Cum trebuie să arate o infrastructurăviabilă pentru biciclete ?

Consultări cu cetă enii – 2 februarie 2015ț

Organizator – Organiza ia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR)ț

Criteriile calitative ale unei infrastructuri pentru biciclete

Infrastructura pentru biciclete trebuie să fie

1. Sigură2. Directă3. Continuă i accesibilă (Coezivă)ș4. Confortabilă 5. Atractivă

Cele 5 criterii calitative, stabilite de experţii olandezi, au fost recunoscute la nivel internaţional ca principii directoare autorizate.

Criteriu calitativ: infrastructură sigură

să ofere siguranţă i ș percepţia siguranţei.

Criteriu calitativ: infrastructură directă

să ofere conexiuni rapide între punctul de plecare i cel de destina ieș ț

Criteriu calitativ: infrastructură continuă i accesibilă (Coezivă)ș

să fie continuă i semnalizată în mod școrespunzător

Criteriu calitativ: infrastructură confortabilă

să aibă suprafaţă netedă, antiderapantă, bine între inută, drenatăț

Criteriu calitativ: infrastructură atractivă

să ofere rute atractive

Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane

Pentru dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane este prioritar pentru ora ul Bucure ti ca spaţiul ș șpietonal să fie extins i îmbunătăţit iar ștransportul public să devină atractiv prin materializarea de benzi dedicate.

Nu se vor realiza piste pentru biciclete în detrimentul pietonilor sau al transportului public.

Abordarea problemei

Nu se vor construi, marca, recunoa te i utiliza ca ș șatare piste pentru biciclete decât cu asigurarea standardelor de calitate.(“Decât una proastă, mai bine deloc”)*

*Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – Radu Mititean, șpresedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș

Utilitate

Utilitatea trebuie să fie factor central de planificare: reţeaua trebuie să asigure prioritar conectarea cât mai bună i completă a zonelor rezidenţiale cu cele șde servicii de interes – învăţământ, sport, comerţ, industrie etc

Planurile să fie orientate spre grupul-ţintă. ("construim pentru cetăţeni, unde au ei nevoie, nu unde este loc sau pe unde vrem noi să îi ducem")*

*Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – Radu Mititean, șpresedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș

Urbanism participativ

Implicarea cetăţenilor în toate etapele, de la planificare la execuţia infrastructurii pentru biciclete, vine în sprijinul autorităţilor i al șexecutanţilor prin oferirea de informaţii clare despre ceea ce î i doresc utilizatorii. ș

Urbanismul participativ este un principiu de bază pentru implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă.

Utilizatori

Proiectarea pistelor pentru biciclete trebuie să ţină cont că infrastructura din Bucure ti are ca șscop cre terea numărului de utilizatori. ș

De aceea trebuie ca pistele pentru biciclete să fie atractive, confortabile i accesibile bicicli tilor ș șîncepători, fie că ace tia sunt copii, adolescenţi șsau adulţi.

Eficienţă (1)

Bicicleta este cel mai eficient mod de transport terestru din punct de vedere energetic, întrecând mersul pe jos, trenul i toate categoriile de șautovehicule.

Pentru ca această eficienţă să fie valorificată este nevoie ca biciclistul să parcurgă distanţele cu un număr cât mai mic de opriri.

Eficienţă (2)

Încurajarea mersului cu bicicleta presupune ca, în intersecţiile aflate pe rutele de deplasare, utilizatorul să fie obligat să oprească de mai puţine ori decât dacă ar fi urmat acel traseu cu autoturismul.

Descurajarea mersului cu bicicleta presupune ca, în intersecţiile aflate pe rutele de deplasare, utilizatorul să fie obligat să oprească de mai multe ori decât dacă ar fi urmat acel traseu cu autoturismul.

Nu se admit măsurile de descurajare a mersului cu bicicleta.

Adaptabilitate

Scopul realizării infrastructurii pentru biciclete este de a încuraja bucure tenii, prin oferirea de școndiţii optime, să utilizeze tot mai mult bicicleta ca mijloc de transport cotidian.

Modul de realizare a infrastructurii trebuie să permită dezvoltarea capacităţii de a prelua un flux mai mare de biciclete, odată cu cre terea șnumărului de utilizatori.

Lăţimea utilă a pistelor pentru biciclete

Spaţiul de siguranţă

Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei pentru biciclete la construcţiile laterale, stâlpi, pomi, garduri, etc este de 0,50 m.

Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei pentru biciclete la alte căi de circulaţie învecinate, altele decât trotuarele i aleile de șpietoni (căi de acces în magazine, parcuri, locuinţe, etc) este de 1,50 m.

Materialul i calitatea suprafeţei de rulajș

Tipul de material trebuie să fie asfalt sau alte suprafeţe netede i totu i aderente. ș ș *

Nu sunt admise pavele, piatra cubică sau orice alte materiale care fac mersul cu bicicleta inconfortabil.

Nu se admit marcaje în relief pe suprafaţa pistei pentru biciclete.

* Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – șRadu Mititean, presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș

Viabilitatea în orice condiţii meteo

Aderenţa suprafeţei pistei, inclusiv în condiţii de iarnă, trebuie asigurată la fel ca la carosabilul pentru autovehicule.

Modul de realizare a pistelor trebuie sa prevină băltirea apei, să asigure scurgerea i evacuarea șapelor pluviale.

Planificarea unei infrastructuri pentru biciclete trebuie să conţină un plan de măsuri privind operaţiunile de întreţinere i asigurarea viabilităţii.ș

Obstacole

Singurele obstacole admise i recomandate sunt șicanele pentru reducerea vitezei bicicli tilor la ș ș

intersecţiile cu aleile pietonale din parcuri sau grădini i la traversările peste calea ferată. ș

Aceste icane trebuie semnalizate i ș șpresemnalizate.

Accesibilitate (1)

Pistele pentru biciclete trebuie să fie semnalizate vizibil, dar nu în exces, pentru toţi participanţii la trafic.

Trebuie să existe indicatoare de direcţie i distanţă. ș Intersecţiile trebuie presemnalizate prin marcaje

astfel încât bicicli tii sa se poată încadra pe benzi în șfunctie de direcţia de mers.

De-a lungul pistei trebuie să existe parcări pentru biciclete, în special în zonele de interes.

Accesibilitate (2)

Pentru parcarea de scurtă durată este nevoie ca tipul constructiv să permită sprijinirea i șasigurarea cadrului i a ambelor roţi. ș

În cazul parcării de lungă durată (în gări, parcări de re edinţă, etc) bicicletele trebuie asigurate șîntr-un spaţiu închis i supravegheat.ș

Administraţia locală trebuie să sprijine i să șîncurajeze asociaţiile de proprietari să amenajeze parcări de re edinţă pentru biciclete. ș