CUPRINS

1 STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PRIVIND CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR__________________________________________1

1.1 VENITURI SALARIALE__________________________________________1

1.2 IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII__________________________4

1.2.1 Determinarea impozitului pe salarII____________________________4

1.2.2 Venituri neimpozabile_______________________________________7

1.2.3 Avantaje impozabile________________________________________8

1.3 CADRUL LEGISLATIV__________________________________________9

1.4 PREZENTAREA SOCIETĂŢII____________________________________12

2 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PRIVIND CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR_____________________________16

2.1 LOCUL ŞI ROLUL SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR ÎN SISTEMUL INFORMAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI________________________________________________________17

2.2 CONCEPTE DE BAZĂ UTILIZATE ÎN PROIECTAREA ŞI MODELAREA UNUI SISTEM INFORMATIC_____________________________________________20

2.2.1 Modelarea conceptuală a datelor_____________________________20

2.2.2 Modelarea conceptuală a prelucrărilor________________________25

2.2.3 Modelarea logică a datelor__________________________________27

2.3 STUDIU DE CAZ: PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PRIVIND CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR LA SC TITAN BRANCO SRL_____29

3 PROPUNERI ŞI CONCLUZII______________________________________39

BIBLIOGRAFIE__________________________________________________39

0

Cap I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PRIVIND CALCULUL ŞI

CONTABILITATEA SALARIILOR

1.1 VENITURI SALARIALE

Conform Codului Muncii1, salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în

baza contractului colectiv de muncă aplicabil sau a contractului individual de muncă. Pentru

munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu

exprimat în bani. Salariul se plăteşte cel puţin o dată pe lună . Plata în natură a unei părţi din

salariu este posibilă doar dacă este expres prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil sau

în contractul individual de muncă şi în acest caz suma în bani cuvenită să nu fie mai mică decât

salariul minim brut pe ţară. Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale

angajatorilor.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte prin hotărâre a

Guvernului, după consultarea sindicatelor şi patronatelor, pentru un program normal de 8 ore

zilnic. Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu

salariul de bază minim brut pe ţară. Începând cu 01.01.2007 salariul minim de bază pe ţară

stabilit pentru unităţile bugetare este de 390 lei. De asemenea, conform Contractului Colectiv de

muncă nr. 2895/ 2006, pentru societăţile comerciale se stabilesc coeficienţi minimi de

ierarhizare pentru următoarele categorii de salariaţi:

a) muncitori

1)necalificaţi = 1

2)calificaţi =1,2

b)personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:

1)liceala = 1,2

2)postliceală =1,25

c)personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii

superioare = 2.

Aceşti coeficienţi se aplică la salariul minim brut de 440 lei.

1 Legea 53/24.01.2003 privind Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare,art. 154

1

În cadrul veniturilor din salarii se cuprind1:

salariile de bază;

sporurile şi adaosurile de orice fel;

indemnizaţiile de orice fel;

recompensele şi premiile de orice fel;

sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii,

personalului din instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la

profit ‚ acordate salariaţilor agenţilor economici după aprobarea bilanţului contabil, potrivit legii;

sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de

salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi a familiei

sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualelor prejudicii suferite de

acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;

sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă.

În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor2:

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop lucrativ;

c)drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, premiile, sporurile şi alte drepturi

alepersonalului militar, acordate potrivit legii;

d)indemnizaţia lunară brută şi suma din profitul net,cuvenite administratorilor la

companii/sociatăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei

publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

e)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin

subscripţie publică;

f)sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de

administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;

g)sumele primite de la organisme tripartite, potrivit legii;

1 Ţâţu, L. –„Impozitarea veniturilor din salarii”, revista „Fiscalitate” nr.2 , februarie 20062 Legea 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, art.55

2

h)indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de

asigurări sociale;

i)sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe

profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada

delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru

salariaţii din instituţiile publice;

j)indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite

administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea

generală a acţionarilor;

k)orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Sporuri1

Sporul de vechime : minim 5% din salariul de bază pentru o vechime de peste 3

ani şi maxim 25% pentru o vechime mai mare de peste 20 de ani.

Sporul pentru ore suplimentare (acordat şi pentru orele lucrate în zilele libere si

zilele de sărbători legale ): 100%din salariul de bază până la 120 ore/ salariat/ an şi 50%pentru ce

depăşeşte 120 ore/ salariat/ an dacă orele nu s/au compensat cu ore libere în următoarele 30 de

zile de la efectuarea lor.

Sporul pentru munca de noapte : 25% din salariul de bază.

Sporuri pentru condiţii deosebite,grele,periculoase : variază în funcţie de locul de

muncă de la 7% până la 50% din salariul de bază.

Prin contracte colective de muncă şi contracte individuale de muncă pot fi negociate

şi alte sporuri cum ar fi : sporul pentru neconcurenţă, spor de izolare, spor de confidenţialitate,

spor pentru risc şi solicitare neuropsihică, spor pentru folosirea unei limbi străine, etc.

Adaosuri

Reprezintă elemente accesorii ale salariului şi se regăsesc în următoarele forme: adaos

pentru rezultatele muncii în acord; premiile acordate din fondul de premiere( prime de vacanţă,

al treisprezecelea salariu etc.).

Concediu de odihnă anual

1 Contract colectiv de munca www.cartel-alfa.ro

3

Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate

forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. Durata minimă a concediului de odihnă

anual este de 21 de zile lucrătoare.

Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare beneficiază de zile

suplimentare în funcţie de contractul de muncă aplicabil, persoanele cu handicap şi tinerii în

vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu suplimentar de 3 zile, iar nevăzătorii 6 zile.

Indemnizaţia de concediu şi, după caz, prima de vacanţă se plătesc înainte de plecarea în

concediu.

1.2 IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII

1.2.1. Determninarea impozitului pe salarii

Impozitul pe salarii este datorat lunar, acesta fiind un impozit care se calculează şi se

retine la sursă de către plătitorii de venit. Modul de calcul al impozitului pe salarii şi, în special al

venitului impozabil, diferă la locul de muncă unde salariatul îşi are cartea de muncă faţă de

celelalte locuri de muncă.

Contribuţii

1.Contribuţii plătite de angajat:

-Impozitul pe salarii: cotă unică de 16% din venitul impozabil

-Contribuţia individuala pentru asigurări sociale: 9,5% din venitul brut

-Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate: 6,5% din venitul brut dacă acesta nu

depăşeşte 5 salarii medii pe economie

-Contribuţia la fondul pentru şomaj: 1% din salariul de bază1

2.Contribuţii plătite de angajator( procent aplicat la totalul veniturilor brute):

-Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale(CAS):19,5%

-Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate(CASS): 6%

- Contribuţia la fondul pentru şomaj: 2%

1 Pentru instituţiile publice procentul se aplică la salariul de bază+salariu de

merit+indemnizaţia de conducere

4

-Contribuţie de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale: variază în

funcţie de Codul CAEN.

-Contribuţia la fondul unic de asigurări sociale de sănătate(FNUASS): 0,85%

-Contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale: 0,25%

-Comision pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă: 0,25% dacă unitatea îşi ţine cărţile

de muncă şi 0,75% dacă acestea sunt ţinute la ITM

-Contribuţia pntru persoane cu handicap: 4*Nr salariaţi*390/2

Contribuţiile la fondurile de pensii facultative,astfel încât la nivelul anului să nu

depăşească echivalentul în lei a 200 EURO.

Deduceri

Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar de până la 1000 lei inclusiv, deducerile

personale sunt următoarele:

-pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere = 250 lei;

-pentru contribuabilii care au 1 persoană în întreţinere = 350 lei;

-pentru contribuabilii care au 2 persoane în întreţinere = 450 lei;

-pentru contribuabilii care au 3 persoane în întreţinere = 550 lei;

-pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane în întreţinere = 650 lei.

Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar cuprins între 1001 lei şi 3000 lei

inclusiv,nivelul deducerilor se stabileşte asfel:

Nr persoane aflate în întreţinere Deducere personală

0 250*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]

1 350*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]

2 450*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]

3 550*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]

4 sau mai multe 650*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]

Pentru persoanele care au un venit brut lunar mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

personale.

5

Pentru determinarea impozitului pe salarii datorat la locul unde salariatul are cartea de

muncă se aplică următorul algoritm de calcul1: (vezi figura 1.1)

minus

egal

minus

cota de impozitare 16%

Figura 1.1. Altgoritmul de calcul al impozitului pe salarii

1.2.2. Venituri neimpozabile

1 ŢâŢu,L.-“Impozitarea veniturilor din salarii”,revista “Fiscalitate” nr.2, februarie 2006

6

SPORURI AVANTAJENR ORE LUCRATE* SALARIU ORAR

VENIT BRUT

CONCEDIU MEDICAL

CONTRIBUŢII OBLIGATORII

VENIT NET

COTIZAŢIE SINDICALĂ DEDUCERE PERSONALA CONTRIBUŢII LA SCHEMELE FACULTATIVE DE PENSII

VENIT IMPOZABIL

IMPOZIT

Conform Codului Fiscal1, în înţelesul impozitului pe venit, nu sunt incluse în veniturile

salariale şi nu sunt impozabile următoarele:

ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile

proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru boli grave şi incurabile, ajutoarele

pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copii minori ai salariaţilor, cadourile

oferite salariatelor în limita prevăzută de lege, contravaloarea transportului la şi de la locul de

muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru

salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii

sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă;

tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori salariaţilor, în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii ,

potrivit repartiţiei de serviciu , numirii conform legii sau specificităţii activităţii, compensarea

chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională,

precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor

speciale;

cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor

publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu

legislaţia în vigoare;

contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentul individual de protecţie şi de

lucru, alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi

de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se

acordă conform legislaţiei în vigoare;

contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru trnsportul între localitatea în care

angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui

abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se acordă locuinţă sau nu se suportă contravaloarea

chiriei conform legii;

sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a

indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi străinătate, în

interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acodate de persoanele juridice

1 Legea 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art.55

7

fără scop patrimonial şi de entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori

indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;

sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale,pentru acoperirea cheltuielilor de

mutare în interesul serviciului;

indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate

situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea

studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi

mutare acordate potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi velor care îşi

stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite conform legii, în care îşi au locul

de muncă, etc.

1.2.3.Aavantaje impozabile

În cadrul avantajelor impozabile de care poate beneficia un salariat se pot include:

utilizarea oricărui bun din patrimoniul angajatorului în interes personal, inclusiv a

vehiculelor de orice tip, cu excepţia deplasării la şi de la locul de muncă;

cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum şi alte

bunuri sau servicii oferite gratuit sau la preţ mai mic decât preţul pieţei;

împrumuturile nerambursabile;

anularea unor creanţe ale angajatorului asupra angajatului;

abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice

utilizate în scop personal;

reducerile de preţuri sau de tarife în cazul cumpărării unor bunuri sau prestări de

servicii pentru salariaţii proprii;

permisele de călătorie pe orice mijloc de transport folosite în scop personal;

primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt

beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele

obligatorii;

gratuităţile de bunuri şi servicii;

sumele acordate pentru distracţii şI recreere;

alte avantaje de natura celor de mai sus.

1.2. CADRUL LEGISLATIV

8

Cadrul legislativ cu privire la calculul şi contabilitatea salariilor este reprezentat de:

-Contractele colective de muncă la nivel naţional, de ramura sau la nivel de unitate sau

contractele individuale de muncă

-Legea 53/24.01.2003 privind Codul Muncii, cu modificarile şi completările ulterioare

-Legea 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile şi completările ulterioare

-Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei

de muncă

-Legea nr. 19 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

-Ordonanţa de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de

asigurări sociale de sănătate

- Ordonanţa de urgenţă nr. 158/2005 privind concediile medicale şi indemnizaţiile de

asigurări sociale de sănătate, inclusiv Normele metodologice

-OrAurell nr. 1016/2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare

-Fişele posturilor

-Regulamentele de ordine interioară.

Documente specifice

Statul de salarii se întocmeşte în 2 exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., de

compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a

documentelor privind reţinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc.

Statul de salarii îndeplineşte următoarele funcţii:

-document justificativ pentru calculul veniturilor salariale cuvenite angajaţilor, a

contribuţiilor obligatorii ale angajatului, impozitului pe veniturle salariale şi a reţinerilor din

veniturile salariale nete.

-document justificativ de înregistrare a decontărilor cu angajaţii în contabilitate.

Circulă:

- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata

- la casieria unităţii, pentru plata sumelor cuvenite

- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea plăţii

- la compartimentul salarii.

Se arhivează:

9

- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2 ca anexă la registrul de casă)

- la compartimentul salarii (exemplarul 1)

Lista de avans chenzinal se întocmeşte în 2 exemplare, de compartimentul care are

această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului efectiv lucrat, a

certificatelor medicale etc. Şi serveşte ca:

-document pentru calculu drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale

-document pentru reţinerea în statul de salarii a avansurilor plătite

-document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Circulă:

- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata

- la casieria unităţii, pentru plata avansurilor cuvenite

- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate

- la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de

salarii la sfârşitul lunii.

Se arhivează:

-la compartimentul financiar-contabil

-la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal.

Contabilitatea privind drepturile de personal

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei

42”Personal şi conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi de gradul 1:

421 „Personal-salarii datorate” - ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru

drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau natură, inclusiv a adaosurlor şi premiilor achitate

din fondul de salarii.

423 „Personal- ajutoare materiale datorate” care ţine evidenţa ajutoarelor de boală

pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de

deces, etc.

424 „Participarea personalului la profit”– ţine evidenţa stimulentelor acordate

personalului den profitul realizat.

425 „Avansuri acordate personalului” – prin care se ţine evidenţa avansurilor acordate

personalului.

10

426 „Drepturi de personal neridicate” ce evidenţiază drepturile de personal neridicate în

termenul legal.

427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” evidenţiază reţinerile din salarii datorate

terţilor cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii alimentare.

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul” – ţine evidenţa altor datorii în legătură cu

personalul, cum ar fi: garanţii gestionare reţinute, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă

neefectuate şi alte sume pentru care nu s-au întocmit state de salarii.

4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” care ţine evidenţa altor creanţe în legătură

cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal,

imputaţii chirii, sume acordate şi nejustificate şi alte debite.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială se

realizează cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate, care

cuprinde următoarelor conturi:

4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

4381 „Alte datorii sociale”

4382 „Alte creanţe sociale”

Alte conturi specifice utilizate pentru înregistrarea operaţiilor privind salariile, asigurările

şi protecţia socială sunt:

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

641 „Cheltuieli cu salariile”

6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”

6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

1.3. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

11

SC Titan Branco SRL este unul dintre principalii furnizori de hârtii şi cartoane din

România, care s-a dezvoltat şi a realizat programele de investiţii prin eforturi proprii, având o

echipă managerială şi un colectiv cu o experienţă deosebită (acumulată în mai mult de 7 ani) în

domeniu.

SC Titan Branco SRL este o societate comercială cu răspundere limitată cu sediul în

Bucureşti, str. Aurel Vlaicu nr. 5, bl. 4, sc. 1, ap. 2, sector 2 şi care a fost înfiinţată în baza Legii

nr. 31/1990. Societatea a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub numărul

J40/28504/1994 din 28.12.1994. Ministerul Finanţelor a emis pentru SC Titan Branco SRL,

Certificatul de Înregistrare Fiscală cu codul R 6770009.

Domenii de activitate:

- principal 5170 – comerţ cu ridicata a altor produse n.c.a.

- secundar 2221 – tipărirea ziarelor

2222 – alte activităţi de tipărire

2223 – legătorie şi finisare

2225 – alte activităţi anexe tipografice.

Societatea are ca obiect de activitate de bază:

organizarea şi desfăşurarea de activităţi de producţie tipografică, pentru orice

utilitate (carte, ziar, revistă, pliante, etichete, formulare, postere, orice alte tipărituri), grafică

tipografică, precum şi prelucrare de hârtie imprimată, în orice modalitate tehnică posibilă pentru

realizarea de produse finite;

organizarea şi desfăşurarea de activităţi de publicitate comercială, inclusiv

producerea de mijloace publicitare (corpuri/panouri, materiale audio-video, foto şi similare) de

orice fel.

Capitalul social total subscris de asociaţi, conform statutului de funcţionare al societăţii

este de 2000 lei. Capitalul social este format din 200 de parţi sociale, fiecare având o valoare

nominală de 10 lei şi s-a constituit prin aportul părţilor în numerar în următoarea proporţie:

Popa Elena – 25% adică suma de 500 lei pentru care îi revin 50 părţi sociale

Popa Ionut – 75% adică suma de 1500 lei pentru care îi revin 150 părţi sociale

Părţile sociale pot fi transmise între acţionari, iar transmiterea lor către persoane din afara

societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi, reprezentând cel puţin ¾ din

12

capitalul social. Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în

registrul de asociaţi ai societăţii. Administratorul va elibera, la cerere, un certificate constatator

al drepturilor asupra părţilor sociale cu menţiunea că nu poate servi pentru transmiterea

drepturilor, sub sancţiunea nulităţii transmiterii.

ACTIVITATEA COMERCIALĂ

Produsele societăţii se adresează pieţei interne, ca materie primă pentru un număr mare

de parteneri din:

- branşa tipografică – tipografii, edituri, serigrafii;

- branşa publicităţii tipărite – agenţii de publicitate;

- domeniul biroticii - papetăriei – papetării, librării, comercianţi de consumabile din

hârtie pentru aparatură de birotică.

Beneficiind de un depozit nou şi modern, climatizat, dotat cu toate utilităţile necesare

Titan Branco poate concretiza orice angajament pe care şi-l asumă, privind livrarea în timp util a

sortimentelor şi cantităţilor de care partenerii au nevoie atât din cele peste 300 de sortimente,

game, colecţii de hârtii şi cartoane, care sunt la dispoziţie ca produse de stoc, orice sortiment

fiind disponibil la formatul dorit de client, cât şi la comandă sunt disponibile şi alte game.

În stocul curent al societăţii există:

hârtii şi cartoane fine (speciale);

segmentul exclusivist (de lux) de hârtii şi cartoane fine (speciale);

hârtii şi cartoane cretate;

hârtie autocopiantă;

hârtie autocolantă;

hârtie de copiator;

diverse sortimente şi game de plicuri speciale toate disponibile în formate variate.

Hârtiile şi cartoanele fine din colecţia de lux, se delimitează clar de orice alt sortiment sau

gamă prin ceea ce sunt şi ceea ce oferă. Foarte important este faptul că accesul la această

eleganţă exclusivistă nu este condiţionat de preţuri prohibitive. Costul uşor mai ridicat,

comparativ cu cel al unui sortiment obişnuit, este absolut normal ţinând cont de ceea ce

reprezintă acestea, fapt acceptat de artişti, designeri şi creatori din întreaga lume, pentru aplicaţii

13

de excepţie. Firme de renume internaţional, care ţin foarte mult la propria imagine, au ales şi

folosesc pentru gama de produse de birou şi corespondenţă produse din aceste colecţii.

Titan Branco se adresează tuturor celor care doresc să realizeze lucrări tipărite pe un

suport deosebit, agenţiilor de publicitate şi tipografiilor. Dacă se doreşte ca rapoartele interne,

cataloagele, invitaţiile, felicitările şi alte materiale publicitare, de prezentare sau de

corespondenţă să fie tipărite pe hârtii sau cartoane fine deosebite, Titan Branco poate oferi

soluţiile potrivite pentru acestea. De asemenea, sortimentele firmei sunt recomandate pentru

formularistică, etichete şi aplicaţii de birotică.

Titan Branco este unul dintre principalii furnizori de hârtii şi cartoane din România,

oferind pe piaţa românească gamele, sortimentele producătorilor:

Branciofabrik Schmidt Kantig AOG (Germania);

Brancionifabrik Z.Huntler GmbH&Co (Germania);

BüttenBranciofabrik Gesund GmbH&CoKg (Germania);

La Strada Pedrazini SpA (Italia);

Manipulados del Ter sa (Spania);

Iosefini SpA (Italia).

Printre principalii concurenţi ai societăţii se numără :Aliama Paper,Casinalex, Europaper,

Horia&Dana Paper, Unicpapier, ZDE, etc.

La Registrul Comerţului societatea Titan Branco S.R.L. figurează cu bilanţurile contabile

depuse şi nu figurează cu comunicări ale organelor de drept referitoare la:

- amenzi

- abuz de încredere

- fals

- concurenţă neloială

- alte abateri.

Personalul societăţii seangajează de către administrator, în conditiile convenite de părţi,

pe baza contractelor de muncă. La sfârşitul anului 2006 societatea avea un număr de 64 salariaţi

cu contract de muncă pe durată nedeterminată.

ORGANIZAREA SOCIETĂŢII

14

Structura de organizare a S.C. Titan Branco S.R.L. este de tip ierarhic – funcţional şi este

reprezentată în organigrama generală a societăţii.

Figura 1.2. Organigrama societăţii SC Titan SRL

15

AGA

Director general Auditor

Director tehnicDirector comercial

Director economic

Sector Aproviz-Desfacere

Compartim. Aproviz.

Serviciul Transport

Desfacere

Comerţ

Marketing

Administrativ

Paza

Sector Resurse Umane

Sector Fin. Contab.

Oficiul de Calcul

Compartim Personal

Serv. Financiar

Oficiul Facturare

SalarizareServ. Contab.

Control Financ. intern

Cap II PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PRIVIND CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR

2.1.LOCUL ŞI ROLUL SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND CALCULUL ŞI

CONTABILITATEA SALARIILOR ÎN CADRUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL

ORGANIZAŢIEI

Sistemul informaţional este un ansamblu de principii, concepte, reguli şi tehnici folosite

pentru culegerea, înregistrarea şi transmiterea datelor în vederea prelucrării, pentru a obţine

informaţii care stau la baza luării deciziilor. Acesta se defineşte prin trei ipostaze:

1.un conţinut informatizabil;

2.un conţinut neformal, viu, dinamic;

3.un conţinut orientat către proiectul unui decident.

a) J.L.Le. Moigne – vede sistemul informational ca un sistem al organizatiei legat de

SISTEMUL OPERAND (DE EXECUTIE) ;i SISTEMUL DE PILOTAJ (DE DECIZIE)1 - vezi

figura 2.1

Figura nr. 2.1-Sistemul informaţional în viziunea lui J.L.Le.Moigne

2. J. Meles- Sistemul informaţional reprezintă un ansamblu interconectat a tot ce duce la

informarea membrilor unei organizaţii :

viziune globală sistemică;

informaţia este destinată personalului unui agent economic;

reţea complexă de informaţii vii, dinamice care interesează indivizii

unei întreprinderi.

1 I.Roşca, D.Zaharie- Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, ASE Bucureşti 2003

16

c) J.C. Emery – Sistemul informaţional include componente ce execută funcţii bine

stabilite: Recunoaşterea, Transmiterea, Stocajul, Compararea şi distribuirea informaţiei.

H.C. Lucas – Sistemul informaţional se referă la totalitatea procedurilor organizate,

încât să permită furnizarea de informaţii necesare luării deciziilor şi/sau controlului organizaţiei.

Sistemul informatic (Sistem de automatizare a informaţiei) este o componentă a

sistemului informaţional în care toate transformările (prelucrările) semnificative ale datelor în

informaţii sunt efectuate de calculator, compus din:

INTRĂRI ® PRELUCRĂRI ® IEŞIRI

Figura 2.2. Sistemul informatic

1. Intrările (date) - reprezentate de:

Tranzacţii externe:

- redau dinamica operaţtiilor economice;

- provin din exteriorul sistemului electronic de calcul şi sunt realizate de proceduri

automate;

Tranzacţii interne:

- redau modificările structurale în cadrul bazei de date;

- sunt asigurate exclusiv în sistemul electronic de calcul prin proceduri automate.

2. Prelucrările reprezintă un ansamblu omogen de proceduri automate (creare,

actualizare, exploatare etc.) care actionează asupra bazei de date.

3. Ieşirile (informaţii) sunt rezultatul prelucrării bazei de date, iar în funcţie de forma şi

conţinutul acestora ele pot fi:

- indicatori sintetici

- liste / situaţtii

17

- grafice

- stocare pe suporturi magnetice.

In fluxul sistemului informatic (de la intrare către ieşire), unele date se regăsesc la ieşire

în forma iniţială, în timp ce altele participă la operaţii de calcul (în funcţie de formula de calcul)

dând naştere unor parametrii (informaţii) de ieşire.

Figura 2.3 –Circuitul datelor în cadrul unui sistem informatic

Sistemul informatic poate fi constituit din mai multe subsisteme.

Figura 2.4 – Subsistemele sistemului informatic

Considerând orice unitate economică, drept un sistem de producţie se pot identifica în

structura ei trei subsisteme corelate între ele şi anume:

subsistemul tehnologic (condus)

subsistemul decizional (de conducere)

subsistemul informaţional (de legătură)

Subsistemul informaţional poate fi considerat, în aceste condiţii, drept placa turnantă ce

realizează legătura între elementele componente ale unităţii economice la nivel macroeconomic

18

sau la nivel microeconomic, de aici decurgând necesitatea organizării corespunzătoare a

subsistemului informaţional în concordanţă cu structurile organizatorice ce le deserveşte, pentru

a le spori performanţele de ansamblu ale acestora.

În procesul de conducere al unităţii economice, sistemul informaţional şi sistemul

informatic, ca o componentă a acestuia, trebuie să asigure pregătirea, aplicarea şi urmărirea

deciziilor din cadrul unităţii economice. Între sistemul informaţional şi cel decizional există o

interdependenţă. Creşterea continuă a volumului de operaţii în cadrul întreprinderii a impus ca

necesitate obiectivă trecerea la folosirea pe scară largă a mecanizării şi automatizării datelor

contabile, care duc la efectuarea într-un timp mai scurt şi cu o economie de forţă de muncă, a

lucrărilor necesare privind activităţile specifice evidenţei operative, contabile şi statistice.

Particularităţile organizatorice ale activităţii unei unităţi economice duc la informatizarea

activităţilor în conformitate cu anumite funcţii ale unităţii, desfăşurate la nivelul

compartimentelor funcţionale.

În cadrul funcţiei de personal regăsim metodologia de evidenţă a personalului şi de calcul

al salariilor. Aceasta trebuie să urmărească perfecţionarea tuturor elementelor şi operaţiilor care

intervin în cadrul funcţiei personal, desfăşurate la nivelul compartimentelor funcţionale.

Obiectivele urmărite de perfecţionarea sistemului informatic privind calculul şi

contabilitatea salariilor pot fi grupate după mai multe criterii. Astfel, putem avea obiective finale

şi intermediare sau obiective generale şi specifice.

obiectivele finale urmăresc realizarea obiectivelor, prin utilizarea calculatorului

electronic, referitoare la sistemul decizional şi reflectate în parametrii de

comportare ai sistemului condus

obiective intermediare – parametrii de funcţionare ai sistemului informaţional

prin care se asigură legătura dintre sistemul de conducere şi cel condus.

Perfecţionarea calculului salariilor va fi realizată prin reducerea numărului de documente

ce intervin în cadrul acestei activităţi, reducerea timpului de circulaţie a acestora între servicii.

Perfecţionarea sistemului informatic privind calculul şi contabilitatea salariilor trebuie să

asigure în final, perfecţionarea atât a sistemului de conducere, cât şi a sistemului financiar-

contabil.

2.2 CONCEPTE DE BAZĂ UTILIZATE ÎN PROIECTAREA ŞI MODELAREA

UNUI SISTEM INFORMATIC

19

Un sistem informatic este format din două elemente fundamentale: datele şi prelucrările.

Prin urmare orice metodă de proiectare a unui sistem informatic urmăreşte două obiective

principale:

- conceperea, şi modelarea datelor

- conceperea şi modelarea prelucrărilor.

2.2.1 Modelarea conceptuală a datelor

Modelarea conceptuală a datelor este considerată a fi o modelare tactică a sistemului

informatic deoarece colecţiile de date nu descriu altceva decât latura statică a unui sistem

informatic.

În scopul modelării conceptuale a colecţiilor de date au fost emise mai multe modele. Cel

mai important dintre aceste este modelul entitate-asociere. Formalismul modelului se bazează

pe trei elemente fundamentale:

Entitatea

Asocierea (relaţia)

Atributul (proprietatea).

Entitatea este reprezentarea unui „ obiect” concret sau abstract care aparţine spaţiului

problemei de rezolvat, are o existenţă de sine stătătoare şi poate fi identificată în raport cu

celelalte obiecte de acelaşi tip. Exemplu: salariat, compartiment, reţineri, pontaj,etc.

O entitate este reprezentată printr-un ansamblu de atribute.

Atributul este o caracteristică sau proprietate a unei entităţi, semnificativă pentru spaţiul

problemei de rezolvat.

Exemplu:

Nume entitate

Atribute

Entitatea este percepută aici ca un tip (de „obiecte”). Fiecare obiect individual constituie

o realizare a entităţii respective. Atributele au la rândul lor, aceeaşi conotatie tipologică, în sensul

20

SALARIAT

MarcaNumePrenumeData_NaşteriiSexData_AngajăriiFuncţie

că despre orice realizare a unei anumite entităţi se cunosc aceleaşi atribute, dar pentru fiecare

dintre ele diferă conţinutul sau valoarea atributelor respective.

Figura 2.5. Entitatea şi relizările acesteia

În funcţie de conţinutul lor, atributele pot fi:

-simple sau atomice: atunci când pentru o entitate sau o asociere poate lua o singură

valoare.Ex: Marca, Nume, Sex,Funcţie.

