7/24/2019 otr 71

1/48

LEZIUNILE DENTARE

1. Clasificarea leziunilor dentare necarioase.

a) defecte ereditare :

- hipoplazie de smalt

- amelogenesis imperfecta

- dentinogenesis imperfecta- dens. eragenatus

b) uzura dd :

- eroziune

- abraziune cervicala

- atritie

- abfractie

c) discromii :

- endogene

- exogene

d) traumatismele dd

2. Uzura dentara.

- modificari morfologice corono-radiculare prin pierdere lenta, progresiva, de substanta dura dentara

- cauzele sunt diferite fata de cele ale proceselor carioase sau leziunilor traumatice

- poate fi consecinta evolutiei fiziologice in timp, dar frecventa este provocata de o serie de cauze patologice.

Pentru :

* eroziune : solubilitatea acida exoendogena

* atritie : uzura suprafetelor in contacte dendo-dentar directe fara interpozitia alimentelor sau fara

interventia altor factori exogeni

* abraziune : uzura prin frictiunea oricarui corp extern exercitata asupra dd care sunt implicati in incizie,

triturare, prindere sau tinerea unor obiecte !sunt incluse si manopere de igienizare prin peria" dentar)

#. Eroziunea dentara.

- factori exogeni :

a) dieta : acizi !citric, acetic,carbonic)

b) abilitati profesionale !mediul cu concentratie mare de acizi)

c)poluare

- factori endogeni :

a) afectiuni digestive : hernia hiatala, ulcer peptic, indigestiile cronice

b) afectiuni neuropsihice : anorexia, bulimia

c) alcoolismul cronic

d) dureri fiziologice asociate sarciniie) regurgitatii voluntare

$. Atritia dentara.

- uzura mecanica a suprafetelor implicate

- depinde de : intensitatea fortelor exercitate% calitatea structurii dure dentare% durata actiunii respective

a) ocluzala incizala :

zone de uzura ca o suprafata aplatizata sau usor adancite, circumscrise de margini bine determinate

aceste fatete corespund cu exactitate suprafetelor atritionale de la nivelul antagonistilor

b) interproximala : -& apare la nivelul ariilor de contact de pe fetele proximale ale dd adiacenti prin frictiuni

consecutive deplasarilor dd cauzate de forte ocluzale sau de alta natura !'#)

(. Abraziunea si abfractia dentara.

- intereseaza fata vestibulara, mai ales in zona cervicala

1

7/24/2019 otr 71

2/48

* leziuni discoidale lenticulare !sub forma de farfurie, excavari cu extindere mare in smalt si o

profunzime mai redusa, descriind un planseu concav si relativ uniform)

* leziuni cuneiforme !in forma de ) - santuri cu orientare '- care au o largime mai redusa si mai bine

delimitata, iar adancimea leziunii este mai mare +& o incizura al carei fund e ascutit si relativ net. ste strict

localizata la nivel cervical !sub colet)

* consecutiva in mod frecvent si repetat a unui grup de dd !min 2-# dd) pt aplicare, tinerea sau

sectionarea unor obiecte. -& activitati profesionale sau existenta ticurilor% -& strict local la nivelul grupului de dd

respectivi, evolutiv este ft marcata si apare doar pe anumite suprafete

zona de abraziune spre deosebire de fateta de atritie, nu prezinta margini in totalitate bine definite sinete% ea tinde sa rotun"asca vf cuspidiene, marginile ocluzale sau incizale.

uprafata abrazata capata un aspect adancit excavat, poate a"unge la denudarea dentinei.

* ocluzala - se produc modificarea reliefului cuspidian !vf cuspizii activi - palatinali max, vestibulari

mand), a santurilor, fosetelor de spri"in si pe pantele cuspidiene

/bfractia - leziune de tip cuneiform, consecutive unor traume ocluzale.

0. Discromiile dentare endogene (enumerare.

a) dentinogeneza imperfecta - albastru-cenusiu deschis, brun inchis

b) amelogeneza imperfecta : alb opac - galbui

c) depozite de dentina secundara !senescenta), tertiara !de reactie)

d) necroza pulpara bruna sau gri opace) continutul camerei pulpare !uneori in pulpite cronice, gangrena)

f) ranulom Palazzi - pulpa a ros tesutul dentar !coloratie rozalie-rosiatica)

g) iscromia tetraciclinica

h) luoroza

3. Discromiile dentare din anomaliile de structura.

/melogeneza imperfecta

- este o afectiune cu caracter genetic, poate fi transmisa atat recesiv cat si dominant

- apare la dentitia temporara

- dintii prezinta o culoare alb - cretos, uneori cafenie

- reprezinta un defect de maturizare, de inglobare a calciului in structura smaltului- se poate rezolva prin aplicarea unor fatete sau acoperirea dintilor cu coroane dentare

entinogeneza imperfecta

- este o afectiune cu caracter genetic, transmisa recesiv

- apare in special la dentitia temporara

- dintii prezinta o coloratie care variaza de la maro - roscat la gri - opalescent

4ipoplazia adamantina

- este o modificare de culoare a dintilor ca urmare a unei traume sau unei infectii la nivelul germenului

dentar

- apare la dentitia deciduala

iscromii dentare determinate de mineralizarea secundara. urvin dupa contuzii sau subluxatii dentare si,

ca urmare a obliterarii camerei pulpare si a canaliculelor dentinare, pot sa reduca sau sa suprime

transluciditatea dintelui, dandu-i o culoare galben-bruna.

5. Discromia tetraciclinica.

epinde de :

- doza de antibiotic administrata

- durata tratamentului

- tipul de derivat tetraciclinic utilizat

- intervalul de dezvoltare al copilului la care a fost administrat

'ecanismul de aparitie al coloratiei tetraciclinice se crede ca este o reactie de chelare a ionilor de calciu de

la suprafata structurii hidroxiapatitei 6n curs de mineralizare. 7etraciclina nu este acumulata decat partial insmalt. d permanenti ant sufera un pr de pigmentare in urma tratam cu tatraciclina efectuate la varste cuprinse

intre #-3 ani, iar tipul alterarii culorii depinde de doza de antibiotic administrata si depinde de derivatii de

tetraciclina utilizati.

2

7/24/2019 otr 71

3/48

8lasificare :

* clasa 9 - coloratie galbena, gri sau bruna, relativ uniforma pe toata suprafata colorata

* clasa 99 - coloratie intensa a zonelor afectate, relativ uniforma, dar nu prezinta caracteristici de

dispunere in banda

* clasa 999 - dispuneri orizontale caracteristice% coloratie neregulata, gri inchis sau albastra neuniforma,

cu aspect de benzi diferentiate

* clasa 9 - coloratie foarte intensa, foarte saturata, in benzi sau pla"e neuniforme, galben inchis, brun

cenusiu, exceptional violet inchis

. !luoroza.

- frecvent local, langa vf cuspidian sau marginea incizala

- apar daca in primii ani d viata copilul ingereaza o concentratie de fluor de peste 1mg; de apa

- smaltul dd apare pestrit,marmorat, cu aspect

7/24/2019 otr 71

4/48

- compusi chimici din pulberi, aerosoli sau fumul indus pot determina aparitia de depozite colorate pe dinti

- coloratie neagra : e, 'g, /g

- coloratie bruna : 8u, 9, @r

- coloratie gri-cenusiu : 4g, Pb

1(. Traumatismele dentare.

- fisura coronara - intereseaza doar smaltul, fara pierdere de substanta dura dentara

- fractura coronara nepenetrantanecomplicata care nu expune pulpa dentara sau nu produce deschiderea

camerei pulpare- fractura coronara penetrantacomplicata cu expunerea pulpei dentare sau deschiderea camerei pulpare. Poate fi

simpla de smalt sau simpla de smalt si de dentina. Poate aparea in urmatoarele situatii :

* dd vitali

* dd cu pulpa necroticagangrena pulpara simpla sau complicata netratata

* dd devitali cu tratament endodontic si cu restaurare coronara

10. Clasificarea leziunilor carioase sim$le du$a ti$% localizare si $rogresie.

- dupa tip - asociate unor restaurari !carie marginala, recidiva de carie)

* primare

* secundare

- dupa localizare - la nivel* coronar: santuri si fisuri de pe suprafata ocluzala, , . uprafata neteda a fetelor: , , ',

* radicular : carii de radacina

* asocieri ale celor doua teritorii

- din punct de vedere al progresiei :

* necavitare

* cavitare - cu pierdere variabila de subst

* procese carioase initiale sau avansate

* procese carioase rampante !cu evolutie f rapida si simultana pe mai multi dd)

* procese carioase active care pot fi lente sau rapide

* procese carioase stationare sau oprite in evolutie - neevolutia procesului carios fara interventia

medicului* carie oculte sau dentinare la care smaltul macroscopic este integru, putand prezenta zone de

demineralizare locale, dar difera aparitia caviatii, in timp ce dentina radiologic prezinta zone mari de

demineralizare care pot a"unge pana in vecinatate. Procesul carios actioneaza pe , , 8 sau pe combinatia

acestora.

orme complicate : afectiuni pulpare, necroza A gangrena, afectiuni periapicale

13. Clasificarea leziunilor carioase sim$le du$a o$tiunea de tratament si e&olutie.

- optiunea de tratament :

* beneficiaza de tratament profilactic - leziuni necavitare

* beneficiaza de tratament restaurator - leziuni cavitare

* nu necesita o asistenta activa, ci doar o monitorizare - leziuno stationare

- evolutia procesului carios :

* favorabil - daca sunt tratate la timp

* complicatii

B imediate : inflamatii pulpare acutecronice% gangrena puplara simplacomplicata

B tardive : extractia dd cu tulburari masticatorii, fizionomice, fonatie, ocluzie, intretinere

B la distanta : focare de infectie% tulburari /7' consecutiv procesului carios

'ETDE DE DETECTIE A LEZIUNILR DENTARE

))*. Clasificarea metodelor diagnostice clinice.g clinic al 8 se pune in urma ex clinic subiectiv si obiectiv.

C xamenul subiectiv :

- modificari de culoare

$

7/24/2019 otr 71

5/48

- durere

- lipsa de subst dura dentara

- sangererari ale papilei interdentare

- leziuni la nivelul mucoasei : "ugale, labiale, linguale

C xamenul obiectiv :

- lipsa de subst dura dentara

- modificarea de culoare

- uneori leziuni ulcerative ale marginilor limbii sau mucoasei "ugale

- papila interdentara tumefiata, rosie violacee, sangeranda la atingerea cu sonda- sensibilitate la palparea cu sonda

- pierderea de subst dura dentara - intinderea si profunzimea acesteia

- camera pulpara

- se mai pot observa : eventuale leziuni ale mucoasei "ugale, linguale, labiale

C xamene complementare

- teste de vitalitate

- percutia in ax

- examen radiologic

- semnul firului de matase

- in cazuri exceptionale : fora" explorator

))+. Caracteristicile unui test diagnostic ideal.

