Cuprins:

1.Introducere ................................................................................................................................... 2

2.Tratatul de la Maastricht .............................................................................................................. 3

3.Pactul de Stabilitate i Cre tereṣ ṣ ................................................................................................... 5

4. Impactul compactului fiscal asupra României ............................................................................ 7

4.1 Deficitul bugetar ciclic i structural ṣ ....................................................................................... 8

4.2 Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra politicii fiscale în viitor .................... 10

Prin asumarea unei inte de deficit structural maxim de 0.5% din PIB (probabil u or mai ridicatț ș dat fiind datoria public semnificativ sub 60% din PIB), România î i asum obliga ia că ă ș ă ț ă deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu economic ( i media pe un orizontș lung de timp), s fie de maxim 0.5% din PIB, ceea ce va însemna fa de standardele istoriceă ță (3.8% din PIB media deficitului structural în perioad 1999-2011) un deficit bugetar mult maiă mic i un spa iu de "manevr " mult redus. ș ț ă ............................................................................... 12

4.3 Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra capacitatii de stabiliza economia . . . 12

În mod cert, România are nevoie în viitor de cre terea eficacit ii stabilizatorilor automa i,ș ăț ț limitarea deficitului structural necesitând stabilizatori automa i mai puternici. În afara cre teriiț ș interven iei guvernului în economie, solu ie discutabil în func ie de curentul ideologicț ț ă ț îmbr i at, exist metode identificate în literatur prin care stabilizatorii automa i pot fiăț ș ă ă ț crescu i. ț .................................................................................................................................... 14

4.4 Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra datoriei publice .............................. 14

Bibliografie........................................................................................................................................

..........16

1

Pactul fiscal European

1.Introducere

Compactul fiscal european este parte a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și

guvernan a în cadrul Uniunii economice i monetare, tratat definitivat la sfț ș ârṣitul lunii

ianuarie 2012. Acest nou tratat pe care vor sa îl semneze toate statele UE, cu excepţia

Regatului Unit și a Republicii Cehe, vizeazș consolidarea disciplinei fiscale la nivel european

prin introducerea unor sanc iuni aplicate într-un mod mai automat i a unei supravegheriț ș

mai stricte a statelor membre.

Noul tratat include cerin a ca bugetele na ionale s fie echilibrate sau în surplus. Aceastț ț ă ă

cerin va fi îndeplinit dac deficitul structural anual nu va dep i 0,5 % din PIB. Stateleță ă ă ăș

membre vor avea obliga ia de a introduce aceast „norm privind un buget echilibrat” înț ă ă

sistemele lor juridice na ionale, de preferin la nivel constitu ional. Termenul pentruț ță ț

îndeplinirea acestei obliga ii este de cel mult un an de la intrarea în vigoare a tratatului.ț

Dacă o ţară membră are datoria publică semnificativ sub 60% din PIB si riscurile la adresa

sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung sunt reduse, ea poate avea un deficit structural

mai mare de 0.5% din PIB, dar nu mai mare de 1% din PIB.

Pactul fiscal introduce un mecanism automat de corecţie ṣi de penalizare în cazul în care se

înregistrează derapaje. Limitele de 3% din PIB pentru deficitul bugetar ṣi 60% din PIB in cazul

datoriei publice au existat dintotdeauna, fiind institutie prin tratatul de la Maastricht in 1992. De

asemenea, pactul de stabilitate si crestere (1997) stabilea ca pozitia structurala pe termen

mediu a bugetului să fie pe echilibru sau pe surplus („close to balance or in surplus”). Noul

compact fiscal introduce ţintă de deficit bugetar structural de maxim 0.5% din PIB. Deficitul

structural reprezint un indicator de estimare a m rimii politicilor fiscale discre ionare. Astfel,ă ă ţ

dup ajustarea la componenta cyclic , deficitul bugetar structural poate indica tipul politiciiă ă

fiscale: expansionist , neutral sau restrictive . Daca politica fiscal este neutral ea nuă ă ă ă ă

2

influen eaz cererea agregata.Politica fiscal expansionist (deficit bugetar) stimuleaz cerereaţ ă ă ă ă

agregat iar una restrictiv (excedent bugetar) o contract .ă ă ă

2.Tratatul de la Maastricht

Tratatul de la Maastricht marcheaz finalul unui drumă

lung-trei decenii de încercari de realizare a unei uniuni

monetare. S-a ajuns la un acord asupra acesteia in

ora ul olandez Maastricht în decembrie 1991, acordṣ

care a fost ratificat de toate p r ile semnatare de-aă ţ

lungul unui an i jum tate.ṣ ă

Orice tratat interna ional trebuia ratificat de c treţ ă

p r ile semnatare.Procedura de ratificare difer de la o ar la alta: unele state organizeaz ună ţ ă ţ ă ă

referendum, altele trebuie s ob in avizul Parlamentului, iar altele pot hot rî între aceste două ţ ă ă ă

alternative.