- compuse: formate din două sau mai multe atribute.Ex: Adresa, care este format din mai

multe atribute: stradă, localitate, etc.

-repetitive: dacă pentru o entitate sau asociere poate lua mai multe valori. Ex: limbi

străine cunoscute, telefon.

-calculate sau derivate: obţinute în urma unor calcule.Ex: vârsta.

În funcţie de rolul pe care îl pot avea în cadrul unei entităţi atributele pot fi:

-atribute de identificare sau identificatorul entităţii: este un atribut sau un grup de atribute

care primesc valori unice pentru fiecare realizare a entităţii respective şi pot servi pentru

identificarea fără echivoc a acestora. Pentru simplitate se recurge frecvent la coduri, care sunt

atribute construite special astfel încât să răspundă cerinţelor de identificare (ex: marca).În

reprezentarea grafică , identificatorul entităţii se subliniază.

Ex:

21

COMPARTIMENT

Cod_CompartimentDenumire_Compartiment

SALARIAT

Marca

NumePrenumeData_NaşteriiSexData_AngajăriiFuncţie

-atribute candidate: atribute cu valori unice şi nenule, altele decât identificatorii.

-atribute simple sau de descriere.

Asocierea reprezintă o corelaţie logică între două sau mai multe realizări de entităţi. Spre

deosebire de entităţi, o asociere nu are o existenţă de sine stătătoare, depinzând de existenţa

relizărilor de entităţi pe care le leagă, de aceea nu are identificatori specifici, dar poate avea

atribute proprii. Entităţile care participă la o asociere constituie colecţia acesteia. Din punct de

vedere grafic o asociere se reprezită grafic sub forma unei elipse. Numărul de entităţi care

participă la o asociere formează dimensiunea sau gradul acesteia (mai mare sau egal cu numărul

de entităţi al colecţiei).

Cardinalitatea minimală/ maximală exprimă modul de participare al realizărilor fiecărei

entităţi la asociere.Valorile uzuale sunt: 0,1 ; 1,1 ; 0,n ; 1,n .

Asociere Cardinalitate

Nume asociere minimală maximală

1,1 0,n

Atribut al asocierii

22

SALARIAT

MarcaNumePrenumeData_NaşteriiSexData_AngajăriiFuncţie

Lucrează

Data încadrării

Clasificarea asocierilor

1. Din punct de vedere al cardinalităţilor maxime asocierile pot fi:

-asocieri de tip 1-1: sunt acele asocieri în care cardinalităţile maxime sunt 1

-asocieri de tip 1-n, în care o cardinalitate maxima este 1, iar cealaltă este n

-asocieri de tip m-n, pentru care ambele cardinalitîţi maxime sunt n

2. Din punct de vedere al cardinalităţilor minime asocierile pot fi :

-asocieri totale, asocieri în care toate cardinalităţile minime sunt strict mai mari ca zero.

Această asociere va exista pentru orice realizări ale tipurilor de entitate corespondente.

-asocieri parţiale, asocieri în care cel puţin o cardinalitate minimă este zero şi care nu se

verifică pentru orice realizări ale entităţilor corespondente.

3.Din punct de vedere al numărului de entităţi participante putem deosebi:

-asocieri unare, caz în care o entitate intră în asociere cu ea însăşi, important fiind în acest

caz rolul entităţii.Acesta este un nume care serveşte pentru a desemna participarea entităţii la o

asociere.

0,1 0,1

Sot Sotie

-Asocieri binare, asocieri la care participă doua entităţi

1,1 0,n

0,n 0,n

0,n

-Asocieri n-are la care participă mai multe entităţi

23

PERSOANACNPNUMEPRENUMEDATA NASTERII

CASATORIT CUData casatoriei

SALARIAT COMPARTIMENTLucrează

A Lucrat

DATA

Alte elemente de care se ţine seama în modelarea conceptuală a datelor sunt restricţiile

de integritate.Acestea sunt reguli suplimentare, nereprezentabile direct în formalismul entitate-

asociere, care trebuie respectate permanent de date. Modelul entitate-asociere a preluat o parte

din restricţiile modeluli relaţional:

-restricţiile identificatorului, acesta trebuie să ia valori unice şi nenule

-restricţia refernţială, care impune ca o asociere să refere numai entităţi existente

-dependenţele (funcţionale, multivaloare).

Pe lângă acestea apar şi restricţiile specifice modelului entitate asociere:

Cardinalităţile reprezintă constrângeri ale modelului entitate- asociere deoarece

ele restricţionează numărul de entităţi participante

Restricţiile de roluri reprezintă costrângeri definite asupra rolurilor unei entităţi

prin prisma asocierilor diferite la care aceasta participă şi pot fi: restricţii de incluziune, restricţii

de excluziune, restricţii de egalitate.

-Incluziunea de roluri presupune că dacă o entitate E joacă un rol r1 într-o asociere a1,

atunci trebuie să joace şi rolul r2 într-o asociere a2.

-Egalitatea de roluri presupune ca restricţia de incluziune între rolurile r1 şi r2 ale

entităţii să fie reciprocă.

-Excluziunea de roluri, caz în care cele două roluri r1 şi r2 se exclud reciproc.

Restricţiile de asocieri impun condiţii care acţionează asupra tuturor rolurilor

dintr-o asociere; cu alte cuvinte, este vizată asocierea şi toate entităţile participante , şi nu numai

participarea unei anumite entităţi. Acestea pot fi , ca şi restricţiile de roluri, de trei tipuri: de

incluziune, de egalitate şi de excluziune.

-Restricţia de incluziune de asocieri impune ca realizarea unei asocieri să presupună

existenţa realizării unei alte asocieri.

- Restricţia de egalitate de asocieri este o restricţie de incluziune reciprocă între asocieri,

adică realizările unor asocieri diferite se implică reciproc.

-Resctricţia de excluziune de asocieri interzice apariţia simultană a două asocieri. Cele

două asocieri se exclud reciproc.

24

2.2.2.Modelarea conceptuală a prelucrărilor

Modelul conceptual al prelucrărilor prezintă succesiunea în timp a operaţiilor de căutare

la care este supuss modelul conceptual al datelor; este modelul ,,eveniment-rezultat” al metodei

Merise ce repune în discuţie elementele abordate de modelul conceptual al datelor. Ca şi în cazul

MCD, formalismul modelelor de prelucrare se bazează pe construirea unei diagrame având ca

elemente de bază:

evenimentul declanşator, reprezentat grafic printr-o elipsă, de la care pleacă o

săgeată de legătură1;

operaţia, reprezentată grafic printr-un dreptunghi;

Reguli de emisiune(condiţii)

rezultatul (evenimentul emis), reprezentat tot printr-o elipsă;

sincronizarea, reprezentată grafic printr-un triunghi orientat către operaţie.

sau

Evenimentul declanşator desemnează un fapt a cărui apariţie desmnează o reacţie în

cadrul organizaţiei; apariţia unui eveniment va antrena derularea de activităţi, de operaţii,

reprezentând “motorul” unei acţiuni, al unei operaţii( de exemplu: prestare de muncă).

Un eveniment poate fi: extern (recepţionat din exterior) sau intern (generat de acivitatea

sistemului din întrprindere).

1 Pentru simplificare, dacă este necesar, elipsa poate fi omisă

25

Muncă prestată

OperaţiaAcţiuni

C1 C2

Stat salarii întocmit

A şi B A sau B

Tip eveniment este un concept generic descriind toate apariţiile evenimentelor de aceeaşi

natură.

Se numeşte operaţie orice acţiune( sau secvenţă continuă de acţiuni), producătoare de

evenimente rezutat, care se execută fără întrerupere, ca reacţie la un eveniment declanşator( sau a

mai multor evenimente declanşatoare sincrone). O operaţie constituie un bloc neîntrerupt(nu

trebuie să apară rezultate intermediare în interiorul unei operaţii). O operaţie se finalizează

întotdeauna prin emiterea de evenimente funcţie de situaţiile identificate pe parcurs şi de

condiţiile exprimate de aceste situaţii( aşa-numitele reguli de emisiune).

Rezultatul (evenimentul emis) este produsul executării unei operaţii. Întotdeauna

trebuie respectată următoarea regulă: o operaţie produce unul sau mai multe rezultate. Un

eveniment emis poate fi în acelaşi timp un eveniment declanşator pentru o altă operaţie( sau alte

operaţii).

Sincronizarea

O anumită operaţie nu poate avea loc decât dacă sunt îndeplinite anumite condiţii privind

manifestarea evenimentelor ce concură la declanşarea operaţiei respective. Expresia acestor

condiţii se numeşte sincronizare. Ea exprimă sub forma unei propoziţii logice faptul că operaţia

poate fi declanşată sau nu şi se exprimă printr-o expresie booleană ce leagă evenimentele ce

declanşează operaţia.

Dacă E1,E2 şi E3 sunt evenimente declanşatoare pentru operţia Oi şi dacă a, b, c sunt

apariţii corespunzătoare evenimentelor E1, E2 şi respectiv E3, atunci sincronizarea a şi (b sau c),

indică faptul că operaţia Oi este declanşată dacă o apariţie a evenimentului E1 există simultan cu

una din apariţiile evenimentelor E2 sau E3.

Sincronizarea se exprimă deci sub forma unei propoziţii logice care trebuie să respecte

anumite reguli, dintre care cele mai importante sunt:

-condiţia trebuie pusă pe evenimentele participative conjugate

-trebuie să existe situaţii care permit declanşarea.

Conceptul de sincronizare exprimă o logică şi o dinamică şi o dinamică a prlucrărilor. Ea

face ca evenimentele să aibă loc simultan.

26

Fişiere

Baze de date SGBD

Ierarhizate

Reţea

Relaţionale

Orientate obiect

2.2.3. Modelarea logică a datelor

Nivelul logic arată modul de organizare al comunicaţiilor, al datelor şi al prelucrărilor în

noul sistem creat.Trecerea de la modelul conceptual al datelor (MCD), care este un model

universal, spre o soluţie informatică se face gradat, luând în considerare un anumit tip de soluţie

şi apoi, în cadrul tipului respectiv, o soluţie direct implementabilă.

Expresia MCD în termenii unui anumit tip de soluţie informatică constituie modelul

logic al datelor (MLD).

Datorită faptului că aplicaţiile informatice de gestiune se caracterizează prin stocarea şi

prelucrarea relativ simplă a unor volume mari sau foarte mari de date, tipurile de soluţii luate în

considerare vizează modalităţile de gestionare a datelor pe suporturile de memorie externă.

MLD

Conceptele modelului logic

al datelor:

Domeniul este o mulţime de elemente de tip similar. Exemplu: NUME- Popescu,

Ionescu, Popa, Călin, Ipate, Alexandrescu.

Atributul este o submulţime a unui domeniu căreia i s-a atribuit un nume. Numele

exprimă rolul sau semnificaţia atribuite elementelor domeniului respectiv

Relaţiile sunt mulţimi şi se reprezintă grafic sub formă de tabele, în care se disting gradul

relaţiei (numărul de atribute utilizate) şi cardinalitatea relaţiei (numărul de tupluri- linii din

tabel). vezi figura 1

Ex: Salariat(Marca, Nume, Prenume,Data_Naşterii)

27

MARCAMARCA NUMENUME DATA NASTDATA NAST

125125 PopescuPopescu VasileVasile 22/10/6822/10/68

128128 AdrianaAdrianaPopescuPopescu 17/5/6517/5/65

336336 CosteaCostea IonIon 8/12/638/12/63

417417 IIonescuonescu MariaMaria 30/4/6430/4/64

Grad

Cardinalitate Tuplu

Atribute

PRENUMEPRENUMEMARCAMARCA NUMENUME DATA NASTDATA NAST

125125 PopescuPopescu VasileVasile 22/10/6822/10/68

128128 AdrianaAdrianaPopescuPopescu 17/5/6517/5/65

336336 CosteaCostea IonIon 8/12/638/12/63

417417 IIonescuonescu MariaMaria 30/4/6430/4/64

Grad

Cardinalitate Tuplu

Atribute

PRENUMEPRENUME

Figura 2.6

Cardinalitatea unei relaţii este variabilă în timp datorită operaţiilor de actualizare care pot

adăuga sau şterge tupluri.

Pentru o relaţie pot exista trei tipuri de chei:

cheie primară – cel mai mic ansamblu de atribute (eventual unul singur) care

permite identificarea fără echivoc al fiecărui tuplu al unei relaţii; atributele care compun cheia

primară trebuie să aibă unice şi nenule.

Cheie candidat – o altă posibilă cheie primară, care nu a fost reţinută ca atare.

Cheie externă – un ansamblu de atribute (eventual unul singur) care este cheie

primară în altă relaţie.

Restricţia de integritate referenţială(RIR): dacă între un atribut A şi o cheie primară B

există o resticţie de integritate atunci A nu poate lua decât valori care există şi în B. Prin

definiţie, cheile externe sunt supuse RIR în raport cu cheile primare corespunzătoare.

Trecerea de la modelul conceptual al datelor la modelul logic al datelor (relaţional)

Entităţile devin relaţii, atributele entităţilor devin atribute ale relaţiilor, iar identificatorii

entităţilor devin chei primare.

Asocierile se vor transforma în funcţie de tipul acestora :

În cazul asocierilor de tip 1-1 cu ambele cardinalităţi minime 1 există două

posibilităţi, fie unul dintre tabele devine tabel părinte pentru cel de al doilea, fie cele două entităţi

corespondente se compun într-un singur tabel care va avea drept cheie primară una dintre cele

două chei primare.

În cazul asocierilor de tip 1-1 cu o cardinalitate minimă 0 şi cealaltă 1, entitatea a

căreu cardinalitate minimă este 0, preia drept cheie externă cheia primară a entităţii

corespondente.

28

Asocieri de tip 1-n, caz în care tabelul derivat din entitatea cu cardinalitate

maximă 1 preia drept cheie externă, cheia primară a entităţii cu cardinalitate maximă n.

Asocierea de tip m-n se va transforma într-un tabel care va conţine drept chei

externe, cheile primare ale entităţilor participante la asociere, iar cheie primară poate fi o cheie

compusă formată din cele două chei primare sau o cheie surogat(artificială), un câmp de tip

AutoNumber.

În cazul asocierilor de tip generalizare, specializare, reprezentarea moştenirii ca

proces de transfer al proprietăţilor generice ale tipului spre subtipuri nu beneficiază de o soluţie

relaţională dedicată. Din această cauză, este necesar să se recurgă la defactorizarea proprietăţilor

comune

a) se favorizează specializarea: tipul de entitate generică dispare, iar atributele sunt

adăugate la fiecare dintre subtipuri.

b) se favorizează generalizarea: tipul de entitate generică preia şi atributele specializate

care, în funcţie de subtipul reprezentat, primesc valori nule, fiind conservate atât tipul cât şi

subtipurile.