- noninvaziv

- realist, obiectiv

- rapid

- senzitiv si specific

- sa furnizeze date simple, certe si direct corelabile cu evolutia biologica la nivelul structurii investigate

- usor de utilizat de catre clinician, suportabil de catre pacient

- acceptabil si eficient raportat la pret

- sa nu necesite o dotare tehnica deosebita

)),. 'etoda diagnostica &izual tactila.- directa - oglinda, lumina, sondare usoara

Dtila pt leziuni dentare carioasa si necarioase.

'odern - sistemul european de examinare : examinare vizuala detaliata dupa o curatare a dd in

prealabil, peria", utilizarea atei dentare inclusiv detartra" daca este necesar si uscare cu aer comprimat. ureaza

1= min. etecteaza in plus:

- cavitatia si apreciaza gradul de pe fetele de unde exista acces direct%

- certifica existenta cariilor marginale fara pierdere importanta de substanta

ondarea a fost criticata deoarece :

* poate produce transferul de microorganisme cariogenice de la zonele infectate la zonele neinfectate

* poate traumatiza ireversibil leziunile necavitare potential remineralizabile din smalt si dentina

* nu are o acuratete diagnostica mai mare decat inspectia in cazul fisurilor ocluzale si ale suprafetelor proximale

posterioare

)-. 'etoda diagnostica &izual tactila cu se$ararea tem$orara a dintilor.

- se adreseaza leziunilor suprafetelor proximale la dd frontali sau laterali

- ofera vizibilitatea directa si acces pt aplicarea metodei vizuale si metodei vizual-tactila

- permite o evaluare mai corecta a tipului de leziune !coloratie, aspect al suprafetei) sau o gradului de cavitatie

!localizare, adancime, intindere)

- rapida - cu separator 9vorE la dd frontali

- lenta - foloseste un inel elastomeric, care se introduce vertical in spatiul interdentar de investigat si se lasa #

zile la P' si ( zile la '. 9nelul are grosimidiametre diferite pt P''.

)-). Camera intraorala. A&anta/e $entru medic si $acient.

- un instrument usor de manuit perfect adaptat caracteristicilor spatiale ale cavitatii bucale

(

7/24/2019 otr 71

6/48

- permite implicarea directa a pacientului la luarea deciziei

- posibila modificare a atitudinii sale negative fata de planul de tratament propus de medic

- medicul

* permite vizualizarea pe ecran a situatiei reale a zonei care necesita tratament

* ofera informatii rapide asupra posibilitatilor reale de tratament

* amelioreaza vizibilitatea asupra campului operator

* are avanta"ul lucrului din spate si dreapta pacientului

* marirea imaginii, posibila pe ecran, permite vizibilitatea unor zone putindeloc accesibile

vederii directe

)--. 'etoda diagnostica endosco$ica.

'etoda endoscopica sau nd8P :

- pt detectia proceselor carioase primare si secundare proximale, subgingivale, a adaptarii marginale a

restaurarilor-obturatii, incrustatii, microproteze

'etoda utilizeaza un microsistem video intraoral special dezvoltat permite o vizualizare a suprafetelor

dentare greu accesibile vederii directe

- ( tipo dimensiuni !lungime si grosime si angulatie a piesei de mana)

- marire a imaginii de 2$-$5x si iluminare intensa a campului investigat

- posibilitatea de irigare a zonei care indeparteaza resturile alimentare

'etoda este accesibila pt depistarea leziunilor in smalt, dar nu a celor in dentina

)-0. 'ar1erii coloranti. Caracteristici.

- colorantii detectori de carie !estetica)

ariantele moderne de depistare a pr carioase incipiente utilizeaza marFeri fluorescenti ce se dovedesc a

fi mult mai eficienti.

8orelarea intensitatii fluorescentei cu gradul de demineralizare !prin spectroscopie comparativa) a"uta la

luarea unei decizii terapeutice in anumite situatii clinice.

- accesul vizual direct limitat

- peretii interni ai preparatiilor distale tip - tunel, galerie

etectorii de carie, ca metoda singulara, sunt putin indicati in depistarea pr carioase incipiente la nivelul

smaltului% directia principala in care acestia isi gasesc utilitatea o reprezinta aprecierea gradului de afectare adentinei prin corelarea cu intensitatea colorarii, fara a da informatii certe asupra gradului de colonizare

microbiana.

)-2. DI!TI.

3 detectarea pr carioase primare necavitare, cavitare incipiente si manifeste si secundare G carii marginale cu

localizare ocluzala sau proximala

- evaluarea celorlalte leziuni necarioase cu pierderenu substanta G uitilizeaza lumina alba

- poate indica prezenta pr carioase incipiente inainte de a putea fi detectate radiologic, precum si fracturile si

fisurile incipiente de pe toate fetele.

Piesa de mana de unica folosinta :

pt suprafetele proximale se aplica peste dinti permitand luminii sa treaca prin suprafata sa strabata

dintele si sa fie captata pe suprafata opusa de catre un sensor digital

piesa pt suprafata ilumineaza dintele sub unghiuri variate dinspre sau iar lumina rezultata este

analizata dpdv energetic la emergenta de pe suprafata ocluzala.

8aracteristici :

utilizeaza radiatie luminoasa alba, a carei lungime de unda nu reprezinta un potential risc pentru medic

si pacient

a"uta la depistarea pr carioase incipiente G necavitare

reduce perioada de tratament si preturile de cost

asigura imagini in timp real in cadrul etapei de exereza a dentinei alterate

monitorizeaza eficacitatea tratamentului si corectitudinea aplicarii materialelor restauratorii

arata efectele abraziunii dentare

Hezultatele metodei comparative cu Hx :

0

7/24/2019 otr 71

7/48

- suprafete netede if $1I - Hx $I

- suprafete ocluzale if 5=I - Hx 2=I

- suprafere proximale if 0I - Hx #1I

)-4. EC'.

- masoara rezistenta electrica globala

- limitat la supraf ocluzale si la cele verticale libere

- nu pe supraf aproximale decat daca exista spatiu fizic de acces pt aplicarea corespunzatoare a

electrodului activ- foloseste curent alternativ cu frecventa fixa G det rezistenta dintelui la curent

- mod de functionare :

o zona specifica G prin flux de aer care usuca suprafata dintelui

o suprafata specifica G prin mediu de contact

- util ca test la pacientii cu incidenta ocluzala mai mare decat cea proximala

- determinarile sunt superioare 79 si metodei vizuale in predictia aparitiei cariilor ocluzale

- necesita calibrare individuala

- monitorizarea constantelor electrice ale dintelui tratat serveste ca indicator indirect in

aprecierea reusitei terapeutice :

in varianta remineralizarii leziunilor incipiente valorile electrice masurate se apropie de valorile etalon

det pt un dinte sanatos continuarea evolutiei pr carios va fi semnalata prin marirea gradientului electric fata de etalon

ezavanta"e :

aparatura necesara costisitoare

tehnica pretentioasa

subiectivitatea interpretarii rezultatelor

lipsa de corelatii intre gradul de demineralizare a tesuturilor dentare si valorile rezistivitatii electrice

)-5. ACI6T.

spectroscopia impedantei curentului alternativ aproximal, ocluzal, suprafete verticale

utilizeaza rezistenta electrica masurata la o sarcina electrica data ca etalon in depistarea existentei unui

proces carios prin analiza frecventelor curentului electric ce trece pe un dinte

este de 2 ori mai precisa decat 8' si depisteaza afectarea structurilor dentare in stadiile incipiente

cand este posibila instituirea unui tratament minimal invaziv.

Hezultate de 1==I la leziuni necavitare in smalt

)-*. !actorii care afecteaza masuratorile electrice.

Porozitatea tesutului G naturala variaza spre diminuarea la 1(-15 luni post eruptie% aspect notabil la dd

permanenti tineri !'2)% vol, adancimea, gradul de complexitate #% fisuri sau microfracturi% influentata

de gradul de maturare, fluorizare si hipomineralizare.

uprafata contactului electric G det tipul de electrod utilizat G contact punctiform de suprafata care pot

da valori diferite. ste necesara etalonarea pt P' si '.

rosimea tesutului G la nivelul fisurilor, santurilor si gropitelor valorile sunt mai mici decat alte zone ale

dd% este necesara etalonarea pt P' si '

Jivelul de hidratare al tesutului G smaltul trebuie uscat inainte de determinare si trebuie aplicat un

mediu de contact G pasta de dinti, gel dentar

7emperatura G afecteaza liniar G proportional determinarile. xaminarea trebuie facuta la temperatura

cavitatii bucale relativ normala

8oncentratia de ioni a fluidului inter-prismatic G nu se determina dupa mese bogate in carbohidrate

)-+. Diagnodent # corelatii cu indicatia tera$eutica.

3

7/24/2019 otr 71

8/48

'etoda reproductibila care poate detecta si monitoriza leziunile incipiente ocluzale in smalt, adanci de pana

la $==nm.

pdv al tipului de tratament :

=-1# nu este necesar tratament stomatologic

1$-2= este necesar tratament preventiv

21-2 tratament preventiv sau operativ, in functie de riscul de carie al pacientului

Peste #= tratament operativ obligatoriu, asociat masurilor preventive

/precierea gradului de afectare dentinara, fluorescenta dentinei fiind astefel apreciata ca un indicator mult

mai sensibil si eficient al evolutiei ulterioare a pr carioase incipiente, completata cu alte metode complementarede dg aplicabile in aceste situatii clinice !marFeri detectori de carie) comparativ cu metodele vizuale si Hx.

)-,. Enumerati metodele diagnostice $entru detectia leziunilor carioase $ro"imale.

Proximal :

o e electie : Hx digital, Hx simplu, ;8!metoda radiografica asistata de computer + ;ogicon 8aries

etector), D

o /plicabila : ioti, K;!diagnodent), /897

o Jeaplicabila : vizuala si tactila

o /plicabila dupa separare temporara : vizuala, videoscopie

)0. Enumerati metodele diagnostice $entru detectia leziunilor carioase ocluzale.

cluzal :

o e electie : K;, ioti, 8'

o /plicabila : vizuala, Hx digital, Hx simplu

o Jeaplicabila !neindicata) : vizuala si tactila

)0). Enumerati metodele diagnostice $entru detectia leziunilor carioase $e fete &erticale.

etele verticale :

o e electie : vizuala si tactila

o /plicabila : oti, ioti, K;, 8', D

o Jeaplicabila : Hx digital, Hx simplu

)0-. Enumerati metodele diagnostice $entru detectia leziunilor carioase radiculare.

8arii de radacina :

o e electie : vizuala si tactila, ideoscopia

o /plicabila : ioti, K;, 8'

o Jeaplicabila : Hx digitala, Hx simplu

)00. Enumerati metodele diagnostice $entru detectia leziunilor carioase secundare7 carie marginala si

recidi&a de carie.

Hecidive de carie :o 'arginala : difuzia luminii, K;, electrice 9

o ecundara : HL

)02. Anatomia radiologica a structurilor dentare coronare.

maltul coronar :

- zona cu albul cel mai intens

- se subtiaza progresiv spre "onctiunea cu cementul, avand un aspect ascutit in sens apical

entina coronara :

- Mona din interiorul smaltului coronar, cu o nuanta de alb mai putin intensa

8amera pulpara :

- Portiunea de radiotransparenta care ocupa centrul coroanei

- /re o tenta de cenusiu-inchis

5

7/24/2019 otr 71

9/48

- 9n conditii normale, contururile periferice ale camerei pulpare si ale coroanei sunt nete

emineralizarea straturilor dentare trebuie sa fie #=I pt ca o leziune sa fie vizibila HL.

