pactul briand

8/19/2019 Pactul Briand

http://slidepdf.com/reader/full/pactul-briand 1/6

Pactul Briand-Kellogg i Protocolul de la Moscovaș

Atitudini române ti i balticeș ș

Unul dintre cele mai importante momente din perspective întăririi climatului desecuritate colectivă în Europa a fost cel definit de încheierea pe data de !" august #$!%la Paris a Pactului Briand-Kellogg de renun&are la ră'boi ca instrument al politiciina&ionale( Prin acest act pentru prima dată în istorie ră'boiul era scos în afara sferei

normale de desfă)urare a rela&iilor interna&ionale( *n articolul # se stipula că +*naltelePăr&i contractante declară solemn în numele popoarelor lor că ele condamnă recurgerea lară'boi ca solu&ie în controversele interna&ionale )i renun&ă la acesta ca instrument al politicii lor na&ionale în rela&iile cu alte state, #( Prin articolul ! se eprima deci'iastatelor semnatare de a găsi disputelor dintre ele solu&ii pa)nice#( Acest pact epresieînaltă a idealismului politicii americane )i a dorin&ei .ran&ei de a păstra statu-quo-uleuropean prin atragerea /tatelor Unite în politica europeană a fost un moment de mareinteres atât pentru 0omânia cât )i pentru /tatele Baltice( 0omânia a aderat la pact pe datade 1 septembrie #$!%( *n nota adresată cu acest prile2 secretarului de /tat american sesublinia că în accep&iunea Bucure)tilor pactul nu modifica întru nimic Pactul 3igii 4a&iunilor )i nu era în opo'i&ie nici cu tratatele de neutralitate nici cu anga2amentele )iîn&elegerile pe care 0omânia le semnase( 5e asemenea se eprima încredereaMinisterului Afacerilor /trăine român în faptul că pactul nu limita defel dreptul statelor laautoapărare!( Ade'iunea 0omâniei a fost depusă la /tates 5epartament de însărcinatul cuafaceri al 0omâniei de la 6ashington Mihail 0( /turd'a( Ministrul Afacerilor /trăine7(7( Mironescu remarca la rândul său într-un discurs din !! decembrie #$!% că+politica eternă a 0omâniei este dominată de dragostea poporului pentru pace8(((90omânia soldat însufle&it al păcii va da întotdeauna concursul ei întreg nobilelor străduin&i ale /ocietă&ii 4a&iunilor precum a fost fericită de a adera la Pactul Kellogg,:(

Un factor )i mai important a fost însă pentru statele din 'ona orientală a Europeiîncheierea Protocolului de la Moscova pentru punerea în aplicare anticipată a pactului(;ni&ial Moscova propusese doar Poloniei )i 3ituaniei încheierea unui asemenea protocoldupă cum remarca celebrul 'iarist Pamfil <eicaru în cotidianul +=urentul, din 1 ianuarie

1 Eli'a =ampus Din politica externă a României: 1913-1947 Editura Politică Bucure)ti #$%> p( :>?(2 ;on =alafeteanu Politică şi exil. Din istoria exilului românesc, Editura Enciclopedică Bucure ti !>>> p(ș

!>!

1



#$!$:( *n 'iua următoare acela)i cotidian remarca insisten&a pe care o depuneau sovieticii pentru punerea în aplicare anticipată a pactului Briand-Kellogg1( *ntr-un articol din datade " ianuarie se arăta că propunerea Moscovei vădea +dorin&a de reclamă umanitaristă aconducătorilor guvernului de la Moscova,( =hiar în sânul opiniei publice polone'e )i numai pu&in în mediile politice se eprima dorin&a de a se a2unge la încheierea unui

