paima - album 01 · imposibilă care se numeşte ,,omul”. ,,să fie aceea ce nu poate fi”, a...
TRANSCRIPT
Text de Adrian Negru
Editura autorului
Panciova
Lector:
Tiparul:
Tiraj:
Maria Miclea
ROMARK
200 exemplare
PREZENTAREA ARTISTICÃ, TEHNOREDACTAREAªI PROCESAREA COMPUTERIZATÃ
Dimitrie Miclea
VIORELBOLEANŢU
PAIMA
Soţiei şi fiicei mele
u întotdeauna se poate lua tot în considerare.
Imensitatea descurajeazã. Dincolo de orizontul
privirii totdeauna rãmâne un plus de simþire ºi
frumos care mai târziu devine realitate. Toate socotelile
se bazeazã pe presupuneri nedefinite ºi parþial raþionale.
Când se ia totul la mãsurã se ajunge la capãt înainte de
capãt, pânã nu se face nici primul pas. Miºcarea prin
Cosmos ca ºi cãlãtoritul pe suprafaþa Pãmântului, nu
cunoaºte nici o linie dreaptã. Permanent ne legãnãm, ne
înconvoiem ºi ne întoarcem acolo de unde am plecat. Nu
întotdeauna ajungem unde am planificat ci dimpotrivã
acolo unde ne duc împrejurãrile, vizibile ºi invizibile.
7
Cine a văzut multe, multe a înţeles. Nu se avântă
fără rost acolo unde nu trebuie. A acţionat fără a aştepta
succes, folos sau noroc, este un gest demn de o fiinţă
imposibilă care se numeşte ,,omul”. ,,Să fie aceea ce nu
poate fi”, a exclamat acela care, după toate regulile
raţionalităţii, nu a avut condiţii nici pentru viaţă şi nici
pentru cântec. Dar, a trăit şi a cântat mai mult decât noi
toţi.
Viorel Boleanţu - Paima, un contraechilibru al
coşmarului care ne înconjoară. Artist adevărat, retras,
rezistent la capriciile comerţului şi critici, consecvent şi
devotat artei, acţionează ca o conştiinţă agitată. Poziţia
lui socială este modestă iar influenţa asupra opiniei
publice despre artă este minimalizată. Totuşi, forţa
morală a izolării proprii este atât de mare încât numai de
la ea se poate aştepta o credinţă pură în misiunea
umanistă a artei.
Povestea despre Viorel Boleanţu - Paima este cu
totul neobişnuită. Autodidact, dar eclect excelent, sub
influenţa luminilor Parisului a încercat să se ridice pe
piedestalul rezervat pentru cei puţini care au intrat în
tainele profunde ale arte. Plecat din Banat, tot în Banat
s-a întors.
8
Fiecare drum are un sfârşit în sensul că se termină
acolo de unde a început. Acest capăt de drum
simbolizează pentru Paima ceva mai mult: un nou
început, o nouă aventură al cărei sfârşit nu se poate
întrezări. În esenţă, o nouă pătrundere în artă, o încercare
de a destăinui tainele nedestăinuite, de a desluşi ceea ce
a rămas nedesluşit. Paima a intrat în cercul magig din
care nu mai poate ieşi.
9
aima, poreclă pe care predecesorii d-lui Viorel
Boleanţu nu au apreciat-o. D-lui a acceptat-o ca
un simbol de recunoaştere, ca un sinonim pentru
ceva ieşit din comun. Aşa îi zic sătenii dar şi prietenii şi
cei de breaslă şi cei de fiecare zi.
Viorel Boleanţu - Paima s-a născut la 1 august, anul
Domnului 1924, într-o familie de comercianţi cu peşte,
lucru neobişnuit, având în vedere că aproape de Satu
Nou nu curge nici un râu. O altă preocupare a familiei
Boleanţu a fost cojocăritul, îndeletnicire foarte apreciată
la bănăţeni. Nu este vorba numai de meseria propriu-zisă
ci şi de o variantă a artei decorative cu elemente preluate
din folclorul bănăţean. Anume, cojoacele, burdicele şi
folarele erau ornamentate cu aţă colorată şi cu iră, cu
panglici din piele de capră, vopsite cu vopsea naturală.
Aceste mici ornamente s-au închegat în adevăate
simfonii de culori şi forme, ceea ce necesita un talent
aparte. De specificat că nu oricine putea face acest lucru.
