454413 Ànul lî. Nr. 2 Timişoara Februarie 1939

de Bănă ARHIVE GILT UBALE, ISTORICE, LITERARE SI ARTISTICE.

Abonamentul: 100 Lei pe un an. A p a r e l u n a r . Preful: 5 Lei

Director: Cai US PaSCU, preot. Redacţia şl Administraţia : T o p o l o v ă ţ u l « M i c , jud, Timiş«Torontal

înregistrată la Tribunalul Timiş-TorontalSect. III., în Registrul publicaţiilor periodice sub Nr. 66/1938.

Popas lângă o brazdă

Undeva, într'un sai din Banat, un preot tînăr nizueşte să dea cetitorilor de slovă românească o revistă : Atâta foi. Un fapi oarecare, pesie care putem irece fără opriri şi fără mirări. Popa cu ele lui, noi cu ale noastre. Drumurile, încrucişate o clipă se de­spart, poate pentru totdauna. N'ar îi exclus însă ca întâmplarea să aducă în faţa ochilor încă o brazdă bănăţeană, care poartă, primăvăratec, data calendaru­lui ; atunci întrebarea jucăuşă jonglează între nedume­rire şi ironie : ce vrea Părintele Pascu cu brazdele lui, dece brazde şi dece bănăţene ? încă o revistă ? întrebările cad ca picăturile de ploaie. Scepticismul întunecă bucuria, faptul cultural se transformă în fapt divers pentru cetitorul superficial, iar iniţiativei Părin­telui Pascu ar trece neînteresantă îa dosarul lucrurilor asemenea ei. Socotim pentru aceea, că se cuvine un popas lângă această brazdă. întrebările îşi aşteaptă răspunsurile. Semnificaţiile descifrate sunt tot pe atâta învăţăminte, cât prilej de bucurii.

Iniţiativa Părintelui Pascu trecând peste efemeri-tatea cotidianului, se încadrează într'un trecut de fru-moaşă şi cărturărească tradiţie. E trecutul acela bănăţean, de solidă cultură, de înţeleaptă ofensivă, cu oameni de suflet românesc, — e drept fără stele de întâia mărime, dar cu atât mai vârtos întru toate grăi­tor. Drumul purces, delà Efrëm Zăcan, dascălul de dăscălie din Caransebeşul vlădicilor, — şi pană în zilele noastre, merge pe aceiaş linie de precisă în­ţelegere a imperativelor sufletufui obştesc şi se de­fineşte prin aceiaş nuanţă de intenţii didactice. Apos­tolii slovei au fost slujitori ai cărţii şi altarului. Popii şi dascălii se încadrează în peisagiul bănăţean, cel sufletesc şi celălalt.

Luaţi şi răsfoiţi revistele şi ziarele Banatului de altădată. Realitatea care se impune e certă, fără pu­tinţă de tăgăduire şi demonstrează ceeace spuneam mai sus : dorinţa de a învăţa. De altfel, fanfarele şi corurile, intrate în conştiinţa înfregei ţări şi preţuirea străinătăţii poartă, dintru început blazonul acestei aristocraţii preoţeşti şi dăscăleşti.

Dar lupta pe teren naţional? S e deschideau odinioară, porţile închisorilor ca pentru o Mare îm­părtăşanie. Era, pe atunci, o continuă ciocnire între două lumi: cea românească, binecuvântată de sfinţenia unei Istorii ca un soare — şi cea ungurească, nein-

de Pompiliu Tomiciu

teresantă, trăind începutul unei justiţii fără de greş : începutul sfârşitului.

Aşa se cimentau marile caractere şi aşa se creeau elitele : prin caractere şi elite. Cuminţenia unei culturi de îndelungată tradiţie, fără străluciri orbitoare dar incalculabilă în consecinţe şi entusiasmu! conştient şi util au desăvârşii atmosfera şi oamenii necesari marilor prefaceri de oparte — şi permanentizării lumi noui pe de altă parte.

Dacă dopa războia apele au fost turburate de vrăjmaşii şi împătimate de duşmanii de partide că la fel de vinovate ca oamenii, au fost vremurile. Mai dăinuia în sânge amintirea tranşeelor, ţipa pofta de viaţă, banul se câştiga uşor şi sc cheltuia fot aşa. Dar rătăcirile au fost multe, e bine să le uitam, deşi nu strică din când în când să ne aducem aminte de e l e : învăţămintele nu sunt puţine.

Găsim în aceşti ani nume care se ridică de­asupra omeneştilor rătăciri. Găsim din nou preoţi, luptători cu pana. Altele sunt scopurile dar mijloacele aceleaşi ca ale precedesorilor, mai aproape de cer decât de pământ, ,

Să amintim aici pe fiertatul protopresbiier Geşpar: care a scris nu numai acel frumoas roman istorici „ F a t a v o r n i c u l u i O a n ă ' şi a redactat şi ziaru „ D r u m n o u " . Dar Părintele Vişoiu, dar Păr. Titus Popa cu „ L u m i n ă d i n L u m i n ă " , publicaţii care deşi nu au făcut epocă nu binemerită mai puţin delà Banatul acesta, al tuturor.

Voiam însă să facem popas lângă o brazdă şi văd că am făcut popas lângă amintiri. Aşa să fie ? C e sunt aceste amintiri dacă nu brazdele trase pe ogorul culturii ? Năzuinţi, visuri, arderi Ia alb pe altarul unui gând frumos — iată ceeace nu trebue să se uite şi iată dece ne oprim lângă »Brazde Bănăţene" ale Păr. Pascu.

