(pagina 11) «sunteţi bineveniţi!»

Nr. 2/2014 g Buletinul informativ al Camerei de Comerţ şi Industrie a României - Reprezentanţa în Italia g www.cciro.it g [email protected]

Premierul Victor Ponta, invitaţie pentru românii din străinătate de a investi în România:

Ce sfat ar da Lavinia Şandru unuiromân care vrea să se întoarcă acumacasă din străinătate pentru a-şi investieconomiile? «În privinţa investiţiilor,eu sunt dintre cei care îi vor încuraja peromâni să cântărească opţiunile pe carele au, şi, dacă viitorul familiei lor sepoate poate împleti cu cel al ţării încare s-au născut, să se întoarcă.» Inter-viu în exclusivitate cu realizatoarea TVLavinia Şandru. (pagina 11)

Premierul României a acordat în ex-clusivitate un interviu publicaţiei “InfoCamera Italia”, în care explică poziţiaguvernului pe care îl conduce faţă deromânii din diaspora care vor săinvestească în ţară. Întrebat dacă pentrucetăţenii români din străinătate care vorsă investească în ţară există vreo faci-litate, premierul răspunde:

«Un lucru trebuie să fie clar. Nutratatăm discriminatoriu investitorii.Nivelul investiţiei şi dacă aceasta estesau nu una strategică determină anu-mite condiţii (...). Românii din afarăsunt oricând bineveniţi să investeascăacasă. De altfel, românii din afară, toţi,au contribuit substanţial în ultimii zeceani la creşterea economiei româneşti,prin banii trimişi în ţară.» (pagina 3)

Confartigianato Imprese Roma, care reprezintă circa 8.000 de firmepe tot teritoriul Romei şi a Provinciei aferente, a semnat un protocol decolaborare cu CCIRO Italia.

La sediul Confartigianato Roma a fost deschis biroul pentru Roma şiProvincie a CCIRO Italia, în cadrul căruia Confartigianato Roma punela dispoziţia întreprinzătorilor români înscrişi în Cameră toate serviciilesale, cum ar fi credit facilitat, consultanţă de start-up, ambient şi igienă,formare, asistenţă juridică, reprezentare sindicală şi politici ale muncii.

Confartigianato Imprese Roma oferă, în plus servicii de Asistenţăfiscală şi de Patronat. (pagina 13)

«Sunteţi bineveniţi!»

Primarul din Verona, Flavio Tosi, aparticipat la Forumul economic Româ-nia Italia organizat în oraşul său în 7 fe-bruarie 2014 de ReprezentanţaCamerei de Comerţ a României în Ita-lia. La acest forum, CCIRO Italia a pre-zentat proiectul unei noi curse aerienepe aeroportul local. "Suntem bucuroşisă susţinem înfiinţarea unei noi legăturiaeriene între Verona şi România", aspus Flavio Tosi. (pagina 10)

Parteneriat CCIRO Italia - Confartigianato Imprese RomaSERVICII PENTRU ÎNTREPRINZĂTORII ROMÂNI

Lavinia Şandru: «Vă încurajez să vă întoarceţi» Primarul Flavio Tosi la Forumul de la Verona

textele în limba română de la pag. 2 la pag. 13

i testi in lingua italiana dalla pag. 14 alla pag. 23

Revistă bilingvă editată de Cciro Italia C.F. 97763350580 - Via Cola di Rienzo, 212 - Roma, tel/fax +39 06 263 162,www.cciro.it, [email protected]

Preşedintele Confartigianato Imprese Roma, Mauro Mannocchi

nr. 2/20142 Info Camera Italia

Târgul România-Italia

Târgul România - Italia, organizatde Reprezentanţa Camerei de Comerţşi Industrie a României în Italia(CCIRO Italia), este un eveniment dejatradiţional la Roma. Ediţia a treia a Târ-gului a fost organizată la Teatrul Ten-dastrisce în perioada 30 noiembrie - 1decembrie 2013, în aceeaşi locaţie încare Asociaţia Românilor din Italia(ARI) a invitat comunitatearomânească la Spectacolul de ZiuaNaţională.

Peste 20.000 de români au fostîmpreună la evenimentele din 30 no-iembrie şi 1 decembrie 2013, la TeatrulTendastrisce din Roma.

Sâmbătă, 30 noiembrie 2013, la ora15.30, Târgul România - Italia a fostinaugurat de secretarul de stat dinMinisterul Economiei, Adrian Volin-tiru. Secretarul de stat a venit specialde la Bucureşti cu o invitaţie pentru ro-mânii din străinătate, de a se întoarcepentru a investi în România, iar pentrufirmele româneşti, de a se extinde pestetot unde sunt comunităţi importante deromâni, în primul rând la Roma.

Unul dintre cele mai apreciate stan-duri de la Târg a fost cel al poetuluiMircea Dinescu, venit să-şi promo-veze personal vinul produs în podgo-riile pe care le deţine în România.Poetul a oferit personal vizitatorilorgustări din produse tradiţionale de lafermele sale, s-a fotografiat cu româniişi a dat autografe celor care-i cumpăraucărţile de poezii.

Târgul România - Italia este organi-zat cu scopul de a promova firmele in-teresate de comunitatea româneascădin Italia. Au participat firme din indu-stria alimentara, cu o largă gamă deproduse tradiţionale şi bio, din turism(staţiuni, agroturism, turism medical,etc.), servicii (telefonie mobilă, tran-sport aerian, bănci, transfer de bani,servicii medicale, consultanţă, etc.).

În după-amiaza zilei de 30 noiem-brie, la Teatrul Tendastrisce a avut locun spectacol de muzică populară, cuocazia Zilei Românilor de Pretutindeni.A doua zi, duminică, 1 decembrie, adoua zi a Târgului România Italia, aavut loc spectacolul cu ocazia ZileiNaţionale, transmis in direct în Româ-nia de postul Realitatea TV.

Din 2013, "Târgul România - Italia"este organizat de către Camera deComerţ şi Industrie a României în Italia(CCIRO Italia) şi Asociaţia Românilordin Italia. g

Secretarul de stat din MinisterulEconomiei, Adrian Volintiru, a fostcel care a inaugurat ediţia a treia a Târ-gului România - Italia de la Roma.

Numit de puţin timp în funcţie, afost prima data în calitate oficială înItalia.

Adrian Volintiru a declarat că se faceforturi la Bucureşti pentru ca româniidin disapora să se întoarcă acasă:

"Pentru românii din străinătate, nuştiu dacă suntem cel mai perfect guvernal României, dar facem toate eforturilesă-i aducem în ţară pe cei care doresc.

Asta înseamnă mult, înseamnă ostrategie naţională de reindustrializare,

de creare de locuri de muncă. În principiu, este un interes pentru

ca românii din Italia să se întoarcă. Pentru că, la fel ca în America, sunt

nişte temerari, care au curaj, care au oexperienţă, care au o pregătireprofesională care le permite să se inte-greze aici. Deci ne lipseşte forţa lor demuncă în România, în mod real."

Adrian Volintiru, înainte de a fi se-cretar de stat la Ministerul Economiei,a fost preşedinte al Autorităţii pentruAdministrarea Activelor Statului(AAAS). Anterior, el a lucrat ca direc-tor la mari companii: Rompetrol, Reladşi Vulcan Bucureşti. g

Adrian Volintiru: "Vrem ca românii din Italia să se întoarcă în România"

În data de 3 iulie 2013, la Acca-demia di Romania din Roma a fostinaugurată Reprezentanţa Camereide Comerţ şi Industrie a României înItalia (CCIRO Italia). Înfiinţarea uneiastfel de structuri a fost prevăzută înStatutul Asociaţiei Românilor dinItalia încă din 2003.

După înfiinţare, CCIRO Italia ademarat un program ambiţios de ex-pansiune în teritoriu, prin semnareaunor acorduri cu Camerele deComerţ locale şi organizarea unor fo-

rumuri economice cu întreprinzătoriromâni şi italieni. În acelaşi timp aufost organizate misiuni economice înRomânia, de promovare a unor inve-stitori italieni.

Până acum au fost semnate acor-duri de colaborare cu două instituţiiitaliene: Camera de Comerţ dinAquila şi Camera de Comerţ din Pe-rugia. Au fost organizate forumurieconomice la Roma, Firenze, Torino,Verona, Aquila, Perugia şi Chieti.

Acordurile semnate cu instituţiileitaliene prevăd, în general, promova-rea investiţiilor în teritoriul decompetenţă, construirea de relaţii co-merciale în domenii cu marepotenţial, prezentarea realităţilor pro-ductive şi a oportunităţilor deinvestiţii , prin organizarea de foru-muri economice, seminarii şi alteevenimente specifice.

Preşedintele CCIRO Italia,Eugen Terteleac a participat la im-portante întâlniri pe teme de afaceriorganizate la Bucureşti şi Bruxelles.

CCIRO Italia, scurt istoricA treia ediţie a Târgului România-Italia de la Roma

Organizat în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie 2013,a avut 20.000 de vizitatori

Adrian Volintiru

Produse tradiţionalepromovate la Târg

Mircea Dinescu şi-apromovat producţia

AdrianVolintiruşi Eugen

Terteleacau tăiat

panglica

Info Camera Italia 3nr. 2/2014

Ponta: Sunteţi bineveniţi!

Domnule prim ministru, care esteimportanţa pe care o acordă Guver-nul României oamenilor de afaceriromâni din diaspora?

«Mediul de afaceri românesc dindiaspora este foarte important pentrunoi, din mai multe puncte de vedere:investitorii români în afară arată căeconomia românească se dezvoltă şi seextinde; în acelaşi timp, vorbim de unanumit prestigiu pe care îl câştigăm.

Nu în ultimul rând, investiţiile ro-mâne în afara ţării pot duce la partene-riate care să aducă investitori străini înRomânia.

În toate vizitele mele externe, ampus mult accent pe promovarea intere-sului comunităţii de afaceri româneştiîn exterior, încercând să identificoportunităţi pentru aceştia de investi înafară.»

Există facilităţi pentru investitoriistrăini care investesc în România,care ajung şi la zeci de milioane deeuro, cum a fost în cazul Pirelli. Pen-tru cetăţenii români din străinătatecare vor să investească în ţară, existăvreo facilitate?

«Un lucru trebuie să fie clar. Nutratatăm discriminatoriu investitorii.Nivelul investiţiei şi dacă aceasta estesau nu una strategică determină anu-mite condiţii mai mult sau mai puţin fa-vorabile pentru investiţii.

Românii din afară sunt oricând bine-veniţi să investească acasă. De altfel,românii din afară, toţi, au contribuitsubstanţial în ultimii zece ani lacreşterea economiei româneşti, prinbanii trimişi în ţară.»

Punctele de atracţie ale Românieipentru investiţii străine sunt cotaunică de 16% şi costul redus al forţeide muncă. Cât timp se va mai menţieaceastă cotă şi cât timp salariile ro-mânilor vor mai concura cu cele dinChina?

«Cota unică de impozitare a profitu-lui nu se va modifica. Nu avem în plano astfel de modificare. Suntem adepţiistabilităţii fiscale, tocmai pentru a creaun mediu propice investiţiilor.

În ceea ce priveşte salarizarea, seremarcă faptul că şi aceasta începe săcrească, inclusiv ca urmare a uneipregătiri tot mai bune a forţei demuncă.

Cred că investiţiile vor continua săvină atâta timp cât România va oferi unmediu politic şi economic stabil. Nu sa-

larizarea va fi factorul decisiv pentru aatrage investiţii străine.

De altfel, tot mai multe firme marideja prezente în România continuă sămărească volumul investiţiilor şianunţă extinderea afacerilor pe care leau în ţara noastră. Anul trecut am înre-gistrat un nivel record al investiţiilorstrăine, prin comparaţie cu ultimii patruani.»

Aţi fost recent în Italia şi l-aţi în-tâlnit pe Matteo Renzi, premierulitalian. Aţi avut discuţii despre atra-gerea investitorilor italieni în Româ-nia? O investiţie italiană în Româniaînseamnă o investiţie în minus în Ita-lia, de ce ar fi Renzi de acord?

«Nu aceasta este perspectiva corectăde a privi lucrurile. Schimburile comer-ciale şi investiţiile în afara ţării deapartenenţă contribuie la economia Ita-liei.

Suntem în Uniunea Europeană,lumea este în plin proces de globali-zare. Închiderea graniţelor sau ţinereaprizonieră a mediului economic nufuncţionează. Sunt sigur că şi GuvernulItaliei îşi doreşte prosperitate pentrufirmele italiene, iar la asta ajută inclu-siv investiţiile în afara teritoriului ita-lian. »

Există o descriere simplificată,să-i spunem populară, a PSD, înprivinţa sprijinului pentru iniţiativaprivată: PSD este de stânga, decicontra întreprinzătorilor, în timp ce"liberalii" îi susţin pe oamenii deafaceri. Cât este de adevăratăaceastă descriere?

«Din 2000 încoace guvernele con-duse de PSD care au fost la conducereaRomâniei au dovedit de fiecare dată câtde simplistă şi chiar falsă este aceastăperspectivă.

PSD a arătat că poate asigura un fo-arte bun echilibru între măsurile cu ca-racter social – specifice stângii, săspunem – şi cele menite să vină în spri-jinul mediului de afaceri.

Oricine vă poate spune că din 2012guvernul pe care l-am condus a luat nu-meroase măsuri pro-economie, pro-mediul de afaceri, de la reduceri de

taxe, precum TVA la alimente, lamăsuri de sprijin financiar direct pentrufirme. Şi continuăm pe această direcţie,urmând a discuta în primăvară cufinanţatorii internaţionali măsuri pre-cum reducerea CAS şi neimpozitareaprofitului reinvestit.»

Din cauza crizei, mulţi români dindiaspora, în special din Italia şi Spa-nia, se întorc în România, unii dintreei cu bani economisiţi, dar majorita-tea cu buzunarele goale. Vă bucuraţide sosirea lor?

«Nu mă bucur de faptul că sunt oa-meni nevoiţi să se întoarcă în ţară dincauza greutăţilor. Dar, în acelaşi timp,sper ca cei care se întorc să remarceschimbările pozitive din economie şidin societate.

Sper ca în anii următori piaţa munciisă fie cât mai capabilă de a absorbiforţa de muncă care revine în ţară.»

Care este strategia noului guvernfaţă de românii din diaspora?

«Foarte mulţi ani relaţia cu româniidin diaspora s-a întreţinut doar prindeclaraţii frumoase sau declaraţii deintenţie, dar fără măsuri concrete.

Acest guvern schimbă strategia. Noine raportăm la românii din diaspora cacetăţeni ai statului român, cu aceleaşidrepturi şi obligaţii.

Punem accept pe activitateainstituţiilor, pe creşterea eficienţei şiimplicării acestora. De aceea, amînfiinţat un minister al românilor depretutindeni.

Importanţa comunităţilor de românidin afara ţării este prea mare pentru carelaţia cu acestea să fie doar în sarcinaMAE.» g

Primul ministru al României, Victor Ponta, a vizitat Roma înperioada 27 februarie - 1 martie. La Roma, Victor Ponta s-a în-tâlnit cu Matteo Renzi, Preşedintele Consiliului de Miniştri alRepublicii Italiene. Pe agenda discuţiilor dintre cei doi primminiştri a figurat şi cooperarea politică şi economică bilateralădintre România şi Italia în cadrul Parteneriatului Strategic.

"Am avut ocazia să avem un schimb de opinii legat de parte-neriatul nostru economic. În România sunt peste 35.000 de com-panii italiene. Italia este al doilea partener comercial din UEpentru România, ca nivel al schimburilor comerciale", a decla-rat Victor Ponta după întâlnire. Premierul României a acordatîn exclusivitate un interviu publicaţiei “Info Camera Italia”.

Victor Ponta, 42 de ani, este din 7 mai 2012 prim-ministru al României.Este preşedintele Partidului Social Democrat din februarie 2010. În 1995 a ab-solvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Până în 1998 a fost pro-curor. În perioada 2001–2004, a fost secretar de stat, şeful Corpului de Controlal Guvernului. O scurtă perioadă, în 2004, a devenit ministru delegat pentrucontrolul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărireaaplicării acquis-ului comunitar. În 2008, tot pentru o scurtă perioadă, a fost mi-nistru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

“Românii din afară sunt oricând bineveniţi să investească acasă”

Victor Ponta

Cei doi premieriau discutat şi

despre investiţii


Agricultura, sector cheieÎn data de 29 noiembrie 2013 a avut

loc la Roma, la Accademia di Romania,a patra ediţie a Forumului EconomicItalia-Romania, care a avut ca subiectprincipal cooperare strategică dintrecele două ţări pentru dezvoltarea com-paniilor din sectorul agro-alimentar.Obiectivul comun este cel de a identi-fica noi strategii pentru a depăşi criza,cu ajutorul noilor instrumente, cum arfi delocalizarea şi internaţionalizareaîntreprinderilor.

După salutul Ambasadorului Ro-mâniei în Italia, Dana Manuela Con-stantinescu, care a lăudat iniţiativapromovată de către Camera de Comerţşi Industrie a României în Italia şi deICEPS, au urmat discursurile mai mul-tor reprezentaţi ai instituţiilor italieneşi române care au participat la acestworkshop.

Preşedintele CCIRO Italia, EugenTerteleac a deschis şedinţa, vorbinddespre cetăţenii români care participăîn mod activ la sectorul agriculturii ita-liene. În acest sector sunt angajaţi 117mii de români.

"Astăzi vorbim despre cooperareastrategică în sectorul agro-alimentar,proiect important pentru Italia, crucialpentru România.", a afirmat Eugen Ter-teleac.

"România, odată grânarul Europei,are nevoie de experienţa italiană, deinvestiţii din sectorul privat. Cusiguranţă pentru companiileproducătoare de maşini agricole, Ro-mânia este o piaţă interesantă. În acestdomeniu fondurile UE alocate pentruRomânia sunt accesibile pentru compa-nii sau investitorii italieni interesaţi depiaţa românească, a mai spuspreşedintele CCIRO Italia.