Satu Nou
10
Probabil că Paima de la predecesorii săi a moştenit
dragostea faţă de artă şi faţă de frumosul care ne
înconjoară şi pe care nu l-a descoperit în măsura dorită.
Primele patru clase le termină în satul natal,
învăţătoare fiindu-i d-na Mărioara jenariu. Urmează
încă două clase la învăţătoarea Elena Drencia. Situaţia
materială modestă a părinţilor săi a influenţat asupra
întreruperii şcolarizării în care sens preocuparea
principală a lui Viorel Boleanţu devine agricultura, pe
modesta moşie a părinţilor.
Curiozitatea, care se pare că era genetic înfiptă în
crezul membrilor familiei Boleanţu, nu îl lasă să devină
un simplu ţăran inert. Tînărului Paima îi place să adune
fel de fel de obiecte aruncate: diverse piese, ceasuri
vechi, chei, într-un cuvânt, tot ceea ce nu era util. Curios
din fire, Viorel Boleanţu - Paima şi-a petrecut iernile în
atelierul maestrului Petru Marici, autodidact care s-a
evidenţiat prin repararea acordeoanelor şi a altor
instrumente muzicale. Lipsa braţelor de muncă în
familia Boleanţu îi face pe Paima să se întoarcă din nou
acasă şi să se ocupe cu munca câmpului.
Căsătoriile premature atât de obişnuite la
românii bănăţeni înainte de cel de al Doilea război
mondial, îi determină pe părinţi să insiste ca Paima să11
căsătorească. Aşadar, tânărul adolescent se însoară la
vârsta de 18 ani. După terminarea celui de al Doilea
război mondial, neajunsurile au început să bată la uşile
ţăranilor. Sărăcia cumplită se strecura prin oase precum
crivăţul. Paima, nemulţumit cu starea de fapt, cu viaţa
obişnuită şi monotonia de fiecare zi, pleacă clandestin
din ţară şi peste Italia, ajunge în Franţa, în anul 1956,
ţara promisă, un adevărat paradis pentru aventurile
spiritului, acel Eldorado visat de tânărul de atunci.
12
arisul, oraşul luminilor, al artei universale,
centrul tuturor întâmplărilor. Poeţi, filosofi,
actori, pictori, sculptori, o aglomeraţie din toată
lumea, Turnul Babel în Europa. Paima părea ca un
grăunte de grâu în lanurile culturii europene. Un
grăunte, iscoditor cu viermele artistic ascuns adânc în
subconştient. Primul post de muncă l-a obţinut prin
intemediul Crucii Roşii la ,,Citroene . Muncă fizică
grea şi obositoare. Limba i-a fost cel mai mare
obstacol. Tăcerea şi munca îi erau prieteni nedespărţiţi.
Viaţa are multe cotituri şi omul se epuizează în căutarea
norocului. Paima, însă a avut fericirea ca norocul să îl
găsească. Angajându-se pe post de curier la cunoscutul
arhitect Jaques Carlu, autorul palatului Chaillot,
distribuie planurile arhitectonice pe şanterele din Paris
şi din împrejurime. Îndemânatic cumm era a reparat un
aparat xeros al patronului iar acesta, văzând că în faţa
sa are un om cu inerese în îndeletniciri multilaterale, îl
”
13
Parisul
14
avansează în serviciu şi îi dă un salariu onorabil. And
mai mult timp liber, Paima se plimbă prin Paris, vizitând
atelierele artiştilor. A făcut şi primele încercări în desen,
spontane fără a fi influenţat de cineva. Patronul i-a
analizat desenele şi a simţit imediat că în Paima există
ceva nedescoperit, ceva ascuns ce trebuia să iasă la
iveală. Imediat l-a transferat la secţia pentru decorări
interioare iar artistul nostru se ocupă cu râvnă să
studieze operele contemporanilor dar şi capodoperele
predecesorilor Manet, Monne,, Pissaro, Degas, Lautrec.
Montparnas, Pigalle, Monmartre, centrul
universului artistic. Centrul centrelor. Artişti mici şi
mari, cunoscuţi şi anonimi, toţi în căutarea gloriei şi-au
desfăşurat şevalelte ca să răpească farmecul iluziilor.