Dece brazde ? Penlrucă a plecat deasupra plugu­lui într'un epic efort, luptând cu nesfârşite greutăţi materiale directorul acesteit reviste ară ogorul bănă­ţean, ogorul acesta cu nesfârşite posibilităţi de rodire. O brazdă lângă alte brazde, o vrere lângă alte vreri.

Nu importă cine ară : principalul e că ară cineva. Numele îsi pierde semnificaţia de siare civilă şi câştigă nuanţe de simbol. Un p r e o t scoate o revistă : iată formula.

Brazdele fumegă, ca dlntr'o cădelniţă tămâia, sub presimţirea primăverii. Să fie oare semnul jertfei bine primite ?

Iată brazdele bănăţene! In haina lor cam sărăcuţă încă nu sunt desigur,

ce ar trebui să fie. Toius, aşa cum sunt, închid în paginele lor cu intenţionată, culoare regionalistă, mani­festări şt năzuinţi culturale, istorice sau artistice ce sunt dedicate Banatului şi Bănăţenilor ca şi tuturor acelora ce poartă înteres acestui colt de Ţară. Ş i iată pentruce ce revista trebue sprijinüä.

Ne adresăm în primul rând mânuitorilor de cott-

dee, îi aşteptăm, îi rugăm să vie aici. Numele consa­crate vor da acestor pagini greutatea şi prestenta necesară. Cele fânăre, avântul, verdele de primăvară, verdele speranţei-

Debutanjii întru slova iipărită să vină cu sfiiciu­nile şi îndrăznelile lor de fată mare: vor fi în ţe leş i . ; .

Şi ecum, acest timid începui de dosar al sufletului bănăţean, vă aşteaptă. Desigur lipsesc încă multe, dar gândul cu care a pornit la drum împodobeşte paginile, şi-1 leagă, prin nevăzute rădăcini, cu toţi aceia care au trudit lângă o brazdă şi un vis.

P o m p i l i u Torni e iu .

Arhivă literară

F l o r i d e p e a t r ă .

Jieçtef . . . In ochii ei de vioreaua am privit-o ; Cernea puzderie de stsle înserarea . . . O, sunt atâta de sărac-, iubito, Deşi doresc, nu*ţi pot urma chemarea.

Eu înţeleg c'ai vrea să fiu cu tine; In coltul genei să sdrobesc o lume. Dar glasul ursitoarelor a fost ciudat cu mine, Căci nu mi-a sorocit decât un cap şi un nume.

De aur parte n'am tvut Şi nici Averii firea mea n'a fost făcută . . . Eu port în portmoneu bănuţi de licurîri Şi am podgorii de rime şi cucu'ă.

Izvoare de tristeţe am un munte, Livezi de frumuseţe şi pomăt, — Dar ' h e este mulţumit s'asculte Doer glasul muntelui cu piscuri de omă- ? . . .

Te duci la bal . . . Zâmbesc cu resemnare, Penîrucă stiu că uiji şi o să strângi Dar îţi urzesc amară răzbunare Şi fie c&re pas şi fie care zâmbet o să 1 plângi.

Eu nu mă supări Va veni o vreme Când însumi voi păşi acolo pentru o noapte, Şi voiu culege simplu, ca pe rişte crizanteme, Pfietenîle laie toate — piersici eoe pie.

Un zâmbet înflorit le adună spic . . . Fermecător e porţelanu 'n mac. Privirea mi-e deajuns să Ie despic Sufletele — irunchiuri de copac . . .

Ei, poţi să pleci! Cuvântul meu e start In haină de parfum se 'mbracă Inserarea . . . Voi respecla de-acum ş' paragref-: de pământ Dar azi, regret, nu-ţi pot urma chema ea ! . . .

P a v e l P . B e l u .

I O

Semne Mă împung chemări de după timp

Răvăşite 'n sufletul meu dac ;

Glasul lău e culme de Olimp,

Gândurile toate se desfac . . .

S e sărută zările pe că?,

SvonuI e întins de primăveri;

La epus foşneşie 'n vâlvătăi

Ruga ta : vâslire de năieri.

Totu 'n mine cânlă depărtat,

Şi un vânt şi geamătul născut, —

N'eî să şui că 'n rim 'a scăpătat

Dorul ce pe vreme m'a durut.

P e t r u S f e t c a .

Veghe Departe Mă mână credinţe Deşarte . . . Siau Jalnice fiinţe C e n'au Crez In viaja ce-o ştiu Fără miez. Rătăcesc In jalnic pustiu Pământesc, Hoinară. Un refren, îmi toceşte somnul Jară. Dar în pribegie Nădejdea mUe 'n Domnul Din veşnicie.

Scânteia.

„Solii către lumină"

Sonet îmboboceşte visun zări deschise Şi — oglinzile de ape — a lui Narcis S'au limpezii ; flori roze de cais Cresc în petale înălţimi şi vise.

Carola şi-a deschis şi n.yosotis

Pe -strune 'n zări tot doru-mi albăstnse

Un stol în Sud cu vremea se pornise

Şi'n suflet primaverile mi-anscris.

Tu nu le ştii ? De ce tăcerea vine Să ţi sfarme azurul tainic din ms Şi gândul iar să-mi lase pe ruine ?

.. Re-aproape-o călătoare lira-şi drege Să re leştepte Narcisul ucis . . . Pe tine însă cum te-aş înţelege ?

Petru S f e t c a ,

E p i g r a m e

Epitaf care se va scrie pe mormântul dascălului Fluture.

Apostolatul c e 4 făcuşi Pân' ce cu drepţii tu trecuşi Păcat de lucrul tot făcut Şi timpu 'n şcoală ce*ai pierdut.

Unei d o a m n e

care crezăndu-se atât de fru­moasă, cu toate aceste-i dete so-ţu-i paşaportul.

Eşti mândră, vorbă ca să fie Şi parte ai de mulţi talanţi Dar mai de grab pe cum se vede Ai parte de mai mulţi. . . amanţi.

l o a n P e l a

1 1

TimişoBra, Februarie 1939. .Brazde Bănăţene* Anul II. Nr. 2.

Arhivă istorică

Din treoutul ( jud. Timiş-

In plasa Buziaş, In partea siângă a căii ferate Lugoj—Jamul-Mare, este situată comuna C a p ă t , care, în evul mediu, s'a numit K é p e d.

Această comună, subt ocupaţiunea turcească, a fost locuită numai de Români 1 de religiunea ortodoxă.

Românii din Capăt, vorbind toţi aceeaş limbă şi închinânduse la acelaş altar, n'eu putut fi maghia­rizaţi precum au fost maghiarizaţi slovacii veniţi aci, între anii 1830—40, din judeţul Trencsén»

Locul de unde s'a ţinui trează conştiinţa lor naţionala şi credinţa tare în Dumnezeu, a fost biseri­cuţa de lemn, lângă care, tn anul 1925, s'a zidit3 o altă biserică, mai mare şi mai încăpătoare.

Biserica de Igmn a fost construită în anul 1 7 7 8 / iar antimisul îl are din anul 1779, care a fost siinjit, la 12 August, acelaş an, de către episcopul Moise Putnic din Timişoara.

Preotul, care a servit Ia această biserică întâiul, şi despre care putem să credem că a şi construite cu ajutorul credincioşilor, a fost G a v r i 1 ă P o -p o v i c i . '

Cum se găaia această biserica acum o sulă şi ceva de ani, putem vedea dintr'o descriere ce ne-a rămas subt formă de „inventar", c e am avut norocul să-I găsesc în anul trecut Ia Oficiul parohial ortodox român din Capăt.

«Inventarul" este redacterHn 31 Decemvrie 1816, este scris cu litere cirile şi are următorul cuprins :

„In anul 1816 în 31 Decemvrie de care şi după rândueala înalta.

A Preosfinţitului Ecscelenfieea al Timişori Dom­nul Ştefan Avacumovici întru prea aplecată plecare şi prea milostivă a Cesaro Crăeşti arătate rezoluţie prin noi cei din j o s iscăliţi sau făcut acesta I n v i n t a-r i u m u biserici a satului C a p ă t şi după rândueala noastră întru acesta chip sau asăzat adecă.

1) Biserica iastă făcută dă lemn din lăunlrul ei dăruită iară din afar nu din j o s ne podită cu şindilă acoperită de supra oltariului crucê de pleu albă lun­gimea bisarici iestă 7 klof. şi 5 suci nai[fă] 1 klof. 3 suci şi s a u f ă c u t în a n u l 1778.

2) Zvodul bisărici estă făcut de scânduri de brad şi cu multe feluri de [ ] împodobite şi Ia mijloc estă zugrăvit Domnul nostru Is.-Hs. şi pe dă-lături Patimile Domnului nostru Is.-Hs. despră apus Pogorârea de pre cruce şi Ia mijlocu bisărici iastă un polileu de aramă în care ard 6 lumini, ferestri în oltari sânt 3 şi în mijlocu bisărici 6 cărora lungimea estă 1 şuh, lăţimea 1 suh 5 ţoii şi toate sânt cu lemn tnbrăcate, aşi sânt 2 făcute cu tămei bun şi nalte sânt

1 Dr. S. Borovszky, Ternes vérmegye kozségei. Budapest, pag. 54.

* Dr. S. Borovszky, op. cit. p. 34. 3 Preot Nicolae Bojin, Căpat. Comunicare. « Dr. Borovszky, op. cit. p. 54, arată că această biserică

datează din întâia jumătate a séc. XIX ; iar Şematismul Eparhiei Caransebeşului — nu ştiu pe ce bază — erată că s'a construit în anul 1736 (Vezi „Calendarul Românului pe anul cemnn delà Hristos 1939*, din Caransebeş, pag. 69).

6 Amintit în matricolele Oficiului parohial din Capăt, ceri datează delà anul 1779.

l e m n din 'Toronta l )

d e P r . C a l u s P a s c u

I klof. 3 suci cu închisoare adecă brave de fer bune. 3-lea) Tâmpla bisărici de scânduri de brad care

estă împodobirea după obiceiul bătrânilor cu 4 icoane prestolnice a Domnului Hs. a Prea Sfintei Născători de Dumnezău a Sfântului Ion. a Sfanţului Nicolae. înaintea lor stau 2 candile de aramă [ - . . . ] adecă uşile oltarului împodobit cu Buna vestire a Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi 3 zavesă de carton roşu de supra Icoanelor prestolnice şi sânt 12 apostoliceşti, 12 proroci şi mai înalt răstignirea Domnului Nostru Is. Hs. cu icoane pre de laturi a sfintei Năcătoare a Sfanţului Ion Teologul. înaintea lor arde o candilă de ţăn în j o s slobozită după bătrânească împodobire cu I I feşnice de fer de stau.

4-lea) In oltari Cinstita masă dă cărămidă ala-nită cu scăn[duri] dă brad şi 3 măsae dă bumbac albe acoperită, a n t i m i s u iastă acoperit s f i n ţ i t în 8 n u l 1779 A u g u s t în 12 zile de Domnul Excelentie M o i s i e P u t n i c care au fost Episcop Timişori. Kivotul pentru sfintele părtişoare dă pleu zugrăvit şi cu 2 fiocuri făcute,

Sfintul mir în vas dă ţăn împodobirea presioiu-lui iastă 4 feşnice de aramă şi la mijloc cruce zugiă-vită răstignirea Domnului nostru Is.-Hs. Proscomediea es 'ă de brad şi 3 măsae care să acopere sfintele daruri dă pânză albă pentru cuminecătură un sfeşnic de arama unde stau darurile un pahar dă ueagă pentru amestecare o cădelniţă dă aramă spălăioarea dă pă­mânt un tăneri dă portulan olkuţă pentru căldură mică dă pământ o ladă supt proscomedie pentru picăturile luminilor, pre altari iastă zugrăvită sfinta troiţă şi pe dă laturi soborul îngerilor zugrăvit dă către răsărit.