9maginea evidentiaza mai greu sau deloc leziunile incipiente

)04. !actorii care influenteaza ca$acitatea de detectie radiologica a leziunilor dentare.

ubiectivismul si gradul de pregatire al examinatorului

8alitatea imaginii HL

8onditiile de examinare

)05. Inde"ul radiologic al cariilor $ro"imale.

9 + 9ncipient !stadiul 9) + smalt extern

' + 'oderat !stadiul 99) + smalt intern

/ + /vansat !stadiul 999) + dentina ext

+ ever !stadiul 9) + dentina int spre 8P

)0*. As$ectul radiologic al cariei $ro"imale in smalt # stadiu inci$ient.

- Hadiotransparenta cenusie, discreta

- orma aproximativ semilunara, ca o ancosa

- 8ontururi sterse- Portiunea bombata orientata spre N

- 9n smaltul extern

- e mai numeste stadiul 9 !i)

)0+. As$ectul radiologic al cariei $ro"imale in smalt # stadiu moderat.

- Hadiotransparenta triunghiulara, cu unghiurile rotun"ite, cu baza larga spre suprafata dintelui si varful

spre N

- e intinde in O int a smaltului

- tadiu avansat sau stadiul 99 !m)

)0,. As$ectul radiologic al cariei $ro"imale in smalt si dentina e"terna.- 9n smalt si dentina ext

- 2 triunghiuri radiotransparente, unul mai redus in smalt si unul mai extins in dentina

- 9n smalt : baza la nivelul limitei aproximale a smaltului integru si varful spre N

- 9n dentina : baza spre N si vf spre camera pulpara, in grosimea ext a dentinei

- tadiu sever sau stadiul 999 !a)

)2. As$ectul radiologic al cariei $ro"imale in smalt si dentina interna.

- Hadiotransparenta se apropie mult de camera pulpara

- Hadiotransparenta mare

- orme atipice

- 9n int a dentinei- tadiu moderat sau stadiul 9 !s)

)2). As$ecte radiologice ale cariei dentare sim$le la ni&el ocluzal.

9n smalt :

o 9n ma"oritatea cazurilor nu se poate stabili un radiodiagnostic precoce

o ;eziunile din santuri si gropite sunt mascate HL de grosimea smaltului cuspizilor

9n smalt A dentina :o Hadiotransparenta cu aspect semilunar sau ovalar, in pierderi mari de substanta dura dentara

o 'argini sterse

o xtinse spre camera pulpara

7/24/2019 otr 71

10/48

)2-. As$ecte radiologice ale cariei dentare sim$le la ni&elul fetelor &estibulare8orale.

oar in stadii cu interesare mare a dentinei

8arii mici : radiotransparenta rotunda

8arii mari : radiotransparenta ovalara semilunara

)20. As$ecte radiologice ale cariei dentare sim$le la ni&elul coletului.

/spect de farfurieQ datorita extinderii in suprafata A profunzime reduse in faza incipienta

Hadiotransparenta de profunzime moderata% situata imediat spre limita apicala

g diferential datorita fenomenului de burn-outQ !o innegrire, o valoare cenusiu-inchis la colet) + dg

fals de carie simpla la colet

8oletul prezinta ingustarea caracteristica

)22. As$ecte radiologice ale recidi&ei de carie.

- Mona radiotransparenta semilunara sau curbilinie, de dimensiuni mici, intre obturatie si dentina

subiacenta

- ;imita de trecere spre obturatie G neta

- ;imita de trecere spre dentina G stearsa, pierduta in intensitate.

)24. As$ecte radiologice ale cariei secundare marginale.

- Hadiotransparenta de dimensiuni variabile

- ;ocalizata la marginea obturatiei

- ;a limita cu materialul de obturatie, contururile sunt nete

- 9n rest contururi sterse

)25. As$ecte radiologice ale materialelor de restaurare coronara.

)2*. Caracteristici gru$ risc scazut la carie.

ara leziuni cavitare

Poate avea pete intacte !netede, lucioase)

Jiveluri de ' scazute

ieta normala, niveluri de zaharuri reduse

Jiveluri salivare normale

9ndici ' mici

)2+. Caracteristici gru$ risc moderat la carie.

ara leziuni cavitare

Poate avea leziuni active pete albe !cretoase,aspre)

Jiveluri de ' ridicate

Jiveluri de zaharuri moderate

Jiveluri salivare normale sau reduse

9ndici ' medii

)2,. Caracteristici gru$ risc ridicat la carie.

Dna sau mai multe leziuni carioase cavitare

Poate avea leziuni tip pete albe !active sau inactive)

Jivelurile de ' sunt foarte ridicate

8onsum mare de zaharuri

Jiveluri salivare reduse !xerostomia)

1=

7/24/2019 otr 71

11/48

)4. Caracteristici gru$ risc foarte ridicat la carie.

)4). Diagnosticul leziunilor carioase neca&itare din santuri si gro$ite.

g este dificil% ele pot scapa unui examen clinic sumar, superficial. ;a un examen clinic minutios, intr-

un prim stadiu se poate observa o usoara modificare de transluciditate a smalului, evidenta dupa o

uscare prelungita a suprafetei dentare. /cest stadiu corespunde absentei demineralizarii smaltului sau

este o demineralizare de inceput. x Hx nu pune in evidenta nici o modificare.

g se pune pe prezenta opacitatii sisau colorarii suprafetei dentare, greu de observat pe dintele umed,dar usor de evidentiat pe dintele uscat. maltul apare opac, alb, dur si lucios atunci cand este o carie cu

evolutie rapida si de culoare galben-bruna la o carie cu evolutie lenta sau stationara. 8uloare alba-opaca

evidenta pe un dinte uscat denota existenta unei demineralizari in "umatatea externa a smaltului pe cand

aparitia sa pe un dinte umed demonstreaza ca demineralizarea a depasit "umatatea externa a smaltului ea

fiind prezenta in "umatatea interna a acestuia si eventual si in dentina. Dtilizarea tehnicii de palpare cu

sonda dentara nu este indicata. Hadiografia nu este nici ea edificatoare. ste necesara urmarirea

radiologica seriata efectuata la intervale de timp de la #-12 luni.

)4-. Diagnosticul leziunilor carioase ca&itare din santuri si gro$ite.

;eziune microcavitara de suprafata, situata in zonele de smalt opac sau colorat asociate cu culoarea

cenusie data de prezenta dentinei subiacente demineralizate si alterate care este prezenta in R externa a

dentinei. e remarca scleroasa caracterizata prin prezenta unei hipermineralizari a dentinei si o apozitie

de dentina de iritatie la nivelul tesutului pulpar. Hadiologic se observa o radiotransparenta in R medie a

smaltului.

;eziune cavitara de talie medie in dentina fara subminarea cuspizilor, cu expunerea dentinei. entina

alterata este prezenta si poate fi palpata cu sonda. emineralizarea intereseaza R medie a dentinei si este

vizibila radiologic.

;eziune cavitara ce se intinde pana in R profunda a dentinei si poate submina. g in acest stadiu este

usor de pus, lipsa de substanta dura dentinara si prezenta dentinei alterate fiind evidente%

radiotransparenta in zona circumpulpara a dentinei

;eziunea cavitara se intinde in zona dentinei circumpulpare si poate duce la distrugerea partiala acuspizilor. Jetratata aceasta evolueaza spre deschiderea camerei pulpare si aparitia inflamatiei pulpare.

)40. Diagnosticul leziunilor carioase $e su$rafetele $ro"imale.

g este dificil datorita contactului cu dd vecini care limiteaza accesul la inspectie

atorita localizarii se descopera relativ tarziu, atunci cand procesul a depsit smaltul si a atins dentina

Poate aparea modificarea culorii crestei marginale corespunzatoare

Pt examinarea atenta este necesara separarea dd prin diferite metode

8reerea spatiului de circa 1mm va permite vizualizarea zonei

e pot folosi pt examinare fibre optice sau alte surse de lumina !diafanoscopie)

;a dd frontali leziunea carioasa este evidenta la simpla inspectie sau prin diafanoscopie, observandu-semodificarea de culoare

;a pacientii cu cariosusceptibilitate scazuta poate suferi un pr de stagnare +& leziuni inactive. /cestea

apar sub forma de pete usor colorate sau maronii, dure, frecvent intalnite la dd ce au pierdut contactul cu

d vecin.

xamenul radiologic pune in evidenta imagini care subestimeaza importanta leziunii. /cest lucru face

necesar un examen radiologic seriat la #-12 luni distanta , cu identificarea cantitativa si calitativa a

demineralizarilor si estimarea vitezei de progresie a cariei dentare.

)42. Diagnosticul leziunilor carioase la ni&el radicular.

o;eziune superficiala % mai putin de 2 mm adancime , uneori necavitara, neteda, moale, modificata deculoare

o 8aracterizata prin distructia cementului si penetrarea dentinei

11

7/24/2019 otr 71

12/48

o orma incipienta necavitara G are o suprafata neteda, dar prezinta o culoare maro-inchis sau maro-

deschis

o orma cavitara superficiala% suprafata cementului este moale, neregulata, opaca si la palparea cu sonda

se observa un defect de suprafata cu o adancime de mai putin de =,( mm. Prezinta o culoare variabila

pana la maro inchis.

o 8avitate de adancime medie G are suprafata moale, cu adancime mai mare de =,( mm, fara semne de

suferinta pulpara

o 8avitate profunda G cu implicatia pulpei dentare radiculare% cu o coloratie variabila de la galbui la maro-

inchis;eziunile pot fi :

- /ctive G galbui sau maro deschis% acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale

- 9nactive G maro-inchis pana la negru% suprafata neteda, lucioasa, dura

)44. E"amenul obiecti& al cariei sim$le dentare.

Pune in evidenta la inspectie :

;ipsa de subst dura dentara mai mult sau mai putin intinsa

'odificarea de culoare de la alb cretos la brun cenusiu

;eziuni ulcerative ale marginilor limbii sau mucoasei "ugale localizate indreptul dintelui respectiv

Papila interdentara tumefiata, rosie violacee, sangerand la atingere cu sonda sau cu mi"loace uzuale sau

suplimentare de igiena orala

Prezenta dentinei alterate in interiorul cavitatii

ensibilitate la palparea cu sonda

Pierderea de substanta dura dentara G intinderea in suprafata si in profunzime a acesteia

8amera pulpara e inchisa si nu exista semne de suferinta pulpara

ventuale leziuni ale mucoasei "ugale, linguale, labiale

)45. E"amenul subiecti& al cariei sim$le dentare.

Pacientul poate relata :

Prezenta modificarilor de culoare. /cestea pot fi pete albe cretoase, coloratie cenusie sau marmoratii

galben G brune. urere la excitanti termici !rece) si chimici !dulce, acru, sarat), ce dispare o data cu indepartarea

excitantului. urerea este provocata, nu exista durere spontana.

