osho - dhammapada calea legii divine relevata de buddha - vol 1

8/9/2019 Osho - Dhammapada Calea legii divine relevata de Buddha - Vol 1

http://slidepdf.com/reader/full/osho-dhammapada-calea-legii-divine-relevata-de-buddha-vol-1 1/450



OSHO

DhammapadaCalea lui Buddha

Calea către Adevărul FinalCalea lui Dharma (legea divină)

Traducerea: Sorin Voinea

EDITURA RAM2!

CU"RI#$

Introducere1. Suntem ceea ce gândim2. Un scaun gol3. Adevărul sau falsul

4. u!in mai norocos"#. Tre$ia este via!ă%. rintr&un geam 'ntunecat(. rin o)servare*. +nce,utul unei noi fa$e-. Sălăluind 'n centrul inimii1/. 0ici aceasta nici aceea

11. +n!ele,ciunea inocentei12. ea ,ână la fund i dansea$ă13. ontinuă să mergi14. ăs,ândete mesa5ul1#. Strălucirea ate,tării1%. Asta este"1(. 6ingura este cea care gustă su,a 7

1*. 8umne$eu iu)ete râsul1-. Sădind semin!ele )eatitudinii2/. 6egea & eternă i ine,ui$a)ilă

I#TR%DUCERE

+n Dhammapada sunt cu,rinse cele mai semni9cativesutre ale lui udda motiv ,entru care de&a lungulsecolelor aceasta a generat nenumărate comentarii iinter,retări din ,artea e;,onen!ilor )udismului.

8atorită acestui fa,t ar ,utea a,ărea 'ntre)area: maiavem nevoie de 'ncă un comentariu7 <i ce im,ortan!ă ar,utea avea aceste serii de discursuri )a$ate ,e sutre din

anticitate când umanitatea se 'ndrea,tă cu ,ai re,e$is,re un nou mileniu i se confruntă cu ,ericolul ră$)oaielori a aniilării totale7

+nsă ceea ce face această colec!ie să 9e e;trem devaloroasă este fa,tul că 'n ea sunt con!inute comentariileunui =aestru iluminat >so asu,ra unui alt =aestruudda & sau cel ,u!in asu,ra cuvintelor sale.

ână 'n ,re$ent doar intelectualii s&au 'ncumetat să

aducă ,u!ină lumină asu,ra mesa5ului lui udda & mesa5care nu are nimic de&a face cu intelectul. 8e aceea ,rintr&un efort intelectual oricât de sincer i de sus!inut ar 9 nu,utem reali$a decât o ,arte in9mă a mesa5ului lui udda.8oar cineva care a e;,erimentat sursa din care ,rovincuvintele lui udda ,oate să ne clari9ce i să nelim,e$ească mesa5ul acestei Su,er)e 9in!e.

>so este ,erfect ,entru această sarcină. <i nu doar,entru că a a5uns la acelai nivel de contiin!ă ca iudda. 8e fa,t 'n ultimele 2# de secole contiin!aumană a evoluat foarte mult. udda a vor)it la vremea sades,re o stare de dincolo de iluminare. +n >so ,utem 'nsăvedea nivelul la care ,oate e;ista orice 9in!ă umană.

8iscursurile lui >so nu sunt doar ?comentarii des,re@

sau ?inter,retări a@ el a desco,erit o cale ,rin care ,oate,ătrunde direct 'n inima lui udda & sau ,ro)a)il udda,ătrunde 'n el i ei doi devin unul. >ricum ar 9 re$ultatuleste că ,rin >so cuvintele lui udda au un im,act au osavoare i un ,arfum ,e care nu le ,oate oferi nici unscolastic i nici un erudit )udist.

>so a vor)it des,re mul!i mistici: de la itagora lotin

i Beraclit 'n Crecia antică la =aavira Drisna Da)ir=ansoor 0anaE Cora CoraE Sarmad 'n India de la 6aoT$u uang T$u 6ie T$u aso in$ai 0aafcenBFaEu5o Gosu Sosan 'n ina i Ga,onia la Iisus umi ia)ia 'n >rientul =i5lociu iar 'n $ilele noastre s&a o,rit 5asu,ra câtorva mistici contem,orani amaErisnaamana =aarisi Curd5ieH i Drisnamurti. To!i cei care l&

au au$it vor)ind au sim!it acelai lucru ca i mine: >so nuvor)ete des,re udda ci devine 'nsăi udda.ste lim,ede că iu)irea lui >so ,entru udda este

unică iar a9nitatea dintre ei este magni9că. +n to!i cei 3#



de ani de discursuri >so l&a atras din ce 'n ce mai mult ,eudda s,re inima sa odată cu 9ecare anecdotă rostită iodată cu 9ecare ,ovestire din co,ilăria i via!a lui.

=esa5ul lui udda este similar cu mesa5ul lui >so.Ultimele sale cuvinte rostite 'n ,u)lic 'n fa!a disci,olilor săi

& ,e 1/ a,rilie 1-*- & au fost:“A-ţi aminti că eşti un buddha este cea mai preţioasăexperienţa, deoarece aceasta este eternitatea ta,nemurirea ta. Nu eşti tu, ci însăşi existenţa ta. Tu eşti unacu stelele, cu oceanele, cu cerul şi cu toate finţele. Nu eştiseparat. ltimul cu!"nt al lui #uddha a $ost sammasati.%ine minte& eşti un buddha. 'ammasati.( JKen =anifestoL

Cautama udda a cunoscut răs,unsul răs,uns ,e carel&au oferit to!i misticii: elevarea contiin!ei ,rin medita!iegândire corectă contienti$are sammasati. Sutrele salesunt e;trem de necesare 'n e,oca noastră.

>so este =aestrul care ,oate trans,une 'n lim)a5modem mesa5ul etern al lui udda. l ,oate vor)ioamenilor contem,orani 'ntr&un lim)a5 accesi)il indiferent

din ce ,arte a lumii sunt acetia. +n ,lus >so are une;traordinar sim! al umorului i imediat ce găsete oca$ia,otrivită nu se o,rete de la a răs,unde serio$ită!ii igravită!ii ,rin anecdote. 8e e;em,lu dacă i s&ar 9 cerut săe;,lice semni9ca!ia cuvântului tathata & acce,tare & ar 9răs,uns astfel:

Un )ăr)at cu trei 9re de ,ăr ,e ca, intră 'ntr&o fri$erie

cerând să i se facă fre$a. Mri$erul se a,ucă de trea)ă darnici nu ,une )ine ,ie,tănul 'n ,ăr că un 9r cade ,e ,odea.?0u face nimic@ & s,une )ăr)atul. ?+l voi ,urta acum cu

cărare ,e mi5loc.@Mri$erul de această dată 9ind mai atent 'nce,e să 'i

aran5e$e cele două 9re de ,ăr dar du,ă câteva secundecade 'ncă un 9r.

ăr)atul 'i s,une: ?0u face nimic. ot să 'l ,ort i dat ,es,ate"@



8acă ar 9 să aleg 'ntre a face o di$erta!ie ,e trei ,aginides,re im,lica!iile etimologice i 9loso9ce ale termenuluitathata sau a s,une o glumă )ună tiu ce a alege.

rin trans,unerea 'n lim)a5 contem,oran a cuvintelor imesa5ului lui udda >so nu ,ierde nimic din gra!ia

iu)irea i magnitudinea acestora. +n discursurile sale,redomină o claritate i o lim,e$ime iluminatorie. uvintelesale sau cuvintele lui udda rostite ,rin el nu suntniciodată )anale sau ,ro$aice ci invaria)il ame!itor de,oetice.

Tre)uie !inut minte sau mai )ine 'n non&minte că 'naceastă colec!ie nu sunt com,ilate doar o serie de cuvinte.

>ricât de minunate ar 9 cuvintele sale >so dorete să neamintim mereu că func!ia acestora este aceea de a ne'm,ărtăi ceea ce nu ,oate 9 rostit & ceea ce se aNă 'ntresunete: tăcerea.

ână când vom ,utea 9 ca,a)ili să 'n!elegem tăcerea,ură aceste volume ne vor servi ca un minunat ,od 'ntrecuvinte i non&cuvinte.

)a *rem )aneesha*oona, +ndia

!&$U#TEM CEEA CE '#DIM

Noi suntem ceea ce "ndim.

Tot ceea ce suntem apare prin "ndurile noastre.*rin "ndurile noastre creăm lumea.*e cel care !orbeşte sau acţioneaă printr-o minte impură,*roblemele îl !or urma Aşa cum roata carului urmeaă paşii bi!olului.

Noi suntem ceea ce "ndim.Tot ceea ce suntem apare prin "ndurile noastre.

*rin "ndurile noastre creăm lumea.*e cel care !orbeşte sau acţioneaă printr-o minte pură,ericirea îl !a urma Asemeni unei umbre, care nu îl părăseşte.



“ite cum m-a /init şi m-a bătut,0um m-a tr"ntit la păm"nt şi m-a prădat. “Trăieşte prin ast$el de "nduri şi !ei trăi în ură.

“ite cum m-a /init şi m-a bătut,

0um m-a tr"ntit la păm"nt şi m-a prădat. “ Abandoneaă ast$el de "nduri şi trăieşte în iubire.

1n această lume,ra nu !a dispersa niciodată ura.Doar iubirea diol!ă ura. Aceasta este leea,2ternă şi omnipreentă.

3i tu !ei dispărea.3tiind aceasta, cum te mai poţi certa4

0"t de uşor rupe $urtuna un arbore $rail.0aută $ericirea prin simţuri,0omplace-te în a m"nca şi a lene!i3i !ei f şi tu smuls din rădăcini.

5"ntul nu poate derădăcina un munte.+spita nu îl poate atine pe acela0are este trea, puternic şi umil,0are se stăp"neşte şi cunoaşte leea.Dacă "ndurile omului sunt murdare,Daca este nepăsător şi amăitor,

0um ar putea el purta roba albenă40el care este stăp"nul naturii sale proprii,'trălucitoare, clară şi ade!ărată,Numai acela poartă într-ade!ăr roba albenă.

reaiu)i!i bodhisatt!a... 8a aa ,rivesc 9ecare 9in!ăumană. #odhisatt!a 'nseamnă un )udda 'n esen!ă un

)udda 'n sămân!ă un )udda adormit dar care are,oten!ialul de a se tre$i. +n acest sens 9ecare dintre noieste un bodhisatt!a 'nsă nu oricine ,oate 9 numitbodhisatt!a & doar aceia care au 'nce,ut să caute lumina

care au 'nce,ut să 'i dorească să vadă răsăritul soarelui i'n a căror inimă sămân!a a 'ncol!it.

To!i cei care au ,ornit 'n căutarea adevărului i caredoresc să 9e aten!i i contien!i to!i sunt )odisattva.Adevărul nu este de,arte 'nsă foarte ,u!ini oameni doresc

să 'l găsească. 0u este de,arte dar este di9cil de reali$at.<i este di9cil nu datorită naturii sale ci ,entru că noi aminvestit foarte mult 'n minciuni.

Tim, de vie!i 'ntregi nu am făcut altceva decât să trăimatât de mult 'n minciună 'ncât am a5uns să ne s,eriemciar i de cuvântul ?adevăr@. =inciunile ne oferă confortsiguran!ă ne fac să visăm frumos. +nsă visele vor rămâne

vise. le te ,ot 'ncânta ,entru un moment dar du,ă aceeava urma frustrarea.Iar când vecile minciuni nu mai sunt de actualitate

imediat inventăm altele. Oine minte: numai minciunile ,ot9 inventate adevărul niciodată. Adevărul de5a e;istă" ltre)uie desco,erit nu inventat. =inciunile nu ,ot 9desco,erite deoarece ele nu e;istă.

=intea se simte foarte )ine trăind 'n minciuni deoareceatunci simte că devine cineva iar ,rin această devenire ianatere ego&ul. +n adevăr nu ,o!i face nimic... i atuncimintea 'ncetea$ă iar odată cu ea se di$olvă i egoul.Acesta este riscul riscul 9nal.

To!i cei care vă aNa!i aici v&a!i asumat acest risc. A!ifăcut câ!iva ,ai ,rin 'ntunericul dens al căutării s,irituale.

Iar 8amma,ada lui udda nu ,oate 9 'nvă!ată decât deun )odisattva.uvintele lui udda ,rovin din tăcerea eternă. le nu

,ot a5unge la tine decât dacă le ,rimeti 'n tăcere. Acestecuvinte au răsărit din ,uritatea a)solută. <i nu ,ot 9'n!elese decât dacă devii un veicul un rece,tacul un Nautgol i ,erfect contient. Intelectual ,ot 9 'n!elese & sunt

nite cuvinte foarte sim,le.+nsă ciar această sim,litate a lor constituie ,ro)lemadeoarece omul nu este sim,lu. A 'n!elege sim,litatea ai



nevoie de o inimă sim,lă i ,ură deoarece numai ,uritatea,oate 'n!elege ceva care ,rovine din ,uritate.

Am ate,tat foarte mult... acum este momentul cel mai)un. Semin!ele ,ot 9 sădite. Aceste cuvinte magni9ce ie;trem de im,ortante ,ot 9 rostite din nou. Tim, de 2# de

secole nu a mai e;istat o astfel de adunare. 8a au e;istatcâ!iva ilumina!i care i&au 'nvă!at ,e disci,olii lor mesa5ul luiudda dar asemenea 'ntruniri mici nu ,ot transforma oumanitate atât de mare. ste ca i cum ai arunca 'n ocean$aăr cu linguri!a: el nu va deveni dulce & ,ur i sim,ludoar vei irosi $aărul.

Acum a sosit momentul să 9e 'nfă,tuit un e;,eriment la

o asemenea scară 'ncât să ,oată atinge i transforma o,arte su)stan!ială a omenirii. 6a ,eriferie )ine'n!eles vorcontinua să e;iste oameni adormi!i i min!i mediocre dar'n centru acolo unde e;istă inteligen!a ,oate 9 a,rinsă olumânare.

Acum este momentul cel mai o,ortun. +ntregul meu eforteste acela de a crea un câm, energetic un câm, s,iritual

'n care să ,oată 9 rostite adevărurile eterne. ste o oca$iefoarte rară. 8oar arareori du,ă secole la rând mai a,are oastfel de o,ortunitate. 0u o ,ierde. Mii foarte atent iascultă aceste cuvinte nu doar ,rin minte ci i ,rin inimă,rin 9ecare 9)ră a 9in!ei. ermite&i totalită!ii tale să 9emicată de ele.

8u,ă aceste $ece $ile de tăcere acum este momentul

cel mai ,otrivit să revenim la udda să 'l re'nviem să 'i,ermitem să ,ătrundă 'n suNetele noastre. 8a el ,oate 9recemat deoarece nimeni nu dis,are de9nitiv. udda nuse mai aNă 'ntru,at cu siguran!ă nu e;istă ca individ & 'nsăesen!a lui suNetul său este ,arte din suNetul cosmic.

8acă vom dori cu to!ii i ne vom ruga din inimă atuncieste ,osi)il ca un suNet care a dis,ărut 'n Universal să

redevină manifestat 'n milioane de căi.0ici un =aestru nu ,oate muri cu adevărat. entru=aetri moartea nu e;istă. Tocmai de aceea i sunt=aetri: ei au cunoscut eternitatea vie!ii. i au vă$ut că

tru,ul dis,are dar tru,ul nu este tot & este doar ,erifericun ornament. or,ul este casa oas,etele este realitatea.>as,etele se ,oate ,lim)a dintr&o casă 'n alta iar 'ntr&o)ună $i când nu va mai avea nici casă va rămâne su)cerul li)er... 'nsă căutarea va continua. or,urile se

scim)ă se nasc i mor 'nsă 'n interior e;istă ocontinuitate un continuum & aceasta este eternitateanemurirea )eatitudinea.

ând ,o!i iu)i un =aestru & un Iisus un udda un 6aoT$u & i dăruirea ta este totală atunci te aNi 'n comuniunecu el.

uvintele mele nu se vor a 9 nite comentarii ele

creea$ă un ,od. udda este unul dintre cei mai im,ortan!i=aetri care au e;istat vreodată & este incom,ara)il unic.<i dacă ,o!i gusta din ,re$en!a 9in!ei sale vei 9 venic)inecuvântat.

Vă mul!umesc tuturor. Sunt foarte fericit să văd că 'ntim,ul ultimelor $ece $ile mul!i au fost ,regăti!i săcomunice cu mine 'n tăcere. Aceasta este comuniunea

9nală. uvintele sunt inadecvate ele arată ceva dar numai,ar!ial. Tăcerea comunică totul revelea$ă 'ntregul.Iar a folosi cuvintele este i un 5oc ,ericulos deoarece

esen!a lor va rămâne la mine iar la audien!ă va a5ungedoar carcasa i auditorul va 'nce,e să o colore$e du,ă,ro,ria lui ,lăcere. uvântul va rămâne gol i nu va con!ineadevărul care era menit să 'l transmită. Va con!ine ceva

mult mai sărăcăcios. Semni9ca!ia cuvintelor ,oate 9distorsionată dar nu i tăcerea. rin tăcere ori 'n!elegi orinu 'n!elegi.

+n aceste $ece $ile lângă mine s&au aNat două categoriide oameni: cei care au 'n!eles i cei care nu au 'n!eles. +nsănu a fost nici măcar o singură ,ersoană care să 9 'n!elesgreit. Tăcerea nu ,oate 9 inter,retată sau 'n!eleasă greit

& aceasta este i frumuse!ea ei. 8emarca!ia este a)solută:ori 'n!elegi ori nu 'n!elegi.rin cuvinte este foarte di9cil să 'n!elegi ceva i este

e;trem de di9cil să 'n!elegi că nu 'n!elegi. Acestea sunt

a,roa,e de neevitat. el mai ,ro)a)il va a,ărea'n!elegerea greită.

Ultimele $ece $ile au fost de o frumuse!e i )eatitudinemisterioasă. u nu mai a,ar!in acestui !ărm. arca măatea,tă de foarte mult tim, & ,ână acum ar 9 tre)uit să

,lec. ste un miracol că 'ncă mă mai aNu 'n cor,. +nsă totmeritul este al vostru: al iu)irii rugăciunilor i dăruiriituturor celor de aici. To!i a!i dorit să mai rămân ,u!in lângăvoi astfel im,osi)ilul a devenit ,osi)il.

+n aceste ultime $ile m&am sim!it com,let detaat decor,. ste foarte straniu să 9i 'n cor, când nu sim!i că eti'n cor,. <i la fel de ciudat este să continui să trăieti 'ntr&

un loc care nu '!i a,ar!ine & căminul meu este ,e celălalt!ărm. <i cemarea este atât de insistentă" +nsă ,entru căa!i dorit să 9u lângă voi com,asiunea in9nită a universului& sau o ,utem numi com,asiunea lui 8umne$eu & a fost ceacare mi&a ,ermis să mai rămân 'n cor,.

A fost straniu a fost minunat a fost misterios magni9cmagic. <i mul!i din cei de aici au sim!it aceasta. =ul!i au

sim!it&o 'n diferite căi. Unii au sim!it această e;,erien!ă ca,e ceva foarte 'nfricoător ca i cum moartea le&ar 9 )ătutla uă.

Al!ii s&au sim!it foarte confu$i iar al!ii s&au sim!itcom,let oca!i. 8ar to!i au fost atini 'ntr&un fel sau altul.

8oar noii veni!i au fost ,u!in )uimaci & ei nu au ,utut'n!elege ce se ,etrece. +nsă le mul!umesc i lor. 8ei nu au

,utut 'n!elege totui au ate,tat & m&au ate,tat să 'nce,să vor)esc au dorit i au s,erat să mă audă vor)ind. =ul!ise temeau că nu voi mai vor)i niciodată... era o,osi)ilitate. 0ici eu nu eram sigur că voi mai vor)i.

uvintele devin din ce 'n ce mai di9cile ,entru mine.0ecesită din ,artea mea un efort foarte mare. Acum câttim, 'ncă mai ,utem comunica ver)al vreau să 9!i foarte

aten!i i descii. +nsă de asemenea vreau să vă ,regăti!isă ,utem rămâne 'n tăcere... ascultând trilul ,ăsărilor...ascultând )ătăile inimii... doar să stăm aici fără să facemnimic... Mi!i ,regăti!i deoarece oricând ,ot 'nceta să mai

vor)esc. <i vreau să transmite!i aceasta tuturor celor carevor să mă 'n!eleagă ,rin cuvinte: ar 9 )ine să vină aici câtmai re,ede ,entru că 'n orice $i ,ot 'nceta să mai comunicver)al. ste ceva im,revi$i)il & se ,oate 'ntâm,la ciar iacum 'n mi5locul fra$ei. <i nu voi mai duce la 9nal

,ro,o$i!ia" Va rămâne ,entru eternitate incom,letă.+nsă de data aceasta m&a!i atras 'na,oi la voi.Aceste sutre ale lui udda sunt denumite

Dhammapada. Tre)uie să 'n!elegem foarte )ine acestcuvânt. Dhamma Jdialectul ,ali lim)a 'n care a vor)itudda & termenul ecivalent 'n sansErită este darmaL'nseamnă lege 9nală logos. Iar ,rin ?lege 9nală@ se face

referire la for!a care !ine universul 'n ecili)ru. steinvi$i)ilă i intangi)ilă & dar e;istă ,entru că fără eauniversul ar cola,sa. Acest univers in9nit carefunc!ionea$ă atât de armonios i ritmat este o dovadă clarăa fa,tului că tre)uie să e;iste un curent su)til careconectea$ă i intercorelea$ă totul. 0imeni nu este se,aratsau ru,t de e;isten!ă nimeni nu este o insulă & cel mai mic

9r de iar)ă este legat de cea mai mare stea. 8istruge 'ntotalitate un 9r de iar)ă i ai distrus ceva e;trem de valorosdin e;isten!ă.

+n e;isten!ă nu e;istă o ierarie nimic nu este su,eriori nimic nu este inferior. ea mai mică ,iatră este egalăcelei mai mari stele acesta este un alt 'n!eles altermenului ?damma@ & ecitate ecili)ru egalitate.

;isten!a este a)solut comunistă ea nu divide i nu facenici un fel de diferen!ieri. ;isten!a este cu adevărat 5ustă.Iar al treilea 'n!eles este virtute corectitudine. ;isten!a

este foarte virtuoasă. 0imic nu este nevirtuos ciar dacăunele lucruri ,ar a 9 nevirtuoase. Tot ce se 'ntâm,lă 'ne;isten!ă este corect. 0iciodată nu se ,oate ,etrece cevagreit. Unele lucruri ,ot ,ărea a 9 greite dar asta datorită

min!ilor noastre ,line de ,re5udecă!i.>amenii s,un că naterea este )ună iar moartea esterea greită. 0u este aa am)ele sunt corecte i )une.



+nsă min!ile noastre sunt atât de 'nguste. +n!elegereanoastră este atât de limitată 'ncât nu mai ,utem vedea'ntregul ci doar ,artea. Suntem la fel ca o ,ersoană carese 'ncide 'n casă i ,rivete 'n stradă ,rin gaura ceii. Vavedea doar anumite fragmente dis,arate din totalitatea

stră$ii: o maină a,oi un ,ieton du,ă aceea un co,il iaruneori nu va vedea nimic. +n acelai mod ,rivim i noie;isten!a. S,unem că lucrurile vin din viitor a,oi devin,re$ente i du,ă aceea devin trecute.

Tim,ul este inven!ia oamenilor. Tim,ul nu e;istă.+ntotdeauna e;istă doar cli,a" Aiciacum" ;isten!acunoate doar ,re$entul.

8ar noi stăm 'n s,atele uii i ,rivim ,rin gaura ceii. 0uvedem nimic iar du,ă câteva cli,e vedem trecând o,ersoană du,ă care ea dis,are. +nainte de a,ari!ie ea eraconsiderată că a,ar!ine viitorului acel om e;ista 'nsă,entru noi era 'n viitor. 8u,ă aceea a a,ărut 'n fa!a ra$einoastre vi$uale i s,unem că el se aNă 'n ,re$ent & esteaceeai ,ersoană" Iar du,ă ce nu 'l mai ,utem vedea

s,unem că a,ar!ine trecutului. 0imic nu a,ar!ine trecutuluisau viitorului & totul 9in!ea$ă aici&acum. =odul nostru decontienti$are este foarte limitat.

Tocmai de aceea ne 'ntre)ăm mereu de ce e;istă 'nlume atât de multă suferin!ă )oală violen!ă... 8e ce78acă ,utem ,rivi 'ntregul toate aceste de ce&uri vordis,ărea. Iar ,entru a 9 ca,a)ili să ,rivim 'ntregul tre)uie

să ieim afară să descidem ua i să rămânem su) cerulli)er.=intea este doar o gaură de Fală & foarte limitată. e

sunt ocii i urecile noastre 'n com,ara!ie cu vastulunivers7 ât ,utem noi vedea7 0u ,rea multe. Iar cândreuim să vedem mici fragmente din adevăr imediat'nce,em sa ne ataăm de ele.

ând ,utem vedea 'ntregul totul este exact aşa cumtrebuie să fe & acesta este i 'n!elesul e;,resiei ?totuleste )ine i corect@. 8oar 8umne$eu e;istă diavolul esteinven!ia omului.

Un alt sens al cuvântului ?damma@ ,oate 9 8umne$eu& 'nsă udda nu a folosit niciodată acest cuvânt deoarececuvântul ?8umne$eu@ a fost asociat cu ideea de ,ersoanăiar el este o ,re$en!ă. 8e aceea udda nu a folosit acestcuvânt. 8ar ori de câte ori a vrut să e;,lice sau să arate

ceva des,re 8umne$eu el folosete termenul ?damma@.=intea sa este ,recum aceea a unui om de tiin!ă. 8atorităacestui lucru foarte mul!i l&au considerat ateu & nu a fostateu. l este cel mai mare teist ,e care l&a cunoscutumanitatea.

8oar că nu a dorit să folosească termenul ?8umne$eu@'nsă ,rin ?damma@ el 'n!elege acelai lucru. ?8umne$eu@

'nseamnă ?ceea ce este@ i e;act acesta este i 'n!elesultermenului ?damma@.?8amma@ mai 'nseamnă i disci,lină. el care dorete

să cunoască adevărul tre)uie să se disci,line$e.?8isci,lină@ 'nseamnă ca,acitatea de a 'nvă!a descidereas,re 'nvă!are rece,tivitate. 8e aici ,rovine i cuvântul?disci,ol@ & acela care este ,regătit să renun!e la

,re5udecă!i i este gata să ,rivească totul e;act aa cumeste fără nici o conclu$ie ,reconce,ută.?8amma@ mai 'nseamnă i adevărul 9nal. ând mintea

si egoul dis,ar ce mai rămâne7 eva continuă să e;istedar nu ,oate 9 numit ?ceva@ & de aceea udda 'ldenumete ?nimic@. +nsă ,rin acesta el nu 'n!elege că nue;istă nimic ci doar s,une că acolo nu mai e;istă nici un

lucru nici o dualitate nici o diferen!iere.6egea 9nală nu este un lucru nu este un o)iect care să,oată 9 o)servat. ste ,ro,ria noastră interioritate estesu)iectivitate.

udda ar 9 fost 'ntru totul de acord cu gânditorul dane$Soren DirEegaard care s,une: adevărul este su)iectivitate.Aceasta este i diferen!a 'ntre fa,t i adevăr. Un fa,t este

un lucru o)iectiv. <tiin!a continuă să cercete$e o)iecteletocmai de aceea nici nu va a5unge vreodată la adevăr.Adevărul este interioritatea omului de tiin!ă dar el nu

,rivete niciodată la aceasta ci continuă să ,rivească 'ne;terior. 0u devine contient de ,ro,ria sa 9in!ă.

Acesta este ultimul 'n!eles al cuvântului ?damma@:interioritatea ta su)iectivitate adevărul interior.

+ncă un lucru foarte im,ortant & ,ermite&i să ,ătrundă 'n

inima ta: adevărul nu este niciodată o teorie sau o i,ote$ă'ntotdeauna este o e;,erien!ă. Tocmai de aceea adevărulmeu nu ,oate 9 adevărul altcuiva. Adevărul meu nu 'l ,ot'm,ărtăi nimănui. Adevărul este netransfera)iline;,rima)il necomunica)il.

ot e;,lica modul 'n care am a5uns la adevăr dar nu voi,utea s,une niciodată ce este acesta. 8isci,lina ,oate 9

e;,licată 'nsă nu i !elul 9nal. Miecare va tre)ui să meargăsingur ,e cale. Miecare tre)uie să a5ungă singur la ,ro,riasa 9in!ă interioară. Aceasta este revelată 'n solitudinea)solută.

Al doilea termen este ?,ada@. <i acesta are mai multe'n!elesuri iar unul dintre cele mai fundamentale este?cale@. eligia are două dimensiuni: calea i !inta 9nală.

alea ,oate 9 descrisă dar nu i !elul 9nal.ste e;act ca i atunci când i&am 'ntre)a ,e dmundBillarF i ,e Tensing cum au reuit să cucerească verestul.i ne ,ot e;,lica ,rin ce au trecut ,ână au a5uns ,e cel mai'nalt vârf muntos din lume ,ot să ne ofere o mul!ime dedetalii referitoare la di9cultă!ile ,e care au tre)uit să lede,ăească. 8ar când 'i vom 'ntre)a ce au sim!it când au

a5uns la 9nal ,ur i sim,lu vor ridica din umeri. 0u vor,utea s,une nimic des,re frumuse!ea i li)ertatea ,e careau sim!it&o acolo le va 9 im,osi)il să ne 'm,ărtăească,rivelitea care le&a a,ărut 'n fa!ă... culorile norilor aerul,ur $ă,ada virgină al)astrul cerului... entru a ti ce ausim!it ei tre)uie să trăim i noi aceeai e;,erien!ă.

?ada@ 'nseamnă cale dar i ,as eta,ă fundament.