5-lea) O dejdile preoţeşti estă o sfită dă mătasă vânătă cu fir dă aur şi un stihar alb, 2 stihare pentru dieci dă pă[n] ză albă cu pantlică verde ocolite un peptrahir de matasă roşie, 2 părechi de rucaviţă un carto» alb un de carton roşu cu pantlică ocolită un brâu de ma[te]rfe neagră să[r]me roşie 2 peşchlre manilor preoţăşti pe[n]tru spălare.

6-lea) înaintea oltariului 2 feşnice de lemn boite cu roşu pre cere arde călă 3 lumini unu mai mic pentru preoţi cănd slujesc prejdeosfestănie 2 pentru dieci un anolog acoperit cu un masai de postav cu petece cu formé pre care stă icoana hramului 2 pev-niţi de brad albe pe o treaptă înălţată alte stoluri 22 să află toate albe, un steag de pânză roşie pe care stă de o parte Botezul Domnului Is.-Hs. de altă parte Adormirea Precesti. Dolafu epitropilor estă făcut de scânduri de brad şi cu trei chei întărită şl una* pentru tasul preparanzilor iară cu trei chei întărită, un do -poţal pentru soroace un analog pentru cetirea Evan­gheliei acoperit cu un masai de pănză albă pentru strângerea milostănii un teneri de pământ un clondir de pleu pentru Zăitin o masă mică pentru ţănerea odajdilor şl a cărţilor acoperit un masai negru.

7-lea) Cărţile bisaricii pre coală mică şt pre coală mare în limba rumenească;

• Ladă (?)

1. Knzanie mare . . 1 şi leturghii 2. Zaliiri 2 şi Ceasloare 3 Minei 1 4 . E v a n g e l i l . . . . 2 5. Apostol . . . . 1 6. Treod 1 7. Straşnic . . . . 1 8. Penticostari . . . 1 9. Octo lce . . . . 2 unu mare unu mic. 8-lea) Prepraia cu scânduri de brad în care se

află icoane mici înaintea lor 6, un masai de pănză albă stoluri 12 botezaţilor de pământ," un peşchir albă de pănză o masă de brad acoperită cu un masai de pănză albă, podu nu estă dea supra, turnu acoperit cu şăndilă de brad, la vârf sfănta cruce de pleu a lb i un de 50 de fonti.

** Vasul pentru botezul copiilor. N. A.

9-lea) Poarta bisărici nue îngrădită. 10-lea) Şcoala nu estă. Acesta (in]vlntarlum* pentru întrega stare bisărici

iastă făcut prin noi cei din jos iscăliţi şi întru acesta chip pre rănd aşăzat şl aflat.

In Capăt în S I Dekemvrie 1816. E. T e o d o r o v i c i I o a n P o p p v l c I

protopr. parohul Capătului T r S U S G o l |oş ie?J chinezi J o v i ţ a B i r ă e s c u pltrop l o a n K r ă s n l c u cumăt J o v i f a B i r ă e s c u cumăt." Pr. C a l u s P a s c u .

« In afară de acest i n v e n t a r se mai găsesc tot la Oficiul parohial din Capăt, încă două Inventare şi anume : unul din 1817 fi altul din 1818 ou acelaş continui.

Monografia parohiei ortodoxe române şi a şcoalei primare de stat din corn. Honorîci (jud. Severin)

d e : P r . C . P a s c u ş i Euf r . B i b e r e a

3) C a n t o r i i b i s e r i c i i . In trecut cantorul bisericii era învăţătorul confesional, care funcţiona în această comună, iar astăzi cantor este ţăranul Petru Sfârcocî.

In pre/.ent studiază Ia şcoala de cântăreţi biseri­ceşti din Caransebeş, următorii fii de ţărani din Ho-noi ic i : Damaschin M a d r o a n e şi loan Alexandru.

Cantorul, pentru serviciile sale, foloseşte pă» mântui cantoral în întindere de 6 jugăre, din care 4 jug. sunt primite prin reforma agrară, iar restul (2 jug.) delà fosta şcoală confesională, ortodoxă din Honorici.

A v e r e a b i s e r i c i i . In anul 1922, biserica a pri­mit prin reforma agrară 10 jugăre pământ arabil, iar în anul 1932 a primit c a donaţie din islazul u rbarial 3 jugare fanate, cari sunt trecute în cartea funduară pe seama bisericii."

C o n s i l i u l p a r o h i a l , ales în anul 1938 are ca preşedinte pe Păr. Gheorghe Biberea, preot.

S e s i u n e a p a r o h i a l ă constatatoare din 32 jug. şi 80 st. • , este introdusă în cartea funduară sub titlul :

F o n d u l p r e o ţ e s e g r e c o-o r i e n I a I, după cum urmează : ' 2

No. topogr. 253, pământ arător 7 jug. 1335. st. la „Dealul Marconilor";

No. top. 351 pământ arător 8 jug. 753. st. |~|, în drumul Lugojului ;

No. top. 480, pământ arător 7 jug. 1326 st. j ~ | Ia „Ogaşele" .

No. top. 712, pământ arător şi pădure 6 jug. 618. st. P , Ia „Şergani".

In unul 1922, prin reforma agrară, Ia sesiunea parohială s'a mai adăugat încă 2 jug. dé pământ arăfor.

Viz i t a ţ iune c a n o n i c ă în parohie s'a făcut în 21 Iulie 1936, când Prea Sfinţia Sa Părintele Episcop al Caransebeşului, Domnul Dr. Vasile Lazarescu, care venind în mijlocul credincioşilor, „a dalprefioare sfa­turi . . . . îndemnându-i să grijească mal întâi de suflet si apoi — nu peste măsură, ci după puterile

" Pr. Gh. Biberea, Comunicare. 1 8 D u p ă E s t r a s u l f u n d u a r din 15 Nov. 1935, delà

Oficiul parohial din Honorici.

lor — să grijească şi de cele trupeşti ; să asculte îndrumările preotului, niziuinduse cu toţii a face cele plăcute Iui Dumnezeu. '" 3

Cimi t i ru l . In Honorici sunt 2 cimitire ortodoxe ; unul în întindere de l ' / 2 jug. şi altul de 1 jug.

înmormântări se fac în amblele cimitire,

Ş c o a l a

In anul 1791, în „ C o n s i g n a ţ io s c h o l 8-r u m g r a e c i r i t u s n o n u n i t i " . . . , vedem că la şcoala din Honorici a funcţionai învăţătorul l o a n Z i v k o v i t s , iar numărul copiilor de şcoală au fost atunci 110 băeţi şi 51 fete şt dintre cari numai 51 băeti şi 12 fete au frecventat cursurile. 1 4

Până Ia statîficerea şcolilor, în corn. Honorici a fost şcoală confesională ortodoxă română.

La şcoala din Honorici, au funcţionat următorii învăţători :

l o a n Z i v k o v c t s , în anui 1 7 9 1 . ' 5

T r ă i l ă M ă r s ă v i n ă , 1 8 1 5 — 1 8 4 1 . 1 9

O pagină a Mineiului lunei Septemvrie păstrează

1 3 Vezi .Foa ia Diecezană*. Caransebeş, No. 30, din 26 Iulie 1936. Despre această viziiaţiune canonică, scrie : .La H o n o ï i c l . După masă Prea Sfinfia Sa cercetează parohia Honoriei, la marginea comunei maşina Arhiereului este încon-jurală de un banderiu de călăreţi, iar la primul a r c de triumf P. S. Sa este Întâmpinat de primarul comunei şi de notarul circumscripţiei. Toată mulţimea se înşirue în urma Arhiereului care în faja bisericii este bineventat de parohul locului Gheor­ghe Biberea, făcând raport asupra bisericii şi a situaţiei ra parohie.

„La ora 4 p m se oficiează vecernee de către Arhiereu asistat de protopopul Dr. Aurel Mihaescu, de preoţii : L Jurça din Dragomireşti, Gh. Biberea din Honorici. V. Popovici dia Sìlha. M. Humita din Tapia, Z. Humita din Boldur, C Sum din Herendeşii, de diaconul episcopesc T. Roşea şi P. Laieju din Lugoj.

.Răspunsurile Ia serviciu le-a dat foarte frumos şl pre­cis corul bisericesc din Saturnie*

« R. S. Molin : „Consignatio scholarum graeci ritus non uniti nationaliom per gremium Coitus Krasoviensis introductarum 1791", în . A r h i v e l e O l t e n i e i " . Craiova 1930. No. 51—52 p. 344-364. . M _

« R. S. Molin, o. f., „ A r h i v e l e O l t e n i e i " , p*fl-351i

« Amintit în p r o t o c o l u l i s p o v e d i ui t i 1 o r.

următoarea însemnare a sa : , Scrisam eu Trăilă Mersevină învăţătoriul al ti­

nerilor al satului Honorici în vremea de stăpânirea împăratului Franciscu întâiul împărat şi episcop Petru Vidac şi protopresbiter Ştefan Atanasievici şi preot Nicoîae Bod şi stăpânirea de pământ, sau nemeş Laurenteus Lo'vrencici, în 7 Septemvrie 1817."

P e r u Ha l a s , 1845—1817. '? S'a născut în Ho­norici Ia 17 Decemvrie 1802, din părinţii Ioarăş şi Iconia Halas,

A răposat în 6 Aprilie 1849. Sojia sa, Stanca, rămânând cu văduvă s'a căsătorit cu în 2 Februarie 1850 cu văduvul Iosif Badescu, învăţător din Scăiuş.

înv. Petru Halas a locuit la Nr. 121. Ia c o b P o p ò v i c i u . De când şi până câad a

funcţionat ca învăţător în această comună, nu ştim. Despre dânsul ştim că s'a născut la 13 August

1815. A fost căsătorit (pe sojia sa a chemat-o Maria) şi a avut fii pe : P a v e l (n. la 25 Mai 1819, a răpo­sat de „friguri" la 18 Octomv. 1853), D i m i t r i e (n. Ia 2 Nov. 1852) , E l e n a şi G h e o r g h e , 1 8

Ş t e f n L u p u l e s c u , 1862—1868. S'a născut Ia 25 Decemvrie 1838. In Mineiul lunei Martie, a scris cu creionul: „Şi eu Ştefan Lupulescu amu intratru în servijiuiu învăjătorescu în anul 1862 în 13 Noemvrie în comunitatea Honoriciu. Spre aducerea amintea mam subscrisu locuitoriu din Bolduru."