Prima ar care s-a opus ratific rii Tratatului de la Maastricht a fost Danemarca, prin referendum.ţ ă ă

Poporul danez a ales s resping Trtatatul la limit . O clauz stipula c pentru a intra în vigoare,ă ă ă ă ă

Tratatul trebuia ratificat de c tre to i semnatarii. Astfel Tratatul p rea sortit e ecului înc înainteă ţ ă ṣ ă

ca i celelalte state s aib ocazia de a se exprima asupra lui. totusi, în speran a g sirii uneiṣ ă ă ţ ă

solu ii legale, s-a hot rât s se continue procesul de ratificare.ţ ă ă

Fran a a fost cea de-a doua ar care a abordat ratificarea. n speran a îndep rt rii impresieiţ ţ ă ţ ă ăȊ

negative create de respingerea popula iei daneze, pre edintele Mitterand a ales proceduraţ ṣ

referendumului întrucât sondajele de opinie indicau un puternic sprijin. Odata cu începerea

campaniei îns , sprijinul a început s scad i a devenit chiar contrar în unele sondaje. Temându-ă ă ă ṣ

se de un colaps al întregului proiect, pie ele valutare au devenit agitate, specula iile câ tigândţ ţ ṣ

3

teren, o serie de monede s-au devalorizat. ntre timp francezii au aprobat Tratatul cu un scorȊ

foarte restrâns.

Danezilor li s-a cerut s voteze din nou, dup ce guvernul danez s-a angajat s invoce dreptul deă ă ă

a nu adopta moneda unic , a a cum se permitea printr-un protocol special la Tratat. Dup luareaă ṣ ă

acestui angajament, danezii au aprobat Tratatul.

n final, Curtea Constitu ional German a fost solicitat de c tre oponen i s se pronun e dacȊ ţ ă ă ă ă ţ ă ţ ă

Tratatul este neconstitu ional. Cur ii i-au trebuit câteva luni pentru a i i emite opinia, inândţ ţ ţṣ

astfel procesul suspendat. Curtea a hot rât c Tratatul nu intr în contradic ie cu Constitu iaă ă ă ţ ţ

german , permi ându-I Germaniei s ratifice Tratatul la finele lui 1993, încheind astfel procesulă ţ ă

de ratificare.

Pentru a adera la Uniunea Monetar , un stat trebuia s îndeplineasc cinci criterii deă ă ă

convergen conform Tratatului de la Maastricht:ţă

1) Infla iaţ

Primul criteriu abordeaz în mod direct infla ia. Pentru a fi eligibil de a deveni membr aă ţ ă

uniunii monetare, rata de infla ie a statului respectiv nu trebuie s dep easc media celorţ ă ă ăṣ

mai sc zute trei rate de infla ie atinse de statele membre ale Uniunii Europene cu mai multă ţ

de 1.5%.

2)Rata dobânzii nominale pe termen lung

Cel de-al doilea criteriu cere ca rata dobânzii pe termen lung s nu dep easc ratele mediiă ăṣ ă

analizate în cele trei state cu cele mai sc zute rate de infla ie cu mai mult de dou puncteă ţ ă

procentuale.

3)Calitatea de membru al sistemului Monetar European (SME)

O ar trebuie s - i fi demonstrat capacitatea de a- i men ine rata de achimb la nivelulţ ă ă ţṣ ṣ

monedelor viitorilor parteneri din uniunea monetar . Astfel, cerin a este ca fiecare ar s fiă ţ ţ ă ă

fost parte a MRS (Mecanismul Ratei de Schimb) cel pu in doi ani, f r a fi necesar s - iţ ă ă ă ṣ

devalorizeze moneda.

4) Deficitul bugetar

Cel de-al patrulea criteriu de convergen stabile te o limit asupra deficitelor bugetareţă ăṣ

acceptabile, respective acestea nu trebuie s dep easc 3% din PIB.ă ăṣ ă

5)Datoria publică

4

Ultimul criteriu instituie un nivel maxim al datoriei publice. Plafonul a fost stabilit la 60% din

PIB, întrucât acesta era nivelul de datorie mediu atunci când Tratatul de la Maastricht se afla

în negociere în 1991.

