

Indata dupa dopartarea sa do la caminulaparintiescu, elu incept.' a-si reversa dorerileanimei sale in epistole adresato catra idealuluseu; dar doreroa sa totu crescea, si cu catasuferintiele sale se mariau, in asid mosura, soinmultieau si epistolele lui.

Si epistolele lui totu se inmultieau ... siCu catu aceste se inmultieau, cu atat'a ores-cea si dorerea sa ...

Cum se nu ?Pe di ce rnergea, totu se convingea mai

multu ca se pdte si ceea ce a cugetatu droptunepotintia, se pot° ca si sonic) se fia recd, sepdte ca si ndu'a se aiba pdta, se 'Ate ea simirosulu floriloru se fia voninosu, se pdteca si Elena se-lu uite . ..

Dar cum se nu-lu fi uitatu?Ea n'a respunsu nici la un'a din multelo

lui epistole, ce 4-a scrisu dinsulu.Ea nu. mai avea dara unu cuventu dulce

pentru elu, prin care se-i inspire divinulu sim-tiementu alu mangaiarii; on nu

amorului,mai posedea

dara sacrulu iudemnu alu se -i imple

30

anim'a de sperantia pentru viitoriu ; ea daranu mai nutria pentru elu amorulu ei de odi-ni6ra .. .

Cum n'ar fi simtitu dar Stefanu doreremare ? Dar elu totu-si nu inceta a sorb:, epis-tole, pentru ca, elu nu credea ca si imposibili-tatea se fia posibila, pentru ca, elu nu credeaca Elena se fia fostu capabila a-lu uita.

Elu atribuia, tacerea ei altoru cause inde-pendinte de vointi'a ei.

Intro di apoi se convinse si dinsulu, caElena nu-lu mai iubesce, ca dieu si ast'a sop6te .. .

Si cum nu s'ar fi convinsu despre acdst'aintru adeveru, candu cetea in epistol'a parin-telui seu, ca Elena a moritu ?

Mortii nu mai iubescu!Dar cei vii potu se mai iubesca pe cei

morti.Si Stefanu totu iubia inca pe Elena.Elu o credea fidola, cugeta ca dins'a nu-

mai din caus'a Wei sale n'a respunsu la epis-tolele lui, elu era, siguru, ca, ea a morituiubindu-lu cu acela-si focu, cu aceea-si pas-siune.

Cum se n'o fi iubitu dara?Da, elu totu o mai iubia, si inca dora

31

mai ferbinte, mai passiunatu, mai gata pentrusacrificie, ca-ci amorulu sou era amorulu des-peratiunii.

Ah ! ce este mai frumosu, mai castu, maipoeticu, decatu unu amoru si dincolo do mor-mentu ? !

A iubi o fiintia farmecatOria, care ti-rop-resinta in realitate idealulu visuriloru tale, aiubi o femeia, care ti-schimba vidti'a de totedilele intr'unu raiu feericu, a iubi pe unacare la palpitarile amortise ale animei taleti-respunde cu amorulu ei imbetatoriu : e unuegoismu.

Dar a iubi o fiintia inchisa pentru totu-de-una sub pamentu intre scandurele cosciugului,care la caldura' amorului teu nu pote se res-punda de rece ce este, a carei anima nu maipalpita cu amoru, alu carei range nu mai cer-culdza se inspire placere, a carei budie numai sioptescu taine imbetatorie, a carol ochinu mai lucescu aprindiendu anime, a careibratie nu mai imbratisidza pe nimene : acest'aall! acest'a e amorulu adeveratu !

Si astu- felu iubi Stefanu!In on ce societate mergea dinsulu, amo-

rulu seu nefericitu lu- urmaria in tote loon-

32

rile. De cumva cate ()data vr'unu momentuera, mai bine dispusu, cugotulu la mdrteascumpei sale Elene numai decatu i ciuntafirulu scurtei sale bucurii, si fati'a-i clevc-Dia morosa, si incota, a mai vorbi.

Amicii lui nu pricepeau accista portare alui, ca-ci dinsulu tainuia caus'a dorerii sale,si astu-folu dinsii nisi nu i le poteau man-gai a.

Totu cu ido'a acdst'a se ocupa elu, si cucfitu so ocupa mai multu, cu atat'a totulu i separea mai necredibilu.

Elu nu potea se se impace cu ide'a, caElena a moritu.

Jose tatalu meu mi-a scrisu apriatu,ca Elena a moritu! esclama elu do multoori, asid este, ea a moritu iubindu-me!

In o demenetia ajar era cufundatu inmeditatiunile-i indatinate , candu postariului aduse o scrisore din Joanesci.

Stefanu franse Cu nerabdare sigilulu, sicell urmatoriele sire :

Onorabile domnule !Viva iute a casa, ca-ci parintolo dtale

zaco in o bola periculasa!Joanu Popu, preotu."

0 dorere do greutatea stancei apesa

33

anim'a lui Stefanu dupa cetirea acestoru sire,si era p'aci s6 cadia ca ametitu, de cumvasdrtea cruda prin mortea Elenei an l'arfi invetiatu deja a suporta chiar si loviturelecello mai cumplite.

Idea lulu visuriloru sale din fragedele tine-retie, Elena a moritu. Elu nu mai avea altamangaiare, decatu pe bunulu sou parinte , si4ta acuma va pierde si acdsta ultima bucuriain vicitia.

Saget'a dorerii s'a infiptu si in anim'afidsca.

In alta di elu plech, numai decatu catracasa. Amicii lui nu pricepeau din ce causas'a departatu si i-a parasitu elu de odata, faraveste ?

Pe timpulu naratiunii nostre nu erau in-ca in not tali ferate. 0 caletoria pana la Pes-ta era insocita cu multe neplaceri si chiarpericole, cu tote ca atunce inca an esisteainca drumulu de fern de la Orade pana inClusiu. Una omu care avea curagiulu, souera silitu, se faca acdsta caletoria, era o ade-verata raritate. Inainto de plecare acest'a si-facea testamentulu , si-aduna tote nemurile,si despartinclu-se intro lacrime si plansete,Novel° do I. Yulcann tom. L 3

84

pleat spre a nu se mai int6rce d6ra niciodata.

In acelu timpu Stefanu avh trebuintiade d6ue septemani spre a soli la cas'a parin-tidsca in Transilvani'a.

Parintele seu deja dormia somnulu eternuin cimiteriulu satului.

Cas'a odiniOra sgomotOsa, acuma era mu-ta ; satenii nu mai veniau a cere svatulu siajutoriulu domnului iubitu ; trasurele si caiinu mai calcau curtea ; ici-colo incepit a cruse°'ntr'ins'a drba verde.

In cas'a intrdga se afla numai unu omu,unu mosn6gu, care inca din copilari'a lui Ste-fanu siedea totu acolo, si care remase acoloca pazitoriu si dupa nick-tea lui Campeanu.

Acestu amicu si stimatoriu fidelu alu fa-miliei Campeanu cunoscea bine si pe Stefanu.De multe on s'a jocatu cu elu , de multe onl'a luatu in bratie, de multe on l'a pusu pc)calu. Cu t6te a ceste inso, dinsulu able recu-nosch pe Stefanu. In fine aflandu numele lui,inceph a lacrima.

Elu aduse cheile si tinerulu Campeanuintrh, in chilla.

Ce diferintia era intre simtiemintele luidin momentulu, candu parasi pentru ultima-

35

dra acdsta locuintia, si intre acele din momen-tulu presinte

Atunce se duse bogatu, avendu in sinuluseu speranti'a fericirii, dr acuma se ren-torso seracu, lipsitu chiar si de ultim'a schin-tdua a sperantiei.

Elu intra in odai'a parintelui seu. Acolotrite mobilele erau inca in locurile uncle rema-sera pe candu train betranulu. Colo stateabratiariulu, in care se odihnia dinsulu dupaprandiu; pe parete se afla, portretulu lui Ste-fanu si ale parintiloru lui, in biblioteca si-acuma zacea deschisa o carte, din care din-sulu probabilminte ceti mai pc) urma...

Sub impressiunea dorerii sale sfastatorie,Stefanu ocupa locu intr'unu bratiariu, si ui-tandu-se in giuru de sine, cu anima franta,lacrime ferbinti i inundara fati'a.

Odibnindu-se pucinu, numai decitu esise vdda mormintele lui scumpe.

In cimiteriu gasi pe unu plugariu be-tranu, carele chiar aduna idrb'a cosita.

Lu-intreba, unde se afla mormentulu luiPetru Campeanu ?

Betranulu lu-areta.Sermanulu Stefanu se prosterniz spre tie-

rin'a seumpa, si udandu-o en lacrimele sale3*

36

ferbinti, indrepth rogatiuni adance catra tro-nulu celu cerescu pentru pacea si liniscea su-fletesca a repausatului.

Finindu-si rogatiunile, se duse era-si ca-tra betranulu, carele chiar statea se piece.

Pana uncle, mosiule ? lu-intrebb.Stefanu.

Mecu in mo sacu in mu , respunsebetranulu.

Stefanu nu intielese aceste cuvinte, sinumai dupa co betranulu le mai ropeti de vr'otrei ori, afla ca acele in romanesco se traducuastu-felu :

Me ducu in m6ra s'aducu unu sacu!Sunt unele parti, uncle poporulu nostril

contrage si musca intr'unu modu forte cu-riosu ultimele silabe ale cuvinteloru, si le pro-nuncia asie dicendu a lone. Asid so vorbia siin satulu Ioanesci. De aice urma si ciudatuludialectu alu betranului, carele din lips'a din-tiloru sei lu-facea si mai escentricu.