La conferinţele învătătoreşti din anul 1868, în­văţătorul Şt. Lupulescu a fost clasificat printre , ,B u-n i s o r i". ' 9

D a m a s ch in C a p r a riu 1877—1904. S'a năs­cut la Honorici. A studiat şi absoivat pedagogia la Arad în anul 1 8 5 6 . " C a învă}ăfor a funcţionat în Ho­norici şi Dezeşti. Iar în anul 1868, Ia conferinţele în-văjătoreşti, a fost clasificat printre „Buni". 2 '

l o a n S t ă n e s c u , înv. provizoriu, 1902. P r e o t D i m i t r î e Soceneanju. G h e r a s i m P o p o vie iu, 1907—1934. S'a năs­

cut la 5 Martie 1881 în comuna Poganeşii (jud. Se ­verin), din părinţii preot Nicolae şi Maria Popovicîu, născuta Covaci, din Sinteşti. A studiat la şcoala pri­mară din Poganeşii, Făget şi Lugoj, ia liceul din Lu­goj şi ia Institutul pedagogic din Caransebeş. Absol­vind în anul 1904 pedagogia, s'a căsăiorit, în acelaş an, cu Elisaveta Stoian dir» Honorici, din care căsă­torie a avut pe următorii fii şi f i ice: l o a n , T r ă i a n, E l i s a v e t a şi V a l e r i a .

C a învăţător a funcţionat în comunele: D r a ­ci o m i r e ş t i 1904—1906, B i c h î g i 1906—1907, şi H o n o r i c i 1907—1934. In anul 1934 s'a pensionat şi s'a mutat la Lugoj, unde locueşie în prezent.

In războiul mondial a luat parte ca sublocote­nent de rezervă. Timp de un an şi jumătate a fo«t prinsiooier în Rusia, de unde, în anul 1917, a înfref ca voluntar în armata Română, luptând la Marăşeşti şi pe frontul delà Tisa. Ca decoraţii a primii : Meda­lia Regele Ferdinand I. cl 1. şi Crucea comemorativă cu spade.

" Idem. 1 8 Vezi : C o n s r i p t l a f a m i i a r ă cea veche delà

Oficiul parohial. îs Gheorghe Joandrea : Conferinţele învăjătorrşti intro­

duse de Episcopul I. Popasu (1866 -1876). Caransebeş, 1912. p 83.

2 0 Dr. Teodor Boliş : Istoria Şcoali Normale (Preparan­diei) şi a Institutului teologic ortodox-român din Arad, — Arad, 1922, o. 446.

2 1 1 Gh. Joandrea, op« c , p. 83.

In timpul cât a funcţionat în Honorici, a înfiinţat Obştea de arendarea pământului, şi un cor bisericesc cu care a dat mai multe concerie, e tc , 2 2

E m i l S â r b u, S m e o n V ă c ă r e s c u, C h i s ia n Du m i i ra ş c u, L a z a r F e n e ş a n , P e r u T u r c u , 1935—36, R a d u S o m n e a , 1936—. S'a născut la 21 Au­

gust 1910, î i comuna Gândeşti—Buzău. A studiat la şcoala Normală din Buzău şi ca învăţător a funcţio­nai în uruiăioarele comuni ; Săpoca, Gândeşti, Să-poca—Gârla, din jud. Buzău, şi în Tomeşii şi Hono­rici, din jud Severin.

In anul 1935, înf.inţâ'idu-se şi postul ai II-lea paaîru învăţătoare. In acesi posi a fost numită d-na E u g e n i a G h e l e t u ş e , care a fost suplinită în anul şcolar 1935—36 de către d n î înv. C o r n e l i a T u r c u , soţia înv, Petru Turcu.*3

In trecut şcoala a fost la Nr. 121, iar în pre­zent este aşezată lăngă biserică. A fost zidilk în anul 1913, prin munca depusă de către preotul R Popo-vici şi învăţătorul Gherasim Popovici, Este proprie­tatea bisericii şi este închirietă ca şcoală de Stat.

Şcoala confesională a avut 3 jugăre de pământ, din care 2 jug. s'au dat spre folosinţă cantorului bi« ser icesc

Edificiul şcoalei este compus din 1 sală de în­văţământ» 2 camere, 1 bucătărie şi 1 cămară. 2^

Date statistice despre cercetarea şcoalei : anu l ş c . 1928-29 au cercetat ŞC 30 băeji şi 22 fete. Total 52

m 1929-30 » 37 30 , n 67 1930-31 » n 43 31 » tt 74 1931-32 )) » 47 34 „ w 81 1932-33 V n n 49 36 , » 85

* 1933-34 » V 26 12 „ „ 38 1934-35 tt n 71 49 „ n 120

» 1935-36 » » P 69 » 53 » tt 122 tt 1936-37 tt f » tt 64 tt 33 „ f * 97 î» 1937-38 tt tt ti 45 tt 56 „ tt 101

Comi te tu l ş c o l a r , aleş în anul 1935, este for­mat din următorii : Pelru Sfâ-coci preşedinte, Radu Somnea îav. secretar, Preot Gh. Biberea şi Nicolae Halas, primari ; memb i i : Petru Stanchi, Gheorghe Căprariu şi Vasile Lazar, cassar.

Şcoala are o bibliotecă de vreo 400 volume şi recvizitele necesare pentru învăţământ, 2 5

| f 2 2 Gherasim Popoviciu, înv. pens, Comunicare. 8 3 R. Somnea, înv., Comunicare. 24 Gh. Biberea. preot, Comunicare. 2 5 R. Somnea, î i v., Comunicare.

I M T E I E C T U A E 1 1 117.747 p u b l i c a ţ i i străine

2.253 publicaţii româneşti cuprind adesea studii şl information! privind domeniul Dvs. de activitate. — Dar cine poate urmări, tăia şi clasa 120,000 de pubUcafu, punându vă zilnic pe masa de lucru cea mai preţioasă şi complectă sursă de informaţii asupra

problemelor care formează preocuparea Dvs.? 102 age?fii din lumea înireagă prin intermediul agtrţiei

Director i : Th. Iorga şi Em. Samoilă B u c u r e ş ti, S t r . Sf. C o n s t a n t i n No. 24.