Totu i unele state aveau datorii în exces fa de 60% din PIB. Un exemplu este cazul Belgiei,ṣ ţă

ale carei datorii se ridicau la aproximativ 120% din PIB, ceea ce a creat o nou problem .ă ă

Pân în 1991, Belgia î i revizuise finan ele publice i era ferm în angajamentul s u de aă ṣ ţ ṣ ă ă

adera la o disciplin bugetar strict . Ca membru fondator al Pie ei Comune in 1975, fiind ună ă ă ţ

stat European puternic sus in tor al uniunii monetare, Belgia a sus inut c nu putea fi omisţ ă ţ ă ă

din cauza unor gre eli din trecut i în prezent corectate. La aceast solicitare, criteriul a fostṣ ṣ ă

abordat în termeni pruden i, presupunând o datorie din propor ia PIB ori mai mic de 60%, oriţ ţ ă

“tinzând spre aceasta”.

Astfel toate statele au reu it s - i reduc deficitele sub pragul de 3%, uneori datorit unorṣ ă ṣ ă ă

trucuri contabile. De exemplu,Fran a a privatizat o parte din corpora iile de telecomunica iiţ ţ ţ

care au adus venituri necesare atingerii obiectivelor.Italia a colectat la sfâr itul lui 1998 taxeṣ

care în mod normal ar fi fost colectate în 1999.

3.Pactul de Stabilitate ṣi Creṣtere

Pactul de stabilitate şi creştere (PSC) este un cadru de reglementare pentru coordonarea

politicilor fiscale na ionale în cadrul Uniunii Economice şi Monetare (UEM). Pactul a fost creatţ

pentru a veghea la stabilitatea finan elor publice, o cerin important pentru buna func ionare aţ ţă ă ţ

UEM. Pactul cuprinde o component preventiv şi o component corectiv .ă ă ă ă

Componenta preventivă

Conform dispozi iilor componentei preventive, statele membre trebuie s prezinte în fiecare anţ ă

programe de stabilitate (convergen ) care s arate cum inten ioneaz s realizeze sau sţă ă ţ ă ă ă

asigure pozi ii fiscale stabile pe termen mediu, luând în considerare impactul iminent pe care îlţ

va avea îmb trânirea popula iei asupra bugetului. Aceste programe sunt evaluate de Comisie, iară ţ

Consiliul emite un aviz pentru fiecare dintre ele. Componenta preventiv include două ă

instrumente politice care pot fi folosite pentru a se evita apari ia unor deficite „excesive”.ţ

• Pe baza unei propuneri înaintate de Comisie, Consiliul poate declanşa o procedură

de avertizare timpurie pentru a preveni apari ia unui deficit excesiv.ţ

• Prin intermediul sistemului de avertizare timpurie, Comisia poate recomanda unui stat

membru s respecte obliga iile Pactului de stabilitate şi creştere.ă ţ

Componenta corectivă

• Componenta corectiv a pactului reglementeaz procedura privind deficitul excesiv (PDE).ă ă

Aceasta se declanşeaz în momentul în care deficitul bugetar dep şeşte pragul de 3% dină ă

PIB prev zut de tratat. Dac se ajunge la concluzia c deficitul este excesiv în sensulă ă ă 5

tratatului, Consiliul emite recomand ri c tre statele membre implicate pentru corectareaă ă

deficitului excesiv şi stabileşte un termen pentru aceasta. Nerespectarea recomand riloră

conduce la declanşarea urm toarelor etape ale procedurii, inclusiv la posibilitateaă

sanc ion rii statelor membre din zona euro.ţ ă

Coordonarea si convergen a politicii economiceţ

n cadrul insitu ional al UME politicile economice au ramas în mare parte în competen aȊ ţ ţ

Statelor Membre UE. n acela i timp, politicile economice na ionale sunt considerate ca oȊ ṣ ţ

problem de interes comun pentru UE i pentru Zona Euro în particular. Asta reflectă ṣ ă

poten ialul politicilor economiilor na ionale de a afecta alte ri, în special într-o uniuneţ ţ ţă

economic . n titlul V, TSCG (Treaty on Stability,Coordination and Governance), faceă Ȋ

prevederi pentru unele elemente suplimentare privind coordonarea politicii economice si

de convergen , dup cum urmeaz .ţă ă ă

Noua procedură foloseṣte de asemenea o anumită serie de caracteristici care ar trebui să sprijine

eficacitatea acesteia, cum ar fi inversarea votului cu majoritatea calificată ṣi posibilitatea de a

impune sancţiuni financiare asupra ţărilor din zona Euro în cazul nerespectării. n vedereaȊ

consolidării în continuare a guvernării economice, ṣefii de stat din Guvern ai ţărilor din zona Euro ṣi

o serie de ţări din UE au fost de accord în martie 2011 cu Pactul Euro Plus, un non-caracter

obligatoriu cadru de coordonare a politicilor în stabilirea de obiective pentru, printre altele,

îmbunătăţirea competitivităţii ṣi promovarea ocupării forţei de muncă.

