Faciesul literal se dezvolta in partea nordica a cuvetei sub forma unei fisii inguste de galeti de cristaliu, prinsi intr-o matrice grezo-calcaroasa, calcare grezoa.se si algale, noduloase. Intreaga succesiune (14 in) cupriiide o fauna alcatuita din lemalibranchiate (Ostrca digitalina, Chlamys elegans, Cardita juanetti), gasteropode (Turritella), fragmeute de echinide, alge (Lithothamnium, Lithophyllum') si foraminifere (Borelis melo) ce iudica existen};a in timpul formarii lor a unui rnediu marin cu ape calde, bine oxigL-uate, cu adincime redusa, cu un substrat vegetal bine dezvoltat, bogate in carbonat de calciu. Spre centrul bazinetului se instaleaza faciesul de larg reprezentat prin depo/.itele seriei pelitice cu carbuni si tufuri vul-canice (3040 m). In cadrul acesteia se separa de jos in sus :(a)Complexul carbunos inferior (10 m), care se efileaza spre zonele mar-ginaie pina la disparitie, ce reprezinta o prima iiigeriirfa dulcicola lauiveiul caruia se formeaza un pachet carbunos (16,4m), alcatuit din argile nisipoase cu nivele de argile carbunoase si strate de carbuni subdecime-trice. Sint prezente in cadrul complexului numeroase forme de Cyprinotussalinus salinus, iar sub aspect floristic acest complex se suprapune orizon-tului inferior cu Dicotiledouate, nivelul propriu-/.is cu Dicotiledonate,caracterizat prin prezenta sporomorfelor de aiigiosperme dicotiledonate(cca. 79%), pinaeee (cca. 7%), ferigi (cca. 5%), fitoplancton (cca. 4%),taxodiacee (cca. 2%) si diverse alte forme (cca. 3%). (I. Petrescu 1980). (b)Complexul marnelor cu hidrobii (10 m), in care are loc reinstalareapartiala a condifiilor marine, persistind insa si secveirfe indulcite. (c)Complexul carbunos superior (810 m) este alcatuit din argile, argilecarbunoase, uivele de tufuri vulcanice si un singur strat de carbune, neo-mogen. Spre zonele marginale depozitele acestui complex se dispun directpeste seria detritica bazala. In zonele bordiere, in aflorimeiite grosimeastratului de carbune este cuprinsa intre 1 m si 2,8 m fiind format dintr-unbane superior de carbune compact (1 1,2m), urmat de argile carbunoase(0,4 m), de bancul inferior de carbune argilos (0,5 m) si din nou argile car-buaoase (0,5 m). Spre centrul bazinetului se face trecerea de la stratulde carbune spre un pachet de argile carbunoase cu grosimi de pina la4 m, in care se dezvolta si mici nivele de carbuni, cu grosimi iieinteresantedin puiict de vedere economic. Diferentierea calitativa a forma^iunii productive la nivelul complexului carbunos superior se datoreaza subsidenteimai active a zonei axiale in raport cu zona rnarginala. Complexul mai con-tine resturi faunistice, insa sub raport sporopolinic, acesta, impreuiia cucomplexul urmator, se suprapun peste ori/.ontul superior cu Pinaeee siDieotiledonate alcatuit din : aiigiosperme dicotiledonate (70,3%), pinaeee(20,3%), ferigi (3,3%), taxodiacee (2,3%) si diverse alte forme (4,1%). (d)Complexul marnelor cu foraminifere (57 m) are o dezvoltare marein cadrul perimetrului.La finele Badenianului superior bazinetul Golet este complet colmatat si exondat, iar fenomenele erozive intense au indepartat o buna parte a depozitelor sedimentare, inclusiv stratul de carbune.Cuaternarul acopera parjl importante din perimetru.Bazinetul Gole}:, nederanjat tectonic, se prezinta sub forma a doua cuvete brachisinclinale, separate de o ridicare axiala a fundamentului in lungul riiilui Gole. Stratele au caderi reduse, fiind quasioriZOntale, cu 1185