Toate aceste semni9ca!ii sunt foarte im,ortante. stenecesar să ,ornim de acolo de unde ne aNăm să devenimun ,roces o cretere o devenire. ro)lema este căoamenii stagnea$ă nu curg iar ,entru a a5unge la ocean ei

tre)uie să devină un Nu; un curent viu. <i mai 'nseamnă ifundament deoarece acesta este adevărul fundamental alvie!ii. Mără să ,ornim 'n căutarea lui via!a nu va avea nici osemni9ca!ie nu ,oate avea nici o glorie. 8acă nu creăm un,od care să ne unească care să ne lege de 'ntreg vom

rămâne ,recum un fulg 'n )ătaia vântului. ăutarea sincerăa adevărului creea$ă acest ,od ne oferă o funda!ie solidă.Aceste sutre din 8amma,ada nu tre)uie 'n!elese

intelectual ci e;isten!ial. le tre)uie să ,ătrundă 'n inimanoastră să ne ,enetre$e 9in!a i să devenim 'm)i)a!i deesen!a lor. 8acă 'nce,em să le 5udecăm cu intelectulatunci nu 'l vom 'n!elege ,e udda.

rimul i cel mai im,ortant lucru este următorul: nu5udeca nu ra!iona cuvintele lui udda. 0u 'i ,ermite min!iisă caute tot felul de e;,lica!ii i să categorisească ce este)un i ce este rău 'n ele. rima cerin!ă este să le ascultămdescii i să le 'n!elegem ,rin inimă. Iar când vom reui să'n!elegem direct cuvintele lui udda atunci vom cunoateadevărul des,re care vor)ete el. Adevărul 'i are ,ro,riile

sale căi de a convinge oamenii nu are nevoie de nici un felde s,ri5in e;terior.Adevărul nu argumentea$ă niciodată: este un cântec nu

un silogism.Noi suntem ceea ce "ndim.Tot ceea ce suntem apare prin "ndurile noastre.*rin "ndurile noastre creăm lumea.

=isticii orientali au s,us dintotdeauna că lumea esteilu$orie. Aa este: ei nu doar cred că lumea este ilu$orie cicunosc că ea este maFa. +nsă când vor)esc i folosesccuvântul samsara & lumea & ei nu se referă la lumeao)iectivă nu a)solut deloc.

i nu se referă la lumea ,lantelor mun!ilor animalelor ioamenilor ci la lumea interioară mentală. Samsara nu are

nimic de&a face cu lumea e;terioară. Tre)uie să !inem minte trei lucruri. udda nu este delocinteresat de lumea e;terioară lumea o)iectelor el nu esteun Al)ert instein. Aceasta este ,rima lume: cea o)iectivă.

A,oi a doua lume este cea mentală & ,lanul ,sianalitilor,siologilor. udda va s,une câteva lucruri des,reaceasta & de fa,t nu va s,une decât un singur lucru: căeste ilu$orie.

rima lume este cea o)iectivă ,e care tiin!a o

investigea$ă. A doua lume este cea mentală carea,ar!ine domeniului ,siologiei. Iar a treia este ,ro,ria tasu)iectivitate interioritatea.

uvintele lui udda sunt adresate acestei a treia lumi.+nsă ,ână când nu vei ,utea renun!a la lumeaintermediară cea mentală nu '!i vei ,utea cunoateniciodată su)iectivitatea. Tocmai de aceea el 'nce,e ,rin

a9rma!ia: Noi suntem ceea ce "ndim. Asta este 9ecare:mintea sa. Tot ceea ce suntem a,are ,rin gândurilenoastre.

Imaginea$ă&!i ,entru o cli,ă că nu mai ai nici un fel degânduri & cine vei 9 tu7 Vei mai ,utea s,une ceva7 0ua)solut nimic. 0u vei mai ,utea a9rma: ?u sunt catolic eusunt musulman eu sunt indus.@ Toate cuvintele au

dis,ărut... i)lia oranul Vedele... totul s&a di$olvat" 0u '!ivei mai ,utea rosti nici măcar numele" ând gândurile'ncetea$ă cine eti tu7 8oar o goliciune o vacuitate.

0imeni ,ână la udda nu a mai folosit asemeneatermeni. =isticii vor)eau 'ntotdeauna de ?sinele@ interior al9in!ei & udda folosete ?non&sinele@. <i eu sunt ,erfect deacord cu el el este mult mai a,roa,e de adevăr. A folosi

cuvântul ?sine@ ciar dacă este scris cu S mare el vacontinua să '!i ofere un sentiment de se,arare.udda nu folosete termenul atman ci e;act o,usul

acestuia: anatman non&sine. l s,une că 'n momentul 'ncare mintea 'ncetea$ă să mai func!ione$e i 'n interior eticom,let gol atunci devii universal & un s,a!iu ,urnecontaminat de nimic. ti doar o oglindă care nu mai

reNectă nimic.Noi suntem ceea ce "ndim. Tot ceea ce suntem apareprin "ndurile noastre. *rin "ndurile noastre creămlumea.

8acă vrei să cunoti cu adevărat cine eti atunci vatre)ui să 'nve!i să renun!i la minte să 'nve!i să 'ncete$i sămai gândeti. Asta este medita!ia. =edita!ia 'nseamnă,ărăsirea min!ii i ,ătrunderea 'n s,a!iul non&min!ii. Iar 'nnon&minte vei cunoate adevărul 9nal damma.

Iar a trece de la minte la non&minte 'nseamnă ,ada,asul. Acesta este secretul din Dhammapada.*e cel care !orbeşte sau acţioneaă printr-o minte

impură,*roblemele îl !or urma Aşa cum roata carului urmeaă paşii bi!olului.ând udda folosete fra$a ?minte im,ură@ el se

referă la minte ca 'ntreg. =intea ca atare este im,ură. 0on&mintea 'nseamnă ,uritate im,uritate 'nseamnă minte.5orbeşte sau acţioneaă printr-o minte impură & ,rin

minte & şi problemele te !or urma... Suferin!a este un,rodus al min!ii este um)ra min!ii. Suferin!a este uncomar. Suferi doar ,entru că dormi i nu te tre$eti. <iatâta tim, cât rămâi adormit comarul va continua să se

derule$e. l va lua o multitudine de forme 'nsă nu se vao,ri.Suferin!a este un ,rodus al min!ii: mintea 'nseamnă

somn incontien!ă. =intea 'nseamnă necunoatere ,rinminte ,retin$i că tii cine eti ,retin$i că '!i cunoti !elulfără să cunoti 'n realitate a)solut nimic.

Noi suntem ceea ce "ndim.

Tot ceea ce suntem apare prin "ndurile noastre.*rin "ndurile noastre creăm lumea.*e cel care !orbeşte sau acţioneaă printr-o minte

impură,*roblemele îl !or urma Aşa cum roata carului urmeaă paşii bi!olului.rin ?minte im,ură@ udda 'n!elege 'ntreaga ?minte@.

ste foarte di9cil de tradus... udda i&a creat ,ro,riulsău lim)a5 deoarece ,entru a e;,rima ceva e;traordinarnu ,utea folosi sensul o)inuit al cuvintelor. +n e;,erien!asa cuvintele nu ,ot e;ista 'nsă ,entru a&i descrie starea



interioară este nevoit să folosească termeni ,e careoamenii să 'i ,oată 'n!elege. 8acă ar 9 'ncercat să cree$eun nou lim)a5 atunci el nu ar mai 9 fost 'n!eles de nimeni.

Ga))ar un mistic su9t a inventat un astfel de lim)a5'nsă nimeni nu a reuit să 'l 'n!eleagă. To!i 'l considerau

ne)un. uvintele sale nu aveau nici un 'n!eles ,entruoamenii o)inui!i. arcă ar 9 vor)it ,ăsărete. ste ca icum un engle$ ar 'ncerca să se 'n!eleagă cu un cine$.

Un lord care tocmai venise din ina este 'ntre)at de un,rieten: ?um reuesc cine$ii să găsească ,entru co,iii lortot felul de nume ca Ting Tsin 8ang7@

6ordul 'i răs,unde: ?ste foarte sim,lu & adună câteva

linguri i le dau drumul să cadă ,e ,odea... ding" dang"dong" sau orice alt sunet aud 'l ,un nou&născutului"@+nsă i ,entru un cine$ lim)a engle$ă va 9 la fel de

neinteligi)ilă.udda a avut două ,osi)ilită!i: ori inventa un nou

lim)a5 ori se folosea de cel e;istent ,e care oamenii 'l,uteau 'n!elege. To!i =aetrii s&au lovit de această

,ro)lemă. i au fost nevoi!i să dea cuvintelor o)inuite unanumit 'n!eles: le&au colorat le&au ornamentat le&au'nfrumuse!at i 'm)ogă!it cu ,arfumul ,ro,riei lore;,erien!e. ste ca i cum ai cum,ăra câteva sticle goale,e care a,oi le&ai um,le cu vinul făcut de tine. Miecaresticlă o ,o!i colora i eticeta foarte frumos 'nsă vinul va 9acelai. Iar dacă a,oi le vei vinde cei care le vor cum,ăra

vor avea im,resia că vinul este al lor i se vor lăsa 'm)ăta!ide el. Tocmai de aceea este foarte di9cil de tradus. udda a

dat anumite nuan!e cuvintelor folosite de oamenii din 5urulsău. A fost nevoit să o facă ,entru că dacă de e;em,lu 'nloc de ?minte ,ură@ ar 9 folosit cuvântul ?non&minte@atunci nimeni nu ar 9 'n!eles nimic. omunicarea ar 9

devenit im,osi)ilă.6a 'nce,ut udda se folosete de cuvinte inteligi)ile ia,oi 'ncet&'ncet du,ă ce ai că$ut 'n ca,cană i te&ai lăsat

'm)ătat de ,arfumul său te va convinge că mintea ,ură'nseamnă non&minte. +nsă aceasta va dura ceva tim,.

Molosind aceste ad5ective im,ur i ,ur udda face uncom,romis astfel 'ncât să nu devii ocat i să 'ncerci să,leci. l te va seduce te va atrage te va face să devii

descis i să 'l ,rimeti 'n inima ta. To!i marii =aetri aufost nite seducători & aceasta este arta lor. 6a 'nce,ut teconving să guti din a,a ,e care !i&o oferă a,oi 'ncet&'ncet 'nce, să amestece această a,ă cu vin. Iar du,ă untim, a,a va 9 eliminată total... i 'ntr&o )ună $i te vei tre$icom,let )eat. +nsă este un ,roces lent.

*e cel care !orbeşte sau acţioneaă printr-o minte pură,

ericirea îl !a urma Asemeni unei umbre, care nu îl părăseşte.e măsură ce ,ătrun$i mai adânc 'n aceste sutre vei

'nce,e să 'n!elegi. =intea im,ură 'nseamnă minte mintea,ură 'nseamnă non&minte. <i )eatitudinea te va inundacând '!i desco,eri non&mintea sau mintea ,ură... ericireate !a urma, ca o umbră a ta, de neclintit.

Suferin!a este un ,rodus al somnului )eatitudinea esteun ,rodus al tre$iei. Tocmai de aceea nu ,o!i căuta 'n moddirect )eatitudinea & aceasta este un efect alcontienti$ării. aută contienti$area tre$irea aten!ia i '!iva a,ărea fericirea.

“ite cum m-a /init şi m-a bătut,0um m-a tr"ntit la păm"nt şi m-a prădat. “

Trăieşte prin ast$el de "nduri şi !ei trăi în ură.“ite cum m-a /init şi m-a bătut,0um m-a tr"ntit la păm"nt şi m-a prădat. “ Abandoneaă ast$el de "nduri şi trăieşte în iubire.Ura nu ,oate e;ista decât 'n trecut sau 'n viitor iu)irea

nu 9in!ea$ă decât 'n ,re$ent. Ura este condi!ionată detrecut i de viitor: cineva te&a 5ignit i sim!i aceasta ca ,e o

rană. Sau '!i este teamă că vei 9 insultat i de5a te,regăteti cum să urăti. +nsă 'n ,re$ent nu ,o!i ur' &'ncearcă i vei vedea că '!i va 9 im,osi)il. 8oar rămâi tăcuti vei vedea că nu ,o!i face altceva decât să iu)eti.

Iu)irea nu este condi!ionată de nimic & aceasta este ifrumuse!ea i li)ertatea ei. Ura este o 'ncătuare. <i ura,rovoacă ură. ând urăti ,e cineva vei crea ură 'n inimaacelei ,ersoane. +ntreaga lume trăiete ,rin ură invidieviolen!ă. oate că nu to!i 'i manifestă 9$ic aceste tendin!e

dar to!i le ,un 'n ac!iune 'n minte. Tocmai de aceea amtransformat acest ământ 'ntr&un iad.Iu)ete & i ământul va redeveni un ,aradis. <i imensa

frumuse!e a iu)irii este aceea că ea nu este condi!ionatăde nimic. Iu)irea 'nseamnă descidere tăcere revărsareainimii 'm,ărtăirea 9in!ei. Iu)irea a,are de la sine i serevarsă singură & fără nici un motiv anume. a se

'm,ărtăete singură.+nsă iu)irea des,re care vor)ete udda nu esteiu)irea ,e care o cunosc oamenii. Iu)irea oamenilor estedoar o altă fa!etă a urii. Astă$i iu)eti ,e cineva ,entru căieri această ,ersoană era foarte frumoasă & este o condi!ie.Sau altcineva !i&a $âm)it astă$i i mâine 'l vei invita la tineacasă i vei 'nce,e să 'l iu)eti datorită fa,tului că !i&a

arătat aten!ie i a fost )un cu tine.0u aceasta este iu)irea des,re care vor)esc ilumina!ii.Aceasta este doar ură degi$ată 'n iu)ire & tocmai de aceeaiu)irea oamenilor se ,oate transforma 'n orice moment 'nură. Gignete ,u!in ,ersoana iu)ită i vei vedea cumaceasta 'i va arăta col!ii. To!i iu)i!ii se ceartă se aNă 'nconNict 'n contradic!ii. <i oamenii cred că aceasta este

iu)ire...8e e;em,lu Asta i A)iFana se iu)esc atât de mult'ncât Asta are 'n 9ecare $i câte un oci vânăt" e iu)ire"+nsă oamenii au im,resia că iu)irea im,lică ne'n!elegericonNicte lu,te. ând nu se 'ntâm,lă nimic atunci se simtgoi li,si!i de via!ă. =ul!i gândesc: ?8acă sunt gelos'nseamnă că iu)esc@ & un non&sens a)solut" Iu)irea nu

im,lică nici o condi!ie.Iu)irea ,e care o cunosc oamenii este doar urădegi$ată 'n iu)ire. Iu)irea adevărată nu cunoate nici untrecut i nici un viitor iu)irea reală este o revărsare

s,ontană a fericirii interioare... o 'm,ărtăire nemotivatănecondi!ionată a )ucuriei 9in!ei.

ăsările cântă Norile 'nNoresc ... fără un motiv anume.Inima lor este atât de fericită 'ncât simte că tre)uie sădăruiască. 8es,re această iu)ire vor)esc eu. Oine minte

acest lucru. <i când ,o!i ,ătrunde 'n dimensiunea iu)iriireale atunci vei 9 'n ,aradis. <i vei 'nce,e să cree$i un,aradis i 'n 5urul tău.

Iu)irea creea$ă iu)ire ura dă natere numai la ură.1n această lume,ra nu !a dispersa niciodată ura.Doar iubirea diol!ă ura.

Aceasta este leea,2ternă şi omnipreentă. Ais dhammo sanantano & aceasta este legea eternă

antică străvece i ine,ui$a)ilă.are este legea7 Ma,tul că 'ntunericul nu ,oate niciodată

să di$olve 'ntunericul ura nu ,oate distruge ura. 6uminaeste cea care ,oate dis,ersa 'ntunericul iu)irea ,oate

di$olva ura. Iu)irea este lumina 9in!ei tale iar ura este'ntunericul din tine. 8acă 'n interior ai numai 'ntunericatunci 'n 5urul tău vei răs,ândi 'ntuneric. ând eti luminosi radie$i de strălucire 'n 5urul tău vei răs,ândi lumină.

Un sannFasin tre)uie să 9e o iu)ire radiantă o luminăstrălucitoare.

Ais dhammo sanantano... udda a re,etat mereu i

mereu aceste cuvinte & aceasta este legea eternă. 8oariu)irea ,oate di$olva ura doar lumina ,oate dis,ersa'ntunericul. 8e ce7 8eoarece 'ntunericul 'n sine este doar ostare negativă nu are o e;isten!ă de sine stătătoare nueste o ,re$en!ă ,o$itivă. 8e aceea nu ,o!i ac!iona directasu,ra 'ntunericului. reea$ă lumină i 'ntunericul vadis,ărea de la sine. Acelai lucru este vala)il i 'n ca$ul urii.

Aceasta este i diferen!a dintre 'nvă!ătorii morali imistici: moralitii vor ,redica mereu legea falsă. i vorstriga de ,e aco,eriul caselor: ?6u,ta!i cu răul 'nfrunta!i'ntunericul lu,ta!i cu ura furia invidia se;ul.@ Atitudinea

lor este negativă. +n scim) un =aestru va 'ncerca să '!iarate legea reală: Ais dhammo sanantano & nu lu,ta cu'ntunericul. <i 'ntunericul este gelo$ia invidia se;ul urafuria. 8oar fă lumină...

um ,o!i crea lumină7 rin tăcere ,rin contienti$are

,rin aten!ie ,rin non&minte & aceasta este lumina. +n cli,a'n care eti atent contient unde vei mai găsi ura7+ncearcă să urăti ,e cineva 9ind ,e de,lin atent...

Acestea nu sunt doar nite cuvinte insi,ide ci adevăruricare tre)uie e;,erimentate. Tocmai de aceea i s,un că nutre)uie să le 'n!elegi doar intelectual ra!ional. ste foartesim,lu: 9i atent i o)servă dacă mai ,o!i ur'. ste cel mai

sim,lu lucru din e;isten!ă" ontiin!a este natura 9ecăruiadintre noi" Ura este doar manifestarea min!ii.ontienti$area i ura nu ,ot e;ista simultan. >ri

contienti$area dis,are i atunci 'nce,i să urăti ori eticontient i ura se di$olvă. 6umina i 'ntunericul nu ,ot9in!a 'm,reună deoarece 'ntunericul este doar a)sen!aluminii.

Un =aestru adevărat te va 'nvă!a cum să a5ungi la8umne$eu nu te va 'ndemna să renun!i la lume.enun!area este negativă. l '!i va s,une cum să atingiadevărul nu cum să lu,!i cu minciunile. <i e;istă milioanede minciuni. 8acă vei 'nce,e să lu,!i cu toate unde veia5unge7 +!i vei irosi milioane de vie!i i nu vei re$olva nimic.Iar adevărul este unul singur tocmai de aceea el ,oate f'

reali$at instantaneu ciar 'n această cli,ă.3i tu !ei dispărea.3tiind aceasta, cum te mai poţi certa4Via!a este foarte scurtă. 8e ce să !i&o iroseti ,rin ceartă

i conNicte7 Molosete&!i energia ,entru a medita. o!i lu,tacu ea sau ,o!i deveni o lumină strălucitoare cu a5utorul ei &este aceeai energie.

0"t de uşor rupe $urtuna un arbore $rail.0aută $ericirea prin simţuri,0omplace-te în a m"nca şi a lene!i3i !ei f şi tu smuls din rădăcini.

udda s,une: dacă te )a$e$i ,e sim!uri atunci vei 9fragil deoarece sim!urile nu '!i ,ot da ,utere ele nu '!i ,ot'ntări funda!ia. le se aNă 'ntr&o scim)are ,ermanentăsunt 'ntr&un Nu; continuu. 0u '!i ,o!i construi niciodată casa,e nisi,uri micătoare.

+n această cli,ă ve$i o femeie frumoasă iar 'n momentulurmător Fe$i o femeie i mai frumoasă. 8acă te lai 'n voiasim!urilor te vei aNa 'ntr&o agita!ie constantă & nu te vei,utea decide ,entru că sim!urile '!i vor s,une mereualtceva. 6a un moment dat ceva anume ,are foarte frumosiar 'n cli,a următoare devine com,let urât.

udda s,une: nu te )a$a ,e sim!uri & trăiete contient.

ontiin!a este ascunsă 'n s,atele sim!urilor. 0u ocii suntcei care văd.Un oftalmolog '!i va s,une că ociul este cel care vede &

nu este adevărat. l este doar un mecanism un instrument,rin care altcineva vede. >cii sunt doar nite ferestre ofereastră nu are ca,acitatea de a vedea. Mereastra este outilitate. o!i sta 'n dre,tul ei i ,o!i ,rivi 'n afară. 8acă iei

,e stradă i '!i ,riveti fereastra vei gândi oare: ?Acumfereastra mă vede ,e mine@7 >ciul este doar uninstrument. ine este cel care 'l folosete7

Urecile sunt i ele doar nite mecanisme. ine lefolosete7 ine se aNă 'n s,atele lor7 ine este Acela caresimte7 ine este Acela care gândete7 ontinuă să cau!i 'ninterior i vei a5unge la un centru indestructi)il altminteri

via!a '!i va 9 ,recum un fulg 'n )ătaia vântului.5"ntul nu poate derădăcina un munte.+spita nu îl poate atine pe acela0are este trea, puternic şi umil,0are se stăp"neşte şi cunoaşte leea.=edita!ia te va tre$i ea te va face ,uternic i umil.

=edita!ia '!i va oferi ,rima licărire a 9in!ei tale. Tu nu eti

cor,ul i nici mintea & eti o)servatorul imaculat martorul,ur contiin!a in9nită. <i când atingi acest martorcontient )rusc 'n tine se va ,etrece un lucrue;traordinar: vei 9 trea$ i vei sim!i ,entru ,rima oară că tu

e;iti. entru ,rima oară vei sim!i adevărul su,rem al 9in!eitale.

Iar siguran!a te va face ,uternic te va 'ntări nu vei mai9 fragil ci vei deveni un munte" Acum ai o funda!ie solidă.8evii trea$ ,uternic i umil. Această ,utere nu '!i va crea

un ego. Vei deveni umil deoarece vei ti că aceeaicontiin!ă acelai o)servator se aNă 'n toate câte e;istă:,ăsări animale ,lante roci oameni.

Acestea sunt doar grade diferite de somn. inevadoarme ,e ,artea drea,tă altcineva ,e s,ate altcineva ,e,artea stângă... o ,iatră are modul ei de a dormi un co,acva dormi com,let diferit o ,asăre i mai diferit & 'nsă 'n

esen!ă toate sunt identice. +n centru e;istă acelaio)servator acelai martor etern: 8umne$eu. Aceasta teface să 9i umil. iar i fa!ă de cea mai )anală ,ietricică nuvei 9 cineva s,ecial deoarece 'ntreagă e;isten!ă estecreată din acelai material: contiin!a. Iar când vei 9,uternic trea$ i umil atunci vei 9 cu adevărat ,ro,riul tăustă,ân.

Dacă "ndurile omului sunt murdare,Dacă este nepăsător şi amăitor,0um ar putea el purta roba albenă4udda a ales ,entru sannFasinii săi veminte gal)ene

aa cum eu am ,referat veminte de culoare ,ur,urie.Aceasta este singura diferen!ă dintre mine i udda.

Cal)enul re,re$intă moartea a,usul soarelui 'ncetarea

stingerea 9nală.udda a ,us ,rea mult accentul ,e moarte & 'nsăaceasta a fost calea lui. ri de câte ori un căutător dorea să 9e ini!iatudda 'i s,unea: ?=ai 'ntâi du&te 'ntr&un cimitir sau 'ntr&

un loc de crema!ie a mor!ilor i rămâi acolo tim, de treiluni. >)servă tot ce se ,etrece acolo meditea$ă asu,ramor!ii i amintete&!i că i tu vei muri. A,oi ,o!i reveni lamine.@ Acesta era 'nce,utul ini!ierii.

;istă doar două atitudini: una ,rin care să ,ui accentul,e moarte i cealaltă ,rin care să ,ui accentul ,e via!ă.8eoarece acestea sunt singurele lucruri certe din e;isten!ă:via!a i moartea. udda a ales moartea ca sim)ol de aicii ro)ele gal)ene.

ur,uriul re,re$intă via!a este culoarea sângelui.e,re$intă răsăritul soarelui naterea e;isten!a. u ,unaccentul asu,ra vie!ii. +nsă !elul 9nal este acelai. u vreauca sannFasinii mei să iu)ească via!a atât de total 'ncâtaceastă dăruire i iu)ire această intensitate i dorin!ă de atrăi să 'i facă să devină contien!i.

=oartea este undeva 'n viitor: via!a este aici i acum.

8acă te vei gândi la moarte 'ntotdeauna '!i vei imagina ,ealtcineva murind niciodată ,e tine 'nsu!i. Via!a 'nsă ,oate9 trăită aici&acum nu ai ,entru ce să !i&o imagine$i.

Via!a nu tre)uie imaginată i ra!ionată ci trăită cli,ă decli,ă. a te ,oate face să sca,i de minte mult mai uordecât o ,oate face moartea. 8e aceea alegerea mea estemai )ună decât aceea a lui udda ,entru că via!a o

trăieti acum i aici. 0u ai ,entru ce să mergi 'ntr&un cimitirsau oriunde 'n altă ,arte. Tot ce tre)uie să faci este să 9iatent oriunde te&ai aNa i să ,riveti via!a... 'n Nori 'n,ăsări 'n oamenii din 5ur 'n co,iii care se 5oacă i râd... i'n tine"... ciar acum" 0u ai ,entru ce să te gândeti la eanu este nevoie să '!i imagine$i nimic. 8oar 'nci$i ocii isim!i vi)ra!ia interioară & curentul care te 'nsuNe!ete.

+nsă ,ot 9 folosite am)ele metode eu am ales via!a. <ire,et: metoda mea este mai )ună decât a lui udda.=etoda lui nu a a5utat ,rea mult India dim,otrivă a a5utat&o să devină moartă inertă insi,idă. Sim)olul vie!ii estesingurul care ,oate re'nvia i revitali$a această !ară & i nudoar India ci 'ntreaga lume deoarece nu numai udda aales moartea ca sim)ol cretinismul a făcut i el acelai

lucru. ele mai mari religii din lume cretinismul i)udismul au ca sim)ol moartea.ccidentul i >rientul.



Iisus i udda au fost doi dintre cei mai mari 'nvă!ătoriai umanită!ii 'nsă alegerea mor!ii ca sim)ol s&a dovedit a 9o calamitate. u aleg via!a i vreau ca acest ământ să 9e,lin de via!ă să ,ulse$e i să vi)re$e de vitalitate. +nsăceea ce udda a s,us des,re ro)a sa gal)enă voi s,une

i eu des,re ro)a mea ,ur,urie. l s,une: Dacă "ndurileomului sunt murdare, dacă este nepăsător şi amăitor,cum ar putea el purta roba albenă4

Iar eu s,un:0el care este stăp"nul naturii sale proprii,'trălucitoare, clară şi ade!ărată,Numai acela poartă într-ade!ăr roba purpurie.

Ais dhammo sanantano.2& U# $CAU# '%*

!& "reaiu+ite Mae,tre-Un ,caun g.l% ,ală tăcută"re/entarea lui Buddha

C0t de rară1i c0t de el.cventă1

8a Su)uti aceasta este singura modalitate ,rin care,utea 9 ,re$entat udda. Tăcerea este singurul lim)a5,rin care se ,oate e;,rima el. uvintele sunt mult ,reainadecvate ,rea limitate ,rea ,rofane. 8oar un s,a!iu

gol... com,let tăcut... ,oate re,re$enta 9in!a unui )udda.;istă 'n Ga,onia un tem,lu com,let gol 'n care nue;istă nici măcar o statuie a lui udda. =ul!i vi$itatori'ntrea)ă: ?um este ,osi)il ca un tem,lu ridicat 'n numelelui udda să nu ai)ă nici măcar o statuie care să 'lre,re$inte7@ Iar călugărul de acolo le răs,unde râ$ând:?Acest s,a!iu gol această tăcere & acesta este udda"@

udda nu este o statuie nu este o ,iatră & el este non&forma. udda este un ,arfum care nu ,oate 9 re,re$entatde nimic. Tocmai de aceea nu a fost un accident fa,tul căaceste $ece $ile de tăcere au ,recedat discursurile asu,ra

sutrelor lui udda. Această tăcere a fost singura ,refa!ă,osi)ilă.

Su)uti ai dre,tate: ?Un scaun gol...@ 8a numai unscaun gol 'l ,oate re,re$enta. Acest scaun este gol i acestom care vor)ete este i el gol. ste doar un s,a!iu gol

care se revarsă la in9nit. +n interior nu este decât tăcere.+nsă datorită fa,tului că mul!i nu ,ot 'n!elege tăcereaaceasta tre)uie tradusă ,rin cuvinte. 8atorită limităriiomului eu tre)uie să vor)esc altminteri nu am ,entru cesă o fac. Adevărul nu ,oate 9 rostit.

<i nu va ,utea 9 vreodată e;,rimat ,rin cuvinte. Toatescri,turile continuă să vor)ească despre adevăr dar nici

una dintre ele nu a fost ca,a)ilă să 'l e;,rime.Adevărul nu ,oate 9 rostit ,rin cuvinte ci doar indicat.0u ,oate 9 dovedit logic 'nsă iu)irea 'l ,oate demonstra.Acolo unde logica dă gre iu)irea reuete. Unde lim)a5uldă gre tăcerea reuete.

u nu 'l ,ot dovedi 'nsă a)sen!a ?eului@ din mine esteciar dovada că el e;istă. 8acă vrei cu adevărat să 'l

'n!elegi ,e udda mai )ine $is dacă vrei să 'l trăietiatunci tre)uie să te a,ro,ii de această tăcere interioară sădevii din ce 'n ce mai a,ro,iat fa!ă de acest nimeni carevor)ete.

u nu sunt o ,ersoană aceasta a murit cu mult tim, 'nurmă. Aici este doar o ,re$en!ă & o a)sen!ă i o ,re$en!ă.u sunt a)sent ca ,ersoană ca individ sunt ,re$ent ca

veicul ca ,asa5 ca un )am)us gol. 8oar un )am)us gol,oate deveni un Naut.u m&am a)andonat 'ntregului. Acum... orice dorete

8ivinul... dacă vrea să vor)ească ,rin mine eu suntaccesi)il dacă nu vrea să vor)ească ,rin mine rămân lafel de accesi)il. Voin!a Su,remului este voin!a mea.