Achim Irimescu, secretar de statla Ministerul Agriculturii şiDezvoltării Rurale din România, a su-bliniat cantitatea mare de teren utiliza-bil în România, subliniind că dinianuarie 2014 dispar unele constrângericu privire la achiziţionarea de terenuriagricole de către străini. Toţi cetăţeniişi companiile europene vor putea săcumpere terenuri în România. Secreta-rul de stat a prezentat apoi planurile dedezvoltare şi de investiţii în acest sectorpromovate de către guvernul român.

Andrea Amato, secretarul generalal Camerei, a amintit că Italia este celmai mare proprietar din România, cuaproximativ 30 % din terenurile arabiledeţinute de companii italiene. El a rea-mintit prezenţa pe teritoriul român aunor mari companii italiene, cum ar fiColussi, Scotti şi Antinori. Datele ana-lizate cu privire la programul naţionalde dezvoltare rurală, care a avut pro-gramate, în perioada 2007/2013, fon-duri în valoare de 8,21 miliarde deeuro, plan care s-a oprit însă la 56%.

Andrea Amato a subliniat, de ase-

menea, faptul că în România agricul-tura contribuie la realizarea unui pro-cent de 7% din PIB, faţă de o medieUE de 1,7%, iar producţia agricolă acrescut de patru ori în ultimul deceniu.

Marco Scurria, deputat în Parla-mentul European, a vorbit desprenoua politică agricolă comună (PAC)din Europa. Parlamentul European dela Bruxelles a aprobat, în 27 noiembrie2013, acordul încheiat în Consiliul Eu-ropean cu privire la reforma politiciiagricole europene.

Noua politică agricolă comună(PAC) are trei obiective strategice: asi-gurarea siguranţei alimentare pe ter-men lung pentru cetăţenii europeni şiaducerea unei contribuţii la satisfacereaunei cereri mondiale din ce în ce mairidicate de produse alimentare, produ-cerea sustenabilă de alimente diversifi-cate şi de calitate şi menţinerea, înacelaşi timp, a resurselor naturale şi abiodiversităţii, precum şi asigurareaviabilităţii regiunilor rurale.

Marius Cristian Cristea, consiliereconomic la Ambasada României dinItalia a prezentat în mod oficial situaţiaeconomică a României, situaţia schim-burilor economice dintre România şiItalia, precum şi oportunităţile deinvestiţii reale de pe piaţa românească.România, în prezent, este cea maiatractivă piaţă pentru investitorii dinEuropa de Sud-Est.

România este al şaselea mareproducător european de cereale, iar co-stul de teren în România este cu multsub media UE, variind de la o regiunela alta, ajungând la o medie de între1.500 şi 2.000 de euro pe hectar. g

Două întâlniri organizate deCCIRO Italia la Roma

În 29 noiembrie, la Accademiadi Romania, în 30 noiembrie laTeatrul Tedastrisce

Banca Transilvania, singura bancăromânească din Italia, a inaugurat ofi-cial Sucursala BT Roma în data de 6februarie 2014.

Evenimentul a început cu momentultăierii panglicii de către Excelenţa Sala,doamna Dana Constantinescu – Amba-sadorul României în Italia, dl HoriaCiorcilă – Preşedintele Consiliului deAdministraţie BT, dl Roberto Marza-nati – Vicepreşedintele Consiliului deAdministraţie al băncii şi dl Omer Tetik– directorul general BT. La eveniumenta participat şi preşedintele CCIRO Ita-lia, Eugen Terteleac.

În cadrul discursului susţinut cu

această ocazie, Horia Ciorcilă a decla-rat: "Sperăm ca în Italia să avem suc-cesul din România.".

Omer Tetik a afirmat, în cadrul di-scursului său: "Italia este o piaţă nouăpentru noi, o provocare. Românii deaici au, de acum înainte, prin BancaTransilvania, banca lor".

Mesajul dnei Dana Constantinescu,Ambasadorul României în Italia, în ca-drul Guest Book-ului evenimentului,este următorul: "Bun venit la Roma şimult succes primei bănci româneşti înItalia, Banca Transilvania. Afaceri câtmai profitabile pentru bancă, pentruclienţii români şi cei italieni". g

Banca Transilvania a inaugurat prima sucursală în capitala Italiei

Seminar pe temeagricole la Roma

Creşte interesulpentru România

Alfredo Ranieri Montuori, Michele Maria Biallo, Andrea Amato

Horia Ciorcilă şiDana Constantinescu


Corneliu Dinu,vicepreşedinteCCIRO Italia: Sfaturi pentruîntreprinzători

Corneliu Dinu, când aţi intratpentru prima dată în contact cuîntreprinzătorii italieni şi cum aţiajuns să faceţi parte din proiectulCamerei de Comerţ româneşti în Ita-lia?

«Înainte de toate, mulţumesc pentruaceastă întrebare. Sunt inginer meca-nic, absolvent al facultăţii de Macanicaa Institutului Politehnic Bucureşti,promoţia 1971.

După 20 de ani de proiectare la IPIP– Ploieşti, în anul 1991, urmare uneiserii de concursuri organizate în Româ-nia de către Snamprogetti - structura deproiectare a Grupului Eni (astăzi Sai-pem), alături de alţi 15 specialişti ro-mâni, am avut şansa să semnez uncontract pentru doi ani, ca inginer pro-iectant de utilaje şi instalaţii pentrurafinării, la birourile din San DonatoMilanese - Milano.

În perioada derulării contractului amfost cooptat de care Snamprogetti,Agip, Snam, Agip Petroli, Eni Poweretc, în misiuni la care participauspecialişti ai acestor companii ale Gru-pului Eni în vederea identificării unoroportunităţi de colaborare cu structurisimilare din România.

Astfel am început să particip, o spuncu modestie nedisimulată, la promova-rea intereselor economice ale Româ-niei.

După 1993, odată cu terminareacontractului cu Snamprogetti, am reve-nit în România continuând să lucrezsporadic ca un fel de consilier al repre-zentantului Eni pentru zona de Centruşi Sud-Est a Europei.

În anul 1995 s-a născut Agip Româ-nia. Împreună cu reprezentantul Eni ne-am alăturat noii societăţi a Grupului.Mai târziu am avut contract deconsultanţă cu Eni pentru proiectulOleoductului Constanţa – Trieste şipentru participarea Grupului Eni la în-cercarea de privatizare a Petrom, înanul 1999.

În anul 2002 a luat fiinţă în România

Fundaţia “Sistema Italia – România”,structura externă a Confindustria Italia,iar în ianuarie 2003 am fost numit di-rector general.

Fundaţia şi-a schimbat numele înUnimpresa – România, iar din anul2008, s-a transformat în “ConfindustriaRomânia”.

În timpul acestui mandat amdesfăşurat cu prioritate, munca de aface cunoascută Fundaţia ţesutului eco-nomic, industrial, politic, universitar,academic etc. Practic timp de aproapedoi ani am promovat sistemul antrepre-norial/imprenditorial italian în Româ-nia.

Din anul 2003 am devenit reprezen-

tant ICEPS – Institutul pentru Coope-rare Economică şi Probleme deDezvoltare, structura italiană autorizatăde ONU. Au urmat perioade în care amfost consilier personal al unora dintreminiştrii din domeniul economic.

În anul 2007, am câştigat concursulpentru Postul de Ministru Consilier laBiroul pentru Promovare Comercial-Economică (BPCE) din cadrul Amba-sadei României la Roma.

Această poziţie mi-a conferit posi-bilitatea de a amplifica relaţiile comer-cial-economice dintre România şiItalia, de promovare a structurilor in-dustriale, a IMM-urilor româneşti înItalia şi, reciproc a prezenţeiîntreprinzătorilor italieni în România.

De la începutul anului 2012, întorsde la post, am fost pensionat pentruvârstă. Paralel muncii descrise în pe-rioada 2007 -2012, ca ministru-consi-

lier la BPCE – Roma, am colaborat cuAsociaţiile românilor din Roma şi nunumai, cu întreprinzătorii români desucces în Italia, cu cei care munceauconstruindu-şi succesul în afaceri dindiverse domenii, pe teritoriul Italiei.

Cu experienţa dobândită în timpul încare am fost director general alFundaţiei, am promovat împreună cumembrii activi, de frunte, ai AsociaţieiRomânilor din Italia, ideea născută însufletul plin de entuziasm al acestoraîncă din 2003, ideea de a înfiinţa în Ita-lia a unei structuri camerale solidărecunoscută de Camera de Comerţ şiIndustrie a României.

Pot spune că mi-am pus tot sufletulla înfiinţarea acesteia, la realizarea ace-stui grandios proiect al Camerei deComerţ româneşti în Italia.»

Ce sfaturi aţi da unuiîntreprinzător italian care vine înRomânia cu gândul de a investi?

«Sfaturile pe care le-am dat, le dauşi le voi da investitorilor italieni în Ro-mânia sunt: perseverenţa întreprinzăto-rului însuşi, susţinerea unui proiect alinvestiţiei împreună cu un plan de bu-siness bine conturat, iar produsele re-zultate, urmare studiilor, să fieasimilate cu rapiditate de piaţaromânească, dar şi pentru exportul dinRomânia.

Proiectul de investiţie să aibăfinanţare, să aibă chiar şi un plan deacoperire/întoarcere a investiţiei şi tre-cerii către profit etc.

Pentru investitorul italian în dome-niul infrastructurii, al energiei, al siste-mului agro-alimentar, aceste sfaturi,le-aş zice activităţi de consiliere, suntşi s-au dovedit esenţiale.

Un sfat pe care am insistat a fostacela că întreprinzătorul caredesfăşoară activităţi economice pe te-ritoriul ţării noastre să se înscrie înstructurile asociative existente precumConfindustria România şi/sau Camerade Comerţ Italia pentru România.»

Dar unui român care vrea săinvestească în Italia?

«Pentru investitorul român cu acti-vitate economică în Italia aş reiteraparte din consiliile enumerate mai sus.Specific însă ar trebui să ţinem seamade condiţiile de noutate concurenţialăexistente în Italia, de etica firmelor atâtde dorită de lumea afacerilor, de nece-sitatea de sinergie a ideilor, atransformării concurenţei acerbe în co-laborare intensă, toate acestea până laconturarea mai accentuată a prezenţeinoastre ca investitor de forţă.

Esenţială şi necesară este înscriereaîntreprinzătorului român în Asociaţiilepatronale existente, iar astăzi devine

important să devină membru cu drep-turi depline al Camerei de Comerţ aRomâniei în Italia, structura caneralăcare are mai bine de opt luni de laînfiinţare.»

Care sunt domeniile în care aţisfătui pe cineva să investească în Ro-mânia?

«Domeniile prioritare de investit înRomânia ar putea fi: domeniul agrar,cel agro-alimentar, cel al energiei, al in-frastructurii în general - turistice în spe-cial. La fel de importante suntdomeniile legate de transformareadeşeurilor, proiecte de mediu, proiectede formare de personal, diverse pro-iecte rurale etc.

Majoritatea acestor proiecte facparte din mari proiecte europenefinanţate din fonduri structurale.

u (continuă la pagina 7)

Interviu cu vicepreşedintele CCIRO Italia despre activitateasa în sprijinul dezvoltării relaţiilor economice româno-italiene

În 2002 a luat fiinţă Fundaţia“Sistema Italia – România”,structura externă a Confin-dustria Italia, iar în 2003 amfost numit director general.

Pot spune că mi-am pus totsufletul la înfiinţarea acesteia,la realizarea acestui grandiosproiect al Camerei de Comerţromâneşti în Italia.

Corneliu Dinu: “Mi-am pus tot sufletul la înfiinţarea CCIRO Italia”

Via Portuense, 1645 - 1647, 00148 Rome (ITALY) - Tel. +39 06/65074200-201 - www.fieraroma.it

MORE THAN 100,000 SQM. EXHIBITION AREA

AFFAIRYOUR

IN ROMEbusiness, contacts, exchange

645 - 1tuense, 1orrtVia P

MORE THAN 100,000 SQM.

YALLYome (ITTA48 R10, 06477,645 - 1

MORE THAN 100,000 SQM.

0-20420el. +39 06/6507TTeY) -

EXHIBITION AREA

.fieraroma.it1 - www0-20

EXHIBITION AREA


Care sunt cele mai buneoportunităţi pentru investiţii în Româ-nia pentru italieni?

Despre aceasta s-a vorbit la al cin-cilea Forum economic organizat deReprezentanţa Camerei de Comerţ şiIndustrie a României în Italia (CCIROItalia), intitulat “Bursa oportunităţilorşi a investiţiilor”

Forumul a fost organizat la Roma,în data de 30 noiembrie, în cadrul eve-nimentelor prilejuite de sărbătorirea“Zilei Romanilor de Pretutindeni” şia "Zilei Naţionale a României".

În deschiderea Forumului, EugenTerteleac, preşedintele CCIRO Ita-lia, a subliniat rezultatele Camerei deComerţ şi Industrie a României în Ita-lia, de la constituire şi până la sfârşitulanului.

“Rezultatele sunt foarte bune: cinciForumuri economice, 15 misiuni eco-nomice în România, 3 prezentări deinvestiţii la Camera de ComerţNaţională, dar şi zeci de întâlniri cuautorităţi române şi italiene.

Astăzi, când România are nevoiemai mult ca niciodată de investiţii ex-terne pentru relansarea economiei,CCIRO Italia devine un promotor aloportunităţilor care le oferă ţaranoastră, un “ambasador” al economieiromâneşti în Italia.", a spuspreşedintele CCIRO Italia.

Instituţia are în program douădirecţii de lucru. Una este dedicatăcelor peste 49.000 de antreprenori ro-mâni din Italia care trebuie sprijiniţicu servicii concrete, cum ar fi garan-tarea creditelor, formare profesională,participarea la licitaţii publice şiasistenţă fiscală.

A doua axă de lucru este dedicatăinvestitorilor din Italia (români şi ita-lieni) care “intră” pe piaţa româneascăşi au nevoie de anumite servicii:asistenţă pentru delocalizarea în Ro-mânia a producţiei, asistenţă fiscală,informaţii, proiecte europene şi toate

celelalte servicii pe care legestionează Sistemul Cameral româ-nesc.

Relatorii la Forum au vorbit pe largdespre oportunităţi de investiţii, fon-duri europene, servicii, colaborareinstituţională.

Andrea Amato, secretar generalal CCIRO Italia a prezentat pe largactivitatea Camerei, dar şi acordurilecu alte camere de comerţ italiene pecare CCIRO Italia le-a încheiat, acor-duri cu instituţii europene, bănci şi pa-tronate disponibile pentru membriiCamerei.

Corneliu Dinu, vicepreşedinteCCIRO Italia, expert în proiecte îndomeniul energiei a subliniat politi-cile statului român la dispoziţia inve-stitorilor în această ramură aeconomiei româneşti.

Marius-Cristian Cristea, repre-zentantul biroului de promovarecomercială de la Ambasada Românieidin Roma a vorbit despre politicile desusţinere a întreprinderilor mici şi mi-jlocii şi mediului de afaceri din Româ-nia, la oportunităţile oferite de statulromân, la posibilităţile de investiţii îndomeniul energetic, în special în ener-gia regenerabilă, în infrastructuraromânească, a reamintit de excelentacolaborare românească cu instituţiileitaliene, cu asociaţiile profesionale,colaborare care a reprezentat în ulti-mii 23 de ani un punct de referinţăpentru îmbunătăţirea cooperării eco-nomice şi comerciale bilaterale, pre-cum şi pe terţe pieţe.

Au fost prezentate oportunităţile de

afaceri pe care mediul de afaceri dinRomânia îl oferă, precum şi evoluţiilegenerale ale relaţiilor economice ro-mano-italiene şi în mod special posi-biltatile de colaborare ale sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii dinRomânia şi din Italia, în special însectorul agro-alimentar.

Marius Cristea a reaminit efortulde combatere a efectelor crizei, pro-punerea şi adoptarea măsurilor deechilibrare a PIB-ului a măsurilor Gu-vernului român de relansareeconomică şi pentru reluareaactivităţii întregii economii şi acomerţului, dar şi pentru refacerea în-crederii investitorilor în economiaromânească, în mediul de afaceri dinRomânia.

Au fost prezentate avantajele ofe-rite de ţara noastră şi domeniile prio-ritare investiţionale. În context, a fostsubliniată prezenţa din ce în ce maiimportantă a investitorilor italieni înţara noastră şi a fost prezentat stadiulactual al schimburilor comerciale din-tre România şi Italia.

Au fost prezentate totodată şifacilităţile acordate de Guvernul Ro-mâniei investitorilor străini precum şivaloarea totală a fondurilor structuralealocate de către U.E. României pentruperioada următoare.

Au mai intervenit Fausto Capalbo– preşedinte ICEPS (Istituto per laCooperazione Economică Internazio-nale e i Problemi dello Sviluppo),Alessandra Bianchi – vicepreşedinteCONFARTIGIANATO Lazio, MihaiBarbuliceanu, expert în fonduri eu-ropene.

Moderatorul evenimentului a fostJean Luc Umberto Bertoni.

Participanţii la Forum, întreprin-zători români şi italieni, au pusîntrebări în special despre cum se potaccesa fonduri europene în mai multesectoare de activitate (agricultură, tu-rism, comerţ, etc.) şi care suntfacilităţile pe care România le poateasigura pentru antreprenorii românidin Italia.

În încheierea Forumului, domnulAdrian Volintiru - secretar de statla Ministerul Economiei a prezentatpe scurt priorităţile instituţiei din careface parte şi a închis lucrările Foru-mului economic “Bursa oportu-nităţilor şi a investiţiilor”, oferindsprijinul Ministerului pentruactivităţile desfăşurate de Reprezen-tanţa Camerei de Comerţ şi Industriea României în Italia. g

Participanţii la Forum,întreprinzători români şi

italieni, au pus întrebări înspecial despre cum se potaccesa fonduri europene

u (continuă de la pagina 5) Sunteţi expert în energie, faceţi

parte din Consiliul Mondial al Ener-giei. Ce se întâmplă în România? Dece au apărut aceste proteste contraexploatării gazelor de şist?