TSGC adaug elemente suplimentare cadrului de coordonare a politicilor. n primul rând,ă Ȋ

p r ile contractante subliniaz efortul lor a lucra pentru o politic economic careă ţ ă ă ă

favorizeaz buna func ionare a EMU i pentru a ob ine o cre tere economic prină ţ ṣ ţ ṣ ă

convergen i competitivitate. n al doilea rând, ei se angajeaz în coordonarea maiţă ăṣ Ȋ

strâns a politicii economice “în cazul în care este necesar i adecvat” printr-o mai bună ṣ ă

coordonare i supraveghere a disciplinei bugetare în rile din zona euro i adoptarea unorṣ ţă ṣ

orient ri specifice în politica economic , precum i utilizarea cooper rii consolidate careă ă ṣ ă

permite unor ri din UE s coopereze mai strâns atunci cand nu toate statele membre aleţă ă

UE sunt dispuse s fac acest lucru. n al treilea rând TSCG stipuleaz c faptul toateă ă Ȋ ă ă

reformele majore de politic economic prev zute de p r ile contractante vor fi discutateă ă ă ă ț

înainte i, dup cazș ă , coordonate în vederea celor mai bune practici de analiz comparativ .ă ă

În general, TSCG reconfirm faptul c politicile economice r mân în mare m sur deă ă ă ă ă

competen a statelor, acestea ad ugând în acela i timp numai angajamentele largț ă ș

formulate pentru o mai mare coordonare a politicilor,axate pe promovarea convergen ei iț ș

competitivit ii. De i aceste angajamente sunt bine venite, le lipse te specificitatea,ăț ș ș

stabilind obiective concrete, f r m suri structurale care urmeaz a fi luate, sauă ă ă ă

cronologice. n afar de o referin într-un considerent, TSCG nu aminte te de Pactul EuroȊ ă ță ṣ

Plus în mod explicit i nu face din el un instrument cu caracter obligatoriu. Mai degrab ,ș ă 6

doar men ioneaz , în general,termeni, cele patru obiective ale pactului, f r a oferi detaliiț ă ă ă

pentru aplicarea lor juridic .ă

În plus, TSCG nu specific i instrumente noi, sau o consolidare suplimentar aă ș ă

instrumentelor existente, astfel încât s îi permit UE s instruiasc rile s pun înă ă ă ă ță ă ă

aplicare reforme specifice.

În scopul de a îmbun t i caracteristicile structurale ale economiilor statelor membre dină ăț

zona euro, coordonarea politicilor economice trebuie s fie orientat spre evaluareaă ă

comparativ a politicilor na ionale. Coordonarea reformelor economice ar trebui să ț ă

permit rilor membre din zona euro s se ini ieze proiecte ambi ioase de reform ,ă ță ă ţ ț ă

oferind în acela i timp suficient sprijin rilor r mase în spate. ș ţă ă

Cele mai importante proiecte de reform pentru majoritatea statelor membre suntă

eliminarea rigidit ilor pe pie ele de produse i de munc . A a cum BCE a subliniat în maiăț ț ș ă ș

multe rânduri, aceste rigidit i împiedic buna func ionare a UEM. Pentru a remedia acestăț ă ț

lucru, barierele concuren ei în pie ele de produse trebuie s fie eliminate permi ândț ț ă ţ

intrarea pe pia a unor noi firme, consolidarea autorit ilor de concuren . În specialţă ă ăț ț

liberalizarea în sectorul serviciilor este necesar pentru cre terea concuren ei i pentru aă ș ț ș

facilita ajust rile necesare, a pre urilor relative în rile care i-au pierdută ț ță ș

competitivitatea.

În plus, flexibilitatea pie elor for ei de munc trebuie s fie consolidat , având în vedereț ț ă ă ă

nivelul ridicat al omajului în multe state membre. Flexibilitatea salariilor va permiteș

existen a unui grad adecvat de diferen iere a salariilor între diferite tipuri de lucr tori i deţ ăț ș

a stimula angajarea de

lucr tori tineri, femei i persoane în vârst . Rigidit ile de pe pie ele for ei de muncă ș ă ăț ț ț ă

trebuie s fie abordate prin reducerea gradului de protec ie a ocup rii for ei de muncă ț ă ț ă

pentru locuri de munc permanente.ă

Guvernele au nevoie urgent de a consolida eforturile de implementare a reformeloră

structurale pentru a recâ tiga competitivitatea, i cel mai important, de a corectaș ș

dezechilibrele macroeconomice existente.Cre terea competitivit ii favorizeaz oș ăț ă

productivitate mai mare i unmpoten ialul de cre tere, care, la rândul s u, va facilitaș ț ș ă

sustenabilitatea fiscal . În acela i timp, reformele care vizeaz îmbun t irea concuren eiă ș ă ă ăț ț

va contribui,de asemenea, la sc derea presiunii asupra pre urilor.ă ț

4. Impactul compactului fiscal asupra României

7

4.1 Deficitul bugetar ciclic ṣi structural

Limita de 0.5% din PIB prevazut de noul compact fiscal se aplic pentru deficitulă ă

bugetar structural.