Tocmai de aceea de multe ori sunt 'n a9rma!iile mele

multe contradic!ii & deoarece eu nu ,ot scim)a nimic.8umne$eu este contradictoriu ,entru că 8umne$eu esteun ,arado;. l con!ine to!i ,olii o,ui: lumina i 'ntunericuliu)irea i ura vara i iarna via!a i moartea. Uneori l

vor)ete des,re moarte alteori des,re via!ă... ce ,ot faceeu 7

8acă intervin atunci voi strica totul. 8acă voi 'ncerca să9u consistent atunci voi 9 fals. 0u ,ot 9 real i adevăratdecât 'n cli,a 'n care rămân com,let descis fa!ă de toate

contradic!iile ,e care 8umne$eu le con!ine.Su)uti acest scaun este cu adevărat gol. <i 'n $iua 'ncare vei ,utea vedea această goliciune acest cor, golatunci mă vei vedea ,e mine. Acela va 9 momentul 'n caredisci,olul se 'ntâlnete cu adevărat cu =aestrul. ste odisolu!ie o di$olvare o dis,ari!ie... ,icătura de rouă s&acufundat 'n ocean ori oceanul a devenit ,icătura. ste

acelai lucru" 8isci,olul dis,ărând 'n =aestru i =aestruldis,ărând 'n disci,ol. <i acolo va rămâne doar tăcerea.0u este un dialog" Tocmai de aceea religiile orientale 'n

s,ecial )udismul au atins culmi mult mai 'nalte decâtcretinismul islamismul iudaismul & acestea rămânrugăciuni ale rugăciunii ele se aga!ă de ideea de dialog.Iar dialogul ,resu,une dualitate.

artea lui =artin u))er & 2u şi tu & a devenit faimoasătocmai datorită acestui fa,t. Aceasta este esen!arugăciunii. +nsă 'n rugăciune este nevoie de dualitate. <ioricât de frumos i 'năl!ător ar 9 acest dialog totui acolova ,ersista o divi$iune nu o unitate. âul 'ncă nu a curs 'nocean ,oate că a a5uns foarte a,roa,e de ocean dar 'ncăeste se,arat.

udismul nu este o religie a rugăciunii ci este o religie amedita!iei. <i tocmai aceasta este diferen!a dintrerugăciune i medita!ie: rugăciunea este un dialogmedita!ia este o tăcere.

ugăciunea este o cerere o rugăminte adresată cuiva &indiferent că acel cineva este real sau ireal. =edita!ia esteo goliciune a)solută o tăcere o dis,ari!ie 'n vacuitate.

=edita!ia e;istă doar când tu nu mai eti.Iar udda estemedita!ie. +n aceste $ece $ile 'n care am rămas tăcu!imesa5ul lui udda a fost transmis ,rin tăcere. ei care nu

l&au ,utut au$i ,rin tăcere acum 'l vor ,utea ,erce,e ,rincuvinte.

=edita!ia care a fost ,re$entă 'n aceste ultime $ece $ilea fost ,u!in diferită de cea a lui udda & diferen!a estefoarte mică dar e;trem de im,ortantă. <i tre)uie să 9e

)ine 'n!eles acest lucru deoarece eu nu sunt doar uncomentator al lui udda. 0u sunt doar o oglindă care 'lreNectă sunt un răs,uns nu o reNec!ie. u nu sunt unscolastic i nu voi face o anali$ă tiin!i9că a a9rma!iilor sale& eu sunt un ,oet"

Am vă$ut goliciunea ,e care a vă$ut&o i el i)ine'n!eles eu am vă$ut&o 'n ,ro,riul meu fel. udda are

,ro,riul său fel de a ,rivi de a 9in!a. Amândoi am a5uns ,eaceeai culme dar căile noastre au fost diferite. +n acesteultime $ece $ile medita!ia a fost 'm)ogă!ită ,rin mu$ică &aceasta este contri)u!ia mea. udda nu ar 9 ,ermis acestlucru. l ar 9 s,us că medita!ia tre)uie să 9e reali$ată doar,rin tăcere mu$ica ar re,re$enta o tul)urare a medita!iei.+n acest ,unct el nu ar 9 fost de acord cu mine i ar 9

insistat asu,ra tăcerii ,ure.entru mine mu$ica i medita!ia sunt două as,ecte aleaceluiai fenomen. Iar fără mu$ică medita!iei 'i li,seteceva fără mu$ică medita!ia este di9cilă. Mără medita!iemu$ica este doar un sim,lu $gomot & armonios dar$gomotos. Mără medita!ie mu$ica este doar o distrac!ie. <ifără mu$ică medita!ia tinde să devină din ce 'n ce mai

orientată s,re negativisim s,re moarte.8e aceea eu insist ca medita!ia i mu$ica să meargămână&n mână. Miecare este 'm)ogă!ită ,rin ,re$en!aceleilalte.

Oine minte cei trei =: matematică mu$ică medita!ie &,rima este tiin!ă ,ură a doua este artă ,ură iar a treiaeste religie ,ură. ând acestea trei se 'ntâlnesc atunci

este reali$ată trinitatea.Atitudinea mea este tiin!i9că. iar dacă fac a9rma!iiilogice le foc 'ntr&un mod foarte logic. iar dacă a9rmmulte ,arado;uri ele sunt reali$ate 'ntr&un mod logic.

<tiin!a mea servete religiei tiin!a mea nu este sfâritulci un 'nce,ut minunat.

Atitudinea mea este artistică i tiin!i9că. 0u ,ot reali$animic atâta tim, cât acest câm, energetic nu devinemu$ical. =u$ica este artă ,ură i când este unită cu

matematica devine un instrument e;trem de ,uternicdevine un veicul care '!i ,ătrunde interioritatea. 8esigurnu va 9 com,letă ,ână când medita!ia nu 'nNorete 'ninterior ,ână când medita!ia nu atinge culmea cea mai'naltă a 9in!ei.

u 'ncerc să cree$ sinte$a 9nală. Aceasta este trinitateamea: matematică mu$ică medita!ie. o!i atinge una dintre

cele trei fe!e ale lui 8umne$eu dar e;,erien!a nu '!i va 9 lafel de )ogată ca atunci când atingi două dintre fe!e. Iarcând 'l ,o!i cunoate ,e 8umne$eu 'n cele trei as,ecte alesale când ai a5uns la cele trei dimensiuni ale e;isten!eiatunci e;,erien!a ta iluminarea nirvana va 9 o e;,erien!ătotală.

udda a insistat doar asu,ra medita!iei acesta este un

ci, a lui 8umne$eu. =aomed a insistat asu,ra rugăciuniimu$icii cântării. Tocmai de aceea oranul este o scri,tură'n care este inclusă foarte multă mu$ică. iar cuvântul?coran@ 'nseamnă: ?ecită" ântă"@ Aceasta a fost revela!ialui =aomed. eva i&a s,us 'n interior: ?ecită" ântă"@

<i mai sunt religii care s&au a,ro,iat de 8umne$eu ,rinmatematică. Gainismul este una dintre cele mai

re,re$entative religii ale acestei dimensiuni. =aaviravor)ete ca un Al)ert instein. 0u este un accident fa,tulcă =aavira a fost ,rima ,ersoană din istoria umanită!iicare a vor)it des,re teoria relativită!ii. 8u,ă 2# de secoleAl)ert instein a fost ca,a)il să o demonstre$e tiin!i9c'nsă =aavira a intuit&o cu mult 'nainte.

A9rma!iile lui =aavira sunt a)solut logice matematice.

Scri,turile 5ainiste nu au nici un ,ic de malea)ilitate & suntcom,let uscate aritmetice. Aceasta este o altă fa!ă a lui8umne$eu. <i 'n lume au e;istat doar trei ti,uri de religie:una a matematicii re,re$entată de 5ainism alta a mu$icii



re,re$entată de islam cretinism iudaism i induism iultima a medita!iei re,re$entată de )udism taoism.

fortul meu este acela de a crea o religie com,let nouăcare să con!ină to!i cei trei =. ste o aventură foarteam)i!ioasă. 0iciodată nu a mai fost 'ncercat acest lucru

tocmai de aceea voi 9 cea mai controversată i mai atacată,ersoană din lume. SannFasinii mei s&au alăturat unei,ersoane foarte ,ericuloase 'nsă călătoria noastră va 9minunată. ericolele a$ardurile nu fac o călătorie să 9eurâtă dim,otrivă o fac minunată ,asionată. Toate,ericolele ,e care le vom 'nfrunta 'm,reună ne vor face săsim!im că trăim cu adevărat. ălătoria nu va 9 deloc

,lictisitoare ci va 9 foarte vie. 0e vom 'ndre,ta s,re8umne$eu 'n multidimensionalitate.+n mod deli)erat am ,recedat aceste lecturi asu,ra

sutrelor lui udda cu o ,au$ă de $ece $ile de tăcere.Acesta a fost un truc ,rin care am 'ncercat să 'l fac ,eudda să 9e foarte fericit. oate că a fost ,u!in nedumeritdin cau$a mu$icii dar ce ,ot face eu7 Asta este.

eligia mea va 9 una a dansului iu)irii i distrac!iei. aeste orientata s,re via!ă va acce,ta i trăi via!a. Va 9 orela!ie de iu)ire cu via!a. 0u este o renun!are ci ocele)rare o )ucurie.

2& "reaiu+ite Mae,tre- am un ,entiment interi.r,pecial care a 3.,t 4nt.tdeauna pre/ent- dar imediat

ce 4l ,imt pare a 5 3.arte departe de mine ce e,te6el78

8eva rasantam aceasta este una dintre cele maiveci ,ro)leme 'ntâlnite de căutători. Adevărul nu 'l ,o!icu,rinde & dacă 'ncerci se va 'nde,ărta de tine. 0u ,o!i,oseda adevărul & 'ncearcă i vei vedea că rămâi cumâinile goale. eea ce tre)uie să faci este e;act o,usul: 9icura5oasă i lasă&te ,osedată de el & deoarece este o rela!iede iu)ire.

ermite&!i să 9i ,osedată de el i atunci vei cunoate ceeste el. +nsă mintea 'ncearcă 'ntotdeauna să 'l 'n!eleagă. anu este niciodată satisfăcută ,ână când nu are ceva 'ngearele ei.

Adevărul este ,recum mercurul: cu cât 'ncerci să 'l

strângi mai mult 'n ,almă cu atât se va scurge mai re,ededin mâinile tale. <i va a5unge atât de de,arte de tine 'ncâtnici nu vei mai crede 'n e;isten!a lui nici măcar nu 'l veimai ,utea vedea.

Adevărul descinde de la sine nu ,o!i face nimic 'n,rivin!a lui & tocmai aceste ac!iuni sunt o)stacolul. gouleste cel care dorete 'n ,ermanen!ă să ac!ione$e să

cunoască să facă una sau alta. Iar dacă ,rintr&o minune nu'i mai ,ermi!i egoului să intervină el va intra ,e ua dins,ate & va reveni ca o)servator ca e;,erimentator 'nsăacum va 9 'm,odo)it com,let diferit.

Tocmai de aceea când 'l sim!i 'l ,ier$i P ego&ul a a,ărutacum ca o)servator. go&ul tre)uie să se di$olve totalastfel 'ncât să 'i ,o!i ,ermite adevărului să 9in!e$e. 0u te

gră)i să 'l 'n!elegi sau să 'l sim!i & doar lasă&l 'n ,ace. 0utre)uie să faci nimic 'n ,rivin!a lui. 8acă ,o!i rămâne 'naceastă stare de non&efort de non&ac!iune atunci vei'n!elege vei cunoate 'l vei sim!i. Adevărul ,oate 9cunoscut doar indirect niciodată 'n mod direct.

rasantam aici este ,ro)lema. <i această ,ro)lemă oau to!i. 8a sunt momente când el se aNă atât de a,roa,e

'ncât doreti să 'l ,rin$i. Această dorin!ă vine din lăcomie idin teamă. 8orin!a este a min!ii iar mintea nu ,oate 'ntâlniadevărul.

Tot ce tre)uie este să rămâi tăcută i să nu faci nimic &nici la nivel intelectual nici la nivel emo!ional i nici la nivel9$ic. 8oar rămâi com,let tăcută. re$i că este di9cil7A)solut deloc. Atunci vei 9 ,osedată de el i aceasta este

singura cale ,rin care 'l ,o!i cunoate.+mi s,ui: ?Am un sentiment interior s,ecial care a fost'ntotdeauna ,re$ent.

8a. +ntotdeauna este ,re$ent. ste ciar 9in!a ta. ste?materialul@ din care suntem crea!i to!i. Adevărul nu esteceva se,arat de tine: tu eti el" ste 'nsăi contiin!a tafunda!ia 9in!ei tale. 0u tre)uie să ,leci nicăieri ,entru a&ldesco,eri. 0u este necesar să faci nici măcar un singur

,as.6ao T$u s,une: 'l ,o!i desco,eri stând 'n casa ta fără săalergi nicăieri & el este de5a ,re$ent" ând continui să 'lcau!i atunci te 'nde,ărte$i de el. Miecare căutare te'nde,ărtea$ă de el.

<i sunt momente când 'l sim!i când sim!i că este'ntotdeauna acolo & momente de fericire de )ucurie de

'ncântare de frumuse!e de minună!ie. li,e când lumea'ncetea$ă să mai e;iste: 'n fa!a unui răsărit de soare... eticu,rinsă de 9ori i rămâi 'nmărmurită. Atunci eti ,osedatăde el i 'l cunoti. Acel răsărit de soare te ,osedă te um,lese revarsă 'n 9ecare unger al 9in!ei tale.

<i atunci cunoti adânc 'năuntrul 9in!ei tale vei vedeacă esen!a a rămas 'ntotdeauna acolo. 0u mai ai nevoie de

cuvinte ,ur i sim,lu vei rămâne tăcută i vei cunoate.Sau când iu)eti... ori când ascul!i o ,oe$ie... sau cândau$i trilul ,ăsărilor... ori când stai 'n )ătaia vântului... saucând au$i sunetul a,ei unui ,ârâu... >ri de câte ori tea)andone$i e;isten!ei '!i ,ermi!i să 9i invadată de cevanecunoscut 8umne$eu a,are 'n tine adevărul se revarsă'n tine. Atunci vei atinge ceva invi$i)il ceva intangi)il intri

'n contact cu eternul... ais dhammo sanantano & legeaine,ui$a)ilă legea eternă.>ri de câte ori te aNi 'ntr&o stare de armonie i totul

func!ionea$ă ,erfect când eti 'ntr&un ecili)ru ,erfect... iaceste trăiri a,ar tuturor. le nu au nimic de&a face cu)isericile sau tem,lele. 8e fa,t este foarte rar ca o,ersoană să a5ungă să se ilumine$e 'ntr&o )iserică sau un

tem,lu.udda s&a iluminat su) un co,ac 'n tim, ce ,rivea cumultima stea dis,ărea la ori$ont nu 'ntr&un tem,lu & ci su)un co,ac ,rivind cerul dimine!ii. l s&a lăsat invadat de

frumuse!ea cerului i 'ncet&'ncet a dis,ărut odată cuultima stea... u o cli,ă 'nainte se aNa acolo iar 'nmomentul următor a dis,ărut. +n acea cli,ă ultima citadelăa egoului s&a ,ră)uit de9nitiv. erul era gol i el a rămasgol. Iar când două lucruri sunt com,let goale ele devin

unul & deoarece nu ,o!i demarca două goliciuni. 8ouăgoliciuni nu ,ot 9 se,arate. Steaua a dis,ărut i egoul adis,ărut i el... iar in interior a rămas doar un cer gol i)rusc cerul interior i cel e;terior s&au conto,it au devenitunul.

+n acel moment udda a devenit iluminat. +n aceacli,ă el a cunoscut dhamma ,rinci,iul universal al vie!ii

8umne$eu Tao.=aavira nu s&a iluminat nici el 'ntr&un tem,lu & i ,evremea lui e;istau o mul!ime de tem,le 5ainiste. +naintealui au mai fost 23 de tirthan6ara & maetri ilumina!i. Tradi!ia5ainistă avea rădăcini ,uternice 'n India 'nsă =aavira nus&a iluminat 'ntr&un tem,lu 5ainist & 5ainitii ar tre)ui săo)serve acest fa,t. l s&a iluminat 'n tim, ce stătea 'ntr&o

,ădure.=aomed s&a iluminat 'n tim, ce se aNa ,e un munte. <il&a fel s&a 'ntâm,lat cu 6ao T$u Karatustra Da)ir 0anaE...nici un iluminat nu s&a reali$at 'n tem,lu )iserică saumoscee.

rivete răsăritul soarelui ,rivete cerul 'nstelat. Stai ,emalul unui râu i ascultă&i via!a & numai aa te ,o!i a,ro,ia

de adevăratul tem,lu a lui 8umne$eu. 0atura este tem,lulsău real. <i stai acolo fără să 'ncerci să ,ose$i nimic.rasantam a ,oseda este ceva lumesc a te lăsa

,osedată de e;isten!ă este divin. Aa că data viitoare cândai acel sentiment nu mai 'ncerca să faci nimic 'n ,rivin!alui. 0u 'ncerca să 'l anali$e$i să 'l o)servi sau să 'l 'n!elegi &doar lasă&l să e;iste" 6asă&te invadată de el" 8ansea$ă cu

el" ântă odată cu el" <i 9i com,let a)andonată lui.Aceasta este singura modalitate ,rin care 'l ,o!i cunoate.+mi s,ui că el dis,are imediat ce 'ncerci să 'l sim!i. ste

normal ,entru că atunci intervine eul & acesta este

distan!a dintre tine i adevăr. u cât egoul este mai marecu atât distan!a va 9 mai mare. ând eul nu mai e;istăatunci distan!a dis,are.

=ă 'ntre)i: ?... dar ce este el7@0u '!i ,ot s,une. ste acum. A)andonea$ă&te" ste aici.

0u se aNă 'n cuvinte ci 'n ,au$a dintre ele. +ncearcă săciteti ,rintre linii.+nsă !ine minte un lucru foarte im,ortant: ,entru a&l

'n!elege tre)uie să te lai invadată de el. 8ar oamenilor leeste teamă să nu ,iardă controlul să nu se di$olve. ?inetie ce se 'ntâm,lă cu noi7 8acă nu vom mai ,utea revenila starea normală7@

Aceste temeri 'i fac să se 'ncidă. <i acesta estemomentul 'n care este creată distan!a. 8istan!a estecrea!ia ta. Altminteri el este 'ntotdeauna aici&acum.

+n toată lumea ,ersoanelor credincioase li se s,une?oameni cu frică de 8umne$eu@ & nite cuvinte foarte urâtei foarte denigratoare. > ,ersoană cu adevărat religioasănu se teme a)solut deloc de 8umne$eu. Un om religios 'l

iu)ete ,e 8umne$eu. +nsă ,reo!ii tre)uie sasu,ravie!uiască i tocmai de acea ei creea$a 'n minteaoamenilor tot felul de no!iuni i idei stu,ide.

+nlătură orice teamă. 0u ai de ce să te temi de8umne$eu. 8umne$eu 'nseamnă totalitatea 'ntregul totce e;istă. 0oi suntem ,arte din el" um ar ,utea mânamea să se teamă de mine7 +ntregul are 'ntotdeauna gri5ă

de ,ăr!ile sale le iu)ete i le 'ngri5ete deoarece nu ,oatee;ista fără ele. 0u ,oate 9 indiferent fa!ă de ele.Iar când cunoti aceasta atunci 'nce,e să a,ară

'ncrederea i 'i vei ,ermite e;isten!ei să te invade$e. Atuncite a)andone$i totalului.

u '!i ,ot arăta calea dar tre)uie să mergi singură ,eea. +!i ,ot indica sentimentul dar nu !i&l ,ot e;,lica. <i

rasantam eti )inecuvântată ,entru că de5a etia,roa,e. Acum tot ce tre)uie să faci este să nu mai cree$inici o distan!ă 'ntre tine i el. <i acest lucru este foartesim,lu: ai cura5 i ,ăete 'n necunoscut... 6a 'nce,ut va

e;ista frica 'nsă nu o )ăga 'n seamă i ,ăete 'nnecunoscut i atunci frica va dis,ărea deoarece vei ti cănu e;istă nimic de care să te temi.

<i odată ce ai 'm)ră!iat necunoscutul călătoria ta va 9eternă ine,ui$a)ilă )eati9că. Ais dhammo sanantano -

eternă i ine,ui$a)ilă...9& Care e,te h.++:ul tău8

Anando nu am aa ceva. 0u am nevoie de un o))F. Uno))F este necesar ,entru a te !ine ocu,at. ste cevanatural să te saturi să mănânci mereu doar ,âine cu unt.Iar când intervine această ,lictiseală ai doar două

alternative: ori stai i nu mai faci nimic... ceea ce va creafrică 'n tine deoarece atunci '!i ,o!i vedea a)isul dininterior. 8e fa,t 'nseamnă a te aNa ,e mucie 'ntre via!ăi moarte atunci '!i ve$i ,ro,ria interioritate & care esteatât de vastă 'ncât te s,erie este atât de in9nită 'ncât nu o,o!i 'n!elege. Astfel când stai i nu faci nimic 'nce,i să tegândeti la activită!ile ,e care le&ai făcut sau ,e care le vei

face. A doua alternativă este să devii ocu,at cu o anumităactivitate stu,idă.

8e e;em,lu unii colec!ionea$ă tim)re & acesta esteo))F&ul lor. Stu,id" <i toate o))F&urile sunt aa. le suntdoar căi ,rin care 'ncerci să fugi de tine 'nsu!i.

u sunt ,e de,lin mul!umit i satisfăcut cu mine 'nsumi.Sunt )eati9c 'n solitudinea mea. Iar a 9 singur fără să facinimic este o e;,erien!ă atât de ,rofundă 'ncât odată ce aigustat din ea vei renun!a la orice altă activitate. Bo))F&urile sunt ocu,a!ii false. ând activită!ile de $i cu $i nu temai solicită atunci 'nce,i să devii ocu,at cu activită!i false.+ncearcă să 'n!elegi: ase $ile ,e să,tămână lucre$i i etiim,licat 'n tot felul de lucruri eti o)osit de oameni delumea din 5ur de colegii de la serviciu. <ase $ile ate,!i cuneră)dăre duminica ,entru a te rela;a iar când aceasta avenit 'nce,i să te ocu,i de un o))F stu,id. Aceasta este,ro)lema oamenilor & nu ,ot sta fără să facă ceva.

<i adesea se 'ntâm,lă ca mul!i să 9e mai o)osi!i du,ă$iua de duminică decât du,ă oricare altă $i deoareceduminica fac atât de multe lucruri: se duc la ,icnic la iar)ăverde ,leacă la munte & fac o mie i unul de lucruri.Ate,tau duminica nu ,entru a se rela;a i a rămâne 'n ei

'nii ci ,entru a&i ,une 'n a,licare o))F&urile stu,ide.>mul nu se ,oate rela;a" 0u tie cum să se rela;e$e. +nnumele odinei i rela;ării face o mul!ime de lucruri care 'irisi,esc energia: 5oacă a ,oEer golf. +ntr&adevăr nu este,lătit să facă aceste lucruri dar asta nu 'nseamnă că esterela;are este doar o muncă ne,lătită.

>ri de câte ori ai tim, li)er rămâi 'n tine 'nsu!i i nu

'ncerca să mai faci nimic. ămâi com,let gol i nu 'nce,esă colec!ione$i tim)re.8oi evrei )ătrâni stăteau ,e o )ancă 'n ,arc. ?Acum că

ai ieit la ,ensie cum '!i um,li tim,ul7@ & 'ntrea)ă unuldintre ei.

?Am un o))F: cresc ,orum)ei@ & răs,unde celălalt.?orum)ei7 <i unde 'i !ii7 entru că tiu că locuieti 'ntr&o

garsonieră.@?+i !in 'n ifonier.@?+n ifonier7 <i nu '!i murdăresc ainele i ,e ,anto9i7@. ?0u ,entru că sunt 'ncii 'ntr&o cutie.@?+ntr&o cutie7 <i cum mai res,iră7@?Să res,ire7 ăi nu res,iră că sunt mor!i.@?=or!i7 Oii 'n ifonier ,orum)ei mor!i7@

?ăi da nu !i&am s,us este doar un o))F"@;& "reaiu+ite Mae,tre- 4n diminea<a acea,ta c0nd

neai ,pu, 6preaiu+i<i +.dhi,attva7 am ,im<it 4n acelm.ment că e,te adevărat& Dar mai t0r/iu- p0nă =ip.,i+ilitatea că 4ntr. /i v.m putea deveni+.dhi,attva părea un vi,&&&

Seela este un adevăr & deoarece când rosteti ceva cuiu)ire i 'ncredere acel lucru '!i ,ătrunde 'n inimă.+ncrederea mea face să vi)re$e inimile tuturor celor care

mă ascultă descii i rece,tivi. <i o s,un din nou: sunte!itoţi )odisattva & 'n esen!ă.

Iar când s,un aceasta aa este. <i 'n momentul 'n carete aNi ,e aceeai frecven!ă cu mine atunci nu mai ainevoie de nici o dovadă de nici un argument care să te

convingă de adevărul rostit.u nu am nevoie să 'mi argumente$ adevărurile. 8efa,t nici un adevăr nu are vreodată nevoie să 9e sus!inuti argumentat. u nu vor)esc din ca, ci 'mi revărs 9inta 'noricine este descis. Aici este o 'ntâlnire de energii. ste oconto,ire a suNetelor. Tocmai de aceea când eti lângămine sim!i că este a)solut adevărat & nu te ,o!i 'ndoi '!i

este im,osi)il.+nsă imediat ce ai rămas singură mintea 'nce,e să deanatere la tot felul de du)ii: ?Seela tu o )odisattva7um se ,oate aa ceva7 Ai uitat că 'ncă 'l iu)eti ,eVeetrag7 Ai uitat că 'ncă eti geloasă7 0u !ii minte de câteori te&ai 'nfuriat ,e el7 Tu o )odisattva7 ătrânul ăsta te,ăcălete" âde de tine"@

ste ca i cum mergem amândoi noa,tea ,e o cărare.u am o lanternă care '!i luminea$ă i !ie drumul 'nsă 'ncli,a 'n care ne des,ăr!im i tu o iei 'n altă direc!ie )ruscve$i că te aNi 'ntr&un 'ntuneric total i 'nce,i să te 'ntre)i:?e s&a 'ntâm,lat cu lumina7@

6umina nu a fost a ta ciar dacă !i&a luminat i !iecărarea. Similar când te aNi lângă mine lumina din mine

te a5ută să ve$i lucrurile foarte clar. ând ,leci de lângămine te vei cufunda 'n 'ntuneric i vei 'nce,e să te'ndoieti de tot ce ai vă$ut. Te vei 'ndoi de realitatea luminiicare cu câteva cli,e mai 'nainte se aNa 'n ,rea5ma ta.=intea va s,une: ?oate ai visat. u siguran!ă ai avutalucina!ii. e lumină7 Unde ve$i tu vreo lumină7 8acă ae;istat unde a dis,ărut7@

<i acest lucru se va 'ntâm,la mereu. entru a reui săve$i lumina i când nu eti ,re$entă 9$ic lângă mine vatre)ui să ,ătrun$i mai adânc 'n iu)irea ,entru adevăr să aimai multă 'ncredere să 9i descisă i rece,tivă. Acum

'ndoielile a,ar datorită fa,tului că iu)irea ta ,entru minenu este totală. +n 9in!a ta e;istă s,a!ii care 'ncă nu mă,rimesc nu mă a)sor). <i asta nu este vala)il numai,entru Seela ci ,entru to!i cei care se aNă aici. Miecare 'i,ăstrea$ă un col!ior al inimii numai ,entru el. Iar lumina

9in!ei mele nu ,oate rămâne ,ermanent decât lângă aceiacare mi s&au dăruit total care mi s&au a)andonat 'n'ntregime altminteri distan!a dintre noi va continua săe;iste.

Aadar Seela când eti aici ,re$entă 9$ic lângă mine'nlătură&!i mintea. iar dacă ulterior ea va a,ărea din nou'nva!&o să te asculte: când nu eti lângă mine 'ncearcă

totui să 9i 'n mine i lângă mine. +m)i)ă&te cu s,iritulintimită!ii & i atunci nici moartea nu ne mai ,oate des,ăr!ivei 9 venic cu mine. rice altceva se va scim)adar nu i 'ncrederea.

>& Mae,tre- ,e ,criu at0t de multe pr.,tii =i n.n,en,uri de,pre 4nvă<ăturile tale =i de,pre activită<iledin a,hram& Ace,tea mă 4n3urie 3.arte rău- de.arecevăd că ,unt c.mplet depla,ate 3a<ă de realitatea deaici& $cri,.rile trimi,e de n.i- ca ră,pun, la aceleminciuni nu ,unt pu+licate nicăieri& tiu că acea,tanu are nici . imp.rtan<ă pentru tine- dar a=a tre+uie

,ă punem 4n practică 4ndemnul lui Ii,u, de a 4nt.arce=i celălalt .+ra/8

Kareen este e;act aa cum tre)uie să 9e. Un om camine nu ,oate rămâne indiferent ,entru ceilal!i. >,ersoană ca mine va divi$a oamenii 'n două categorii: ceicare sunt cu mine i cei care sunt 'm,otriva mea.

+n urmă cu câteva $ile am ,rimit o scrisoare de la unveci ,rieten care 'mi sugera... Acum e;istă două ti,uri de,ersoane: devo!ii mei cei care mă iu)esc i dumanii mei



cei care mă urăsc. l vrea să cree$e o a treia categorie: ceicare să 9e im,ar!iali.

Ideea sa ,are logică dar nu este ,osi)ilă. 0u se ,oateniciodată 'ntâm,la aa ceva. 8e fa,t lui 'i este foarte di9cilsă devină sannFasin. =i&a fost ,rieten coleg i acum 'i este

greu să devină devotul meu dar nu ,oate deveni niciduman ,entru că mă cunoate de foarte mul!i ani i măiu)ete. Aceasta este ,ro)lema sa.

0u se ,oate dărui datorită egoului. 0u ,oate nici să 'midevină duman deoarece mă iu)ete. A intrat 'ntr&o'ncurcătură i vrea să găsească o cale ,rin care să iasă dinea acum vrea să cree$e o a treia categorie & cei care să 9e

indiferen!i im,ar!iali nici ,entru mine i nici 'm,otrivamea. u nu sunt interesat de astfel de oameni deoarece eisunt foarte reci. e mine mă interesea$ă mai mult cei caremă urăsc acetia cel ,u!in sunt cal$i clocotesc de energie.Acetia ,ot 9 transforma!i.

To!i cei care mă urăsc mai devreme sau mai târ$iu 'mivor deveni disci,oli deoarece nimeni nu ,oate trăi numai

'n ură. rin ură nu ,ot iu)i. 8a Kareen ai dre,tate ,entrumine nu are nici o im,ortan!ă. iar dacă 'ntreaga lumemă urăte eu rămân 'n )eatitudinea mea a)solută.

eatitudinea mea nu ,oate 9 atinsă de ura oamenilor.+nsă cei care urăsc nu fac altceva decât să se torture$esinguri. ât de mult ,ot ur'7 =ai devreme sau mai târ$iurănile se vor 'ncide singure iar antagonismul lor se va

transforma 'n iu)ire.Kareen mi&am amintit de o ,oveste foarte frumoasă:Un mistic su9t a scris o carte des,re oran. Imediat

toate autorită!ile 'n materie au com)ătut&o i au inter$is&odeoarece ea era o inter,retare neo)inuită a oranului.0imeni nu mai scrisese aa ceva.