«Sunt Consilier Ştiinţific al Comite-tului Naţional Român al ConsiliuluiMondial de Energie, pe scurt “cnr-cme”, poziţie care mi-a oferit posibili-tatea să particip la conferinţe pe temede energie, de petrol şi gaze, să aud/ci-tesc puncte de vedere vizavi de su-biecte sensibile.

Multe explicaţii s-au impus odată cureducerea Certificatelor Verzi, odată cuintroducerea noii Scheme de Susţineredin partea Statului român pentruproducătorii de energie din surse rege-nerabile. Pentru cei interesaţi, oposibilă consultanţă pe aceste teme arputea-o oferi Camera noastră deComerţ.

Pe linia subiectelor sensibile, ex-ploatarea auriferă de la Roşia Montanăşi exploatarea gazelor de şist şi mainou, a petrolului de şist, au reprezentatpriorităţi de abordare din parteaspecialiştilor din cnr-cme.

Gazele de şist pot fi considerate cao sursă de materie primă importanţă.Ştim că prin renunţarea la proiectul Na-bucco, şansa ţării noastre de a aveaalternativă la aprovizionare unilateralănu prea mai exista.

De aceea este necesar să necanalizăm cam pe ceea ce avem subsolul nostru. Tehnologiile de astăzi daucuraj. Unele exemple din alte ţări neiau acest curaj.

Pentru specialist însă balanţa dintreştiinţă şi tehnologie este cam aceeaşidintre matematicianul excepţional şiinginerul care pune în operă proiectetehnologice. Amândoi necesari, amân-doi de apreciat. Pragmatic însă, adicăde pe urma cui mâncăm şi ne încălzim,umanitatea a răspuns încă din antichi-tate.»

Aţi colindat multe ţări, puteaţi săvă stabiliţi oriunde, dar aţi ales sărămâneţi în România. De ce aceastăalegere?

«Întrebarea este vastă. Răspunsulpoate fi rezumat cu uşurinţă. Lăsândaparte noţiuni care fac chemare la pa-triotism, în faţa oricărei ipocrizii fluc-tuante, apare umbrela europenizăriiviitoare, volens-nolens. Uneori găurită,ne mai ploua când stăm sub ea.

Matematic vorbind, avem de-a facecu o funcţie de o stranie necunoscută,duşmanul tuturor, TIMPUL. A sta într-una dintre ţări, Italia sau România -cazul nostru, a te naşte, dezvolta, trăi,face copii, dispărea etc, nu mai areîncărcătură geografică. Fără multă filo-sofie, închei cu banalul slogan : suntemnoi oriunde am fi!» g

Corneliu Dinu, Sfaturi pentruîntreprinzători

Bursa investiţiilorAu fost prezentate avantajele oferite de ţaranoastră şi domeniile prioritare investiţionale.

“CCIRO Italia - promotor al oportunităţilor, un “ambasador” al economieiromâneşti în Italia.”

8 Info Camera Italia nr. 2/2014

Reprezentanţa Camerei de Comerţ aRomâniei în Italia (CCIRO Italia) a or-ganizat la Florenţa, vineri, 31 ianuarie,primul Forum economic România-Ita-lia din anul 2014, în colaborare cuPrimăria Florenţa.

Întâlnirea, la care au participatreprezentanţi ai instituţiilor locale şimediului privat - întreprinzători italienişi români din Toscana - a fostorganizată în colaborare cu Primăriadin Florenţa la Salone de'Dugento de lasediul primăriei, Palazzo Vecchio.

"Românii sunt în mare majoritatebine integraţi, muncesc din greu şiplătesc taxele statului italian, contri-buind cu aprox. 1,5% la PIB –ul ita-lian", a spus consulul general alRomâniei la Bologna, EugenŞerbănescu, subliniind importanţacomunităţii româneşti, care, la nivelulRegiunii Toscana numără peste110.000 de persoane.

Pe fondul relaţiilor bilaterale exce-lente, statuate într-un parteneriat carac-terizat recent de Ministrul român deExterne Titus Corlăţean drept „puter-nic, strategic şi consolidat”, consululgeneral Eugen Şerbănescu a evocatrădăcinile comune cultural-istorice cao premiză importantă pentru continua-rea şi intensificarea schimburilor co-merciale între cele două ţări.

El a salutat organizarea acestuiForum Economic la Florenţa, momentde evaluare a competenţelor în dome-niu şi a stadiului programelor în curs dedefăşurare, prilej, în acelaşi timp, pen-tru un larg schimb de cunoştinţe şiexperienţe între autorităţile italiene şiîntreprinzători români şi italieni.

Este primul forum economic orga-nizat de CCIRO Italia la Florenţa, dardin acest an întâlnirea va deveni anualăla Florenţa.

Eugen Terteleac, preşedinteleCCIRO Italia, a prezentat activitateade până acum a Camerei, explicândideea care a stat în spatele acesteiconstrucţii instituţionale:

"Reprezentanţa Camerei de Comerţşi Industrie a României în Italia a fostconstituită în special pentru a sprijiniacest segment al economiei italieneformat în jurul unor români valoroşi.Mai bine zis, în sprijinul a celor peste50.000 de societăţi constituite de ro-mâni în Italia."

Preşedintele CCIRO Italia a explicatşi în ce constă acest sprijin:

"CCIRO Italia dispune de toate ser-viciile sistemului cameral românesc,servicii de o importanţă deosebită pen-tru mediul de afaceri: consultanţă, ga-rantarea creditelor, asistenţă fiscală,asistenta juridică pentru înfiinţarea denoi societăţi, implementarea unor pro-iecte europene, organizarea de semina-rii - acestea sunt doar câteva dintreserviciile pe care le oferimîntreprinzătorilor români şi investitori-lor italieni care doresc să investească înRomânia. În curand vom demara unnou program intitulat "incubator pentruIMM-uri".

Acest proiect, organizat în colaboare

cu alte instituţii româneşti şi italiene,va încerca să simplifice, pe cât posibil,birocraţia prin care trebuie să treacă uninvestitor.

Incubatorul elaborează toate nevoileinvestitorului, începând de laînfiinţarea societăţii şi achiziţia bazeimateriale necesare, imobile, teren, uti-laje, accesarea fondurilor europene,obţinerea de subvenţii de stat, partici-parea la licitaţii publice".

Andrea Amato, secretarul generalal CCIRO Italia, întreprinzător italian,a vorbit despre oportunităţile pe care leoferă România: "România este cea maipopulată ţară din Europa de Est, dar cu

o economie care trebuie construită, în-trucât este pe locul 48 în lume şi penul-tima din Europa unită. Iată de celegăturile cu structurile productive ita-liene pot fi foarte importante.

Economia românească este încreştere şi rata sa de creştere prevăzutăpentru anii următori este cea mai maredin Europa. De aceea multe firmepreferă să intre acum în această piaţăînfloritoare, renunţând la alte ţări."Agricultura oferă oportunităţi foartebune, a mai spus Andrea Amato, avândîn vedere costul de achiziţie de1.500/2.000 euro pe hectar.

Agricultura contribuie cu 6-7% laPIB-ul românesc, faţă de o medie UEde 1.7%, de aceea există mari investiţiidin partea Europei cu fonduri orientatespre sectorul agricol.

Şi este nevoie de investiţii, având învedere că din punct de vedere almecanizării, în România există 18/19tractoare la fiecare 1000 de hectare, întimp ce media europeană este de 77.

Dar nu numai agricultura: producţiaindustrială românească a crescut în ul-timul deceniu cu 369%, chiar într-unmoment de criză puternică. CCIRO Ita-lia propune întreprinzătorilor italieni şiromâni din Toscana valorificareapotenţialului de investiţii românesc.

Moderatorul evenimentului a fostJean Luc Umberto Bertoni.

În cadrul forumului au mai luat cu-vântul Fausto Capalbo, preşedinteIceps (Istituto per la CooperazioneEconomica Internazionale e i Problemidello Sviluppo), Alessandra Bianchi,vicepreşedinte Confartigianato Roma,prof. Aldo Fittante, Università di Fi-renze, Luciano Franchi, preşedinteAvis Toscana, Giovan Battista Do-nati, preşedinte Confartigianato Im-prese Toscana, Lamioni Giovanni,preşedinte Confartigianato Grosseto,Av. Giussepe Bergamaschi, secretarAssimpresa Florenţa. g

Este primul forum economicorganizat de CCIRO Italia laFlorenţa, dar din acest an întâlnirea va deveni anuală

Rata de creştere a economieiromâneşti prevăzută pentru anii următori este ceamai mare din Europa.

Forum la Florenţa

CCIRO Italia şi-a desemnat repre-zentantul la Milano. Romulus Popes-cu, preşedintele istoric al AsociaţieiRomânilor în Italia (Milano), a fost de-semnat preşedinte al CCIRO Milano-Lombardia. Evenimentul a avut locvineri, 14 februarie, la standul Româ-niei de la Bursa Internaţională de Tu-rism (BIT) de la Milano.

“Romulus Popescu este persoanacea mai potrivită pentru aceastăfuncţie: experienţa de preşedinte alAsociaţiei românilor în Italia - Milanoşi experienţa profesională a domnieisale, seriozitatea şi verticalitatea decare a dat dovadă prin activitatea

desfăşurată în interesul României, ne-au convins sã facem această numire”,a declarat preşedintele CCIRO Italia,Eugen Terteleac.

Numirea a fost făcută în prezenţaconsulului general al României de laMilano, George Bologan, şi a şefuluibiroului de promovare turistică a Ro-mâniei în Italia, Ioana Ciutre Podosu.În acest an, România s-a prezentat cuun stand de excepţie la BIT Milano. Vi-zitatorii târgului au fost plăcutimpresionaţi de calitatea standului ro-mânesc. Vizitatorii au primit informaţiidespre sejururi turistice, despre turi-smul medical şi transport aerian. g

Romulus Popescu, reprezentant pentru Lombardia a CCIRO Italia

Forum organizat la Palazzo Vecchio

Consulul Eugen Şerbănescu(stg), alături de participanţi

Eugen Terteleac şiRomulus Popescu


"Suntem bucuroşi să susţinemînfiinţarea unei noi legături aerieneîntre Verona şi România", a spus pri-marul din Verona, Flavio Tosi, luândcuvântul la Forumul economic Româ-nia Italia organizat vineri, 7 februariede Reprezentanţa Camerei de Comerţ aRomâniei în Italia.

A fost al doilea Forum economic or-ganizat în acest an de ReprezentanţaCCIRO Italia, după cel de la Florenţa.Forumul a fost organizat la Palazzodella Gran Guardia din Verona, în co-laborare cu Primăria din localitate.

Invitaţi speciali au fost secretarul destat din ministerul român al Economiei,Adrian Volintiriu, primarul din Ve-rona, Flavio Tosi, consulul general alRomâniei la Trieste, Cosmin Dumitre-scu, consulul onorific al României dinTrento, Maurizio Passerotti.

Secretarul de stat Adrian Volintiru aprezentat câteva date esenţiale despreRomânia şi explicat care sunt cele maiputernice argumente pentru atragereainvestiţiilor italiene şi străine, în gene-ral, în ţara noastră. România este aşaptea ţară din Europa ca populaţie, anoua ca suprafaţă, dar pe primele locurila creştere economică. În 2013 a fost ocreştere de 1,8%, pentru 2014 avem oprognoză de 2,2 %. Adrian Volintiru aarătat că exporturile din 2013 au cre-scut cu 9% faţă de anul precedent, atin-gând 50 de miliarde de euro.

Care este secretul acestui succes?"Foarte important este capitalul

uman. Avem o populaţie binearmonizată ca vârstă şi forţă de muncă,avem 108 universităţi care au 629 defacultăţi, şi care pregătesc anual circa215.000 de absolvenţi, cu un potenţialmare de pregătire în domeniul indu-strial.

Un alt mare avantaj comparativ îlconstituie costul forţei de muncă. Înaceastă privinţă, România este depăşitădoar de Bulgaria şi cred că reprezintăun mediu propice de a investi cu co-sturi mai mici. Rata neangajării în 2013a fost de 7,1% şi prognozăm ca până în2016 să ajungă la 6,2", a explicat secre-tarul de stat.

Tva este mare, 24%, dar restul im-pozitelor au rămas la cota de 16%. Ro-mânia este a doua din acest punct devedere, după Bulgaria. În privinţaatractivităţii pentru investiţii străine,România este pe locul 7 din cele 28 deţări ale UE, potrivit unui studiu euro-

pean citat de secretarul de stat.Pentru a atrage investiţii, România

acordă ajutoare de stat: bugetul este de1 miliard de euro, şi ajutorul pe careţara noastră îl acordă investiţiilor di-recte este de până la 50%. Adrian Vo-lintiru a dat ca exemplu Pirelli, care adeschis fabrica la Slatina, jumătate dininvestiţie fiind ajutor de la statulromân. În fine, anul acesta se vor pri-vatiza companii importante, cum suntTarom, CFR Marfă, Oltchim, PoştaRomână, etc.

Primarul din Verona, Flavio Tosi,a aplaudat sosirea delegaţiei Guvernu-lui României şi a Camerei de comerţ

italo-române. Tosi a vorbit despre co-laborarea deja istorică dintre firmeledin Veneto, din Verona în special, şiRomânia.

"Pe teritoriul român este de-acum olungă, datată prezenţă istorică de firmeşi întreprinzători din teritorul nostru,care acum devine o chestiunereciprocă, având în vedere că acum esteo prezenţă importantă de întreprinderiromâneşti în teritorul veronez şi în Ve-neto". Flavio Tosi a vorbit în termenielogioşi despre comunitatearomânească din localitate, carereprezintă peste 3% din rezidenţii dinVerona.

"Deci este un raport foarte puternic,foarte solid, pozitiv, bazat pe o marecolaborare reciprocă şi orice iniţiativăcare tinde să consolideze acest raport,din punct de vedere social, economicsau cultural, este susţinută deadministraţia noastră".

O astfel de iniţiativă este cea deînfiinţare a unei noi legături aerieneîntre Verona şi România, despre careFlavio Tosi a spus că "estefundamentală pentru întărireainvestiţiilor. Dincolo de vorbe, trebuiesă finalizăm iniţiativele, şi suntembucuroşi să susţinem aceastăiniţiativă".

Preşedintele CCIRO Italia a expli-cat: "Este un proiect puternic susţinutde Reprezentanţa Cciro Italia,proiectăm o nouă legătură aeriană, unW, cum se spune în termeni aeronau-tici, un zbor care va pleca de laBucureşti pe ruta Verona Timişoara,apoi se va întoarce de la Timişoara, Ve-rona, la Bucarest, care va începe înaprilie.

Am fost însărcinat să încep negocie-rile cu aeroportul din Verona şi estebinevenită susţinerea primarului. Zbo-rul va fi operat de o companieromânească 100%, va fi un zbor delinie dedicat nu doar rezidenţilor ro-mâni de aici, ci întreprinzătorilor ita-lieni şi români care fac naveta între celedouă ţări.

Ca premiu, investitorii caredemonstrează că au investit un milionde euro în Italia sau în România în2014 vor avea gratuitate pe zborurilenoastre. Este un premiu al Camerei sial companiei", a spus preşedinteleCCIRO Italia.

Primarul Veronei a primit cu aceastăocazie şi titlul de membru de onoareal Asociaţiei Românilor din Italia."Este o mare plăcere pentru mine să văacord cel de-al optulea titlu de membrude onoare al ARI", a spus Eugen Terte-leac.

La seminar au mai luat cuvântulMarius-Cristian Cristea, consiliereconomic la Ambasada României înItalia, Antonio Lella, asesor laPrimăria din Verona, Andrea Amato,secretar general CCIRO Italia, Corne-liu Dinu, vicepreşedinte CCIRO Italia,Andrea Colla, întreprinzător italiandin România. g

O nouă linie aeriană va legaVeneto de România, anunţulfăcut la Forumul economic de la Verona

Zboruri la Verona

"Se acordă titlul de "ÎntreprinzătorulRomân în Italia 2013" doamnei Mo-nica Petrică, pentru perseverenţă şi re-zultatele foarte bune obţinute înpromovarea produselor tradiţionaleromâneşti". Cu aceste cuvinte,preşedintele CCIRO Italia, Eugen Ter-teleac, a anunţat, la Verona, primarecunoaştere anuală a valoriiîntreprinzătorilor români din Italia.

Din acest an, titlul se va acorsa celormai merituoşi oameni de afaceri cupaşaport românesc din Italia.Premianţii vor fi selectaţi după maimulte criterii: performanţă, vârstă, cifrăde afaceri, etc.

Juriul care a stabilit câştigătorul ti-tlului de "Întreprinzătorul Român dinItalia" din acest an a fost condus de se-cretarul de stat de la Ministerul Econo-miei, Adrian Volintiru, venit specialla Verona pentru acest eveniment.

Premiul Camerei de Comerţ a fostînmânat de primarul din Verona, FlavioTosi, având în vedere că afacerile do-amnei Monica Petrică sunt prezente şila Verona. Monica Petrică este proprie-tara lanţului de supermarketuri Milcov,din Verona, Torino, Padova şi Roma,cu o cifră totală de afaceri pe 2013 depeste 10 miloane de euro, realizate dinimporturi de produse româneşti. g

Monica Petrică, întreprinzătorul român al anului 2013 în Italia

Monica Petrică,premiată de Tosi

Primarul din Verona,membru de onoare ARI

Flavio Tosi a fost invitatde onoare la Forum


Lavinia Şandru:“Îi voi încurajasă se întoarcă”

Interviu acordat Revistei Info Ca-mera Italia de Lavinia Şandru, realiza-tor Realitatea TV.

În trecut, românii din străinătateerau numiţi, oarecum cu dispreţ,"căpşunari", însă numai în Italia, deexemplu, există 70.000 de firmeînfiinţate sau controlate de români. Sespune că există o problemă de imaginea românilor în străinătate, dar există oproblemă de imagine a românilor dinstrăinătate în România.

Lavinia Şandru, cum se văd de laBucureşti românii din străinătateacum? Tot "căpşunari"?

«Antagonizarea românilor din ţarăcu cei din străinătate este o practicărăspândită mai ales între politicieni, iarde aici ea se propagă şi la nivelul mass-media şi al opiniei publice.