Telefon 3-16-15 Prospecte, oferte şi probe gratis la cerere.

Consemnarea preoţilor pravoslavnici din eparhia Vârşeţului, protopopiatul Logojilui. Inno 1797. j Comunicată de P r . P e t r u Ol die. 1

Fcrohia. Numele protopresvi-terilor, presvit. diac.

Carccterul lor şi locul naşterii

Prin cine şi când s'au hiroionit

Ce limbi vorbesc Etalea

Starea fam.

Câ|i copii are ?

Observaţiuni Fcrohia. Numele protopresvi-terilor, presvit. diac.

Carccterul lor şi locul naşterii

Prin cine şi când s'au hiroionit

Ce limbi vorbesc Etalea

Starea fam. feci­

ori fete lao­laltă

Observaţiuni

Cireşu 2. Filip Petrovici

acäeväiei paroh, n. Cireşu

iosii Şakijoemu 12. VII. 1789 româneşte 36 ani

1 căsăt. 1 1 2

Cireşu

3 Petru Petrovici diacon, n. Cireşu Iosif Şakabentu

9. III. 1706 româneşte 21 „ căsăt 1 1

Criceova 1. Petru Popovici adevăral paroh

n. Criciova loan Georgevici

10. VI. 1772 româneşte 48 văduv 1 t Criceova

2. Simeon Popovici adevărat paroh

r>. Criciova losif Şakabentu

16. VIII. 1788 româneşte 35 .. căsă ' 1 1 2

Cri vina 1. Petru Micşovici adevărat paroh

n. Oloşap Vichentie Popovici

21 . IV. 1780 româneşte 39 , căsăt 3 2 5

jdoara

1. Dtimasehin Borîovan

adevărat paroh n. Săibăgel

iosif Şakabentu 18. V. 1794 româneşte 28 căsă ' . 1 1

jdoara 2. Damaschili Popovici

adevărat, paroh n Jdioara

losif Şakabentu 1. V. 1796 româneşte 27 „ căsăt. jdoara

3. Iancu lanose «ici renunţat de bună voie

Ia par. n. Jdioara loan Georgevici

6. XII. 1764 româneşte 58 .. văduv

Sacul 1. George Popovici adevărat paroh

n. Săibăgel loan Georoevici

2, VII. 1770 româneşte 51 ,. căsăt. Sacul

2. Minai Popovici adevărat paroh

n. Sacul losif Şakabentu

1. I. 1789 româneşte 28 „ văduv

Cena 1. Constantin

Novacovici adevărat, paroh

n. Ohaba Iosif Şakabentu

7. I. 1795 româneşte 28 căsăt. 1 1 2

Sălbăqel 1. Jivan Popovici aderai at paroh

n. Oravifa (sic) Vichentie Popovici

24. III. 1782 româneşte 44 ,. căsăf. 1 1 2

Gavojdia 1. Ştefan Popovici

adevăral, paroh n. Oloşag,

Iosif Şakabentu 1. IV. 1787. româneşte 34 „ că«ă' .

Gavojdia

2. Avram Popovici adevărat paroh

n. Gavojdia losit Şakabentu

11. VI 1789 româneşte 35 .. căsăt. 1 1 2

Logojel

1. Nicolas Adamovici

adevărat paroh, n. Looojel

Iosif Şakabentu 9. II. 1790 româneşte 28 ,. căsăt. 2 2

Logojel 2. Nicolae

loanovici advărat paroh

n. Logojel Iosif loan Şakabentu

6. I. 1795 româneşte 29 ., căsă*. 1 1

Olosaa 1. Teodor Petrovici adevărat paion

n. Oloşag losif Şakabentu

25. III. 1794 româneşte 26 „ căsăt. 1 1 2

Zgrlbeşii 1. Nestor Petrovici adevărat paroh,

n. Zgribeşti loan Georgevici

28 . III. 1773 româneşte 36 „ căsăt, 2 2 (Va urma)

î n s e m n ă r i — DI. Nicolae Orivu, profesor Ia şcoala Nor­

mală din Timişoara, a |inu! la Lugoj, în ziua de 5 Februarie a. c , o conferinţă cu subiectul »Invafatii noştri şi contrlbuirea lor Ia progresul ştiinţei".

— Redactorul ziarului «Universul* pentru Banat, DI Avocat Octavian Metea, a Jtnut în luna aceasta la Circuì Italian din Timişoara o conferinţă despre Gheorghe Badea Cârţan.

— E x p o z i ţ i a d e i n d u s t r i e c a s n i c ă , a fost deschisă fn luna trecută la Timişoara, prin munca depusă de către doamnele: Elena Dr. Secoşan, Do-boşan, Micu, Sofia Păsula, Ana Percea, Elena Bireescu, Elena Secheşan, Muşatescu, Topor-Tarnovschi. dom-nisoorele: Vali Ţăranu, Loli Balcu şi dnli: Dr. C. Grof-şoreanu, P . Cocârlan şi A, Bugariu.

Aci am văzut adunate din satele bănăţene, co mori nepreţuite de artă ţărănească, cari au fost ad­mirate de toată lumea, care a venit la expoziţie.

In afară de scolale secundare de fete, au venit şi fetitele delà şcoala din Bucovăţ, subt conducerea învăţătoarei lor, d-şoara Elena Gherescu, ca să vadă această expoziţie.

Au fost premiate colecţiile doamnelor: Elena Dr. Secoşan, Marilina Sever Bocu, Sofia Imbroane, Dr. Maria Popoviciu, Ana Mircea, Lucea Cosma, Stela Dr. Muntean, Lucreţia Brancovicl, Ana Lira, Silvia Cărăbaş, Juliana Folea, Paulina Mezin şi d-şoara Eve Bellnţan.