Deficitul bugetar efectiv (diferen a între cheltuielile i veniturile bugetare efective)ţ ṣ

poate fi imp r it în dou componente, una ciclic i una structural : ă ţ ă ă ăṣ

Deficit bugetar efectiv = Deficit bugetar ciclic (stabilizatori automati) + Deficit

bugetar structural (politici discretionare)

Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare este influentata atat de evolutia volumului

activitatii economice (de pozitia economiei pe ciclul economic), cat si de deciziile

"discretionare" ale autoritatilor guvernamentale.

Veniturile si cheltuielile bugetare au o serie de componente care sunt influen ate deţ

ciclul economic. In ceea ce priveşte veniturile bugetare, majoritatea componentelor acestora

înregistreaz fluctua ii ciclice. Astfel, taxe si impozite de genul contribu iilor la asigur rileă ţ ţ ă

sociale, impozitul pe profit, taxa pe valoarea ad ugata, impozitul pe venit sau accizele suntă

puternic influen ate de pozi ia economiei in ciclul economic - recesiune sau "boom". n ceeaţ ţ Ȋ

ce priveşte cheltuielile bugetare, acestea nu sunt foarte influen ate de ciclul economic, cuţ

excep ia compensa iilor si pl ilor pentru ajutorul de şomaj, care sunt influen ate puternic deţ ţ ăţ ţ

ciclicitatea activit ii economice. Componentele veniturilor i cheltuielilor bugetare care suntăţ ṣ

influen ate de ciclul economic actioneaza ca "stabilizatori automa i", contribuind la netezireaţ ţ

ciclului economic si sc derea volatilitatii PIB, cu impact benefic asupra poten ialului deă ţ

cre tere economic pe termen lung. Stabilizatorii automa i pot ac iona atât pe partea deṣ ă ţ ţ

venituri cât i pe partea de cheltuieli a bugetului. Dac avem în vedere partea de venituri, înṣ ă

cazul în care economia se afl pe partea descendent a ciclului economic (în recesiune),ă ă

veniturile bugetare scad, fiind colectate mai pu ine taxe i impozite (acestea fiind influen ateţ ţṣ

de activitatea economic ). Aceast sc dere stimuleaz cererea agregat , contribuind astfelă ă ă ă ă

la stimularea creşterii PIB. n situa ia în care economia se afl într-o perioada de "boom" aȊ ţ ă

ciclului economic, veniturile bugetare cresc ciclic, ceea ce face ca veniturile agen ilor saţ

scad , contribuind astfel la limitarea expansiunii cererii agregate. Dac avem în vedereă ă

partea de cheltuieli bugetare, stabilizatorii automa i ac ioneaz de regul prin intermediulţ ţ ă ă

sistemului de compensa ii i ajutoare pentru şomeri. Astfel, în cazul în care economia este înţ ṣ

recesiune i cre te rata şomajului, creşterea compensa iilor i ajutoarelor de şomajṣ ṣ ţ ṣ

stimuleaz cererea agregat , iar în cazul unui boom economic, sc derea acestor ajutoareă ă ă

limiteaz expansiunea cererii agregate.ă

8

Astfel, stabilizatorii automa i (soldul ciclic al bugetului – diferen a dintre veniturile bugetareţ ţ

i cheltuielile bugetare de natur ciclic ) ac ionez ca o "frân " pentru activitatea economicṣ ă ă ţ ă ă ă

cand PIB-ul efectiv este peste nivelul s u poten ial, respectiv ca un "stimul" pentruă ţ

activitatea economic în perioadele când PIB-ul efectiv este sub nivelul s u poten ial. Astfel,ă ă ţ

PIB-ul efectiv este "for at" automat s se stabilizeze la nivelul s u poten ial. ţ ă ă ţ

Mecanismul descris func ioneaz cu atât mai puternic cu cât sistemul de impozitare este maiţ ă

progresiv.