2.3. STUDIU DE CAZ: PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PRIVIND

CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR LA SC TITAN BRANCO SRL

Pentru a putea proiecta un sistem informatic trebuie să se ţină seama de ciclul de viaţă al

unui sistem informatic. Astfel, un sistem informatic parcurge următoarele faze:

faza de analiză în care sunt specificate cerinţele şi obiectivele viitorului sistem

informatic, făcându-se totodată o analiză a sistemului informatic existent.

faza de proiectare, când sunt concepute două modele, unul al datelor şi altul al

prelucrărilor care sunt modele independente de limbajele de programare sau/ şi SGBD

faza de implementare sau realizare a aplicaţiei care presupune transformarea

modelului de date în structuri implementate într-un SGBD sau limbaj de programare şi

transformarea modelului de prelucrări în proceduri sau funcţii definite în limbajul de programare.

O etapă esenţială în această fază este etapa de validare(de testare).

Faza de exploatare presupune punerea în funcţiune a sistemului, întreţinerea lui

sau chiar dezvoltarea lui.

29

În urma analizei problemei de rezolvat am putut elabora următorul model conceptual al datelor:

SALARIATMarcaNumePrenumeData_NasteriiSexData_AngajariiSalariu_IncadrareStarea_CivilaNr_Pers_Intretinere

1,1

1,1.

1,n

1,n

1,1

RETINERI

Nr_Doc_RetinereTip_Doc_RetinereRetinere_LunaraData_Inceput_RetinereData_Sf_Retinere

Are

COMPARTIMENT

Cod_CompartimentDen_CompartimentProcent_Sor

Lucreaza la

1,n

1,n

CERTIF MEDICALENr_CertificatData_Certificat

ConcMedicaleTip_CertificatData_Inceput_CMData_Sfarsit_CM

0,n 0,n

NOMENCLATORCod_FunctieDenumire_FunctieSalariu_MinimSalariu_Maxim

1,1

PrezentaOre_LucrateOre_COOre_CM

PONTAJ

NrFCPLunaAnulZile_Lucratoare

Retinere

30

Modelul are în componenţa sa entităţile SALARIAT, COMPARTIMENT,

NOMENCLATOR, RETINERI, PONTAJ, CERTIFICATE_MEDICALE şi asocierile „Lucrează

la”, „Reţinere”, „ConcMedicale”, „Are”, „Prezenţă”. Cardinalităţile minime şi maxime ale

entităţilor sunt înscrise în imediata apropiere a entităţilor care participă la o asociere. De ex:

cardinalitatea minimă a entităţii SALARIAT în cadrul asocierii Reţinere, este 0, ceea ce

presupune că un salariat poate să nu aibă reţineri, iar cardinalitatea maximă este n, fapt care arată

că un salariat poate avea mai multe reţineri în acelaşi timp.

Asociate modelului entitate-asociere trebuie definite restricţiile de integritate:

R1: Marca NOT NULL, Cod_Functie NOT NULL, Cod_Compartiment NOT NULL,

Nr_Doct_Retinere NOT NULL, Nr_Certificat NOT NULL

R2: Nr_FCP NOT NULL

R3: CNP Like “?????????????”

R4: Salariu_Incadrare>390

R5: Sex={M,F}

R6: Data_Angajarii > Data_Nasterii

R7: Salariu_Maxim > Salariu_Minim

R8: Ore_Lucrate >=0, : Ore_CO >= 0, Ore_CM >= 0

R9: Data_Sfarsit_Retinere > Data_Inceput_Retinere

R10: Data_Sfarsit _CM > Data_ Inceput_CM

R11: Zile_Lucratoare <= 23

R12:Salariul de încadrare trebuie să fie cuprins între salariul minim şi cel maxim definit pentru o

anumită funcţie

Aceste restricţii sunt implementate la nivelul aplicaţiei prin restricţii ale cheilor primare,

resticţii de domeniu sau restricţiii definite la nivelul tabelelor.

Conform regulilor ce trebuie respectate atunci când se face trecerea de la modelul

conceptual al datelor la modelul logic al datelor, fiecare entitate devine o relaţie, a cărei cheie

primară este identificatorul entităţii, asocierea Prezenta devine şi ea o relaţie, a cărei cheie

primară este compusă din cele două chei primare ale entităţilor Salariat şi Pontaj.

31

Asfel se obţine următorul model logic al datelor:

SALARIAT (Marca, Nume, Prenume, CNP, Data_Nasterii, Sex,

Data_Angajarii,Cod_Compartiment,Cod_Functie, Salariu_Incadrare, Stare_Civila,

Nr_Pers_Intretinere, Localitate, Strada, Nr, Bloc, Scara, Ap, Sect)

COMPARTIMENTE (Cod_Compartiment, Denumire_Compartiment, Procent_Spor)

NOMENCLATOR (Cod_Functie, Denumire_Functie, Salariu_Minim, Salariu_Maxim)

RETINERI (Tip_Doc_Retinere, Nr_Doc_Retinere, Retinere_Lunara, Data_Inceput_Retinere,

Data_Sfarsit_Retinere, Marca)

CERTIFICATE_MEDICALE (Nr_Certificat, Data_Certificat, Tip_CM, Data_Inceput_CM,

Data_Sfarsit_CM, Marca )

PREZENTA (Marca, Nr_FCP, Ore_Lucrate, Ore_CO, Ore_CM)

PONTAJ (NrFCP,Luna, Anul, Zile_Lucratoare)

Alături de modelul conceptual al datelor şi de cel logic, trebuie definit şi modelul

conceptual al prelucrărilor. ANEXA 1

Pentru implementarea modelului logic am ales sistemul de gestiune al bazelor de date

Microsoft ACCESS care face parte din pachetul de programe Microsoft Office şi are

următoarele caracteristici:

este relaţional, lucrează sub sistemul de operare Windows şi este deschis

comunicării cu alte Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, cum ar fi FoxPro sau Paradox

este compatibil cu tehnologia ActiveX, care permite realizarea aplicaţiilor

client/server ;permite realizarea unor aplicaţii complexe prin utilizarea limbajului Visual Basic

permite comunicarea cu SQL Server, un alt produs Microsoft care gestionează

baze de date

permite accesul la baze de date din reţeaua Internet, fiind un instrument util pentru

publicarea informaţiilor în paginile Web

conţine instrumente wizard care permit utilizatorului crearea într+o manieră foarte

simplă a obiectelor bazei de date

permite personalizarea bazei de date

permite utilizarea obiectelor ACCESS din cadrul altor aplicaţii rulate sub sistemul

de operare Windows.

32

O bază de date ACCESS poate fi definită ca fiind o colecţie de obiecte: tabele ( table),

cereri de interogare (query), formulare (form),rapoarte (report), pagini Web (pages), comenzi

(macro) şi module(module).

Un prim pas pentru relizarea bazei de date o reprezintă crearea tabelelor, fapt ce se

realizează prin alegerea opţiunii Create table in Design view. (vezi figura 2.7)

Figura 2.7

În momentul creării tabelelor, se definesc numele câmpurilor (Field name), tipul de

date(Data Type), dar sunt aplicate şi anumite restricţii asupra acestora. Restricţiile pot fi :

-restricţii ce referă un câmp dintr-un tabel - de ex. CNP like” ?????????????” ceea ce

presupune că acesta trebuie să conţină 13 caractere (vezi figura 2.8)

Figura 2.8

-restricţii legate de valorile a două câmpuri dintr-un tabel – de ex.Salariul maxim trebuie

să fie mai mare decât salariul minim, restricţii ce se implementează la nivelul proprietăţii

Validation Rule de la nivelul tabelelor(de ex. Salariu _Maxim > Salariu_Minim) vezi figura 2.9

Figura 2.9

33

-restricţii care verifică două câmpuri din două tabele diferite –de ex. Salariul de încadrare

trebuie să fie încadrat între salariul mimim şi cel maxim, restricţie ce este definită la nivelul

formularului Salariat prin următorul cod :

Private Sub Form_BeforeUpdate(Cancel As Integer)If controleaza(Me.Salariu_Incadrare, Me.Cod_Functie) = False ThenDoCmd.CancelEventEnd IfEnd Sub

Function controleaza(sSalariu_Incadrare As Integer, sCod_Functie As Integer) As BooleanDim r As RecordsetSet r = CurrentDb.OpenRecordset("select * from " & "Nomenclator where Cod_Functie=" + Str(sCod_Functie))If sSalariu_Incadrare >= r!Salariu_Minim And sSalariu_Incadrare <= r!Salariu_Maxim Thencontroleaza = TrueElsecontroleaza = FalseMsgBox ("Salariu de incadrare trebuie sa se incadreze intre salariu minim si cel maxim!")End IfEnd Function

Dacă sunt încalcate aceste restricţii sistemul avertizează printr-un mesaj care a fost tastat

în prealabil la proprietatea Validation Text a câmpului sau tabelului.(vezi figura 2.10)

Figura 2.10

34

După crearea tabelelor, se stabilesc relaţiile dintre tabele, cheie primară-cheie externă,

care pot fi : relatii 1-1(one-to-one), relaţii 1-n(one-to-many), relaţii n-1(many-to-one) şi relaţii

m-n(many-to-many). De asemenea se implementează şi integritatea referenţială prin selectarea

proprietăţii Enforce Referential Integrity, care presupune că atunci când se introduce o nouă

înregistrare în tabela secundară, se verifică dacă valoarea cheii externe se găseşte în tabela

primară, printre valorile cheii primare . (vezi figura 2.11)

Figura 2.11

În urma acestei operaţii se obţine modelul bazei de date relaţionale.ANEXA 2

Pentru a uşura lucrul cu acest program , dar pentru a crea şi o interfaţă prietenoasă, se va

crea un formular cu care să se deschidă aplcaţia. Pentru a se realiza acest lucru se apelează

meniul Tools→ Start up unde se completeză titlul aplicaţiei şi obiectul Access cu care să se

deschidă aplicaţia.(vezi figura 2.10)

Figura 2.10

Acest formular conţine două butoane de comandă, unul care continuă aplicaţia cu un alt

formular prin care se vor introduce date, se vor vizualiza şi printa rapoarte(stat salarii, fluturaşi

salariali, dar şi un buton care închide aplicaţia. ANEXA 3

35

La acţionarea butonului CONTIUATI ? se deschide un formular ce conţine trei frame-uri

Introducere date, Date combinate şi Situaţii de ieşire, fiecare dintre acestea conţinând butoane

(CommandButtom).Astfel, fiecare buton aparţinând frame-ului Introducere date deschide câte

un formular, creat pe baza unui tabel ce permite introducerea datelor şi stocarea acestora în baza

de date. La nivelul fiecăruia dintre ele, proprietatea eveniment Before Update va conţine

expresia Event Procedure, procedură ce va fi editată cu ajutorul unui editor de module :

Figura 2.11

Astfel pentru formularul Retineri se va defini următorul cod:

Private Sub Form_BeforeUpdate(Cancel As Integer)

If (Not IsNull(Marca)) And (IsNull(Retinere_Lunara) Or IsNull(Nr_Doc_Retinere) Or

IsNull(Tip_Doc_Retinere) Or IsNull(Data_Inceput_Retinere) Or IsNull(Data_Sfarsit_Retinere)))

Then

Beep

MsgBox "Nu ati introdus toate datele", vbCritical, "EROARE"

Cancel = True

MsgBox "Nu s-au adaugat date despre retineri", vbCritical, "ATENTIE!"

End If

End Sub ;

Dacă utilizatorul va introduce date numai într-un câmp al formularului şi va dori să îl

închidă, să adauge sau să şteargă, va fi avertizat asupra faptului că nu a fost salvată nici o

înregistrare.

36

De asemenea proprietatea After Update va fi tratată printr-un macro, pentru afişarea unui mesaj

prin care utilizatorul este înştiinţat că înregistrarea a fost salvată(figura 2.11)

Figura 2.11

Aceste formulare au fost

construite în modul Design view şi conţin casete text, dar şi ComboBox-uri care referă câmpuri

ale tabelelor bazei de date.

TextBox

ComboBox-uri

Buton părăsire aplicatie

Butoane-comandă de navigare Buton de adăugare Buton de comandă de salvare

Design view

37

Cu ajutorul ComboBoxurilor se pot alege uşor datele ce pot fi introduse. Astfel, la

introducerea datelor prin formularul SALARIATI, codul compartimentului şi cel al funcţiei se pot

alege dintr-o listă ce conţine compartimentele şi funcţiile existente, afişându-se şi denumirea

acestora pentru evitarea erorilor.ANEXA 4

Tot din formularul MENIU se pot obţine anumite situaţii de ieşire, vizualizându-se şi/sau

printându-se anumite rapoarte cum ar statul de salarii pe o anumită lună, fluturaşii salariali,

înregistrările cu privire la contribuţiile datorate statului de către unitate, cât şi operaţiile ce

trebuie contabilizate cu privire la salariile datorate şi contribuţiile angajaţilor ce au fost reţinute.

De asemenea, datele pot fi introduse şi prin formularele cu subformular ce se deschid la

evenimentul click asupra butoanelor de comandă din frame-ul Date Combinate. Astfel, se pot

introduce date atât despre angajaţi, cât şi despre pontaj sau certificate medicale. ANEXA 5

O altă facilitate oferită de ACCESS este posibilitatea de interogare a bazei de date pentru

a extrage informaţii. Interogările(Query) se pot crea în modul Design view sau prin intermediul

limbajului SQL şi pot fi vizualizate în modul Design view, SQL view, Pivot Chart sau Pivot

Table. ANEXA 6

Acestea pot fi:

interogari de selecţie care pot fi : interogări de selecţie propriu-zise(afişarea

tuturor salariaţilor care au funcţia de tipograf), interogări parametrizate(ex: afişarea tuturor

salariaţilor angajaţi după o anumită dată specificată de utilizator), interogări cu câmpuri

calculate(ex:calculul vechimii, statul de salarii, calculul vârstei), interogări de sintetizare(de

agregare) a datelor din tabele(de ex: salariul maxim pe fiecare compartiment, total cheltuieli

salariale pe fiecare luna şi an). ANEXA 7

interogări de acţiune care pot fi : interogări de creare de noi tabele, interogări

pentru modificarea datelor din tabele, interogări pentru ştergerea înregistrărilor şi interogări

pentru adăugarea de noi înregistrări

interogări de tip analiză încrucişată (CrossTab Query) care sunt extrem de utile în

scopul analizei multidimensionale a datelor. Practic este posibilă elaborarea unor tabele în care

gruparea şi ordonarea datelor se realizează atât pe linii, cât şi pe coloane, la intersecţia cărora se

pot efectua calcule complexe.(de ex: cheltuieli cu salariile pe fiecare luna şi an sau veniturile

brute pe fiecare lună şi pe fiecare compartiment ) ANEXA 8

38

Unele interogări pot fi vizualizate sub formă de grafice care sintetizează datele în funcţie

de nivelul de agregare pe care îl dorim.(de ex: cheltuielile salariale la nivel de o anumită lună, la

nivel de un an sau de mai mulţi ani) ANEXA 9

39