protocol pe ba'e mai largi( 5upă cum arăta un 'iar polone' +problema păcii în Europaorientală nu e nicidecum o problemă polono-rusă( Problema interesea'ă în aceea)i măsurăPolonia 0usia .inlanda Estonia 3ituania )i 0omânia,( @iarul +3e emps, arăta că propunerea lui 3itvinov avea accea)i valoare din punct de vedere practic +ca )i propunerea de de'armare imediată )i integrală făcută de(((3itvinov la 7eneva,( Aceastaera considerată o manevră de diversiune ce avea scopul de a ascunde eforturilesovieticilor de a-)i de'volta înarmările( =otidianul france' remarca în acest sensvaloarea alian&ei polono-române pentru întreaga Europă iar propunerea sovietică eravă'ută tocmai ca un mod de a desface această alian&ă folosind vechiul principiu i!ie et

impera( @iarul +euvre, considera că +propunerea sovietică constituia o manevră pentrua ob&ine în ca' de conflict cu 0omânia sau cu /tatele Baltice neutralitatea Poloniei( Altaar fi fost situa&ia dacă 0usia ar fi făcut asemenea propuneri Cărilor Baltice )i dacăaccepta pactul de neagresiune propus de 0omânia,(

Pe data de #> ianuarie +=urentul, prelua un articol din 'iarul +;'vestia,(=otidianul sovietic protesta la adresa atitudinii presei )i opiniei publice polone'e care înopinia sa demonstra lipsa dorin&ei /ana&iei de a da un răspuns limpede propuneriisovietice( *n privin&a acu'elor polone'e că 0usia nu lua în seamă 0omânia +;'vestia,atrăgea aten&ia că în nota lui 3itvinov la paragraful 1 se dădea oricărui stat posibilitatea

de a adera la protocol( /e eprima ideea că +nu eistă o te'ă sovietică prin care 0omâniasă fie eclusă de la acest protocol,( /e arăta apoi că semnarea protocolului propus desovietici nu aducea o solu&ie preten&iilor reciproce teritoriale sau financiare precum ar fifost problema Basarabiei( @iarul oficios polone' +Epoca, comentând acest articol arătafaptul că dacă Uniunea /ovietică n-a eclus 0omânia din rândul statelor ce puteau semna protocolul Dar)ovia nu putea decât să fie fericită( =otidianul amintit considera că grabasovieticilor de a semna protocolul era dictată de Berlin )i avea ca obiectiv reali'areaformală a unui 3ocarno oriental ce ar fi putut îngădui o evacuare promptă a 'onei renane(3a rândul lor 'iarele france'e comentau articolul din +;'vestia,( Ele observau că era posibil ca Cările Baltice să primească o propunere asemănătoare iar 0omânia să nu fie

nici ea eclusă din proiect( *ntre timp guvernul lituanian primise la rândul său proiectulde protocol )i copia scrisorii de inten&ie adresate de sovietici Dar)oviei( Kaunasul decisesesă-)i dea acordul dar după ce protocolul va fi fost semnat de Polonia )i de 0usia )i ar fiintrat în vigoare( 3ituania le ceruse )i celorlalte state baltice să adopte o atitudine

3 7heorghe ătărescu "ărturii pentru istorie Editura Enciclopedică Bucure)ti #$$ 8edi&ie îngri2ită de /anda

ătărescu-4egropontes9 p( !!>4 F=urentul, 1 ianuarie #$!$(

2



identică( =otidianul +=urentul, sublinia că +guvernul polon a comunicat guvernuluinostrum că nu va lua nici o hotărâre decât de comun acord cu 0omânia,( 3a rândul său+3G;ndependence 0oumaine, considera că 0usia urmărea +să întoarcă frontal defensiv polono-român,( +3e emps, credea însă că manevrele Moscovei nu vor putea reu)i sădespartă 0omânia )i Polonia care erau amenin&ate de aceea)i prime2die( @iarul adăuga că