;ipsa de substanta dura dentara cu retentia resturilor de alimente, care vor determina aparitia halenei

fetide

angerarea papilei interdentare G la peria", fie in timpul masticatiei

;eziuni le nivelul mucoasei labiale, "ugale, linguale G produse de marginile taioase ale cavit carioase

)4*. Caracterele durerii.

). debut : ziua noaptea

-. caracter spontan provocat de agenti fizici !rece, cald), chimici !acru, dulce), mecanici!presiune, percutie)

0. frecventa : cat de des apare stimulul

2. intensitatea : durere puternica, cu caracter pulsatil !ca un "unghi)

4. durata : continua intermitenta

5. localizata iradiata G si unde iradiaza

*. la ce dispare si pentru cat timp

)4+. Diagnosticul $oziti& de carie sim$la dentara.

a durere provocata de excitanti fizici, chimici, care dispare o data cu excitantul

b modificare de culoare !pata alba cretoasa, marmoratie)

c pierdere de substanta dura dentarad prezenta dentinei alterate

e sensibilitate la palparea cu sonda pe peretele pulpar sau parapulpar

f camera pulpara inchisa

12

7/24/2019 otr 71

13/48

g teste de vitalitate !A)

9 percutia in ax !-)

)4,. Diagnosticul diferential de carie sim$la dentara.

9. leziuni necarioase cufara pierdere de substanta :

lipsa dentinei alterate

caracterul leziunii G interesare unipolidentara

datele obtinute din examenul subiectiv privind etiologia

existenta dd integri foarte frecventa !discromii)99. hiperestezia dentinara :

durere cu caracter afectiv deosebit

apare la palparea zonelor afectate sau la peria", masticatie, alte etiologi

999.hiperemie preinflamatorie :

toate semnele de 8 A durere provocata care dureaza 1=-1( min dupa indepartarea excitantului

9.gangrena pulpara :

teste de vitalitate negative

camera pulpara deschida

carie profunda

. pulpite cronice inchise propriu-zise : prin fora" explorator +& pulpa prezinta hipoexcitabilitate la testele de vitalitate comparativ cu dd

omologi sanatosi si in antecedente au prezentat pusee dureroare

9. parodontite apicale cronice :

idem gangrena semne radiologice de afectare a parodontiului apical !granulom, chist)

)5. Caria secundara marginala7 analiza initiala.

ste un proces carios care apare pe un dinte restaurat, la interfata dintre peretii preparatiei si restaurarea

coronara. /cest proces are tendinta de evolutie spre profunzime si poate determina in timp subminarea si

fracturarea peretilor preparatiei, precum si afectarea pulpei dentare.

ste consecinta aparitiei unor spatii retentive la interfata preparatierestaurare ce creeaza conditii

favorabile depunerii si stagnarii placii bacteriene care, la randul sau, prin mecanisme complexe de actiune, vadeclansa aparitia procesului carios.

actori etiologici :

dg si planificare incorecta a tratamentului

greseli in : etapa de realizare a preparatiei% tehnica realizarii restaurarii.

)5). Caria secundara marginala7 semne subiecti&e.

Pacientul poate acuza :

dureri provocate de excitanti fizici, in special rece, sau chimici, in special dulce

dureri ce dispar dupa indeprtarea excitantului

o modificare de culoare a obturatiei, in special la dd frontali

retentionarea de resturi alimentare la marginea restaurari

dureri ce apar la masticatie in zona laterala a arcadei dentare, datorate fie fracturii sau dislocarii

restaurarilor sau unor fisuri in smalt sau in smalt si dentina

)5-. Caria secundara marginala7 semne obiecti&e.

in faza de debut G aparitia unei solutii de continuitate la interfata prepararerestauratie, evidentiata prin

palparea cu sonda

in faza avansata G apare o pierdere de subst dura dentara si la palpare cu sonda se remarca prezenta

dentinei alterate

smaltul marginal apare modificat de culoare brun sau alb cretos uneori , in faza avansata, cavitatea poate prezenta un perete fracturat pe o intindere mai mare sau mai

mica sisau fracturarea materialului de restaurare

1#

7/24/2019 otr 71

14/48

obturatiile fizionomice pot prezenta frecvent o modificare de culoare

in prezenta unor fisuri e greu de precizat dintele cauzal la o simpla inspectie a zonei in care pacientul

acuza durere, fara sa poata preciza dintele cauzal.

)50. Caria secundara marginala7 diagnostic $oziti&% diferential% e&olutie si com$licatii.

iagnostic pozitiv :

dinte cu obturatie coronara cu solutie de continuitate intre restauratie si tesutul dentar dur

coloratie alb-cretoasa sau brun-cafenie a smaltului marginal restaurarii

prezenta, la palpare cu sonda in profunzime, a dentinei alterate probe de vitalitate !A)

iagnostic diferential G se face cu :

fractura coronara de origine traumatica, la care smaltul are cumoare normala, fara dentina alterata si cu

prezenta factorilor etiologici in anamneza

fractura restaurarii ocluzo-proximale, la nivelul istmului, aparuta la scurt timp de la aplicarea sa,

datorata undei preparari incorecte a cavitatii, fara a prezenta dentina alterata

pierderi superficiale de material restaurator datorate adaptarii incorecte a materialului de restaurare,

aparute la timp scurt de la realizarea restaurarii.

volutie si complicatii G caria secundara marginala nerezolvata in timp util poate determina aparitia, prin

evolutia sa spre suprafata, la fracturarea marginilor preparatiei sau chiar a dintelui, ca urmare a subminariismaltului de catre procesul carios. 9n profunzime, prin evolutie, poate determina prin infectarea pulpei dentare,

aparitia inflamatiei sau a gangrenei pulpare.

)52 : )54. Recidi&a la carie 7 semne subiecti&e : obiecti&e

9n faza sa initiala, aceasta afectiune este asimptomatica sau oligosimptomatica, ea este greu de

diagnosticat corect si precoce.

emnele clinice subiective si obiective apar evidente atunci cand prin evolutia procesului carios se

constata aparitia durerilor provocate de excitanti fizici sau chimici similare cu cele caracteristice unei 8 sau

aparitia unei simptomatologii specifice unei inflamatii pulpare acute.

/tunci cand evolutia sa este suprafata dintelui se poate constata aparitia unor modificari de culoare ale

smaltului fara sa existe o solutie de continuitate intre peretii dentinari si materialul restaurator .- poate determina fractura unui perete dentar

- prin indepartarea restauratiei se evidentiaza prezenta dentinei alterate

)55. Recidi&a la carie7 diagnostic $oziti&% diferential% e&olutie si com$licatii.

iagnostic pozitiv G se face pe urmatoarele semne :

dinte cu restaurare coronara bine adaptata marginal

aparitia semnelor clinice de 8 sau de complicatie pulpara acuta

prezenta de dentina alterata la indepartarea restaurarii, cu sau fara deschiderea camerei pulpare in timpul

manoperelor de indepartare a acesteia.

iagnosticul diferential G se face cu :1) caria secundara marginala la care prezenta solutiei de continuitate la interfata dinterestaurare, este

edificatoare

2) inflamatia pulpara acuta, care are o simptomatologie evidenta

#) necroza pulpara, la care restaurarea coronara este corecta, dar se observa o modificare de culoare a

tesuturilor dure dentare si lipsa sensibilitatii dureroase la testele de vitalitate

$) gangrena pulpara G pe un dinte cu o restaurare corecta , tesutul dur dentar modificat de culoare, la

indepartarea restaurarii coronare se observa prezenta dentinei alterate si deschiderea camerei pulpare cu

lipsa vitalitatii tesutului pulpar.

volutie si complicatii G evolueaza de cele mai multe ori spre camera pulpara producand aparitia unei

inflamatii acute si netratata gangrena pulpara. /tunci cand evolutia sa duce la subminarea tesuturilor dure

dentare, se poate produce fracturarea unuia dintre peretii dentari.

)5*. Coduri ICDA6.

1$

7/24/2019 otr 71

15/48

sanatos !sau cu leziuni necavitare), nici dupa uscare minim ( secunde

) prima modificare vizibila la nivelul smaltului

- modificare evidenta in smalt

0 forma necavitara in smalt cu umbra in dentina

2 forma cavitara in smalt

4 cavitate evidenta in smalt cu dentina vizibila

5 cavitatie extinsa

)5+. Cod ) ICDA6 ocluzal.- pe dintele umed nu se observa nici o modificare de culoare atribuita unei activitati carioase

- dupa uscare intensa ( sec este vizibila o opacitate carioasa sau decolorare neconcordanta cu aparenta

clinica de smalt sanatos

)5,. Cod - ICDA6 ocluzal.

- modificare coloristica a smaltului vizibila si pe dd uscat si umed

- poate fi carioopacitate sisau decolorare bruna

- mai mare decat fisura foseta in care se gaseste

)*. Cod 0 ICDA6 ocluzal.

- dd examinat umed ... si mai scria ceva, dar nu a iesit la xerox- dupa uscare ( sec, se observa o pierdere de tesut dentar localizata la intersectia sau in interiorul santului

si gropitelor

- va fi evaluata ca o demineralizare !pereti opaci, maronii, brun inchisi) la intrarea sau in interiorul

santuluigropitei care pot parea foarte largi, dar dentina nu este vizibila nici pe pereti, nici pe baza.

)*). Cod 2 ICDA6 ocluzal.

- umbra de dentina decolorata !innegrita) vizibila prin crestele marginale sau peretii de smalt aparent

intact + mai usor de vazut cand dintele e umed

- aria de dentina intunecata e o decolorare intrinseca ce poate fi gri albastruie sau maronie

)*-. Cod 4 ICDA6 ocluzal.- cavitatie in smalt opac sau decolorat cu dentina expusa

)*0. Cod 5 ICDA6 ocluzal.

- pierdere evidenta, cavitatia poate fi adanca sau larga iar dentina este clar vizibila pe pereti si pe baza

- creasta marginala poate fi integra sau poate lipsi

)*2. Coduri ICDA6 $entru cariile de radacina.

uprafata radiculara vizibila direct

- nu

- da G dupa uscare ( sec exista modificare coloristica

* nu + cod =

* da G pierderea conturului antomica

+& nu + cod 1 G carie S=,( mm

+& da + cod 2 G carie & =,( mm

/ctivitatea cariilor radiculare :

pt cod 1 si 2 G care este textura si aspectul bazei zonei decolorate

* neteda , lucioasa + oprita in evolutie

* aspra, mata + care este senzatia la sondare usoara

> TpieleQ G stagnanta

> moale G activa

)*4. E&aluarea ICDA6 a acti&itatii cariilor sim$le radiculare.

1(

7/24/2019 otr 71

16/48

activa + are posibilitatea mai mare de evolutie decat cea inactiva !progresie, oprire, regresie)

inactiva + oprita in evolutie G probabilitate mai scazuta de evolutie

/ctivitatea cariilor radiculare :

pt cod 1 si 2 G care este textura si aspectul bazei zonei decolorate

* neteda , lucioasa + oprita in evolutie

* aspra, mata + care este senzatia la sondare usoara

> TpieleQ G stagnanta

> moale G activa

)*5. E&aluarea ICDA6 a acti&itatii cariilor sim$le.

activa + are posibilitatea mai mare de evolutie decat cea inactiva !progresie, oprire, regresie)

inactiva + oprita in evolutie G probabilitate mai scazuta de evolutie

8od 1,2,# :

- leziuni active G suprafata smaltului este alb-galbui opaca cu pierderea luciului% este aspra la sondare

usoara% leziunea este intr-o zona de stagnare% prezinta pori si fisuri in apropierea gingiei si pe fetele

proximale sub punctul de contact

- leziuni inactive G suprafata smaltului, este albicoasa, maronie sau neagra% la sondare usoare este lucios

si tare% pe suprafetele plane leziunea carioasa este tipic localizata la distanta de marginea gingivala

8od $ :- leziuni active G probabil active

8od (,0 :

- leziuni active G cavitatea este moale, senzatia de TpieleQ la sondare

- leziuni inactive G cavitatea poate fi lucioasa si tare la sondare usoara

)**. CA';RA # balanta cariilor.

9. actori patologici :

- @acterii acidogene !cariogenice) G necesita masurarea nivelului si tratament cu antibacteriene !clorhexidina)

- lux salivar sub normal G disfunctie salivara G necesita stimulanti salivari !guma sau medicamente)%

utilizarea de solutie de bicarbonat de soda pentru a tampona acidul

- 9ngestie frecventa de carbonati fermentabili G necesita determinarea frecventei si substituirea cu guma non-cariogenica !xElitol)

99. actori protectivi :

- lux salivar si componente

- luor G remineralizare

- /ntibacteriene G 84L, iod, xilitol, calciu amorf

A. luorizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor !pasta de dinti,

gel, lacuri, apa de gura)

;. timularea salivara si suplimentarea ei

C. 7ratament antibacterian !clorhexidina)

D. 7erapie restauratoare minim invaziva

)*+. 6creening3ul microbian.

valuarea rapida a incarcarii microbiene si a riscului individual potential permite predictia dezvoltarii

cariei dentare si a"uta la fromularea terapiei corespunzatoare pe termen lung.

'asurarea tulpinilor de streptococi poate fi efectuala in timp real pt detectia precoce a cariilor si

evaluarea riscului de carie.

@ioluminescenta G produsa de toate celulele cu caracteristici legate de lungimea de unda, durata,

frecventa a emisiei si cronologie.

misia de lumina provine dintr-o reactie enzimatica specifica oxdarea luciferinului de catre enzima in

contact cu moleculele de /7P, cantitatea de lumina este dp cu cantitatea de /7P prezenta.

tape :

- 8olectarea bacteriilor orale, eliberarea de /7P din celule si masurarea cantitatii de lumina generata

- misia de lumina se produce in secunde% poate fi masurata cu un luminometru care afisaza nr de unitati

luminoase relative dp cu nr de streptococi

10

7/24/2019 otr 71

17/48

e masoara unitatile formatoare de colonii la 2$ de ore dupa aplicarea in incubator pe mediu de cultura,

aceasta metoda fiind considerata standard

)*,. Ni&eluri de risc CA';RA.

Hezultate G mostre cu risc :

- Hedus sub 1 (==

- 'oderat 1 (== G # (==

- Hidicat # (== G

8aracteristici grup risc scazut la carie ara leziuni cavitare

Poate avea pete intacte !netede, lucioase)

Jiveluri de ' scazute

ieta normala, niveluri de zaharuri reduse

Jiveluri salivare normale

9ndici ' mici

8aracteristici grup risc moderat la carie

ara leziuni cavitare

Poate avea leziuni active pete albe !cretoase,aspre)

Jiveluri de ' ridicate

Jiveluri de zaharuri moderate

Jiveluri salivare normale sau reduse

9ndici ' medii

8aracteristici grup risc crescut la carie

Dna sau mai multe leziuni carioase cavitare

Poate avea leziuni tip pete albe !active sau inactive)

Jivelurile de ' sunt foarte ridicate

8onsum mare de zaharuri

Jiveluri salivare reduse !xerostomia)

)+. CA';RA factori $atologici.

actori patologici :

- @acterii acidogene !cariogenice) G necesita masurarea nivelului si tratament cu antibacteriene !clorhexidina)

- lux salivar sub normal G disfunctie salivara G necesita stimulanti salivari !guma sau medicamente)%

utilizarea de solutie de bicarbonat de soda pentru a tampona acidul

- 9ngestie frecventa de carbonati fermentabili G necesita determinarea frecventei si substituirea cu guma non-

cariogenica !xElitol)

)+). CA';RA factori $rotecti&i.

actori protectivi :- lux salivar si componente

- luor G remineralizare

- /ntibacteriene G 84L, iod, xilitol, calciu amorf

A. luorizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor !pasta de dinti,

gel, lacuri, apa de gura)

;. timularea salivara si suplimentarea ei

C. 7ratament antibacterian !clorhexidina)

D. 7erapie restauratoare minim invaziva

)+-.

7/24/2019 otr 71

18/48

@. Heducerea nivelului de risc la pacientii cu risc crescut

8. 9nversarea siturilor acrive + remineralizari

. 'onitorizarea si ingri"irea pe termen indelungat :

- 9ntretinere la domiciliu

- 8ontroale la cabinetsupravegherea continuavindecaretratare.

)+0. Cimenturile cu ionomeri de sticla.

89-urile au fost utilizate ca materiale de restaurare, cimentare, lineri sau materiale de obturatii de baza,

datorita potentialului de adeziune si a valorii estetice. 9ntre 89 si dinte are loc un schimb de ioni de 8a, , rrezultand suprafete dentinare cu rezistenta crescuta la acizi

)+2. Te9nici antimicrobiene c9irurgicale.

1) 7ratarea primelor leziuni cavitare

2) bturatii cu 89, 8ompomer, 8ompozite sau materiale de obturatie provizorie

#) ;eziunile foarte mari !distructii subgingivale) pot necesita coroane temporare, H8H sau extractii

$) igilarii la nevoie :

- uprafete ocluzale cu pete albe cretoase

- anturi adanci si obturatii vechi cu margini subtiri

- 'olari & Premolari

- ptiuni chirurgicale bazate pe localizare !gropite si fisuri vs suprafete netede), activitate si risc

)+4. Te9nici antimicrobiene c9imiotera$ice.

7ratamentul chimic al cariilor + implica numeroase etape + timp indelungat +& acceptul pacientului este

esential

7est 'utans pt pacientii cu risc ridicat

luorizari !lacuri) 1-# aplicatii initiale pana la completarea tehnicilor chirurgicale. e uitilizeaza #

aplicatii in 1= zile pt pacientii care necesita remineralizare sau pt pacientii cu probleme la 84L !posibila

utilizare de apa de gura cu iod)

84L + clorhexidina gluconata in apa de gura nonalcoolica =,12I% o doza 1= m;-1 min inainte de culcare

pt 2 saptamani% repetare la 2-# luni uma cu LElitol G 2 bucati pt ( min, min (xzi

)+5. Reducerea ni&elului de risc la $acientii cu risc CRE6CUT.

Heducerea zaharurilor G substituenti LElitolucroza

Heducerea ' G antimicrobiene, xElitol guma G si tastarea '

8resterea secretiei salivare G guma xilitol si menta, ape de gura, schimbarea medicatiei

8resterea utilizarii de la domiciliu

)+*. In&ersarea 6iturilor Acti&e. Te9nici de Remineralizare.

9n-ffice G lacuri cu +& # aplicatii in 1= zile

/casa G luor

- Pacienti cu risc moderat sau ridicat : pasta de dinti 1 ===ppm A gel ( ===ppm A 78 !over the

counter) apa de gura 2(=ppm de mai multe ori pe zi

- Pacienti cu risc foarte ridicat : pasta de dinti ( ===ppm A gel ( ===ppm in lingura individuala A

78 apa de gura 2(=ppm de mai multe ori pe zi% guma xilitol G 2 piese ( ori pe zi% sursa de

calciu G branzeturi, 8PP-/8P !fosfopeptida 8aseina-fosfat amorf de 8a) in guma, Hecaldent

)++. 'onitorizarea $e termen lung la domiciliu.

/casa G fluor :

- Pacienti cu risc moderat sau ridicat : pasta de dinti 1 ===ppm A gel ( ===ppm A 78 !over the counter)

apa de gura 2(=ppm de mai multe ori pe zi- Pacienti cu risc foarte ridicat : pasta de dinti ( ===ppm A gel ( ===ppm in lingura individuala A 78 apa

de gura 2(=ppm de mai multe ori pe zi

uma xilitol : 2 piese de ( ori pe zi

15

7/24/2019 otr 71

19/48

8onsum redus de sucroza intre mese

ursa de calciu

)+,. 'onitorizarea $e termen lung =in office>.

# luni, 0 luni, luni

xaminare vizuala tactila dupa detartrare si peria" profesional

valuarea petelor albe pt remineralizare

;acuri cu fluor

12 luni

@ite Uing A alte examinari Hx

xaminare vizual tactila dupa detrartrare su peria" profesional

;acuri cu fluor

valuarea nivelului de activitate G pete albe si imagini Hx

valuarea nivelului de risc si stabilirea perioadelor de control G risc scazut la 0 luni, moderat sau

ridicat, dar inactive la 0 luni% risc moderat, ridicat sau foarte ridicat si active la # luni

7/24/2019 otr 71

20/48

),0. 'odalitati de realizare a obiecti&elor tera$iei restauratoare minim in&azi&e.

Prezervarea si conservarea substantei dure dentare:

xereza stricta doar a substantei infectateQ !alterata ireversibil) si mentinerea substantei afectateQ

!alterata reversibil)

xtinderea minima a cavitatii preparate, fara a indeparta substanta dura dentara integra !extensia

preventivaQ conventionala devine prevenirea extensieiQ) /deziunea amelo-dentinara

8resterea rezistentei mecanice !structura omogena, monolitica, pentru ansamblul dinte restaurare)

tanseitatea interfetei dinte restaurare !previne microinfiltratia marginala, implicata in aparitia

complicatiilor pulpare)

@iointegrare

Hestaurare morfofunctionala cu materiale biocompatibile, biomimetice, aderente, bioactive

!carioprofilaxie remineralizare + prevenirea cariei secundare sisau a recidivei de carie)

),2. Conce$tul de clasificare a leziunilor carioase du$a localizare si stadiul de e&olutie.

- evolutia procesului carios :* favorabil - daca sunt tratae la timp

* complicatii:

-imediate : inflamatii pulpare acutecronice% gangrena puplara simplacomplicate

-tardive : extractia dd cu tulburari masticatorii, fizionomice, fonatie, ocluzie, intretinere

-la distanta : focare de infectie% tulburari /7' consecutiv procesului carios

- dupa localizare:

* coronar : santuri si fisuri de pe suprafata ocluzala, , . uprafata neteda a fetelor : , , ', .

* radicular : carii de radacina

* asocieri ale celor doua teritorii

),4. 'odificarea $rinci$iilor con&entionale du$a ;LAC $entru $re$ararea ca&itatilor in tera$ia

restauratoare minim in&azi&a.

Preparatii cu contur modificat, cat mai conservatoare pentru structurile dentare

7ratamentul restaurator trebuie precedat, insotit si urmat de masuri carioprofilactice active:

oPrevin aparitia unor noi leziuni primare sisau secundare ori recidive

o8resc longevitatea mentinerii restaurarilor existente

Jecesita modificarea principiilor conventionale @lacF ale timpului chirurgical

'odificarile de preparare sunt legate de proprietatile materialelor si tehnicilor adezive

utilizate!adeziunea la smaltadeziunea la dentina si rezolvarea problemelor legate de microinfiltratia

marginala)

orma de contur a preparatiei are caracter prioritar conservativ, nu preventiv!principiul economiei de

substanta dura dentara modifica radical principiul extensiei preventive) G insumeaza realizarea

accesului, deschiderea cavitatii si exereza structurilor dure alterate ireversibil

orma de adeziune a preparatiei insumeaza forma de retentie, de rezistenta si finisarea marginilor de

smalt:

oPeretii cavitatii sunt curbi, usor concavi spre deschidere, nu plani

oDnghiurile interne ale cavitatii sunt rotun"ite, nu bine exprimate !nete)

o'arginile de smalt sunt bizotate

7ipuri de bizouri:

rept !plat) G lung sau scurt !dupa unghiul de inclinare)

8oncav G rotund sau oval

@izotarea este optionala si selectiva, in raport cu extinderea preparatiei si localizarea marginilor de smalt

G la aceeasi cavitate pot coexista margini nebizotate si bizotate, cu bizouri de tipuri diferite

2=

7/24/2019 otr 71

21/48

),5. Argumente in fa&oarea bizotarii marginilor de smalt la ca&itatile ($re$aratiile modificate

moderne.

/spect estetic superior !trecere progresiva de la suprafata restaurarii la cea dentara)

/meliorarea adeziunii la smalt !cresterea suprafetei de adeziune si a calitatii microretentiilor realizate prin

grava" acid)

/daptare marginala superioara !cresterea etanseitatii si scaderea riscului de microinfiltratie G contractia de

polimerizare si forta de adeziune pot actiona in acelasi sens, prevenind desprinderea)

8resterea rezistentei marginilor de smalt restante !dispar zonele subtiri nesustinute, care se fractureaza

usor + dezadaptare)

caderea riscului de carie secundara !eliminarea smaltului limitrof procesului carios, cu posibile alterari

microscopice de structura)

),*. Argumente im$otri&a bizotarii marginilor de smalt la ca&itatile ($re$aratiile modificate

moderne.

9mperativele estetice sunt neconditionate doar la dintii frontali

/meliorarea adeziunii poate fi obtinuta prin adezivi amelo-dentinari

caderea riscului de dezadaptare sisau microinfiltratie marginala nu este certificata clinic concludent pe

termen lung Dzura ocluzala prin atritieabraziune favorizeaza pierderea materialului in strat subtire din zonele

marginale !fara fracturare), cu denudarea smaltului bizotat

8resterea riscului de fractura a marginilor subtiri de material, in zonele de contacte !stopuri) ocluzale

inisarea marginala a materialului este dificil de controlat !riscul supraextinderii marginale pe zone de

smalt nepreparate)

),+. 'icroinfiltratia marginala. Definitie. 'odalitati de combatere.

e produce prin:

'icrospatii intre peretii cavitatii si materialul de restaurare !aceste spatii exista intotdeauna in lipsa

adaptarii perfecte si a adeziunii amelare si dentinare) Permeabilitatea stratului protector dentinar !linerbaza)

Porozitatile si interstitiile H !smear laEerQ)

8ombaterea microinfiltratiei marginale:

epinde de abordarea terapeutica:

7ratamentul conventional nu influenteaza !nu modifica nu indeparteaza) H

7ratamentul modern: modifica indeparteaza H -& 4ibridizarea plagii dentinare + cuplare

adeziva de interfata la nivelul suprafetei dentinare si inchiderea sa etansa, inclusiv sigilarea

canaliculelor dentinare -& realizarea adeziunii dentinare !prezenta sa este necesara concomitent cu

adeziunea amelara)

/deziunea amelara si dentinara are ca rezultat evitarea microinfiltratiei marginale consecutivedizolvarii H in timp !care permite penetrarea si colonizarea oamenilor + carie secundara marginala

sisau recidiva de carie)

),,. A&anta/ele adezi&ilor amelo3dentinari in strategia tera$eutica minim in&azi&a.

igilarea suprafetei dentinare !inclusiv orificiile canaliculelor dentinare) si a interfetei cu materialul de

restaurare

liminarea sau reducerea hipersensibilitatii hiperesteziei dentinare

@iocompatibilitatea pulpara corespunzatoare G se explica prin:

@locarea penetrarii germenilor si toxinelor !daca se indeparteaza H)

'a"oritatea componentelor cu potential toxic ale sistemelor adezive scad rapid sau sunt blocate incompusi chimici stabili !timp de priza scurt)

lux centrifug si diluare prin limfa dentinara

etoxifiere posibila prin circulatia pulpara de intoarcere

21

7/24/2019 otr 71

22/48

-. Deza&anta/ele adezi&ilor amelo3dentinari in strategia tera$eutica minim in&azi&a.

securi in timp ale sigilarii etanse G dehiscente si microinfiltratii la interfata cu dentina

/deziune initiala slaba in imediata vecinatate a canaliculelor dentinare !numar redus si dispozitie

improprie a fibrelor de colagen)

/deziune redusa in cavitatile profunde, in apropierea pulpei !canalicule dentinare mai multe, cu suprafata

orificiilor mai mare G scade suprafata de adeziune si rezistenta la forfecare)

/deziune initiala mai slaba la plaga dentinara cu modificari carioase incipiente !reversibile)

-). Ti$uri de $re$aratii modificate (necon&entionale s$eciale $entru leziuni carioase $ro"imale.

7ip casetaQ G doar in situatiile in care avem acces direct asupra suprafetei proximale afectate, lucru

posibil datorita unor distructii coronare intinse a dintilor vecini, unor edentatii sau atunci cand aceasta

leziune devine accesibila printr-o preparatie efectuata fata in fata pe dintele vecin

7ip crevasaQ !slotQ) G aceasta preparatie se realizeaza pentru procesele carioase situate in apropierea

crestei marginale, cu acces chiar prin creasta marginala

7ip santQ

7ip tunelQ G tunelizare partiala !inchisa proximal) sau tunelizare totala !deschisa proximal). /ceasta

cavitate are abordarea dispre ocluzal, la distanta de 2 mm de creasta marginala care trebuie conservata.

--. Conce$tul de Inter&entie Tera$eutica 'inimala (actual. Definitie. biecti&e.

/bordare terapeutica initiala !neinvaziva non-operatorie), care precede interventiile operatorii

restauratoare

izeaza debutul procesului carios leziunile necavitare

aca leziunile evolueaza si devin cavitare, interventia operatorie restauratoare va fi minim invaziva

biective:

9dentificarea leziunilor prezente:

Prevenirea aparitiei leziunilor noi

Hemineralizarea leziunilor reversibile

8ontrolul evolutiei leziunilor

-0. Care sunt as$ectele urmarite in cadrul fiecarui obiecti& al conce$tului de Inter&entie Tera$eutica

'inimala.

9dentificarea leziunilor prezente:

ovaluarea riscului de carie

oetectia precoce a leziunilor !modalitati de cariodetectie)

Prevenirea aparitiei leziunilor noi

o'odificarea dietei:

Hestrictionarea suportului de substrat fermentabil !carbohidrati) 9nhibarea producerii de acizi !care au la baza ionul de fluor)

Dtilizarea substituentilor nefermentabili de zahar!xElitol)

Heducerea consumului de bauturi acide !citriceacid carbonic)

/lcanizarea mediului cavitatii orale !arginina uree)

o 9giena buco-dentara

9gienizarea profesionala periodica

9nstruirea pacientului !igienizarea individuala corecta)

7ratamente topice contra germenilor cariogeni !84L)

oProte"area si mentinerea prin sigilare si fluorizare

Hemineralizarea leziunilor reversibile

o8PP G /8P !8asein Phosphopeptides G /morphous 8alcium Phosphate)

oluor

22

7/24/2019 otr 71

23/48

o89

8ontrolul evolutiei leziunilor

o'onitorizare dispensarizare activa

oHeconditionare reparare vs. inlocuire !restaurari coronare existente)

-2. 'anagementul clinic al bolii carioase (conform definitiei actuale. Eta$e. biecti&e.

1) iagnosticul afectiunii G modalitati de cariodetectie adecvate

2) /specte epidemiologice

valuarea nivelului de carioactivitate

tabilirea gradului de risc cariogen

#) valuarea contextului biologic

'icroflora orala si placa microbiana dentara

;ichidul bucal

9nteractiuni chimice intre dinte si mediul bucal !demineralizare remineralizare)

roziunea dentara !prezenta absenta% etiologie)

$) 7ratament non-operator + controlul progresiei afectiunii

9gienizarea buco-dentara: profesionala individuala

Preparate antimicrobiene si anti-placa

luorizare !mecanisme de actiune modalitati de utilizare)

8ontrolul dietei alimentare

() 9nterventie terapeutica operatorie G interventie terapeutica minimala !minim invaziva)

0) 8ontrolul evolutiei afectiunii !la nivel individual la nivel de populatie)

-4.

7/24/2019 otr 71

24/48

#) 9nstrumentar oscilator

$) /parate abraziune cu aer

() ;asere

-*. Abordarea dentinei infectate.

1) 9nstrumentare mecanica G manuala, rotativa, sonoabraziunea, aer abraziunea

2) Dtilizarea laserului

#) xereza chemo-mecanica

$) xereza enzimatica() 7erapie foto-dinamica

0) zonoterapia

3) 7erapia antibacteriana

5) Hestaurarea finala

-+. Instrumentarea mecanica # manuala.

9nstrumentar de mana ascutit !excavator, linguri @lacF)

9ndepartarea mecanica a dentinei alterate

9ndepartare adecvata limitata a tesuturilor

'anoperele intempestive !presiune exagerata) G durere

'odern combinata cu tehnica /H7

Procedura acceptata in special de pacientii anxiosi si in pedodontie

-,. Te9nica ste$Bise.

e aplica in general in cazul cariilor dentare profunde cu evolutie acut-progresiva la care indepartarea

dentinei afectate ar conduce la deschiderea camerei pulpare in cazul terapiei cariei prin metoda clasica

;a prima sedinta este indepartata cu a"utorul unui excavator dentina periferica si partial dentina necrotica

si afectata localizata pe fundul cavitatii carioase

9n urmatorul pas sunt realizate prin intermediul inspectiei vizuale si palparii cu sonda, evaluari

standardizate ale culorii si consistentei dentinare

8oafa"ul indirect este realizat cu a"utorul unor materiale antiseptice, remineralizatoare si cu rol de

stimulare a depunerii de dentina tertiara !hidroxid de calciu, eugenat de zinc sau 89)

Pe parcursul terapiei stepUise are loc o modificare progresiva a culorii dentinare in galben-brun sau brun-

inchis si modificarea consistentei

4idroxidul de calciu asociat cu eugenatul de zinc este alegerea de electie dar, in unele situatii clinice cu

distructii coronare extinse, asocierea hidroxidului de calciu cu 89 poate fi considerata o alternativa

viabila.

-). Instrumentarea rotati&a. 9nstrumentar rotativ la turatie "oasa !freze rotunde de otel)

9ndepartare mecanica a dentinei alterate

'etoda eficienta G standard ideal

ezagreabila pentru pacienti !durere, stress acustic)

etermina suprapreparari si efecte pulpare negative

xcavarea rotativa selectiva controlata

1) 9nstrumentar rotativ cu putere de rotatie

controlata

xereza selectiva pe baza diferentei de duritate dentinara !normalaafectata)

uritatea dentinara G variatii individuale mari G avanta"ele unor preparatii selective sunt

discutabile

2) mart Prep G freze polimerice

2$

7/24/2019 otr 71

25/48

xereza selectiva datorita diferentei de duritate freza-dentina normalaafectata

ficienta metodei discutabila% duritatea dentinei variaza, frezele polimerice sunt distruse rapid de

dentina dura

'etoda permite identificarea dentinei cariate reziduale si pe baza unui feed-bacF in timp real

asigura o precizie mare si un control calitativ al manoperei

7ehnica interesanta cu un potential evident dar necesita o dotare deosebita

#) xereza fotoasistata !/8) G dentina cariata iradiata cu lumina albastru-violeta produce

fluorescenta portocaliu-rosie vizibila prin filtru de (#=nm

$) xereza combinata cu indicatori de carie

iluminescenti

-)). !isurotomia.

isurotomia este o metoda de izolare a dintilor fata de mediul oral. /re ca scop prevenirea cariei dentare. e

face prin aplicarea unor cimenturi sau lacuri pe dinti, in zonele de risc a aparitiei cariei dentare. e poate

practica atat la dintii temporari cat si la cei permanenti. e indica la dintii cu reliefuri !santuri) profunde, la

copii intre 0- ani si 11O-1$ ani. reze pentru fisurotomie: eficiente, ieftine, sacrificiu minim de smalt, nu

necesita anestezie, dar sunt limitate doar la nivelul santurilor si fisurilor. /u forma conicizata, varful taietor nu

atinge tubii dentinari decat putini ca numar si au fost gandite pentru a minimaliza incalzirea si vibratiile.

7ehnica presupune umplerea usoara a spatiului lung, ingust si neregulat de regula cu a"utorul materialelor detipul floUable composite.

-)-. 6onoabraziunea. Caractere generale.

'etodele sonice utilizate in odontoterapia restauratoare au la baza o miscare oscilatorie ce activeaza prin

intermediul unor piese de mana capetele active% acestea pot realiza indepartari ale tesuturilor dentare alterate.

ezvolta miscari oscilatorii verticale si transversale cu o amplitudine de 0==-1=== Wm

/mplitudinea oscilatiei se reduce la aplicarea pe dinte si este direct proportionala cu presiunea exercitata

si cu marimea suprafetei de contact

9n timpul lucrului medicul nu trebuie sa exercite presiune pe instrument, el doar trebuie sa sustina si sa

directionaze spatial corect sonopila

orta de preparare produce un sunet specific care reprezinta un control acustic pentru operator

Presiunea de lucru mai mare de (gcm2 va scadea amplitudinea oscilatiei si implicit eficienta de taiere,

fenomen semnalat de un semnal sonor intens in frecventa de emisie

e realizeaza o monitorizare acustica a fortei optime aplicate pentru eficienta maxima

'etoda presupune lucrul cu racire cu apa si iluminare

unt necesare pauze si verificari vizuale directe dupa indepartarea peliculei de apa si a detritusurilor din

cavitatea preparata

7ehnica permite un feedbacF tactil similar cu folosirea unei piese de mana la turatie conventionala

/vansarea preparatiei se face rapid in smaltul demineralizat si incetineste in tesut sanatos

-)0. Ti$uri de sono$ile si indicatii.

a. 4emisfere

/u doua marimi cu diametre: 1,( si 2,2 mm

/u granulatii medii de $= Wm

9ndicatii:

Prepararea cu conservarea in totalitate a crestei marginale a cavitatilor proximale de clasa a 99-a si

a 999-a restaurate prin tehnici adezive

Prepararea cavitatilor proximale cu conservarea in totalitate a crestei marginale tip galerie, cavitate

proximala cu acces lateral, vestibulo-oral sau oro-vestibular, in functie de evolutia procesului

carios.

Prepararea cavitatilor proximale cu conservarea partiala a crestei marginale, cavitate proximala cu

acces ocluzal redus, in forma de picatura

2(

7/24/2019 otr 71

26/48

Prepararea cavitatilor proximale cu conservarea partiala redusa a crestei marginale, cavitate

proximala cu acces ocluzal largit tip slot

7ratamentul leziunilor proximale cu restaurari extinse si ocluzal !cavitati la care se inlocuieste o

obturatie defectuoasa de amalgam)

7ratamentul leziunilor proximale minore ce nu pot fi remineralizate, cu extensie in smalt sau in

smalt si dentina, la distanta de camera pulpara

Prepararea cavitatilor de clasa a -a, cu prote"area marginilor gingivale

Prepararea unor cavitati de clasa a 999-a

b. 8ilindro-conice

iamantate pe toata partea activa

/u granulatii medii de $= Wm

Healizate cu doua dimensiuni si duble angulatii!in acelasi plan in planuri opuse)

9ndicatii:

Prepararea cavitatilor proximale cu conservarea in totalitate a crestei marginale, cavitate tip tunel

cu acces ocluzal

Prepararea cavitatilor proximale tip caseta cu conservarea in totalitate a crestei marginale cand

exista carii in oglinda% cu a"utorul acestui cap cilindric angulat se poate actiona si la nivelul

acestora mai ales cand exista spatieri dentare, treme, distructii coronare masive ale dintelui vecin,

etc

c.4emitropila

9nstrument pereche, cu marime unica si granulatie medie de $= Wm

9ndicatii:

8a sistem complementar de finisare dupa actiunea instrumentarului de mana sau rotativ, la

procesele carioase ocluzale situate in santuri si gropite

;a realizarea bizotarii cavitatilor proximale de clasa a 99-a, a 999-a si a 9-a precum si a celor

restaurate cu aur

Poate fi folosita si pentru preparatii pentru coroane si fatete

8ompletarea prepararii cavitatilor proximale cu acces ocluzal largit tip slot

d. 7rapezoidale

8apete speciale in numar de 0 care difera prin latimea partii active: 2,(mm% #,(mm% $,(mm, primele 2

fiind indicate la tratamentul premolarilor, iar cele intre # si (mm la molari

ranulatie medie de $= Wm

# perechi pentru mezial si # perechi pentru distal

9ndicatii:

Healizeaza cavitati verticale standardizate de clasa a 99-a, ce pot fi restaurate cu inserturi de

ceramica dentara ramforsata cu cristale de leucit sau prin tehnici adezive cu materiale fizionomice

Prin cimentarea adeziva a inserturilor se transforma o cavitate de clasa a 99-a intr-o cavitate de

clasa 9, cu refacerea perfecta a punctului de contact.e.Prisme triunghiulare

9ndicatii:

inisarea cavitatii dupa o prealabila preparare cu varianta clasica de sonopile sau cu instrumentar

rotativ

inisarea cavitatii proximale in vederea aplicarii de restaurari tip incrustatii din aur si coroane

partiale

-)2. Aer abraziunea. 'etode de lucru.

/legerea culorii materialului compozit ce va fi folosit pentru restaurare

'arcarea ocluziei, a contactelor ocluzale

Healizarea campului operator, cu o izolare optima G diga

20

7/24/2019 otr 71

27/48

Healizarea prepararii dintelui prin abraziune cu aer si controlul indepartarii in totalitate a dentinei alterate

cu a"utorul unui detector de culoare care se aplica 1= secunde pe plaga dentinara, dupa care se spala. rice

coloratie a dentinei este indepartata de preferinta cu freze la turatie conventionala sau cu excavatoare

7oaleta atenta a preparatiei si realizarea protectiei pulpare

palarea si uscarea cavitatii

ravarea acida a preparatiei

/plicarea adezivului conform protocolului stabilit pentru adezivul pe care il folosim

Healizarea restauratiei cu un compozit floUQ cu eficienta mai mare de umplere daca leziunea a fost inafara punctelor de contact ocluzale, sau a unui compozit mai dur, mai rezistent, sau a unui compomer in

zona de stop ocluzal

8onturararea si finisarea marginilor preparatiei, lustruirea

9ndepartarea digai

/"ustarea ocluziei cu pastrarea contactelor ocluzale existente inaintea preparatiei

igilarea care este optionala si care are drept scop sa sigileze orice fisura aparuta in timpul individualizarii

ocluzale a restauratiei si sa mareasca rezistenta acesteia.

-)4. Aer abraziunea. Indicatii.

o7ratamentul leziunilor necarioase: atritie, abraziune, eroziune

oPrepararea cavitatilor mici pentru materiale adezive

oHepararea unor restauratii cu rasini compozite compromise

oHepararea unor fatete din portelan fracturate la nivelul marginii gingivale

oablarea fetei interne a incrustatiilor de portelan in vederea adeziunii

oPrepararea suprafetelor dentare pentru sigilare

o7oate tipurile de cavitati unde accesul este direct sau a fost usurat cu instrumentar rotativ

o9ndepartarea obturatiilor de amalgam sau din material fizionomic

-)5. Efectele dentare ale utilizarii laserului.

fectele dentare

;aserele pulsate cu 82

Produc ceramizare sau vitrifiere caracterizata prin modificarea microstructurii peretilor cavitatii

dentinare datorata, in principal, procesului de topire si recristalizare locala

Hezulta: o crestere a duritatii si rezistentei la demineralizare, obliterarea canaliculelor dentinare,

sterilizarea termica a dentinei expuse la radiatia laser

;aserele tip V/

/fectarea smaltului invecinat pe zone mari

prin carbonizari nedelimitate

/paritia de fracturi la nivelul "onctiunii amelo-dentinare

;argi zone necrotice in dentina localizata in vecinatatea peretelui pulpar

;aserii superpulsati tip V/

Heduc considerabil efectele termice secundare!au durata de impuls mai mica)

8avitatile obtinute au pereti netezi si sticlosi

8onturul are rugozitati cu dimensiuni de cca. 1= Wm

8analiculele dentinare sunt deschise

limina stratul de detritus dentinar remanent

8reeaza premize favorabile unor obturatii adezive imediate

Produce o scadere a solubilitatii ionilor da 8a si cresterea rezistentei tesuturilor la atacul acid

rezultat in urma actiunii bacteriilor cariogene

-)*. Eficacitatea laserului.

ste apreciata prin rata de ablatie si ea depinde de:

o8aracteristicile intrinseci ale laserului utilizat

23

7/24/2019 otr 71

28/48

o7ipul de tesut dentar pe care actioneaza !smalt, dentina)

oradul de mineralizare al tesutului

orientarea razei laser fata de prismele de smalt si canaliculele dentinare !paralele: ablatie mai rapida cu

efecte termice secundare mai reduse% perpendiculara: predomina efectul de topire cu cresterea

temperaturii in straturile subiacente)

A. ;aserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea, au fost

introduse laserele superpulsate cu care se pot realiza, utilizand zone laser active ce variaza dimensional

intre #==-0== Wm, atat accesul cat si prepararea cavitatii respective.

;. ;aserele tip xcimer !/r, Le89) au o rata de indepartare a tesuturilor dentare sanatoase sau alterate,utilizand aceeasi putere si dimensiune a zonei active a laserului de: =,1(Wm in smalt sanatos, =,2=Wm in

dentina sanatoasa, =,2-=,(Wm pe smalt demineralizat, 1-1,$Wm pe dentina alterata.

7esuturile alterate sunt mai rapid si mai corect eliminate comparativ cu tesuturile sanatoase, realizand o

prote"are a tesuturilor invecinate prin analiza emisiei de plasma.

C. ;aserele infrarosii prezinta o eficienta de indepartare:

oPe tesuturi sanatoase G inferioara instrumentarului rotativ de turatie inalta, timpul de preparare al

unei cavitati fiind in medie dublu

oPe tesuturi alterate rata de ablatie creste odata cu gradul de distructie al tesutului si cu dimensiunea

defectului

-)+. E"ereza c9emo3mecanica.

Principiu de lucru - aplicare gel Ja8l si # aminoacizi & cloramine G distrugere a colagenului din dentina

demineralizata prin raclare cu a"utorul unui instrumentar manual special a detritusului

9ndicatii: carii radiculare profunde la dintii temporari si permanenti

/vanta"e:

oJedureros fara anestezie

oJu afecteaza pulpa

oficacitate comparabila cu a metodei rotative

oHezulta suprafete rugoase optime pentru restaurari adezive

oacrificiu dentar

tape pentru o leziune cervicala:

o/plicare gel #= sec

o8uratare manuala G apare detritus

oHeaplicare gel

oepistare N

otergerea surplusului de gel cu o buleta uscata

ovaluarea suprafetei !duritate)

o7oaleta cavitatii cu o buleta umeda

o8avitatea finala

-),. E"ereza enzimatica si tera$ia foto3dinamica.

xereza enzimatica nzEme 'ix 8-99 !#' P):

oigestia enzimatica proteolitica a colagenului

onzimele au actiune selectiva

o'etoda a dat rezultate promitatoare experimental

7erapia foto-dinamica:

oezinfectare fotoactivata !P/)

o;aser rosu de energie "oasa 0###=sec

oe folosesc 7oluidine @lue -7@ !1= Wgml), cloruri, ftalocianuri

o'etoda non-invaziva eficienta pe .mutans si alte microorganisme cariogene

o7impul de contact !pana la 15= sec) creste efectul antibacterian care e limitat doar de grosimeadentinei

o7ehnica promitatoare, rapida, nu da rezistenta microbiana si nu afecteaza tesuturile sanatoase

25

7/24/2019 otr 71

29/48

--. zonotera$ia.

zonul este in masura sa altereze stabilitatea conditiilor ambientale favorizatoare de carii prin capacitatea sa

de a:

-distruge in scurt timp bacterii, virusi si fungi

-neutraliza proteinele acide

-restructura smaltul si dentina.

9ndicatii:

o8arii ocluzaleo8arii de radacina

o8arii cu acces dentinar direct sau creat cu alte metode

o4ipersensibilitate cervicala

oProfilaxie: ozonoterapia trebuie sa se faca doar in prezenta unui sistem de aspitratie pentru eliminarea

ozonului reziduu acesta prezentand toxicitate daca este inhalat in cantitati mari.

--). Tera$ia antibacteriana.

o/ntiseptice: /gJ#, fluoruri, 8a!4)2, 8lorhexidina

o ezinfectarea dentinei sisau smear

laEero Dsor de utilizat cu dotare minima

o Heduce semnificativ streptocolul si

lactobacilul la 0 luni

o ezavanta"e:

@iocompatibilitate si colorare

ficienta in prevenirea progresiei cariei este insuficient argumentata

/d"unct dar nu substituent al instrumentarii

o/ntibiotice: aplicare de preparate su 7etraciclina !;edermix)

xcavare seriata G aplicare antibiotice, pansamente provizorii si reinstrumentari. Jecesita minim 2

sedinte si cooperarea pacientului cade riscul de deschidere a camerei pulpare si de lezare a pulpei. Dsor de utilizat in urgente

7ehnica cu bune rezultate in speciall la dintii permanenti tineri

ficienta crescuta fata de terapia antiseptica !84L)

---. Restaurarea finala # ca element antibacterian.

--0. Te9nica ART.

7ratamentul restaurator atraumatic este o procedura bazata pe curatirea cavitatilor carioase cu a"utorul

instrumentarului de mana si obturarea lor cu un material aderent la tesuturile dentare !ciment ionomer de sticla).

/cest tratament respecta principiile preventive, iar durerea si discomfortul sunt rare.

--2. Te9nici de sigilare.

1) 'ateriale cu eliberare de luor folosite in tehnica /H7: instrumentar de

mana si 89 prin eliberare de fluor care poate preveni progresia cariei aparitia de carii secundare.

8apacitatea de sigilare dentinara este limitata, iar efectul preventiv antibacterian al fluorului este

discutabil. Jecesita o buna selectie a cazurilor.

2) /dezivii dentinari. isteme tip monomer hidrofilic create pentru

adeziune dentinara. Prin sigilarea dentinei sisau a marginilor restauratiei, blocheaza transferul nutritiv

necesar bacteriilor ramase post excavare. Jecesita preparatii limitate% procedeu eficient clinic si acceptat

in pedodontie. /deziunea la dentina afectata nu este ideala. Jivelul variabil de bacterii restante trebuie

determinat. 'etoda promitatoare si recomandata pentru cariile radiculare la dintii permanenti.

--4. Restaurari $re&enti&e cu rasini.

2

7/24/2019 otr 71

30/48

Hestaurarea preventiva cu rasini G HPH- se adreseaza leziunilor carioase incipiente,dar si situatiilor de

diagnostic incert de carie.ezvoltarea continua a materialelor bioadezive faciliteaza indeplinirea obiectivelor

acestui tip de tratament in caria dentara:

1. realizarea unor preparatii minime ,cu sacrificiu dentar redus G H7/DH/H +H

2. 9nlocuirea extensiei preventive mecanice cu cea chimica,neinvaziva G PHJ79/ + P

#. 9munizarea suprafetelor ocluzale cu a"utorul rasinilor sigilante G H/9J9 +H

/bordarea leziunilor carioase in maniera preventiva! sigilari ) sau conservativ Gcurativa va fi aplicata

dupa stabilirea certitudinii diagnosticului de carie.8oroborarea datelor de diagnostic: clinic ! examinare,inspectie, palpare), paraclinic !radiologic: bite-Uing, raper, transluminare, masurarea rezistentei

electrice,cariodetectia cu laser) si speciale,va trebui sa reduca sau cel putin sa minimalizeze erorile de

diagnostic.

Proprietatile fizice si mecanice impun stabilirea unor noi principii de tratament:

forma de acces: trebuie sa fie mult mai conservativa,se abordeaza fiecare leziune in parte si se

pastreaza puntile de smalt integre.

managementul leziunii: se indeparteaza numai dentina ramolita

forma de adeziune: caracteristici care asigura adeziunea,etanseitatea,rezistenta la dislocare

curatirea cavitatii ! mecanica si chimica): mecanic, cu instrumentar rotativ si chimic,prin sistemeprimer si conditioner specifice.%acestea indeparteaza debriurile rezultate in urna preparatiei,impreuna

cu smear-laEerul si biofilmele incluzand microorganismele reziduale.

/titudinea corecta in ceea ce priveste restaurarile preventive este data de corelatia dintre situatia clinica

si dotarea materiala de care dispunem.8ompromisurile sau extinderea ne"ustificata in utilizarea acestor tehnici

vor afecta principiul preventiv in sine.

E@ALUAREA CLINICA A RE6TAURARILR @EC?I

--5. Criterii de restaurare corecta a unei restaurari.

--*. !actori de care de$inde longe&itatea restaurarilor dentare.

xista o serie de factori de care depinde longevitatea restaurarilor coronare. 9n functie de importanta lor, ei

pot fi grupati in # categorii:

1) Pacient:

actori generali:

otarea lui de sanatate generala

obiceiurile alimentare

oJivelul socio-profesional

o8olaborarea cu medicul

actori locali:

o 9giena oralaoHiscul de carie

ointele afectat

o;ocalizarea si intinderea restaurarii

otarea de sanatate a pulpei dentare

o7ipul de ocluzie

2) 'edic

iagnosticul corect al leziunii

Planificarea corecta a tratamentului

oHespectarea corecta a indicatiilor

oHespectarea timpilor de lucru

o/legerea unui material de restaurare corespunzator

o'anipularea corecta a acestuia

#=

7/24/2019 otr 71

31/48

xperienta, manualitate, motivatia individuala

#) 'aterial de restaurare G proprietati !fizice, chimice, biologice)

--+. Ce este si ce urmareste monitorizarea $acientului (controlul $eriodic.

Pacientii au cariosusceptibilitate diferita si in functie de aceasta si de riscul de carie pacientul este chemat la

controlul periodic care urmareste sa verifice:

aca masurile de prevenire de care a beneficiat pacientul sunt aficace

aca nu exista noi cazuri de imbolnavire prin carie aparute de la ultima intalnire cu pacientul care, prin

detectarea rapida sa poata beneficia de tratamente noninvazive a aprecieze evolutia proceselor carioase incipiente aflate sub observatie

a detecteze si sa corecteze eventualele greseli de tehnica in tratamentele efectuate anterior

a verifice vitalitatea dintilor care prezinta restaurari extinse precum si a dintilor cu coafa" direct sau

indirect

--,. Ce este si ce urmareste su$ra&eg9erea acti&a a restaurarilor.

upravegherea activa este cea mai buna solutie de tratament si presupune:

colaborare buna medicpacient

edinte de control specific

/meliorarea igienei orale si a comportamentului alimentar al pacientului

Peria" profesional periodic

/plicarea de fluoruri sisau de agenti antimicrobieni

7oate aceste masuri permit prevenirea deteriorarilor si repararea sau inlocuirea restauratiilor la momentul

optim. securile minore aparute in timp la unele din restaurarile prezente necesita, la randul lor, doar

monitorizarea atenta, supravegherea lor activa. /ceasta presupune:

/naliza comportamentului in timp a restaurarii

/plicarea unor metode de prevenire specifice

-0. Ce este si ce urmareste re$aratia unei restaurari &ec9i.

Heparatia unei restaurari vechi consta in: 'entinerea pe loc a restaurarii

Hemedierea defectiunilor punctuale

ventuale corectii in masa materialului restaurator

Heparatia reprezinta:

Dn mi"loc rapid de a rezolva o deficienta existenta la una din restaurarile vechi

Poate constitui o alternativa acceptabila de remediere a defectiunilor restaurarii in multe situatii clinice

Poate fi o faza intermediara !tranzitorie) de tratament, ce ofera ragaz pentru aprecierea globala a

cauzelor care au dus lla ese