E bine, mosiule, stai nitielu si fli bunude mi-ardta si mormentulu domnisiOrei ElenaTodorescu.

Mosiulu se inholba, apoi respunse cu unufelu de uimire :

3?

Mega dsioru cu iet dsior Eln, tutmrit.

Dar vorbesce se to intielegu si eu!Mosiulu apoi er roped de vr'o trei on

cuvintele sale de a supra, pana ce in urmaStefanu spre cea mai mare mirare a saintielese, ca acele cuvinte inarticulate va sedim:

-- Me rogu, domnisiorule , cu iertare,domnisior'a Elena inca n'a moritu.

Unu simtiementu nedescriptibilu petrun-se intrega fiinti'a lui Stefanu la audiuluacestoru cuvinte. Acest'a era" simtiementulusperantiei, care i promitea bucurla si fe-ricire.

Elena dara n'a moritu!Asi6 dara elu o va reved6 inca!Asi6 dara Elena va fi a lui... si elu va

fi fericitu dimpreuna cu dins'a!Dar tine scie ?Se p6te, cb", Elena deja e maritata, , si ju-

ramentulu ei dinaintea altariului va formapentru totu-de-una intre ei unu parete des_partitoriu!

Aceste cugete i plesnira lui Stefanu nu-mai dectitu prin minte, apoi cu v6cea estre-mei nesigurantie intreba, pe mosiulu:

38

Dar undo e dins'a ?Er noi, in locu de a decopii si mai de-

parte provincialismulu betranului, vomu tra-duce numai decfitu cuvintele lui dupa adeve-ratulu loru intielesu.

Mosiulu respunse:

Hei, domnisiorule ! Ar trebui se-tipovestescu multe, de cumva vrei se sciiac6sta. Apoi eu nici nu pr6 am acumatimpu.

Dar Stefanu insist, , si in urma la rape-titele lui roggri si promissiuni de plata , be-tranulu incepii :

Hei, domnisiorule, se to tiena Domne-dieu! de multu siedu eu aice la morminte. Sitatalu meu a siediutu aice, si mosiulu meu, sivoru...

E bine, bine, lasa aceste ! Spune-miundo -i domnisi6ea Elena? lu-intrerupseStefanu cu nolinisce crescenda.

Cum disei, domnisiorule, eu siedu demultu aice. Am cunoscutu bine pe domnuluTodorescu si tota fal ami'a dsale. Buni 6meniau mai fostu. Dumnedieu se-i ierte !

La lucru! la lucru ! striga, Stefanucu nerabdare si mai mare.

39

Nu grabi 1166 tare , domnisiorule,ca eu sum betranu, si nu potu vorbf asi6iute !

Dar vorbesce, pentru Domnedieu, vor-besce !

Domnulu Todorescu avea o f6ta, cunumele Elena, o fetisi6ra frum6sa ca diorile,frageda ca rOu'a, si dalba ca crinulu .

&fa, sciu! Dar apoi ?Nu insedaru era ea frum6sa, ea an si

amblatu flacaii la dins'a, ca si albinele la oflore.

Pe scurtu, pe scurtu!Fia -care se nisuia a-si eastiga dra-

gostea eiSi-apoi ?0 si petira mai multi.Si-apoi?Ea n'a primitu nici pe unulu de

mire ...Si-apoi ?A disu, ca mai bucurosu va fi caluga-

ritia, decatu se se marite.Si-apoi?Apoi parintii dsale s'au invoitu si ei

cu mare durere, si dusera pe Elena la ma-nastire.

40

Unu noru negru acoperl mintea lui Ste-fanu. Pe anim'a-i par a se asiedia unu muntede granitu. Ochii i se intunecara. Incepil atremura... si cadiii la pamentu ...

Candu se descepta, se vedea a casa inpatu.

Intemplarea din cimiteriu i se parea caunu visu fantasticu.

0 idea infioratdria lumina mintea lui.Elena, pe care o creclea marta, traiesce. Eatraiesce, inse nici odata nu va pot fia lui !

G rozavu!Inse pentru co i-a scrisu tatalu seu, a

Elena a moritu?Ast'a nu potea elu s'o intieldga.In urma apoi par ca afla si ast'a , si es-

clame.:Oh! bine mi-a spusu odiniora Elena,

cii, inimicitea parintiloru nostri mu-i va per-mite a ne laza se apucAmu calea fericirii n6s-tre ! Acuma pricepu de ce tatalu meu meduse la Pesta numai decatu dupa descoperireaamorului meu? Acuma intielegu, de ce din-sulu mi- scriea totu desfavoritoriu despre Ele-na? Acuma sciu, de ce elu nu m'a lasatu niciodata se vtu a casa ? si in urma, de ce mi-

41

a scrisu, ca Elena a moritu? Tote aceste nu-mai pentru ca s'o uitu!

Dar Elena ?Se pOte, si-dieea Stefanu, ca

parintii ei facura asemene cu ea. Ei de siguruvoiau s'o marite dupa altulu mai convenia-bilu loru, inse Elena preferi a renuncia, laplacerile lumesci, decatu a trai fara mine, si seretrase in o manastire. Angeru candidu, fia bi-necuventatu numele teu !

A gast pe Elena on si unde, si-apoi a osc6te do acolo ! Acest'a deveni acuma uniculuscopu alu lui Stefanu.

Dar in care parte se alerge ?Se duse numai decatu in vecini in cas'a

lui Todorescu. Dupa mutarea fiicei loru inmanastire, ei intristati si-vendura mosl'a unuiovreu, si plecara in caletoria prin tieri strai-ne. Ovreulu, earele intr'aceea prefacii cas'aintr'o fabrica de rachiu, nu-i sciu spune ni-mica despre starea Elenei.

Morse la preotulu si lu-intrebh, in caremanastire fu dusa Elena? Dar preotulu nu demultu veni in statiunea acesta. Elu nu ski-doo, in Ioanesci pe timpulu mutarii Elenei inmanastire. Preotulu dara nu-i pota da nici o,deslucire.

42

Descuragiatu prin atate eercari fara re-sultatu, elu totu-si nu inceth a intreba de totuinsulu, despre care cugeta , ea scie de Elena.Inse totu fara resultatu.

Totu ce potit afla fu, ca Elena peste d6ueseptemani va face votulu.

Deci nu erau inca tote perdute !Mai avea d6ue septemani. In arestu res-

timpu va pad se o caute in't6to partile.Inse d6ca nu o va gasi? .Deca cele done

septemani voru trece , si ea va face votulu ?Elu va sci, ea ea nu este a nimenuia, si totu-si nu pito se fia a lui.

Aceste cugete maiminti.

Intr'aceste se facit sdra.usia.

ca -lu scoteau din

Cine-va bath la

Intra! strigh Stefanu curiosu.Intrh o femeia batrana, care incepit se

vorbesca astu-felu :Eu sum, nan'a Doca. Locuescu in sa-

tulu vecinu. Audindu, ca dta te-ai rentorsu acasa , am grabitu se viu la dta se implinescuo porunca.

Ce porunca ?Eu am fostu doica la dlu Todorescu.

Domnisi6ea Elena a crescutu in bratiele mele.

43

Ea m'a iubitu totu-de-una, si in dilele din ur-ma numai mie mi-destainuia dorerile sufletu-lui sett.

Vorbesce, vorbesce, drag'a mea ! idise Stefanu cu bucuria. Seli ce-va despreElena. Spune-mi unde se afla dins'a a-cuma ?

Dorere, nu potu se-ti spunu acdst'a,ce-ci nu sciu. Inainte de a se otari dins'a semdrga la manastire, su me bolnavii, si parasiicas'a dlui Todorescu.

Ali !Intr'o sdra vent la mine gradinariulu,

si mi-aduse unu pachetu de scrisori do la dom-nisidr'a Elena, si mi-spuse, ca, domnisi6ea ser6ga do mine, ca (Idea dta to vei abate candu-va prin satulu acest'a, se ti-le dau dtale.

Unde-su scrisorile ? intrebl Ste-fanu cu nerabdare.

Aice-su ! dise femei'a, si predandu-lo dise : N6pte buna !" si esl.

Stefanu nici nu bbserva departarea ei, cidesfacit pliculu si incepit se cetesca cu estre-ma curiositate.

Scrisorile gasite intr'insulu formau unufragmentu de divariu , si contieneau urmat6-risle sire :

44

.... Ce dile triste !N'am nici o bucuria in vidtia ...Parintii mei me iubescu ferbinte. Ei

mi-implinescu tote dorintiele. Totu satulu mestimdza. Si eu totu-si sum nefericita.

Sum inca juna. Vidti'a rni-suride. Amtate tale trebuinti6se. N'ar trebul se cunoscuinca cuventulu nefericire", si eu totu-silu-simtiescu in adanculu animei male.

Ferice de acelu nefericitu, carele si-p6teplarge cui-va dorerile mistuiterie, ca-ci sufe-rintiele ni se paru mai usiare, ddca is potemucomunica si altuia: inse eu n'am in lume nicio fiintia cui se me incredu.

Eu amblu cu fatia vesela, la intrebariledulciloru mei parinti respundu suridiendu,dar in interiorulu meu me mistuesce do-rerea.

Ore esiste pe lume dorere mai mare, de-catu dorerea tainuita ?...

Multi tineri ambla in cas'a nastra, sitoti aunt cu mine forte afabili. Mai alesuC* . ..

Teti aunt nesce juni culti, viali si cuspiritu, inse nici unulu dintre ei nu e ca Ste-fanu!

Era-si ide'a acesta! Mi-am propusu ea

45

nu mai cugetu in elu, care de candu s'a dusuis Pasta m'a uitatu de tofu, ca-ci nici odatanu mi-a scrim; mi-am propusu se-lu uitu,dar nu potu. Oh! eu lu-iubescu si-acuma, desi dinsulu nici nu mi-a respunsu in epistolelemele ..."

Wev,./...../MW.

Trei dile mai tardiu :Alta -di tatalu meu erA forte bine dis-

pusu. Elu vinI a me cerceta in odai'a mea, sifacit cu mine multe Blume.

10

In conversatiunea nostra se infirk vor-b'a si despre Stefanu, ceea ce mai de multunu se intempla, nici odata.

Dar adi ce e nou? me intreba,dinsulu.

Ba.Stefanu s'a insoratu.Ah! (1'186 su, si incepui a suride,

dar nu poteam vorbi nici unu cuventu maimultu, ca-ci dorerea nemarginita, ce simtii inaudiulu acestoru cuvinte sagetatorie, mi -luaragraiulu.

Dupa ce mai prinsei poteri, vorbiramudespre alto obiecte indiferinto.

In urma dupa o introducere lunga, mi-spuse, ca junele C* m'a petitu. Apoi incepit a

46

mi-lu laudli, si mi-promise, ca &Sea lu-voiulila de barbatu, iubirea si bucuri'a-i pariti-tidsca va cresce, si va binecuventa din adan-culu anImei sale uniunea 'Astra.

Eu i respunsei , ca nu vreu se memaritu.

Tatalui men i pail forte comicu res-punsulu meu, si me intreba suridiendu :

Dora nu vrei se to faci caluga-ritia ?

Ba da! respunsei eu.Tatalu meu me Barna in frunte, apoi

se departa suridiendu, si eslndu mi-dise :E bine, scump'a mea. Intielegu en

dicatOri'a asta. T6te fetele inamorate spunu,ea ele vreu se mOra, sou Be fia calugaritie.Vomu ved6 mai tardiu ce vei dice ? Acuma tolasu singura. Intreba-ti anim'a si mintea, ca

mane se-mi poti de, respunsu.Dinsulu esi, 6ra eu inchidiendu usi'a,

cadiui in genunchi, si incepui a plange do-rerosu.

Si in plansulu men, preocupatu numaide lacrimele ferbinti ale mele, in mijloculudoreriloru sfasiatOrie, de odata mi se ivi inmemoria figur'a lui Stefanu, inspirandu-mimangaiaro, ca curcubeulu pe ceriu dupa ploi

47

Da, luvedeam. Si par' ca tresarii debueuria.

Mi-parea, a elu mi-suride dulce, ca-misioptesce cuvinte sublime de o fericire innal-ta, ca 'n ultim'a di a intrevederii n6stre ingradina, candu mi-spuse pentru prima-dra came iubesce . . .

Dar ce visu nebunu e acest'a!Stefanu nu mai pote se se ivesca inain-

tea mea , elu nu mai pOte se-mi sioptdsca cu-vinte farmecat6rie de iubire , elu nu maipdte se me iubdsca, ca-ci dinsulu deja e in-soratu!

Ah 1 Domnedieule I. ..Cadiui la pamentu si lesinai.Candu mi-vinii in ori, tdta scen'a cu ta-

talu men mi-parit unu visu infricosiatu, simi-disei:

E bine, cu tote ca m'a tradatu , eutotu-si lu-iubescu!

Trei dile mai tardlu.A dOu'a di parintele meu me provoch de

nou, ce respundu petitoriului ?

48

Eu dra-si i respunsei, ca nu vreu se memaritu, si acuma adausei cu positivitate, cavreu se fiu calugaritia.

Parintii mei se 'ntristara forte la acesturespunsu alu meu.

Mama-mea incepii a plange. Eu o man-gaiam. I diceam, a in manastire voiu fi maifericita, dec1tu intr'o unire ce nu corespundesimtieminteloru animei mele.

Insedaru. Ea plangea totu mai sfasiato-riu. Eu asemene incepui a plange. Si astu-felu imbratisiandu-ne, plangeamu amend6ue,far' a mai pronuncii unu singuru cuvin-tielu.

Apoi vediendu, cb", si eu plangu, ea si-sterse lacrimele si incepit a me mangaia , di-cendu :

Nu plange, fiic'a mea ! Dem to nuiubesci pe acestu tineru, nu to vomu sill se tomariti dupa elu. Bunu e Domnedieu, si ti-va

si tie norocu. Vent -voru si alti tineriDar eu o intrerupsei :

Inse role nici unulu nu-mi trebue !Eu nu vreu se me maritu. Am decisu se flucalugaritia

Serman'a mea mama inteatat'a se spa-

do. ...

49'

rid, de cuvintele mele, incttu ameti si se bob-navl.

Calugaritia !Dar ce infioratoriu este in cuventulu

acest'a?Ce este mai frumosu, mai subliMu, mai

majestosu, decfitu a fi calugaritia?!A acoperi cu velulu caluga'rfei sufV-

rintiele trecutului, ca se nu le mai vedemuin viitoriu.

A renuncia la placerile pecatose ale lu-mei, spre a ni inchina totu sufletulu unei ideimai nalte.

A refustt on ce mana barbatdsca, si aprimi ceea a Salvatoriului , spre a fi mirds'alui Christosu!

missiunea unei calugaritie!Si ddca in sinulu nostru avemu unu se-

cretu, mai scumpu decfitu tesaurulu lumei in-tregi, ce nu cutezamu a-lu pronuncia, ca -cilu-tememu de fia-care fiintia vorbitbria,unde se ducemu, uncle se ascundemu secre-tulu nostru?

La manastire!Si ddca anim'a nostra bolesce, si pentru

bola ei nu mai esiste medicamentu in lume,Nov le de I. Vulcan torn. I. 4

50

ca-ci bol'a ei este desperatiunea, uncle semergemu a vindeci anim'a nostra ?

La manastire ?Si deca not voimu se iubimu necontur-

bati de nimene, in linisce si ocupati numai deobiectulu ,amorului nostru, Cu abnegatiuneadeverata pana la morte inca si pe colace ne-a tradatu : uncle se ne retragemu &-tunes ?

La manastire !Acolo am se intru si eu.Acolo e loculu meu.

Trecura done luni dupa eels insemnatemai susu.

De atunce n'am scrisu nimica in acestu.divariu.

De cite on luam condeiulu se scriu, la-crimele mi-implura ochii si mi-stinsera ve-derea.

De atunce anim'a mea a trecutu pr intote suferintiele Cate unu moritoriu pots sesuporte.

Resultatulu acestoru multe suferintie e

51

invoirea parintiloru mei d'a intro. in ma-nastire.

Ei, ca nesce parinti iubitori, nici de-catu nu voira se aprdbe pasiulu ineu; inse eudin ce in ce vescediam mai multu , si ast'a ipetrunse.

Mediculu li recomendh pentru minestramutare de aeru, deci la dorinti'a mea,ei se invoira se me mutu la o manastire , si-tuata intr'unu locu sanetosu si romanticu.

Ti-vomu implini dorinti'a, mi-(Ilse tata-meu, si to vomu duce la manas-tire. Tu vei petrece acolo unu anu, doi, far' aface votulu. Mai tardiu apoi to ins'a-ti veidor', se to aducemu a casa de acolo.

Voiu intra, dar in fine in manastire.Voiu petrece restulu vietii mele intro

patru ziduri reci si triste.Acolo va fi iertatu se plangu.Nimene nu me va vedd.Acolo va fi iertatu se iubescu.Nimene nu me va opri.Voiu fi calugaritia pentru amorulu

pentru Stefanu!..."

4*

mon

52

Pan'aci Bunt,. divariulu.Stefanu lu-ceti si receti , par ca nu cre-

dea cele cetite, apoi saruth de mil de on si-rale pret1.6se.

Elu par ca, renvih,.0 lume n6ua i se deschise , o lume fru-

masa si farmecataria , care i suridea cu feri-cire .. .

Acdst'a era descoperirea si convingerea,ca Elena lu-totu iubesce inca.

Acdst'a era sporanti'a, ca dins'a va fi alui pentru totu-de-una.

Ea inca n'a facutu votulu.Mai aunt inca d6ue septemani.In acestu restimpu elu va alerga la tote

manastirile, si o va sc6te do on unde va afla-o.Dar iute, iute !_Mid medita Stefanu.Si desu de demindtia plech.

HI.

Trecura si cele d6ue septemani, si Ste-fanu totu nu gasi inca pe Elena.

Elu visit& tote manastirile. Inventa felude folu de proteste, ca se pdta ved6 tote calu-

53

garitiele dintr'insele. Dar dintre aceste niciun'a nu era Elena.

Si pana ce elu o cauta desperatu, ea darasi-a si facutu votulu. Si-apoi pace buna de ao mai pot6 suite de acolo !

Ac6sta temere infricosiata mai ca-lu ne-buni.

In urma , frantu corporalminte si sufle-tiesce , perdiendu d6ra si ultim'a schintaua asperantiei, 5031 la graniti'a Romaniei in ora-aielulu U.

Acolo inca se afla o manastire.Numai acolo mai avea elu sperantia d'a

pot6 glut pe scump'a sa iubita.Candu caruti'a lui trecit pe dinaintea ma-

nastirii, vediit esindu din biserica multi 6me-ni. I intreba ce folu de solenitate s'a serbatuacuma in biserica ?

Asta-di facit votulu o calugaritia ti-nera, respunse intrebatulu.

Fiori reci cutremurara internulu lui Ste-fanu la audiulu acestoru cuvinte, si o v6ceingrozit6ria i siopti:

Ast'a e Elena ta!Elu sari iute din carutia, si alergandu la

pOrt'a manastirii, trase ca scosu din minte clopotielulu.

54

Cine e? intrebh, o yoke femeiescadin laintru.

Unu crestinu, respunse Stefanu.Ce vrei?Te rogu deschide-mi pert'a INu se pet°.Pentru ce?Pentru ca fara scirea staritiei nu mi-i

iertatu s8 facu acest'a.Chiama-o dar aice, sou insciintieza-o INu se 'Ate.Dar pentru ce ?Stariti'a petrece diu'a de asta-di in

postu si rogatiuni in odai'a sa , si nimene nu.'Dote intro, la ea.

Pentru ce cbiar diu'a de adi?Pentru cii acest'a e di de serbatere in

manastirea nestra.Co serbatore?Adi s'a calugaritu o feta tinera, care

petrece de vr'o doi ani intro noi.--- Numele ei?

Magdalena.-, Nu acest'a.

Altu nume noi nu cundscemu. Nume-le nostru din botezu lu-lastimu afara de ma-nastire, si candu intram u aice, adoptamu al-

55

tulu mai curespundiatoriu starii si cbiamariimistre. Eu nu Bela ce nume a avutu Magda-lena mai nainte de a intro, in socletatea nostra.

Dar lasa-me se intru!Nu se p6te, crestine, nu se pote.Te rogu in numele lui Domnedieu!Acuma nu potu.,Dar eu sum fratele acestei caluga-

ritie . . .Apoi vina mane !

Si ea se depart'.Stefanu remase singura. nimicitu la

pragulu realisarii sperantiei sale.Si tote aceste mari doreri le suferi numai

pentru ca stariti'a petrece diu'a in postu sirogatiuni, si astu-felu ea nu permite nimenuise intre in manastire.

Alteratu pana in nebunla, elu bath denou cu t6ta furi'a 'Area manastirii, stri-gendu :

Staritia, staritia, nu me face se nebu-nescu I

Stefanu tacit, -asceptandu se vina ci-ne-va.

Dar in laintru urma tacerea de mainainte.

Nimene nu veni se deschida port'a.

66

Ce se faca ?Acuma dta e aice la p6rt'a casei in care

de siguru se afla inchisa pentru totu-de-unaalds'a animei sale, si obi nu pots se intre,nu pdte s'o vdda, se-i spuna ca o iubesce, sise-i &Ica :

Vina cu mine in lumea mare !Ali! ce a fostu suferinti'a lui Tantalu in

asemenare ea dorerea lui Stefanu!Elu stath multu timpu ca inmarmuritu,

si meditandu a supra sortii sale nefericite.De odata cine-va lu-saluth.Stefanu se uitO. intr'acolo.Era unu vechiu amicu alu seu.

Ce cauti to aice in orasielulu nostru?lu-intrebh acel'a.

Fericirea mea, respunse Stefanuposomoritu.

Ah ! ah ! Esti ddra inamoratu ?Mai multu! respunse Stefanu,

eu par' ca nu mai am mints, par' ca sum ne-bunu.

-- E bine, frate, vina la mine, si Roves-tesce-mi amorulu teu, care me petrunse atatade multu si pe mine !

Nu-mi pasa!Si Stefanu, de bratiu ea amiculu sou,

-

57

merse la locuinti'a acestuia, incependu a ena-ra, inca pe drumu gelnic'a istoria a amoru-lui seu.

Chiar candu ajunsera a casa, oh dice :Si acuma am venitu aice la manasti-

rea acdst'a, s'o cautu si-aice.Chiar bine !Asid cugeti?Da.Pentru ce?Asculta-me !Vorbesce !De vr'o Luna de dile s'a respanditu in

orasielulu nostru scirea , ca o copila frageda,tinera, de o frumsetia farmecatoria, o fdta dinbuna casa, va face adi votulu de calugaritia.Acdsta scire trase cu atatu mai multu aten-t iunea si curiositatea publicului,ca-ci se dicea,ca nefericit'a e unic'a fiica a parintiloru eibogati.

Da, da! afirmh, Stefanu.Toti erauresolutiuni

curiosi se afle motivuluacestei triste, deci incepeau a pre-supune felu de felu do motive posibile. Maimulti inse accentuau amorulu ei neferi-citu.

Asid este 1

58

Am auditu si numele dinsei . ..Spune-mi-lu lute!Elena Todorescu.Dinsta-i ! esclamk Stefanu cadiendu

in bratiele amicului seu.

,W.A.

Dupa o di si o nepte infricosiata, in de-maneti'a urmatdria Stefanu alergh numai de-catu la port'a manastirii.

Pert'a i se deschise, si elu intro.Unu simtiementu divinu cuprinse totu

internulu seu, candu se vediii in interiorulumanastirii.

In fine elu se afla sub acel'a-si acopere-mentu cu Elena!

Elu fu condusu la stariti'a.Ac4st'a lu-primi cu cea mai destinsa afa-

bili tate si cordialitate, si lu-intrebh, de scopuluvenirii sale :

Maica staritia, incepit Stefanu,eu sum fratele calugaritiei care a facutu erivotulu.

Ea e fericita, ca-ci s'a apropiatu deDom nedieu.

Eu am fostu soldatu. Siepte ani amlipsitu din cas'a parintiesca. Si in acestu res-timpu eu nici odata n'am vediutu pe soru-mea. Rentorsu acuma a casa, numai decatuam grabitu aice, s'o mai vedu inca odata. Terogu dara ierta-me s'o potu ved4 !

Mi-pare reu, domnule , ce nu-ti potuimplini dorinti'a, respunse stariti'a cu. tris-tetia.

Pentru Ce?Pentru ca ast'a nu aterna de la.

mine.Ci?De la episcopulu nostru.Ah !

Du-te dar si-i cere voi'a, si-apoi tovo;u lasa numai decatu se vorbesci cu sor'adtale.

Unde siede episcopulu ?

In orasiulu *.Departe do nice ?Ba.

Totu-si ?De trei dile.Vai Domne!IsT' am ce se-ti facu, dragulu meu, eu

60

nu-ti potu dA, voi'a ceruta fara scirea episco-pului nostru.

Dar ddea . . .Nu se pike, Asid suna legea.Apoi (Idea nu se pdte altu-felu, voiu

merge si voiu core voi'a santiei sale.Du-te cu pace si cu Domnedieu!

Stefanu saruth man'a staritiei , apoi estdin manastire, si portile acosteia se inchiseradupa elu.

ONIWM.N.INAM1,..,

Dupa o caletoria grozava de trei dile,Stefanu in fine sosi la resiedinti'a episco-pului.

Candu sosi acolo, fu sdra, dcci mai as-cepth pana demandti'a.

Atunce numai decAtu se presinth in can -celari'a episcopdsea.

Grozavu!Santi'a sa nu se afla a casa.

, Era dusu la o scalda minerala pentrurestaurarea sanetatii sale.

Si seald'a aceea zacea in departare desiepte dile.

61

Si in absinti'a episcopului nimene n'aveaautorisatiunea do a dit voia se vorbdsca cine-va cu o calugaritia ore-care.

Cestiunea calugaritieloru apartieneau a-faceriloru reservate pentru presidiu.

Stefanu dara plea la scald'a aceea.Facendu o caletorta din cele mai infri-

cosiate, in fine elu sosi acolo, cerh voi'a epis-copului de a pots vorbi cu soru -sa, calugari-tia in manastirea X, si obtienendu licenti'a,grabi numai decatu a se rentdrce in ora-siulu X.

Plinu de bucuria se infatisia elu acumainaintea staritiei.

Acdsta vediendu subscriptiunea episco-pului, numai decatu chiama o calugaritia, sii &se:

Sora Maria, to rogu chiama aice pesor'a Magdalena!

Anim'a lui Stefanu palpith atatu de fer-binte, incatu nu potii so graidsca nici unu cu-ventu.

,62

La momenta aparit in pragu o calugari-tia tinera, cu talia mladiesa si fatia palida.

Condeiulu cade din man'a-mi tremu-randa . . .

Ea era Elena.Elena, mires'a mea IStefane!

Numai atat'a potura pronuncia, ambii,apoi se imbratisiara ferbinte.

Urmh unu momenta de cea mai Bantatacere.

Domnule, intrerupse stariti'a taco-rea, dta ne-ai amsgitu. Ai disu, ca estfratele sorei Magdalenei, si dta acuma i dicimiresa!

Da, dins'a e mires'a mea.A fostu dam aceea, dar acuma dins'a

e mirds'a lui Christosu.Nu se pete, nu se ptite ! strigh Ste-

fanu desperatu.Ea a facutu eH votulu. A renunciatu

in tote placerile lumesdi, si nu vre se mai scianimica de lame.

' Dar de mine ? . . .Nici de dta, care prin portarea-ti

fatiarnica ai desonoratu acdsta locuintiaBanta.

63

Eu n'am desonoratuo, ci vreu s'o facusi mai onorabila, creandu intr'ins'a fericireaa deue anime iubitorie.

Te provocu, domnule, parasesce lo-culu acest'a numai dectitu!

Asculta-me, maica staritia! Eu dedone septemani am cautatu totu indesiertu peiubit'a mea Elena. In fine am gasitu-o aice.Eu nu o voiu Iasi, in manastire. Voiu duce-ope bratiele unei iubiri sincere, departs deaice, in locuinti'a mea, ca se fimu purure fe-riciti !

La acestu sgomotu acursera mai multecalugaritie betrane, si faeendu-si erne° seuitau cu unu felu de grOza la tinerii nostriiubitori, cari si acuma se tieneau totu imbra-tisiati.

In fine Elena siveni in ori, si desfacen-du-se cu fragedime din bratiele lei Stefanu,dise cu voce forte emotiunata:

Stefane, de ce me chiami se merge cutine, au nu esti tu deja insoratu ?

Nu, scump'a mea!Dar eu nu mai sum libera. Eri am

joratu se fiu mirds'a lei Christosu!Dar tu trebue se fii a mea.Nu se mai pote. E tardlu.

64

Nimica nu e tardlu, (Idea voimu.Eu nu mai potu voi, ca-ci am joratu.

Du-te cu Domnedieu!... Fii fericitu!...Me ducu, sufletulu meu, cu anima

franta me ducu. Inse me voiu rentOrce, si-atunce to voiu duce din acdsta locuintia tris-ta. Legile santei ndstre biseriee nu potu pre-tinde, ca prin nefericirea a doue anima sesustiena santieni'a juramentului teu!

Stefanu esi ca turbatu . .Elena lesinata fu dusa de sororile sale in

odai'a sa.

IV.

Dinsulu numai decatu plech la mitropo-litulu, si i enarh, t6ta istori'a.

Mitropolitulu lu-mangaih parintiesce. Iesplich prin vorbe dulei, ca Domnedieu a voituasid. Se nu se nisuidsca dar a stramuta, innal-t'a vointia a lui Domnedieu.

Dar ast'a nu pate fi vointi'a lui Dom-nedieu, lu-reflect, Stefanu.

Nimica pe sub sore nu se intem-pla fara vointi'a a Totu-potintelui, respun-se mitropolitulu.

65

Apoi mai adause :Uita, fetulu meu, acdsta intristare !

Mai sunt inca in tidea ndstra multe fete, ti-vei gasi si to o socia buna.

Oh ! sante parinte, pentru mine numaio fiintia esiste sub sdre , Elena. Fara dins'anici eu nu mai vreu se traiescu. Te rogu, ab-sOlva-o de juramentulu seu.

Villa mane, fetulu meu, i respun-se mitropolitulu , cugetandu c3, pan'atunceEra si Stefanu se va impaca cu sdrtea sa,si nu va mai pofti de la dinsulu o imposibi-litate.

Stefanu saruth, man'a archiereului , sise depart, asid dicendu siguru de reiultatuludoritu.

Sosindu a casa, pe mdsa gasi unu plicuadresatu lui.

Lu-desfacii iute.Erau nesce scrisori.Prim'a o epistola sunk, astu-felu :Stefano !De uncle se ieu cuvinte, ca se potu des-

crie simtiemintele mele de ieri?Domnedieu mi-a implinitu si ultim'a

rogare, to -am mai vediutu odata in vidti'amea.

liovele de I. Vulcanu torn. I.- 5

.

66

Fia laudatu in eternu numele lui !Ah ce fericire !Tu me iubesci dara si acuma.Tu nu esti insoratu.Ah ce nefericire!,Eu nu potu se fiu a teu, ca-ci am jo-

ratu se remanu in manastire, si eu nu vreu,nu potu se-mi retragu juramentulu.

Aice ti-tramitu cate-va foi din diva-riulu meu. Cetesce-le si vdrsa o lacrima pen-tru mine !

D6ca odata , avendu iubirea unei femeisincere si stimat6rie, vei B. fericitu : atuncese-ti aduci a minte, ca mai esiste unu sufletumortu de viu, care asemene to iubesce , si nuincdta a implora binecuventarea Ceriului asupra ta!

Si acdsta consciintia se-ti mardsca feri-.

cirea!Elena."

Stefanu nu mai sciea de sine, candu ter-mini cetirea acestei epistole, Si ca ametltuapuch harthiele alaturate, si incepit a le ceticu rapediune.

Divariulu Elenei suns astu-felu:Alta -di am facutu votulu!Demandti'a la manecare clopotele dede-

67

ra semnu, spre a chiarni credintiosii la santabiserica.

Sunetulu loru mi-parea atAtu de tristu,incatu cugetam ca am moritu, si audu clopo-tele sunandu la inmormentarea mea.

Ne-amu dusu la biserica.Nu sciu, ddca natur'a ceremoniei, sim-

pathi'a catra mine, sdu tineretiele mele eraucaus'a, eft toti se uitau la mine cu unu felude compatimire?!

Aruncai o pri vire a supra credintiosi-loru adunati, ca-ci eu nu poteam se credu,se nu viva si Stefanu la inmormentareaspirituala a mea , macar ddca dinsulu s'a siinsoratu.

Eu totu speram d'a-lu potd vedd Incaodata.

Dar indesiertu.Sosindu momentulu celu decidietoriu,

care avea se" me departa pentru to'tu- de -unade cele lumesci, inca odata si mai pe urmame uitai in giuru de mine, dar pe Stefanu totunu-lu vedeam ...

Cu pasi tremurandi me apropiai de al-tariu, inaintea caruia in poterea santeloru Ca-none facui votulu, si astu-felu rupsei tote le-gaturele mele Cu lumea esterna, cercandu

5*5

68

usiorare in credintia si in rogatiuni, can auntbalsamulu animeloru frante.

Atunci mi-se paru, ca pamentulu se cu-tropesce sub piciorele male. Ochii mi se intu-necara, si nepotinti'a fisica me apesh intruatat'a, incatu numai spriginindu-me in bra-tide a d6ue sorori, potui esi din bise-rica .."

Cuvintele urmat6rie nu se mai poteauceti de lacrimele ce le udara la scrierealoru. . .

Ce se mai dicu ?D6ca cetitoriulu va caletori in orasiulu

Z., si va merge la manastire, va ved6 acolounu calugaru betranu.

N'a albitu elu de etate, ci de suferintie.Acosta calugaru e Stefanu Campeanu.

VANW.M.M.r,

d6ue anime nefericite, doi morti vii,din caus'a simtieminteloru confessiunale esa -gerate !

A.M.n.nnoNIKW.

Eta,

69

Asemene istorii se 'ntemplara cu trei-diecide ani mai nainte.

Asta-di precum toti scimu de a-ceste nu se mai repetiescu.

Si nici nu mai cutdza nimene se se incu-mete a redescepta, intro not aceste idei rugi-nite, pentru Ca toti amu ride de elu, ca de unuprostu si jumetate.

Cum se nu?Uniti si neuniti confessiunalminte , not

toti suntemu Romani, toti suntemu stranepotiilui Traianu , toti avemu acele-si interese na-tiunale, cari numai in armonia potu se inain-teze.

Fine.

Anima pentru anima.

I.

Locuitorii satului 14. intr'o buna dema-ndtia se pomenira cu unu evenimentu infrico.siatu in mijloculu loru.

Pe strad'a principala, care totuodata erasi cea secundaria, ca-ci satulu consto, numaidin o strada mare si lunga, se ivi o trasurastrains cu patru cai.

Se nu credeti inse , ca. evenimentulu eraacesta trasura domndsca I Nu! Evenimentuluera de totu altu ce-va, precum yeti ved6 maila vale.

In trasura siedea unu domnu tineru , 41-langa cocieriu mai ocupa locu unu servitoriuimbracatu in uniforms do husariu.

Uniform's servitoriului era decorata cucolorile unui districtu romanescu, va se dicadinsulu era servitoriulu aceluia-si; asid dara

74

domnulu seu din trasura inca era vr'unu di-regatoriu din acelu districtu.

Trasur'a inainta dreptu de a lungulustradei, dar cam incetisioru, ca,-ci cei patrucai abie poteau past in tin'a si mocirl'a deco-rata cu balti inficiese , in cari brescele can-tau lauda si marire zelului de curatiania aluantistiei comunale.

In fine trasur'a se opri inaintea nnei casemici si de unu esterioru forte curiosu.

De vr'o ingraditura nu era nici vorba.Inse de gardu nici nu era, necesitate, ca-cibalt'a cea mare ce se estindea inaintea caseifacea imposibilu on si cui de a potd jinni incurtea easel. Astu-felu acdst'a, incungiuratade done parti de apa, forma, o peninsula dincele mai complete.

Pecatu numai, ca, balt'a era plina de totufeliulu de la.pedature, cari respandeau unumirosu, care facea se-ti trdca tote ideile deromantismu.

Numai partea de dinapoi a curtii, adecacea de catra gradina, era in legatura nemijlo-cita cu pamentulu uscatu. Inse pe acolo nupre era iertatu a ambla, fiindu gradinele aco-perite cu semenature.

Deci, ca totu-si comunicatiunea se nu fia

75

de totu suspendata cu strad'a , trebui a se in-grigt de vr'unu mijlocu in privinti'a acest'a.

Mai cu scopu ar fi fostu a mph unu sian-tiu, in care ar fi potulu curgo balt'a intrdga,dar saparea unui siantiu at5,tu de mare ar ficonstatu lucru multu; deci se afla unu mij-locu mai usioru, spre a sustiend comunicatiu-nea intre casa si strada.

Si acel'a ?Peste balta se asiedih, unu lemnu lungu

si grosu, pe care se potea trace la loculu do-ritu.

Prin acestu lemnu apoi se produce unuresultatu duplu. Antaiu: elu sustienea coma-nicatiunea, si a d6u'a silia pe trecatori aso eserciti in gimnastica, de cumva adeca nuvoiau a se scalda in balta.

Apoi nu era dara preferibilu lemnulu, inlocu de a face siantiu, candu acel'a mai inve-tia, pe 6meni gimnastic'a ? !

Cine nu scie, ca gimnastic'a e folositoriapentru on ce omu ?!

E bine, precuni diseramu mai susu, tra-sur'a se opri inaintea acestei casulie.

Servitoriulu sari numai decatu din sie-diutulu sett, si, ajuth domnului sea a se coborfsi elu.

:

76

Pana ce elu se va fi coboritu, se arun-cAmu o privire a supra curtii si a casei!

Curtea era pustfa. Acdst'a inse nu va se&Ica atat'a, c6, drb'a verde a acoperitu-o. Nu.

rb'a verde nici c6, se vedea de lobod'a si sci-rulu, ce formau unu felu de padure nepene-trabila.

Numai intr'unu coltiu se vedea o ruinadre-care, ceea ce nici deatu nu era vr'o anti-citate de pe timpulu Romaniloru , ci numaiultimele remasitie ale unui vechiu cotetiu,nepusu inca pe focu de nimene, anuncianduca locuitoriulu acestei curti nu are porci, settde cumva are, i tiene in-orlai'a sa, n'avendualtu locu pentru ei.

Trebue ca dinsulu e unu omu forte se-racu !

Acdst'a ni o anuncia si cas'a lui.Dar ce disei ?Acdsta visuina ascunsa in pamentu , cu

paretii ei nevaruiti, cu acoperisiulu ei de paie,prin care fumulu ese pe unde i place, cu fe-restile-i mici dar si acele sparte, cu usi'asa ce nici nu se pdte incuia , si cu intrdg'asa constructiune antidiluviana, merita eadre numele de casa ?"

Nu!

77

Acdst'a nu e casa, ci scdlal...Invetiatoriulu indata-ce observii ca in-

aintea locuintiei sale so opri o trasura dom-ndsca, est se vddia cine lu-onoreza asie pe ne-asceptate?

Abid zarl pe servitoriulu in uniforma,numai decatu esclamh, cu mirare :

Domnulu pretoru !Peste o jumetate de Ora tipoi se lati sci-

rea in totu satulu, ca pretorulu sdu in lirn-bagiu mai poporalu solgabireulu" a so-situ in mijloculu loru, ca se visiteze scol'alocals.

Acest'a era evenimentulu infricosiatu",eu care se incepe naratiunea presinte.

Era unu evenimentu", ca-ci dlu pretoruse ivi in satu , uncle numai arare on aveauon6rea a-lu vedd, dar totu odata acestuevenimentu era si infricosiatu", ca-ci dsaveni in afacere scolaria.

Locuitorii satului N. erau forte ciudati.Pentru dinsii nici o afacere nu era mai infri-cosiata, decatu cea scolaria.

Ei portau tote greutatile satenesci cu unufelu de usioretate; ei si-plateau contributiu-nea -- de sila bucurosu, faceau drumurile

78

bune, (dovdda celu din mijloculu satului,)faceau pe carausi, candu dlui notariu i plesniaprin minte, ei impliniau tote detorintieleloru : numai de un'a se infiorau, si acdst'a unaera sctil'a.

Pentru Bala sea invetiatoriu numai cumare truda poteai se scoti de la ei vr'unu aju-toriu de lucru sdu de bani.

ScOl'a pentru dinsii era unu articolu delucsu, er de la invetiatoriu nu pretindeaumai multu, decatu se ode canta, frumosu inbiserica.

Acelu invetiatoriu li placea mai multu,care mai a rare on i provoca se tramita prun-cii la scola , si celu-ce mai multu petrecea cudinsii in carcim'a satului.

Lea invetiatoriului consta din bani, lu-cru si bucate.

Banii nici odata nu se poteau incassa, side cumva invetiatoriulu amenintia pe satenicu esecutiune, acestia la rondulu loru lu-am e-nintiau cu scoters din postu, si asie fericituluinvetiatoriu tacea.

Inge deca nu-si potea sobte banii, apoi Culucrulu ce i se faceau, o patiea si mai reu, pa-mentulu lei era mai reu cultivatu in totu ho-tarulu, incatu si copiii mici, dem vedeau vr'o

79

holda mai slaba,diceau : ast'a-i a invetiatoriu-lui !" dar apoi lucrulu ce i se facea a casa ?acest'a intru adeveru era lucru de claca."

Si bucatele ? Candu aceste se alegeau,fia-care sateanu punea la o parte ceea ce eramai netrebuintiosu, pentru purcariulu , vaca-riulu, stevariulu si ceialalti servitori ai satu-lui, si-apoi ceea ce remanea de la acestia, soumai bine a dice ceea ce nici acestora nu limai trebuia, se dadea invetiatoriului.

De siguru elu a patitu si acdsta anecdotacunoscuta :

Invetiatoriulu avea se capete de la dine-nii din comunitate si unu vasu de vinu, con-tribuindu fia-care ate o cupa. La timpuluseu, invetiatoriulu a si pornitu prin satu cu obute, spre a-si aduna vinulu. Primulu omu,carele avea se verse cup'a de vinu in bute,implit cup'a cu apa, cugetandu ca urmatoriilui voru versa. in bate toti vinu, si astu-felucup'a lui de apa nici nu se va observa. Daralu doile, si toti ceialalti pana la cola din ur-ma, facura totu Reid. Invetiatoriulu apoi ren-torcendu-se sdr'a ea butea plina, afla cu mu1-ta mirare, ca in aceea an se afla nici unustropu de vinu, ci Vita e plina de apa.

E bine, considerandu tote aceste insusiri

80

caracteristice ale sateniloru din comun'a N.,nu ne vomu mire de felu, a dinsii se sparia-ra cumplitu, audindu, ce pretorulu a vinituse li vddia scol'a.

De buna sdma va trebui se tocmimuscdra, observe, unulu cu ingrigire.

Ba se me credi, ce, netrebniculu aces-t'a de invetiatoriu ne nepastuesce dra ! re-flecta altulu.

Cum asid ? intrebb, unu flacau.D'apoi si de una-di l'au pusu pecatele

de ne-au silitu se cumperamu nesCe carti naue,respunse celu intrebatu.

Asid-i, asid -i, aprobara toti.Si-acuma tine sole ce a mai nascocitu

!

Da, da, strigara mai multe voci.Io nu pail de ce se fia prunculu

meu mai invetiatu decetu mine, ca dora nuvreu se facu din elu popa ?! (Ilse maniosuunu betranu.

Nici io, nici io, adausora maimulti.

Nu ni trebuescu carti ! striga-ra toti.

Dar, nene Vasilica, incepit unu ti-neru, precum audii cu o urechia , invetia-

--

81

toriulu nostra de asta - data vrd si maimultu!

Ce n'aiba voiesce elu, intreba unuluingrigit u.

Se ne batjocuresca.Cum asid ?Se va plange la dlu solgabireu, ca, nu

dati pruncii la sada.Audi-lu, nerusinatulu, observa uau

betranu.Dar ddca mi-voiu d6, prunculu la see -

la, cine Va grigl de boii mei ? reflectkunulu.

Cine mi-a ajuta la lucru ? discaltulu.

Pe cine voiu tramite la campu cu pur-ceii ? intrebh alu treile.

Cine va porta grige de gascile mole,ddca mi-voiu tiend fet'a la sc61a, ca pe o dom-si6ra ? incbeia alu patrale.

Nu ni-omu (IA pruncii la stela ! -strigara toti mai do odata.

Nu, nu, mai resunara uncle voci.Dar se ye mai spunu un'a , inceph

de nou flacaulu.S'audimu ITrebue se scotemu din satu pe inve-

Noyele de I. Vulcan tom. I. 6

82

tiatoriulu, care a voitu se ni faca rusinea a-edst'a!

Asie-i!L'omu seote.L'omu duce la marginea hotariului,

se-si caute de drumu, observe, unulu ri-diendu.

Si-apoi o se ve fiu io invetiatoriu pejumetate do plata, adause flacitulu de mainainte, sciu tote glasurile."

Apoi se traiesci ! i dori unu be-tranu.

Traid9ea invetiatoriulu nou! stri-gara toti.

Haid' se bemu dara aldamasiulu!grabi se adaugallaettulu, ca nu cumva con-satenii lui se-si uite de invoiela.

Apoi se pusera toti la beute.E de prisosu a spune , ca scen'a aedst'a

8'8 intemplatu in eareim'a satului, unde maiantaiu ajunse scirea despre sosirea preto-rului.

Pe candu apoi dinsii si- petreceau maibine, vent argatulu de la cas'a satului, ca laporunc'a solgabireului toti s8 mdrga numaideelitu la sada.

Poruuc'a solgabireului avit efectu, si toti

83

plecara cu capetele debilateia loculu undefure chiamati.

Er not se-i prevenimu si se vedemu ces'a intemplatu intr'aceste la scdla ?

Vomu infra dimpreuna cu pretorulu.Intrandu, ne aplecamu bine la usia, ca

nu cumva s'o patimu si not ca pretorulu, ca-role ne bagendu bine de soma umilinti'a ser-vila a usiei , si-a lovitu fruntea, inci%tu vediitinaintea sa totu schintei verdi.

Usi'a de siguru numai pentru aceea sofilch asi6 jesu, ca cei ce voru intra printr'in-s'a, se-si aduca a minte, ca aice e scora, undese invetia o virtute crestindsca : umi-linti'a.

Inse deca usi'a e mica, cola pucinu nusantemu siliti a o inchide, si a nume din aceacausa simpla, ca inchidiat6re nu are. Asta arfi de prisosu, ca-ci pe langa usia in mai multelocuri ti-poti baga mau'a, si o poti deschide siinchide forte usioru prin ajutoriulu unui lem-nutiu proptitu din laintru do usia

Eta inca unu castigu alu economioi na-tiunale: a inchide si deschide usi'a, far' a mailapeda banii scumpi spro a cumperit vr'o in-chidiatdria de feru!

Apoi prin usi'a sparta se mai ajutora siti*

84

unu scopu sanitariu. Ventulu adeca potenduse intre pe unde si candu i placea, aerulu dinlaintru totu-de-una era prospetu, mai alesudrn'a .. .

Scol'a se impartiea in trei camera Ceade catra strada cu prospectu pe balt'a cearomantica era ins'a-si scorn; cea de catragradina servia dreptu locuintia invetiatoriu-lui si familiei acestuia, care consta din soci'alui si cei siepte prunci mici ai loru; intrescola si locuinti'a invetiatoriului se afla tind'a,care totu-odata se intrebuintia si ca locu dorepausu pentru galitie si unu purcelu.

Invetiatoriulu saluta cu totu respectulupe pretorulu, carele numai decatu i dise :

Am venitu se vediu in ce stare se aflasaga dtale ?

Cu dorere, trebue se-ti spunu, diepretoru, eft scol'a mea se afla in stadiulu celumai deplorabilu.

Ce e caus'a ?Sc6l'a, precum vedi, mai ca se ruina,

6menii nu vreu nici decatu se o mai re-noiesca.

Pentru ce ?Pentru ca ei sunt maniosi pe mine.Din ce causa ?

85

Din causa ca in totu anulu sum silitu a scot° prin esecutiune Idra mea dela ei.

Dora e prd mare.Ba.Cala Idfa ai ?Opti florini pe unu anu.

Pretorulu nu-si poth ascunde risulu demirare, apoi adause zimbindu :

Si nici sumuliti'a acdst'a nu ti-se pla-tesce regulatu?

Nu.Dar antisti'a comunala nu-ti vino in-

tru ajutoriu in caus'a acdst'a?Antisti'a inca mai atitia pe sateni in

contra mea, de ate on i se di% ocasiune.Dar ce ai pecatuitu dta in contra

loru ?Nimicu mai multu, decAtu a sum in-

vetiatoriu in satulu acest'a.Nu to intielegu.Binevoieseo a me

iinasculta, si ti-voiu

povesti istori'a urei loru contra mea!Vorbesce !Devenindu statiunea acdst'a vacanta,

parintele parocu localu vol se o dole unui ti-neru, carele apoi dreptu multiamita trcbuie.

86

se ieie de soda pe nep6t'a santiei sale. Pac-tulu intre ei se si incheih in privinti'a acdst'a.Inse din nefericire planulu nu reed., cu totea intrigile posibile se intrebuintiara. Candi-datulu parocului cadiii, prin urmare nepot'alui remase nemaritata, si eu ajunsei invetiato-riu in acestu satu. De atunce mani'a lui totume persecuta. Dinsulu e neamu cu notariulu,acest'a traiesce bine cu judele, si astu-feluantisti'a intrOga me uresce.

Dar aunt multi prunci de scola insatu? intrebh pretorulu mai departe.

D6ue sute trei-dieci si noue.Dintre acestia cati ambla la scola ?Acuma am trei scolari.

Intr'aceste pretorulu si invetiatoriulu in-trara in scOla.

Pretorulu, unu omu innaltu, numai cucapulu plecatu potea se amble intr'ins'a, ca-ciplafondulu era prd josu, dar apoi celu pucinulumin'a multa nu-i infest6,,ochii , ca-ci si fe-restile erau forte mici. Eta dara si caus'apentru care ferestile se faceau atatu demici !

Inse mai era si alt'a, si acdsta economicanatiunala, ca adeca s8 trebuidsca pentru elemai pucina sticla.

87

Si ca economi'a natiunala, se so p6ta des-volta si mai multu, sticlele sparte ale feresti-loru nu se mai supliniau prin altele. sepunea acolo clabatiulu cutarui scolariu, dr vd-r'a so la-za g61a.

In scola precum dise si invetiatoriuluerau trei prunci. Celu mai mare dintre ei

era de siepte ani. Va se dica nici unulu nuscion inca nimica, si numai din caus'a aceeaamblau In scdla, ca parintii loru inca nu-i po-teau intrebuintia la nici unu lucru.

Pretorulu numai decatu dede ordinu a sechiama la scdla toti parintii pruncilora in-scrisi in invetiatura.

Nu peste multu apoi cei chiamati seprosintara unulu cate unulu, avendu ei fricatraditiunala de solgabireulu."

Lime Ceterasiu, pentru ce nu-ti daiprunculu la scdla ? intrebh pretorulu decelu d'antaiu carele intra.

Prunculu men nu e indetoratu se am-ble In scOla, respulise respectivulu.

Pentru ce ?Pentru ca-i iertatu.Cine l'a iertatu?D'apoi pop'a . . .

Ern'a

of

88

Dar cum a potutu elu se fans,ast'a?

Asia ca i-am datu unu mielu , numaica se-mi ierte prunculu de la scdla, si se nuspuna acast'a nimennia.

Asia?Asia dieu!Apoi ddca e asid, an siedi numai colo

in scaunu!Dle solgabireu, nu-mi face batjocur'a

acdst'a, se me puni in scdla de alaturea cupruncii!

TOta rogarea fu insedar. loam Ceterasiutrebui se ocupe locu langa prunci.

Urma, alu doile, alu treile, alu patrale, siasie mai departe. Toti spusera felu de felu decause, pentru care nu-si dau pruncii la scdla ?Mai multi repetlra, ca, si pruncii lora suntiertati." Toti fure constrinsi a ocupa locu inscaune langa o lalta.

In urma dupa co tote scaunele se implu-ra, pretorulu provoca pe invetiatoriulu ai ca-techise,.

Si asta apoi dura papa la miedia-di.La miadia-di toti declarara, ca preferu a

tramite pruncii la scdla, decatu se mai siadadinsii pe.acele banci.

89

La acdsta promisiune solemna pretoruludevenindu si dinsulu flamendu i lash, pe

toti a merge catra casa.Inse inaintea de a i Iasi a casa, li tiena

o cuventare strasnica, provocandu-i a se adu-na numai decatu dupa middia-di spre a maiimbunatati ldf'a invetiatoriului.

Apoi se departara toti, dimpreuna cu pre -torulu...

Dupa middia-di satenii se si adunara lasvatu, si dupa multe vorbe in fine de fri-c'a pretorului decisera a mai marl ldra in-vetiatoriului, recunoscendu si dinsii, ca dieuacel'a din optu fl. v. a. nu pots se tra-ioisca ...

Deci ca se pdta trai, cu multa generosi-tate, i urcara lera la diece florini ...

II.

Nu departe do scola se afla ospetari'a.Unu edificiu frumosu acest'a , construitu dinpdtra de stanca si caramide, si acoperitu cutigle. Prospectu-i amicabilu, paretii-i varuiti,si ferestile-i mari si veder6.- anunciau on sicui pe stapanulu ingrigitoriu.

90

Nu yeti credo, deca voiu spune, ca, si sta-panulu acesteia era totu satulu.

Precum intro parinti este doosebire, asiesi intro stapani. Stint parinti buni, si rei,asid si stapanii aunt de foliurite categoric.

Satulu N. fatia cu ospotari'a era parintebunu, era pentru Bala, parinte reu.

Nu e mirare ! Ospetari'a producea unitvinitu frumosiolu , era scera nu numai ca nuaducoa vr'unu folosu materialu, dar Inca con-sta. bani.

De folosulu spiritualu nu multu se into-resau locuitorii satului N.

Pretorulu esindu din mils:, trase dreptula ospetaria, undo cerendu-si numai decatu oodaia, incepit a-si faco toalet'a.

Acdst'a nu dura, multu.Apoi fiindu gata, esi din ospetaria, si

merse intr'una din pucinele case frumose citeso aflau in satu.

In acea casa siodea o dama veduva, dem-n'a, Frundianu, dimpreuna cu fiic'a sa Cor-nelia.

Alesandru Frundianu, barbatulu respec-tabilei veduver ere, unu advocatu de bunu re-nume, si chiar diliginti'a lui neobosita i causamertea.

91

Intr'o di de drna cumplita avendu ter-minu intr'unu orasiu indepartatu, si voinduCu totu pretiulu a asista insu-si la pertracta-re, pe cale se reel. Sosindu a casa , cadiu lapatu, si peste putiiiu aprinderea de plamuni ise ivi in tdta tuTarea sa.

Bland'a, bun'a si iubitori'a soda, atacataastu-felu in cea mai scumpa comara a fericiriisale, consult, pe cei mai renumiti medici dinpartile acele pentru restaurarea, fericirii sale,inse sciinti'a medicala nu fu capabila a man-ful scump'a vidtia a barbatului sou.

Elu morl, lasandu-si veduv'a in doliuprofundu si neconsolabilu.

Atunce Cornelia era numai de siepte ani,si de atunce disparura diece ani.

Alesandru Frundianu lash sociei sale oavere destulu de considerabila, din care acds-ta nu numai potea se traid3ca onorificu, darinca se-si si cultiveze fiic'a conformu proton-siuniloru moderne.

DOmn'a Fiundian.n, o fomeia dintre eelsmai onorabile, nu mai avea acuma alta bucu-ria decatu fiic'a sa. Dar cu critu bucuri'a eise restrin,gea acuma numai la una persona, cuatet'a aceea i erh, mai prefi 5 a si mai scumpa.Si cu catu aceea i era mai pr,tiosa si mai

92

scumpa, cu ataVa ea se nisuie, a o desvoltamai multu.

Corneli'a abie trecii de diece ani, fa dusade mama sa ingrigitoria intr'unulu din talemai renumite institute de educatiune din gin-ruin acel'a , unde apoi sub o conducere intie-lepta si-facii studiile necesarie cu multu suc-cesu.

Abid trecii o luna, de candu dins'a, cafdta mare, se rentorse la mama-sa, spre aporta, dimpreuna cu ea grigile casnice, si astu-felu a-si insust pana la unu gradu necesariusi secretele economiei de casa.

Corneli'a nu ere, vr'o celebritate in frum-setia, ca-ei avea unu nasu cam turtitu ; dins'anu poseclea nici macaru o frumsetia ordinaria,

dar spiritulu ei sbundante, conversatiunea-i placuta si vials, insocita de surisulu ei dra-galasiu, i incingeau fruntea cu aureol'a uncifrumseti multu mai amabile.

Candu ea si-deschidea gur'a si audicaivdcoa ei sonora , candu ascultai cuvintele eipline de spiritu naivu, candu la zimbirea eiobservai tale ddue gropitie adorabile ce seformau pe fati'a sa de ambele parti : anim'asi gchii ti se impleau de unu farmecu, si es-

93

clamai de totu cuceritu : Ah! ce feta frum6sae acestsa!

Emiliu Negreanu acest'a era numelepretorului, cu care incepuramu naratiuneapresinte inca facia. esporinti'a acest'a.

La unu balu romanescu, data intr'unuorasiu apr6pe do satulu N. in folosulu teatru-lui natiunalu , elu veditt pentru prima-Ora pedomnisior'a Cornelia Frundianu. Elu cunos-cea bine pe mam'a ei, inse f6t'a petrecendusiese ani de dile totu in departare, i era necu-noscuta.

Aparinti'a ei naturala faciz o pre bunaimpressiune a supra tinerului pretoru, sirecomandatu ei prin mama-sa o angagia launu quadrille.

Dupa acest'a urmara alto dantiuri, si Cor-neli'a avit destula ocasiune a se convinge, capretorulu Negreanu e unu bunu dantiatoriu.Si acgsta recunoscintia e mare favoru din par-tea on careia fete.

Balulu dura pana demaneti'a, si atuncedespartiendu-se toti ,. Emiliu Negreanu spuseunui amicu alu seu, ca si-a petrecutu fortebine.

Trecit o luna.Emiliu Negreanu si-aduse a minte, ca

94

scolele din cerculu sett mai tote se afla in ostare forte deplorabila, deci si-propuse a faceo calotoria in cerculu sett, din interesu cu-rata natiunalu , spre a visits tote scolile,si a intreprindo intr'insele imbunatatirile ne-cesarie.

Prim'a sada de visitatu se defipse ceadin satulu N.

'De ce chiar ac6st'a ?Ac6stla era dora scOl'a cea mai rea?Ba. Se aflau si mai rele. Ma era unu satu,

unde scOla nici nu se afla.

Domnulu pretoru revocandu-si a dese onin memoria incantat6r:'a figura a domnisi6reiCornelia Frundianu , si-aduse a minte, eldins'a siede in satulu N., acestu sate cade incerculu dsale , si fiindu ca acolo dupa in-formatiunile avute scOl'a se afla in o stareforte trista, docise a esi numai decatu in fa-ti'a locului a se convinge despre actua-litate.

Eta istori'a visitatiunii scolarie din sa-tulu N.

E bine, on care a fostu motivulu, care aindemnatu pe domnulu pretoru a visits scol'adin satulu N., destulu ca elu indeplini acesta

95

docisiune a sa, si not avuramu onOre a-i facecunescinti'a chiar la actulu visitatiunii.

Noi lu-parasiramu chiar in momentulu,in care dinsulu intrh, a face visita domneiFrundianu, sdu dOra mai bine fetei sale.

Dinsulu fu primitu cu cea mai sinceraafabilitate. Corneli'a din intemplare nu se aflaa casa, fiindu dusa la o amic'a a sa, fiic'a pos-tariului localu.

Negreanu regret multu absinti'a ei, sila despartirea sa promise a veni si dupa mid-dia-di, spro a face onorurile sale si domnisio-raj Cornelia.

Mam'a iubitdria primi cu bucuria promi-siunea junelui, si cu o eticheta fina se si grabia-lu invita si ea pe dupa middia di.

Candu, dupa middia-di , Negreanu se in-fatisih, dra-si la dOmn'a Frundianu, elu gas1pe Cornelia in mijlocu.lu unei societatii de da-me tinere, tote amicelo dinsei.

Tote erau inca fete, afara de una nevdstatinera, si intro ele nici unu barbatu.

Fericita positiune pentru tinerulu pro-

96

torn ! De siguru si hi i mai placea acEista, de-catu scen'a petrecuta inainte de middia-di inscola.

Dar se facemu si not cunoscinti'a dame-loru presinte!

Cele dbue fete nalte si brunete, aunt fe-tele preotului ; coa mai mare se chiama Irin'a'dr cealalta Sofi'a. Ambele sunt deplinu desvol-tate, si aru fi destulu de culte, do cumva n'arufi petrecutu elite doi ani in orasiu la o matu-sia a loru, uncle apoi dreptu educatiune maiinnalta, invetiara a cocheta cu studentii si cuoficierii, si a cleveti despre toti si despre toteate si mai cate flecuri si mintiuni. Din cau-s'a acdst'a ele pretindeau a avd spiritu multu.Cea mai mare void, se figureze in totu loculuca o fdta forte cetita, ca-ci dins'a a cetitu omultime de romanuri petrecatdrie. Cea maimica, era, o mare musicanta; ea sciea se ese-cute cu fortepianulu cinci piese musicale.Aceste cinci piese, studiate in decursu de doiani, au constatu pe parintele loru chiar cinciBute de fiorini. Ambele fete fiindu atatu deculte, se 'ntielege de sine, ca nu voiau se semarite dupa preoti.

Copiliti'a aceea cam de cinci-spre-dieceani, cu fati'a-i blondina, cu ochii-i veneti , si

97

si cu peru-i castanfu tufosu, care siedoalanga fetele prootolui, e o aparintia forteplacuta. Ea e fiic'a notariului. In privinti'afrumsetiei, ea de siguru intreco pe tote ami-cole sale din societato. Ea e si cea mai tineraintro elo. Inca nici nu si-a indoplinitu stu-diile. Si-acuma e elova intr'unu institutu deeducatiune, de undo a vonitu a casa la pa-rinti numai pe cate-va dile. Candu fu dusa ininstitutu, ea vorbia bine romanesce, acumainse afeotdza vorbindu reu ; inca si tale maiordinario cuvinte le pronuncia falsu. In insti-tatulu ei, de si fetele romane sunt in majori-tate, nu so propune limb's romana. Acolo chiarsi romancelo conversdza totu ncmtiesce.

A pates feta din societato, fiic'a posta-riului magiaru din satu, domnisiora lIajnalka,a caroia mama e romana , intro tote ea vor-bosco mai bine romanesce.

Ba totu-si nu asid, ca-ci eta aice se aflasi soci'a capelanului, domn'a Elena, care ase-mono verbose° frumosu romanesce. Inse din-s'a, fiica de invotiatorih, e cam desconsidoratado cololalte.

Emiliu Negroanu, rocomandatu la tote,ocuph locu intro olo , si in scurtu so infira oconversatiune vials.

Novelo do I. Vulcanu tom. I. 6

98

Primav6ea se incepit, si aerulu prospetusi placutu indemna pe dOmn'a easel a propunetinerimii" se 6sa in gradina.

Propunerea fu accoptata in unanimitatocu multa placers, si pests pucinu societateatinera ocuph locu pe o lavitia din