Cultivarea unei asemenea dihotomiiare legătură cu interesele foarte diverseale diferiţilor politicieni în raport cudiapora.

În funcţie de aderenţa la bazinulelectoral al românilor din afară, parti-dele urmăresc fie maximizarea votuluiacestora în raport cu cel exprimat decei din ţară, fie, dimpotrivă, „reducerea

la tăcere” a românilor din diaspora. Ambele practici au ca efect crearea

de resentimente şi hrănesc un imaginarcolectiv populat cu stereotipurile decare vorbeşti.

E clar ca unul din aceste stereoti-puri, cel al căpşunarului, nu e deloc re-prezentativ pentru emigraţiaromânească de astăzi şi nu cred că afost vreodată.»

Aţi avut o activitate politicăimportantă în România, aţi fostmembru al Parlamentului, de ce aţirenunţat?

«Scena politică din România nu maie de ceva timp modul unic în care ci-neva îşi poate face auzită părerea în in-teresul societăţii. Mai degrabă, aceastăscenă a devenit un instrument de pro-

movare a unor interese personale saude grup.

Oamenii percep asta foarte bine şiau căpătat o neîncredere statornică înoamenii politici. Am ales să mă îndreptspre zone de activism public care nusunt atât de contaminate ca mediul po-litic şi unde poţi face diferenţa tocmaipentru că oamenii le privesc cu maimultă încredere.

Zona de mass-media este una dintreacestea, la fel de importantă pentrumine este implicarea într-o serie deproiecte ale societăţii civile careîncearcă să construiască o presiune „dejos în sus” pentru reforma Uniunii Eu-ropene. De exemplu, unul dintre ace-stea, numit 40under40, reuneşte 40 delideri sub 40 de ani din statele membreale UE în încercarea de a oferi idei pen-tru dezbaterea, atât de necesară, legatăde viitorul Europei.»

Se spune că politica româneascăeste destul de asemănătoare cu a Ita-liei. Ce părere aveţi?

«O colegă din cadrul 40under40, de-putat în Parlamentul italian, povesteacât de greu a fost pentru ea momentulîn care a intrat în politică… A fost mo-mentul în care, din mândria societăţiicivile a devenit subit ţinta criticilor ge-neralizate, doar din cauza faptului căfusese aleasă deputat într-ocircumscripţie.

Este un episod, cred eu, revelatoratât pentru ceea ce aminteam înaintelegat de neîncrederea oamenilor în po-liticieni, cât şi pentru similitudinile din-tre politica românească şi cea italiană.Este o scenă politică instabilă, cu„colpi di scena”, trădări şi dezertărisurprinzătoare.

Este un sistem pe care italienii auavut timp sa-l perfectioneze în ultimii50 de ani de democraţie, dar pe care noil-am asimilat, din păcate, mult mai re-pede.»

Lucraţi de mai multă vreme înpresa românească, un sector aflat încriză. În acelaşi timp aţi avut ocaziasă evaluaţi calitatea presei din Occi-dent. Care ar fi diferenţa dintrepresa românească şi cea occidentală?

«Este o diferenţă evidentă de mi-jloace, tradiţie şi potenţial al pieţei.

Din acest motiv, presa tradiţionalădin occident este mult mai bineechipată decât cea din România în

lupta corp la corp cu tabloidizarea şi„the new media”.

Din perspectiva unei democraţiiîncă fragile, cum este a noastră, este fo-arte important ca presa să îşiîndeplinească rolul de cenzor al puterii.Presiunile care se fac acum asupramass-mediei în România merg îndirecţia de a lăsa presa critică „fărădinţi”, profitându-se de contextul eco-nomic dificil.

În occident, aceste lucruri sunt maibine reglementate, iar opinia publicămai sensibilă la încercările puterii de a„suci” acea mână a presei care scrie lu-cruri critice.»

Aţi participat, în data de 4 iulie2013, la Roma, la inaugurareaReprezentanţei Camerei de Comerţla Roma. Ce părere aveţi de aceastăiniţiativă?

«Imigraţia românească de astăzi e orealitate extrem de diversă. Marea ma-joritate a emigraţiei româneşti din Italiaşi Spania sunt oameni care au plecatdin ţară după anul 2000 din raţiuni eco-nomice similare.

Dar în acest timp ei eu evoluat dife-rit, iar mulţi dintre ei au reuşit săînfiinţeze în ţara de adopţie afaceri desucces.

Înfiinţarea unei Camere de Comerţromâneşti în Italia poate fi pentruaceştia un real sprijin, mai ales în con-textul actual în care atât economia

italiană cât şi cea românească încearcăsă îşi revină după criza începută în2008.»

Deşi comunismul a căzut de 25 deani, românii continuă să emigreze înmasă. Când credeţi că se va opri exo-dul?

«Numărul de români din Italia şiSpania nu a mai crescut semnificativ înultimii ani, dar din păcate acest lucrutrebuie pus mai mult pe seama proble-melor economice cu care se confruntăaceste ţări şi mai puţin pe seama vreu-nei reveniri miraculoase a economieiromâneşti.

Imigraţia românilor va exista atâttimp cât „ecartul” de dezvoltare dintreRomânia şi Italia, să zicem, va fi sufi-cient de mare încât să compenseze co-sturile emoţionale (depărtarea deprieteni şi familie, adaptarea la unmediu nou) şi materiale (costuri detransport, locuinţă) pe care le implicăemigrarea.»

Credeţi că românii din străinătateîşi pot investi liniştiţi economiile înRomânia, sau există riscul, aşa cumam auzit de mai multe ori, să fieblocaţi şi falimentaţi de sistemul co-rupt şi netransparent din ţară? Cesfat aţi da unui român care vrea săse întoarcă acum acasă dinstrăinătate?

«Economiile românilor pot fi de-puse fără grijă în băncile româneşti,pentru că sistemul de garantare este lafel de bun ca cel din occident.

În privinţa investiţiilor, eu sunt din-tre cei care îi vor încuraja pe români săcântărească opţiunile pe care le au, şi,dacă viitorul familiei lor se poate poateîmpleti cu cel al ţării în care s-aunăscut, să se întoarcă.» g

Antagonizarea românilor din ţară cu cei din străinătateeste o practică răspândită

Mulţi dintre românii emigraţiau reuşit să înfiinţeze în ţarade adopţie afaceri de succes

Lavinia Şandru,mereu atentă

la românii dinstrăinătate

Realizatoarea TV, despre românii din diaspora

Forumul economic România - Italiaorganizat în data de 15 martie la SanSalvo (provincia Chieti in Abruzzo) afost unul deosebit: evenimentul nu aavut doar o tematică economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente,oportunităţi economice, fonduri euro-pene, etc. Organizat în colaborare cuasociaţia socio-culturală Decebal dinSan Salvo, asociaţie parteneră aCCIRO Italia, evenimentul a începutcu un moment cu totul special: un corde copii români şi italieni au intonatimnurile României şi Italiei.

“Acest cor de copii, organizat deasociaţia Decebal participă la eveni-mente culturale cel puţin o dată pe lunala San Salvo. Integrarea românilor însocietatea din San Salvo se reflectă100% în viaţa cotidiană a acestorcopii”, a explicat preşedinteleasociaţiei, Sigismund Puczi. În SanSalvo, comunitatea româneascănumără peste 900 de rezidenţi.

Forumul economic a fost deschis decătre autorităţile locale, reprezentate deNicola Argirò, consilier regional sipreşedintele comisiei pentru Activităţiproductive din Regiunea Abruzzo, carea salutat buna organizare a evenimen-tului, mulţumind reprezenţantilorCCIRO Italia pentru disponibilitateaorganizării acestui eveniment. Într-osocietate modernă, oportunităţile eco-nomice sunt un mijloc de a uni celedouă ţări, Italia şi România, de a întărirelaţiile şi schimburile economice, adeclarat Virginio Di Pierropreşedintele Lions Club San Salvo, co-organizator al evenimentului.

A mai intervenit Oliviero Faienza,consilier pentru activităţi productive,care a confirmat disponibilitatea şi in-teresul întreprinzătorilor din Abruzzode a investi în economia românească,dar şi deschiderea instituţională pentrusprijinirea investitorilor români în do-menii precum turism, agricultură,comerţ, servicii, etc. Moderatorul întâl-nirii a fost jurnalistul Pino Cavuoti.

Reprezentanţa Camerei de Comerţ

şi Industrie a României în Italia(CCIRO Italia), reprezentată la acestForum de preşedintele Eugen Terte-leac şi secretarul general AndreaAmato, a prezentat la această întâlnireoportunităţile economice disponibile înRomânia, sectoarele economice valo-roase precum energia, agricultura,construcţiile, infrastructurile, etc.

Andrea Amato a vorbit despre fon-durile europene la dispoziţia investito-rilor români şi străini şi desprepoliticile şi serviciile CCIRO Italia,care completează serviciile sistemuluicameral romanesc la dispozitia IMM-urilor.

Incubatorul de IMM-uri, prezentatde Eugen Terteleac, este o comisie dincadrul CCIRO Italia, care este pregatitasă analizeze orice tip de cerere venitădin partea întreprinzătorilor care dorescsă investească în România. Activitateaacestei comisii a stârnit interesul celorprezenţi, care au pus mai multeîntrebări legate de fiscalitatearomânească, de oportunităţi, dar şi desiguranţa investiţiilor străine, birocraţiainstituţională din România. Investitoriiprezenţi nu au primit doar răspunsuri,ci şi disponibilitatea unor întâlniri cuexperţi din cadrul Camerei de Comerţ,atât la Roma, cât şi la Bucureşti.

Preşedintele ICEPS, Fausto Ca-palbo, a contribuit cu o prezentare şiun istoric al schimburilor economicebilaterale România - Italia. Experienţapreşedintelui ICEPS, peste 50 de ani deactivitate, a fost prezentată pe scurt încadrul Forumului din San Salvo. Fau-sto Capalbo consideră că economiaromânească poate absorbi experienţade succes acumulată de cătreîntreprinzătorii români în Italia, dar înspecial experienţa unor firme italienedin mai multe domenii de activitate(agricultură, construcţii) aşteptate înRomânia.

“Un eveniment reuşit, foarte bineorganizat, un Forum economic care vaproduce rezultate importante. Vreausă-i mulţumesc domnului SigismundPuczi pentru oportunitatea oferită celorprezenţi cu ocazia acestei întâlniri.Asociaţia Decebal devine un parteneral CCIRO Italia şi va beneficia de totsprijinul instituţional şi al meu personalîn proiecte de interes comun, derulateîn regiunea Abruzzo”, a declarat EugenTerteleac. g

Forum la Chieti

În data de 29 ianuarie 2014, preşedintele CCIROItalia, Eugen Terteleac, a participat la o întâlnire delucru interinstituţională organizată Palatul Camereide Comerţ Naţionale a României (CCIR) de la

Bucureşti. La întâlnirea organizată de CCIRO Italiaau participat reprezentanţi ai Guvernului, ai mai mul-tor ministere şi mediului de afaceri din România.

Întâlnirea a avut ca scop principal prezentareaactivităţilor Camerei de Comerţ a României în Italia,un exemplu de internaţionalizare a activităţii CCIR.

Vicepreşedintele Camerei Naţionale, PreşedinteleCCI Bucureşti, Sorin Dimitriu a explicat cum s-afăcut până acum internaţionalizarea CCIR: CCIBucureşti a deschis reprezentanţe în Emiratele Arabe- Sharjah, R.P. China - Beijing şi în Maroc - Rabat,reprezentanţe bazate pe un model ce vizează organi-zarea unor expoziţii permanente cu produseromâneşti.

Eugen Terteleac, preşedintele CCIRO Italia, a pre-

zentat în detaliu activitatea din Italia, a vorbit despreparteneriatele încheiate cu Camere de Comerţ şi pa-tronate din regiunile importante ale Italiei, de orga-nizarea forumurilor economice şi a misiuniloreconomice în România.

Secretarul de stat de la Ministerul Economiei,Adrian Volintiru, a lăudat activitatea Camerei dinItalia, iar preşedintele CCI Bucureşti, Sorin Dumitriu,a felicitat conducerea Camerei din Italia "pentrueficienţă, pentru că într-un interval de timp atât descurt s-au realizat nişte paşi concreţi".

Seara, delegaţia din Italia a participat la Recepţiaanuală în cinstea Corpului Diplomatic acreditat laBucureşti, la care au participat ministrul de Externe,Titus Corlăţean şi omul de afaceri Ion Ţiriac. g

Întâlnire interinstituţională la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României din Bucureşti

Corul de copii al asociaţieiDecebal, o surpriză plăcută



Colaborare cu operatorul Fly Romania

Servicii de calitate fără costuriascunse. Acesta este principiul de dez-voltare a noilor curse aeriene operatede FLY ROMANIA, dezvoltate în Ita-lia în colaborare cu Reprezentanţa Ca-merei de Comerţ şi Industrie aRomâniei de la Roma.

Preşedintele CCIRO Italia, EugenTerteleac, explică de ce este nevoie săfie subliniat acest principiu, care deal-tfel ar trebui să fie aplicat de orice com-panie.

"În prezent companiile aeriene lowcost încarcă pasagerii la plată cu totfelul de costuri ascunse sauneprevăzute. Nu mai este posibil ca pa-sagerii să fie jefuiţi de companii careaplica tarife de € 70,00 pentru un bagajde mână care a depăşit măsura standardcu 2 centimetri sau € 70,00 pentru pier-derea dovezii de check-in. Nu mai vor-bim de haosul locurilor în avion. Încăde la bun început am discutat cu cei dela Ten Airways şi FLY ROMANIA, caaceste servicii să fie gratis pentru pasa-geri.”, a declarat Eugen Terteleac.

Compania FLY ROMÂNIA,deţinută de omul de afaceri OvidiuTender, a anunţat că va opera din 15mai zboruri de linie interne şiinternaţionale din Bucureşti, Timişoaraşi Tulcea către oraşe din Italia, Spania,Germania şi Turcia.

FLY ROMÂNIA aşteaptă aproxima-tiv 100.000 de pasageri pentru anul încurs. În Italia, FLY ROMANIAcolaborează cu CCIRO Italia,Reprezentanţa Camerei de Comerţ şiIndustrie a României de la Roma.

Ten Airways, o companie aeriană cucapital românesc, care şi-a început ac-tivitatea în 2010, a ieşit pe piaţă cu Fly

Romania, operatorul low-cost care vaefectua zboruri de linie interne şiinternaţionale.

"Pentru început, vom lansa maimulte rute care vor acoperi atâtdestinaţii clasice, cu o cerere binedeterminată, cum este Bucureşti-Timişoara, unde propunem un tarif de69 de euro, cât şi destinaţii inedite sausezoniere, cum va fi cursa Bucureşti-Antalya, operaţională din iunie", a de-clarat în data de 11 martie 2014, într-oconferinţă, Cătălin Buţu, directorulgeneral al grupului Ten Airways, dincare face parte FLY ROMÂNIA.

Pe rutele internaţionale vor fi ope-rate două zboruri pe săptămână dinTulcea spre Bergamo, spre Verona vorfi trei zboruri săptămânale dinTimişoara şi Bucureşti, spre Barcelonavor pleca în fiecare săptămână treicurse din Capitală, iar spre Frankfurtvor fi trei zboruri pe săptămână dinBucureşti şi unul din Tulcea.

Pentru zborurile internaţionale tari-fele pornesc de la 29,9 euro/zbor. În ta-rife sunt incluse şi transportul unuibagaj de cabină de maxim 7 kilogrameşi al unuia de cală de cel mult 20 de ki-lograme, dar şi servicii de catering labord.

Zborurile FLY ROMÂNIA vor fioperate cu aeronave de tip MD-82 şiMD-83, aparţinând Ten Airways, carele-a achiziţionat de la Alitalia. g

Revistă bilingvăeditată de Cciro Italia

se distribuie gratuit

Responsabil publicaţieAndi Rădiu

ContribuţiiEmil UrsaRoxana SarbanDiana Vasile

Contact:[email protected]. / fax 06 263162www.cciro.it

Reprezentanţa Camerei de Comerţ şi Industrie a României în ItaliaC.F. 97763350580 Via Cola di Rienzo, 212, Roma

Preşedinte Eugen Terteleac

Compania Fly Romania, înparteneriat cu CCIRO Italia:"Servicii de calitate FĂRĂCOSTURI ASCUNSE"

Ovidiu Tender şi Eugen Terteleac

A fost semnat protocolul deînţelegere între Confartigianato Im-prese Roma şi Camera de Comerţ şiIndustrie a României în Italia, un im-portant pas înainte pentru numeroaselefirme româneşti prezente pe teritorulRomei şi Provinciei.

O colaborare puternic dorită de am-bele părţi pentru a facilita şi consolidadezvoltarea economică a numeroşilorîntreprinzători care au decis să-şideschidă o afacere în Italia.

La sediul Confartigianato Roma afost deschis biroul pentru Roma şi Pro-vincie a Camerei de Comerţ şi Indu-strie a României în Italia, «ooportunitate – declară PreşedinteleConfartigianato Roma, Mauro Man-nocchi – care va consolida relaţiile din-tre cele două ţări, deja legate deapropieri culturale şi economice».

Confartigianato Roma pune ladispoziţia întreprinderilor toate servi-ciile sale, credit facilitat, consultanţă destart-up, ambient şi igienă, formare,asistenţă juridică, reprezentaresindicală şi politici ale muncii.

Vor fi promovate acţiuni deinternaţionalizare, exportare şi impor-

tare, cât şi acţiuni directe între celedouă ţări.

Confartigianato Imprese Roma, din-totdeauna alături de nevoile cetăţenilor,a dezvoltat pe lângă aceasta Confarti-gianato Persone şi va oferi servicii deAsistenţă fiscală şi de Patronat.

«Sarcina noastră – adaugăpreşedintele Mauro Mannocchi – este

cea de a primi şi orienta cerereacetăţeanului, a-i înţelege nevoile, aoferi răspunsurile adecvate şi decompetenţă.

Suntem convinşi că acest nou par-curs întreprins va îmbogăţi activitateanoastră, împărtăşind experienţe, idei şinoi posibilităţi cu scopul de a dezvoltanoi modalităţi de răspuns la obişnuitele

nevoi de afacerişi sociale».