nu trebuiau prin încheierea protocolului aduse atingeri drepturilor 0omâniei asupraBasarabiei( A doua 'i +=urentul, prelua dilema din +3e emps, cu privire la motiva&ia pentru care Kremlinul făcuse o propunere similară Poloniei numai 3ituaniei nu )iEstoniei 3etoniei sau 0omâniei( Pe data de #: ianuarie acela)i 'iar condus de Pamfil<eicaru arăta că Polonia era gata să accepte protocolul numai dacă la acest documentaderau 0omânia )i Cările Baltice( Un alt 'iar france' +3e Hournal, observa inten&iavădită a Moscovei de a i'ola Polonia de 0omânia Cările Baltice )i ccident( Pe data de# ianuarie +=urentul, comenta răspunsul adresat de sovietici Poloniei despre motivul pentru care nu se adresase Estoniei 3etoniei )i 0omâniei o invita&ie de a participa la

protocolul propus( Moscova declara că în ca'ul în care 0omânia a aderat formal la Pactulde la Paris +guvernul 8sovietic -n(a(9 e gata de a participa la protocolul propus,( U(0(/(/(comenta 'iarul bucure)tean era gata să renun&e la ră'boi pentru aplanarea diferendelor cu0omânia( Bucure)tii doreau însă mai înainte de a lua în calcul o aderare la protocolulamintit să cunoască re'ervele guvernului sovietic fa&ă de semnarea Pactului Briand-Kellogg( Parlamentul român era gata să artifice cât mai repede pactul de renun&are lară'boi( 5e altfel Parlamentul a )i luat în discu&ie )i )i-a dat consim&ământul asupraPactului Briand-Kellogg?( @iarul românesc aprecia în mod deosebit perfecta solidaritatedintre Bucure)ti )i Dar)ovia în chestiunea protocolului propus de Moscova Poloniei$1(

Pe data de : februarie se anticipa semnarea pe data de " februarie la Moscovaa pactului polono-sovietic urmând ca ulterior să fie invitate )i alte state( Protocolul eradefinit însă de +=urentul, ca fiind +pur platonic,( 3a % februarie de2a datele problemei seschimbaseră )i se decisese semnarea concomitentă a pactului de către toate stateleinteresate( 0omânia urma să fie repre'entată la semnarea acestui document de cătretitratul diplomat =arol 5avilla( +=urentul, aprecia că +0usia bol)evică constrânsă deAnglia )i /tatele Unite evoluea'ă în chip firesc spre o normali'are burghe'ă+( *n fine la$ februarie a fost semnat Protocolul 3itvinov de)i comisarul poporului pentru Afaceri/trăine subliniase că semnarea acestui document nu semnifica depă)irea diferendelor eistente cu 0omânia( /emnarea concomitentă de către Estonia 3etonia Polonia )i

Uniunea /ovietică a pactului 83ituania a evitat să se a)e'e la aceea)i masă cu Polonia )i arămas să adere mai târ'iu la acest document9 repre'enta în concep&ia Partidului 4a&ional3iberal prima manifestare a solidarită&ii defensive a vecinilor Uniunii /ovietice(3itvinov la rândul său subliniase că fiecare semnatar al protocolului se obliga în fa&alumii întregi să apere pacea pe un sector geografic anume( /emnarea Protocolului de laMoscova a fost discutată )i în cadrul unei )edin&e a Parlamentului român desfă)urată la #1

5 ;on =alafeteanu Politică şi# p( !>1(

3



februarie #$!$( Ministrul de eterne 7(7( Mironescu a subliniat cu acel prile2 căFob&inând solidari'area tuturor &ărilor de la Marea Baltică până la Marea 4eagră am datPactului Kellogg o eficacitate locală specială care sperăm se va de'volta spre a deveniun adevărat 3ocarno al rientului Europei,(

*n anul #$!$ se manifestau în cadrul diploma&iilor /tatelor Baltice nu numai preocupări pentru stabilirea unei re&ete de securitate colectivă sau mic regională ci )i desolidari'are a acelor state care aveau a se teme de prime2dia bol)evică( *ntr-un buletin al5irec&iei Politice rientale a Ministerului Afacerilor /trăine roman intitulat +/olidaritateadefensivă a vecinilor europeni ai 0usiei, se eprima interesul Bucure)tilor pentru un proiect al primului ministru leton( 5emnitarul leton î)i eprimase credin&a sa intimă - dar )i speran&a - că &ările din Europa de Est se vor uni spontan )i solidar pentru a-)i apăraindependen&a dacă ar fi vreodată victime ale unui vecin comun hrăpăre&( =elminsrecuno)tea însă că în acel moment o asemenea amenin&are era îndepărtată( 5esigurdorin&a premierului leton putea fi privită ca o fiind o himeră( Ea era însă epresia unei

stări de spirit optimiste ce guverna rela&iile interna&ionale la sfâr)itul primului deceniuinterbelic( Modelul era definit de colaborarea statelor mici )i mi2locii din /ocietatea 4a&iunilor dar )i de aparent reu)ita reconciliere franco-germană )i de slăbiciunea 0usiei(

3a 2umătatea anului #$!$ era tot mai adesea discutată chestiunea reali'ării uneiuniuni vamale letono-estoniene( =u prile2ul vi'itei întreprinse la 0iga )i allinnIoluJo )eful /ec&iunii rientale din Ministerul Afacerilor /trăine polone' a transmiscercurilor competente cu care a convorbit un mesa2 de spri2in pentru acest proiect(5iplomatul polon a reliefat impresia ecelentă pe care ar fi lăsat-o asupra Europei progresul semnalat de apropierea economică letono-estoniană( Ministrul 0omâniei în

Cările Baltice Mihail /turd'a adăuga că parti'anii uniunii vamale î)i puneau o deosebitănăde2de în vi'ita ce urma a fi întreprinsă la allinn de eper&ii 3igii 4a&iunilor )i îngeneral în influen&a binefăcătoare a organi'a&iei mondiale asupra oamenilor de stat din0iga )i 0eval( Uniunea considera /turd'a +ar însemna pentru noi )i Polonia un punctcâ)tigat fa&ă de 0usia,( Putem defini participarea comună a 0omâniei )i Cările Balticeca )i cosemnatare ale acestor instrumente 2uridice de întărire a securită&ii în Europa dreptun al doilea moment important în demersul lor comun plasat în sfera conceptului de/ecuritate colectivă( Acesta repre'intă încununarea politicilor comune ale celor mai multedintre Fstatele limitrofe, în anii L!> )i un simbol al voin&ei lor de a urma un curs similar în

politica fa&ă de Uniunea /ovietică pe care-l putem defini drept cursul Dar)ovia de lanumele capitalei Poloniei unde s-a desfă)urat conferin&a delega&iilor militare din #$!!(=ursul Dar)ovia înseamnă o respingere a diploma&iei unilaterale vi'avi de Moscova )i ocon2ugare a eforturilor statelor din regiune în vederea întăririi securită&ii regionale )i acelei colective(

6 7heorghe /bârnă Parlamentul şi politica externă a României 1919-194$ Editura /lviBucure)ti !>>> p( #!$(

4



Bibliografe

#( =alafeteanu ;on Politică şi exil. Din istoria exilului românesc, Editura EnciclopedicăBucure ti !>>>(ș

!( =ampus Eli'a Din politica externă a României: 1913-1947 Editura PoliticăBucure)ti #$%>(

5



:( /bârnă 7heorghe Parlamentul şi politica externă a României 1919-194$ Editura/lviBucure)ti !>>>(

1( ătărescu 7heorghe "ărturii pentru istorie Editura Enciclopedică Bucure)ti #$$8edi&ie îngri2ită de /anda ătărescu-4egropontes9(

Presă

#( F=urentul, ianuarie #$!$(

6

pactul briand

Documents