=isticul i&a cemat disci,olul său cel mai a,ro,iat i&a

dat cartea si i&a s,us să i&o ducă celui mai mare ,reot dinora: ?Mii foarte atent la tot ce se ,etrece când 'i dai carteai 'i s,ui că este un cadou de la mine. >)servă cumreac!ionea$ă el ce s,une ce gesturi face. Acesta este un

test ,e care tre)uie să 'l treci aa că 9i foarte atent. 6a'ntoarcere va tre)ui să 'mi relate$i totul e;act aa cum s&a'ntâm,lat.@

8isci,olul a ,lecat i a fost atent la tot ce facea ivedea a o)servat 'n amănunt 9ecare detaliu al casei al

olului al mo)ilei.ând a a5uns 'n fa!a ,reotului i i&a 'nmânat carteas,unându&i de la cine este ,reotul a aruncat&o imediat ,egeam i a s,us: ?8e ce nu mi&ai s,us 'nainte să o ating cineeste autorul ei7 Am comis un mare ,ăcat atingând aceastăcarte )lestemată"@

So!ia ,reotului care era i ea ,re$entă i&a s,us: ?8e ce

eti crud cu )ietul tânăr7 l nu !i&a făcut nici un râu. iardacă vroiai să o arunci ,uteai să o faci du,ă ce ,leca el. <inu văd de ce să o 9 aruncat ,entru că ai o )i)liotecăfoarte mare & ,uteai să o !ii i ,e aceasta lângă celelaltecăr!i ,e care nu le&ai citit. 8u,ă ce ,leca el ,uteai să facice doreti & de ce să 'l răneti inutil7@

8isci,olul a ,ovestit tot ce s&a 'ntâm,lat i misticul l&a

'ntre)at: ?are a fost reac!ia ta7@ăr)atul a s,us: ?Am sim!it că femeia aceea este o,ersoană foarte religioasă. > res,ect foarte mult. Iar,reotul este un om e;trem de urât i de rău & 'mi venea să'l omor"@

Atunci maestrul a continuat: ?Acum ascultă: ,e mine măinteresea$ă mai mult ,reotul & el 'ncă mai ,oate 9

convertit deoarece energia sa clocotete. 8acă ,oate 9atât de ,lin de ură la fel de )ine ,oate deveni ,lin deiu)ire i dăruire deoarece este aceeai energie care devineură sau iu)ire. +n ceea ce o ,rivete ,e so!ia ,reotului eaeste o femeie rece ,entru ea nu mai am nici o s,eran!ă &nu mi se ,oate dărui i nici nu mă ,oate iu)i.

u sunt cu totul de acord cu acest maestru su9t. Kareen

cei care sunt 'm,otriva mea de ce o fac7 entru că inimalor 'ncă este vie inima lor tresaltă când aude de mine.eva s&a ,rodus 'năuntrul lor doar că mintea lor nu,ermite acelui lucru să se e;,rime. ste riscant. Am

'nce,ut de5a să le inNuen!e$ vie!ile iar ei nu vor sărecunoască aceasta.

i vor să mă evite dar văd că nu o ,ot face & 'nce, săclocotească din ce 'n ce mai ,uternic. 8e aici i a,ari!iaurii tocmai de aceea i inventea$ă tot felul de minciuni.

+nsă am s,eran!e mari ,entru aceti oameni & de fa,t ciar'i iu)esc. =ai devreme sau mai târ$iu vor veni la mine.ro)lema reală este cu aceia care sunt indiferen!i reci

im,ar!iali. ot divi$a lumea 'n două ta)ere: ,rieteni idumani. <i cu cât voi avea mai mul!i ,rieteni cu atât vore;ista mai mul!i dumani. +n via!ă totul este ecili)rat.Via!a se ecili)rea$ă 'ntotdeauna singură.

u 'nsă o)serv tot s,ectacolul i mă )ucurnemai,omenit.Kareen nu '!i mai face gri5i. +nsă '!i 'n!eleg atitudinea.+mi s,ui: ?se scriu atât de multe ,rostii i non&sensuri

des,re 'nvă!ăturile tale i des,re activită!ile din asram.@8a i se vor scrie i mai multe deoarece vor veni din ce

'n ce mai mul!i oameni la mine. =ilioane au ,ornit de5a la

drum. <i cu cât vor e;ista mai mul!i care să devinăinteresa!i de acest fenomen magni9c carc se ,etrece 'nacest asram cu atât vor e;ista al!ii care să 9e 'm,otrivalor& este nevoie de un ecili)ru. ste un ,roces natural.

Se vor scrie multe stu,idită!i ,entru că to!i cei care lescriu nu au venit niciodată aici. 8acă ar 9 stat măcar o $i 'nacest asram nu ar mai 9 ,utut scrie nimic. i scriu totul

)a$ându&se ,e nite $vonuri. Iar lucrurile negative aumodul lor de a se ,ro,aga: ele se răs,ândesc mult maire,ede decât fa,tele ,o$itive deoarece 'ntreaga umanitatetrăiete 'n negativitate.

8e e;em,lu ieri am ,rimit o scrisoare din anada ,rincare sunt 'ntiin!at că guvernul canadian este foarte'ngri5orat des,re tinerii canadieni care vin la mine. iar a

fost instituită o comisie care să investige$e asram&ul deaici deoarece se tem ca nu cumva comuna noastră sădevină un nou GonestoQn. Sunt foarte )ucuros ,entru că 'ncli,a 'n care guvernele 'nce, să se interese$e de mine

'nseamnă că 'ntr&adevăr se ,etrece ceva. ând o !ară atâtde 'nde,ărtată este interesată de fenomenul care se,etrece aici 'nseamnă că totul merge s,re )ine.<i de ce au'nce,ut ei să 'i facă gri5i7 entru că un sannFasin americans&a sinucis iar altul a 'nne)unit... +nsă americanii sunt cu

to!ii ne)uni" <i cre$i că e;istă vreun american care să nu se9 gândit la sinucidere7 siologii s,un că rata mare desinucideri din America este datorată fa,tului că 9ecăruiamerican ,e ,arcursul vie!ii 'i trece ,rin minte de cel,u!in ,atru ori să se sinucidă.

8intr&o sută de mii de sannFasini unul singur s&a sinucis& i era i american" Iar altul a 'nne)unit... este ceva

normal" >amenii mai i 'nne)unesc. +nsă tot ce estenegativ atrage imediat aten!ia. â!i americani s&au'nsănătoit i au trecut de la ne)unie la normalitate nuinteresea$ă ,e nimeni" <i câ!i americani au fost convini sănu recurgă la sinucidere nu i&a numărat nimeni.

Gurnalitii re,orterii sunt interesa!i mereu numai delucruri negative. ână când nu faci ceva diferit de ,ărerea

lor nu ,o!i deveni o tire de sen$a!ie. Ceorge ernardSaQ s,une: dacă un câine mucă un om nu este onoutate dar când un om mucă un câine aceasta este otire cu adevărat nouă.

o!i face o mie i unul de lucruri )une 'nsă nu te va)ăga nimeni 'n seamă. Iar când faci un singur lucru altfeldecât consideră ei de5a intreaga mass&medie se aNă la ua

casei tale. >amenii sunt foarte inventivi i creativi" S,une&iceva cuiva i vei vedea că vor)ele tale vor lua o nouăcoloratură când acel om le va re,eta altcuiva.

Kvonurile se răs,ândesc foarte re,ede ele ciar devinfor!e inde,endente care se ,ro,agă singure.

8umne$eu se sim!ea foarte o)osit. Sfântul etru 'isugerea$ă să meargă ,e ământ i să stea câteva $ile 'n

com,ania unei ,ământence. 8umne$eu 'i răs,unde: ?0u.0u mai merg niciodată ,e ,laneta aia ,entru că ultimaoară când am fost acolo 'n urmă cu două mii de ani am



făcut greeala să )at la ua unei evreice i cred că oameniii acum mai vor)esc des,re acel incident"@

Kvonurile se răs,ândesc cu re,e$iciune... Iar ceea ce ses,une des,re mine nu este nimic neo)inuit mă ate,tam.+ntotdeauna oamenii s&au com,ortat aa P cu Iisus cu

Socrate cu =ansoor cu udda cu Da)ir. Ar 9 fostsur,rin$ător să nu se com,orte aa. 8e fa,t eu nici nu m&a sim!i )ine dacă nu mi&ar face aceste lucruri. Vreau să 9uinclus ,rintre to!i )udda care au e;istat & i aceasta estesingura cale.

Iisus vă$ând cât de mul!i credincioi sunt 'n lume sedecide să co)oare ,e ământ i 'l ia cu el i ,e Sfântul

elru. Imediat ce au a5uns etru a făcut un anun! ,rin cares,unea că a co)orât ,rintre oameni 9ul lui 8umne$eu.0imeni nu l&a cre$ut. Atunci Iisus l&a 'ntre)at: ?e săfacem7 Văd că nu ne crede nimeni7@

etru 'i răs,unde: ?red că cel mai )ine ar 9 să 'ncerciunul din miracolele ,e care le&ai făcut 'n Calilea. 8acă veimerge ,e a,ă asta 'i va face ,e oameni să creadă că tu

eti 9ul lui 8umne$eu.@A doua $i ,e malul unui lac s&au adunat mii de re,orterii 5urnaliti ,entru a transmite 'n direct marele eveniment.Iisus s&a urcat 'ntr&o )arcă i la mi5locul lacului s&a urcat ,emarginea )ărcii i a 'nce,ut să meargă ,e a,ă. 8u,ă câ!iva,ai Iisus se scufundă s,re stu,efac!ia tuturor celor,re$en!i.

8u,ă ce au a5uns la mal etru 'l 'ntrea)ă ocat: ?e s&a'ntâm,lat7 8e ce te&ai scufundat7@Iisus 'i răs,unde: ?8e ce nu mi&ai amintit că ultima dată

când am făcut aceasta nu aveam găurile astea 'n,icioare7@

6ucrurile sunt mult mai di9cile decât ,e vremea lui Iisusi a lui udda" +nsă eu mă )ucur mă simt foarte )ine.

Kareen nu te 'ngri5ora 'ndemnul meu este să te )ucuri itu.+mi mai s,ui: ?Acestea mă 'nfurie foarte rău deoarece

văd că sunt com,let de,lasate fa!ă de realitatea de aici.@

0u te enerva i nu te 'ntrista ,entru că ,rin acestea nuvei re$olva nimic. SannFasinii mei tre)uie să 'nve!e să râdăfa!ă de toate aceste lucruri stu,ide & i ele vor deveni dince 'n ce mai ,alide.

e măsură ce munca mea se a,rofundea$ă vor a,ărea

din ce 'n ce mai multe $vonuri i minciuni care nu au cunimic de&a face cu realitatea. Sau ciar dacă e;,un 'nmică măsură anumite fa,te le vor distorsiona atât de mult'ncât nu va 9 nimic adevărat 'n ele.

>amenii vor inventa tot felul de ,oveti. 8acă te 'nfurii'ntr&un anumit fel ciar 'i vei a5uta. i asta i doresc" asannFasinii mei să se 'nfurie i să nu mai 5udece lim,ede

astfel 'ncât să 'i ,oată ataca i distruge. <i ei ,ot 9 foarteuor distrui deoarece sunt nite ,ersoane s,eciale ifoarte inteligente.

0u te 'nfuria deoarece ,rin furie vei cădea 'n ca,canalor. ând au$i des,re astfel de lucruri o)servă&le cu aten!ii 'nva!ă să le răs,un$i ,rin râs" âsul va 9 arma ta care teva ,rote5a. ând cineva s,une ceva rău sau mincinos

des,re mine 'm)ră!iea$ă&l i râ$i" Asta 'l va face să sesimtă stu,id.Asta este ceea ce 'n!elege Iisus ,rin a9rma!ia ?iu)ete&!i

i dumanii@. ste foarte uor să '!i iu)eti dumanii & maidi9cil este să '!i iu)eti vecinii. Aa că re,et i eu cum as,us i Iisus: ?Iu)ete&!i vecinii.@ i sunt aceiai oameni"+m)ră!iea$ă&i i sărută&i nu 'i iu)i doar s,iritual &

manifestă&!i iu)irea. ând cineva s,une un non&sensdes,re mine e;,rimă&!i iu)irea fa!ă de el. 6asă&l să devinăsur,rins & să simtă că ori el este ne)un ori tu. 0u va'n!elege niciodată de ce l&ai 'm)ră!iat. Asta 'l va face sădorească să vină i el aici să vadă ce se ,etrece cu noi.

Kareen nu tre)uie să te 'nfurii.+mi s,ui: ? Scrisorile trimise de noi ca răs,uns la acele

minciuni nu sunt ,u)licate nicăieri.@0ici nu vor 9 ,u)licate deoarece $iarele televi$iunileradioul toate servesc anumite interese. le vor s,une tot ceeste negativ i mincinos ,entru că un $iar a,ar!ine unui

3i c"t de mult se !a $erici,0"nd !a !edea binele $ăcut.

*entru că mare este recolta în această lume,3i mai mare este în lumea următoare.

8ric"t de multe cu!inte sfnte citeşti,3i oric"t de multe rosteşti,0e bine îţi !or aduce ele,Dacă nu le pui în practică45ei f precum un cioban care numără oile altuia,ără să împărtăşească niciodată calea aceluia.0iteşte c"t de puţine cu!inte !rei,3i !orbeşte şi mai puţin,

Dar acţioneaă în spiritul leii.7enunţa la căile !echi*asiune, duşmănie, pre$ăcătorie.0unoaşte ade!ărul şi descoperă pacea.1mpărtăşeşte calea.

Adevărul este" 0u tre)uie să de,ui nici un efort ,entru

a&l inventa. l tre)uie desco,erit nu inventat. <i ce ne'm,iedică să 'l desco,erim7 =inciuna. 0oi trăim ,e unmunte de minciuni & i acestea sunt )arierele care nu,ermit inimii să reNecte ceea ce este.

Adevărul nu este o conclu$ie logică. Adevărul estee;isten!ă realitate. l este de5a aici&acum & a fostdintotdeauna. 8oar adevărul e;istă. Atunci de ce nu 'l

,utem desco,eri7 8e ce nu reuim să vedem ceea ce este7entru că 'ncă din co,ilărie am fost 'nvă!a!i o mul!ime deminciuni falsită!i ,re5udecă!i 9loso9i... toate acestea ne&au condus s,re ne)unie.

Adevărul nu este o idee. 0u tre)uie să 9i indus saucretin sau musulman ,entru a&l cunoate. Aceste idei ne'm,iedică să 'l cunoatem. e 'nseamnă a 9 indus cretin

musulman7 8oar nite idei im,use de societate de familiede 'nvă!ători. Miecare gândete: ?u sunt indus i cunosctotul des,re adevăr deoarece 'n agavad Cita scrie

cutare i cutare lucru.@ Această cunoatere este doar ominciună.

>dată ce renun!ăm la orice idee ,reconce,ută des,readevăr ne vom aNa 'n fa!a lui & deoarece nimic altceva nue;istă"

+nsă ,ărin!ii societatea )iserica sistemul educa!ional &toate 'i )a$ea$ă e;isten!a doar ,e minciuni. Imediat du,ănatere co,ilul este 'nvă!at tot felul de falsită!i. <i el estenea5utorat nu ,oate să nu 'i asculte ,ărin!ii estede,endent de ei. Iar această de,enden!ă a fost e;,loatatătim, de mii de ani.

0imeni nu a fost atât de e;,loatat i su)5ugat cum au

fost co,iii & nimeni nici ,roletariatul nici femeile nicisclavii. Asta deoarece co,iii sunt nea5utora!i i com,letde,enden!i de familie. i sunt nevoi!i să 'i 'm)i)e minteacu tot felul de idei im,use de ,ărin!i & altminteri nu vor,utea su,ravie!ui. Vor tre)ui să devină indui musulmanicretini comuniti ca,italiti.

+n loc să 'i a5utăm să 9e cât mai lim,e$i cât mai ,uri

mai reNectivi mai aten!i i mai contien!i noi leim,regnăm mintea cu o multitudine de straturi de ,raf.Astfel oglinda lor interioară nu mai ,oate reNecta ceea ceeste. i 'nce, să vadă ceea ce nu e;istă.

8e aceea a 9 religios 'nseamnă a renate a redeveni,recum un co,il i a renun!a la tot ce te&a 'nvă!atsocietatea.

eligia este re)eliune & o re)eliune 'm,otriva a tot ceeace !i s&a im,us din e;terior. rivete 'n interior" Tot cecunoti nu este deloc autentic nu este cunoaterea ta cidoar informa!ii acumulate i 'm,rumutate de la al!ii. umar ,utea ele să 9e autentice dacă nu sunt ale tale7 tidoar o victimă a circumstan!elor.

ste doar un accident fa,tul că un om s&a născut 'n

India iar altul 'n Anglia. ste un accident că te&ai născut'ntr&o familie de indui iar altcineva s&a născut 'ntr&ofamilie de cretini. 8atorită acestor accidente natura ta

esen!ială este ,ierdută & eti for!at să o ,ier$i. +nsă dacădoreti să o reca,e!i atunci va tre)ui să renati.

Acesta este i mesa5ul lui Iisus când el i&a s,us lui0icodim: ?ână când nu renati nu vei ,utea intra 'n'm,ără!ia lui 8umne$eu.@ l nu s,une că tre)uie să mori i

a,oi să renati su) o altă formă 9$ică. Aceasta nu te vaa5uta la nimic deoarece vei trece iarăi ,rin acelai ,roces:vei avea aceiai ,ărin!i vei 9 'nvă!at aceleai lucruristu,ide vei 9 condi!ionat de aceeai societate.

rin ?renatere@ Iisus 'n!elege că tre)uie să renun!i 'nmod contient la tot ce !i&a fost im,us din e;terior. liminăcunoaterea ,e care o ai i devino inocent. <i aceasta este

singura modalitate ,rin care ,o!i deveni inocent.unoaterea este o contaminare. A 9 'ntr&o stare de non&cunoatere 'nseamnă a 9 inocent i a func!iona ,rinaceastă stare este singura cale ,rin care ,o!i cunoateadevărul.

=editea$ă asu,ra acestor sutre magni9ce ale luiCautama udda. l s,une:

7ăstălmăcind $alsul ca find ade!ărat,3i ade!ăratul ca find $als,1ţi pieri din !edere inima3i te umpli de dorinţe.=intea nu este nimic altceva decât dorin!e. Inima nu

cunoate nici o dorintă. Toate dorin!ele a,ar!in ca,ului.Inima trăiete 'n ,re$ent ,ulsea$ă aici-acum. a nu

cunoate nimic de trecut i de viitor 'ntotdeauna este aici&acum.<i eu nu vor)esc des,re o 9loso9e ci doar a9rm un

sim,lu fa,t care ,oate 9 imediat o)servat dacă ,riveti 'ninterior: inima )ate aici& acum. a nu ,oate ,ulsa 'n trecutsau 'n viitor. Inima cunoate doar ,re$entul & de aceea nu,oate 9 decât a)solut ,ură. 0u este ,oluată de nici un fel

de amintiri sau e;,erien!e trecute nu este contaminată descri,turi de tradi!ii de informa!ii. Inima 9in!ea$ă aici&acum.

=intea este 'nsă e;act o,usul inimii: ea nu ,oate e;ista'n ,re$ent. =intea ori se gândete la amintirile din trecutori dorete e;,erien!e similare 'n viitor. a este com,letincontientă fa!ă de ,re$ent.

entru minte ,re$entul nu e;istă. +ncearcă să 'n!elegi:

,re$entul este singurul lucru care e;istă dar ,entru minte,re$entul este singurul lucru care nu e;istă. Trecutul estenon&e;isten!ial la fel i viitorul & 'nsă ele sunt e;isten!iale,entru minte.

a,ul este ,ro)lema... iar inima este solu!ia. o,iiifunc!ionea$ă ,rin inimă. e măsură ce cresc ei 'nce, săurce din inimă s,re ca,. Iar când au terminat de5a

facultatea au uitat com,let de inimă. Atunci nu vor maicunoate nimic din realitate. Adevărata cunoatere a,are'n inimă niciodată 'n ca,. Iar rolul universită!ilor ifacultă!ilor este acela de a distrage energia din inimă s,reca,.

Toate universită!ile din lume au fost dumanii umanită!ii.Munc!ia lor este aceea de a servi statul i )iserica. Sunt

agen!i care urmăresc 'ndo)itocirea i 'nro)irea oamenilor.=enirea lor este doar aceea de a servi ,oliticieniie;,loatatorii o,resorii.

8acă universită!ile s&ar 9 aNat 'n slu5)a oameniloratunci ele ar 9 devenit locuri unde 9in!ele umane ar 9'nvă!at să 9e re)ele. 0ici o universitate nu a creatrevolu!ionari ci doar ro)o!i oameni conformiti

conven!ionali.ste trist că 'n numele educa!iei s&a men!inut acestsistem foarte urât. +n s,atele unei fa!ade foarte frumoasese derulea$ă un ,roces a)solut criminal. <i crima esteurmătoarea: ei le distrug oamenilor ca,acitatea de a iu)ide a căuta adevărul i de a trăi ,rin inimă. entru ei maiim,ortantă este logica i ra!iunea gândirea este mai

im,ortantă decât sensi)ilitatea. Tocmai de aceea umanitatea se aNă 'n acest aos: ceeace este neadevărat ,are a 9 adevărat iar adevărul esteconsiderat neadevărat. i au reuit să le distorsione$e

oamenilor vi$iunea. Ilumina!ii au lu,tat 'ntotdeauna'm,otriva acestor interese ale ,oliticienilor i ,reo!ilor.

udda s,une: 7ăstălmăcind $alsul ca find ade!ărat şiade!ăratul ca find $als, îţi pieri din !edere inima şi teumpli de dorinţe.

=intea 'nseamnă a dori. Iar când a5ungi să trăieti numai,rin minte ui!i com,let că 'n tine e;istă o inimă care de5atrăiete 'n 8umne$eu care face de5a ,arte din legeafundamentală & ais dhammo sanantano & i care este ,arteintegrantă din legea eternă i ine,ui$a)ilă.

Inima ta este 'n ,ermanen!ă rănită de 8ivin de adevărdar tu nu eti niciodată acolo. Ai ,lecat i te&ai sta)ilit 'n

ca,. Ki i noa,te trăieti numai ,rin minte. 0ici ciar 'ntim,ul somnului nu co)ori 'n inimă... visele '!i sunt i elementale.

Visul nu este altceva decât o traducere a gândirii 'nlim)a5ul somnului iar gândirea nu este altceva decât otraducere a visului 'n lim)a5ul tre$iei. Am)ele sunt doarnite dorin!e. 6a ce te ,o!i gândi7

Cândirea 'nseamnă dorin!ă. <i ce ,o!i visa7 Visele sunti ele doar nite dorin!e.udda s,une că falsul ,are a 9 real deoarece omul a

devenit fals fa!ă de ,ro,riul său adevăr de inima sa.evino 'n inimă i vei 9 ca,a)il să ve$i ce este adevărat ice este fals. Aceasta este iluminarea aceasta esterevenirea acasă.

*ri!eşte $alsul ca find $als.8e unde să 'nce,i7 iar de la a vedea falsul ca 9indfals. Acesta este motivul ,entru care to!i ilumina!ii ,ar a 9negativiti. Iisus neagă udda neagă. 8e e;em,lu Iisuss,une: 'n trecut s&a s,us să trăieti du,ă legea dinte ,entrudinte oci ,entru oci când cineva aruncă 'n tine cu o,iatră aruncă i tu cu o ,iatră 'n el. 8ar eu '!i s,un: când

cineva '!i dă o ,almă tu 'ntoarce&i i o)ra$ul celălalt. Iardacă altcineva '!i ia aina de ,e tine oferă&i i cămaa.=aomed este 'm,otriva oricăror imagini ale lui

8umne$eu deoarece ,o,orul său se 'ncina la 3%# de $ei &

un $eu ,entru 9ecare $i a anului. +n ,erioada când a trăit=aomed unul dintre cele mai mari tem,le din lume eraDaa)a unde e;istau 3%# de statui ale acestor $ei.=aomed a distrus to!i aceti idoli. Atitudinea sa ,arenegativă...

udda s,une: nu e;istă nici un adevăr 'n Vede i 'nU,anisade. Mii foarte atent la cuvintele 9loso9ce las,ecula!ii i ra!ionamente. 0u '!i irosi tim,ul des,icând 9rulde ,ăr. ămâi tăcut" limină din ca, orice cunoatereacumulată din scri,turi i rămâi tăcut. l ,are negativistniilist & 'nsă numai aa ,oate 9 de a5utor.

>mului tre)uie să i se s,ună că falsul este fals. Iar

,entru aceasta tre)uie să 'nce,i ,rin neti, neti & niciaceasta nici aceea. =aestrul este nevoit să 'ncea,ă ,rin a&!i arăta falsitatea iar când ai reuit să ve$i ce este fals)rusc 'n contiin!a ta se ,roduce o transformare. <i când aidevenit contient de ce este fals 'nce,i să 9i contient dece este adevărat.

0u ,o!i 9 'nvă!at ce este adevărul dar !i se ,oa!e arăta

ce este neadevărat. Aa cum ai ,utut deveni condi!ionatte ,o!i i decondi!iona. olul =aestrului este acela de a tedei,noti$a. Iar când ai reuit să sca,i de oricecondi!ionare & că eti indus cretin musulman 5ainist &vei 9 ca,a)il să ve$i adevărul. Adevărul nu ,oate 9 'nvă!at.

rivete falsul ca 9ind falsAdevărul ca 9ind adevărat.

rivete 'n inima ta.Urmea$ă&!i natura.Una dintre cele mai semni9cative a9rma!ii rostite

vreodată: *ri!eşte în inima ta. rmeaă-ţi natura.l nu s,une să urme$i i săascul!i scri,turile. 0u s,une

să urme$i ,e nimeni. 0u te 'ndeamnă să ,ractici anumitereguli de conduită. 0u te 'nva!ă nici o moralitate. 0u

'ncearcă să cree$e 'n tine un caracter deoarece oricecaracter nu este altceva decât o 'ncisoare. l '!i dă cura5te 'ncura5ea$ă să '!i urme$i ,ro,ria natură. l vrea să 9idestul de cura5os i să '!i ,o!i asculta inima.

?A&!i urma natura@ 'nseamnă a curge cu tine 'nsu!i. Tueti scri,tura 9nală... i ascunsă 'n tine se aNă o vocemicu!ă. 8acă devii tăcut ea te va călău$i.

=aestrul nu face altceva decât să te a5ute să deviicontient de maestrul tău interior . ând a reuit aceasta

atunci el ,oate ,leca de lângă tine. Un =aestru nu 'i'nro)ete disci,olul ci 'i oferă li)ertate totală. <i singura,osi)ilitate ,rin care ,o!i o)!ine li)ertate totală este:rmeaă-ţi natura. rin ?natura@ udda 'n!elege dhamma.Aa cum natura a,ei este să curgă a focului să se 'nal!e lafel i 'n interiorul tău e;istă o esen!ă eternă. ând ai reuitsă 'nlături toate condi!ionările im,use de societate )rusc

'!i vei desco,eri natura. mul este ,oten!ial un dumne$eu & unbodhisatt!a. =enirea omului este să devină divin. =ai ,u!indecât atât nu te va mul!umi nimic. o!i avea to!i )anii dinlume ,utere ,restigiu dar totui să rămâi com,let golfad arid. ână când natura ta divină nu 'nNorete ,ână

când divinitatea interioară nu !i se revelea$ă nu vei 9niciodată mul!umit i 'm,linit.Aa&$isele ,ersoane religioase 'i 'nva!ă ,e oameni să 9e

mul!umi!i cu ,u!in. 0u aceasta este i calea =aetrilor. Un=aestru adevărat va crea 'n tine nemul!umire & o atât demare insatisfac!ie 'ncât nimic din lume să nu o ,oatădistruge. l creea$ă 'n tine un foc o dorin!ă ar$ătoare o

durere o angoasă... deoarece via!a curge foarte re,ede itu 'ncă sim!i că nu ai a5uns la 8umne$eu.Un =aestru '!i lovete inima" Te face să ,lângi i să te

sim!i ,ierdut deoarece numai ,rin această nemul!umire ine'm,linire interioară ,o!i ,orni la drum ,o!i face saltul 'nnecunoscut. Atunci '!i vei face cura5 i vei ,omi 'n aventura9nală a vie!ii.

Urmea$ă&!i natura. 0atura ta este contiin!a. +nsă ,reo!iite&au 'nvă!at altceva: să ascul!i anumite reguli i ,rinci,iisă urme$i cele $ece ,orunci să 9i moral & orice altcevanumai natura ta interioară nu. Iar când '!i vei asculta

natura atunci nu vei mai ,utea să 'i ascul!i ,e ,reo!i ,e,oliticieni i ,e aa&$iii 'nvă!ători morali.

ro)lema este că ei au reuit să 'i transforme ,e oameni'n nite sclavi. Vocea interioară a devenit a,roa,einaudi)ilă.

<i ,ână când nu 'nce,i să lu,!i 'm,otriva lor nu vei aveanici o ansă de reuită. ;,loatarea a fost atât de'ndelungată i atât de o,rimatoare... căile lor sunt atât deviclene i au atât de multă ,utere 'ncât ce ,oate face unsingur om 'm,otriva lor7

+nsă dacă ,ătrun$i 'n interior i '!i ascul!i inima veio)!ine atât de multă for!ă 'ncât nici o ,utere de ,e ,ământ

nu te va mai ,utea 'nro)i vreodată.rmeaă-ţi natura... 8ar cum să o urme$i dacă nucunoti ce este ea7 <i nici nu !i se ,ermite să o cunoti" To!i'!i dau instruc!iuni ,recise ,e care să le urme$i: ce sămănânci cum să mănânci cum să mergi cum să dormi. Iardacă le res,ec!i ele te vor transforma 'ntr&un sclav dacănu le urme$i vei 9 un criminal un ,ăcătos. 0imeni nu te va

res,ecta. 8acă le urme$i to!i '!i vor arăta res,ect i te vorconsidera un sfânt.Societatea '!i oferă doar două alternative: ori devii un

sclav s,iritual ori te transformi 'ntr&un ,ri$onier 9$ic. a tecondi!ionea$ă atât de mult 'ncât nu mai ,o!i devenicontient de sursa in9nită din interior de vocea 8ivinuluicare '!i vor)ete 'n ,ermanen!ă.

8umne$eu nu s&a o,rit niciodată din vor)it. l nu este,ar!ial & nu vor)ete doar lui =oise i lui =aomed iar ,eceilal!i 'i ignoră. 8ivinul vor)ete tuturor. Singura diferen!ăeste că unii au fost descii i rece,tivi iar al!ii sunt 'ncii.

A deveni descis fa!ă de natura ta interioară este ceeace eu numesc a 9 medita!ie.

Oine minte aceste două cuvinte. ?aracterul@ este o

inven!ie a ,reo!ilor i ,oliticienilor este o cons,ira!ie'm,otriva omului. ontiin!a este natura ta. ine'n!eles unom contient are un anumit caracter dar acesta 'i urmea$ăcontiin!ei nu este ceva im,us de altcineva este ,ro,ria

sa deci$ie. <i 'n func!ie de circumstan!ele i deci$iile ,ecare tre)uie să le ia caracterul său este malea)il i ,oateoricând să 9e scim)at.

Un om de caracter & aa&$is caracter & este ca un,ri$onier. iar dacă situa!ia 'i arată că tre)uie să se

com,orte 'ntr&un anumit fel el va răs,unde doar aa cum afost condi!ionat va reac!iona 'ntr&un mod stu,id. ste,recum un ro)ot.

Un om contient nu reac!ionea$ă ci răs,unde &răs,unsurile sale sunt s,ontane. l este ,recum o oglindă.Ac!iunile sale iau natere din s,ontaneitate din contiin!ă.Iar aceste ac!iuni nu 'l vor mai 'nlăn!ui nu 'i vor mai aduce

nici un fel de Earmă. Va rămâne li)er. ti li)er doar când '!iascul!i ,ro,ria natură.+nsă acest sfat foarte sim,lu ,are foarte di9cil ,entru

oameni.Miecare co,il se nate urmându&i ,ro,ria natură dar ,e

măsură ce crete 'ncet&'ncet ,ierde contactul cu ea.Această legătură ,oate 9 refăcută ,oate 9 redesco,erită.

iar ieri rem Vi5en m&a 'ntre)at: RRe 'n!elegi ,rin a,ătrunde 'n interior7@ > a9rma!ie atât de sim,lă &?,ătrunde 'n interior@ & i mul!i nu o 'n!eleg. e este greude 'n!eles7 ro)lema este că oamenii au fost 'nvă!a!i numaicum să se 'ndre,te s,re e;terior. ontiin!a nu mai tie săse ,rivească ,e sine. Astfel omul rătăcete ,e stră$i i)ate ,e la tot felul de ui iar când i se s,une: ?8u&te

acasă@ & el 'ntrea)ă: ?um să mă duc acasă7@ >mul@cunoate doar casele celorlal!i i a uitat com,let decăminul său. Iar acesta nici măcar nu este undeva de,arte:se aNă 'n interiorul 9ecăruia. Tre)uie să 'nve!e cum să,ătrundă 'n interior.

Soren DirEegaard a s,us: religia 'nseamnă interiori$are &,ătrundere 'n interior. +nsă aceste cuvinte foarte sim,le nu

sunt 'n!elese ,entru că mintea nu mai tie decât să se'ndre,te s,re e;terior. a nu cunoate decât o singurădirec!ie.

Am au$it că BenrF Mord când a construit ,rimele salemaini acestea nu ,uteau merge i 'n s,ate & mararierul afost adăugat mai târ$iu. Mord a reali$at necesitatea acesteitre,te de vite$ă când a vrut să 'ntoarcă ,e un drum. entrua 'ntoarce tre)uia să mergi Eilometri 'ntregi ,ână găseai un

loc destul de mare ,entru a 'ntoarce.>mului 'nsă nu tre)uie să i se mai adauge nimic: el arede5a tot ce 'i tre)uie. ?=ararierul@ este ,re$ent 'n el doarcă omul a uitat de această facilitate. 0imeni nu 'ntrea)ă:?e 'n!elegi ,rin 'ndre,tare s,re e;terior7@ +nsă când estevor)a des,re interior to!i devin foarte sur,rini.

A gândi 'nseamnă a te 'ndre,ta s,re e;terior a nu gândi

'nseamnă a 9in!a 'n interior. Cândete i te vei 'nde,ărtade tine. Cândul este o ,roiec!ie. 0on&gândul... )rusc eti'năuntru. Mără a5utorul gândului nu ,o!i iei 'n afară fărădorin!e nu te ,o!i 'nde,ărta de tine.

A sta tăcut i a nu face nimic... nici măcar să gândetinici măcar să doreti... unde vei 97

A ,ătrunde 'n interior nu 'nseamnă ,ro,riu&$is să

,ătrun$i 'n interior ci doar să 'ncete$i să te mai 'ndre,!i 'nafară... i )rusc te găseti 'n tine 'nsuti.rem Vi5en nu ai de ce să 'ncerci să ,ătrun$i 'n interior

,entru că dacă o faci atunci nu vei reui decât să te'ndre,!i s,re e;terior. 0u te mai 'ndre,ta nicăieri. 0u ,o!ista fără să faci nimic7 8a 9$ic ,o!i rămâne nemicată nueste deloc di9cil. 8ar 'n interiorul tău ce se va 'ntâm,la7 Va

9 o ne)unie de gânduri vise s,eran!e dorin!e. >,rete&le<i ,e acestea. um7 Mii indiferentă fa!ă de ele nu le maiacorda aten!ie.

6asă&le 'n ,ace i doar rămâi tăcută & o)servând. Oineminte acest cuvânt: ?o)servă@ 9i atentă.

<i ,e măsură ce aten!ia se a,rofundea$ă aceeaienergie care se transforma 'n gânduri i memorii i

imagina!ie va 9 a)sor)ită de ceva mult mai ,rofund. stefolosită de interiori$are i atunci vei ti ce 'nseamnă a,ătrunde 'n interior.



Acestea nu sunt doar nite cuvinte" 0u te gândi la ele inu 'nce,e să le cau!i un 'n!eles a,arte & ascultă&le mesa5ulesen!ial. ând s,un ?,ătrunde 'n interior@ ,ătrunde 'ninterior" 0u te mai gândi la ce 'nseamnă asta ,entru căastfel vei ,ierde trenul.

Să '!i s,un o ,ovestioară:So!ia unui fermier a a5uns 'n micu!a altă din addingtoni ate,ta să ia trenul. Având mai mult tim, li)er ,ână la,lecare ea s&a gândit să se cântărească. A găsit un cântarautomat s&a urcat ,e el a introdus un )ănu! i ,e o fantă aieit un )ile!el ,e care scria: ?ântăreti */ de Eilograme idu,ă cinci minute vei râgâi.@

uinată femeia se dă imediat 5os de ,e cântar i,leacă ,rin gară. ;act du,ă cinci minute femeiane,utându&se controla a 'nce,ut să râgâie $gomotos.

Intrigată femeia se duce iarăi la a,arat introduce un)ănu! i de data aceasta ,rimete un )ile!el ,e care scria:?ântăreti tot */ de Eilograme i ,este cinci minute vei 9violată@ Memeia de$gustată co)oară de ,e cântar i

,leacă s,re un stand de $iare unde nu se aNa nimeni.Vân$ătorul având o $i foarte ,roastă a,are de du,ă uncol! sare la femeie o trage violent 'n s,atele standului i'nce,e să o viole$e.

inci minute mai târ$iu femeia având ,ărul ciufulit un,antof ru,t i rocia sfâiată se 'ndrea,tă or)ete s,rea,aratul de cântărit i mai introduce un )ănu!. Acum ,e

)ile!el scria: ?Ai aceeai greutate dar de data aceasta ai,ierdut i trenul"@8acă devii ,rea interesată de cuvinte & ?e 'nseamnă a

,ătrunde 'n interior7 8e unde ,rovin ele etimologic7@ &Vi5en vei ,ierde trenul. 0u '!i mai ,ierde tim,ul cu cuvinte"

To!i intelectualii i 9loso9i din lume s&au moli,sit cuaceastă anali$ă lingvistică a 9ecărui cuvânt. i nici nu se

mai 'ntrea)ă ce este 8umne$eu. 0u 'i mai interesea$ă dacă8ivinul e;istă sau nu. i sunt interesa!i de: ?e semni9ca!ieare ,entru oameni folosirea cuvântului 8umne$eu@

Atitudinea lor este com,let greită. i nu mai suntinteresa!i de cum să a5ungă la 8ivin.

+nsă ce 'n!elegi când foloseti cuvântul ?tranda9r@7 steceva uor: 'l ,o!i for!a ,e 9losof să te urme$e 'ntr&o grădinăi acolo 'i ,o!i arăta un tranda9r: ?Iată ce 'n!eleg eu când

folosesc cuvântul trandafr .@8ar nu va 9 la fel de uor când te referi la 8umne$eusau la medita!ie sau la interiori$are. Acestea suntfenomene foarte su)tile.

u nu mă aNu aici ,entru a face anali$e lingvistice.Atitudinea mea este a)solut e;isten!ială. 8acă vrei cuadevărat să ,ătrun$i 'n interior atunci o ,o!i face" <i calea

este foarte sim,lă: o)servă&!i gândurile i nu te identi9canu te lăsa ,urtat de ele. ămâi un o)servator nici ,entru inici 'm,otriva gândurilor. 0u 5udeca deoarece 9ecare5udecată va cau$a identi9care. 0u s,une: ?Aceste gândurisunt )une acele gânduri sunt rele.@ 0u comenta i nucondamna ce '!i a,are 'n minte doar lasă&le să treacă &e;act aa cum ve$i mainile circulând ,e osea iar tu stai

,e marginea drumului i le o)servi ne,ăsător.0u are im,ortan!ă ce trece ,e acolo: o )icicletă unauto)u$ un camion. ând ,o!i să '!i ,riveti tra9cul mentalfără să 9i deloc ataat sau identi9cat cu ceea ce se ,etreceacolo atunci nu este de,arte $iua când acest tra9c va'nceta va dis,ărea... ,entru că el nu ,oate e;ista decâtdacă tu 'i dai energie. 0u 'l mai alimenta cu energie... <i

asta 'nseamnă a o)serva a 9 atent: a nu mai da energiegândurilor. Miin!a ta este cea care le oferă gândurilorenergie ,entru a se mica. Altfel gândurile sunt com,letne,utincioase.

Iar când autostrada mentală este com,let goală atuncieti 'n interior. Vi5en asta 'n!eleg eu când s,un ?,ătrunde'n interior@. <i asta este ceea ce 'n!elege i udda ,rin

urmea$ă&!i natura.8 minte care nu re9ectă este precum un acoperiş fra!.*asiuni, cum ar f ploaia, inundă casa.

1nsă dacă acoperişul este puternic, acolo există unadăpost.

> minte care nu reNectă... udda nu 'n!elege ,rin?reNec!ie@ gândire ci non&gândire. l vor)ete des,rereNec!ie ca des,re o oglindă. ând stai 'n fa!a unei oglin$i

aceasta nu 'nce,e să se gândească dacă să te reNecte$esau nu. ur i sim,lu instantaneu te oglindete" 8es,reaceastă oglindire vor)ete udda.

> minte care nu reNectă este o minte care a uitat cumsă oglindească. > astfel de minte este ,recum un aco,eri9rav. <i oamenii au uitat cum să oglindească ei tiu doarsă gândească.

Cândete&te la un nou&născut: când descide ,entru,rima oară ocii i vede nite co,aci el nu va gândi:?Acetia sunt co,aci.@ l va vedea lumina 'nsă nu va ,uteasă a9rme: ?Aceasta este lumină electrică.@ l va vedeatotul 'nsă 'n interior nu va s,une nimic. Asta este ceea ce'nseamnă oglindire. =intea sa este ,recum o oglindă ,urăi cristalină ,e su,rafa!a căreia nu e;istă nici măcar un 9r

de ,raf.ând te ,lim)i ,rintr&o grădină i s,ui: ?Acel tranda9reste foarte frumos@ & cu siguran!ă nici măcar nu l&ai ,rivit.

8oar re,e!i un clieu veci. >)servi un răsărit de soarei automat a9rmi: ?e răsărit frumos"@ 8ar tu nu sim!i astaci doar re,e!i incontient ceva au$it de la al!ii & de la,ărin!i de la 'nvă!ători de la ,rieteni. Mii atent i ciar vei

,utea au$i 'n interior vocea care a s,us că răsăritul soareluieste un lucru frumos. Tu nu ,riveti direct i imediat nuve$i acest răsărit nu trăieti ,re$en!a frumuse!ii.

udda s,une: 8 minte care nu re9ectă este precum unacoperiş fra!. *asiuni, cum ar f ploaia, inundă casa. 1nsădacă acoperişul este puternic, acolo există un adăpost.

> minte care a uitat cum să reNecte adevărul este

'ntotdeauna o victimă a dorin!elor. <i nici o dorin!ă nu,oate 9 vreodată 'nde,linită. ână când o dorin!ă a5unge să9e reali$ată de5a 'n interior au mai a,ărut alte $ecedorin!e.

Iar acest ,roces se derulea$ă la in9nit... i via!a estefoarte scurtă moartea ,oate oricând să '!i )ată la uă.

Miecare om vine 'n lume ,entru a se 'm,lini ,entru a 9satisfăcut dar to!i ,leacă de aici cu mâinile goale. Tocmaide aceea va tre)ui să revină mereu i mereu. ână când nu

'!i 'nve!i lec!ia vei renate i vei lua totul de la 'nce,ut. 8emilioane de ori te&ai ,lim)at ,e aici iar dacă nu eti atent'n această via!ă atunci vei ,ierde i acum trenul.

Mii atent" +nce,e să '!i cure!i oglinda astfel 'ncât ea să,oată reNecta ceea ce este.

8 minte care nu re9ectă este precum un acoperiş fra!.*asiuni, cum ar f ploaia, inundă casa. 1nsă dacă acoperişul

este puternic, acolo există un adăpost. ând tii cum săreNecte$i realitatea atunci te vei aNa la adă,ost. ti 'nsiguran!ă deoarece te aNi 'n 8umne$eu eti ,arte dinadevăr.

Acela care urmeaă "ndurile impure'u$eră în această lume şi în următoarea.1n ambele lumi el su$eră,

3i c"t de mult se !a chinui,0"nd !a !edea răul în$ăptuit. Toate gândurile sunt im,ure. Un gând nu ,oate 9 ,ur. 8e

aceea vreau să re,et: udda 'n!elege ,rin ?gânduriim,ure@ doar gânduri. l folosete acest ad5ectiv ?im,ure@,entru a nu 9 'n!eles greit. Iar când vor)ete des,re?gânduri ,ure@ de asemenea se referă doar la non&

gândire. 8oar 'n non&gândire e;istă ,uritate ,entru căatunci eti com,let singur fără să mai e;iste nici odualitate.

Sartre s,une: ?elălalt este iadul.@ +ntr&un fel aredre,tate deoarece ori de câte ori te gândeti la cineva teaNi de5a 'n iad. <i toate gândurile sunt adresate celorlal!i.

ând te aNi 'ntr&o stare de non&gândire 'n acea

solitudine e;istă ,uritatea a)solută. <i 'n aceastăsingurătate se reali$ea$ă esen!a.1nsă acela care respectă leea2ste $ericit şi aici şi dincolo.

3i oric"t de multe rosteşti,0e bine îţi !or aduce ele,Dacă nu le pui în practică4 Totul de,inde de ,ractică. Aici nu este vor)a des,re

gânduri sau idei minunate des,re 8umne$eu des,re s,irit

,aradis eli)erare. 0umai ac!iunea directă te ,oate a5utanimic altceva 'n afară de ,ractica imediată.=ul!i 'mi s,un: ?0e ,lac foarte mult discursurile tale dar

noi nu vrem să medităm nu vrem să devenim sannFasini.0e ,lace doar să te ascultăm.@ <i mă 'ntrea)ă: ?0u este'ndea5uns dacă doar te ascultăm7@ ste un non&sens"

8acă nu vei ,une 'n ,ractică dacă nu ac!ione$i atunci

cuvintele mele sunt com,let inutile" +ntr&adevăr vor)elemele ,ot 9 foarte atrăgătoare i linititoare ele ,otconvinge ,e oricine 'n mod intelectual 'nsă nu este'ndea5uns. ;,erien!a ,ro,rie este esen!ială.

8acă eti convins de un anumit adevăr ac!ionea$ăimediat 'n ,rivin!a lui" +nsă mintea este foarte 'nelătoareea '!i va s,une: ?6asă mai este i mâine o $i. Acum tre)uie

să 'n!elegi mai )ine ce este medita!ia i de&a)ia du,ăaceasta va urma i ,ractica.@ +nsă $iua de mâine nu va veniniciodată. <i 'n!elegerea intelectuală '!i va irosi 'ntreagavia!ă. Transformarea nu este ,osi)ilă decât ,rin e;,erien!ădirectă i imediată.

SannFas&ul este o dăruire totală este o e;,rimare activăa iu)irii fa!ă de mine. ste o im,licare directă 'n destinul

meu: ,rin sannFas 'no!i odată cu mine. +nsă este ,ericulos &mai uor este să rămâi undeva ,e mal i să mă ascul!i.ste un fel de s,ectacol s,iritual" Moarte frumos darcom,let inutil.

<i e;act asta fac oamenii când se adună ,e la tot felulde 'ntruniri s,irituale ,e care ei le denumesc satsan.8uminica merg la )iserică i ascultă serioi ,redica dar

aceasta nu are nici un efect asu,ra vie!ii lor. 8e fa,t nicimăcar ,reotul nu este afectat de ceea ce s,une. Asta estemeseria sa este ,lătit să ,redice oamenilor. Iar cei care vini ascultă ,redicile sunt considerate ,ersoane religioase.

=ai demult lângă casa 'n care locuiam aveam ca vecinun ,reot cretin un orator foarte iscusit i elocvent. +ntr&o$i ,e când 'mi arăta grădina sa i 'nce,usem să vor)imdes,re una i des,re alta m&a 'ntre)at: ?re$i că ai ,uteasă 'mi a5u!i 9ul7@

?e s&a 'ntâm,lat cu el7@ & am 'ntre)at.reotul mi&a răs,uns: ?8e la un tim, ascultându&mi,redicile el a 'nce,ut să 'mi ia vor)ele 'n serios. <i)ine'n!eles 'n fa!a oamenilor tre)uie să vor)esc des,relucruri măre!e. l 'mi ia cuvintele ,rea 'n serios i acum 'mis,une că nu mai vrea să se căsătorească i dorete sădevină un om sfânt.@

0ici măcar ,reo!ii nu se atea,tă de la oameni caacetia să 'i ia ,rea 'n serios.+nsă când te aNi 'n ,re$en!a unui udda unui Bristos

sau unui Drisna nu cuvintele lor tre)uie să cau!i să le'n!elegi ci esen!a acestora mesa5ul ,e care ele 'l transmit.Tre)uie doar să ascul!i vor)ele lor i când sim!i că ceva 'ntine 'nce,e să vi)re$e să te 'n9oare le ,ui imediat 'n

,ractică. Atunci ,ătrun$i 'n interior... de fa,t nu ,ătrun$inicăieri ci )rusc te găseti 'n 9in!a ta eternă. uvintele lornu fac altceva decât să te tre$ească. <i aceasta estesingura cale ,rin care ,oate 9 cunoscut eternul & aisdhammo sanantano. Singura modalitate de a cunoatearmonia eternă a e;isten!ei.

Iar a cunoate armonia eternă 'nseamnă a cunoate

)eatitudinea 'nseamnă a trece dincolo de tim, i s,a!iu'nseamnă a de,ăi suferin!a.8ouă femei vor)eau 'ntr&o cafenea des,re via!a lor

maritală. Una dintre ele s,une: ?So!ul meu 'mi cum,ărădiamante i )i5uterii noi de 9ecare dată când cele veci semurdăresc"@

ealaltă e;clamă: ?Mantastic"@

?8a@ & continuă ,rima femeie & ?i la 9ecare două lunicum,ărăm o maină nouă ,e care du,ă ce ne ,lictisim deea o dăruim unui servitor.@

?Mantastic"@

?Iar ,alatul ,e care 'l avem ce să mai s,un... @?Mantastic"@?8ar s,une&mi tu ce&ai mai făcut 'n ultimele $ile7@ &

'ntrea)ă ,rima.?A m&am ,lictisit de serate )aluri i tot felul de

distrac!ii i am 'nce,ut să merg la o coală de )unemaniere@ & 'i răs,unde cea de&a doua femeie.?> ce frumos"@ & s,une ,rima. ?<i ce 'nvă!a!i acolo7@?+n 9ecare $i ne 'nva!ă să folosim cuvântul Mantastic 'n

loc de aat@8a ,o!i denumi un raat ca 9ind ?fantastic@ 'nsă cu ce

'l va face aceasta să 9e 'ntr&adevăr ceva fantastic7 utem

'nvă!a tot felul de gunoaie s,irituale religioase...<i aici avem mul!i care sunt e;,er!i 'n folosirea5argoanelor esoterice. i vor)esc 'ntotdeauna des,re centriisu)tili ai cor,ului des,re ,lanurile e;isten!ei... i vor)escatât de serios 'ncât ciar ,ar a ti des,re ce vor)esc. vităastfel de gunoaie esoterioe" unoaterea esoterică nu arealt rol decât acela de a $ă,ăci oamenii.

Iar dacă cineva este totui interesat de astfel de lucruriatunci ar tre)ui să se a,uce de citit 9loso9a creată deteoso9.

Tot ce iese din câm,ul de ,erce,ere directă a contiin!einu ,oate 9 nici demonstrat i nici negat. um ai ,uteademonstra că sunt a,te ,lanuri ale e;isten!ei7

Un )ăr)at a venit i mi&a arătat o sci!ă făcută de

'nvă!ătorul lui. l facea ,arte dintr&o sectă care credea 'n14 ,lanuri su)tile. =aavira se aNa 'n ,lanul cinci udda'n ase Da)ir i 0anaE 'n cel de&al nouălea & deoarece autrăit 'n un5a) a tre)uit să 9e mai generos cu ei. Iar'nvă!ătorul său adasQami se aNa 'n al 14&lea" <i tiiunde era ,us =aomed7 8e&a)ia 'n al treilea nivel. um ar,utea un indus din un5a) să 'i ,ermită unui musulman să

urce mai sus7 u Iisus a fost mai generos: l&a ae$at ,enivelul al ,atrulea" +nsă gurul său & des,re care nu tienimeni nimic & a a5uns 'n ultimul. Acesta este numit ,lanuladevărului & satch-6hand.

Aa că l&am 'ntre)at: ?ri ai cunoscut adevărul

ori nu l&ai cunoscut. um a ,utea s,une că eu mă aNu

doar a,ro;imativ ,e acest scaun7 +nsă ,entru a ascunde ominciună sfruntată ,utem găsi tot felul de e;,resii icuvinte frumoase.

l venise să mă 'ntre)e ce cred eu des,re ultimul ,lane;isten!ial. I&am răs,uns: ?u am a5uns 'n cel de&al 1#&lea.<i să tii că de multe ori când am co)orât 'n ,lanul guruluitău acesta m&a rugat mereu să 'i s,un i lui cum să intre 'n

al 1#&lea.Imediat s&a su,ărat i a s,us $eNemitor: ?0u am maiau$it niciodată de aa ceva"@

I&am s,us: ?um ai 9 ,utut să au$i7 Curul tău a a5unsdoar ,ână 'n al 14&lea ,lan 'nsă eu am a5uns 'n al 1#&lea"@

>amenilor le ,lace să trăiască 'n tot felul de non&sensuri" +nsă când o stu,iditate este ,re$entată 'ntr&un

am)ala5 foarte strălucitor imediat ea va lua 'nfa!iareaunui lucru s,iritual" vită astfel de lucruri"udda s,une: 8ric"t de multe cu!inte sfnte citeşti, şi

oric"t de multe rosteşti, ce bine îţi !or aduce ele, dacă nule pui în practică4

re$ul rămâne 'n lumea cuvintelor. 0umai 'ncrederea,rofundă te 'ndeamnă s,re ac!iune. <i a ac!iona este ceva

riscant. A vor)i des,re celălalt tărâm este foarte sim,lu'nsă a 'nota s,re el este e;trem de ,ericulos deoarece nue;istă nici o artă care să te a5ute să cunoti ,e unde să'no!i. 8e fa,t nimeni nu ,oate a9rma cu certitudine dacăe;istă sau nu un alt tărâm decât acesta ,re$ent.

ână când nu ai 'ncredere de,lină 'n via!ă i 'n ,ro,ria tavoce interioară nu te ,o!i aventura 'n călătoria s,re

necunoscut.+nsă numai ac!iunea va dovedi că ai 'ncredere i doarac!iunea te ,oate transforma.

5ei f precum un cioban care numără oile altuia,



ără să împărtăşească niciodată calea aceluia.udda s,unea mereu că sunt oameni cărora le ,lace să

numere vacile altora fără ca ei să ai)ă nici măcar osingură vacă" e sens are să numeri )anii cuiva dacă tu'nsu!i eti un ceretor7 anii celuilalt nu te vor răni nu te

vor 'm)ogă!i. 8oar '!i vei ,ierde inutil via!a"+nsă 'n numele religiei... mul!i i&au irosit vie!ile ,entrua descifra mesa5ul Vedelor. Al!ii i&au ,ierdut vie!ile'ncercând să desco,ere adevăratul mesa5 din i)lie. Astaeste ceea ce 'nseamnă a număra oile altcuiva"

o!i ,ătrunde 'n interior aa cum a făcut Iisus i ,o!iau$i i)lia de acolo" Iisus nu este cu nimic mai ,rivilegiat.

0imeni nu este" +n fa!a legii eterne to!i sunt egali. +naceastă lume nimeni nu ,oate 9 egal cu altul aicicomunismul este im,osi)il.

8ar 'n lumea interioară to!i sunt egali & acolo este ,osi)ildoar comunismul. 8e fa,t comunismul este un fenomeninterior. forturile ,e care le fac ,oliticienii ,entru a creacomunismul 'n lumea e;terioară sunt sortite eecului nu

se ,oate 'ntâm,la aa ceva deoarece nu stă 'n naturalucrurilor.+n usia comunistă vecile clase sociale au dis,ărut

'nsă ele au fost 'nlocuite de altele. +n trecut e;ista,roletariat i )urge$i acum e;istă conducători i condui.onducătorii sunt ,oliticienii iar conduii sunt oamenii derând. ste acelai 5oc doar că ,artici,an!ii i&au scim)at

numele.+n lumea materială func!ionea$ă legea inecită!ii: cinevaeste mai ,uternic decât tine altcineva este mai inteligentcineva este mai frumos altcineva este mai talentat...>amenii sunt diferi!i i ei nu ,ot 9 for!a!i să devină egali &aceasta va distruge umanitatea. Vor rămâne venic inegali.

8e aceea noul asram ,e care 'l vom construi 'l voi

denumi ?comună@. omunismul ,rovine din acest cuvânt.+n comuna mea va e;ista egalitatea interioară 'n e;terioroamenii vor continua să 9e cât se ,oate de diferi!i... defa,t 'n ceea ce ,rivete lumea materială 9ecare tre)uie să

9e un individ unic. +n e;terior 9ecăruia tre)uie să i se ofereli)ertate a)solută astfel 'ncât ,arfumul 9in!ei interioare sa,oată iei la su,rafa!ă.

Iar 'n interior acea unicitate e;terioară se va conto,i 'ncontiin!a ,ură a)solută. <i aceste două contiin!e nu ,ot 9

ierari$ate nimic nu e;istă ca 9ind su,erior i inferior.0u ai ,entru ce să 9i interesat de al!ii. rivete 'n tine'nsu!i" 0u mai citi tot felul de scri,turi stufoase. ătrunde 'ninterior" 0u mai asculta vor)ele altora" +m,ărtăete&lecalea" 8acă 'ntâlneti un iluminat atunci eti norocos dacăte i 'ndrăgosteti de el atunci eti )inecuvântat. Urmea$ă&i calea ,rivete ceea ce '!i indică el nu 'nce,e să 'i

venere$i degetul. rivete 6una"0iteşte c"t de puţine cu!inte !rei,3i !orbeşte şi mai puţin,Dar acţioneaă în spiritul leii.e,et: cuvântul ?lege@ este o traducere foarte

neins,irată a termenului dhamma & legea eternă legeacosmică. Acestui cuvânt & ?lege@ & i s&au dat multe conota!ii

i asocieri greite. A ac!iona 'n s,iritul legii nu 'nseamnă aac!iona du,ă odul enal al Indiei. A ac!iona 'n s,iritul legii'nseamnă a&!i urma natura interioară.

7enunţă la căile !echi :*asiune, duşmănie, pre$ăcătorie.0unoaşte ade!ărul şi descoperă pacea.1mpărtăşeşte calea.

enun!ă la căile veci... Va tre)ui să te de$asocie$i,ermanent de trecut i să e;iti 'ntr&un mod com,let nou.ste necesar să te se,ari de9nitiv de trecut. <i tocmai asta'nseamnă a 9 sannFasin: să tai dintr&o singură loviturărădăcinile trecutului.

are sunt aceste căi veci7 alea dorin!ei a urii astu,idită!ii. 0u func!iona ,rin ură i nu mai dori să ,ose$i

tot felul de lucruri stu,ide. <i de asemenea nu 9su,ersti!ios. 8acă ,o!i face măcar atâta lucru atunci vei,utea face saltul 'n necunoscut... deoarece trecutul estecunoscut i tu eti o)inuit să ac!ione$i 'n anumite feluri.

ând renun!i la trecut câteva $ile vei 9 ,u!in de)usolatde$orientat nu vei mai ti ce este )ine să faci i ce nu este)ine. Va 9 ,u!in dureros & 'nsă acesta este ,re!ul ,e careto!i tre)uie să 'l ,lătim dacă vrem să cunoatem adevărul.

+nsă odată ce ai de,ăit această stare de confu$ie:

0unoaşte ade!ărul şi descoperă pacea. Atunci adevărul !ise revelea$ă i ,acea te cu,rinde de la sine.1mpărtăşeşte calea. Ais dhammo sanantano.

;& "UTI# MAI #%R%C%$ !& "reaiu+ite Mae,tre- anul trecut- c0t timp am

,tat 4n %landa- am 3.,t c.ple=ită de ,entimentul de av.r+i tutur.r de,pre tine& Am cre/ut că tu miaidăruit acea,tă ,tare de a 5 in,i,tentă- dar ,e pare căea 3ăcea parte =i din natura mea&

Ace,t ,entiment prin care ,im<eam că nu tre+uie,ă pierd nici măcar . ,ingură clipă- acea,tă d.rin<ăde ai 3ace pe c0t mai mul<i .lande/i ,ă devină,ann:a,ini ma 4ndepărtat de ,p.ntaneitate =iv.i.=enie& $eri./itatea mia pr.v.cat multăang.a,ă- de.arece mam c.n3runtat cu indi3eren<a-ridiculi/area =i di,pre<ul arătat de ceilal<i- 4n ,pecialde urnali=ti& Evident- am reu=it ,ă ie, cu +ine dinacea,tă 4ncurcătură- dar 4n privin<a 5in<ei melecălăt.ria nu a 3.,t chiar uei& "ur =i ,implu nu amreu=it ,ă c.m+in acel ,entiment de ecitare curelaarea =i +ucuria interi.ară&

?rei ,ă 4mi mai ,pui c0teva cuvinte de,pre ace,timpul, interi.r- de=i p0nă acum miai dăruit at0t demult8

8eva Amrito voioenia des,re care vor)esc a,are foartelent. 0u ,o!i sări )rusc din serio$itatea 'n care ai trăit miide vie!i. Această serio$itate acumulată de&a lungul anilorare o for!ă a ei.

ela;area este unul dintre cele mai com,le;e fenomene,osi)ile deoarece noi nu tim altceva decât să 9m an;ioitensiona!i i agita!i. Serio$itatea re,re$intă ciar temeliasocietă!ii. Voioenia ,oate 9 'ntâlnită doar la co,iiniciodată la adul!i. <i eu nu 'i 'nvă! altceva ,e sannFasinii

mei decât să 9e voioi i 5ucăui ca nite co,ii. Iar ,entruca acest lucru să ,oată 9 reali$at ei tre)uie mai 'ntâi să'n!eleagă 'n ce stare se aNă.

+nsă 'n ceea ce te ,rivete '!i s,un: călătoria ta a fost oreuită & i din ,unct de vedere o)iectiv i din ,unct devedere su)iectiv. Mără să te ate,!i ai reuit. oate căaltcineva 'n locul tău ar 9 fost trimis la s,italul de ne)uni.

+mi s,ui că ai fost co,leită de un sentiment de e;citare& este ceva natural. To!i cei care mă 'n!eleg i mă iu)escsimt imediat că tre)uie să 'm,ărtăească tuturor ceea cesimt. ste natural" <i este adevărat că to!i simt că nutre)uie să ,iardă nici măcar o singură cli,ă.

i doresc să 'i a5ute i ,e al!ii să simtă acelai lucru vorsă le s,ună altora să nu ,iardă această ,osi)ilitate & care

mai ,oate a,ărea ,este cine tie câte vie!i & de a veni i atrăi lângă un =aestru"ând iu)eti i desco,eri o comoară vei dori să o 'm,ar!i

cu to!i. Iar când comoara este de aa natură 'ncât ,oatedis,ărea 'n orice $i atunci cum să nu sim!i că nu tre)uie să,ier$i nici un moment ,entru a o de$vălui7 Vei s,unetuturor des,re ea.

Iar răs,unsurile ,e care le vei ,rimi vor 9 foartecontradictorii. u cât vei dori mai mult ca oamenii să vinăla mine cu atât ei vor 'ncerca mai mult să te evite. <isingura modalitate ,rin care o ,ot face este să teridiculi$e$e să te considere ne)ună. i nu tiu să se a,erealtfel. 8acă ar asculta descii i 'n!elegători dacă i&ar,ermite să le um,li 9in!a cu iu)irea ta des,re mine atunci

imediat se vor lăsa cu,rini de această iu)ire i le va 9foarte greu să sca,e. Tocmai de aceea 'ncă de la 'nce,ut vor face tot ce ,ot

,entru a crea 'n tine sentimentul că greeti. +nsă adevărul

este altul: ei greesc & i aceasta este dovedită de fa,tul cănu te&au ,utut scim)a. Au 'ncercat tot ,osi)ilul dar cu câtau râs mai mult de tine cu atât mai mult tu ai 'ncercat să 'iconvingi.

<i din ,unct de vedere o)iectiv călătoria ta a fost un

succes & ai convins mii de olande$i să vină la mine. <i vormai veni foarte mul!i. Ai reuit să miti inima oamenilor. Iaraceasta a fost o mare e;,erien!ă i ,entru creterea tainterioară.

Im,actul ,e care l&ai ,rodus 'ncă nu !i s&a urcat la ca,nu te&a transformat 'ntr&o ,ersoană egoistă. 8im,otrivă te&a făcut să devii mai umilă i mai 'n!elegătoare. oate că nu

a fost e;act Qu&Qei 'nsă ai fost foarte a,roa,e. 0ici eu numă ate,tam la un Qu&Qei a)solut dar a fost mai multdecât la ce mă ate,tam.

Amrito 'mi era ,u!in teamă să nu ca$i ,siic. ;ta$ulera atât de ,uternic iu)irea ta era atât de ,rofundă ,entrumine 'ncât adânc 'n interiorul meu 'mi era teamă ,entrutine. +nsă ai su,ravie!uit acestui test i ai revenit lângă

mine. +n 5urul tău s&a făcut atât de multă vâlvă i agita!ie &'n $iare 'n reviste la radio i televi$iune & 'nsă modul 'ncare ai vor)it le&a arătat tuturor iu)irea din inima ta ei auavut sentimentul că tu ai reuit să a5ungi acasă.

=ul!i au fost convini. Iar mul!i care nu s&au lăsatconvini au 'nce,ut să se mai gândească la atitudinea lor.Să tii că au fost foarte im,resiona!i ciar i aceia care te&

au ridiculi$at altminteri de ce să o 9 făcut7 um ,o!i râdede cineva dacă nu eti im,resionat de el7 um ai ,utearâde de un ne)un când tii )ine că el este ne)un7 0imeninu ,oate ridiculi$a i critica un ne)un"

Amrito ai reuit" ălătoria ta a fost un succes. Ai sădit 'n>landa o sămân!ă care va 'ncol!i i va crete. =&a )ucuraca mul!i dintre sannFasini să ai)ă aceleai sentimente de

e;ta$ i insisten!ă ,e care le&ai sim!it i tu. uvântul se varăs,ândi.<i ori de câte ori iu)eti ,e cineva ,ari ne)un. Iu)irea

este ne)unie... dar su,erioară acelei ne)unii o)inuite. <i

iu)irea este 'ntr& adevăr oar)ă 'nsă ca,a)ilă să vadăinvi$i)ilul.

>amenii au e;,ul$at din lume această iu)ire i auacce,tat doar ,osesivitatea i ura. Iu)irea adevărată numai face ,arte din lumea noastră & noi am renun!at la ea.

Iar când cineva se aNă 'n iu)ire cu un =aestru cu unudda aceasta este iu)irea 9nală & ea 'l 'nne)unetede9nitiv. a face ,arte din lumea de dincolo. ine'n!elesnimeni care nu a trăit acest sentiment nu 'l ,oate crede.

Amrito ai im,resia că ,rietenii tăi cred ce s&a 'ntâm,latcu tine7 um ar ,utea ei să creadă că tu ai reuit să sca,ide suferin!ă când ei 'ncă se mai $)at 'n mlatina egoului7

el mai sim,lu ,entru ei este să nege tot ce le s,ui eiciar vor insista asu,ra fa,tului că tu alucine$i nu ei '!ivor s,une că ai fost i,noti$ată drogată. Asta le oferă oanumită consolare un fel de linite su,er9cială. Altminteridacă tu ai a5uns cu adevărat acasă atunci vie!ile lor sunt'ntr&adevăr inutile.

<tiu că această e;,erien!ă nu a fost ,lină de

s,ontaneitate i voioenie dar a fost reuită. 8a a fost idi9cilă. +nsă data viitoare vei 9 mai 5ucăuă i mai veselă"0u te teme" <tiu că nu vrei să te mai trimit acolo... darmăcar o singură dată... i atunci ,lanul va 9 mai )un.Atunci nu doar vei argumenta la 'ntre)ările lor stu,ide civei dansa vei cânta vei râde... i ei ciar te vor considerane)ună dar vor 9 i mai im,resiona!i.

u sunt a)solut fericit. eea ce s&a ,etrecut 'n >landa afost ,erfect & i ,entru tine i ,entru al!ii. Am folositaceastă o,ortunitate ,entru a te a5uta să creti. <i ai reuit.

;ista ,osi)ilitatea să dai gre.iar 'n tim,ul revolu!iei din usia Curd5ieH i&a cerut lui

Us,ensEF disci,olul său cel mai a,ro,iat să vină din6ondra undeva 'ntr&un sat din auca$. A fost o e;,erien!ă

foarte semni9cativă. Us,ensEF ,entru a face aceastăcălătorie a tre)uit să 'i vândă i mo)ila deoarece erafalit. +n ,lus Curd5ieH 'i cerea să vină la el tocmai 'n acele$ile 'n9er)ântate. evolu!ionarii comuniti masacrau ,e to!i



cei care le erau 'm,otrivă iar Us,ensEF era trecut ,rintre,rimii disiden!i ,e lista neagră a comunitilor. l era unmatematician cunoscut 'n 'ntreaga lume i to!i 'i cunoteauideile sale anticomuniste.

8e fa,t nici o ,ersoană inteligentă i sensi)ilă nu ,oate

9 comunistă ciar ideea 'n sine este un non&sens.ălătoria nu a fost deloc uoară. 6ui Us,ensEF i&autre)uit 3/ de $ile ,ână să a5ungă 'n satul 'n care seascundea Curd5ieH. +n tot acest tim, Us,ensEF sefrământa i se agita: ?8e ce oare am ,ornit la drum7 To!i'ncearcă să fugă din usia iar eu am venit aici"@ +nsă 'ncele din urmă a a5uns la Curd5ieH iar acesta i&a s,us

imediat ce l&a vă$ut: ?8u&te 'na,oi 'n 6ondra i rea,ucă&tede lucru. Asta este tot ce am vrut să '!i s,un"@ra de5a ,rea mult. 8e atunci Us,ensEF nu a mai ,utut

avea 'ncredere 'n =aestrul său. l s&a 'ntors 'n 6ondra i nua mai vor)it niciodată cu Curd5ieH. 8im,otrivă ciar i&adevenit o,o$ant. +nsă dacă ar 9 avut 'ncredere instantaneus&ar 9 ,utut ilumina. Aceasta a fost o metodă aleasă de

Curd5ieH ,entru a&l a5uta ,e Us,ensEF să facă saltul. 8ar ela ,ierdut această o,ortunitate i a murit ca o ,ersoanăneiluminată.

Increderea a,are foarte uor când lucrurile merg )ine &'nsă această 'ncredere este inutilă. ând lucrurile devindi9cile ,ericuloase im,osi)ile i tot nu '!i ,ier$i'ncrederea când ,are o ne)unie să mai ai 'ncredere dar

totui aceasta nu dis,are atunci 'ncrederea devine o for!ătransformatoare.Amrito te voi mai trimite o singură dată. 8e fa,t mă

cunoti )ine... s&ar ,utea să te trimit de mai multe ori...de,inde. +nsă acum '!i s,un: o singură dată te voi maitrimite & asta este cert.

Iar de această dată ,lanul va 9 altul: vei 9 ,lină de

voioenie i s,ontaneitate.

2& De ce ei,tă at0t de multe religii 4n lume =i dece 5ecare dintre ele ,e aă 4n c.nict cu t.atecelelalte8

Ceetam este natural să e;iste mai multe religii. 8e fa,tciar este nevoie de mai multe. 8u,ă cum văd eu 9ecareindivid tre)uie să 'i ai)ă religia sa ,ro,rie. +n ,re$ent 'nlume sunt doar 3// de religii ar tre)ui să 9e câtevamiliarde.

Miecare individ ar tre)ui să 'i ai)ă ,ro,ria religiedeoarece 9ecare este unic. um ar ,utea două ,ersoane să'm,ărtăească aceeai religie7 ste ceva im,osi)il. Miecareindivid tre)uie să a5ungă la 8umne$eu ,e ,ro,ria sa calenemaistră)ătută de nimeni altcineva.

Tocmai de aceea to!i ilumina!ii nu ,ot decât să indice!inta 9nală ei nu ,ot 'ntocmi ăr!i care să te conducă la8ivin. i doar '!i arată unde tre)uie să a5ungi iar acesteindicii nu tre)uie să le ,riveti 'ntr&un mod ,rea serios. 0utre)uie să devii fanatic. Manatismul nu are nimic de&a facecu religia.

> ,ersoană religioasă este umilă descisă căutăriie;,lorării aventurii. a va ,utea 'nvă!a din orice sursă,osi)ilă: din i)lie din oran din Vede din 8amma,ada.a 'l va ,utea asculta ,e udda ,e Iisus ,e Karatustra.Totui ciar dacă va 'nvă!a de la to!i câte ceva o astfel de,ersoană nu va imita ,e nimeni & va rămâne ea 'nsăi. +iva ,ăstra autenticitatea. Va 9 umilă sinceră iu)itoare.

Un asemenea om 'l va iu)i ,e udda dar nu 'l va imita.um ar ,utea cineva să 'l imite ,e udda7 Miecare individeste unic i inimita)il. Tocmai de aceea religia 9ecăruiaeste unică i inimita)ilă. Adevărul nu ,oate 9 decâtindividual.

<i aceasta este frumuse!ea adevărului & 'ntotdeauna se

revarsă 'ntr& o asemenea formă 'ncât 9ecare ,oate s,une:?Acesta este darul lui 8umne$eu ,entru mine.@ 8e aceeasunt atât de multe religii. <i este minunat" Ar tre)ui să 9ecâte o religie ,entru 9ecare om. =ul!i 'nsă au 'ncercat i

'ncearcă să cree$e o singură religie aceasta este ostu,iditate. 0u este ,osi)il aa ceva. ând va e;ista osingură religie atunci oamenii 'i vor ,ierde li)ertatea 'ivor ,arali$a creterea 'i vor distruge 9in!a.

Aa cum e;istă atât de multe lim)a5e la fel ar tre)ui să

e;iste i religii. Varietatea este minunată i ea '!i oferă,osi)ilitatea să ai de unde alege. eligia nu este i nu,oate 9 decisă ,rin natere. 0aterea nu are nimic de&aface cu religia ta. eligia 'nseamnă căutare. oate că te&ainăscut 'ntr&o familie de indui & ăsta este un lucru & 'nsădacă ,ărin!ii tăi te iu)esc cu adevărat atunci ei nu '!i vorim,une să devii indus. ine'n!eles ei '!i vor s,une tot ce

au trăit i e;,erimentat 'nsă '!i vor lăsa li)ertatea de aalege singur. <i '!i vor s,une: ?8evino mai atent maimatur cunoate cât mai multe lucruri i când cre$i că ,o!idecide alege&!i religia dorită.@

o!i merge 'n )iserică 'n moscee 'n tem,lu 'ngurudQara i ,o!i asculta i trăi ceea ce se ,etrece acolo.Crădina lui 8umne$eu este in9nită: 'n ea e;istă tranda9ri

lotui i mii de alte Nori minunate. Alege&!i singur ,arfumulcare '!i ,lace i 'ncearcă să&i ,ătrun$i misterul.+n ,re$ent lumea nu este religioasă deoarece religia

este un fenomen im,us de societate de ,ărin!i de ,reo!ide stat de ,oliticieni & to!i 'ncearcă să im,ună asu,raco,iilor cât mai multe lucruri stu,ide. eligia are nevoie dematuritate de 'n!elegere.

0imeni nu se nate indus musulman sau cretin.Miecare co,il este ,erfect ,ur i inocent i el tre)uie să,ornească singur 'n căutare. Aceasta este i frumuse!eavie!ii ,entru că via!a este o căutare continuă. <i nu tre)uiesă te o,reti din căutare. ste ,osi)il ca nici o religiee;istentă să nu 'i satisfacă inima & este foarte )ine.

rin aceasta e;istă ,osi)ilitatea ca 'n inima lui să ia

natere o nouă religie. Astfel lumea devine mai )ogată: 'ngrădină a a,ărut 'ncă o Noare un ,arfum nou.udda a adus lumii o nouă religie ,ână la el nu e;ista

)udismul. 8acă udda ar 9 urmat tradi!ia ,ărin!ilor săi



astă$i lumea ar 9 fost mai săracă. >amenilor le&ar 9 li,sitaceastă nouă cale care să 'i conducă s,re 8umne$eu.udda a creat o nouă vi$iune.

udda a ,ornit 'ntr&o căutare individuală & toate,ersoanele religioase sunt e;,loratori căutători re)eli. Ar

9 fost mult mai sim,lu ,entru el să rămână 'n ,alatul 'ncare s&a născut i să urme$e tradi!ia ,ărin!ilor săi. rafoarte sim,lu să 'm,rumute adevărul unui 'n!ele,t dintrecut 'nsă un adevăr 'm,rumutat nu este un adevăr ci ominciună.

udda a trecut ,rin foarte multe di9cultă!i. l a riscattotul: ,alatul )ogă!iile regatul via!a. +nsă ,rin acest risc

asumat 'n mod deli)erat i ,e de,lin contient via!a arevărsat asu,ra lui noi comori & o nouă religie o nouăvi$iune s&a născut 'n lume.

=aomed nu i&a urmat nici el ,ărin!ii. Iisus ar 9 ,ututsă urme$e iudaismul 'nsă atunci ar 9 rămas com,letnecunoscut. 8evino un Iisus devino un udda un=aomed" 0u te transforma 'ntr&un cretin 'ntr& un )udist

'ntr&un musulman & e;,lorea$ă" 0u '!i irosi via!a imitând ,eal!ii deoarece atunci nu vei ,utea 'nNori. Iar religia arenevoie de sinceritate de autenticitate i s,ontaneitate.

Ceetam este )ine că sunt 'n lume trei sute de religii & artre)ui să 9e mai multe" u sunt 'ntotdeauna 'n favoareavarietă!ii i diversită!ii. Oi&ar ,lăcea dacă 'n lume ar e;istaun singur fel de Nori & doar tranda9ri sau numai lotui7

re$i că te&ai 9 sim!it )ine dacă to!i oamenii ar vor)iacelai lim)a57 8acă ar 9 fost aa multe din cuvintele inuan!ele lingvistice de astă$i nu ar mai 9 e;istat.

Sunt lucruri care nu ,ot 9 e;,rimate decât 'n ara)ă isunt lucruri care nu ,ot 9 e;,rimate decât 'n e)raică altele,ot 9 s,use numai 'n cine$ă. 8acă toată lumea ar folosi osingură lim)ă multe cuvinte minunate nu ar mai ,utea 9

rostite.6ao T$u se ,oate e;,rima doar 'n cine$ă. Cândete&tecum ar 9 arătat Tao Te ing scrisă 'n lim)a engle$ă... saugermană. S&ar ,ierde foarte mult din esen!a ei de fa,t va

9 o carte com,let diferită & 'i va ,ierde frumuse!eavaloarea.

6im)a cine$ă nu folosete litere ci sim)oluri iardatorită acestui fa,t 9ecare sim)ol ,oate 9 inter,retat 'ntr&o mie i una de feluri sim)olurile sunt Nuide malea)ile

mai ,oetice i mai ,u!in ,ro$aice. Un sim)ol nu ,oate Nfolosit ,entru a scrie tratate tiin!i9ce. entru&acestea maiadecvată este lim)a engle$ă.

+nsă ceea ce a oferit 6ao T$u umanită!ii nu ,utea 9 scrisdecât 'n cine$ă. Miecare sim)ol are o mul!ime desemni9ca!ii. rient oamenii au alt mod de a citicăr!ile. ine ar ,utea citi de nenumărate ori o carte de&a luiemard SaQ7 e sens ar avea să o facă7 >dată ce ai citit&o ai i 'n!eles&o" Acesta este i motivul ,entru care a fostcreată ârtia recicla)ilă: citeti ceva i a,oi arunci aceacarte sau $iar.

Tao Te ing nu este o carte care să ,oată 9 citită osingură dată i 'n!eleasă imediat. 6a ,rima citire ,ătrun$i'ntr&un anumit ti, de 'n!elegere cel su,er9cial. 8u,ă cemedite$i câteva luni i o reciteti '!i a,are o altăsemni9ca!ie a cuvintelor iar la a treia citire du,ă altecâteva luni ,ătrun$i i mai adânc 'n esen!a ei. ste o cartecare ,oate 9 studiată 'ntreaga via!ă.

<i vei desco,eri mereu i mereu aceleai adevăruri ,ealte căi & ele sunt ine,ui$a)ile i eterne. Ais dhammosanantano: adevărul este etern i ine,ui$a)il. 0u este o9c!iune nu este ceva care să ,o!i 'n!elege la ,rimarăsfoire. +!i va lua o via!ă 'ntreagă să ,o!i ,ătrunde 'nesen!a ei.

+n lume este nevoie de o cât mai mare diversitate i

varietate lingvistică. ngle$a este necesară ,entrucaracterul ei tenic i de9nitoriu. Miecare cuvânt din lim)aengle$ă are o de9ni!ie a,arte. <tiin!a nu s&ar 9 ,ututde$volta 'n li,sa unui asemenea lim)a5.

<tiin!a nu a ,utut a,ărea 'n India tocmai datoritălim)a5ului sanscrita este o lim)ă ,oetică. > ,o!i cânta & areo anumită melodicitate dar nu ,o!i crea un silogism cua5utorul ei. 8esigur ,rin ea ,o!i crea multe cântece 'nsăacestea nu sunt argumentative ci e;,resive.

6im)a ara)ă are o altă calitate a,arte: rever)era!ia.ând cân!i ceva 'n ara)ă acel cântec '!i va răsuna i 'ninimă. >,rete&te din cântat i vei continua să au$icântecul răsunând 'n interiorul tău. Ara)a este un lim)a5 aldeertului. ând tre)uie să strigi ,e cineva 'n deerttre)uie să o faci 'ntr&un anumit mod: ritmat i armonicaltminteri sunetul nu ,oate stră)ate o distan!ă foarte mare.

Tocmai de aceea oranul are o frumuse!e a,arte. ste ocarte care nu tre)uie citită & aceia care o citesc 'i ,ierdesen!a este o carte care tre)uie cântată dansată trăitănu studiată.

ste minunat că e;istă atât de multe lim)a5e deoarecesunt multe lucruri care tre)uie e;,rimate comunicates,use. <i datorită fa,tului că lumea se 'nmul!ete

lim)a5ele tre)uie să devină cât mai variate ,entru câ vore;ista din ce 'n ce mai mul!i oameni ale căror ,reten!ii icăutări vor 9 cât mai diverse.

Iar religia nu este altceva decât un lim)a5 ,rin care,oate 9 e;,rimat Minalul ealitatea. Ceetam nu este nimicrău 'n fa,tul că e;istă atât de multe religii. ine'n!elesfa,tul că e;istă ne'n!elegeri 'ntre ele este ceva anormal.

Asta arată că aa&$iii ,reo!i au ,ierdut din vedere calitateaesen!ială a religiei ,e care o slu5esc i au transformat&o'ntr&o ,olitică. i sunt aceia care se cearta 'n ,ermanen!ă icaută să convertească i să atragă cât mai mul!i oamenideoarece cu cât au mai mul!i ade,!i cu atât ,reo!ii suntmai ,uternici.

0umărul credincioilor care 'i urmea$ă or)ete ,e ,reo!i

le oferă acestora ,utere. 8e aceea cretinii vor ca 'ntreagalume să 9e cretină musulmanii vor ca to!i să a,ar!inăislamului. ine'n!eles căile lor diferă 'nsă efortul i dorin!aeste aceeai & iar dorin!a este una singură: goana du,ă

,utere ,olitică. ste normal ca 'n această situa!ie să a,arăne'n!elegerile i conNictele. olitica nu are nimic de&a facecu religia.

+ntre două religii adevărate nu ,oate e;ista nici un fel deconNicte ci este vor)a doar de gusturi. 8acă mie 'mi ,lac

tranda9rii nu voi 'ncerca niciodată să te fac să '!i ,lacă i!ie aceste Nori i să renun!i la a&!i mai ,lăcea garoafele &,ur i sim,lu '!i acce,t alegerea. 0u avem ,entru ce să necertăm i să intrăm 'n conNict. <i 'n ,lus nu mă voi sim!ideloc 5ignit de fa,tul că tu nu ,o!i să suferi tranda9rii.

Custurile nu se ,ot discuta. uiva 'i ,oate ,lăceaoranul altcuiva 8amma,ada iar altcuiva agavad Cita

& este ,erfect 'n regulă. >amenii tre)uie să 'i'm,ărtăească unii altora ideile 'nsă niciodată să 'ncercesă 'i convingă ,e ceilal!i de fa,tul că ideile i alegerile lorsunt su,erioare. A 'm,ărtăi 'nseamnă a iu)i. Ai desco,erito oa$ă i 'i s,ui i ,rietenului sau vecinului tău des,ree;isten!a acesteia" A 'm,ărtăi ceea ce de!ii 'n interior nu'nseamnă a convinge ,e altcineva să '!i urme$e calea.

oate că vecinul tău dorete să a5ungă la oa$ă ,e altă calede ce să 'l o)ligi să meargă ,e urmele tale7 +nsă 'n ,re$ent,reo!ii i to!i aa&$iii oameni religioi 'ncearcă săconvertească mul!imile ,rin for!ă ,rin mită... ,rin oricemi5loc )un sau rău. 8evino indus" 8evino musulman"Adună cât mai mul!i oameni i simte că ai ,utere i 'icontrole$i ,e to!i.

Un cretin care trece la islamism este considerat demusulmani dre,t un om inteligent 'n!ele,t 'nsă cretinii 'lvor considera un trădător un om stu,id.

8acă un indus 'ncearcă să devină cretin evident to!iinduii vor 9 'm,otriva lui. +nsă cretinii 'l vor considera unsfânt. Asta s&a ,etrecut cu Sadu Sundar Sing. retinii 'lvenerau ca ,e o 'ncarnare a lui Iisus deoarece el a dovedit

,ractic adevărul cretinismului. 8ar induii erau atât defurioi 'ncât au dorit să 'l omoare.

<i cred că aceasta s&a i 'ntâm,lat deoarece 'ntr&o )ună$i el a dis,ărut i nimeni nu i&a mai găsit cor,ul. ste unmister ce s&a 'ntâm,lat cu Sadu Stindar Sing.

A,roa,e acelai lucru s&a 'ntâm,lat i cu Canes Varnicare s&a convertit de la induism la 5ainism. To!i induii au

'ncercat să 'l distrugă 'nsă ciar această 'ncercare a lor i&afăcut ,e 5ainiti să 'l transforme 'ntr&un sfânt. <i care a fostsecretul succesului său7 Sim,lul fa,t că trecerea sa la5ainism dovedea 'n mintea 5ainitilor fa,tul că religia loreste su,erioară. ?Altminteri de ce să 9 renun!at acest omla induism7@

Ceetam religiile care se aNă 'n conNict unele cu altele

nu sunt religii ele au devenit doar nite ,olitici. olitica nu,oate e;ista fără conNicte. <i când se ceartă atunci totuleste 'n regulă & 'n ,ace i 'n ră$)oi tre)uie 'n ,ermanen!ăsă se certe i să se aNe 'n conNict.

Un catolic 'ncerca să 'l convertească ,e un evreu lacretinism i 'i s,unea acestuia că dacă devine catolictoate rugăciunile 'i vor 9 'm,linite & deoarece ,reotul i le va

'nmâna e,isco,ului care la rândul lui le va da cardinaluluiiar acesta i le va da a,ei de la Vatican care le va 'nmânaSfântului etru ,rintr&o gaură din cu,ola catedralei&,a,aleiar acesta i le va da Mecioarei =aria care la rândul ei i leva da lui Iisus i acesta 'l va convinge ,e 8umne$eu să 'i'nde,linească rugămin!ile.

vreul 'i răs,unde: ?+nseamnă că acesta tre)uie să 9e

intinerariul ,entru că de multe ori m&am gândit ce fac ceidin rai cu toate gunoaiele de acolo. u siguran!ă le aruncă,rin gaura din vârful catedralei ,a,ale a,oi a,a le'nmânea$ă cardinalilor acetia le dau ,reo!ilor iar ,reo!iile dau oamenilor"@

eligiile care se aNă 'n conNict nu sunt religii. Atitudinealor conNictuală le face să 9e doar nite ,olitici. Iar ,reo!ii i

,oliticienii au cola)orat de mii de ani ei s&au aNat 'ntr&ocons,ira!ie 'm,otriva oamenilor deoarece ,oliticienii nu,ot guverna decât ,rin intermediul ,reo!ilor. reo!ii dominăsuNetele oamenilor iar ,oliticienii tru,urile acestora. i

sunt doar nite e;,loatatori. i lucrea$ă 'm,reună.oliticienii de!in o ,utere tem,orară iar ,reo!ii 'i a5ută să oo)!ină insuNând 'n inimile oamenilor credin!a că ,oliticieniisunt guvernan!ii cei mai ,otrivi!i ,entru ei.

8e e;em,lu )udismul nu a devenit religie datorită lui

udda ci datorită 'm,ăratului AsoEa. +n tim,ul vie!ii luiudda doar foarte ,u!ini i&au 'm,ărtăit calea & numaiaceia foarte cura5oi i descii fa!ă adevăr. <i 'ntr&adevărau fost foarte cura5oi deoarece au tre)uit să sufere foartemulte din ,artea )isericii induse sta)ilimentului religiosacea ,erioadă.

ând ,reo!ii )uditi i&au unit for!ele cu 'm,ăratul

AsoEa la mai )ine de două sute de ani de la moartea luiudda AsoEa a 'nce,ut să convertească mii de oamenila )udism. +ntreaga Asie devenise )udistă. Astfel ,reo!ii l&au a5utat ,e AsoEa să 'i men!ină ,uterea iar AsoEa i&aa5utat ,e ,reo!i să câtige cât mai mul!i ade,!i.

retinismul nu a devenit o religie mondială datorită luiIisus. e vremea când trăia Iisus nu avea decât câ!iva

disci,oli & doar 12 disci,oli i câteva sute de sim,ati$an!i.Iar când Iisus a fost cruci9cat to!i l&au ,ărăsit ,ână idisci,olii săi cei mai a,ro,ia!i au 'ncetat să mai vor)eascădes,re el.

Se s,une că mul!i dintre cei care 'l sim,ati$au cândIisus se aNa ,e cruce au venit i l&au scui,at i )at5ocoritdoar ,entru a le arăta celorlal!i: ?0oi nu suntem cu acest

om. Vede!i noi nu avem nimic de&a face cu acest om.Suntem cu totul 'm,otriva lui.@ 0u dumanii lui l&au lovit i)at5ocorit ci ciar aa&$iii sim,ati$an!i ai săi.

=esa5ul lui Iisus nu a devenit o for!ă mondială datoritălui ci datorită & culmea ironiei & 'm,ăra!ilor romani. Iisus afost cruci9cat de ontius ilat un re,re$entant al'm,ăratului im,eriului roman. ilat nu facea altcevă decât

să res,ecte ordinele venite de la oma. +nsă cine s&ar 9gândit că du,ă câteva secole oma avea să devină loculcentral al cretinismului7 ând ,u!inii ,reo!i cretini au'nce,ut să ai)ă inNuen!ă 'n cercurile aristrocratice romane



ei au reuit să 'l convertească ,e 'm,ăratul onstantin alomei la trei sute de ani de la moartea lui Iisus. Iarcretinismul i&a 'nce,ut avântul ,olitic.

udismul induismul 5ainismul & toate se )a$ea$ă ,e,olitică. le nu mai sunt religii adevărate deoarece 'n

numele religiei au a5uns să facă tot felul de 5ocuri ,olitice.u a dori ca lumea să ai)ă cât mai multe religiiautentice atât de multe 'ncât să nu mai 9e nevoie de,reo!i. Aceasta este singura modalitate ,rin care ,utemscă,a de ,reo!i i ,oliticieni. ând 9ecare om 'i are,ro,ria religie el nu va mai avea nevoie de ,reot & el va 9,reotul i tot el va 9 i credinciosul.

udda s,une: urmeaă-ţi natura proprie. Acelai lucru 'ls,un i eu: ascultă&!i vocea interioară nu ai ,entru ce săcre$i or)ete 'n cuvintele i minciunile altora. +nsă nu sunt'n favoarea creării unei singure religii avem destule religiistu,ide"

+n trecut s&a 'ncercat acest lucru 'n ideea că astfel vordis,ărea conNictele. Istoria ne&a arătat că aa ceva nu a

fost ,osi)il. iar dacă 'ntreaga lume devine cretină vor'nce,e să a,ară tot felul de sci$iuni 'n interiorulcretinismului: vor a,ărea ,rotestan!ii catolicii ortodo;ii Pi certurile vor rea,ărea deoarece 9ecare va avea anumite,reten!ii 9ecare va 'n!elege totul 'n mod diferit.

> fată foarte frumoasă a ,lecat din satul 'n care trăia is&a sta)ilit 'n 6ondra. Mamilia ei a crescut&o 'n tradi!ia

strictă a catolicismului. 8u,ă trei ani ,etrecu!i 'n 6ondrafata se re'ntoarce să 'i vi$ite$e mama. Mata devenisefoarte )ogată avea aine scum,e o maină foartelu;oasă. =amei nu i&a venit să creadă: ?um ai reuit7 Ai,lecat fără nici un )an i acum văd că ai numai inele cudiamante i aine scum,e i această maină"@

Mata 'i răs,unde: ?=amă tre)uie să '!i mărturisesc că

am devenit ,rostituată"@8oar au$ind acest cuvânt mama fetei se ,ră)uete la,ământ. 8u,ă ce 'i revine din lein mama 'i s,une fetei:

?um ai ,utut să 'mi faci aa ceva7 um ai ,utut să devii,rotestantă7"@

A 9 ,rostituată este 'n regulă dar a deveni ,rotestantă...7 Vor re'nce,e aceleai certuri i conNicte. ână i cele maimici religii & de e;em,lu 5ainismul nu are mai mult de

câteva $eci de mii de ade,!i & a5ung să se divi$e$e i să sescinde$e 'n tot felul de secte i culte. ro)lema este căoamenii 'ncă nu au devenit contien!i de necesitatea ca9ecare individ să 'i ai)ă ,ro,ria versiune a 8ivinului,ro,ria sa modalitate de a)ordare i atingere a lui8umne$eu.

Un )ăr)at intră cu o ,rostituată 'n camera acesteia i

rămâne sur,rins de cât de multe di,lome vede ,e ,ere!i.?Toate aceste di,lome sunt ale tale7@ & 'ntrea)ă el mirat.Mata 'i răs,unde: ?8a de!in masteratul 'n arte fumoase

la universitatea olum)ia iar la universitatea din >;fordam o)!inut masteratul 'n literatură.@

ăr)atul i mai uimit o 'ntrea)ă: ?8ar cum m reuit săa5ungi 'ntr& o asemenea ,rofesie7@

?0u tiu@ & răs,unde fata. ?red că am fost ,u!in mainorocoasă"@Miecare are o 'n!elegere diferită modalită!i diferite de a

,rivi lucrurile inter,retări diferite. de ani& Fratele meu e,te un dr.gat- ,.ra mea e,te .mincin.a,ă incura+ilă& Iar 4n ceea ce mă prive=te- eu,unt at0t de ,eri.a,ă 4nc0t chiar dacă d.ar 4ncerc ,ă/0m+e,c ,imt că mă d.r .+raii& Cum am aun, aici8

rem ari5at cred că ai fost ,u!in mai norocoasă" Acum

trăieti 'n e;ta$ i vei muri 'n e;ta$.Ai au$it des,re )ătrânul de *( de ani care s&a 'nsurat cuo fată de 1- ani7



Sărmanul om a murit de o nouă )oală numită e;ta$.8octorilor le&au tre)uit trei $ile să 'i teargă $âm)etul de ,efa!ă"

Acelai lucru se va 'ntâm,la i cu tine: '!i vei trăi via!a ivei râde 'n oote iar du,ă ce vei muri le va 9 foarte

di9cil ,rietenilor să '!i teargă $âm)etul de ,e )u$e.ro)a)il de aceea ai i a5uns aici că ,ărin!ii tăi au fostmisionari cretini. 8eoarece a 9 născut 'ntr&o familie demisionari & 9e ei cretini musulmani sau )uditi & 'nseamnăa te sătura de non&sensul 'n care ai trăit. A 9 co,ilul unui,reot cretin a5ungi să cunoti un lucru: că ,reo!ii nu cred'n 8umne$eu. i doar ,retind doar ,oartă nite măti.

ste o oca$ie rară să te nati 'n casa unui ,reot iar dacăai acest noroc atunci 'ncă din co,ilărie ,o!i vedeafalsitatea i mătile ,urtate de ,ărintele tău 'n tim,ul,redicilor. l doar vor)ete des,re ,rece,te religioaseniciodată nu le ,une 'n ,ractică. o,iii care trăiesc 'n familiide ,reo!i devin contien!i foarte re,ede de i,ocri$ia aceloraa&$ise ,ersoane religioase.

reo!ii e;,loatea$ă religia i 'ncrederea oamenilor. Iar a'nela 'ncrederea cuiva este cea mai mare crimă ,osi)ilă.+nsă asta este ,rofesia lor: ei trăiesc ,rin a 'nela i ,ăcăli.

reotul era foarte mândru de noua sa casă recentconstruită. +ntr&o $i 'n tim, ce conversa cu un ,rieten,reotul 'nce,use să se e;,rime 'ntr& un mod cu totulateist...

Acest mod de gândire este foarte des 'ntâlnit 'n toatecercurile cretine: discu!ii ster,e des,re religie cretinismfără 8umne$eu. 8u,ă ce 0iet$sce a declarat că8umne$eu este mort ,reo!ii au 'nce,ut să se 'ntre)e ce&ide făcut7 Moarte mul!i au ,ro,us crearea unei religiicretine care să nu se mai a;e$e ,e ideea de 8umne$euTatăl astfel 'ncât ,rofesiunea lor să nu dis,ară.

entru ,reo!i 8umne$eu a devenit un o)stacoldeoarece foarte mul!i oameni au re,ulsie fa!ă de cuvântul?8umne$eu@. 8e aceea teologii cretini discută i segândesc cum să cree$e un cretinism care să 9e )a$at ,e

ideea de 8umne$eu. <i este ,osi)il" 8eoarece e;istă multereligii ale căror funda!ii nu se )a$ea$ă ,e conce,tul de8umne$eu.

reotul 'i e;,rima ideile 'ntr&un mod com,let ateistcând ,rietenul 'l 'ntreru,e i 'l 'ntrea)ă: ?ărinte tu cre$i

sau nu 'n 8umne$eu7S,une&mi direct nu mă lua ,e ocolite. 8a sau nu. re$isau nu 'n 8umne$eu7@

8u,ă ce a e$itat câteva secunde ,reotul i&a răs,uns:?ine'n!eles cred 'n 8umne$eu" ine cre$i tu că a ,lătitaceastă casă7@

asa i )iserica sa au fost construite datorită credin!ei

oamenilor i ,entru că ei cred 'n 8umne$eu im,licit credi 'n ,reot. l nu ,oate să declare ,u)lic că nu crede 'n8umne$eu. 8acă ar face&o atunci nu ar mai ,utea 9re,re$entantul lui Iisus ,rintre oameni.

Iar 9ecare ,reot tie cu siguran!ă că nu e;istă8umne$eu. 8acă ar 9 fost contient de fa,tul că 8umne$eue;istă atunci nici măcar nu s&ar 9 ,us ,ro)lema să devină

,reot & ar 9 fost un Iisus un udda un =aavira nu un,reot. l ar 9 adus 'n inima oamenilor ceva nou inecunoscut un ,arfum nemai'ntâlnit nu ar 9 făcut ,artedintr&un sta)iliment. 0ici un om 'n!ele,t nici o 9in!ă careeste contientă i are o e;,erien!ă religioasă nu ,oatedeveni un negu!ător al adevărului. Un udda 'i ,ărăsete,alatul un Iisus se 'm,otrivete ra)inilor un =aomed

renun!ă la tradi!ia 'n care s&a născut & 'ntotdeauna s&a'ntâm,lat aa. >ri de câte ori a,are o 9in!ă cu adevăratreligioasă aceasta nu ,oate face com,romisuri cu,oliticienii i ,reo!ii al căror unic interes este acela de ae;,loata i su)5uga oamenii.

Anand =oEsa mi&a scris că 'n 1-(% a locuit 'nCuatemala e;act 'n anul 'n care s&au ,rodus mari

cutremure 'n acea !ară. Miind ,rieten cu eful e,isco,ilorcatolici Anand =oEsa i&a s,us acestuia că dorete să'ncirie$e o vilă aNată ,e creasta unui munte 'n ,rea5malacului Atitlan. iria ,e lună era a,roa,e nesemni9cativă

mul!umete&le" i te&au adus aici aa că tre)uie să le 9irecunoscătoare.

;& "reaiu+ite Mae,tre- ,imt că ,unt . per,.ană3.arte ,pecială& $unt at0t de ,pecial 4nc0t d.re,c ,ă

5u cineva .+i=nuit& Te r.g- p.<i- ,pune ceva de,preacea,ta8

Anand Sangito to!i cei de aici cred acelai lucru. <i nudoar de aici ci de ,este tot. Miecare simte 'n inima sa căeste s,ecial. Asta este o farsă ,e care 8umne$eu o faceoamenilor. ând 8ivinul creea$ă un om nou i 'l trimite ,e

ământ 'i o,tete la urece: ?Tu eti cineva s,ecial. tiincom,ara)il" ti unic"@Acelai lucru 'l simte 9ecare dintre noi 'nsă nimeni nu

a9rmă aceasta cu voce tare deoarece se teme ca nucumva să 'i 5ignească ,e ceilal!i. <i ciar dacă ar face&onimeni nu ar 9 convins de s,usele sale. +ncearcă să 'i s,uicuiva: ?u sunt o 9in!ă s,ecială@ & i vei vedea că nici nu te

va )ăga 'n seamă. um ai ,utea convinge ,e cineva carede5a se crede s,ecial că i tu eti s,ecial7 8a uneoricelălalt va ,retinde că este convins 'nsă adânc 'n interiorullui va ti că doar el este s,ecial i deose)it.

Un )ăr)at 'i ,ovestea altuia des,re cele trei maini ,ecare le avea des,re )anii ,e care 'i de!inea etcetera. 6a unmoment dat 'nce,e să 'i s,ună străinului des,re cele două

amante din 0eQ orE dar i des,re uluitoarea lui secretară)londă i des,re negresa cu care 'i ,etrecea sfâriturile desă,tămână 'n io de Ganeiro... când străinul 'nce,e să se'ngăl)enească la fa!ă i face un atac de cord.

6ăudărosul se o,rete din ,ovestit i 'l a5ută ,e străin să'i revină. 8u,ă ce acesta se ridică 'n ,icioare lăudărosul 'l'ntrea)ă: ?e s&a 'ntâm,lat7@ Străinul 'i răs,unde: ?A

nimic neo)inuit. Sunt alergic la lăudăroenii"@ste mai )ine să '!i ,ăstre$i laudele ,entru tinedeoarece to!i oamenii sunt alergici. +nsă 'ntr&un fel este)ine să '!i e;,rimi ce ai 'n minte.

ând cre$i că eti s,ecial cu siguran!ă '!i vei crea singursuferin!ă. ând cre$i că eti mai 'n!ele,t i mai dete,tdecât al!ii atunci '!i vei crea un ego foarte ,uternic. Iaregoul 'nseamnă otravă. <i cu cât eti mai egotic cu atât tevei sim!i mai 5ignit i mai ofensat de s,usele altora. Te vei

se,ara de via!ă nu vei mai curge ci vei deveni o stâncă 'nmi5locul curentului vie!ii. Vei deveni un ge!ar '!i vei ,ierdetoată căldura interioară toată iu)irea inimii. > ,ersoanăs,ecială nu ,oate iu)i deoarece unde va mai ,utea găsi ea,e altcineva care să 9e la fel de s,ecial7

Am au$it că un )ătrân de ,este -/ de ani 'nainte sămoară a fost 'ntre)at: ?+ntreaga via!ă ai stat necăsătorit.

8e ce7 are a fost motivul ,entru care nu ai găsit o femeiecu care să te căsătoreti7 Ai avut cumva un secret7@ătrânul descide ocii i răs,unde: ?8a am avut un

secret. 0u este vor)a că am fost 'm,otriva căsătoriei doarcă am căutat 'ntreaga via!ă femeia ,erfectă.@

?<i din toate femeile din lume nu ai reuit să găseti unacare să '!i 9e ,e ,lac7@

?a da am găsit una@?<i7 e s&a 'ntâm,lat7 8e ce nu te&ai 'nsurat cu ea7@?entru că ea căuta un )ăr)at ,erfect.@8acă ai astfel de idei '!i va 9 foarte di9cil să trăieti. <i

egoul este foarte 'nelător. Sangito el '!i ,oate da o nouăidee o nouă ,roiec!ie: ?Tu eti foarte s,ecial e;traordinar &acum 'ncearcă să devii un om o)inuit normal.@ +nsă 'n

ordinaritatea ta vei continua să cre$i că eti e;traordinar.0imeni nu este mai o)inuit decât tine" Te vei aNa 'nacelai 5oc.

To!i oamenii aa&$ii umili 'i s,un: ?u sunt cel mai ,iosi mai umil om din lume. 0imeni nu mă 'ntrece.@ +nsăimediat ce sunt contra$ii egoul din ei e;,lodea$ă. 0u estefoarte uor să sca,i de ego.

Sangito nimeni nu este s,ecial sau toti sunt s,eciali.0imeni nu este o)inuit ori to!i sunt o)inui!i. Tot ceea cecre$i des,re tine e;tra,olea$ă i asu,ra celorlal!i i nu veimai avea nici un fel de ,ro)leme. o!i alege. 8acă vrei să

cre$i că eti ?s,ecial@ atunci să !ii minte că to!i sunts,eciali. <i nu doar oamenii ci i co,acii ,ăsărileanimalele rocile & 'ntreaga e;isten!ă este s,ecialădeoarece to!i au a,ărut i se vor di$olva 'n aceastăe;isten!ă. Iar dacă alegi cuvântul ?o)inuit@ & un termen

care '!i conferă rela;are & tre)uie să !ii minte că to!i sunto)inui!i. +ntreaga e;isten!ă este o)inuită.+ncă un lucru: ceea ce gândeti des,re tine gândete

des,re to!i i toate & i egoul va dis,ărea. goul este ilu$iacreată ,rin ideea ,reconce,ută că tu eti cineva deose)itcom,let i$olat de 'ntreg. +nlătură această gândire duală iegoul se di$olvă de la sine.

>& C0nd am venit aici ,im<eam că Dumne/eu e,te3.arte apr.ape 4n .rice clipă la= 5 putut atinge 4n,ă pe mă,ură ce trece timpul ,imt că ace,t lucrue,te imp.,i+il& El nu e,te l0ngă mine 4mi e,te di5cil,ă 4l văd&

De ce8 Te r.g- ,punemi ceva&

Vedant arti cu siguran!ă tu ai 'n minte o anumităimagine des,re 8umne$eu. ână când nu renun!i laaceastă imagine nu vei e;,erimenta nimic. 8umne$eu nueste o)ligat să se conforme$e ideilor tale des,re el. ucertitudine ai 'n minte o imagine că 8umne$eu tre)uie săarate i să se manifeste 'ntr&un anumit fel. 8e aceea '!i este

di9cil. Singur '!i faci ,ro)leme.8umne$eu ,oate 9 cunoscut doar când renun!i la oriceidei des,re el. >rice gând acumulat 'n interior este o,iedică un o)stacol. +nlătură toate imaginile gândurile iideile ,e care le ai des,re 8ivin i vei rămâne sur,rins... nu'!i vei crede ocilor & deoarece doar 8ivinul e;istă" Atuncinu vei mai 'ntre)a niciodată: ?e este 8umne$eu7@

8im,otrivă 'ntre)area ta va 9: ?;istă ceva care să nu 9e8umne$eu7@iar 'n ordinaritatea lucrurilor vei vedea ceva

e;traordinar magni9c. Atunci ,ietrele se vor transforma 'n

diamante. Atunci 8ivinul a devenit om i omul a devenit8ivin ei dis,ar unul 'n celălalt i nu va mai rămâne decât'ntregul. Atunci nu 'l vei mai căuta ,e 8umne$eu ca 9ind oentitate se,arată ci vei vedea că el este totul: 8ivinul esteom animal ,iatră mineral vegetală ,asăre... l este

totul"<i când ve$i tot ceea ce te 'ncon5oară nu ca ,e nitelucruri diferite de tine ci ca ,e o ,re$en!ă ca ,e o unitateeternă atunci căutarea ta a5unge la 9nal.

8umne$eu nu se ascunde de nimeni oamenii au ocii'ncii datorită ,re5udecă!ilor... un indus are o anumităidee des,re 8umne$eu un cretin are o idee com,let

diferită iar un musulman i mai diferită. 8ivinul nu estemusulman nici cretin i nici indus. To!i cei care ,oartăasemenea idei 'n minte se vor cufunda 'n 'ntuneric.ălătoria lor va 9 de la 'ntuneric către un 'ntuneric i mai,rofund & se vor 'nde,ărta de lumină.

Un indus nu 'l ,oate cunoate ,e 8umne$eu unmusulman nu ,oate a5unge la 8umne$eu. =ai 'ntâi tre)uie

să '!i cure!i com,let mintea de induism de )udism decretinism de islamism. ând rămâi ,erfect atent icontient când doar o)servi 'n tăcere atunci 8umne$eueru,e i se revarsă ,retutindeni.

Vedant arti 'mi s,ui: ?ând am venit aici sim!eam că8umne$eu este foarte a,roa,e.@ Asta era imagina!ia ta.

?... 'n orice cli,ă l&a 9 ,utut atinge.@ Asta era dorin!a ta.

?... 'nsă ,e măsură ce trece tim,ul simt că acest lucrueste im,osi)il@ & ,entru că nici o imagina!ie nu ,oatedeveni vreodată reală. 0ici un vis nu !i&l vei ,utea satisfacevreodată. ealitatea tre)uie desco,erită nu imaginată sauvisată.

<i mai s,ui: ?l nu este lângă mine 'mi este di9cil să 'lvăd.@

8oar el este ,retutindeni. +!i este di9cil să 'l ve$i ,entrucă ocii '!i sunt 'm,ăien5eni!i de ,re5udecă!i gânduri ideiconce,te. Mii mai viu ,recum un co,il & 9i inocent.8umne$eu nu descinde decât 'ntr&o inimă ,ură i inocentă.

8umne$eu nu se revarsă decât asu,ra aceluia care estecom,let gol de idei i ,re5udecă!i i cunoateri. 8ivinul este'ntotdeauna ,regătit să '!i )ată la uă de fa,t el ciar)ate 'nsă tu nu 'i au$i )ătăile deoarece urecile nu maiaud decât $gomotul aotic ,rodus de minte i milioanele

de gânduri care se ,erindă ,rin ea. =intea ta este atât de$gomotoasă 'ncât nu mai ,o!i au$i nimic. Iar 8ivinul nuciocăne decât 'n tăcere.

ămâi tăcut 9i inocent.8umne$eu este. 8oar 8umne$eu e;istă.

>& TREIA E$TE ?IAG@

Atenţia este calea către !iaţă.*rostul doarme0a şi cum ar f de/a mort.1nsă cel stăp"n pe sine este trea3i trăieşte !eşnic.

2l obser!ă.

2l este limpede.

0"t de $ericit este;*entru că el !ede că atenţia este !iaţă.0"t de $ericit este,rm"nd calea celor tre/i.

0u mare perse!erenţă

2l mediteaă, căut"nd<ibertate şi $ericire.

Aşa că fi trea, re9ecteaă şi obser!ă.<ucreaă cu atenţie şi ri/ă.Trăieşte în acest mod3i lumina !a creşte în tine.

*rin obser!are şi muncă0el stăp"n pe el însuşi se trans$ormă într-o insulă*e care nici un potop nu o poate inunda.

Unul dintre cele mai im,ortante lucruri care tre)uie'n!elese este fa,tul că omul este adormit. iar i atuncicând crede că este trea$ de fa,t este adormit. Aten!ia satre$ia sa este foarte fragilă. Aa&$isa stare de vege aomului o)inuit este doar o altă fa!etă a somnului 'n care

trăiete.8e la natere i ,ână la moarte continui să treci ,rin totfelul de fa$e ale somnului dar niciodată nu eti trea$. 8oar,rin fa,tul că !ii ocii descii nu 'nseamnă că eti i trea$.ână când nu ai reuit să '!i desci$i ocii interiori i sădevii ,lin de lumină ,ână când nu te ,o!i vedea 'n centrultău interior nu te amăgi că eti trea$.

Aceasta este cea mai mare ilu$ie 'n care trăiete omul.<i odată ce el a acce,tat că este de5a trea$ atunci nu vamai face nici un efort să se tre$ească cu adevărat.

rimul lucru ,e care tre)uie să 'l faci este să te cufun$i'n interior să ,ătrun$i 'n inimă i să ve$i clar că etiadormit. Ki i noa,te nu faci altceva decât să vise$i. Uneorivise$i cu ocii descii alteori cu ocii 'ncii & dar tu

vise$i. 8e fa,t nu ai devenit o realitate ci eti doar un vis.<i )ine'n!eles orice ai visa este li,sit de sens deoarece,roiec!iile tale nu '!i vor ,ermite să ve$i realitatea.

Tocmai de aceea udda i nu doar udda ci to!iilumina!ii au insistat asu,ra aten!iei asu,ra tre$iei. Tim,de secole 'nvă!ătura lor nu a fost decât una singură: 9iatent" Mii contient"

<i au creat tot felul de metode i tenici tot felul decâm,uri energetice su)tile ,entru a&i a5uta ,e oameni săa5ungă să 9e contien!i aten!i. Somnul a ,ătrund foarteadânc 'n 9in!a oamenilor 9ecare celulă i 9)ră a tru,uluieste 'm)i)ată de somn. 0u este un fenomen minor. entrua deveni un o)servator un martor contient este nevoie deefort.

+n această ,rivin!ă to!i ilumina!ii sunt de acord: omuleste adormit i tre)uie tre$it la realitate. Karatustra 6aoT$u Iisus udda aauddin Da)ir 0anaE & to!i au cântatacelai cântec: al dete,tării. iar dacă lim)a5ele lor au

fost diferite cântecul este acelai. Aa cum a,a oceanuluieste sărată indiferent din ce ,arte o guti similar gustulstării de )udda este acelai: tre$ia.

ro)lema este că oamenii nu caută să devină contien!iaten!i ei de5a cred că sunt tre5i i nu mai de,un nici un

efort 'n acest sens. i au creat tot felul de religii $eirugăciuni ritualuri & 'nsă toate acestea nu sunt decât,roiec!ii ale viselor lor. olitica este ,arte din visare religiala fel ,oe$ia ,ictura arta mu$ica & totul este creat 'ntr&ostare de somnolen!ă a min!ii.

+n i)lie scrie că 8umne$eu a creat omul du,ă ci,ul iasemănarea lui & se ,are că adevărul este e;act contrariul:

omul l&a creat ,e 8umne$eu du,ă ideile i visele sale. To!i$eii sunt fali deoarece i oamenii sunt fali. eligia estefalsă ,entru că tu eti fals. Scri,turile nu ,ot avea nici osemni9ca!ie deoarece creatorii lor nu au nici osemni9ca!ie.

8oi ,reo!i 5ucau golf. el mai tânăr dintre ei ratea$ă olovitură i s,une: ?6a nai)a"@ reotul mai )ătrân 'l

a,ostrofea$ă i 'i s,une că dacă mai rostete astfel de)lasfemii 8umne$eu 'l ,oate trăsni.8u,ă câteva runde ,reotul tânăr ratea$ă iarăi o

lovitură i re,etă aceleai cuvinte.8eodată cerul se aco,eră de nori i un fulger 'l

trăsnete ,e ,reotul )ătrân care cade mort la ,ământ.8u,ă o ,au$ă de câteva cli,e din cer se aude o voce

răsunătoare: ?6a nai)a iarăi am greit"@Keii crea!i de oameni nu ,ot 9 diferi!i de creatorii lor. +nVeciul Testament 8umne$eu s,une: ?u sunt un8umne$eu foarte gelos" <i mă voi ră$)una crunt ,e to!i ceicare nu 'mi urmea$ă ,oruncile.@ um este ,osi)il aa ceva78umne$eu nu are cum să 9e gelos sau invidios saură$)unător. Iar dacă ar 9 adevărat ce scrie atunci de ce

invidia i gelo$ia sunt considerate a 9 nite ,ăcate7 8e cese mai s,une că nu tre)uie să 9i ră$)unător7 ine a creatun astfel de 8umne$eu7 8in moment ce 8umne$eu este

ră$)unător atunci i cei care 'l urmea$ă ar tre)ui ,ăsui!idacă sunt ră$)unători i invidioi.

Un evreu mai li,sit de noroc 'n via!ă ,leacă 'n ,ădure i'nce,e să se roage: ?> 8oamne@ & s,une el cu ocii'nlăcrima!i & ?nu am fost eu un evreu credincios7 0u am

dăruit tuturor din ,u!inul ,e care 'l aveam7 0u mi&amcrescut co,iii cât am ,utut de )ine7 0u am 'n5uratniciodată nu am că$ut 'n ,atima 5ocurilor de noroc nu amalergat du,ă femei. 8e ce eti nedre,t cu mine7 8e ce8oamne7 8e ce7@

Un nor negru a,are deasu,ra evreului i o voce,uternică 'i răs,unde: ?entru că mă enerve$i d&aia"@

Un astfel de 8umne$eu nu ,oate 9 diferit de oameni.Acest 8umne$eu este ,roiec!ia oamenilor. <i tocmai deaceea e;istă atât de multe imagini ale lui 8umne$eu,entru că 9ecare are o minte diferită.

+n scri,turile induse de e;em,lu $eii sunt foartese;uali. Adulterul este foarte 'ntâlnit ,rintre $eii indui iei nu 'i desfăoară 5ocurile amoroase doar 'n ,aradis ci

co)oară i ,e ământ ei se 'ntru,ea$ă 'n oameni i 'nce,să seducă i să viole$e femei sim,le. <i ,entru ca 5ocurilesă 9e cât mai ,al,itante ei se degi$ea$ă 'n 'n!ele,!i sauciar 'n so!iile 'n!ele,!ilor.

ine a creat astfel de $ei7 8oar nite min!i foarte atrasede se;ualitate i ,erversitate.

Acelai lucru este vala)il i 'n ca$ul celorlalte religii.

Tocmai datorită acestui lucru udda nu a vor)it niciodatădes,re e;isten!a lui 8umne$eu. l s,unea: ?e sens are săvor)eti des,re 8umne$eu unor oameni com,let adormi!i7i nu vor au$i nimic. Vor visa că au au$it ceva i a,oi vorrăstălmăci totul conform cu ,ro,riile lor ,roiec!ii iimagina!ii.@ Interesul lui udda este să te tre$ească nu săte a5ute să rămâi adormit.

Am au$it că un iluminat )udist stătea lângă malul uneia,e i asculta susurul acesteia... se )ucura de sunetulvântului care suNa ,rintre crengile co,acilor... Un tânăr a



venit i la 'ntre)at: ?+mi ,o!i s,une 'ntr&un singur cuvântesen!a religiei tale7@

=aestrul a rămas tăcut ca i cum nici nu ar f' au$it'ntre)area. Tânărul a strigat: ?Ai sur$it sau ce7@

=aestrul i&a răs,uns: ?Oi&am au$it 'ntre)area i !i&am i

răs,uns la ea: Tăcerea este răs,unsul. +n acea tăcere s&aaNat răs,unsul meu.@ Tânărul a continuat: ?0u ,ot 'n!elege un răs,uns atât de

misterios. 0u ,o!i 9 mai clar7@Atunci 'n!ele,tul a scris ,e nisi, cu litere foarte mici

cuvântul ?medita!ie@. ăr)atul i&a s,us: ?8a acum estemai clar este mai )ine decât ,rima dată. =ăcar am un

cuvânt asu,ra căruia să mă gândesc. 8ar nu ,o!i 9 totui,u!in mai clar7@=aestrul a scris acelai cuvânt dar de data aceasta cu

litere mai mari. Tânărul sim!indu&se ,u!in tul)urat a s,us:?Iarăi ai scris acelai cuvânt7 0u ,o!i să 9i mai clar7@

A treia oară =aestrul a scris cu litere foarte mari:=8ITAOI. Tânărul i&a s,us: ?Se ,are că eti ,u!in ne)un.@

Atunci iluminatul i&a s,us: ?8e5a am a5uns ,rea de,arte.rimul răs,uns a fost cel mai )un al doilea nu a fost la felde )un iar al treilea se 'nde,ărtea$ă foarte mult derealitate deoarece când scrii medita!ie cu litere mari de5aai transformat un cuvânt 'ntr&un $eu 'ntr&un idol. Acestaeste i motivul ,entru care 8umne$eu se scrie cu literămare. >ri de câte ori vrei să transformi un vis 'ntr&o aa&

$isă realitate 'nce,i să 'l descrii ,rin tot felul de ornamentei 'nNorituri lingvistice.@=aestrul tergând de ,e nisi, tot ce a scris a continuat:

?8e5a am comis un ,ăcat. Acum te rog ,leacă. Ascultă&midoar ,rimul răs,uns & doar atunci rostesc adevărul.@

Tăcerea este s,a!iul 'n care te tre$eti iar mintea$gomotoasă este s,a!iul 'n care rămâi adormit. ând

mintea continuă să ?vor)ească@ tu eti adormit. ândrămâi tăcut i mintea dis,are i ,o!i au$i trilul ,ăsărilor dar'n interiorul tău să ,ersiste o tăcere totală... ciri,itul,ăsărilor 'ncon5urat de o tăcere a)solută... atunci 'n tine

răsare contienti$area tre$ia vegea reală aten!iaadevărată. Aceasta nu vine din e;terior ci răsare dininteriorul tău crete 'n tine. Altminteri !ine minte: etiadormit.