«Pe 30 maivom inauguraacest nou biroucomun undeexperienţa celordouă organisme(Confartigianato

Imprese Roma şiCamera de Comerţşi Industrie a Româ-niei în Italia) vorcontribui la amplifi-carea schimburiloreconomice dintreRomânia şi Italia.

Împreună cupreşedintele Terte-leac am reflectat şi la

posibilitatea ca într-ozi când va fi nevoie,

Confartigianato Imprese Roma e Pro-vincia să asiste întreprinderile şi în Ro-mânia.

Dacă va fi nevoie, vom deschide unbirou în splendidul palat al Camerei deComerţ Naţională a României», a maispus Mauro Mannocchi. g

PROTOCOLLO D’INTESA tra

RAPPRESENTANZA della CAMERA DI COMMERCIO DELLA ROMANIA IN

ITALIA, in persona del presidente Eugen Terteleac

e CONFARTIGIANATO IMPRESE ROMA, in persona del suo legale

rappresentante Mauro Mannocchi, PREMESSO: -che il 3 luglio 2013 si è costituita in Roma la rappresentanza della Camera di Commercio della

Romania in Italia ;

-che negli obiettivi camerali è previsto di : rafforzare gli scambi economici tra i due paesi; promuovere tra i suoi associati opportunità di investimenti in Romania; tutelare gli interessi degli imprenditori romeni in Italia; offrire servizi alle imprese;

fornire consulenza di start-up per nuove imprese in Romania e Italia.

-che al contempo in Romania operano 35.060 imprese costituite da cittadini nati in Italia e dal punto

di vista dei rapporti bilaterali, l’interscambio commerciale tra Italia e Romania ha raggiunto un

valore complessivo di 12 miliardi di euro

-che Confartigianato Imprese Roma nel 2012 fu tra firmatari della Dichiarazione di sostegno alla

costituzione della Rappresentanza della Camera di Commercio della Romania in Italia;

-che Confartigianato Imprese Roma, associazione fondata sulla libera adesione e aperta a tutte le

componenti settoriali e culturali dell’artigianto e della piccola e media impresa, persegue gli

obiettivi di sviluppo e sostegno alle attività imprenditoriali dei propri iscritti anche promuovendo

azioni d’internazionalizzazione , esportazione, importazione ecc.

-che Confartigianato Imprese Roma e la Camera di Commercio della Romania in Italia, condividano

l’attività di raccolta e di scambio di dati e informazioni tra operatori, al fine di sviluppare nuove

modalità di risposta alle comuni esigenze imprenditoriali;

Protocol semnat între Confartigianato Imprese Roma şi Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia

Preşedintele Confartigianato Roma, Mauro Mannocchi şi acordul semnat cu CCIRO Italia


La Fiera Romania-Italia

La fiera Romania - Italia, organiz-zata dalla Rappresentanza della Ca-mera di Commercio e Industria dellaRomania in Italia (CCIRO Italia), è unamanifestazione diventata già tradizio-nale a Roma.

La terza edizione della Fiera si è te-nuta presso il Teatro Tendastrisce il 30novembre e il 1 Dicembre 2013, nellastessa locazione dove l'Associazionedei Romeni in Italia (ARI) ha invitatola comunità per lo Spettacolo in occa-sione della Festa Nazionale della Ro-mania. Oltre 20.000 romeni si sonoriuniti per assistere agli eventi del 30novembre e del 1 Dicembre 2013 alTeatro Tendastrisce.

Sabato 30 Novembre 2013, alle ore15.30, la Fiera Romania - Italia è statainaugurata dal segretario di stato delMinistero romeno dell'Economia,Adrian Volintiru. Il segretario di statoha portato da Bucarest un invito per iromeni all'estero, di tornare ad investirein Romania. Nello stesso tempo ha in-vitato le società romene di espandersiin tutto il mondo dove vi sono grandicomunità romene.

Uno degli stand più popolari allaFiera è stato quello del poeta MirceaDinescu, venuto a promuovere il pro-prio vino prodotto nei vigneti che pos-siede in Romania. Il poeta ha offertopersonalmente agli visitatori prodottitipici provenienti dalla sua azienda, hafatto delle foto e ha dato autografi ai ro-meni che hanno comprato il suo librodi poesie.

La Fiera Romania - Italia è organiz-zata per promuovere le aziende interes-sate alla comunità romena in Italia.Hanno partecipato aziende dell'indu-stria alimentare, di turismo tradizionalee bio e di servizi (telefonia mobile, ser-vizi bancari, trasferimento di denaro,servizi medicali, ecc.).

Nel pomeriggio del 30 novembre alTeatro Tendastrisce si e tenuto unospettacolo di musica popolare, per lagiornata dei romeni nel mondo. Ilgiorno successivo, domenica 1 dicem-bre, il secondo giorno della Fiera Ro-mania Italia, ha avuto luogo lospettacolo per la Festa Nazionale, tra-smesso in diretta sul canale televisivoRealitatea TV in Romania.

Dal 2013, la "Fiera Romania - Ita-lia" è organizzata dalla Camera diCommercio e Industria della Romaniain Italia (CCIRO Italia) e l'Associa-zione dei Romeni in Italia. g

Il segretario di stato del Ministerodell'Economia, Adrian Volintiru èstato colui che ha aperto la terza edi-zione della Fiera Romania - Italia aRoma. Nominato da poco in carica, èvenuto per la prima volta in veste uffi-ciale in Italia. Adrian Volintiru ci hadetto che a Bucarest si stanno facendosforzi affinche i romeni della diasporatornino in patria.

"Per i romeni all'estero, non so sesiamo il governo perfetto della Roma-nia, ma facciamo ogni sforzo di portarea casa coloro i quali desiderano tornare.Questo significa molto, significa unastrategia nazionale per la re-industria-

lizzazione, la creazione di posti di la-voro. In linea di principio, è nel nostrointeresse affinchè i romeni residenti inItalia tornino. Perché, proprio come inAmerica, sono dei temerari, che hannocoraggio, che hanno esperienza, chehanno una formazione che permetteloro di integrarsi qui. Quindi, in so-stanza, ci manca realmente la loro forzalavoro in Romania."

Adrian Volintiru, prima di essere no-minato segretario di stato al Ministerodell’Economia, è stato presidentedell’Autorità per l’Amministrazionedei beni patrimoniali dello Stato(AAAS). g

Adrian Volintiru: "Vogliamo che i romeni residenti in Italia tornino in patria"

Il 3 luglio 2013, presso l'Accade-mia di Romania in Roma è statainaugurata la Rappresentanza dellaCamera di Commercio e Industriadella Romania in Italia (CCIRO Ita-lia). La creazione di tale struttura eraprevista nello Stato dall'Associazionedei Romeni in Italia (ARI) già dal2003.

Dopo la costituzione, CCIRO Ita-lia ha lanciato un ambizioso pro-gramma di espansione territoriale

con la firma di accordi con le Cameredi Commercio locali e organizza-zione di forum economici per gli im-prenditori romeni e quelli italiani.Nel frattempo sono state organizzatemissioni in Romania, per promuo-vere investitori italiani.

Fino ad ora sono stati firmati ac-cordi di collaborazione con due isti-tuzioni italiane: la Camera diCommercio dell’Aquila e la Cameradi Commercio di Perugia.

Sono stati organizzati forum eco-nomici a Roma, Firenze, Torino, Ve-rona, Aquila e Perugia. Il presidenteCCIRO Italia ha partecipato a impor-tanti riunioni di lavoro su tematicheorganizzate a Bucarest e Bruxelles.

Gli accordi firmati con le istitu-zioni italiane prevedono, general-mente, la promozione di investimentinel territorio di competenza, lo svi-luppo di rapporti commerciali in areecon grandi potenzialità, la presenta-zione delle realtà produttive e delleopportunità di investimento.

CCIRO Italia, breve cronologia

La terza edizione della Fiera Romania-Italia a Roma

Organizzata tra il 30 novembre- 1 dicembre 2013, è stata visitata da 20.000 persone

Adrian Volintiru

AdrianVolintirued EugenTerteleac

hannotagliato il

nastro

MirceaDinescuha pre-

sentato iprodotti

della suaazienda


Ponta: Siete i benvenuti!

Signor Primo Ministro , qual'èl'importanza che attribuisce il go-verno romeno agli imprenditori ro-meni della diaspora ?

«L'imprenditoria della diaspora ro-mena è molto importante per noi, damolti punti di vista: gli investitori ro-meni all'estero dimostrano che l'econo-mia romena si sviluppa e si espande,guadagnando allo stesso tempo uncerto prestigio.

Gli investimenti romeni all'esteropossono portare a collaborazioni chepossano portare investitori stranieri inRomania .

In tutte le mie visite all'estero, ab-biamo messo maggiore enfasi sullapromozione degli interessi della comu-nità imprenditoriale romena all’estero,cercando di identificare fuori dai con-fini le opportunità di investimenti perquesti imprenditori.»

Esistono agevolazioni per gli inve-stitori stranieri che vogliono inve-stire in Romania, che raggiungonoanche decine di milioni di euro, comenel caso Pirelli. Per i cittadini romeniall'estero che vogliono investire nelPaese, ci sono agevolazioni?

«Una cosa deve essere chiara . Nontrattiamo in modo discriminatorio gliinvestitori. Il livello dell'investimentoe la sua natura strategica o meno, de-terminano talune condizioni più omeno favorevoli per gli investimenti .

I romeni all'estero sono sempre ibenvenuti a investire a casa. Tra l’altro,i romeni all'estero, tutti, hanno contri-buito in modo sostanziale negli ultimidieci anni per far crescere l'economiaromena attraverso le rimesse verso ilPaese.»

Le attrazioni della Romania pergli investimenti esteri sono l’aliquotaunica del 16% e il basso costo dellaforza lavoro. Quanto durerà questaaliquota e per quanto tempo ancoragli stipendi romeni saranno in con-correnza con quelli della Cina ?

«L'aliquota unica di imposta sui pro-fitti non cambierà. Non abbiamo inprogramma un tale cambiamento. Noicrediamo nella stabilità fiscale, al finedi creare un ambiente favorevole agliinvestimenti.

Per quello che riguarda gli stipendi,si osserva che stanno cominciando adaumentare, anche al seguito della sem-pre migliore formazione della manodo-pera .

Credo che gli investimenti continue-ranno a venire fino a quando la Roma-nia fornirà un ambiente politico edeconomico stabile . Non saranno gli sti-pendi il fattore decisivo per attrarre in-vestimenti esteri .

In realtà, sempre più imprese giàpresenti in Romania continuano ad au-mentare il volume degli investimenti eannunciano l'espansione commercialeche hanno nel nostro Paese. L'annoscorso si è raggiunto il livello record diinvestimenti stranieri, rispetto agli ul-timi quattro anni.»

Di recente ha visitato l'Italia e in-contrato Matteo Renzi, il premieritaliano. Avete avuto discussionicirca l'interesse di investitori italianiin Romania? Un investimento ita-liano in Romania significa investiremeno in Italia, perché sarebbe Renzid'accordo?

«Questa non è la giusta prospettivada cui guardare le cose. Lo scambiocommerciale e gli investimenti al-l'estero contribuiscono all'economiad'Italia.

Siamo nell'Unione Europea, ilmondo è in pieno processo di globaliz-zazione . La chiusura delle frontiere otenere prigionieri gli imprenditori nonfunziona. Sono sicuro che il governoitaliano vuole prosperità per le impreseitaliane e a questo fine sono s’aiutoanche gli investimenti fuori dal territo-rio italiano.»

Vi è una descrizione semplificata,chiamiamola popolare, del PSD, perquanto riguarda il sostegno per l'ini-ziativa privata: il PSD è di sinistra ,dunque contro gli imprenditori,mentre "i liberali" sostengono gliimprenditori.

«Dal 2000 in poi i governi guidatidal PSD, che hanno governato la Ro-mania hanno dimostrato ogni voltaquanto sia semplicistica e anche fuor-viante questa prospettiva.

Il PSD ha dimostrato di poter fornireun ottimo equilibrio tra le misure so-ciali - specifiche della sinistra - e quellidestinati al sostegno delle attività im-prenditoriali.

Chiunque può testimoniare che nel2012 il governo che abbiamo guidatoha preso numerose misure favorevoliall'economia, all'imprenditoria, daitagli fiscali, come l'IVA sul cibo, a mi-sure dirette di sostegno finanziario perle imprese.

E continueremo in questa direzionee discuteremo con i finanziatori inter-nazionali misure come la riduzione dei

contributi alle assicurazioni sociali(CAS) e la riduzione delle tasse suiprofitti reinvestiti.»

A causa della crisi, molti romenidella diaspora, in particolare dal-l’Italia e dalla Spagna, ritornano inRomania, alcuni di loro con dei ri-sparmi, ma la maggior parte con letasche vuote. E' contento del loro ar-rivo?

«Non sono felice del fatto che lepersone sono costrette a tornare nelPaese a causa delle difficoltà.

Ma allo stesso tempo, mi auguro checoloro che tornano notino dei cambia-menti positivi nell'economia e nella so-cietà .

Mi auguro che nei prossimi anni ilmercato del lavoro sia in grado di as-sorbire la forza lavoro che ritorna nelPaese.»

Qual è la strategia del nuovo go-verno per i romeni della diaspora ?

«Per molti anni i rapporti con i ro-meni della diaspora si sono mantenutisolo attraverso belle affermazioni o di-chiarazioni d'intenti, ma senza misureconcrete.

Questo governo cambia strategia.Noi ci rivolgiamo ai romeni della dia-spora romena come ai cittadini delloStato, con gli stessi diritti e doveri.

Mettiamo l’accento sul lavoro delleistituzioni per migliorare l'efficienza eil loro coinvolgimento. Pertanto, ab-biamo istituito un ministero dei romeninel mondo.

L'importanza delle comunità ro-mene all'estero è troppo grande perchèil rapporto con questi sia solo compitodel Ministero degli Affari Esteri.» g

Il primo ministro romeno Victor Ponta , ha visitato Roma dal27 febbraio al 1 ° marzo. A Roma, Victor Ponta ha incontratoMatteo Renzi, il Presidente del Consiglio dei Ministri della Re-pubblica Italiana. I due primi ministri hanno parlato, nei collo-qui, dellla cooperazione politica ed economica bilaterale tra laRomania e l'Italia nel partenariato strategico.

"Ho avuto l'opportunità di avere uno scambio di opinioni re-lative alla nostra partnership economica. In Romania ci sonooltre 35.000 aziende italiane. L' Italia è il secondo partner com-merciale dell'UE per la Romania, nel settore del commercio",ha detto Victor Ponta dopo l’incontro. Il primo ministro romenoha rilasciato un'intervista esclusiva a "Info Camera Italia”.

Victor Ponta, 42 de anni, è dal 7 maggio 2012 il Primo Ministro della Ro-mania. E’ presidente del Partito Social Democratico (PSD) dal febbraio 2010,ed è stato eletto deputato di Gorj. Nel 1995 si è laureato presso la Facoltà diGiurisprudenza, Università di Bucarest. Fino al 1998 è stato procuratore. Nelperiodo 2001-2004 è stato Segretario di Stato, capo del corpo di controllo delgoverno. Un breve periodo, nel 2004, è stato ministro per l'esecuzione dei pro-grammi finanziati a livello internazionale e l'attuazione dell'acquis comunitario.Nel 2008 è stato ministro per i Rapporti con il Parlamento.

“I romeni che vivonoall’estero sono semprebenvenuti ad investire acasa” Victor Ponta

Victor Ponta e Matteo Renzi hannoparlato della cooperazione economica


Agricoltura, settore chiaveSi è svolto il 29 novembre 2013,

presso l’Accademia di Romania aRoma, il quarto appuntamento delForum Economico Italia-Romania cheha avuto come base il tema della coo-perazione strategica di sviluppo per ilrilancio delle imprese del settore agroa-limentare. L’obiettivo comune è statoquello di individuare nuove strategieper uscire dalla crisi, attraverso nuovistrumenti come la delocalizzazione el’internalizzazione delle imprese, favo-rendo la cooperazione e la conoscenzadelle opportunità commerciali, di inve-stimento, finanziarie, scientifiche e cul-turali tra i due Paesi.

Dopo i saluti dell’ambasciatricedella Romania in Italia, Dana Ma-nuela Constantinescu, che ha lodatol’iniziativa promossa dalla Camera diCommercio e dell’Industria della Ro-mania in Italia e dall’ICEPS, hannofatto seguito gli interventi dei moltirappresentanti degli enti e delle istitu-zioni italiani e romeni che hanno vo-luto partecipare all’workshop.

Il Presidente CCIRO Italia, EugenTerteleac ha aperto i lavori, parlandodei cittadini romeni che partecipano at-tivamente nel settore agricolo italiano.In questo settore ci sono 117.000 lavo-ratori romeni. "Oggi parliamo di unacooperazione strategica nel settoreagro-alimentare, importante progettoper l'Italia , fondamentale per la Roma-nia.", ha detto Eugen Terteleac .

"La Romania, una volta il granaiod'Europa, ha bisogno dell'esperienzaitaliana di investimenti del settore pri-vato. Certamente per le aziende produt-trici di macchine agricole, la Romaniaè un mercato interessante.

In questo settore i fondi comunitaridestinati alla Romania sono disponibilianche per investitori italiani interessatial mercato romeno”, ha aggiunto il pre-sidente CCIRO Italia .

Achim Irimescu, segretario distato al Ministero dell'Agricoltura edello Sviluppo Rurale della Romania,ha sottolineato la grande quantità di ter-reno utilizzabile in Romania, notandoche nel gennaio 2014 scomparirannoalcuni vincoli per l'acquisizione di ter-reni agricoli da parte di stranieri. Tuttii cittadini e le imprese europei po-tranno acquistare terreni in Romania. Ilsegretario di stato ha presentato i pianidi sviluppo e gli investimenti in questosettore promossi dal governo romeno.

Andrea Amato, segretario gene-rale della Camera , ha osservato chel'Italia è il più grande proprietario ter-riero in Romania , con circa il 30 %delle terre arabili detenute da societàitaliane. Egli ha ricordato la presenzasul territorio romeno di grandi aziendeitaliane come Colussi, Scotti e Anti-nori. Secondo i dati analizzati sul pro-gramma nazionale di sviluppo rurale,erano previsti nel 2007/2013 fondi pari

a € 8,21miliardi, ma il piano si è statofermato al 56% di questi investimenti.

Andrea Amato ha anche sottolineatoil fatto che in Romania l'agricolturacontribuisce con il 7% al PIL, rispettoa una media europea del 1,7% e la pro-duzione agricola è quadruplicato negliultimi dieci anni.

Marco Scurria, europarlamen-tare, ha parlato della nuova politicaagricola comune (PAC) in Europa. IlParlamento Europeo di Bruxelle ha ap-provato il 27 novembre 2013 l'accordodel Consiglio Europeo sulla riformadella politica agricola europea.

La nuova politica agricola comune(PAC) ha come obiettivi: la sicurezzaalimentare a lungo termine per i citta-dini europei, contribuire a soddisfareuna domanda mondiale sempre più ele-vata di prodotti alimentari, la produ-zione sostenibile di alimenti e allostesso tempo il mantenimento delle ri-sorse naturali e della biodiversità, comeanche la garanzia della viabilità dellearee rurali.

Marius Cristian Cristea, consi-gliere economico presso l'ambasciataromena in l'Italia ha presentato la situa-zione economica della Romania e leopportunità di investimento sul mer-cato romeno.

La Romania è attualmente il mer-cato più interessante per gli investitorinel Sud-Est Europa. E’ il sesto piùgrande produttore europeo di cereali, eil costo del terreno in Romania è ben aldi sotto della media UE, che varia dauna regione all'altra, raggiungendo unamedia compresa tra i 1.500 ei 2.000euro per ettaro. g

Si è svolto il 29 novembre2013, presso l’Accademia diRomania a Roma, il quartoappuntamento del ForumEconomico Italia-Romania

La Banca Transilvania, l'unicabanca romena in Italia, ha aperto uffi-cialmente la prima agenzia BT a Romail 6 febbraio 2014.

L’evento è iniziato con il taglio delnastro da parte della sua EccellenzaSig.ra Dana Constantinescu -Amba-sciatore romeno in Italia, HoriaCiorcilă - Presidente del Consiglio diamministrazione di BT, Roberto Mar-zanati - Vice Presidente del Consigliodi Amministrazione della Banca e il si-gnor Omer Tetik - direttore generaleBT. All’evento ha partecipato anche ilpresidente della CCIRO Italia, EugenTerteleac .

In un discorso pronunciato in questaoccasione, Horia Ciorcilă ha detto: "Speriamo di avere anche in Italia il suc-cesso che abbiamo in Romania.»

Tetik Omer ha detto nel suo di-scorso: "L'Italia è un mercato nuovoper noi , una sfida. I romeni qui hannocon la BT, la loro banca.»

Il messaggio della Sig.ra Dana Con-stantinescu, Ambasciatore della Roma-nia in Italia, è stato: "Benvenuti aRoma e in bocca al lupo alla primabanca romena in Italia, Banca Transil-vania. Vi auguro di concludere affariprofittabili per la banca, per i clienti ro-meni e quelli italiani". g

La Banca Transilvania ha aperto la prima agenzia nella capitale italiana

Horia Ciorcilă şiDana Constantinescu

Tiziana Vecchio, Ministerodello Sviluppo Economico,

Direttore Generale per lePolitiche di Internalizza-

zione e Promozione Scambi

Convegno sulle opportunitàdi investimenti in Romania


Corneliu Dinu,vicepresidenteCCIRO Italia: Consigli per gliimprenditori

Corneliu Dinu, quand'è stata laprima volta che entrò in contatto conimprenditori italiani e come è venutoa far parte del progetto romeno dellaCamera di Commercio in Italia ?

«Prima di tutto, vi ringrazio per que-sta domanda . Sono un ingegnere mec-canico, laureato alla facoltà diMeccanica del Politecnico di Bucarestnel 1971.

Dopo 20 anni di progettazione delIPIP - Ploiesti nel 1991, dopo una seriedi concorsi organizzati in Romaniadalla Snamprogetti - la struttura di pro-gettazione del Gruppo Eni (ora Sai-pem), insieme ad altri 15 specialistiromeni, ho avuto la possibilità di fir-mare un contratto per due anni comeprogettista di attrezzature per le raffi-nerie, presso gli uffici di San DonatoMilanese - Milano .

Durante il periodo del contrattosono stato preso dalla Snamprogetti,Agip, Snam, Agip Petroli, Eni Powerecc., in missioni alle quali partecipa-rono specialisti di tali società delGruppo Eni per identificare le opportu-nità di collaborazione con le strutturesimili in Romania.

Così ho iniziato a partecipare, lodico con modestia malcelata, per pro-muovere gli interessi economici dellaRomania.

Dopo il 1993, con la risoluzione delcontratto con Snamprogetti, sono tor-nato in Romania ed ho continuato a la-vorare sporadicamente come unaspecie di consigliere rappresentanteEni per il Centro e il Sud - Est Europa.

Nel 1995 è nato Agip Romania. In-sieme al rappresentante Eni abbiamoaderito alla nuova società del Gruppo.

Più tardi ho firmato un contratto diconsulenza con l’Eni per il progettoConstanta - Trieste e, perché no, per lapartecipazione del Gruppo Eni Petromal tentativo di privatizzazione del 1999.

Nel 2002 è stata fondata in Romaniala Fondazione "Sistema Italia - Roma-nia", la struttura esterna di Confindu-

stria Italia, e nel gennaio 2003 sonostato nominato direttore generale.

La fondazione ha assunto la deno-minazione di Unimpresa - Romania enel 2008 è diventata "ConfindustriaRomania".

Durante questo mandato ho svoltocon priorità il lavoro di portare a cono-scenza la Fondazione al tessuto econo-mico, imprenditoriale, politico,universitario, accademico, ecc.

Fondamentalmente per quasi dueanni ho pubblicizzato il sistema /le at-tività imprenditoriali italiane in Roma-nia.

Nel 2003 sono diventato rappresen-tante ICEPS - Istituto per la Coopera-

zione economica e dello sviluppo,struttura italiana autorizzata dalle Na-zioni Unite. Nel periodo seguente sonodiventato consulente personale di al-cuni dei ministri in campo economico.

Nel 2007 ho vinto il concorso per ilposto di Ministro Consigliere per laPromozione Economica-commercialeall'Ambasciata di Romania a Roma .

Questa posizione mi ha dato l'oppor-tunità di migliorare le relazioni com-merciali ed economiche tra la Romaniae l'Italia, di promuovere la struttura in-dustriale, le PMI romene in Italia e vi-ceversa, la presenza di imprenditoriitaliani in Romania.

Dall'inizio del 2012, tornato dallamossione, sono stato pensionato perl'età . In parallelo con il lavoro descrittonel periodo 2007 -2012 , come ministroconsigliere presso BPCE - Roma, holavorato con l'Associazione dei Ro-

meni (ARI) di Roma e anche con gliimprenditori romeni di successo in Ita-lia, con quelli che hanno lavorato percostruire il loro successo commercialeda varie zone in tutta Italia.

Con l'esperienza acquisita durante ilperiodo trascorso come direttore gene-rale alla Fondazione, abbiamo pro-mosso in collaborazione con i membriattivi dell'Associazione dei Romeni inItalia l'idea nata nei loro cuori entusia-sti dal 2003, l'idea di istituire in Italiauna solida struttura camerale ricono-sciuti dalla Camera di Commercio e In-dustria della Romania. Posso dire checi ho messo tutto il mio cuore nellacreazione di questo grande progettodella Camera di Commercio romena inItalia.»

Che consigli darebbe ad un im-prenditore italiano che arriva in Ro-mania con il pensiero di fareinvestimenti?

«I consigli che ho dato, dò e daròagli investitori italiani in Romaniasono: la perseveranza del imprenditorestesso, sostenendo un progetto di inve-stimento con un piano d'affari ben de-finito ed i prodotti, ben studiati, così daessere rapidamente assimilati sul mer-cato romeno, ma anche per l'esporta-zione dalla Romania.

Il finanziamento del progetto di in-vestimento deve essere anche la ilpiano di copertura / ritorno sugli inve-stimenti e muoversi verso il profitto,ecc.

Per un investitore italiano nel settoredelle infrastrutture, nell'energia, nel si-stema agro -alimentare, questi suggeri-menti, direi attività di consulenza, sisono rivelati essenziali.

Uno dei consigli sul quale ho insi-stito è che l'imprenditore che svolge at-tività economiche sul territorio e nelnostro paese, si associ alle strutture as-sociative esistenti come ConfindustriaRomania e/o Camera di Commercioper la Romania in Italia.»

I consigli ad un romeno che vuoleinvestire in Italia?

«Per un investitore romeno conun'attività economica in Italia ribadiscoalcuni dei suggerimenti sopra elencati.

In modo specifico, deve tener contodelle nuove condizioni di concorrenzaesistenti in Italia, dell’etica delle im-prese, della necessità di una sinergia diidee, della trasformazione della feroceconcorenza in collaborazione intensa,tutto questo fino al rinforzo della nostrapresenza come investitori di forza.

Essenziale e necessaria è l’iscrizionedegli imprenditori romeni alle associa-zioni dei datori di lavoro, e oggi di-venta importante che diventi membro

a pieno titolo della Camera di Com-mercio romena in Italia, struttura came-rale che ha più di otto mesi diesistenza.»

Quali sono le aree in cui consiglie-rebbe a qualcuno di investire in Ro-mania?

«I settori prioritari per gli investi-menti in Romania potrebbero essere: ilsettore agricolo, agro-alimentare, l'energia, le infrastrutture in generale -in particolare il turismo.

Altrettanto importanti sono le areelegate alla trasformazione dei rifiuti, iprogetti ambientali, progetti di forma-zione del personale, ecc., vari progettirurali. La maggior parte di questi pro-getti, sia nei settori elencati fanno partedi grandi progetti europei finanziati daifondi strutturali.

u (continua alla pagina 18)

Intervista con il vicepresidente CCIRO Italia sulla sua attivitàal sostegno delle relazioni economiche tra la Romania e l’Italia

Nel 2002 è stata fondata inRomania la Fondazione "Sistema Italia - Romania",la struttura esterna di Confindustria Italia

Posso dire che ci ho messotutto il mio cuore nella creazione di questo grandeprogetto della Camera diCommercio romena in Italia

Corneliu Dinu, vicepresidente CCIRO Italia

Quali sono le migliori opportunitàdi investimento in Romania per i cit-tadini italiani?

Di questo si è parlato al quintoForum economico organizzato dallaRappresentanza Camera di Commer-cio e Industria in Italia (CCIRO Ita-lia), intitolato “La Borsa delleOpportunità e degli Investimenti”.

L’evento si è svolto a Roma il 30novembre, in occasione degli eventidi celebrazione della Giornata dei Ro-meni nel Mondo e della Festa Nazio-nale della Romania.

Durante l’apertura dei lavori delForum, Eugen Terteleac, presidenteCCIRO Italia, ha presentato i risultatidella Camera di Commercio e Indu-stria della Romania in Italia, dalladata della sua costituzione fino adoggi.

“I risultati sono soddisfacenti: cin-que Forum Economici, 15 missionieconomiche in Romania, 3 presenta-zioni di investimenti presso la CameraNazionale e decine di incontri con leautorità romene e italiane.

Oggi, quando la Romania ha biso-gno più che mai di investimenti esteriper rilanciare l’economia, CCIRO Ita-lia diventa un promotore delle oppor-tunità che il nostro paese offre, un“ambasciatore” dell’economia ro-mena in Italia”, ha dichiarato il presi-dente CCIRO Italia.

“La nostra istituzione intende pro-cedere verso due direzioni di lavoro.La prima è rivolta ai 49.000 impren-ditori romeni in Italia che hanno biso-gno di essere sostenuti in modoconcreto, come per esempio nella ga-ranzia dei crediti, nella formazioneprofessionale, nella partecipazione adappalti pubblici, nell’assistenza fi-scale.

La seconda è dedicata agli investi-tori romeni e italiani operanti in Italiache si affacciano sul mercato romenoe hanno bisogno di alcuni servizi: as-

sistenza per la delocalizzazione dellaproduzione in Romania, assistenza fi-scale, informazioni, progetti europei etutta quella serie di servizi che rien-trano nella gestione del Sistema Ca-merale romeno”, ha aggiunto ilpresidente Terteleac.

I relatori del Forum hanno presen-tato ampiamente le opportunità di in-vestimento e di finanziamenti , fondieuropei, il servizio, la collaborazioneistituzione.

Andrea Amato, segretario gene-rale CCIRO Italia ha presentato l’at-tività della Camera e gli accordisottoscritti con le altre camere di com-mercio, gli accordi con le istituzionieuropee, con gli istituti bancari e i pa-tronati a disposizione dei membridella Camera.

Corneliu Dinu, vicepresidenteCCIRO Italia, esperto in progettienergetici ha presentato le politicheche lo stato romeno offre agli investi-tori interessati in questo settore del-l’economia romena.

Marius Cristian Cristea, rappre-sentante dell’Ufficio di promozionecommerciale a Roma, ha aperto laprima sessione di lavoro della confe-renza. I temi principali trattati hannoriguardato le politiche di sostegnodelle piccole e medie imprese dellaRomania, le opportunità offerte dallostato romeno, le possibilità di investi-mento nel campo dell’energia, soprat-tutto quella rinnovabile, leinfrastrutture romene; ha ricordato glieccellenti risultati della collabora-zione tra le istituzioni romene e quelle

italiane, con le associazioni professio-nali, la collaborazione che da 23 annia questa parte ha rappresentato unpunto fermo per il miglioramentodella cooperazione economica e com-merciale bilaterale, così come su altrimercati.

Sono state presentate le opportu-nità di investimento che la Romaniaoffre, così come il miglioramentodelle relazioni economiche romeno –italiane, le possibilità di collabora-zione tra le piccole e medie impreseoperanti in Romania e in Italia spe-cialmente tra quelle del settore agro-alimentare.

Marius Cristea ha ricordato losforzo impiegato per combattere glieffetti della crisi, le proposte e le ado-zioni di misure per l’equilibratura delPIL del governo romeno per il rilancioeconomico e per la ripresa dell’attivitàdell’intera economia e del commer-cio, così come il rilancio di azionivolte a promuovere il rilancio della fi-ducia degli investitori nell’economiaromena e nel settore imprenditoriale.

Contestualmente, è stata sottoli-neata la presenza sempre più impor-tante degli investitori italiani sulterritorio romeno ed è stato presentatoil dato riguardante lo stato attualedegli scambi commerciali tra la Ro-mania e l’Italia.

Sono state presentate le agevola-zioni concesse dal Governo romenoagli investitori stranieri e l’importo to-tale dei fondi strutturali stanziati dallaUnione Europea per il futuro.

Sono intervenuti anche Fausto Ca-palbo, presidente ICEPS, Alessan-dra Bianchi, vicepresidenteConfartigianato Lazio, Mihai Barbu-liceanu, esperto in fondi europei. IlForum è stato moderato da Jean LucBertoni.

I partecipanti al Forum, imprendi-tori romeni e italiani, hanno fatto do-mande riguardanti per lo più l’accessoai fondi europei in vari settori d’atti-vità (agricoltura, turismo, commercio,ecc.) e le facilitazioni che la Romaniaaccorda agli imprenditori romeni inItalia.

In conclusione del Forum, AdrianVolintiru – segretario di stato del Mi-nistero dell’Economia in Romania hapresentato in breve le priorità dell’isti-tuzione di cui fa parte, offrendo il sup-porto del Ministero dell’Economiaper le attività svolte dalla Camera diCommercio e dell’Industria della Ro-mania in Italia. g

u (continua dalla pagina 17) Lei e' un esperto di energia e fa

parte del Consiglio Mondiale del-l’Energia. Cosa succede in Roma-nia? Perché queste proteste contro losfruttamento del gas di scisto?

«Sono consulente scientifico delComitato Nazionale romeno del Con-siglio Mondiale dell'Energia (CNR-CME), una posizione che mi ha dato lapossibilità di partecipare a conferenzesu energia, petrolio e gas, a sentire eleggere punti di vista su argomenti de-licati. Molte spiegazioni sono stati di-ventate neccesarie con la riduzione deiCertificati Verdi e l'introduzione dinuovi schemi di sostegno da parte dellostato romeno per i produttori di energierinnovabili. Per chi fosse interessato ,la nostra Camera di Commercio puòoffrire consulenza su questi temi.

Tre le questioni delicate, lo sfrutta-mento delle miniere d'oro di RosiaMontana e del gas di scisto e, ultima-mente, del petrolio di scisto sono prio-rità per gli specialisti del CNR-CME.Il gas di scisto può essere consideratouna fonte di materia prima importante.Sappiamo che rinunciando al progettoNabucco, la possibilità per il nostropaese di avere un’alternativa all’ap-provvigionamento unilaterale quasinon esiste.

È quindi necessario focalizzarsi suciò che abbiamo nel nostro sottosuolo.Le tecnologie di estrazione di oggidanno coraggio, ma perdiamo questocoraggio vedendo esempi nei altripaesi. Per lo specialista, invece l'equi-librio tra scienza e tecnologia è circaquella tra un eccezionale matematicoed un ingegnere che svolge i progettitecnologici. Entrambi necessari ed an-trambi da apprezzare. In modo pragma-tico, tuttavia, quello che ci serve permangiare e riscaldarci, l’umanità lo safin dall'antichità.»

Ha visitato molti paesi, avrebbepotuto stabilirsi ovunque, ma hascelto di restare in Romania. Perchéquesta scelta?

«La domanda è molto vasta. La ri-sposta può essere riassunta facilmente.Lasciando da parte nozioni che fannorichiamo al patriottismo, prima di ogniipocrisia, compare l'ombrello dell' eu-ropeizzazione ormai prossima, volentio nolenti. A volte forato, capita di ba-gnarci sotto di esso. Matematicamenteparlando, si tratta di una funzione diuna strana fattore, il nemico di tutti: ILTEMPO. Risiedere in un paese, l'Italiao la Romania nel nostro caso, nascere,crescere, moltiplicarsi, scomparire,ecc., non ha più una valenza geogra-fica.

Senza troppa filosofia concludo conil banale slogan: siamo noi, ovunquesaremo!» g

Corneliu Dinu, consigli per gliimprenditori

Forum a RomaSono stati presentati i vantaggi del nostro paese e le aree prioritarie di investimento.

“CCIRO Italia è diventata un vero "ambasciatore" dell'economia romena in Italia."



La Rappresentanza della Camera diCommercio della Romania in Italia (CCIRO Italia) ha orgnaizzato a Fi-renze, venerdì 31 gennaio, il primoForum economico Romania- Italia del2014, in collaborazione con il Comunedi Firenze.

L'incontro, a cui hanno partecipatorappresentanti delle istituzioni locali edel settore privato - imprenditori to-scani italiani e rumeni, è stato organiz-zato in collaborazione con il Comunedi Firenze al Salone de'Dugento nel Pa-lazzo Vecchio.

"I romeni sono per lo più ben inte-grati, lavorano sodo e pagano le tassedello Stato italiano, contribuendo concca. 1,5% al Pil italiano.", ha detto ilConsole Generale di Romania a Bolo-gna, Eugen Şerbănescu, sottolineandol'importanza della comunità romenache, nella Regione Toscana, conta oltre110.000 persone.

Tra i due paesi ci sono eccellenti re-lazioni bilaterali, nel quadro di un par-teneriato caratterizzato dal ministroromeno degli Esteri, Titus Corlăţeancome "forte, strategico e consolidato".Il Console Generale Eugen Şerbănescuha evocato le radici culturali e storichecomuni, un presupposto importante perla continuazione e l'intensificazionedegli scambi commerciali tra i duepaesi.

Il console ha accolto favorevol-mente l'organizzazione del Forum eco-nomico di Firenze, momento divalutazione delle competenze e dellostato dei programmi in corso di svi-luppo e allo stesso tempo, per un ampioscambio di conoscenze ed esperienzetra autorità italiane e imprenditori ro-meni e italiani.

L’evento è stato il primo forum eco-nomico organizzato da CCIRO Italia aFirenze , ma da quest'anno ci sarà unariunione annuale a Firenze.

Eugen Terteleac, PresidenteCCIRO Italia, ha presentato il lavoroche svolge la Camera, spiegando l'ideada cui è partita la costruzione di questastruttura istituzionale:

"La rappresentanza della Camera diCommercio e Industria della Romaniain Italia è stata istituita appositamenteper supportare questo segmento del-l'economia italiana costruita intorno airomeni di valore. Meglio detto, a soste-gno di oltre 50.000 aziende romene co-stituite in Italia."

Il presidente CCIRO Italia spiegatoin che consiste questo supporto :

"CCIRO Italia offre tutti i servizi delsistema camerale romeno, servizi diparticolare importanza per il commer-cio: consulenza, garanzie creditizie, fi-scali, assistenza legale per lacostituzione di nuove imprese , l'attua-zione di progetti europei, l'organizza-zione di convegni - questi sono soloalcuni dei servizi che offriamo agli im-prenditori romeni e agli investitori ita-liani che vogliono investire inRomania. Presto lanceremo un nuovoprogramma chiamato "incubatore perle piccole e medie imprese.

Questo progetto, organizzato in col-laborazione con altre istituzioni, cer-cherà di semplificare il più possibile laburocrazia per la quale deve passare uninvestitore. L'incubatore elabora tuttele esigenze degli investitori, dalla co-stituzione della società e acquisto delmateriale necessario, fabbricati, terreni,attrezzature, fondi europei, sovven-zioni statali, partecipazione a gare pub-bliche " .

Andrea Amato, segretario generaledella CCIRO Italia, imprenditore ita-liano, ha parlato delle opportunità of-ferte dalla Romania: "La Romania è ilpaese più popoloso in Europa orientale,

ma con un'economia da costruire, inquanto è 48° nel mondo e penultimo inEuropa. Per questo i legami con lastruttura produttiva italiana possono es-sere molto importanti.

L'economia romena è in crescita e iltasso di crescita previsto per i prossimianni è il più grande in Europa. Quindimolte aziende ora preferiscono entrarein questo mercato in rapida crescita, ri-nunciando agli altri Paesi".

L'agricoltura fornisce ottime oppor-tunità, ha aggiunto Andrea Amato,dato il costo di acquisizione di1.500/2.000 euro per ettaro, l' agricol-tura contribuisce con il 6 - il 7 % al PILromeno, rispetto ad una media UE del1,7 % , quindi esistono grossi investi-menti da parte dell’Europa orientati al-l'agricoltura.

E' è necessario un investimento,dato che in termini di meccanizzazione,in Romania ci sono 18/19 trattori perogni 1.000 ettari, mentre la media eu-ropea è 77. Ma non solo l'agricoltura:la produzione industriale romena è au-mentata del 369% negli ultimi diecianni, anche in un momento di crisi piùforte. CCIRO Italia suggerisce agli im-prenditori romeni ed italiani in Toscanala valutazione di potenziali investi-menti in Romania.

Il moderatore del’incontro è statoJean Luc Umberto Bertoni.

Al forum hanno parlato anche Fau-sto Capalbo, presidente Iceps (Istitutoper la Cooperazione Economica Inter-nazionale dello Sviluppo suoi pro-blemi), Alessandra Bianchi,vicepresidente Confartigianato Roma,Prof. Aldo Fittante, Università di Fi-renze, Luciano Franchi, presidenteAvis Toscana, Giovan Battista Do-nati, Presidente Confartigianato Im-prese Toscana, Giovanni Lamioni,Presidente Confartigianato Grosseto,Av. Giussepe Bergamaschi, Segreta-rio Assimpresa Firenze. g

E' il primo forum economicoorganizzato da CCIRO Italiaa Firenze, da quest'anno l’incontro sarà annuale

Il tasso di crescita dell’economia romena previsto per i prossimi anni è il più grande in Europa.

Forum a Firenze

CCIRO Italia ha designato il suorappresentante a Milano. Romulus Po-pescu, il presidente storico dell'Asso-ciazione Romeni d'Italia (Milano), èstato nominato Presidente della CCIROMilano - Lombardia.

L' evento si è svolto venerdì 14 feb-braio, presso lo stand della Romaniadella Borsa Internazionale del Turismo(BIT) di Milano.

"Romulus Popescu è la persona piùindicata per questa carica: l'esperienzadi presidente dell'Associazione romenain Italia - Milano, l'esperienza profes-sionale, e la verticalità e serietà dimo-strata nel lavoro svolto nell'interesse

della Romania, ci ha convinti a dargliquesta nomina ", ha detto il presidenteCCIRO Italia , Eugen Terteleac .

La nomina è avvenuta alla presenzadel Console Generale di Romania aMilano, George Bologan e del capodell'ufficio di promozione turisticadella Romania in Italia, Ioana CiutrePodosu.

Quest'anno, la Romania ha presen-tato un belissimo stand alla BIT di Mi-lano. I visitatori della fiera sono rimastiimpressionati dalla qualità dello standromeno. I visitatori hanno ricevuto in-formazioni sui viaggi turistici, sul turi-smo medicale e trasporto aereo. g

Romulus Popescu, rappresentante per la Lombardia della CCIRO Italia

Forum organizzato a Palazzo Vecchio

Romulus Popescu


"Siamo lieti di sostenere l'istituzionedi un nuovi collegamenti aerei tra Ve-rona e Romania" , ha detto il sindacodi Verona, Flavio Tosi, parlando alForum Economico Romania Italia or-ganizzato venerdì 7 febbraio dalla Rap-presentanza della Camera diCommercio in Italia .

E ' stato il secondo forum econo-mico organizzato quest'anno dalla rap-presentativa CCIRO Italia dopo quellodi Firenze. Il forum si è tenuto pressoil Palazzo della Gran Guardia a Verona,in collaborazione con il Comune.

Ospiti speciali sono stati il segreta-rio di stato del Ministero dell'Economiaromeno, Adrian Volintiriu, il sindacodi Verona, Flavio Tosi, il console ge-nerale di Romania a Trieste, CosminDumitrescu, il console onorario di Ro-mania a Trento, Maurizio Passerotti.

Il segretario di stato Adrian Volintiruha presentato alcuni fatti essenzialisulla Romania e ha spiegato gli argo-menti più forti per l'attrazione di inve-stimenti italiani e stranieri in generalenel nostro paese.

La Romania è il settimo paese piùpopoloso d'Europa, nono nelle dimen-sioni, ma ai primi posti della classificaper la crescita. Nel 2013 si è registratouna crescita economica de 1,8 %, nel2014 si prevede il 2,2%. Adrian Volin-tiru ha sottolineato che le esportazioninel 2013 sono aumentate del 9% ri-spetto all'anno precedente, raggiun-gendo i 50 miliardi.

Qual è il segreto di questo successo?"Molto importante è il capitale

umano. Abbiamo una popolazione benarmonizzata per quello che riguardal'età e la forza lavoro, abbiamo 108 uni-versità con 629 facoltà che preparanoogni anno circa 215.000 laureati, conun grande potenziale di preparazionenel settore industriale.

Un altro grande vantaggio compara-tivo è il costo del lavoro. A questo pro-posito, la Romania è superata solo dallaBulgaria e penso che rappresenti unambiente propizio di investire con costiinferiori. Il tasso di disoccupazione nel2013 era del 7,1% e proiettato al 2016raggiungerà il 6.2%" , ha detto il segre-tario di stato.

L’Iva è alta, al 24 %, ma il restodelle imposte sono rimaste a quota16%. La Romania è seconda a questoproposito, dopo la Bulgaria. In terminidi attrattività per gli investimenti esteri,

la Romania è al settimo posto tra i 28paesi dell'Unione Europea, secondouno studio europeo citato dal segretariodi stato.

Per attirare investimenti, la Romaniaconcede aiuti di Stato : il budget è di 1miliardo di euro e l'aiuto che il nostroPaese accorda agli investimenti direttiè fino al 50 % . Adrian Volintiru ha datol' esempio di Pirelli, che ha aperto unafabbrica a Slatina, con la metà degli in-vestimenti aiuti da parte dello Stato ro-meno. Infine, quest'anno sono previstele privatizzazioni di grandi aziendecome la Tarom, CFR Marfa, Oltchim,la Posta Romena, ecc.

Il sindaco di Verona , Flavio Tosi ,ha applaudito l'arrivo della delegazionedel Governo romeno e della Camera diCommercio romena in Italia. Tosi haparlato della storica collaborazione trale imprese in Veneto, Verona in parti-colare, e la Romania.

"Sul territorio romeno c’è ormai unapresenza storica di lunga data delle no-stre imprese e degli imprenditori deinostri territori, che ora diventa una que-stione reciproca, dato che ora c’è unapresenza importante di imprese romenenei territori di Verona e del Veneto".

Flavio Tosi ha parlato in termini en-tusiastici della comunità locale romena,

che rappresenta oltre il 3% dei residentidi Verona .

"Quindi c’è una relazione moltoforte, molto solida, positiva, basatasulla grande collaborazione reciproca eogni iniziativa che cerca di migliorarequesto rapporto, dal punto di vista so-ciale, economico o culturale, ha il so-stegno della nostra amministrazione."

Una di queste iniziative è la crea-zione di un nuovo collegamento aereotra Verona e la Romania, del quale Fla-vio Tosi ha detto che "è fondamentaleper il rafforzamento degli investimenti.Aldilà delle parole, abbiamo bisogno difinalizzare le iniziative, e siamo felicidi sostenere questa iniziativa."

Il presidente CCIRO Italia ha spie-gato: "E 'un progetto fortemente soste-nuto dalla Rappresentanza CCIROItalia, progettiamo un nuovo collega-mento aereo, una W, come si dice ingergo aeronautico, un volo che partiràda Bucarest sulla rotta Verona Timi-soara, per poi ritornare da Timisoara aBucarest via Verona. Il volo dovrebbeiniziare nel mese di aprile.

Sono stato incaricato di avviare ne-goziati con l'aeroporto di Verona ed èbenvenuto il sostegno del sindaco. Ilvolo sarà operato da una società concapitale romeno al 100% e sarà unalinea di volo dedicata non solo ai resi-denti romeni, ma anche agli imprendi-tori italiani e romeni che viaggiano trai due paesi.

Come premio, per gli investitori chedimostrano di aver investito 1.000.000€ in Italia o in Romania nel 2014 i no-stri voli saranno gratuiti. È un premiodella Camera e della compagna", hadetto il presidente della CCIRO Italia.

Il sindaco di Verona ha ricevuto inquesta occasione il titolo di membroonorario dell'Associazione dei romeniin Italia (ARI). "E 'un grande piacereper me conferirvi l'ottavo titolo dimembro onorario dell’ARI", ha dichia-rato Eugen Terteleac.

Al seminario ha parlato anche Ma-rius Cristian Cristea, consigliere eco-nomico presso l'ambasciata romena inItalia, Antonio Lella, assessore al Co-mune di Verona, Andrea Amato, se-gretario generale CCIRO Italia,Corneliu Dinu, vicepresidente CCIROItalia, Andrea Colla, imprenditore ita-liano in Romania. g

Una nuova compagnia aereacollegherà Veneto con la Romania , l’annuncio fatto alForum Economico di Verona

Voli per Verona

«Si conferisce il titolo di "imprendi-tore romeno in Italia 2013" alla signoraMonica Petrică, per la perseveranzae i buoni risultati conseguiti nella pro-mozione dei prodotti tradizionali ro-meni.» Con queste parole, il presidenteCCIRO Italia, Eugen Terteleac ha an-nunciato a Verona il primo riconosci-mento annuale del valore degliimprenditori romeni in Italia.

Per il 2014, il titolo sarà accordatoalle attività più meritevoli con il passa-porto romeno in Italia. I vincitori sa-ranno selezionati in base a diversicriteri : prestazioni , età , fatturato , ecc.

La giuria che ha stabilito il vincitore

del titolo "imprenditore romeno in Ita-lia" quest'anno è stata guidata dal se-gretario di stato del Ministerodell'Economia, Adrian Volintiru, pre-sente all’evento di Verona.

Il premio della Camera di Commer-cio è stato consegnato dal sindaco diVerona, Flavio Tosi, dato che le im-prese della signora Monica Petricăsono presenti anche a Verona. MonicaPetrică è proprietaria della catena di su-permercati Milcov, con presenze a Ve-rona, Torino, Padova e Roma, con unfatturato complessivo nel 2013 di oltre10 milioni di euro, realizzati impor-tando prodotti romeni. g

Monica Petrică, titolo dell'imprenditore romeno del 2013 in Italia


Lavinia Şandru:«Gli incoraggeròa tornare a casa»

Intervista accordata alla rivista InfoCamera Italia da Lavinia Şandru, rea-lizzatrice di Realitatea TV.

In passato , i romeni all'estero sonostati chiamati, in modo un po ' sprez-zante, “raccoglitori di fragole”, ma soloin Italia, per esempio, esistono 70.000aziende costituite o controllate dai ro-meni. Si dice che c'è un problema diimmagine dei romeni all'estero, ma c'èanche un problema di immagine dei ro-meni all'estero in Romania.

Lavinia Şandru, come si vedonoda Bucarest i romeni all'esteroadesso? Sempre “raccoglitori di fra-gole”?

«L'antagonizzazione dei romeni delnostro paese con quelli all’estero è unapratica molto diffusa, soprattutto tra ipolitici, e da lì si diffonde ai mass-media e all'opinione pubblica.

Coltivare una tale dicotomia è le-gato ai diversi interessi dei vari politiciin relazione alla diaspora. A secondadell' adesione al bacino elettorale deiromeni all'estero, l'obiettivo dei partitiè quello di massimizzare il loro voto inrapporto con quello espresso dai ro-

meni del paese, o, al contrario , di "fartacere" i romeni della diaspora .

Entrambe le pratiche hanno l' effettodi creare di risentimenti e alimentanoun immaginario collettivo popolato congli stereotipi di cui si parla. E 'chiaroche uno di questi stereotipi, quello delraccoglitore di fragole, non è affattorappresentativo per l'emigrazione ro-mena di oggi e non credo lo sia maistato.»

Lei ha avuto una importante atti-vità politica in Romania, è statamembro del Parlamento, perché harinunciato?

«La scena politica in Romania nonè da un pò di tempo l'unico modo dovequalcuno può far ascoltare il proprioparere nell'interesse della società. Piut-tosto, questa scena è diventata uno stru-

mento per promuovere gli interessi per-sonali o di gruppo .

La gente l'ha percepito molto bene eha sviluppato una diffidenza stabile neiconfronti dei politici. Ho scelto di diri-germi verso aree di attivismo pubblicoche non sono contaminate come l'am-biente politico e dove si può fare la dif-ferenza proprio perché la gente tiguardo con più fiducia.

Il settore della mass-media è uno diquesti, ugualmente importante per meè l'impegno in una serie di progettidella società civile che tentano di co-struire una pressione "dal basso versol'alto" per la riforma dell'Unione Euro-pea. Per esempio, uno di questi pro-getti, chiamato 40under40 , riunisce 40leader sotto i 40 anni degli Stati mem-bri dell'UE, nel tentativo di fornirespunti per il dibattito, cosi necessaria,legato al futuro dell'Europa.»

Si dice che la politica romena siaabbastanza simile a quella dell'Italia.Cosa ne pensa?

«Un collega del progetto40under40, membro del Parlamentoitaliano, raccontava di come sia statodifficile per lei il momento di entrarein politica... E 'stato il momento in cui,dal orgoglio della società civile è di-ventato improvvisamente il bersagliodi critiche diffuse, soltanto perché èstata eletta deputato in un collegio elet-torale .

Si tratta di un episodio , credo, rive-latore sia per quello che ho detto primacorrelato alla sfiducia della gente versoi politici, che per le analogie tra la po-litica romena e italiana. Si tratta di unascena politica instabile, con "colpi discena", tradimenti e defezioni sorpren-denti.

E 'un sistema che gli italiani hannoavuto il tempo di perfezionare negli ul-timi 50 anni di democrazia, ma che noiabbiamo assimilato, purtroppo, moltopiù veloce.»

Lavora da qualche tempo neimass-media romeni, un settore incrisi. Allo stesso tempo, ha avuto lapossibilità di valutare la qualità dellastampa in Occidente. Quale sarebbela differenza tra la stampa romena equella occidentale?

«E' una differenza evidente dimezzi, tradizione e potenziale di mer-cato.

Per questo motivo, i mass-media tra-dizionali in Occidente sono molto me-glio attrezzati che in Romania nelcombattimento corpo a corpo con la ta-bloidizzazione e "i nuovi media" .

Dal punto di vista di una democraziaancora fragile, come la nostra , è moltoimportante che i media svolgano il pro-prio ruolo di censori del potere. Lepressioni che ci sono ora sui mass-media della Romania portano nella di-rezione di lasciare la stampa critica"senza denti ", approfittando della dif-ficile situazione economica. In Occi-dente, queste cose sono meglioregolamentate e il pubblico è più sen-

sibile ai tentativi da parte del potere di"girare" la mano della stampa critica.»

Ha partecipato , il 4 luglio 2013, aRoma, all'inaugurazione della Rap-presentanza della Camera di Com-mercio romena a Roma. Cosa nepensa di questa iniziativa?

«L'immigrazione romena oggi è unarealtà estremamente variegata. La stra-grande maggioranza degli immigratiromeni in Italia e Spagna sono personeche hanno lasciato il paese dopo il2000 per ragioni economiche.

Con il tempo si sono evoluti inmodo diverso, e molti di loro sono riu-sciti a creare aziende di successo nelpaese di adozione.

L'apertura di una Camera di Com-mercio romena in Italia può essere un

vero e proprio supporto per loro, so-prattutto nel contesto attuale in cui sial'economia romena che quella italianastanno cercando di riprendersi dopo lacrisi iniziata nel 2008.»

Anche se il comunismo è cadutoda 25 anni, i romeni continuano aemigrare in massa. Quando pensache si fermerà l'esodo?

«Il numero di romeni in Italia e inSpagna non è cresciuto significativa-mente negli ultimi anni, ma purtroppoquesto si deve più ai problemi econo-mici che affliggonoquesti paesi e menoa causa di qualsiasi miracoloso recu-pero dell'economia romena.

L'immigrazione dei romeni esisteràfino a quando lo "spread" dello svi-luppo tra la Romania e l'Italia, peresempio, sarà grande abbastanza dacompensare i costi emozionali (la lon-tananza da amici e parenti, l'adattarsiad un nuovo ambiente) e materiali(spese di trasporto, abitazioni) che im-plica l'emigrazione.»

Pensa che i romeni all'ester pos-sano investire tranquilli i propri ri-sparmi in Romania, o rischiano,come abbiamo sentito molte volte, diessere intrappolati e portati al falli-mento dal sistema corrotto e non tra-sparente del paese?

Che consiglio darebbe ad un ro-meno che ora vuole tornare a casadall'estero ?

«I risparmi dei romeni possono es-sere deposti senza preoccupazioni nellebanche romene, poiché il sistema di ga-ranzie è simile a quello dell'Occidente.

In termini di investimenti, io sono diquelli che incoraggerà i romeni a pe-sare le loro opzioni, e se il futuro dellaloro famiglia può tessere quello delpaese in cui sono nati, di tornare.» g

L'antagonizzazione dei romeni del paese conquelli all’estero è una pratica molto diffusa

Tanti romeni emigrati sono riusciti a creare aziende di successo nel paese di adozione

Lavinia Şandru, da sempre attenta

ai problemi dei romeni all’estero

La realizzatrice TV parla dei romeni all’estero


Il Forum Economico Romania - Ita-lia tenutosi il 15 marzo a San Salvo(provincia Chieti in Abruzzo) è stato unevento speciale: non si è parlato sol-tanto dei temi economici, di numeri,percentuali, opportunità, investimenti,fondi europei, ecc . Organizzato in col-laborazione con l'associazione socio-culturale Decebal di San Salvo,associazione partner della CCIRO Ita-lia, l'evento è iniziato con un momentospeciale: un coro di bambini romeni eitaliani hanno intonato l'inni romeno eitaliano.

"Il coro dei bambini, organizzatodall'associazione culturale Decebalpartecipa a eventi culturali almeno unavolta al mese a San Salvo. L'integra-zione dei romeni nella società di di SanSalvo si riflette al 100% nella vita quo-tidiana di questi bambini", ha detto ilpresidente dell'associazione Puczi Si-gismund. A San Salvo, la comunità ro-mena conta oltre 900 residenti.

Il forum economico è stato apertodalle autorità locali, rappresentate daNicola Argiro’, Consigliere Regionalee Presidente delle attività produttivedella Regione Abruzzo, che ha elogiatola ottima organizzazione della manife-stazione, ringraziando i rappresentantiCCIRO Italia per la disponibilità diquesto evento. In una società moderna,le opportunità economiche sono unmezzo per unire i due paesi, l'Italia e laRomania, per rafforzare le relazionieconomiche e commerciali, ha dettoVirginio Di Pierro, il presidente diLions Club di San Salvo, co-organizza-tore dell'evento.

Nel suo intervento, Oliviero Fa-ienza, consigliere delle attività produt-tive, ha confermato la disponibilità el'interesse degli imprenditori abruzzesiper investire nell'economia romena el'apertura istituzionale per sostenere gliinvestitori romeni in settori quali il tu-rismo, l'agricoltura, il commercio, i ser-vizi, ecc.

Il moderatore dell'incontro è stato ilgiornalista Pino Cavuoti.

La rappresentanza della Camera diCommercio e Industria della Romaniain l'Italia (CCIRO l'Italia), rappresen-tata al Forum dal Presidente EugenTerteleac e dal Segretario GeneraleAndrea Amato, ha presentato durantequesto incontro le opportunità econo-miche disponibili in Romania, i settorieconomici valorosi quali l'energia,l'agricoltura, l’edilizia, le infrastrutture.

Andrea Amato ha parlato dei fondieuropei per gli investitori romeni e stra-nieri sulle politiche e servizi CCIROl'Italia, che integrano il sistema came-rale romeno a disposizione delle PMI.

L'Incubatore delle PMI presentatoda Eugen Terteleac è coordinato da uncomitato della CCIRO Italia, che èpronto a prendere in considerazionequalsiasi richiesta da parte degli im-prenditori che vogliono investire in Ro-mania.

Il lavoro di questo comitato ha ri-svegliato la curiosità dei presenti chehanno fatto molte domande relativealla tassazione romena, le opportunitàe la sicurezza degli investimenti stra-nieri in Romania, la burocrazia istitu-zionale.

Gli investitori presenti non solohanno ricevuto risposte, ma anche ladisponibilità di incontri con espertidella Camera di Commercio, sia aRoma che a Bucarest.

Il presidente ICEPS, Fausto Ca-palbo, ha contribuito con una presen-tazione e una cronologia degli scambieconomici bilaterali Romania - l'Italia.L'esperienza del presidente ICEPS, dioltre 50 anni, è stata riassunta al Forumdi San Salvo. Fausto Capalbo ritieneche l'economia romena è in grado di as-sorbire l'esperienza di successo matu-rata da imprenditori romeni in l'Italia,ma soprattutto l'esperienza di aziendeitaliane in vari settori (agricoltura, edi-lizia).

"Un evento di successo, ben orga-nizzato, un Forum economico che pro-durrà risultati. Voglio ringraziareSigismund Puczi per l'opportunità of-ferta ai presenti in occasione di questoincontro. L'Associazione Decebal di-venta partner di CCIRO Italia e bene-ficerà di tutto il sostegno istituzionalee del mio personale per progetti di in-teresse comune, sviluppati inAbruzzo", ha dichiarato in finaleEugen Terteleac. g

Forum a Chieti

Il 29 gennaio 2014, il presidente della CCIRO Ita-lia, Eugen Terteleac ha partecipato ad un workshoporganizzato al Palazzo della Camera di CommercioNazionale della Romania (CCIR) a Bucarest. Alla

riunione, organizzata da CCIRO Italia, hanno parte-cipato rappresentanti del governo, di vari ministeri edel mondo degli imprenditoria della Romania .

Lo scopo principale della riunione è stato la pre-sentazione delle attività della Camera di Commercioin Italia, un esempio di internazionalizzazione del-l’attività della CCIR .

Il vicepresidente della Camera Nazionale, presi-dente della CCI Bucarest, Sorin Dimitriu ha spie-gato come è stata fatta finora l'internazionalizzazione:CCI Bucarest ha aperto rappresentanze negli EmiratiArabi - Sharjah, in Cina - Pechino e Marocco - Rabat,rappresentanze basate su un modello di organizza-zione di mostre permanenti di prodotti romeni.

Eugen Terteleac, presidente CCIRO Italia, ha pre-

sentato nel dettaglio l' attività, parlando di partenariaticon le camere di commercio e patronati nelle princi-pali regioni d'Italia, e dell'organizzazione di forumeconomici e missioni economiche in Romania.

Il segretario di stato del Ministero dell'Economia,Adrian Volintiru, ha elogiato il lavoro della Camerain Italia ed il Presidente CCI Bucarest, Sorin Dimitriusi è congratulato con la direzione della Camera in Ita-lia "per l'efficienza, perché in un breve intervallo ditempo sono stati realizzati alcuni passi concreti ".

In serata , la delegazione italiana ha partecipato alricevimento annuale in onore del Corpo Diplomaticoaccreditato a Bucarest, a cui hanno partecipato il mi-nistro degli Affari Esteri, Titus Corlăţean e l'uomod'affari Ion Ţiriac . g

Incontro istituzionale presso la Camera di Commercio ed Industria della Romania a Bucarest


Revista bilinguepubblicata da CCIRO Italia

distribuzione gratuita

Responsabile pubblicazioneAndi Radiu

CollaboratoriEmil UrsaRoxana SarbanDiana Vasile

Contatti:[email protected]. / fax 06 263162www.cciro.it

Rappresentanza della Camera di Commercio e Industria dellaRomania in Italia - CCIRO Italia C.F. 97763350580 Via Cola di Rienzo, 212, Roma

Presidente Eugen Terteleac

E’ stato firmato il protocollo d'intesatra Confartigianato Imprese Roma e laCamera di Commercio e Industria dellaRomania in Italia, un importante passoavanti per le molte imprese romenepresenti nel territorio di Roma e Pro-vincia.

Una collaborazione fortemente vo-luta da ambo le parti per facilitare e raf-forzare lo sviluppo economico dei tantiimprenditori che hanno deciso di intra-prendere la propria attività in Italia.

Presso la Sede di ConfartigianatoRoma è stato aperto l' ufficio per Romae Provincia della Camera di Commer-cio e Industria della Romania in Italia,«un' opportunità questa - dichiara ilPresidente di Confartigianato Roma,Mauro Mannocchi - che rafforzerà irapporti tra i due paesi, già legati da vi-cinanze culturali ed economiche».

Confartigianato Roma mette a di-sposizione delle imprese tutti i suoi ser-vizi: credito agevolato, consulenza distart-up, sicurezza, ambiente e igiene,formazione, assistenza legale, rappre-sentanza sindacale e politiche del la-voro.

Verranno promosse azioni di inter-

nazionalizzazione, esportazione ed im-portazione, promuovendo anche azionidirette tra i due paesi.

Confartigianato Imprese Roma, dasempre vicina alle esigenze dei citta-dini, ha sviluppato inoltre il sistemaConfartigianato Persone, e offrirà ser-vizi di Assistenza fiscale e di Patronato.

«Il nostro compito - aggiunge il pre-

sidente Mauro Mannocchi - è quello diaccogliere e orientare la domanda delcittadino, comprenderne i bisogni, of-frire le risposte adeguate e di compe-tenza.

Siamo convinti che questo nuovopercorso intrapreso arricchirà la nostraattività, condividendo esperienze, ideee nuove possibilità al fine di sviluppare

nuove modalità dirisposta alle co-

muni esigenze im-prenditoriali esociali».

«Il 30 maggioinaugureremo questonostro ufficio con-

giunto dove l’espe-rienza delle due realtà(Confartigianato Im-prese Roma e la Cameradi Commercio e Indu-stria della Romania inItalia) contribuiranno alaumento degli scambieconomici tra la Roma-nia e l’Italia.

Con il presidente Ter-teleac abbiamo riflettuto

anche alla possibilità cheun giorno quando sarà bi-

sogno, la Confartigianato ImpreseRoma e Provincia seguirà ad accompa-gnare le aziende anche in Romania.

Se ci sarà bisogno, apriremmo unufficio preso il splendido palazzo dallaCamera di Commercio Nazionale dallaRomania.» g

Collaborazione con l'operatore Fly Romania

Servizi di qualità, senza costi nasco-sti. Questo è il principio dello sviluppodi nuove rotte aeree gestite da FLY RO-MANIA, sviluppate in l'Italia in colla-borazione con la Rappresentanza dellaCamera di Commercio e Industria dellaRomania di Roma.

Il presidente CCIRO Italia, EugenTerteleac spiega perché deve esseresottolineato questo principio, che d'al-tronde dovrebbe essere applicato daqualsiasi azienda.

"Oggi le compagnie aeree low costcaricano i passeggeri di tutti i tipi dicosti nascosti o imprevisti. Non è piùpossibile che i passeggeri siano deru-bati dalle compagnie che applicano ta-riffe di € 70,00 per un bagaglio a manoche supera di 2 cm la misura standardo 70,00 € per la perdita della prova delcheck-in. Per non parlare del caos per iposti sul aereo. Fin dall'inizio abbiamoparlato con la Ten Airways e FLY RO-MANIA, affinchè questi servizi sianogratuiti per i passeggeri.", ha dichiaratoEugen Terteleac.

La compagnia FLY ROMANIA,proprietà dell'uomo di affari OvidiuTender, ha annunciato che opererà dal15 maggio voli nazionali e internazio-nali di linea da Bucarest, Timisoara eTulcea verso città in Italia, Spagna,Germania e Turchia.

La compagnia FLY ROMANIA siaspetta di raggiungere circa 100.000passeggeri quest'anno. In Italia, Lacompagnia FLY Romania collaboracon CCIRO Italia, la Rappresentanzadella Camera di Commercio e Industriadi Roma.

La Ten Airways è una compagniaaerea con capitale romeno, che ha ini-

ziato ad operare nel 2010. Adesso èuscita sul mercato con FLY ROMA-NIA, l'operatore low-cost che effettuavoli di linea nazionale e internazionale.

"In primo luogo, lanceremo più rotteche copriranno sia destinazioni classi-che, con un'applicazione ben definita,come Bucarest, Timisoara, dove propo-niamo una tariffa di 69 €, che destina-zioni insolite o stagionali, come sarà ilvolo Bucarest Antalya, operativa dalmese di giugno,", ha detto l'11 marzo2014, in una conferenza stampaCătălin Buţu, direttore generale delgruppo Ten Airways, del quale fa partela compagnia FLY ROMANIA.

Sulle rotte internazionali, FLY RO-MANIA opererà due voli settimanalida Tulcea a Bergamo, a Verona sarannotre voli settimanali da Timisoara e Bu-carest, dalla Capitale partiranno perBarcellona ogni settimana tre voli everso Francoforte ci saranno tre volisettimanali da Bucarest e uno da Tul-cea.

Per i voli internazionali, i prezzi par-tono da € 29,9 / volo. Nelle tariffe ècompreso anche il trasporto di un ba-gaglio a mano di massimo 7 kg ed unoda stiva non superiore ai 20 kg, in piùanche i servizi di catering a bordo.

I voli FLY ROMANIA saranno ope-rati con aeromobili di tipo MD-82 eMD-83 appartenenti alla Ten Airwaysacquistati da Alitalia. g

La compagna Fly Romania,in collaborazione con CCIROItalia: "Servizio di qualitàsenza costi nascosti"

Ovidiu Tender ed Eugen Terteleac

PROTOCOLLO D’INTESA tra

RAPPRESENTANZA della CAMERA DI COMMERCIO DELLA ROMANIA IN

ITALIA, in persona del presidente Eugen Terteleac

e CONFARTIGIANATO IMPRESE ROMA, in persona del suo legale

rappresentante Mauro Mannocchi, PREMESSO: -che il 3 luglio 2013 si è costituita in Roma la rappresentanza della Camera di Commercio della

Romania in Italia ;

-che negli obiettivi camerali è previsto di : rafforzare gli scambi economici tra i due paesi; promuovere tra i suoi associati opportunità di investimenti in Romania; tutelare gli interessi degli imprenditori romeni in Italia; offrire servizi alle imprese;

fornire consulenza di start-up per nuove imprese in Romania e Italia.

-che al contempo in Romania operano 35.060 imprese costituite da cittadini nati in Italia e dal punto

di vista dei rapporti bilaterali, l’interscambio commerciale tra Italia e Romania ha raggiunto un

valore complessivo di 12 miliardi di euro

-che Confartigianato Imprese Roma nel 2012 fu tra firmatari della Dichiarazione di sostegno alla

costituzione della Rappresentanza della Camera di Commercio della Romania in Italia;

-che Confartigianato Imprese Roma, associazione fondata sulla libera adesione e aperta a tutte le

componenti settoriali e culturali dell’artigianto e della piccola e media impresa, persegue gli

obiettivi di sviluppo e sostegno alle attività imprenditoriali dei propri iscritti anche promuovendo

azioni d’internazionalizzazione , esportazione, importazione ecc.

-che Confartigianato Imprese Roma e la Camera di Commercio della Romania in Italia, condividano

l’attività di raccolta e di scambio di dati e informazioni tra operatori, al fine di sviluppare nuove

modalità di risposta alle comuni esigenze imprenditoriali;

Protocollo d'intesa tra Confartigianato Imprese Roma e laCamera di Commercio e Industria della Romania in Italia

Il Presidente di Confartigianato Roma, MauroMannocchi e l’accordo firmato con CCIRO Italia

(pagina 11) «sunteţi bineveniţi!»

Documents