Deficitul bugetar structural reprezint pozi ia fiscala in momentul in care PIB-ul este laă ţ

nivelul s u potential, adic atunci când economia este la mijlocul distantei dintre un "boom"ă ă

economic si o recesiune. Modificarea deficitului structural de la un an la altul reprezintă

impactul unor decizii discre ionare de politic fiscal ("impulsul fiscal").ţ ă ă

M rimea deficitului bugetar ciclic este dat de output-gap si de elasticita ile veniturilor iă ă ţ ṣ

cheltuielilor la modificarea volumului activita ii economice (estimate cu metodeţ

econometrice). Output-gapul reprezint abaterea procentual a PIB-ului efectiv de la nivelulă ă

s u poten ial, nivelul poten ial al PIB reprezentând nivelul PIB la utilizarea "normal " aă ţ ţ ă

capacita ilor de produc ie, f r s se genereze presiuni infla ioniste. PIB poten ial esteţ ţ ă ă ă ţ ţ

determinat de factori fundamentali, cum ar fi: organizarea economiei, nivelul capitalului fizic

si uman, capacitatea productiv a economiei determinat de tehnologie şi factoriă ă

demografici ce afecteaz for a de munc etc.ă ţ ă

Un element cheie în determinarea deficitului ciclic și a celui structural este PIB-ul potenșial.

Acesta nu este o m rime observabil direct i se determinș prin diverse metodeă ă ă

econometrice (tehnici de filtrare a datelor, func ii de produc ie), fiecare metod avândț ț ă

avantaje și dezavantaje.

Atunci când PIB-ul efectiv este peste poten ial (output gap pozitiv), se înregistreaz unț ă

excedent bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai mic decât deficitul structural. Atunci

când PIB-ul efectiv este sub poten ial (output gap negativ) se înregistreaz un deficit bugetarț ă

9

ciclic, iar deficitul efectiv este mai mare decât deficitul structural.

Din graficul 2 se observ c atunci când PIB-ul efectiv a fost peste cel poten ial, autorit ileă ă ăț ț

au avut o politic fiscal prociclic , adic deficitul bugetar structural a crescut deși PIB-ul eraă ă ă ă

peste nivelul s u poten ial (în special în perioad 2006-2008).ă ăț

4.2 Impactul

noii

reguli din

pactul

fiscal

european

asupra

politicii fiscale în viitor

10

Noua limit pentru deficitul structural impus de pactul fiscal european va impune ună ă

control foarte strict asupra finan elor publice în România, acest lucru având avantaje clare,ț

dar și dezavantaje.

România a avut în trecut o politic fiscal discre ionar prociclica, indisciplinat , accentuândă ă ă ăț

dezechilibrele macroeconomice în loc s le atenueze. Astfel, deficitul structural a crescut înă

mod inutil când PIB-ul era peste nivelul poten ial, anulând astfel ac iunea stabilizatorilorț ț

automa i. Noua regul care limiteaz deficitul structural la 0.5% din PIB va conduce aproapeț ă ă

la imposibilitatea practic rii unor politici fiscale prociclice i la o disciplin fiscal pronunșatș,ă ă ă ă

cea ce pentru o ar ca România, dat fiind experien a istoric negativ , poate fi un avantajț ă ă ț ă ă

semnificativ.

Dac regul ar fi func ionat în trecut, un calcul simplu, de i nu corect în totalitate,ă ă ț ș

arat c de exemplu, în 2008 când PIB-ul era peste poten ial, România ar fi trebuit s aibă ă ă ăț

un excedent bugetar de 2.5% din PIB în locul unui deficit bugetar efectiv de 5.7% din PIB. De

altfel, în toat perioad 2004-2008, România ar fi trebuit s aib excedente bugetare, PIB-ulă ă ă ă

fiind în acea perioad peste nivelul s u poten ial, iar deficitul bugetar structural de numaiă ă ț

0.5% din PIB ar fi for at soldul bugetar efectiv s fie pe excedent. ț ă

Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru România este c spa iul de manevră ăț

existent pentru a putea stimula economia în perioadele de recesiune va fi foarte redus. În

cazul României, limita de deficit structural de 0.5% din PIB va fi cel mai probabil atinsă

înainte ca deficitul public efectiv s ajung la 3% din PIB (România poate avea deficiteă ă

11

bugetare de 3% din PIB numai în perioadele extreme de criz a output gap negativ de circaă ��

8.33%, dat fiind elasticitatea soldului ciclic de doar 0.3 la modificarea cu un punctă

procentual a output-gap-ului). În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare

efective nu ar fi putut dep i 2% din PIB. Se poate demonstra i teoretic și empiric cș peă ă

termen mediu și lung (pe durata unui ciclu economic complet), deficitul efectiv mediu este

egal cu deficitul structural mediu, iar media deficitului ciclic este 0.

Prin asumarea unei inte de deficit structural maxim de 0.5% din PIB (probabil u orț ș

mai ridicat dat fiind datoria public semnificativ sub 60% din PIB), România î i asumșă ă ă

obliga ia c deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu economic ( i media peț ă ș

un orizont lung de timp), s fie de maxim 0.5% din PIB, ceea ce va însemna fa deă ăț

standardele istorice (3.8% din PIB media deficitului structural în perioad 1999-2011) ună

deficit bugetar mult mai mic și un spașiu de "manevrș" mult redus.

4.3 Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra capacitatii de stabiliza

economia

Capacitatea sectorului guvernamental de a contribui prin stabilizare automat laă

atenuarea fluctua iilor ciclului economic este relativ sc zut în România, în compara ie cuț ă ă ț

alte ri europene. Dimensiunea stabilizatorilor automa i în România în compara ie cuță ț ț

celelelate ri europene este semnificativ mai redus . Stabilizatorii automa i sunt cei maiță ă ț

eficace, așa cum era de așteptat, în șșri precum Danemarca, Olanda, Suedia și Finlanda, șșri

12

în care impozitarea are un character progresiv pronun at.ț

Datorit unor stabilizatori automa i slabi, România ar avea nevoie de posibilitateaă ț

aplic rii unor stimuli fiscali discre ionari (deficit structural mai mare) mai puternici înă ț

perioade de recesiune pentru a ajut economia s ias mai repede din recesiune și a oă ă ă

readuce la poten ial. A a cum arat literatur de specialitate, m rimea stabilizatorilorț ș ă ă ă

automa i este strâns legat de sistemul de impozitare (progresiv sau cot unic ) i deț ă ă ă ș

ponderea sectorului guvernamental în PIB

13

În mod cert, România are nevoie în viitor de creșterea eficacitșșii stabilizatorilor automași,

limitarea deficitului structural necesitând stabilizatori automa i mai puternici. În afaraț

creșterii intervenșiei guvernului în economie, solușie discutabilș în funcșie de curentul

ideologic îmbr i at, exist metode identificate în literatur prin care stabilizatoriiă ă ăț ș

automa i pot fi crescu i. ț ț

4.4 Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra datoriei publice

Prin asumarea unei inte de deficit structural maxim de 0.5% din PIB, România î iț ș

asum obliga ia c deficitul bugetar efectiv, ca medie pe un orizont lung de timp, s fieă ă ăț

maxim 0.5% din PIB, ceea ce vaînsemna în termeni de balan a primar (deficitul bugetarț ă

înainte de plat dobânzilor la datoria public ) un surplus bugetar primar (dobânzile la datoriaă ă

public sunt acum în jur de 1.8% din PIB).ă

Acest lucru va for a reducerea datoriei. Pe termen mediu i lung, limit de 0.5% din PIBț ș ă

pentru deficitul structural conduce la sc derea datoriei publice (ca % din PIB). În cazulă

României, calculele arat c în circa 20 de ani, la o rat de cre tere nominalș medie a PIB deă ă ă ă

5%, datoria public scade la 20% din PIB dac deficitul structural este 0.5% din PIB.ă ă

Literatura de specialitate arat c pân la un anumit prag, acumularea de datorie publică ă ă ă

este stimulativa pentru creșterea economicș. Pe de altș parte, nivelul curent al datoriei

publice în România tinde s devin relativ mare dat fiind capacitatea de absorb ie limitată ă ă ăț

14

a pie elor financiare locale.ț

4.5 Necesitatea imbunatatirii absorbtiei fondurilor UE

În contextul schimb rii fundamentale de abordare în politica fiscal în anii urm tori caă ă ă

urmare a noului pact fiscal, spa iul de manevr la nivelul politicii fiscal-bugetare va fi multț ă

mai mic ca în trecut, deficitele bugetare maxime permise fiind mult mai mici. Mai mult,

eficien a redus a stabilizatorilor automa i reprezint o constrângere suplimentar pentruț ă ț ă ă

România. În acest context, trebuie g site solu ii de stimulare a economiei chiar în condi iileă ț ț

unui spa iu mult mai limitat la nivelul politicii fiscal bugetare. ț

O prima solu ie în acest sens o reprezint ț ă absorb ia fondurilor UEț . Aceasta reprezint ună

stimul enorm pe care îl putem avea în economie, care devine crucial în contextul

constrângerii legate de politic fiscal discre ionara impus de noul pact fiscal iă ă ț ă ș

de dimensiunea redus a stabilizatorilor automa i. ă ț

Poten ialul de multiplicare al cheltuielilor bugetare proprii în cazul proiectelorț

finan ate din fonduri UE este mult mai mare decât în cazul proiectelor finan ate integral dinț ț

resurse proprii. Dat fiind cofinan area de doar 5% în cazul proiectelor cu finan are UE, la 1ă ț ț

leu resurse proprii - deficit bugetar - se pot efectua cheltuieli bugetare de 20 lei (absorb iaț

fondurilor UE are impact pe deficitul bugetar doar cu partea de cofinan are, banii primi i deț ț

la UE fiind reflecta i i pe venituri i pe cheltuieli), fa de o echivalen de 1:1 în cazulț ș ș ță ță

proiectelor finan ate integral din resurse proprii. În acest sens, nu exist nici un argumentț ă 15

ra ional pentru care am prefera s finan m un proiect din resurse proprii dac el poate fiț ă ță ă

finan at din fonduri UE. Noile constrângeri bugetare impuse de compactul fiscal sunt unț

argument suplimentar foarte puternic în acest sens. Din p cate, pân acum, performan aă ă ț

României în termeni de absorb ie a fondurilor UE este foarte slab . România trebuie s aibț ă ă ă

ca prioritate zero creșterea urgentș și substanșialș a absorbșiei fondurilor UE.

4.6 Necesitatea cresterii eficientei cheltuielilor publice

Pe lâng absorb ia banilor europeni, noile constrângeri bugetare impuse de pactulă ț

fiscal ne oblig i la o cheltuiere mult mai eficientș a banilor publici. Cu aceleași resurseă ă

bugetare, limitarea deficitului bugetar ne for eaz s ob inem efecte mult mai mari înț ă ă ț

economie prin cheltuirea banilor publici. Rezervele de eficien pe partea de cheltuieliță

bugetare sunt foarte mari. Spre exemplu, România a avut cea mai mare alocare pentru

cheltuieli de investi ii ca procent din PIB ( i ca procent din total ventirui bugetare) dintreț ș

toate rile UE în perioada 2001-2010, dar cu toate acestea, rezultatele au fost modeste,ță

România având înc cea mai slab infrastrucura din UE. Acest exemplu arat în mod clar că ă ă ă

banii au fost cheltui i ineficient. ț

16

5.Concluzii

17

Cadrul de guvernare al Uniunii Economice Monetare din Decembrie 2011, acordul privind

TSCG (Tratatul de Stabilitate, Coordonare ṣi Guveranre), i compactul fiscal, în special, constituieș

un pas important spre o mai puternic guvernană ţă fiscală bazat pe reguli stricte. Esteă

obligatorie punerea în aplicare a regulii de buget echilibrat i se declan eaz în mod automatș ș ă

mecanisme de corec ie la nivel na ional ce ar trebui s creascț ț ă ă angajamentului na ional sț ă

determine sustenabilitatea finan elor publice. Dac este strict pus în aplicare i riguros aplicatț ă ă ș ă,

aceasta ar trebui s contribuie în mod eficient pentru a preveni nesustenabilitatea politiciiă

fiscale, care s completeze normele Pactului de Stabilitate ă ṣi Creṣtere.

În acest context, este esen ial ca mecanismul automat de corec ie, ale c rui principiiț ț ă

comune vor fi elaborate de c tre Comisie, să ă asigure o corec ie eficient a ultimelor derapajeț ă

bugetare, aṣa cum este prev zut în compactul fiscal. Mai mult decât atât, Comisia are nevoie deă

propunerea unor calendare de convergen rapid , care merge dincolo de cerin ele actuale aleță ă ț

PSC, inând cont de riscurile de durabilitate specifice fiec rei ri. În plus, Comisia joac un rolț ă ță ă

vital în raportarea cu privire la transpunerea corect a regulii bugetului echilibrat în legisla iaă ț

na ional a p r ilor contractante i în propunerea comun privind principiile, rolul iț ă ă ț ș ă ș

independen a lor de monitorizare a institu iilor.ț ț

La nivelul Uniunii Europene, gradul ridicat de automatism în procedura de deficit excesiv a

PSC ar trebui s contribuie pentru a asigura o aplicare riguroas a limitei de deficit pentru rileă ă ță

din zona euro.

În cele din urm , complexitatea cadrului fiscal general nu a fost redus , deoarece compactulă ă

fiscal adaug în esen un strat suplimentar fa de normele existente ale PSC.ă ță ță

La îmbun t irea cadrului fiscal al UE, în special pentru rile din zona euro, va fi necesară ăț ță

să fie abordate restul deficien elor. O vulnerabilitate general a cadrului existent este c nu areț ă ă

instrumentele pentru situa iile în care politicț a fiscal a unei riă ţă , în ciuda strictei supravegheri, iș

a mecanismelor de corec ie, continu s meargț ă ă ă greṣit. Acest lucru ar putea fi abordat oferind

instituţiilor europene competenţa

de a obliga efectiv statele membre din zona euro- într-un mod gradat dacă situa ia seț

deterioreaza - s ia decizii referitoare la politica fiscală ă. Asta ar trebui s ajute pentru a oferiă

stimulente credibile pentru politici fiscale solide.

18

Bibliografie:

1. Compactul fiscal european. Implica ii asupra României”,Ionu Dumitruţ ţ

2. www.ecb.int

3.www.mfa.gov.lv

4.www.imf.org

5.www.wall-street.ro

6. www.consiliulfiscal.ro

19