Iar ţăranilor şi (ărăncilor cart au expus lucruri frumoase aci, Ii s'au dat diplome şi premii.

Cârf i — Â a p ă r u f l n e d i t u r a M a s s o n d i n

P a r i s o foarte importantă lucrare ştiinţifică a d-iui Dr. G B a n u „L'Hygiene de la Race.". Acest volum de 400 pagini, cu foarte numeroase tablouri statistice şi sehe m egra f ice constitue o expunere amănunţită a tuturor problemelor de eugenie, în momentul do fată. Lucrarea conţine un vest program de normalizare biologică a colectivităţilor omeneşti, bazat pe studiul legilor eredităţii şi ai tuturor factorilor economici şi sociali ai mediului înconjurător.

Lucrarea d lui Dr. Banu se găseşte la toate marile librării şi în depozit Sa „Serviciul Gazetelor", Bucureşti I., str. Sf. Constantin 24, care o trimite contra unui ramburs de 400 lei.

R e v i s t e La Redacţie ne-au sosii următoarele reviste: L i t e r a . Revistă lunară. An. I , Nr. 3. Decemvrie

1938. Director : Fane George Pajişte.

G â n d u r i ş i I de i . An. L, Nr. 2. Bucureşti, 20 Ianuarie 1939. Director: l o a n S a g h i n .

î n n o i r e a . Arad. Anul II. Nr. 8. 15 Ian. şi Nr. 9 şi 10 din 1 şi 15 Febr . 1939. Director : T i b e r i u V u i a .

Suf l e t n o u . Revista satului bănăţean, Comloşul-Mare (jud. Timiş-Torontal). Anul VI. Nr. 12. 1 Ianuarie 1939. Director : A n d r e i B ă l a n .

B a n a t u l L i t e r a r . Revistă literară. Caransebeş. An. IV. Nr. 11—12, pe Noemvrie—Decemvrie 1938 . Director : L u c i a n C o s t i n.

G r a i u l R o m â n e s c . Timişoara. An. V. Ianuarie 1939. Nr. 70. Director : Preot H o r i a V i ş o i u .

F i lm- An. VIL, 26 lan. 1939. Nr. 169, Timişoara. Director : L u c i a n I. P o p e .

S a t u l . Revistă de cultură pentru popor. Bucu­reşti. An. IX. Nr, 98 şi 9 9 pe Ianuarie şi Februarie 1939. Director : A n d r e i U d r e a .

Z i a r e S c u t ş i A r m ă . Organ de luptă pentru apărarea

intereselor dăscăleşti : Red. şi Adm. Tolvadia (jud. T.-Torontal). An. III., 16 Ian. 1939. Nr. 35 . Director: losif Sfeta, înv.

L u m i n ă t o r u l . Foaie săptămânală pentru popor. Apare sub conducerea »Astrei Bănăţene" şl a unui Comitet de direcţie. Timişoara. An. I. 1939. Nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8 t

V o i n ţ a B a n a t u l u i . Timişoara. An. XIX. Nr, 6, 7 din Febr. 1939. Director: Dr. loan C. Subţire.

R ă s u n e t u l . Lugoj. An. XVIII. Nr. 1—8. Editor şi Redactor : G h e o r g h e Ţ ă r a n .

F r o n t i e r a . Organ profesional, cultural, infor­mativ. Satu Mare, An. II. Nr. 7, 8, Febr. 1939. Apare sub conducerea unui Comitet.

U n i r e a R o m â n ă . Timişoara. An. IX. Nr. 1825 . 12 Febr. 1939. Director: C . D. R, Burdia.

P o ş t a Admin i s t ra t iv i Mulţumim şi pe această cale domnilor de mai

jos , cari au înţeles să ne sprijinească, plătindu-ne înainte abonamentul pe un an.

Protopresbiter I o a n G h e ţ a — Buziaş; Ş t e f a n P e t r e s e u directorul Şcoale i Normale — Timişoara; D u m i t r u C h e v e r e ş a n , profesor — Timişoara ; L a z ă r M i r c e a , directorul Orfelinatului »Reg. Maria" — Timişoara ; R o m a n T o d e a, notar — Topolo» văţul-Mare; G h e o r g h e P e t e u , preot — B a z o ş ; N i c o l a e C i u r e s c u , preot — Topolovăţul-Mare ; R o m u l P o p o v i c i u , preot — Hodoş; N i c o l a e C â l n i c e a n u , preot — Butin ; Dr. A l e x a n d r u G h i l e z an , nofar — C e a c o v a ; G h e o r g h e T e r e -b e n t i u, preot — Petroman ; L a z a r L u m i n o s u, subnotar — Petroman ; G i m n a z i u l „Alex. Mocioni" — Ceacova ; D-soara G. K o r b u 1 y, învăţătoare — C e a c o v a ; Şt . T e r e t e an , preot — Voiteg; C a s a N a ţ i o n a l ă „Voevodul Minai" — Voiteg ; O f i c i u l P a r o h i a l ort. rom. — Voiteg.

(Va urma).

— D i r e c ţ i u n e a P u b l i c i t ă ţ i i d i n S u b ­s e c r e t a r i a t u l d e S t a t a l P r o p a g a n d e i pune în vedere tuturor particularilor şi instituţiilor particulare, că toate cererile ce»i sunt adresate tre-buesc să fie timbrele (8 - f - l ) .

Celor netimbrale sau Insuficient timbrate nu le va da curs, decât dacă se va plăti taxa îndoită, prin aplicarea de timbre mobile, conform ari. 41 , din legea timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice.