P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 16, AN II

investiții în infrastructură

agricolă și silvică

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

CUPRINS

ABREVIERI .......................................................................................................................................................................2

PREZENTARE ....................................................................................................................................................................3

O AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ ÎN ROMÂNIA NECESITĂ UN SISTEM PERFORMANT DE IRIGAȚII .......................................................................................................................................................................4

REABILITAREA SISTEMELOR DE IRIGAȚII ÎN SCOPUL ASIGURĂRII UNOR BENEFICII ECONOMICE ȘI DE MEDIU PENTRU FERMELE DIN ROMÂNIA ................................................................................9

MODERNIZAREA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE DRUMURI AGRICOLE ȘI FORESTIERE – FACTOR DE IMPORTANȚĂ MAJORĂ ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A SPAȚIULUI RURAL ............................... 20

OPORTUNITĂȚI ȘI FINANȚĂRI PENTRU INFRASTRUCTURA AGRICOLĂ ȘI FORESTIERĂ PRIN PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020 .................................................................25

PROIECTE EUROPENE DE INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURĂ AGRICOLĂ ȘI FORESTIERĂ, FINANȚATE DIN FONDURI FEADR 2007 – 2013 ........................................................................................................34

GLOSAR ...........................................................................................................................................................................38

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................... 40Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2015

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

2 3

ABREVIERI PREZENTARE

APAFIR

AM PNDRANIF

ANARCE

CSCCNI

DADRDGDRFOUAIFEADR

GAECOAUI

PACPNDR

SPPSWOT

UEUSR

Acord de ParteneriatAgenția pentru Finanțarea Investițiilor RuraleAutoritatea de Management pentru PNDRAgenția Națională pentru Îmbunătățiri FunciareAgenția Națională Apele RomâneComisia EuropeanăCadrul Strategic Comun Cadrul Național de Implementare Direcția Agricolă pentru Dezvoltare RuralăDirecția Generală de Dezvoltare RuralăFederația Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Fondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralăBunele Condiții Agricole și de MediuOrganizația Utilizatorilor de Apă pentru IrigațiiPolitica Agricolă Comună Programul Național de Dezvoltare RuralăStație de Pompare de Punere sub PresiuneAnaliza Punctelor Tari, Slabe, Oportunităților și Amenințărilor Uniunea EuropeanăUnitatea de Sprijin a Rețelei

Publicația „Investiții în infrastructură agricolă și silvică” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea

de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală. Tematica aleasă pentru acest număr, „Investiții în infrastructură agricolă și silvică”, este de mare actualitate pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, fiind con-siderată o condiție esențială pentru dezvolta-rea economică a zonelor rurale. Problematica abordată este deosebit de complexă sub aspec-tul nevoilor și volumului de investiții necesare în spațiul rural românesc, printre acestea regă-sindu-se reabilitarea sistemului de irigații și a sistemului de îmbunătățiri funciare, realizarea și modernizarea drumurilor de acces la ferme, precum și a drumurilor forestiere. În această publicație sunt dezbătute subiecte de interes pentru fermieri privind reabilitarea sistemelor de irigații cu scopul asigurării unor beneficii economice și de mediu, cum ar fi cadrul legis-lativ european pentru realizarea de investiții durabile în irigații, strategia Ministerului Agri-culturii și Dezvoltării Rurale privind investiți-ile în sectorul irigațiilor, incluzând o analiză a sectorului, a principalelor nevoi de dezvol-tare, identificarea de priorități și măsuri, de-scrierea oportunităților și finanțărilor pentru realizarea de investiții destinate modernizării sistemelor de irigații prin PNDR 2014-2020,

precum și prezentarea unor proiecte de inves-tiții în irigații, finanțate din fonduri europene, în diverse state membre ale UE în perioada de programare 2007-2013.

În structura publicației sunt prezentate in-formații cu privire la stadiul actual al imple-mentării măsurii 125 „Îmbunătățirea și dez-voltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii” din PNDR 2007-2013 și principalele rezultate (indicatori adiționali de realizare) ale proiec-telor de investiții contractate de Agenția pen-tru Finanțarea Investițiilor Rurale. Publicația prezintă principalele oportunități de investiții pentru înființarea, extinderea și modernizarea infrastructurii agricole de acces către ferme, a căilor de acces în cadrul fondului forestier și a infrastructurii de irigații din afara exploata-țiilor agricole, stabilite prin sub-măsura 4.3. „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvi-ce” din noul PNDR. Publicația „Investiții în infrastructură agricolă și silvică” se adresează fermierilor, organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații și federațiilor acestora, propri-etarilor și administratorilor de păduri, admi-nistrațiilor locale și centrale, grupurilor de ac-țiune locală, precum și tuturor celor interesați de această temă.

4 5

O AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ ÎN ROMÂNIA NECESITĂ UN SISTEM PERFORMANT DE IRIGAȚII

Interviu realizat cu Iulian BUCĂTARU, Director general adjunct în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

Agricultura noastră are nevoie de iriga-ții ca de aer sau mai exact ca de apă! Evident, de un sistem performant de

irigații. Este clar că au fost realizate multe investiții în acest sens, sprijinite prin progra-mele europene, însă este la fel de clar că încă mai trebuie realizate foarte multe investiții și demersuri pentru a construi la nivel național un sistem de irigații cu adevărat performant.

Iulian BUCĂTARUPrintre motivele pentru care investițiile în agricultură sunt considerate riscante se nu-mără și condițiile climatice nefavorabile, în principal seceta. În acest context, este firesc ca fondurile europene să finanțeze investiți-ile în sisteme de irigații. Drept dovadă, atât PNDR 2007-2013, cât și PNDR 2014-2020 conțin Măsuri și Submăsuri dedicate acestui domeniu de investiții.

PNDR 2007-2013 a finanțat investițiile în infrastructura de irigații a României prin Măsura 125 a - componenta a 1 „Iriga-ții și alte lucrări de îmbunătățiri funciare”. Cum era și normal, printre obiectivele speci-fice ale măsurii a fost și diminuarea riscului și incertitudinii în agricultură prin reduce-rea incidenței fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.).

Prin această Submăsură s-au finanțat 137 de proiecte cu o valoare de 121 734 150 de milioane de euro. În total, 303 000 de hec-tare de teren agricol au beneficiat de sprijin pentru irigații prin Măsura 125 din PNDR 2007-2013.

Practic, s-a finanțat modernizarea și reteh-nologizarea sistemelor de irigații și a lucră-rilor de îmbunătățiri funciare (drenaje, de-secări etc.).

Investițiile finanțate includ lucrări pentru stațiile de pompare și de contorizare, pre-cum și alte lucrări de îmbunătățiri funci-are care să asigure funcționarea optimă a sistemelor de irigații. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 a finanțat și cheltuielile pentru proiectare și asistență tehnică, incluzând Studiul de Feza-bilitate sau Documentația de avizare pentru lucrări de intervenții, studii hidrologice și hi-dro-geologice.

Totodată, în cadrul Măsurii 121 au fost prio-ritizate proiectele care conțineau componen-te investiționale din zona irigațiilor. Astfel, printre cheltuielile eligibile se regăseau con-struirea și modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice și instalațiilor de irigat. Mai mult, s-a acordat punctaj suplimentar proiectelor din sectorul vegetal care au in-vestit în sisteme de irigații.

Pe scurt, PNDR 2007-2013 a permis și de-rularea unor proiecte de investiții în in-frastructura de irigații (Măsura 125-a) sau de achiziționare de echipamente de udare (Măsura 121).

PNDR 2014 - 2020 pleacă de la conceptul de eficientizare a utilizării apei în agricultură prin finanțarea investițiilor în infrastructu-ra secundară de irigații și prin promovarea de tehnologii noi, moderne, care să contri-buie la economisirea apei în agricultură și la scăderea costurilor legate de consumul apei.

Este cunoscut faptul că la nivelul ministerului există o strategie care are în vedere dezvolta-rea la nivel național a sistemului de irigații. Ce ne puteți spune despre aceasta și mai ales despre aplicarea ei prin intermediul Progra-mului Național de Dezvoltare Rurală?

Iulian BUCĂTARUÎntr-adevăr, Strategia Investițiilor în Sectorul Irigațiilor, elaborată de Minis-terul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a luat în calcul fondurile europene disponibile în acest sens prin PNDR. De altfel, în cadrul analizei SWOT care a stat la baza strategiei, aceste fonduri au fost considerate oportuni-tăți.

Mai mult, unul dintre punctele forte din ca-drul analizei îl constituie investițiile reali-

6 7

zate în ultimii cinci ani în infrastructura de irigații. Un exemplu sunt fondurile acordate prin Măsura 121 din PNDR care a permis fermierilor să achiziționeze echipamente de irigații.

Strategia națională privind reduce-rea efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung conține o serie de acțiuni și măsuri strategice eligibile pentru finanțare prin PNDR 2014-2020. Fondurile necesare în acest sens sunt consistente și nu pot fi aco-perite din bugetul de stat sau de către acto-rii locali, privați și publici, ceea ce face din PNDR un instrument esențial pentru politi-ca națională de irigații.

Programul Național de Dezvoltare Rurală va asigura în perioada de programare 2014 – 2020 susținerea pentru dezvoltarea la nivel național a sistemului de irigații?

Iulian BUCĂTARUPrin PNDR 2014-2020 se va finanța înfiin-țarea, extinderea și modernizarea infras-tructurii de irigații din afara exploatațiilor agricole. Submăsura dedicată irigațiilor poartă codificarea 4.3 „Investiții pentru dez-voltarea, modernizarea și adaptarea infras-tructurii agricole și forestiere”. Investițiile finanțate sunt cele care privesc moderniza-

rea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare și/sau racordare la utilități, precum și înlocui-rea agregatelor de pompare și automatizare a funcționării stației, inclusiv construcția/modernizarea bazinelor de colectare si sto-care a apei de irigat.

Beneficiarii acestei Submăsuri vor fi organi-zații/federații ale utilizatorilor de apă pen-tru irigații, constituite din proprietari/utili-zatori de terenuri agricole, în conformitate cu legislația în vigoare. Cheltuielile eligibile specifice sunt pentru construcția și/sau mo-dernizarea, dotarea infrastructurii secunda-re de irigații, inclusiv clădiri și racordarea la utilități. Se finanțează, de asemenea, con-strucția și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole și forestiere (căi de acces din afara exploatațiilor).

Printre condițiile de eligibilitate există și aceea că sistemul de irigații prevăzut prin proiect trebuie să fie racordat la o rețea (in-frastructura principală) funcțională, din amonte, în funcție de soluția tehnică. De ase-menea, în planul de management al bazinu-lui hidrografic trebuie să fie prevăzut un dis-ponibil de apă pentru irigații, iar proiectul să prevadă contorizarea apei. Selecția pro-iectelor va ține seamă de principiul comple-mentarității cu investiții pentru moderniza-rea sistemelor de irigații în aval/amonte, de

principiul alimentării direct de la sursă sau în sistem gravitațional, de principiul supra-fețelor deservite.

RNDR: Care este sprijinul concret pe care îl vor primi cei care doresc să dezvolte sau să înființeze un sistem de irigații performant?

Iulian BUCĂTARUPonderea sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibi-le și nu va depăși 1 500 000 de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare.

Spuneți-ne, vă rog, care au fost problemele care au apărut în reabilitarea sistemelor de irigații?

Iulian BUCĂTARUÎn primul rând, măsurile din PNDR dedi-cate irigațiilor vin în completarea strategi-ilor naționale de irigații. Având în vedere costurile mari ale construirii unui sistem de irigații, calculând, pe lângă infrastructura propriu-zisă, consumul de apă și energie, devine evident faptul că beneficiarii nu pot fi persoane fizice, ci asociații ale acestora – în cazul de față Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI). Deși peste 150 de OUAI legal constituite au depus proiecte, din care 137 au fost selectate pentru finanța-re, numărul acestora este în continuare prea

mic pentru a acoperi nevoia de investiții în irigații.

Din cauza infrastructurii de irigații aflate într-o stare precară, pentru evitarea pro-blemelor din implementarea proiectelor pentru reabilitarea sistemelor de irigații, în conceperea acestei măsuri, atât pentru vechiul PNDR, cât și pentru noua perioadă de programare 2014-2020 s-a colaborat cu celelalte instituții cu competențe în domeniul irigațiilor (de exemplu, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - ANIF).

RNDR: Care considerați că vor fi problemele cu care se vor confrunta cei care doresc dez-voltarea sistemelor de irigații?

Iulian BUCĂTARUAvând în vedere complexitatea unui sistem de irigații – care ar presupune și lucrări de dre-naj și contorizare a apei, este important ca cei care accesează fonduri pentru realizarea unor astfel de investiții să aibă capacitatea de implementare a proiectului. Foarte impor-tant va fi modul în care se vor organiza fer-mierii, așa încât costurile să se împartă, iar suprafața deservită să fie cât mai mare. Ideal ar fi, iar Ministerul Agriculturii susține și în-curajează acest lucru, ca pe lângă OUAI, să se formeze cât mai multe Federații ale Utili-zatorilor de Apă pentru Irigații, care să poată gestiona sisteme de irigații complexe.

8 9

REABILITAREA SISTEMELOR DE IRIGAȚII ÎN SCOPUL ASIGURĂRII UNOR BENEFICII ECONOMICE ȘI DE MEDIU PENTRU FERMELE DIN ROMÂNIA

Cadrul legislativ european pentru realizareade investiții durabile în irigații

Din analizele care au stat la baza întocmi-rii Strategiei Investițiilor în Sectorul Irigațiilor reiese faptul că un număr mai mare de federații poate crea avantaje cum ar fi reducerea costurilor cu minimum 20%, îmbunătățirea administrării livrării apei sau executarea lucrărilor de întreținere și reparații în condiții mai bune din punct de vedere calitativ și cantitativ.

Când vor fi lansate primele măsuri de sprijin financiar prin PNDR 2014-2020?

Iulian BUCĂTARUPână la sfârșitul lunii ianuarie 2015, Minis-terul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are ca obiectiv finalizarea discuțiilor cu repre-zentanții Comisiei Europene pentru aproba-rea noului Program Național de Dezvoltare Rurală al României pentru perioada 2014-2020, astfel încât din februarie - martie 2015 să putem primi cele dintâi propuneri de proiecte, care să fie finanțate cu fonduri europene.

Pentru perioada de programare 2014-2020, Politica Agricolă Comună (PAC) sprijină investițiile pentru conservarea

apei, îmbunătățirea infrastructurilor de iriga-ții și asigură agricultorilor un cadru legislativ și instrumente de finanțare pentru îmbună-tățirea infrastructurii și tehnologiilor de iriga-re, toate acestea cu respectarea unor aspecte de mediu, cum ar fi protejarea calității și uti-lizarea eficientă a apei. Agricultura poate avea impact asupra apelor subterane și de supra-față. Calitatea apei poate fi afectată negativ de prezența reziduurilor de pesticide, îngră-șăminte, nutrienți din sedimente sau din ero-ziunea solului. În ceea ce privește cantitatea de apă, în medie, 44% din totalul apei captate din Europa este folosită pentru agricultură. Țările din sudul continentului înregistrează cele mai mari procente de apă captată pentru

agricultură, în nordul Europei, nivelul consu-mului de apă pentru irigarea culturilor fiind mult mai mic. Cantitatea de apă folosită pen-tru irigare depinde de diverși factori, cum ar fi clima, tipul de cultură, caracteristicile solului, calitatea apei, practicile de cultivare aplicate.

Irigarea ajută la îmbunătățirea productivită-ții și reducerea riscurilor datorate perioadelor secetoase, făcând posibilă obținerea unor cul-turi mai profitabile. Cu toate acestea, irigarea ridică o serie de preocupări și problematici legate de mediu, cum ar fi epuizarea excesivă a apei subterane, eroziunea și salinitatea so-lului.

Principalele instrumente ale PAC pentru pro-movarea gestionării durabile a apei sunt ur-mătoarele:

10 11

• Măsuri de dezvoltare rurală care sprijină investițiile pentru îmbunătățirea și reabilitarea infrastructurii de irigații, precum și a tehnicilor/tehnologiilor de irigare ce necesită captarea de volume mai mici de apă, precum și acțiuni de îmbunătățire a calității apei.

• Cadrul de eco-condiționalitate privind cerințele legale referitoare la protecția și gestionarea apelor rezultate din punerea în aplicare a directivei Nitrați, precum și standardele referitoare la Bunele Condiții Agricole și de Mediu (GAEC).

La nivelul Uniunii Europene (UE), Directi-va-cadru privind apa joacă un rol vital în pro-tejarea calității și cantității de apă. Această di-rectivă impune statelor membre să stabilească planuri de gestionare a bazinelor hidrografice (termenul maxim stabilit a fost sfârșitul anu-lui 2009), precum și pentru a se asigura că politicile de tarifare a apei oferă stimulente adecvate pentru ca utilizatorii (în cazul secto-rului agricol – fermierii) să utilizeze resursele de apă în mod eficient (termenul maxim sta-bilit a fost sfârșitul anului 2010). Plățile com-pensatorii acordate fermierilor prin politica de dezvoltarea rurală vor contribui la punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. UE reglementează măsuri pentru a proteja calita-tea apei în raport cu nitrații și pesticidele pro-venite din practicarea activităților agricole. În plus, există o serie de inițiative ale politicii de

mediu a UE, care vor contribui la promova-rea protecției apelor, incluzând o strategie te-matică pentru protecția solului, acțiunea UE împotriva schimbărilor climatice, respectiv, Cartea Albă privind adaptarea la schimbările climatice și comunicarea Comisiei Europene (CE) cu privire la deficitul de apă și secetă.

Pentru a ameliora performanțele economice și de mediu ale exploatațiilor agricole și ale întreprinderilor din mediul rural, a eficienti-za sectorul comercializării și prelucrării pro-duselor agricole, care să includă înființarea de unități de procesare și comercializare de mici dimensiuni în contextul lanțurilor scurte de aprovizionare și al piețelor locale, pentru a asigura infrastructura necesară pentru dez-voltarea agriculturii și a silviculturii și pentru a sprijini investițiile necesare pentru realiza-rea obiectivelor economice și de mediu, pen-tru perioada de programare 2014-2020 a fost adoptat un nou cadru de reglementare al poli-ticii de dezvoltare rurală.

În acest cadru de reglementare, Fondul Eu-ropean Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), fiecare stat membru UE a elaborat programe naționale/regionale de dezvoltare rurală în care au fost selectate măsurile care să răspundă cel mai bine nevoilor identificate în analiza SWOT, incluzând și problematica adaptării și modernizării infrastructurii agri-cole.

Astfel, Regulamentul european nr. 1 305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1 698/2005 al Con-siliului prevede cerințele și posibilitățile prin care se pot realiza investiții în irigații (artico-lul 46).

Principalele aspecte vizate pentru realizarea de investiții în irigații se referă la:

• Existența unui plan de management al bazinului hidrografic, în condițiile prevăzute de Directiva-cadru privind apa, notificat CE, pentru întreaga zonă în care urmează să se realizeze investiția propusă, precum și pentru oricare altă zonă al cărei mediu poate fi afectat de investiție. Măsurile prevăzute în planul de management al bazinului hidrografic trebuie să aibă relevanță pentru sectorul agricol;

• Realizarea contorizării apei ca parte a investiției propuse, putând fi măsurat astfel nivelul utilizării apei pentru investiția sprijinită cu fonduri europene;

• Pentru investițiile ce se referă la o îmbunătățire a unei instalații de irigații existente sau a unui element al infrastructurii de irigații, acestea sunt eligibile numai dacă se demonstrează că asigură posibile economii de apă, cu valori

cuprinse între 5% și 25%, în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente;

• În cazul în care investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare în planul de management al bazinului hidrografic, din motive legate de cantitatea de apă, investiția propusă trebuie să asigure o reducere efectivă a utilizării apei, de cel puțin 50% din potențialul economiei de apă posibil a fi realizat cu ajutorul acesteia. Această condiție nu se aplică unei investiții într-o instalație existentă care afectează numai eficiența energetică, unei investiții pentru crearea unui rezervor sau unei investiții în vederea utilizării apei reciclate, care nu afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață;

• În cazul în care investiția are ca rezultat o mărire netă a suprafeței irigate, care afectează un corp anume de apă subterană sau de suprafață, aceasta este eligibilă numai dacă starea corpului de apă nu a fost identificată ca nesatisfăcătoare în planul de management al bazinului hidrografic, din motive legate de cantitatea de apă, precum și dacă o analiză de mediu arată că nu va exista niciun efect negativ semnificativ asupra mediului; o astfel de analiză a efectului asupra mediului fie se realizează de către autoritatea competentă

12 13

(autoritate de mediu), fie se aprobă de aceasta și se poate referi și la grupuri de exploatații.

Suprafețele stabilite și justificate în cadrul programului de dezvoltare rurală, care nu sunt irigate, dar pe care a funcționat în tre-cutul recent o instalație de irigație, pot fi con-siderate suprafețe irigate în sensul determi-nării măririi nete a suprafeței irigate. În acest context, investițiile având ca rezultat o mărire netă a suprafeței irigate pot fi eligibile dacă:

- investiția este combinată cu o investiție într-o instalație de irigație existentă sau într-un element al infrastructurii de irigații care, în baza unei evaluări ex-ante, asigură posibile economii de apă având valoarea minimă cuprinsă între 5% și 25%, în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente;

- investiția asigură o reducere efectivă a utilizării apei, la nivelul global al investiției, care se ridică la cel puțin 50% din potențialul economiei de apă posibil a fi realizat cu ajutorul investiției în instalația de irigație sau în elementul infrastructurii existente.

În consecință, FEADR sprijină investițiile în irigații în scopul unor beneficii economice și de mediu, cu condiția ca durabilitatea irigații-

lor respective să fie asigurată, iar sprijinul este acordat numai atunci când se pune în aplicare un plan de management al bazinului hidro-grafic pentru zona respectivă, în conformitate cu Directiva-cadru privind apa și atunci când se efectuează deja contorizarea apei la nivel de investiție sau contorizarea este introdusă ca parte a investiției. Investițiile finanțate din FEADR pentru îmbunătățirea infrastructurii de irigații sau a echipamentelor existente tre-buie să conducă la un câștig minim în ceea ce privește utilizarea eficientă a apei, exprimat sub forma unei potențiale economii de apă.

Astfel, în cazul în care corpul de apă afectat de investiție este supus unei presiuni din mo-tive legate de cantitatea de apă prevăzută în cadrul analitic stabilit de Directiva-cadru pri-vind apa, jumătate din câștigul în materie de eficiență în utilizarea apei ar trebui să se con-cretizeze într-o reducere reală a consumului de apă la nivelul investiției sprijinite, pentru a se reduce presiunea asupra corpului de apă respectiv. Sunt stabilite derogări de la aces-te condiții în anumite cazuri, atunci când nu este posibil sau nu este necesar să se aplice cerințele cu privire la economiile de apă po-tențiale sau efective, inclusiv cele referitoare la investițiile în scopul reciclării sau al reuti-lizării apei. În plus, pentru sprijinirea investi-țiilor în scopul îmbunătățirii echipamentelor existente, FEADR acordă sprijin, prin investi-ții în irigații noi, în funcție de concluziile unei

analize de mediu. Totuși, cu anumite excepții, nu ar trebui să se acorde sprijin pentru irigații noi atunci când se exercită deja un stres asu-pra corpului de apă afectat, ținând cont de ris-cul foarte mare de agravare a problemelor de mediu existente.

Proiectul de Reabilitare și Reformă a Sectorului de Irigații din România

Proiectul de Reabilitare și Reformă a Secto-rului de Irigații, administrat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a demarat în anul 2011, prin elaborarea și promovarea unei strategii a investițiilor în sectorul irigațiilor, în care sunt abordate problemele sectorului, metodele de soluționare a acestora, precum și de atingere a obiectivelor, prin prisma inves-tițiilor necesare.

Strategia este structurată pe identificarea problemelor cu care se confruntă sectorul iri-gațiilor și prezentarea unui cadru de măsuri și acțiuni pentru atenuarea problemelor identi-ficate.

Un aspect esențial al strategiei propuse este definirea tipului de beneficiar a măsurilor și a acțiunilor propuse, în sensul că acestea se adresează fermierilor ce reușesc să acopere costurile de exploatare a sistemelor de iriga-ții deținute, punându-se accentul pe faptul că, în orice program de investiții, actual sau

viitor, este necesar să se înceapă de la solici-tarea utilizatorului de apă, insistându-se pe responsabilizarea acestuia. Oricât de scăzute ar fi costurile și oricâte avantaje/subvenții ar primi fermierul, o activitate de irigații eficien-tă poate fi desfășurată doar dacă sunt îndepli-nite cumulativ următoarele condiții:

• există o structură a culturilor care necesită irigații, astfel încât să asigure un spor de producție ce acoperă costurile de exploatare și asigură un profit consistent fermierului;

• există o anumită experiență/tradiție în irigații.

La nivelul tuturor actorilor implicați în secto-rul irigațiilor (instituții, fermieri) este necesa-ră recunoașterea faptului că irigațiile nu sunt accesibile pentru toți fermierii. În prezent, structurile agricole sunt mult schimbate față de momentul proiectării sistemelor de iriga-ții. Irigațiile reprezintă o treaptă superioară în dezvoltarea fermelor. Nu se poate oferi unui fermier irigații prin sistemele Agenției Nați-onale pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), dacă respectivul fermier nu a atins un nivel de dezvoltare economică care să-i permită să ad-ministreze irigațiile. O altă necesitate este re-cunoașterea faptului că irigațiile nu mai sunt obligația statului. Acestea trebuie percepute drept o componentă de afacere a activității agricole.

14 15

Problemele sectorului irigațiilor, identificate în cadrul strategiei investițiilor și pentru care sunt propuse soluții, sunt următoarele:

• starea tehnică a infrastructurii de irigații;• capacitatea organizatorică și financiară

redusă a utilizatorilor pentru a întreține sistemele de irigații;

• capacitatea redusă a utilizatorilor de a contribui la modernizarea sistemelor;

• amenajări de irigații, neadaptate la tipolo-gia fermelor și cerințele utilizatorilor.

Obiectivele urmărite de strategie sunt urmă-toarele:

• susținerea investițiilor pentru amenajările de irigații unde fermierii prezintă un potențial ridicat de utilizare și întreținere a sistemelor, precum și de contribuție proprie la investițiile în amenajare;

• modernizarea infrastructurii de irigații prin reducerea pierderilor de apă și a consumului de energie.

Principiile strategiei de investiții în irigații sunt următoarele:

• viabilitatea tehnico-economică a sisteme-lor de irigații. Se transpune în recuperar-ea costurilor de operare și obținerea unui profit, în urma aplicării irigațiilor;

• interesul utilizatorilor. Investițiile

se realizează numai la solicitarea potențialilor beneficiari. Fără implicarea activă a utilizatorilor, orice investiție nu este sustenabilă;

• contribuția. Fermierii ce urmează să beneficieze de investiții trebuie să susțină prin contribuție proprie reabilitarea/modernizarea sau crearea unor amenajări noi;

• capacitatea economică. Irigațiile reprezintă o treaptă superioară în dez-voltarea fermelor. Irigațiile nu sunt ac-cesibile oricărui fermier, fiind necesară îndeplinirea unor condiții de capacitate economică, și anumite capacități de or-ganizare, orientare către piață, capacitate financiară și tehnică/ experiență în dome-niu;

• culturi care necesită irigații. Structura culturilor, practicată pe terenurile irigate, trebuie să permită acoperirea tuturor costurilor aferente irigațiilor, inclusiv întreținerea amenajărilor și contribuții la reabilitări/modernizări, dar și obținerea unui profit consistent de către utilizatori;

• adaptarea la cerere. Modernizările trebuie să răspundă cerințelor utilizatorilor în privința metodelor de irigație adoptate de utilizatori;

• irigațiile nu înseamnă doar sistemele administrate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Sunt susținute orice sisteme de irigații, nu

numai cele administrate de ANIF, strategia urmărind și dezvoltarea și modernizarea amenajărilor de irigații locale, amenajărilor noi sau reproiectarea fundamentală a sistemelor ANIF, ce pot fi chiar separate sau modificate.

Strategia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru investiții în sectorul irigațiilor: analiza sectorului, prezentarea nevoilor, măsurilor și a planului de acțiune.

Sumarul analizei SWOT a sectorului irigați-ilor:

Puncte tari:

1. Suprafața irigabilă a României este relativ extinsă în cadrul UE (aproxi-mativ 4% din suprafața irigabilă din UE);

2. Funcționarea organizațiilor utilizato-rilor de apă pentru irigații, chiar dacă au existat unele sincope;

3. Utilizarea irigațiilor preponderent de către fermele comerciale. În rândul Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), procentul fer-melor comerciale este de 61%, procent ce poate asigura dezvoltarea sectorului de irigații;

4. Experiența fermierilor în irigații, do-

bândită în bună măsură și în perioada ulterioară anului 2000, când prin în-ființarea OUAI au fost determinați să administreze singuri sistemele de iri-gații la nivel de fermă;

5. Prețul apei nu este unul exagerat pen-tru sistemele aflate în zonele viabile și marginal viabile, însă trebuie colectate mai multe date pentru a avea un ordin de mărime în vederea ajustării țintei de preț în funcție de ce se practică în alte state membre ale UE;

6. Investițiile realizate în ultimii șapte ani în infrastructura de irigații, prin proiectul de reabilitare și reformă a sectorului, administrat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), printr-un împrumut de la Banca Mondială, în perioada 2004 - 2012 (circa 80 de milioane de dolari), iar în perioada 2007 - 2009, prin fonduri de la bugetul de stat, acordate pentru exploatarea sistemelor de irigații și pentru repunerea în stare de funcțiune a infrastructurii amenajării interioare predate la OUAI, de circa 63 de milioane de lei.

La acestea se adaugă fondurile europe-

ne acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, prin măsura 125 „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de

16 17

dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii” (circa 150 de milioane de euro), ce a permis fermierilor organi-zați în OAUI să modernizeze și să dote-ze cu echipamentele necesare sistemele de irigații deținute în administrare.

Punctele slabe ale sectorului de irigații au fost grupate în patru categorii:

1. economice (structura culturilor nu este adecvată obținerii de profit din irigații, lipsa capacităților economice, proiec-tarea sistemelor pentru exploatații ex-tinse, utilizarea redusă a sistemelor de irigații în zonele viabile);

2. tehnice (infrastructură învechită și ne-adaptată la cerințele noi, lipsa echipa-mentelor de irigații moderne, pierde-rile semnificative de apă în rețeaua de distribuție, consumul de energie, lipsa perdelelor de protecție);

3. organizatorice (colaborare dificilă în relația dintre reprezentanții OUAI și ANIF cu privire la costurile tarifare și anumite practici, lipsa cooperării între fermieri, lipsa unor consilieri de teren în dezvoltarea și înființarea OUAI)

și 4. de percepție (prețul relativ ridicat al

energiei nu se confirmă).

Planul de acțiune propus

Reducerea problemelor și atingerea obiecti-velor strategiei se bazează pe implementarea unui plan de acțiune, structurat pe următoa-rele faze componente:

1. Program de investiții pentru in-frastructura principală a sistemelor administrate de ANIF;

2. Ajustarea sub-măsurii 125-a pentru a deveni accesibilă investițiilor în ame-najările interioare, inclusiv a sisteme-lor locale;

3. Asistență tehnică pentru consolidare instituțională în vederea desfășurării investițiilor.

Strategia elaborată se va implementa pe par-cursul a patru ani, la finalul cărora se va ve-rifica îndeplinirea următorilor indicatori de rezultat: amenajări de irigații unde a fost rea-bilitată infrastructura principală (50 de ame-najări de irigații); amenajări de irigații unde a fost reabilitată infrastructura interioară (50 de amenajări de irigații); suprafață irigată (400 000 de hectare). Bugetul mediu estimat pentru implementarea planului de acțiune al strategiei este de aproximativ 600 de milioa-ne de euro.

Studiu de caz: Sistem viabil slab utilizat - Sis-temul Titu – Ogrezeni

Prezentare generală. Sistemul Titu-Ogrezeni se întinde pe o suprafață netă de 40 647 de hectare, în județele Dâmbovița, Giurgiu și Ilfov. Sursa de alimentare cu apă este râul Argeș, prin priza de la Zăvoiul Orbului. Este deservit de 51 de SPP-uri (Stație de Pompare de Punere sub Presiune), din care 29 se află în Dâmbovița și 22 în Giurgiu, prin două canale de alimentare, dar și prin râul Sabar.

OUAI. Sunt înființate două OUAI, ce aco-peră o suprafață de 2 846 de hectare, prin trei ploturi, adică 7% din totalul sistemului. OUAI Răstoaca (cu sediul în comuna cu ace-lași nume) acoperă 1 410 hectare, prin două ploturi SPP 22 si SPP 25, ce sunt alimentate din râul Sabar. Predomină exploatațiile re-duse în dimensiuni, neexistând o fermă care să depășească 20 de hectare. OUAI Apa Rece este întinsă pe un teritoriu de 1 436 de hecta-re, deservită de un singur SPP, alimentat din râul Sabar.

Situația infrastructurii sistemului. Din to-talul de 51 de SPP-uri, numai două sunt în funcțiune (SPP 22, 25), aflate în proprietatea OUAI Răstoaca, alimentate din râul Sabar. Alte șase SPP-uri se află într-o situație în care prin investiții minime și la cererea utilizato-rilor se pot aduce la un stadiu de funcționare satisfăcător. Aceste puncte de livrare se găsesc în apropierea prizei și de-a lungul canalului de alimentare. Suprafața ploturilor deservite

de aceste stații însumează 9 275 de hectare. Restul stațiilor sunt devastate aproape com-plet. Canalele de aducțiune sunt alimentate pe tot parcursul verii de către Agenția Națională Apele Române datorită exploatării barajului, dar și pentru a alimenta râul Dâmbovița, în vederea asigurării cantității de apă necesară consumului din București. Deși, în datele ofi-ciale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) sistemul nu apare cu supra-fețe irigate în 2009, reprezentanții locali ai ANIF, precum și ai fermierilor susțin că s-au irigat în jur de 200 de hectare prin aspersiune (utilizând SPP-urile), la OUAI Răstoaca și alte 200 de hectare pe teritoriul OUAI Apa Rece, prin puțuri forate și prin canalul de alimenta-re, direct cu motopompe.

Structura fermelor și a culturilor. Exploata-țiile din cadrul sistemului se caracterizează prin mărimea redusă. Conform datelor Di-recției Agricole și pentru Dezvoltare Rurală Dâmbovița, din totalul suprafeței comunelor ce sunt parte din sistemul de irigații, 91% este exploatată de ferme mai mici de 10 hectare.

Zona are tradiție în cultivarea legumelor, exis-tând localități renumite în acest sens: Lungu-lețu, Poiana, Brezoaiele, situate în partea de nord a sistemului. Situația se schimbă odată ce se coboară spre centrul sistemului, până la primul canal de alimentare, unde această ocupație nu s-a transmis decât sporadic locu-

18 19

itorilor acestor zone. În această zonă a siste-mului, de centru și sud, există mult teren ce nu a fost cultivat sau dacă este, predomină ce-realele, legumele fiind cultivate foarte rar. Su-prafața comunelor componente în sistem este mai mare decât suprafața acestuia. La Potlogi, sunt cultivate intensiv legume pe trei hectare, irigate din foraje, prin picurare. Deși pe raza comunei Corbii Mari apa curge pe primul ca-nal de alimentare tot timpul verii, nu se irigă decât foarte rar. Există câteva explicații pen-tru această situație: dezinteresul locuitorilor, vârsta înaintată a proprietarilor de teren, lip-sa echipamentelor de udare.

Cauze ale neutilizării sistemului

Atât datorită profilului agricol, cât și situa-ției tehnice, problematica sistemului trebu-ie abordată separat, în doua secțiuni: partea de nord, delimitată de zona celui de-al doilea canal de alimentare și malul stâng al râului Sabar și partea de sud, delimitată de zona pri-mului canal de alimentare și malul drept al Sabarului. În partea de Nord, se irigă de fapt pe suprafețe considerabile, dar nu prin in-frastructura sistemului, ci prin puțurile forate sau prin preluarea apei direct din canalul de alimentare și râul Sabar. În partea de sud se irigă mult mai puțin, prin preluarea din pri-mul canal de alimentare și prin puțuri forate.

Aliniamentul terenurilor agricole nu res-

pectă proiectul sistemului. Principalul motiv pentru care nu se irigă prin infrastructura sis-temului este modul de împărțire a terenului prin Legea 18/1990, când nu s-a ținut cont de amplasamentul sistemului de irigații și s-a ajuns ca drumuri de exploatare să traverseze antenele de irigații sau aliniamentul terenuri-lor să fie oblic pe cel al sistemului. Pornind de la această primă cauză, este evident că siste-mul nu mai poate fi utilizat în totalitate, con-form proiectul inițial. Este posibil ca una din-tre cauze să fie recepția sistemului, efectuată în 1989. Oamenii din zonă nu au avut ocazia să-l folosească, necunoscând nici avantajele, nici modul de exploatare.

Alimentarea Dâmboviței prin cel de-al doilea canal de alimentare. În partea de nord nu se poate utiliza acest canal de alimentare pentru irigații, întrucât Agenția Națională Apele Ro-mâne completează prin el debitul Dâmboviței pentru alimentarea Bucureștiului. Fermieri-lor din zonă le este interzis să preia apa, iar în cazul unei investiții, în scopul preluării apei în mod legal s-ar putea întâmpina o problemă.

Lipsa inițiativei locuitorilor. Deși menționată de fermieri și de reprezentanți ai autorităților ca fiind un dezavantaj, fragmentarea terenu-rilor, chiar dacă există, nu constituie o proble-mă pentru legumicultorii din zona de nord, având în vedere tradiția lor, ci mai degrabă, pentru cei din sud, unde nu a fost preluat mo-

delul din zona Lungulețu, deși zona beneficia-ză de condiții pedologice mult superioare.

Îmbătrânirea populației. În zonele unde nu se cultivă legume, lipsesc și exploatații-le mari, iar cei care mai practică agricultura sunt în majoritate vârstnici.

Fermele neconsolidate economic. În zonele unde nu se practică o agricultură cu rezulta-te există o scuză comună: „Nu avem utilaje, nu avem echipamente de udare, nu avem ni-mic.”

Se omite faptul că pentru a avea tot felul de utilaje și de echipamente trebuie să parcurgi anumite etape în dezvoltarea fermei, pe care dacă nu le-ai parcurs, sunt în van orice efor-turi financiare.

Irigațiile trebuie percepute ca un input agri-col pentru fermele care au ajuns la un nivel de stabilitate economică acceptabil pentru aplicarea irigațiilor. Fermierii din partea de sud a sistemului nu au ajuns la o astfel de sta-bilitate economică și nici nu se constată efor-turi vizibile din partea lor.

Măsuri de reactivare a sistemuluiDeși predomină exploatațiile reduse, orienta-rea fermierilor preponderent spre cultivarea legumelor poate face din Sistemul Titu-Ogre-zeni unul viabil și sustenabil, însă acesta nu

mai poate fi utilizat și reabilitat conform pro-iectului inițial.

Adaptarea infrastructurii la organizarea agricolă existentă. Aliniamentul terenurilor ce nu se suprapune pe cel al sistemului, ex-ploatațiile reduse ca suprafață și metoda de irigare actuală aplicată de fermieri (majoritar prin brazdă) impun categoric o nouă gândire a irigațiilor în zona sistemului Titu-Ogrezeni, astfel încât să permită deservirea individuală a fermierilor. În plus, este greu de presupus că fermierii care utilizează apa din puțurile subterane și unde nu plătesc un tarif de livra-re vor putea fi convertiți către un sistem unde apa se contorizează individual și unde ar pu-tea plăti mai mult decât în prezent.

Prin urmare, pentru reabilitarea sistemului, trebuie să se ia în considerare contorizarea apei și obținerea de costuri la irigații mai scă-zute decât prin folosirea metodelor de fora-re de puțuri. Distrugerea rețelei interioare și a majorității SPP-urilor și chiar demolarea completă a unui SPP și amenajarea unei ba-lastiere pe respectivul loc sunt argumente în plus pentru adaptarea infrastructurii la noi-le condiții. Identificarea restricțiilor impuse de Agenția Națională Apele Române pe cel de-al doilea canal de alimentare și stabilirea unui program de utilizare a apei din canal și pentru irigații care să fie cunoscut de către fermieri.

20 21

MODERNIZAREA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE DRUMURI AGRICOLE ȘI FORESTIERE – FACTOR DE IMPORTANȚĂ MAJORĂ ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A SPAȚIULUI RURAL

ta se adaugă și presiunea piețelor agroalimen-tare europene, care vând la prețuri mult mai mici decât cele românești. În acest sens, efor-turile financiare investiționale ale guvernului, autorităților publice locale, precum și ale în-treprinzătorilor au fost insuficiente pentru a răspunde tuturor problemelor structurale ale sectorului agroalimentar și forestier.

Odată cu aderarea României la Uniunea Eu-ropeană, au fost alocate fonduri europene și naționale pentru modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice, dar acestea nu au putut rezolva decât parțial și punctual problemele identificate. În ultimii ani, auto-ritățile împreună cu administratorii și utiliza-torii acestei infrastructuri au încercat diferite soluții de adaptare a acesteia la noua structu-ră agricolă și forestieră. Folosirea eficientă a infrastructurii utilizabile reclamă investiții nu numai pentru adaptare la noile structuri, dar și continuarea investițiilor pentru moderniza-re și dezvoltare.

Oportunitățile dezvoltării economice sunt, în acest moment, limitate în zonele rurale ale României, în pofida existenței unui potențial important în agricultură. Lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la această limitare. Secetele, inundațiile și alte probleme legate de climă au un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale.

Densitatea scăzută a rețelei de drumuri fores-tiere are ca rezultat o serie de acțiuni cu efecte nefavorabile, cum sunt concentrarea tăierilor în zonele apropiate căilor de acces, aplicarea necorespunzătoare a tratamentelor și crește-rea costurilor și consumurilor de energie la lu-crările de cultură și exploatare. Accesibilitatea pădurilor țării este redusă, având în prezent un indice de densitate de 6,53 metri liniari/hectar, sub densitatea din țările europene cu sector forestier bine dezvoltat (30-35 metri liniari/hectar). Ținta fixată pentru perioada 2007-2010, conform Studiului pentru crește-rea accesibilității la fondul forestier național, realizat de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din anul 2006, a fost atingerea unui in-dice de densitate de 7,16 ml/hectar.

Dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere până la atingerea acestei densități este nece-sară în vederea creșterii competitivității acti-vităților din domeniul forestier și a reducerii impactului negativ asupra mediului înconju-rător, determinat de lucrările de exploatare și transport al lemnului pe distanțe mari, între parchetul de exploatare și drumul forestier. Dezvoltarea infrastructurii în sectorul foresti-er va duce la integrarea în circuitul economic a unei suprafețe semnificative de păduri care sunt greu accesibile sau inaccesibile în acest moment. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este o oportuni-tate pentru abordarea problematicii privind

rile forestiere pentru accesibilizarea fondului forestier, concepute în cea mai mare măsură în perioada economiei planificate nu mai sunt adaptate și nu mai răspund nevoilor actuale de exploatare. În procesul de restructurare și reformă, o parte importantă din infrastructu-ra agricolă existentă fie a fost abandonată, fie a rămas fără utilizare, ca urmare a neadaptării la noile structuri și, în multe situații, s-a dete-riorat.

Lipsa fondurilor necesare pentru moderniza-rea și adaptarea infrastructurii agricole a in-fluențat negativ mediul economic și social de la sate (din zona rurală), locul unde se desfă-șoară majoritatea activităților agricole, deter-minând costuri ridicate pentru obținerea de produse agro-alimentare autohtone. La aceas-

În perioada de programare 2014-2020, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice este considerată o pre-

condiție pentru dezvoltarea economică a zo-nelor rurale. Această problematică este deo-sebit de complexă sub aspectul nevoilor și al volumului de investiții necesar în spațiul rural românesc, printre acestea identificându-se re-alizarea și modernizarea drumurilor de acces la ferme și a drumurilor forestiere. În ultimii 25 de ani, procesul de restituire a proprietă-ților agricole și forestiere a condus la o frag-mentare excesivă a proprietăților și exploata-țiilor agricole și forestiere. Infrastructura ce deservea sistemele agricole și forestiere, in-cluzând rețeaua de drumuri de acces la ferme, sistemele de îmbunătățiri funciare și irigații, sistemele de prevenire a inundațiilor, drumu-

22 23

modernizarea și dezvoltarea infrastructurii agricole și silvice, prin utilizarea fondurilor oferite, dar și pe baza lecțiilor învățate și a pro-greselor realizate prin PNDR 2007-2013. Au fost înregistrate progrese importante în peri-oada 2007- 2013, în special cu privire la mo-dernizarea exploatațiilor agricole și a unități-lor procesatoare din sectorul agroalimentar, a infrastructurii agricole, forestiere și rurale, dar insuficiente în raport cu nevoile existente.

Începând cu anul 2007, în România au fost puse bazele promovării utilizării continue și durabile a terenurilor agricole și forestiere, fiind create astfel premisele menținerii patri-moniului natural și ale conservării valorii na-turale ridicate a zonelor rurale. PNDR 2014-2020 va putea continua, în acest context, eforturile necesare dezvoltării spațiului rural, prin abordarea strategică integrată a urmă-toarelor obiective: restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole; gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; diversificarea activi-tăților economice, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și serviciilor pen-tru îmbunătățirea calității vieții în zonele ru-rale, conform prevederilor Acordului de Par-teneriat.

Prezentarea stadiului actual al implemen-tării Măsurii 125 „Îmbunătățirea și dezvol-tarea infrastructurii legate de dezvoltarea

și adaptarea agriculturii și silviculturii” din PNDR 2007-2013 și rezultatele (indicatori adiționali de realizare) proiectelor de investi-ții contractate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Măsura 125 „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adap-tarea agriculturii și silviculturii” din cadrul Programului Național de dezvoltare Rurală 2007- 2013

Obiectivul general al acestei măsuri vizează adaptarea infrastructurii agricole și forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca ur-mare a procesului de restituire a proprietăților în vederea creșterii competitivității sectorului agricol și forestier.

Măsura cuprinde trei sub-măsuri, după cum urmează:

• Sub-măsura 125 a „Îmbunătățirea și dez-voltarea infrastructurii legate de dezvol-tarea și adaptarea agriculturii”

• Sub-măsura 125 b „Îmbunătățirea și dez-voltarea infrastructurii legate de dezvol-tarea și adaptarea silviculturii”

• Sub-măsura 125 c „Lucrări de construcții, refacere și modernizare a infrastructurii de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor”.

Acțiunile sprijinite în cadrul acestei măsuri sunt îmbunătățirea accesului la exploatații-le agricole, construirea și modernizarea dru-murilor de exploatație care să asigure accesul public la exploatațiile agricole, modernizarea și/sau retehnologizarea sistemelor de irigații, construirea, refacerea și modernizarea infras-tructurii de prevenire și protecție împotriva inundațiilor, în principal pentru protecția su-prafețelor de teren agricol și silvic.

Până la data de 31 decembrie 2014, în cadrul acestei măsuri s-au desfășurat patru sesiuni de depunere de proiecte pe parcursul cărora au fost depuse 1 701 proiecte, cu o valoare pu-blică de 1 789 032,854 de euro, ce reprezintă 340,1% din valoarea alocată. Au fost contrac-tate 544 de proiecte, în valoare de 557 948,275 de euro, reprezentând 106,1% din valoarea

alocată și au fost efectuate plăți în valoare de 383 334 439 de euro, reprezentând 72,9% din alocare. Până la sfârșitul anului 2014 au fost reziliate 10 contracte de finanțare.

În urma investițiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate pentru pro-iectele contractate se menționează că se vor realiza:

• 1 967,84 km - lungimea drumurilor agri-cole construite, ce reprezintă 265,9% din obiectivul estimat al măsurii, respectiv 740 km de drumuri agricole construite;

• 1 610,44 km - lungimea drumurilor fores-tiere, ce reprezintă 80,1% din obiectivul estimat al măsurii, respectiv 2 010 km;

• 335 647,10 hectare - suprafața modernizată și reabilitată aferentă siste-melor de irigații, ce reprezintă 85,0% din obiectivul estimat al măsurii, de 395 000 de hectare;

• 30 514,50 metri liniari - lungimea diguri-lor nou construite, ce reprezintă 70,1% din obiectivul estimat al măsurii, respectiv 43 550 metri liniari;

• 44 794,12 hectare - suprafața protejată de inundații, ce reprezintă 112,0% din obiec-tivul estimat al măsuri, respectiv 40 000 de hectare).

În ceea ce privește progresul măsurii din punct de vedere al atingerii obiectivelor fizice

24 25

și financiare, este prezentat mai jos stadiul cu-mulativ al obiectivelor realizate:

Numărul de operațiuni care primesc sprijin este de 544 din obiectivul de 1 667, rata de exe-cutare a PNDR 2007-2013 fiind de 32,6%, cu un volum total al investițiilor de 748 851,850 de euro (117,9% din obiectivul din PNDR de 634 896,509 de euro).

Rata de executare financiară (plăți efectuate) este de 72,9%, ceea ce reprezintă 383 334,439 de euro din alocarea de 526 100,404 de euro.

Stadiul cumulativ al atingerii obiectivelor in-dicatorilor adiționali de realizare, este urmă-torul:

- suprafața modernizată și reabilitată aferentă sistemelor de irigații este de

335 647,10 hectare din obiectivul de 395 000 de hectare, rata de executare fiind

de 85,0%;- lungimea drumurilor agricole construite

este de 1 967,84 km din obiectivul de 740 km, rata de executare fiind de 265,9%;

- lungimea drumurilor forestiere construite este de 1 610,44 km din obiectivul de 2 010 km, rata de executare fiind de 80,1%.

• Până la sfârșitul anului 2014, s-au finalizat 83 de contracte încadrate în tipul de operațiune:

• „Căi de acces”- drumuri agricole - 59 de proiecte finalizate și drumuri forestiere - 22 de proiecte finalizate;

• „Infrastructură de irigații” - un proiect finalizat

• „Construire infrastructură protejată de inundații” - un proiect finalizat.

OPORTUNITĂȚI ȘI FINANȚĂRI PENTRU INFRASTRUCTURA AGRICOLĂ ȘI FORESTIERĂ PRIN PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020

Prezentarea oportunităților de investiții pentru înființarea, extinderea și modernizarea infrastructurii agricole de acces către ferme, a căilor

de acces în cadrul fondului forestier și a infrastructurii de irigații din afara exploatațiilor agricole.

tă ramură de producție. Optimizarea rețelei de drumuri, starea întreținerii acestora au efecte importante asupra nivelului cheltuieli-lor de transport. Drumurile de exploatare, cu-noscute ca fiind căile de acces la exploatațiile agricole ce asigură efectuarea transporturilor în interiorul fiecărei unități administrativ te-ritoriale, includ atât drumuri principale, cât și secundare. În prezent, atât drumurile de ex-ploatare principale (ce asigură legătura dintre centrele de producție și diversele parcele de teren), cât și cele secundare (ce asigură ser-virea solelor și parcelelor de lucru) sunt insu-ficiente și sunt în cea mai mare parte de pă-mânt, cu acces dificil la exploatațiile agricole. Acest lucru a determinat ca în mare parte a exploatațiilor agricole de mici dimensiuni lu-

Conform informațiilor prezentate în Programul Național de Dezvoltare Ru-rală 2014-2020, fragmentarea excesivă

a proprietăților și exploatațiilor agricole și forestiere a făcut ca infrastructura ce le de-servea să nu mai corespundă noilor structuri de exploatare. Sistemele agricole și foresti-ere, incluzând rețeaua de drumuri de acces, sistemele de îmbunătățiri funciare și irigații, sistemele de prevenire a inundațiilor, rețeaua de drumuri forestiere existente au fost con-cepute, în cea mai mare măsură, în perioada economiei planificate.

În sectorul agricol, volumul cheltuielilor de transport reprezintă aproximativ 30% din vo-lumul total al cheltuielilor efectuate în aceas-

26 27

crările agricole să fie realizate nemecanizat și cu metode și echipamente de lucru învechite.

În ceea ce privește sectorul forestier, capacita-tea de atingere a potențialului economic este limitată din cauza slabei accesibilități a majo-rității pădurilor. Pentru accesul în păduri, în vederea efectuării de lucrări silvice și pentru exploatarea masei lemnoase, a fost construi-tă, de-a lungul timpului, o rețea de drumuri forestiere, situată în cea mai mare parte de-a lungul cursurilor de apă din zona de deal și de munte, ce acoperă mai puțin de 42 900 km (ceea ce înseamnă circa 6,58 ml/ha), reflec-tând cea mai slabă densitate din Europa.

Ca urmare, peste 2,2 milioane ha de pădure sunt practic inaccesibile, indiferent dacă este vorba de desfășurarea activităților de gos-podărire sau de exploatare (conform datelor prezentate în studiul Departamentului State-lor Unite pentru Agricultură – Serviciul pen-tru Agricultură Externă - USDA-FAS din anul 2006). Situația duce și la o depășire a nivelu-lui normal de tăieri în zonele accesibile, în pa-ralel cu folosirea unor tehnologii ineficiente și fără sustenabilitate în zonele inaccesibile. Drumurile prost întreținute ridică probleme de protecție a mediului, contribuind la eroda-rea solului în timpul activităților de exploata-re. Este necesară creșterea la un nivel accep-tabil a rețelei de drumuri forestiere, precum și întreținerea acesteia, pentru a diminua aceste

efecte negative.

În urma cercetărilor efectuate de către Institu-tul Național al Lemnului împreună cu Institu-tul de Cercetări și Amenajări Silvice a rezultat faptul că pentru rentabilizarea exploatărilor forestiere este necesar ca distanța medie de colectare a lemnului să nu depășească 1,2 km, ceea ce corespunde unei desimi medii de dru-muri forestiere de 8-9 m/ha. Față de situația existentă în prezent, când o suprafață de 2,2 milioane ha este inaccesibilă din punct de ve-dere economic, ar fi necesară extinderea rețe-lei de drumuri forestiere cu circa 20 200 km, dintre care, de primă urgență, circa 4 000 km de drumuri forestiere secundare (dezvoltate pe versanți, din drumurile forestiere axiale) cu ajutorul cărora se vor putea mai accesibi-liza aproape 400 000 ha de fond forestier. În acest mod, va scădea presiunea de tăiere a ce-lor mai accesibile păduri, care vor putea astfel să își exercite funcțiile ecologice într-un mod mai eficient.

În ceea ce privește suprafața amenajată pen-tru irigații, în anul 2010, aceasta ocupă circa 22% din suprafața agricolă a țării și este apro-ximativ egală cu cea amenajată pentru dese-cări. Cu toate acestea, în anul 2011, suprafața irigată a fost de doar 3,2% din suprafața tota-lă amenajată, apa pentru irigații livrându-se Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și celorlalți beneficiari numai la solici-

tarea acestora. Amenajările pentru irigații nu mai corespund noii structuri a exploatațiilor agricole, fapt ce a impus ca procesul de refor-mă a sectorului agricol să includă și măsuri de restructurare a modului de administrare și utilizare a infrastructurii existente. Astfel, infrastructura națională de irigații și îmbună-tățiri funciare a fost păstrată în proprietatea și administrarea statului până la un anumit nivel, iar infrastructura intermediară și finală a fost transferată în proprietatea și adminis-trarea utilizatorilor finali (fermierilor), orga-nizați în structuri asociative (Organizații de Utilizatori de Apă pentru Irigații –OUAI și Federații de Organizații de Utilizatori de Apă pentru Irigații – FOUAI). Datorită numărului mare de exploatații mici și foarte mici, proce-sul de asociere a acestora este greoi, astfel că suprafața irigată în ultimii ani a fost în scăde-re, mult sub necesar. Impasul actual în care se regăsesc sistemele de irigații din România are drept cauză majoră nerespectarea condiției esențiale pentru care acestea au fost proiecta-te să funcționeze, înainte de anii ’90, respec-tiv să deservească ferme mari (peste 100 de hectare).

Orice intervenție de ordin instituțional are nevoie de o strategie pentru dezvoltarea unei colaborări eficiente între fermieri. Experien-ța ultimelor două decenii indică faptul că mai mult de 500 000 de hectare nu pot fi irigate în condițiile instituționale și financiare actuale,

întrucât lipsesc etape esențiale în dezvoltarea fermelor. Aceste etape nu au fost parcurse de un segment important de exploatații agri-cole, până la decizia de a iriga, și anume, un management performant și orientarea spre piață, asigurarea distribuției, rentabilizarea activității, un acces mai bun la finanțare și cunoștințele tehnologice necesare. Acestea reprezintă motivele principale ale lipsei ce-rerii pentru acest serviciu esențial, care este utilizat în special de fermele comerciale per-formante. Structurile agricole actuale sunt mult schimbate față de momentul proiectării sistemelor de irigații existente în România.

Strategia fiscal-bugetară a Guvernului Ro-mâniei, pentru perioada 2013-2015, are ca obiectiv, în domeniul agriculturii, punerea în aplicare a unui program special pentru zona de irigații, atât prin fonduri naționale, cât și

28 29

europene, care să reabiliteze o bună parte din infrastructura de irigații.

Printre oportunitățile de investiții în in-frastructură agricolă și forestieră, prin PNDR 2014-2020, se regăsesc:

• Construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor agricole de acces către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole);

• Construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor forestiere;

• Modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare și/sau racordarea la utilități, in-clusiv construcția/modernizarea bazine-lor de colectare si stocare a apei de irigat.

Prezentarea sub-măsurii 4.3. „Investiții pen-tru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” (varianta draft din decembrie 2014)

Noul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 vine în întâmpinarea fermierilor, a asociațiilor acestora, precum și a autorități-lor publice locale cu o sub-măsură destinată dezvoltării și reabilitării infrastructurii agri-cole și silvice, respectiv sub-măsura 4.3. „In-vestiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

(MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR (AM PNDR), a decis ca în noul PNDR să aloce fonduri substanțiale pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice, respectiv 570 024,200 de euro, fonduri europene.

Sub-măsura menționată anterior sprijină fa-cilitarea procesului de reformă a sectorului agricol și forestier, prin măsuri de investiții destinate dezvoltării și reabilitării infrastruc-turii agricole și forestiere, incluzând facilita-rea accesului la suprafețele agricole și foresti-ere, consolidarea și ameliorarea terenurilor și furnizarea și economisirea energiei și a apei.

Secetele, inundațiile și alte probleme legate de schimbările climatice au un impact sem-nificativ asupra stabilității producției și a se-curității alimentare naționale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităților de dezvoltare economică în pofida existenței potențialului din agricultu-ră. Sectoarele agricol și forestier rămân vul-nerabile la condițiile climatice (alternarea situațiilor de secetă cu inundațiile frecvente), cu efecte negative însemnate asupra viabilită-ții economice a fermelor.

În cadrul sub-măsurii 4.3 - „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea in-frastructurii agricole și silvice”, sprijinul pu-blic se acordă pentru:

• unități administrativ teritoriale și/sau asociații ale acestora pentru proiecte de investiții ce vizează construcția, extin-derea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole);

• persoane juridice de drept privat sau alte forme de organizare a proprietarilor de pădure și/sau asociațiile acestora; unități administrativ teritoriale și/sau asociații ale acestora, proprietari de pădure; ad-ministratorul fondului forestier propri-etate publică a statului pentru proiecte de investiții ce vizează construcția, ex-tinderea și/sau modernizarea drumurilor forestiere;

• organizații/federații ale utilizatorilor de apă, constituite din proprietari/utiliza-tori de terenuri agricole pentru proiecte de investiții ce vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare și/sau racordarea la utilități, inclusiv construcția/modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

Sprijinul acordat reprezintă 100% din totalul cheltuielilor eligibile, iar valoarea acestuia pe un proiect nu va depăși:

• 1 000 000 de euro/proiect pentru siste-mele de irigații aferente stațiilor de pu-nere sub presiune și drumurile agricole

de acces;• 1 500 000 de euro/proiect pentru ame-

najarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare, pre-cum și drumurilor forestiere.

Sprijinul se acordă sub formă de rambursa-re a cheltuielilor eligibile. Se pot acorda plăți în avans, cu condiția constituirii unei garan-ții bancare sau echivalente, corespunzătoare procentului de 100% din valoarea avansului, în conformitate cu art. 45 (4) și art. 63 ale Re-gulamentului 1305/2013.

Sprijinul se acordă pentru operațiuni/acțiuni eligibile după cum urmează:

a) Investiții în active corporale:• construcția, extinderea și/sau moderniza-

rea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole);

• construcția, extinderea și/sau moderniza-rea drumurilor forestiere;

• modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare și/sau racordarea la utilități, in-clusiv construcția/modernizarea bazine-lor de colectare si stocare a apei de irigat;

b) Investiții în active necorporale: Costurile generale ocazionate de

cheltuielile cu construcția sau renovarea de bunuri imobile și achiziționarea sau

30 31

cumpărarea prin leasing de mașini și echipamente noi, în limita valorii de piață a activului, precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și consultanți, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studiile de fezabilitate, vor fi realizate în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele care prevăd și construcții - montaj și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd simpla achiziție.

Costuri neeligibile în cadrul acestei sub-mă-suri sunt următoarele:

• costurile cu întreținerea, reparațiile și ex-ploatarea investiției realizate;

• costurile privind închirierea de mașini, utilaje, instalații și echipamente;

• costurile operaționale, inclusiv costuri de întreținere și chirie.

Condiții de eligibilitate - Condiții co-mune aplicabile tuturor tipurilor de sprijin:

• investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul dintre tipurile de sprijin prevăzute prin sub-măsură;

• solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;

• investiția va respecta prevederile legislației europene privind efectele

asupra mediului;• solicitantul se angajează să asigure

funcționarea la parametri proiectați și întreținerea investiției, pe o perioadă de minimum cinci ani de la ultima tranșă de plată.

Condiții specifice fiecărui tip de sprijin:Infrastructura de acces agricolă

• Solicitanții trebuie să facă dovada proprietății/administrării terenului pe care se realizează investiția;

• Investiția trebuie să fie racordată la un drum existent

Infrastructura de acces silvică

• Solicitantul investițiilor trebuie să facă dovada proprietății asupra terenului/administrării în cazul domeniului public al statului;

• Solicitantul trebuie să facă dovada faptu-lui că investiția se regăsește în amenaja-ment silvic și în inventarul deținătorului.

Infrastructura de irigații

• Investiția trebuie să se regăsească într-un plan de management al bazinului hidro-grafic;

• Investiția prevede contorizarea apei;• În cazul în care corpul de apă subterană

sau de suprafață este satisfăcător, con-form avizului autorității competente, investiția trebuie să asigure, în urma unei evaluări ex ante, posibile economii de apă cu o valoare minimă de 5% față de para-metrii tehnici/infrastructura existentă, cu excepția investițiilor în infrastructura de irigații a căror sursă de apă sunt bazinele de colectare și de stocare a apei de irigat și care nu afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață;

• În cazul în care investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care sunt identificate ca fiind nesatisfăcătoare din punct de vedere al cantității de apă în planul de management al bazinului hidrografic, investiția trebuie să asigure o reducere a utilizării apei de cel puțin 50% din potențialul economiei de apă, posibil a fi realizat prin investiție, cu excepția investițiilor în infrastructura de irigații

a căror sursă de apă sunt bazinele de colectare si stocare a apei de irigat și care nu afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață;

• Investiția vizează suprafețe identifi-cate în Strategia investițiilor în sectorul irigațiilor;

• Investiția trebuie să respecte prevederile legislației în vigoare privind efectele asu-pra mediului, iar în cazul în care aceasta poate avea efecte negative, va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asu-pra mediului;

• Solicitantul să facă dovada deținerii în folosință a terenului/activului fizic aferent investiției;

• Sistemul de irigații prevăzut prin proiect trebuie să fie racordat la un sistem (infra-structura principală) funcțional, în funcție de soluția tehnică abordată prin proiect.

Principii de selecțieInfrastructura de acces agricolă

• Principiul scopului multiplu al obiecti-vului investițional (ex: acces pentru mai mulți agenți economici, acces la rute al-ternative sau preluarea traficului realizat de mașinile agricole de pe anumite artere rutiere, scop agroturistic etc.);

• Principiul suprafețelor agricole deservite;• Principiul complementarității cu subpro-

gramul pomicol.

32 33

Infrastructura de acces silvică

• Principiul accesibilizării zonelor fores-tiere prin investiții noi;

• Principiul suprafeței de fond forestier deservită.

Infrastructura de irigații• Principiul complementarității cu investiții

pentru modernizarea sistemelor de irigații în aval;

• Principiul economiei de apă;• Principiul alimentării direct de la sursă

sau în sistem gravitațional;• Principiul suprafețelor deservite.

Principiile de selecție vor fi detaliate în le-gislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 urmărind să asigure tra-tamentul egal al solicitanților, o mai bună uti-lizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniu-nii în materie de dezvoltare rurală. De aseme-nea, principiile de selecție vor asigura dezvol-tarea echilibrată a agriculturii din România, ponderea criteriilor de selecție realizându-se în funcție de evoluția programului și dezvol-tarea sectoarelor prioritare în concordanță cu strategia programului.

În ceea ce privește investițiile pentru irigații, pot fi făcute investiții colective, acestea fiind

cele realizate de către Federația Organizații-lor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, în in-teresul membrilor.

Investițiile în sistemele de irigații de la nivelul fermei trebuie să respecte prevederile artico-lului 46 din Regulamentul (UE) nr.1305/2013, după cum urmează:

I. În cazul îmbunătățirii/modernizării unei instalații de irigații existente:

• investiția este în conformitate cu planurile de gestionare ale bazinelor hidrografice;

• investiția prevede contorizarea apei;• dacă corpul de apă subterană sau de

suprafață este satisfăcător, conform avizului autorității competente, investiția trebuie să asigure, în urma unei evaluări ex ante, posibile economii de apă cu o valoare de minimum 5%, în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației existente;

• dacă corpul de apă subterană sau de suprafață este nesatisfăcător, conform avizului autorității competente, investiția asigură reducerea nivelului total de apă utilizat în exploatație, care se ridică la cel puțin 50% din potențialul econo-miei de apă posibil a fi realizat la nivelul investiției.

II. În cazul creșterii nete a suprafețelor

irigate, acolo unde corpul de apă sub-terană sau de suprafață este satisfă-cător, investiția este eligibilă dacă:

• este în conformitate cu planurile de ges-tionare ale bazinelor hidrografice;

• prevede contorizarea apei;• corpul de apă subterană sau de suprafață

este satisfăcător, conform avizului autorității competente (deține aprobarea administrației Naționale „Apele Române” prin structurile sale teritoriale);

• analiza de mediu arată că nu va exista niciun efect negativ semnificativ asupra mediului.

III. În cazul creșterii nete a suprafețelor irigate, acolo unde corpul de apă sub-terană sau de suprafață este nesatisfă-

cător, investiția este eligibilă dacă:

• este în conformitate cu planurile de ges-tionare ale bazinelor hidrografice;

• prevede contorizarea apei;• este combinată cu o investiție într-o

instalație de irigație existentă sau într-un element al infrastructurii de irigații care, în baza evaluării ex ante, asigură posibile economii de apă având valoarea de mini-mum 5%, în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente;

• asigură o reducere efectivă a utilizării apei, la nivelul global al investiției, care se ridică la cel puțin 50% din potențialul economiei de apă posibil a fi realizat cu ajutorul investiției în instalația de irigație sau în elementul infrastructurii existente.

34 35

PROIECTE EUROPENE DE INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURĂ AGRICOLĂ ȘI FORESTIERĂ, FINANȚATE DIN FONDURI FEADR 2007 – 2013

Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor agricole de exploatație în municipiul Fetești, județul Ialomița.

Titlul proiectului: Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor agri-cole de exploatație în municipiul Fetești, județul IalomițaInvestiția este realizată prin Axa 1 – „Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier” a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 125 (sub-măsura 125 a2) –„Îm-bunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silvicul-turii” Beneficiar: municipiul FeteștiLocalizarea proiectului: orașul Fetești, județul IalomițaRegiunea de dezvoltare: Sud-MunteniaPerioada de implementare: 2012 – 2014Buget total: 983 435 euroAjutor public nerambursabil: 790 554 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 192 881 euroTema abordată: modernizarea infrastructurii agricole de acces către exploatațiile agricole (căi de acces din afara exploatațiilor agricole)

Fetești este un municipiu din județul Ialomița, localizat în regiunea Sud-Muntenia, ce cuprinde pe lângă zona de reședință și satele aparținătoare, Buliga, Fetești-Gară și Vlașca. Proiectul de in-vestiții se referă la modernizarea a 10 drumuri de exploatare agricolă (De 222, De 233, De 290, De

520, De 464, De 523, De 462, De 447, De 446, De 439), aflate în domeniul public al municipiului Fetești, incluse într-un traseu ce deservește 890,56 de hectare de terenuri agricole, precum și nouă agenți economici.

Înainte de implementarea proiectului, drumurile agricole de exploatare propuse spre moderniza-re au fost în mare parte drumuri de pământ, care deveneau impracticabile atunci când ploua în cantități mai mari. Prin modernizarea acestora, s-a oferit o rută alternativă care să preia traficul agricol de pe drumurile naționale DN 3A și DN 3B, pe un segment de 10,33 km. Ruta alternativă are o lungime totală de 9,775 km, din care 8,619 km sunt drumuri de exploatare, prevăzute pentru modernizare în cadrul prezentului proiect și 1,156 km alte drumuri publice, netratate în cadrul proiectului. În cadrul rutei alternative, lungimea drumurilor de exploatare agricolă propuse pen-tru modernizare reprezintă mai mult de 95%.

Principalele rezultate ale proiectului se referă la:

• fluidizarea traficului prin redirecționarea traficului agricol pe ruta alternativă la drumurile naționale DN 3A și DN 3B;

• reducerea timpului de transport și creșterea calității acestuia prin micșorarea sau eliminarea obstacolelor și a limitărilor aplicate utilajelor agricole și de transport;

• economisirea carburanților, reducerea emisiilor de poluanți;• creșterea siguranței circulației și a confortului pentru conducătorii utilajelor și autovehiculelor

de transport; • reducerea costurilor de operare a autovehiculelor și îmbunătățirea capacității portante; • creșterea gradului de mobilitate a populației și a bunurilor agricole, prin asigurarea accesului

către și dinspre 942,56 hectare de teren agricol.

Dincolo de aspectele prezentate mai sus, proiectul a condus la dezvoltarea socio-economică a localității și la creșterea locurilor de muncă, cu precădere în sectorul agricol. Proiectul poate fi considerat unul de succes, deoarece, prin implementarea acestuia au fost îndeplinite obiectivele generale ale Măsurii 125 „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii”, și anume „adaptarea infrastructurii agricole la noile struc-turi de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăților în vederea crește-rii competitivității sectorului agricol”, pe raza municipiului Fetești, întrucât drumurile moderni-

36 37

zate deservesc 942,56 hectare de teren agricol.

Pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul a întâmpinat o serie de dificultăți de natură tehnică, însă buna comunicare cu agenția de plăți a condus la clarificarea acestor aspecte și la depășirea greutăților. Respectarea tuturor prevederilor Ghidului Solicitantului, a contractului de finanțare și a anexelor acestuia, precum și a recomandărilor și instrucțiunilor date de personalul AFIR au asigurat succesul proiectului.

MALTAIrigații durabile și eficiente bazate pe contorizarea captării apelor subterane utilizate în scop agricol de către fermieri

Titlul proiectului: Contorizarea apelor subterane utilizate în scop agricol Investiția este realizată prin Axa 1 – „Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier” a Programului de Dezvoltare Rurală 2007-2013 al Maltei, prin Măsura–„Îmbunătățirea și dezvol-tarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii” Beneficiar: fermieri individualiLocalizarea proiectului: Malta, regiunea Gozo și CominoRegiunea de dezvoltare: Gozo și Comino Perioada de implementare: 2011 – 2013Buget total: 2 222 000 euroAjutor public nerambursabil: 1 499 850 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 499 950 euroTema abordată: creșterea competitivității sectorului agricol; restructurarea, dezvoltarea po-tențialului fizic și promovarea inovării.

Proiectul a vizat dezvoltarea infrastructurii agricole necesare pentru a măsura și monitoriza can-titatea de apă subterană utilizată de fermierii din regiunea Gozo și Comino în scopuri agricole.

Proiectul a ajutat la atenuarea problemelor agricultorilor privind utilizarea apei pentru irigat din surse subterane și a contribuit la conservarea rezervelor de apă existente.

De-a lungul timpului, a devenit evident că supra-exploatarea surselor de apă subterană, destul de limitate în Malta, a condus la o deteriorare treptată, dar constantă, a calității apelor subterane, în special datorită pătrunderii apei sărate. În plus, nu au fost efectuate controale și monitorizări ale cantităților de apă extrase de către entitățile private. Guvernul maltez a decis ca toate cantitățile de apă subterană extrase din puțuri private să fie contabilizate și, în acest sens, a adoptat o stra-tegie națională de contorizare, monitorizare și control privind captarea apelor subterane, oferind, în același timp, resurse alternative de apă utilizatorilor.

Obiectivul general al proiectului a fost în acord cu noile prevederi privind utilizarea apei sub-terane și a urmărit limitarea captării apei subterane pentru evitarea pătrunderii de apă sărată în corpurile de apă subterană existente. Ideea de bază a proiectului s-a referit la dozarea apelor subterane prin oferirea unei indicații clare asupra cantității de apă captată prin puțurile private, utilizate de fermieri.

Activitățile principale ale proiectului s-au concretizat în furnizarea și instalarea de contoare de apă pe foraje private de apă subterană (puțuri private) pentru uz agricol. De asemenea, prin pro-iect, pentru zonele agricole care respectau standardele de irigare, au fost realizate conducte de canalizare a apelor reziduale.

Fermierii consideră că principalele rezultate și beneficii ale instalării sistemului de contorizare a apelor subterane, captate în scopuri agricole, se referă la un control mai bun asupra cantității și calității resurselor de apă utilizată, ce conduce, totodată, și la reducerea consumului de energie pentru captarea apei necesare utilizării în scop agricol.

În Malta, cea mai mare parte a activităților agricole depinde de apele subterane, iar supra-capta-rea acestora a redus considerabil această sursă de apă.

Un factor critic este legat de procesul de conștientizare a fermierilor cu privire la importanța măsurării cantității de apă subterană, astfel încât aceștia să aplice sistemele de monitorizare și contorizare a apei utilizate pentru irigații și alte activități agricole.

38 39

Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) – reprezintă structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înființate în condițiile legii de unitățile administrativ teritoriale, pentru realizarea în comun a unor proiecte pentru dezvoltare, proiecte de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice (Le-gea Administrației Publice Locale nr. 215/2001);AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, instituție publică cu personalitate juridică, subordonată Mi-nisterului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – scopul AFIR îl constituie derularea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar;ANIF – Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare, instituție cu personalitate juridică, subordonată Ministe-rului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ce exploatează, administrează, întreține și repară amenajările de îmbunătățiri funciare din domeniul public sau privat al statului, declarate de utilitate publică (potrivit criteriilor stabilite prin Nor-mele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005, cu modificările ulterioare);Avans – plată acordată de AFIR din valoarea cheltuielilor eligibile pentru un proiect de investiții aprobat, cu condiția constituirii unei garanții bancare sau echivalente, corespunzătoare procentului de 110% din valoarea avansului, în conformitate cu art. 45 (4) și art. 63 ale R 1305/2014;Beneficiar – persoană juridică/persoană fizică autorizată care a realizat un proiect de investiții și care a încheiat un contract de finanțare cu APDRP pentru accesarea fondurilor europene prin FEADR; Cererea de finanțare – reprezintă solicitarea completată electronic pe care potențialul beneficiar o înaintează pentru aprobarea contractului de finanțare a proiectului de investiții, în vederea obținerii finanțării nerambursabile; Cofinanțarea publică – reprezintă fondurile nerambursabile alocate proiectelor de investiție prin FEADR; aceasta este asigurată prin contribuția Uniunii Europene și a Guvernului României; Criterii de eligibilitate – condiții obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potențialul beneficiar la întoc-mirea proiectului pentru a putea fi selectat în vederea acordării finanțării FEADR. Criteriile de eligibilitate generale ale măsurii și cele specifice ale submăsurilor sunt menționate în Fișa tehnică; Criterii de selecție – reprezintă un set de condiții definite pentru stabilirea fiecărei măsuri în parte și utilizate în vederea ierarhizării proiectelor care pot primi finanțare nerambursabilă;Eligibil – care îndeplinește criteriile și condițiile precizate în Ghidul Solicitantului, Cererea de Finanțare și Contrac-tul de Finanțare pentru FEADR; FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune;Fișa măsurii – descrie motivația sprijinului financiar nerambursabil oferit, obiectivele măsurii, aria de aplicare și acțiunile prevăzute, tipul de investiție, menționează categoriile de beneficiari eligibili și tipul sprijinului acordat;Investiție nouă – lucrările de construcții montaj, utilaje, instalații, care se realizează pe amplasamente noi;Investiții colective – reprezintă investiții realizate de către Federația Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, prin efectuarea unor investiții în sistemul de irigații, în interesul membrilor;Infrastructura primară de irigații se referă la infrastructura de aducțiune a apei de irigații, începând de la sursă sau priză până la punctele de livrare a apei pentru OUAI;

Măsură – definește aria de finanțare prin care se poate realiza cofinanțarea proiectelor (reprezintă o sumă de activi-tăți cofinanțate prin fonduri nerambursabile); Modernizare – cuprinde lucrările de construcții și/sau montaj și instalații privind reabilitarea, refacerea infrastructurii aparținând tipurilor de investiții derulate prin măsură, care se realizează pe amplasamente existente, fără modificarea destinației/ funcționalității inițiale;Politica Agricolă Comună (PAC) – este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesa-rea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și care acordă o atenție sporită dezvoltării rurale. Are la bază prețuri comune și organizații comune de piață; PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia va putea fi accesat Fondul Euro-pean Agricol pentru Dezvoltare Rurală și care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene;Rata sprijinului – reprezintă rata contribuției publice pentru operațiune/acțiune eligibilă din cadrul unei măsuri sau sub-măsuri;Reabilitare – ansamblul operațiunilor de reparare, punere în funcțiune a unor structuri/infrastructuri existente, uzate moral și/sau fizic și cu dotarea cu tehnologii moderne bazate pe concepții tehnice de dată recentă, în scopul creșterii performanțelor de exploatare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, reducerea consumului de energie, reducerea poluării etc;Rută alternativă – traseul realizat parțial sau total prin proiect care, pe lângă accesul la exploatații agricole, asigură preluarea traficului agricol de pe drumuri europene, naționale sau județene sau de pe un traseu compus din două sau trei dintre aceste categorii de drumuri. Asigurarea continuității rutei alternative (în situația în care nu se realizează integral prin proiect) se face numai prin drumuri publice clasificate inferior (comunale, vicinale, străzi) celor de pe care se preia traficul agricol (județene, naționale sau europene);Sistemul de irigații din aval – este rețeaua hidraulică distinctă de structuri, pompe, canale, conducte care poate fi folosită pentru a putea prelua și/sau transporta, distribui și aplica apa pentru irigații pe o suprafața de teren definită și care cuprinde terenul, clădirile, echipamentul fix sau mobil, drumurile de acces și infrastructura aferentă, pentru a exploata, întreține și repara sistemul de irigații, aflată între sursa sau priza de apă și punctele de livrare a acesteia pentru OUAI;Suprafața de udare – suprafața care poate fi irigată dintr-un punct de livrare. Mărimea acestei suprafețe se deter-mină din documentele de constituire a organizației sau a federației de organizații;Suprafață udată – suprafața care se irigă într-un sezon de irigații, așa cum este definită de Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Mărimea suprafeței se declară de orga-nizație sau federație pe baza aprobării adunării generale a organizației sau a consiliului de administrație al federației; Valoarea eligibilă a proiectului - reprezintă suma cheltuielilor pentru bunuri, servicii și/sau lucrări care se înca-drează în Lista cheltuielilor eligibile, precizată în ghid și care pot fi decontate prin FEADR. Procentul de cofinanțare publică și privată se calculează prin raportare la valoarea eligibilă a proiectului;Valoarea neeligibilă a proiectului – reprezintă suma cheltuielilor pentru bunuri, servicii și/sau lucrări care sunt încadrate în Lista cheltuielilor neeligibile precizată în fișă măsurii, și respectiv în ghid și, ca atare, nu pot fi decontate prin FEADR. Cheltuielile neeligibile nu vor fi luate în calcul pentru stabilirea procentului de cofinanțare publică. Cheltuielile neeligibile vor fi suportate integral, din punct de vedere financiar, de către beneficiarul proiectului. În situația în care un proiect include, atât o investiție nouă, cât și modernizarea uneia existente pentru aceeași acțiune, se consideră că proiectul face parte din categoria majoritară valoric.

glosar

40 41

1. Acordul de Parteneriat al României 2014-2020/ versiunea 2014RO16M8PA001.1.2, adoptată de Comisia Europeană (www.mfe.ro)

2. Fișa tehnică a măsurii 4 „Investiții în active fizice”, sub-măsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” - varianta draft, decembrie 2014 (www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/fisele-masurilor-pndr-2014-2020.html)

3. Material informativ al Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene privind agricultura și apa (www. ec.europa.eu/agriculture/envir/water/index_en.htm)

4. Pachet legislativ UE privind Politica de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2014-2020 (www.ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020)

5. Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie 2014 (www.madr.ro/.../dezvoltare-rurala/programare-2014-2020)

6. Proiect de reabilitare și reformă a irigațiilor – analiza economică a sectorului de irigații, raport final, mai 2009, elaborat de Banca Mondială și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro /pages/proiect-de-reabilitare-si-reforma-a-irigatii.pdf)

7. Raportul anual de progres privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală în anul 2013 (http://www.madr.ro/ro/pndr/raport-anual-pndr.html)

8. Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (www.fonduri-ue.ro/.../5_Regulamentul_1305_2013)

9. Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală (http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/policy-in-action/rdp_view/en/view_projects_en.html)

10. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (http://www.rndr.ro/BunePracticiLista_V2.aspx)11. Strategia Investițiilor în Sectorul Irigațiilor - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

Proiectul de Reabilitare și Reformă a Sectorului de Irigații (www.madr.ro /pages/strategie/strategie-investitii-irigatii.pdf)

Bibliografie

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2015

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale