Pădurile de molid, (numite și molidișuri), ocupă regiunile înalte ale munților noștri, de la limita superioară a fagului până în zona

subalpină. Ele sunt instalate la altitudini de 1200–1800 m. În nordul Carpaților, limita inferioară a pădurilor de molid atinge, în

unele locuri, 600 m.Fauna și vegetația pădurilor de molid

Fauna: omida molidului, ciocănitoare, pițigoi de brădet, forfecuță, șoarece vărgat, jder, cocoș de munte, etc.

Caracteristici ale biotopului: -soluri: podzolice brune;

-temperatura medie anuală de 3-5 °C;-precipitații de 800–1300 mm anual;

-lumina foarte slabă, pădurile sunt întunecoase;-vânturi, uneori, puternice.

Componente ale biocenozei: -arbori: molid, zadă, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de

pădure, etc.-arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte;

-plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), ferigă;

-animale nevertebrate: insecte (omidă, viespe ,etc);-animale vertebrate: șopârlă de munte, năpârcă, pițigoi de

brădet, cocoș de munte, ciocănitoare, veveriță, jder, mierlă, etc.

PADUREA DE FAG• Pădurile de fag, (numite și făgete), sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600–1300

m. Pădurile de fag se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanții însoriți.

• Fauna și vegetația pădurilor de fag• • • Pădure de molid• Vegetație: alun, ciuperci etc. • componente ale biotopului: • -soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice;

-temperatura medie anuală de 6-8 °C;-lumină slabă

• Componente ale biocenozei: • -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad;

-arbuști: alun, mur, corn;-plante erbacee: ferigă, mușchi, licheni, mierea-ursului, păius;-animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului);-animale vertebrate: ciocanitoare, gaiță, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veveriță, mistret, pisică salbatică.

• PADUREA SI IMPORTANTA ECOSISTEMELOR DE PADURE• • Padurea este o componenta a mediului terestru cu cea mai

complexa structura si are o mare importanta economica, sociala si ecologica. In padure intalnim cele m 13413x234n ai variate forme de viata.

• Astfel, plantele sunt reprezentate prin arbori, arbusti si diferite specii ierboase.

• In padure se mai intalnesc ciuperci, licheni,. alge, bacterii etc.• Aici traieste o mare diversitate de animale: mamifere, pasari,

reptile, amfibieni si o multime de nevertebrate (insecte, moluste, viermi etc.).• In padure vietuitoarele sunt dispuse in straturi succesive care in

general corespund cu dispunerea pe verticala a vegetatiei. Aceste straturi sunt: solul, litiera (frunzele cazute), perna de muschi, 1-3 straturi de ierburi de diferite inaltimi, arbustii, arborii, coronamentul padurii si patura de aer de deasupra coroanelor.

• Flora si fauna • Datorita plantarilor relativ recente, multi dintre arborii padurii

Snagov sunt formati din doua sau mai multe generatii, ceea ce mareste valoarea estetica a padurii. Sunt numeroase exemplarele de stejari, frasini si tei monumentali, care ating diametre de 80-100 cm si inaltimi de peste 30 de metri. Printre arborii masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn cainesc si soc, iar primavara infloresc ghioceii, brandusele si brebeneii, margaritarul si crinul de padure.  In partea de est, in apropiere de lac, apar ca o curiozitate botanica, exemplare mature de fag. Tot ca o curiozitate trebuie privita prezenta catorva goruni, care se afla aici, cu mult in afara zonei lor obisnuite. De altfel, pe malul lacului, o mare parte a padurii de fag a fost delimitata ca "zona stiintifica", restrictiva pentru accesul vizitatorilor. 

• Caprioare, cerbi lopatari, fazani, potarnichi pot fi gasiti in rezervatia cinegetica.  O mare varietate de pasari populeaza din plin padurea Snagovului, printre ele aflandu-se cintezoii si pitigoii, privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele.   Primavara si toamna se opresc aici din calatoria lor spre tari mai calde, in locurile mai umede, sitarii si becatinele.

• Padurea, datorita copacilor sai, are o clima moderata care influenteaza zonele inconjuratoare (circuitul apei, vanturile, circulatia aerului etc).

• Ea mentine umiditatea si scade temperaturile extreme din timpul verii si ale iernii; de asemenea, micsoreaza puterea vanturilor. In padure, zapada se topeste lent, impiedicand astfel revarsarea raurilor in care se aduna apele din zapezile topite. La fel se intampla si cu ploile: copacii retin picaturile de apa pe frunze si ramuri, care apoi se scurg, fiind absorbite prin sistemele radiculare (50% din apa de ploaie); astfel nu se ridica nivelul apelor raurilor.

• In concluzie, padurea amelioreaza clima, impiedica inundatiile si alunecarile de teren, precum si eroziunea solului.

• Datorita fotosintezei, ea imbogateste atmosfera cu oxigen, contribuind la mentinerea vietii.

• Pentru omul modern, padurea este un loc recreativ, de odihna si uneori terapeutic.

• Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit lemnul copacilor din padure drept combustibil si material pentru diferite obiecte.

• Lemnul nu este singura materie prima pe care o ofera padurea. Fructele si florile multor plante de padure se folosesc la ceaiuri sau pentru obtinerea unor medicamente. Alte fructe sunt comestibile si se consuma proaspete sau preparate (siropuri, dulceturi).

• Padurea reprezinta un important fond cinegetic, unele animale fiind vanate pentru carne, blanuri, coarne etc.

• Datorita taierilor efectuate de om si a unor calamitati naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile repetate din anumite zone ale Globului, astazi exista suprafete intinse de pe care padurea a fost nimicita.

Pădurile acoperă aproximativ 31 % din suprafaţa Pământului fiind o parte integrantă a dezvoltării durabile la nivel mondial. Mai mult de 1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru mijloacele de subzistenţă, iar 300 de milioane de oameni trăiesc în aceste ecosisteme. Unul dintre cele mai importante „depozite” de diversitate biologică de pe uscat, pădurile găzduiesc mai mult de două treimi din speciile terestre cunoscute, precum şi cele mai multe specii ameninţate de pe planetă.

Absorbind 2,4 miliarde de tone de carbon într-un singur an, pădurile au rolul de a încetini procesul de încălzire globală. Din păcate pădurile fac obiectul uneia dintre alegerile majore pe care trebuie să le facă oamenii, şi anume dacă se poate găsi un echilibru între dorinţa de a exploata resursele şi terenul pădurilor şi rolurile importante pe care acestea le joacă în sistemul planetar de menţinere a vieţii.

Aerul pe care-l respirăm, hrana oamenilor, dar mai ales a animalelor, medicamentele de care avem nevoie pentru a supravieţui, diversitatea vieţii pe Pământ, clima care ne influenţează prezentul şi viitorul, reducerea frecvenţei şi a amplorii inundaţiilor - toate acestea, şi nu numai, depind în mare măsură de păduri.

Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv şi degradate de incendiile produse uneori chiar de oameni

• Pentru ţara noastră, Anul Internaţional al Pădurilor este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a factorilor politici şi a populaţiei cu privire la rolul vital pe care îl au pădurile atât în dezvoltarea economică, cât şi în păstrarea unui mediu. Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteză de viată sănătoasă.

Parcul forestier mondial absoarbe o treime din emisiile de dioxid de carbon provocate de combustibilii fosili.

Despăduririle sunt responsabile pentru emisia în atmosferă a 2,9 miliarde de tone de CO2 pe an, mai exact pentru 26% din totalul emisiilor. La rândul lor, emisiile de combustibili fosili ajung, în medie, la opt miliarde de tone pe an.