Paima se amestecă cu ei, desenează, pictează,
sculptează... Vine cu încercări reuşite şi mai puţin
reuşite. Perseverent până la dârzenie, Paima absoarbe
cu o sete de pustiu tot ce vede, tot ce îl înconjoară.
Colecţia d-lui Paima ajunge la un număr
remarcabil de lucrări. D-l Carlu îl îndeamnă să se
prezinte la expoziţii. Soţia patronului, d-na Carlu, la
rândul ei pictoriţă apreciată, insistă ca Paima să expună.
Ambii se prezintă în Cartierul Latin. Criticii văd
lucrările, le apreciază, ziarele scriu despre acest
15
evenimente iar în faţa d-lui Paima se deschide calea care
duce spre piedestalul artistic.
Salonul de toamnă din Grand Palais. ,,
”.
Succes remarcabil care pe Paima îl scoate din
anonimat. Îi deschide uşile galeriile pariziene.Altă dată,
tot în cadrul Salonului de toamnă, în concurenţa a peste
1800 artişti, Paima obţine o diplomă specială pentru
sculptură. Evident Viorel Boleanţu a început să urce pe
treptele ce dus spre Parnas, ţelul spre care mulţi se
îndreaptă dar numai cei aleşi ajung.
,,
”.
Anul 1967, apogeul şantierelor navale franceze.
Vaporul transoceanic ,,France”. Un gigant desăvârşit al
Au grand
Palais ou le Salon d’automne vient d etre inauguré par
M.Jaques Duhamel, ministre des Affaires culturelles, a
été particulierement remarqué un buste monumental de
la grande artiste peintre, Anne Carlu, récemment élevée
a la dignité de comandeur des Arts el Lettres. Cette
uvre a été réalisée par la sculpteur niçois Viorel, qui a
dédicacé ce buste a son maître
Quand au cinétisme présént par Denise René,
invité comme Galerie - pilote - c’est une des
innovations du Salon - il marque une rupture
traditionnelle, telle que la conçoit Viorel Boljanac, par
exemple pour le buste de Carlu
œ
16
tehnologiei moderne, un oraş care pluteşte pe apă. Se
publică un concurs pentru decorarea capelei, se cere de
la candidaţi ca altarul să fie rezolvat în tehnica vitrail.
Paima concurează şi obţine dreptul de a realiza acest
proiect grandios. Apare însă un obstacol de nerezolvat.
Paima nu are cetăţenie franceză.
Doamna Carlu acceptă să îl ajute aşa că timp de
şase luni d-l Paima lucrează insistent pentru a realiza
acest vitrail enorm, de peste 30 metri pătraţi. După zece
ani, vaporul, fiind nerentabil, este vândut arabilor.
Paima insistă la ,, ” ca arabii ca
mohamedani să nu distrugă lucrarea sa. Contractul îi
obligă pe noii proprietari să păstreze interiorul în
întregime. Soarta vaporului ,, ” este cunoscută.
Astăzi este ancorat într-un port din Suedia şi transformat
într-un liceu.
După moartea d-lui Carlu, Paima se angajează ca
portar la UNESCO iar la vârsta de 65 de ani ca pensionar
se reîntoarce la Satu Nou. După ce a înconjurat lumea a
ajuns din nou la punctul de plecare.
Transatlantic
France
17
juns acasă Paima se pune să picteze cu un elan de
invidiat. De sub penelul maestrului încep să
apară mici capodopere, adevărate rapsodii de
culori. Se înşiruiesc forme abstracte, imagini reale bine
închegate. Peisaje, portrete, naturi statice, pline de viaţă
reală şi reală. Ciobanii din copilărie se amestecă cu
vedee din Franţa, mănăstiri din România. Credinţa
bănăţeanului în Dumnezeu este nespus de mare. Aşa se
face că pe pânzele bănăţeanului Paima apar portretele
patriarhilor, mitropoliţilor şi cu era de înţeles,
Eminescu, geniul literaturii române. Galeria celor
nemuritori în penelul d-lui Paima.
Zi cu zi, noapte cu noapte, inspirat de tot ce îl
înconjoară, de tot ce se aude şi vede, Viorel Boleanţu-
Paima pictează, desenează, sculptează. Casa lui devine
un muzeu în miniatură ale cărui uşi sunt deschise pentru
toţi oamenii de Dumnezeu, pentru iubitorii de artă dar şi
pentru trecătorii care se opresc din întâmplare. Pentru
Satu Nou
fiecare o vorbă bună şi un pahar de vin roşu ca cinoberul
de pe pânzele sale.
Amintiri. Din nou îi revin în memorie Parisul,
Montparnasul, Monmartre... Acolo, îşi vede prietenii
printre artişti cu renume internaţional: Macavoi, Janio,
Colamarini, Gilioli, Mane Cats, Poliacov, Belmondo. În
felul acesta Paima se avântă în sfera creaţiei cu care a
făcut un legământ indestructibil.
18
Resumé
Viorel Boleancu Paima. Il a parcouru un grand chemin danssa vie de Satu Nou jusqu’a Paris, et puis de paris à Satu Nou. Il estentré dans ce cercle margique don't il ne peut plus sortir. Le cercleuniversel d’art tortueux. Paima, le ma
’és
ê ê
é é à
û
é é
ç
œ
é”
é é é
é é œ
’ é é é’ é
”
ître du dessin, sculpture,peinture, inventeur dont l prit inquiet ne dort jamais.
Paima vit une vie riche. Il la vit en abondance comme il ne
l a jamais pouvait r ver dans sa jeunesse. On a accompli le r ve
est devenu r alit . Il en vient vivre en abondance les grandeurs
de Paris, go ter l amer et la douceur de Montparnasse,
Monmartre, se lier d amiti avec Anne Carlu, la c lebre femme
peintre fran aise, faire la connaissance de Macavoi, Janio,Colamarini, Gilioli, Monne Cats, Poliacov, Belmondo.
Beaucoup d expositions, innombrables uvres, sculptures,
bustes, modeles connus et inconnus. Le Salon d automne du
Grand Palais, Galerie du Quartier Latin. Des succesremarcabvles. Ensuite le vitrail sur le bateau transoc anique,,France . Une reconnaissance que les braves mourants peuvent
l attendre toute la vie.
Paima est rentr au lieu de son d part. Un d part fructueux,
cr atif. Les r sultats son vizibles. Beaucoup d uvres,
d expositions. la presse et la t l vision suivant son volution,mais il s assure un lieu honorable dans la culture de Banat. la r citsur Paima aurais de la place dans une simple phrase: ,,Momorianostri durobit si vita meruimus .
’
’
’
’
’
’
’
Traducerea rezumatului în limba franceză
prof.AnaArdeleanu
20
Rezime
Viorel Boleancu - Paima prešao je veliki životni put, odBanatskog Novog sela do Pariza a zatim opet do Novog Sela.Ušao je u veliki magični krug iz koga se ne može izaći,univerzalni krug umetnosti. Paima, majstor crtežaa, skulpture,slikarstva, izumitelj čiji je nemirni duh uvek budan.
Paima živi svoj duhovno bogati život. Život kakav nijemogao da sanja u svojoj mladosti. Ispunio se san mladića izNovog Sela, san koji je bio sanjan često puta a uvek nedosanjan.Ali, san je postao java. Stigao je da u uživa u svetlima Pariza, dakuša gorčinu i strast Montparnasa, Monmartra, da bude prijateljsa Anom Karlu, slavnom francuskom slikarkom, da upoznaMakavoja, Žania, Kolamarinija, Đijolija, mane Kats’a,Poljakova, Belmonda.
Mnogobrojne izložbe, veliki broj radova, skulpture, slike,poznati i nepoznati modeli. Jesenji Salon u Grand Pale. Galerija uLatinskom kvartu. Nižu se uspesi i priznanja. Zatim, vitraž
transokeanskog broda ,, ”, priznanje koje obični smrtnici nemogu dočekati za ceo život.
Paima je opet u rodnom selu, stigao je na početku svog puta.Ali, jedan novi početak, plodan i kreativan. Rezultati suočigledni. Ponovo izložbe, mnogobrojni radovi. Štampa itelevizija prate njegovo stvaralaštvo a Paima polako ali sigurnozauzima počasno mesto u banatskoj kulturi.
Umesto zaključka, cela priča o Paimi mogla bi stati u jednojjedinoj rečenici:
,, ”.
Frans
Memoria nostri durobit si vita meruimus
21
Ilustraţii
Ciobanul (1960)
ulei pe pânzã (116x80)
1
25
TEOCTISTPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1997)
ulei pe pânzã (180x82)
26
Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (1996)
ulei pe pânzã (116x80)
27
Luceafãrul poeziei româneºti (1990)
ulei pe pânzã (45x38)
28
Binecuvâmtată eşti Tu printre femei (199 )
ulei pe pânzã ( x38)
1
60
29
Destinul (19 )
ulei pe pânzã ( x )
60
55 44
30
M Godineu cu fica eime(1970)
pastel (64x50)
31
M NATTAme(1965)
pastel (116x80)
32
Moş Ciota, păcurarul (19 )
6 x 0)
89
desen, mine de plumb ( 5 5
33
Pribeagul (1960
ulei pe pânză ( 5 54
)
6 x )
34
Minerul credincios (1962)
ulei pe pânzã (73x60)
35
Portret de fetiþã (1990)
ulei pe pânzã (45x38)
8
36
Clovnul (1982)
ulei pe pânzã (100x93)
9
37
Comedia umanã (1971)
ulei pe pânzã (116x81)
10
38
Autoportret (1960)
39
Doamne de ce...? (19 )77
40
Odihnă lângă pahar (19 )96
41
El strigă: pene, pene... pe strada noastră (196 )9
42
Ce vrei, vijelie (19 )77
43
Jacque Carlu, France, bust monumental (1960)
44
M NATTA, Nice France (1971)me
45
Paul Luis Wailer, bust monumental (1971)
46
Anne Carlu, France, bust monumental (1960)
47
Sf.Petru susþinut de credinþã înainteazã pe apãcãtre Domnul Iisus Hristos, vitraliu pe altarul
capelei vaporului transatlantic „France” (6,00x2,80)
11
48
Scaunul din tronul Arhieresc al Biserici din
Satu Nou (1995) sculptat din lemn ºi aurit (180x80)
12
49
50
Crucea cu icoana Pogorârea Sfântului Duh
sculptatã în lemn ºi auritã/ icoana - ulei pe pânzã
(1993)
(100x70)
12
51
Mare este puterea crucii Tale, Doamne (1989)
ulei pe pânzã (60x47)
14
52
Sfânta Mãnãstire Cozia, (1991)
ulei pe pânzã (80x60)
15
Catedrala ortodoxã a Reântregirii neamului
din Alba Iulia (1991) ulei pe pânzã (80x60)
16
53
ªi sta de-a Dreapta Tatãlui (1963)
ulei pe pânzã (180x100)
54
Zorilã (1989)
ulei pe pânzã (74x50)
17
55
Treieratul la sat (1989)
ulei pe pânzã (74x50)
18
56
Mama ºi tata în faþa casei (1997)
ulei pe pânzã (65x45)
19
57
La trei hotare (1997)
ulei pe pânzã (66x40)
20
58
Toamna (1973)
ulei pe pânzã (80x60)
59
Ciobãniþa (1960)
ulei pe pânzã (100x49)
21
60
Sat de munte - Lantosc, Franþa (1966)
ulei pe pânzã (1,46x89)
61
Roşiana (19 7)
ulei pe pânzã ( x )
9
61 45
62
Cârciuma la trei hotare (1997)
ulei pe pânzã (66x46)
63
Urmele lui tata pe zãpadã (1960)
ulei pe pânzã (65x54)
64
Oraº maritim - Menton, Franþa (1967)
ulei pe pânzã (130x97)
24
65
Sighetul din preajma Ofcei (1996)
ulei pe pânzã (60x50)
66
Panseluţe în vaza albastră (199 )
ulei pe pânzã ( x )
7
45 28
67
Buchet de maci (199 )
ulei pe pânzã (6 x 5)
1
5 4
68
Flori de primãvarã pe faþã de masã roºie (1997)
ulei pe pânzã (70x50)
26
69
Piglu cu flori (1991)
ulei pe pânzã (80x60)
27
70
Vaza de cristal cu flori (199 )
ulei pe pânzã ( x )
7
66 41
27
71
Lalele în vas de cupru (1991)
ulei pe pânzã ( 0 x )1 1 75
27
72
Hibiscus în fereastră (199 )
ulei pe pânzã ( x )
7
65 45
27
73
Porumbelul lui Noe (1996)
ulei pe pânzã (116x80)
74
Anul douã mi ºi... (1985)
ulei pe pânzã (116x81)
29
75
Zodiacul(1960)
ulei pe pânzã (105x98)
30
76
30
Bufniţă( 5x )tempera 6 52
77
Bufniţă( 5x )tempera 6 52
30
78