Un so! i o so!ie dormeau liniti!i 'n ,atul con5ugal. e la

trei diminea!a so!ia visea$ă că se 'ntâlnete ,e furi cu unalt )ăr)at.A,oi femeia visea$ă că 'n scenă a,are i so!ul ei.

S,eriată strigă cu voce tare: ?A venit so!ul meu"@mul o)inuit nu este niciodată

contient.> femeie urmând sfatul unei ,rietene 'ncearcă să 'irecâtige dragostea so!ului ei i 'ntr&o seară imediat ce)ăr)atul vine acasă 'l descal!ă 'l aea$ă comod 'n fotoliu'i aduce mâncarea la masă du,ă care 'i oferă ceva de )ăuti de$mierdându&l i mângâindu&l 'i o,tete la urece:?iu)itule acum nu vrei să mergem 'n camera noastră7@

ăr)atul stu,e9at s,une: ?Să tii că mi&ar ,lăcea.>ricum când voi a5unge acasă o să am ,arte de unadevărat iad"@

0imeni nu este atent la ce se ,etrece cu el i la ce se'ntâm,lă 'n 5urul lui. 8a am devenit foarte e9cien!itenologic dar 'n ceea ce ,rivete ,ro,ria noastră 9in!ăsuntem 'ncă 'n e,oca ,rimitivă. Totul a devenit mecanic

automati$at. Munc!ionăm ,recum nite ro)o!i. 0u maisuntem oameni ci maini.Asta a s,us i Curd5ieH: omul este o maină. ine'n!eles

'n ,erioada 'n care a trăit i&a făcut ,e foarte mul!i să sesimtă ofensa!i. 0ici unei maini nu 'i ,lace să i se s,ună ,enume mainile vor să li se s,ună că sunt $ei & se simtfoarte )ine când sunt ridicate 'n slăvi.

avlov i SEinner doi renumi!i ,siologi au --- Wdre,tate când a9rmă că omul este doar o maină )iologicăi atât. +n el nu e;istă nici un suNet. 0u le dau dre,tate 'nmod a)solut deoarece ei nu au luat 'n calcul i 9in!ele

iluminate. +n acel /1 W e;istă udda Iisus =aavira...'nsă ei ,ot 9 ierta!i deoarece nu au 'ntâlnit niciodată astfelde 9in!e ci doar oameni o)inui!i.

SEinner a studiat 'n ,rofun$ime oamenii i o)olanii i adesco,erit că nu e;istă nici o diferen!ă 'n modul de

func!ionare al acestor două ?animale@. >mul 'ntr&adevăreste o maină mai so9sticată o)olanii sunt maini)iologice foarte sim,le. Tocmai de aceea ,siologii au alessă studie$e i să facă e;,erimente ,e co)ai deoarecere$ultatele la care a5ung ,ot 9 ra,ortate a,roa,e totalasu,ra oamenilor. S,un ?a,roa,e? deoarece ei nu au luatniciodată 'n calcul cel mai im,ortant fenomen: iluminarea

tre$ia contiin!a. Un om adevărat este un udda un Iisusun =aomed. +nsă unde ar ,utea găsi .M. SEinner astfel deoameni adevăra!i7 u siguran!ă nu 'n America.

Un )ăr)at 'l 'ntrea)ă ,e un ra)in: ?8e ce nu a ales Iisussă se nască 'n secolul 2/ 'n America7@

a)inul ridică din umeri i s,une: ?+n America7 l&ar 9 fostim,osi)il. +n ,rimul rând unde s&ar 9 ,utut găsi o virgină7

<i 'n al doilea rând de unde ar mai a,ărea cei trei'n!ele,!i7@+ntr&o )iserică ,reotul ,entru a scoate 'n eviden!ă

mesa5ul ,redicii s,une: ?Toate fetele virgine să se ridice 'n,icioare.@

8u,ă câteva cli,e de tăcere generală o femeie se ridică'n ,icioare. a !inea 'n )ra!e o feti!ă. reotul 'i s,une: ?Te

consideri cumva virgină7 Văd că eti de5a mamă"@Memeia 'i răs,unde: ?8a nu mai sunt virgină & dar feti!amea 'ncă este i ea nu ar 9 ,utut să se ridice singură 'n,icioare"@

Unde ar 9 ,utut găsi SEinner un udda 'n America7 <iciar dacă ar 9 reuit să 'l găsească ideile i ,re5udecă!ilesale nu 'i vor ,ermite să 'l recunoască. Va continua să

studie$e o)olani iar ,rin această cercetare nu va ,uteaa5unge la nici o conclu$ie reală 'n ,rivin!a 9in!ei umane.entru el oamenii nu sunt decât forme identice cu cele aleo)olanilor doar că la altă scară. +nsă totui are dre,tate

'n ,rivin!a ma5orită!ii oamenilor. <i to!i ilumina!ii vor 9 deacord cu el: ma5oritatea oamenilor o)inui!i sunt ,e de,linadormi!i. 0ici măcar animalele nu sunt atât de adormite.

Ai o)servat vreodată o că,rioară & cât de atentă ,rivetei ,ăete7 Ai o)servat o ,asăre & cât de inteligent o)servă

tot ce se ,etrece 'n 5urul ei7 Te 'ndre,!i s,re ea & un anumits,a!iu '!i este ,ermis dar dacă faci un ,as mai multimediat se 'nal!ă 'n vă$du.

rivete 'n 5urul tău i vei vedea că oamenii sunt celemai adormite animale.

> femeie cum,ără un ,a,agal scos la licita!ie 'n urmades9in!ării unui )ordel. Imediat ce l&a cum,ărat femeia a

aco,erit cu o ,ătură colivia ,a,agalului tim, de douăsă,tămâni ,entru a&l face ,e aceasta să uite veciulvoca)ular cu care a fost o)inuit. 8u,ă ce au trecut celedouă să,tămâni femeia de$velete colivia. a,agaluldescide ocii: ?K)rrrr" asă nouă.@ ând fata femeii intră,e uă ,a,agalul s,une: ?A fete noi"@

Seara când so!ul femeii intră ,e uă ,a,agalul s,une:

?A" Aceiai clien!i veci. Salut Goe"@>mul se aNă 'ntr&o stare de,lora)ilă. 8e fa,t ciaracesta este i sensul ,ara)olei cu Adam i va când au foste;,ul$a!i din ,aradis. i i&au ,ierdut contiin!a i audevenit min!i aceasta este semni9ca!ia fa,tului că aumâncat din co,acul cunoaterii. <i ei nu doar au gustat ciciar au devenit cunoatere. Iar când devii minte nu ,o!i

decât să '!i ,ier$i contiin!a & i mintea 'nseamnă somncunoatere idei ,roiec!ii vise.8e aceea tre)uie de,us un efort sus!inut ,entru a

deveni contient atent vigilent. Tre)uie să sca,i de tot ceai 'n minte de toată cunoaterea acumulată ,entru căaceasta te !ine adormit i cu cât de!ii mai multăcunoatere cu atât vei 9 mai adormit.

Am o)servat că ,ersoanele care trăiesc 'n comunită!imici & la sate 'n tri)uri & sunt mult mai atente decât,rofesorii din universită!i decât scolasticii i erudi!ii. To!iacademicienii i decanii i rectorii nu sunt altceva decât

nite ,a,agali care re,etă tot felul de non&sensuri 'nvă!atede la ,rofesorii lor 'n mintea lor nu e;istă decât un aos o'niruire logică de gânduri fără nici un ,ic de aten!ie icontienti$are a 9in!ei lor interioare.

>amenii care lucrea$ă 'n natură & fermierii grădinarii

tăietorii de lemne ,ictorii & sunt mult mai aten!i decât,ersoanele care au studii universitare deoarece 'n naturătre)uie să 9i atent i descis i rece,tiv. +n natură aten!ia,redomină 'n co,aci 'n ,lante 'n animale... e;istă ciar ie;,erimente tiin!i9ce care dovedesc acest fa,t.

8acă mergi ,rin ,ădure având 'n minte dorin!a de a tăiaun co,ac to!i ar)orii vor 'nce,e să tremure... i acesta este

un fa,t demonstrat tiin!i9c. ;istă a,arate care ,otmăsura electric ce simt ,lantele ar)orii Norile... este dea5uns un singur gând rău voitor din ,artea ta i toate 'i vorsim!i amenin!ată e;isten!a.

ercetătorii au mai desco,erit un lucru sur,rin$ător:dacă mergi ,rin ,ădure având acelai to,or 'n mână darfără inten!ia sau dorin!a de a tăia nici un co,ac a,aratele

nu vor 'nregistra nici o temere din ,artea ar)orilor. Se ,arecă dorin!ele interioare gândurile de aversiune i răutatesunt vi)ra!ii care ,ot 9 decodate de orice lucru viu.

<i 'ncă un lucru foarte semni9cativ: dacă mergi 'ntr&o,ădure i omori un animal nu doar animalele '!i vor sim!ivi)ra!iile interioare emise ci i ar)orii i ,lantele. ânduci$i o că,rioară nu doar că,rioarele vor sim!i triste!e i

teamă ci & instinctiv intuitiv & toate celelalte 9in!e din,ădure inclusiv co,acii i ,lantele vor 'nce,e să ,ercea,ăceea ce s&a 'ntâm,lat.

Totul este un 'ntreg 'nsă omul se ,are că se e;clude ,rinincontien!a sa din această unitate...

Atenţia este calea către !iaţă.=editea$ă ,rofund asu,ra acestui adevăr.

ti viu doar 'n ,ro,or!ia 'n care eti atent contient.ontienti$area re,re$intă diferen!a dintre via!ă i moarte.0u eti viu doar ,entru că inima '!i func!ionea$ă.

8in ,unct de vedere 9$iologic ,o!i 9 !inut 'n via!ă i cua5utorul unor a,arate medicale fără să 9i deloc contientde cor,.

Vei ,utea res,ira inima '!i va )ate sângele va circula'nsă tu nu mai eti contient de nimic ce se ,etrece cu tine

i 'n 5urul tău & i ,o!i 9 men!inut 'n această stare tim, deani la rând. +n >ccident sunt mii de oameni care doarvegetea$ă 'n s,itale. 8ar este aceasta via!ă7 8oar a vegetanu 'nseamnă a trăi.

+n!ele,!ii au o de9ni!ie diferită acordată vie!ii. Aceastaconstă 'n contienti$are. i nu s,un că eti viu doar ,entrucă res,iri numai sim,la circula!ie a sângelui ,rin vene nu

te face să devii viu. Astfel un om cu adevărat viu este doarun iluminat un om trea$. +n afara acestora to!i ceilal!i suntdoar nite ro)o!i.

Atenţia este calea către !iaţă. udda s,une să devii dince 'n ce mai atent i astfel vei deveni mai viu. <i via!a'nseamnă 8umne$eu & nu e;istă alt 8umne$eu. Tocmai deaceea udda vor)ete des,re via!ă i contienti$are.

Via!a este !elul i contienti$area este metodologia tenica,rin care ,o!i atinge via!a.*rostul doarme...<i to!i sunt adormi!i astfel to!i sunt ,roti. Iar ,rin

această a9rma!ie nu tre)uie să te sim!i 5ignit. Adevărultre)uie e;,rimat e;act aa cum este. Un fa,t este un fa,t.Miecare om func!ionea$ă 'n somn tocmai de aceea face tot

felul de lucruri ,e care nu dorete să le facă. Se decideasu,ra unor lucruri ,e care a,oi le regretă.um este ,osi)il să faci ceva des,re care tii că nu este

)ine7 <i cum nu ,o!i face ceva des,re care tii că este )inei corect7 8e ce te 'm,iedici mereu de aceleai o)stacole78e ce omul nu ,oate reveni ,e calea cea drea,tă7

Un tânăr i timid student a cărui voce era 'nsă foarte

melodioasă a fost convins de ,rofesori să ,artici,e la o,iesă de teatru melodramatică. l a fost asigurat că nu arede s,us decât câteva cuvinte: ?Am venit să&!i fur un sărut i

incontientă este de nouă ori mai mare decât minteacontientă.

Gung disci,olul lui Mreud a mers mai de,arte i adesco,erit incontientul colectiv. +n s,atele incontientuluiindividual e;istă incontientul colectiv. Această

desco,erire s,er 'i va conduce ,e oamenii de tiin!ă s,redesco,erirea a ceea ce au vor)it to!i ilumina!ii:incontientul cosmic.

=intea contientă este o ,arte foarte fragilă din 9in!anoastră. +n s,atele acesteia e;istă su)contientul & acestaeste ,u!in mai vag 'i ,o!i au$i oa,tele dar nu ,o!i'n!elege semni9ca!ia lor.

Al treilea este incontientul care se manifestă ,rin visesau când sunt consumate droguri. 8u,ă acesta urmea$ăincontientul colectiv. l ,oate 9 'ntâlnit doar când ai,ătruns adânc 'n mintea incontientă a individului. Iar du,ăce ,ătrun$i foarte ,rofund 'n incontientul colectiv'ntâlneti incontientul cosmic.

Incontientul cosmic este natura. Incontientul colectiv

este 'ntregul umanită!ii care a trăit ,ână acum iar el face,arte din 9ecare 9in!ă. Iar incontientul individualre,re$intă ceea ce societatea a re,rimat 'n tine ceea ce nu!i&a ,ermis să e;,rimi. Tocmai de aceea el se manifestă ise descarcă doar 'n vise i imagina!ii. <i aa&$isa mintecontientă... o numesc ?aa&$isă@ ,entru că ea re,re$intădoar a $ecea ,arte din 'ntregul min!ii.

+nsă ea este foarte semni9cativă deoarece este osămân!ă care se ,oate transforma 'n ceva măre!. Are un,oten!ial e;traordinar.

Aa cum Mreud a descis calea către dimensiuneainferioară a contientului Sri Auro)indo a descis caleacătre dimensiunea su,erioară a contientului. Mreud i SriAuro)indo sunt doi dintre cei mai im,ortan!i oameni ai

acestui secol. Am)ii sunt doar nite intelectuali nici unuldintre ei nu a fost iluminat dar amândoi au făcut mareserviciu umanită!ii. i din ,unct de vedere intelectual ne&au făcut contien!i de fa,tul că noi nu suntem doar ceea ce



,ărem la su,rafa!ă 'n adâncul nostru se aNă multe lucruride care nu avem a)ar.

Mreud a ,ătruns 'n adâncurile contientului SriAuro)indo a 'ncercat să se 'nal!e s,re vârfurile acestuia.8incolo de aa&$isa stare de contien!ă o)inuită se aNă

adevărata minte contientă care ,oate 9 atinsă doar ,rinmedita!ie. ând min!ii contiente o)inuite i se adaugămedita!ia atunci ea devine adevărata minte contientă. Iardincolo de contientul adevărat e;istă minteasu,racontientă.

+n medita!ie ,o!i o)!ine licăriri ale acesteia. =edita!iaeste un fel de )â5)âială ,rin 'ntuneric. 8a ,rin ea ai reuit

să desci$i câteva ferestre 'nsă vei reveni mereu i mereula starea de contienti$are o)inuită. A 9 su,racontient'nseamnă a atinge samadi&ul 'nseamnă a atinge orece,tivitate ,erfect clară o contienti$are integrată i,ermanentă. Atunci nu mai ,o!i iei din ea ciar i 'nsomnul ,rofund o vei avea.

8incolo de su,racontient e;istă su,racontientul

colectiv ceea ce 'n religie se 'n!elege ,rin ?$ei@. Iar mai,resus de su,racontientul colectiv se aNă su,racontientulcosmic & ceea ce udda denumete nirvana =aaviraEaivalFa misticii indui moEsa iar noi 'l ,utem denumiadevăr.

Acestea sunt cele nouă stări ale 9in!ei. >mul o)inuittrăiete doar 'ntr&un mic col! & 'n in9ma minte contientă.

ste e;act ca i atunci când ai avea un ,alat imens i aitrăi doar 'ntr&o cămăru!ă de la intrare cre$ând că aceeaeste totul.

Mreud i Sri Auro)indo sunt doi gigan!i intelectuali,ionieri 9loso9 'nsă amândoi nu au făcut altceva decât sămeargă or)ete s,re aceste desco,eriri. +n loc să 'i 'nvă!ăm,e studen!i 9loso9a lui ertrand ussell Alfred 0ort

Xiteead =artin Beidegger Gean&aul Sartre ar 9 multmai )ine să 'i 'nvă!ăm mai multe des,re Sri Auro)indodeoarece el este cel mai măre! 9losof din această e,ocă.

+nsă el a fost com,let ignorat de lumea academică & dintr&un anumit motiv.

8acă 'l citeti ,e Sri Auro)indo el te va face să sim!i căeti incontient dei el nu a fost un udda totuireuete să dea acest sentiment tuturor celor care 'i citesc

o,era. <i dacă el are dre,tate atunci de ce nu ,ornetis,re e;,lorarea vârfurilor 9in!ei tale7Mreud a fost acce,tat de lumea tiin!i9că dar cu foarte

mare greutate. Sri Auro)indo 'ncă nu a fost acce,tat. 8efa,t el a fost com,let ignorat. Mreud a vor)it des,re cevainferior stării 'n care se aNă oamenii 'n ,re$ent & aceasta nueste ceva stân5enitor omul se simte )ine să aNe că mai 5os

de contiin!a sa se aNă su)contientul a,oi incontientul idu,ă aceea incontientul colectiv. Ma,tul că aceste stări seaNă su) nivelul la care e;iti 'n ,re$ent te face să te sim!ifoarte )ine. +nsă dacă l&ai studia ,e Sri Auro)indo atunci tevei sim!i 5ignit ofensat rănit deoarece el '!i arată că e;istăstări de 9in!are mult su,erioare celei 'n care trăieti acum &i omul nu dorete niciodată să acce,te că e;istă ceva

su,erior lui. Miecărui om 'i ,lace să creadă că el este vârfulcel mai 'nalt verestul e;isten!ei & că nu mai e;istă nimicmai 'nalt decât el...

Tocmai de aceea oamenii moderni neagă e;isten!a lui8umne$eu deoarece a acce,ta această idee 'nseamnă aacce,ta că e;istă ceva su,erior lor. <i egoul modern sesimte foarte )ine când mintea modernă 'i s,une că nu

e;istă nici un 8umne$eu i nici o via!ă du,ă moarte.Miecare om se simte foarte )ine când 'i neagă ,ro,ria'm,ără!ie ,ro,ria comoară. +nsă este o stu,iditate.

#uddha are dreptate. 2l spune&*rostul doarme0a şi cum ar f de/a mort,1nsă cel stăp"n pe sine este trea

3i trăieşte !eşnic.ontienti$area este eternă ea nu cunoate moartea.ând trăieti incontient adormit va tre)ui să mori i sărenati. Iar dacă vrei să sca,i din acest cerc vicios al



naterii i mor!ii atunci tot ce tre)uie să faci este să devii,erfect contient. Va tre)ui să te 'nal!i din ce 'n ce mai sus,e culmile contiin!ei.

Iar aceste lucruri nu tre)uie doar să le acce,!i la nivelintelectual i atât ele tre)uie să devină ,ro,ria ta

e;,erien!ă e;isten!ială. u nu 'ncerc să conving ,e nimenidin ,unct de vedere 9loso9c deoarece convingerea9loso9că i teoretică nu va aduce nici un re$ultat )un.Adevărata comoară a,are doar când de,ui un efortcontient de a te tre$i.+nsă aceste indica!ii intelectuale ,otcrea 'n tine o dorin!ă de a&!i căuta esen!a de a devenicontient de ,oten!ialul tău interior ele '!i arată că eti mai

mult decât ceea ce ,ari a 9.*rostul doarme ca şi cum ar f de/a mort, însă cel stăp"npe sine este trea şi trăieşte !eşnic.

2l obser!ă.2l este limpede.A9rma!ii sim,le i minunate. Adevărul este 'ntotdeauna

sim,lu i minunat. 8oar ,rivete sim,litatea acestor două

a9rma!ii... 'nsă cât de mult este con!inut 'n ele & lumiin9nite 'n interiorul câtorva cuvinte. 2l obser!ă. 2l estelimpede.

Singurul lucru ,e care tre)uie să 'l 'nve!i este să 9iatent să o)servi. >)servă" Mii atent la 9ecare ac!iune.>)servă&!i 9ecare gând. rivete 9ecare dorin!ă care a,are'n minte. Mii atent la 9ecare gest & când mergi când

vor)eti când mănânci când faci )aie. ontinuă să o)servitotul. Transformă 9ecare situa!ie 'ntr&o o,ortunitate de a 9atent.

0u mânca 'n mod mecanic nu te 'ndo,a doar & 9i foarteatent. =estecă 'ncet i o)servă... i vei 9 sur,rins să ve$icât de mult ai ,ierdut ,ână atunci deoarece 9ecare'm)ucătură '!i va oferi o satisfac!ie magni9că. ând

mănânci atent mâncarea va avea alt gust orice mâncare.ând mănânci incontient indiferent de ce vei mânca nuvei sim!i nici un gust deoarece 'n interior nu este nimenicare să o)serve care să 9e atent. =ănâncă 'ncet ,rivete

i o)servă totul. =iroase gustă atinge simte )ri$a icăldura ra$elor de soare. rivete 6una i devino un lactăcut i netul)urat 'n care 6una se reNectă 'n frumuse!ea eiminunată. Trăiete 9ind 'n ,ermanen!ă atent.

ine'n!eles de multe ori vei uita să '!i ,ăstre$i aten!ia.

8ar nu '!i face gri5i este ceva natural. Tim, de milioane devie!i ai trăit 'n mod incontient i este normal să ui!i. +nsăimediat ce !i&ai amintit că ai uitat să 9i contient redevinoatent.

Oine minte un singur lucru: nu tre)uie să te sim!i vinovatcă ui!i să 9i atent i contient nu te 'nvinovă!i ,entru căaltminteri '!i vei ,ierde tim,ul inutil. Să nu '!i ,ară rău

niciodată ,entru trecut" Trăiete momentul. 8acă ai uitatce contea$ă7 A fost natural & un o)icei veci iar o)iceiurileveci mor foarte greu. <i astfel de o)iceiuri nu le&aiacumulat doar 'n această via!ă ci ele !i&au 'm)i)at 9in!atim, de milioane de vie!i. Aadar dacă sim!i că ai ,utut 9contient măcar o secundă mul!umete&i lui 8umne$eu.iar i acea secundă este mai mult decât nimic.

2l obser!ă. 2l este limpede.<i când eti atent 'n tine a,are o claritate o lim,e$ime.8e ce7 deoarece cu cât devii mai contient cu atâtnervo$itatea i agita!ia interioară 'nce, să dis,ară maire,ede. 8evii mult mai gra!ios. e măsură ce eti contienti te o)servi 'n totalitate mintea 'nce,e să nu mai alerge 'ntoate ,ăr!ile nu va mai s,orovăi 'n continuu ,entru că

energia devine acum contienti$are aten!ie & este aceeaienergie"8in ce 'n ce mai multă energie va 9 transformată 'n

contienti$are i mintea nu va mai avea com)usti)il.Cândurile se vor rări i 'i vor ,ierde ,uterea. +ncet&'ncetele vor muri. <i atunci vei ,utea vedea clar că 'ntre douăgânduri a,are o lim,e$ime. =intea devine ,recum o

oglindă. ură i imaculată.0"t de $ericit este; ând eti lim,ede i clar eti )eati9c.onfu$ia i aosul sunt rădăcinile suferin!ei claritatea ilim,e$imea re,re$intă funda!ia )eatitudinii.

0"t de $ericit este;*entru că el !ede că atenţia este !iaţă.<i acum vei ti că nu e;istă moarte deoarece tre$ia nu

'!i va ,utea 9 distrusă de nimic. ând va veni moartea ovei ,utea ,rivi i ,e aceasta. Vei muri trea$ i atent ,rivind

i o)servând nu ai cum să mori. or,ul '!i va dis,ărea seva ,reface 'n !ărână 'nsă contienti$area ta va continuava deveni ,arte din 'ntregul cosmic. Va deveni contiin!ăcosmică.

+n aceste momente 'n!ele,!ii U,anisadelor aue;clamat: Aam #rahmamsi; & u sunt A)solutul" +n acests,a!iu e;traordinar Al&Billa5 =ansoor a a9rmat: Ana=l >a?; &

u sunt Adevărul"<i aceste culmi sunt dre,tul 9ecăruia. 8acă nu reuetisă a5ungi la ele atunci doar tu eti res,onsa)il ,entruaceasta i nimeni altcineva.

0"t de $ericit este; *entru că el !ede că atenţia este!iaţă.

0"t de $ericit este,

rm"nd calea celor tre/i.0u mare perse!erenţă2l mediteaă, căut"nd<ibertate şi $ericire.Ascultă foarte atent aceste cuvinte: 0u mare

perse!erenţă... ână când nu de,ui un efort total de a tetre$i nu vei reui nimic. forturile ,ar!iale sunt inutile. 0u,o!i 9 doar căldu! ,entru că atunci nu vei reui să teeva,ori. Transformarea se ,roduce doar când 'i oferi toatăenergia ta. ând clocoteti atunci se ,roducetransformarea alcimică i 'nce,i să te 'nal!i.

Ai o)servat7 A,a curge a)urii se 'nal!ă. ;act la fel se'ntâm,lă i 'n 9in!ă: incontien!a curge contiin!a se 'nal!ă.

<i 'ncă un lucru: 'năl!area este sinonimă cu interiori$areacurgerea 'nseamnă interiori$are. ontiin!a curge s,reinterior incontien!a curge s,re e;terior. Incontien!a te

face să 9i interesat de al!ii & '!i men!ine ocii focali$a!iasu,ra altor lucruri ,ersoane dorin!e gânduri.

a te transformă 'ntr&un e;trovertit. ontiin!a creea$ăinterioritate te conduce s,re 9in!a ta interioară.

Am vor)it des,re cele nouă stări de contiin!ă & acestea

cresc ,recum un co,ac. amurile contiin!ei o)inuite se'nal!ă s,re contiin!a reală a,oi s,re su,racontiin!ă du,ăaceea s,re su,racontiin!a colectivă iar de la aceasta s,resu,racontiin!a cosmică. Iar rădăcinile vor crete de lacontiin!a normală către su)contient a,oi s,reincontient de la incontient se vor răs,ândi 'nincontientul colectiv i du,ă aceea 'n incontientul cosmic.

+n cli,a 'n care rădăcinile tale ating natura Norile tale 'nce,să 'nNorească 'n 8umne$eu. Tocmai de aceea natura i8umne$eu nu sunt se,ara!i & 'ntr&o 9in!ă trea$ă ei suntunul.

> 9in!ă iluminată nu este 'm,otriva naturii nu ,oate 9.Un iluminat te va a5uta să creti 'n am)ele direc!ii: s,renatură i s,re 8umne$eu. Acesta este i efortul meu.

8oresc ca to!i sannFasinii mei să 9e atât de naturali 'ncâtrădăcinile să le ,ătrundă 'n cel mai adânc col! al 9in!ei &deoarece numai atunci o rădăcină ,uternică i solidă ,oatesus!ine un ar)ore ale cărui ramuri ating cerul.

+nsă de foarte multe ori sunt 'n!eles com,let greit.ădăcinile tre)uie să atingă centrul se;ual acesta estemie$ul inferior al 9in!ei i doar atunci ,ot 'nNori Norile

su,racontiin!ei. 6otusul nu ,oate 'nNori decât dacărădăcinile sale se aNă adânc 'n9,te 'n nămolul lacului. <iacest lucru este ,osi)il doar ,rintr&o ,erseveren!ă asiduă.>mul este foarte lene el este adormit i este lene.

Un )ăr)at i o femeie au făcut un legământ ,rin care9ecare ,romitea că acela care va vor)i ,rimul se va ducesă 'ncidă ua de la intrare descisă accidental de vânt.

8u,ă câteva $ile doi o!i au intrat 'n casă i vă$ând că ceidoi so!i nu fac nici o micare i nu s,un nimic au 'nce,utsă le mănânce mâncarea le&au luat lucrurile valoroase auviolat&o ,e femeie iar când o!ii au ,ro,us să 'i radă )ar)a

so!ului acesta strigă: ?ine gata. Voi 'ncide eu ua asta)lestemată"@

>amenii au devenit foarte lenei. 6enea face ,arte dinsomnul lor. Tocmai de aceea ,erseveren!a efortul sus!inuteste e;trem de necesar. 0u te com,lace 'n acest somn

incontient. Iar dacă de multe ori ui!i i adormi imediat ce'!i aminteti că tre)uie să te tre$eti tre$ete&te. Imediatcând ai recunoscut o ra$ă de lumină 'ndrea,tă&!i s,re eatoată energia ta. 0u deveni ,recum un )e!iv care cade iadoarme acolo unde se nimerete.

Trei )e!ivi mergeau ,e stradă. Unul !inea 'n mână o

)ucată de ,âine altul un )utoia cu vin i al treilea o uăde maină. 8u,ă câ!iva metri un ,oli!ist 'i o,rete i 'i'ntrea)ă: ?Unde vă duce!i7@

?6a un ,icnic@ & răs,unde cel care avea ,âinea.?6a un ,icnic7@ & s,une ,oli!istul. ?âinea 'n!eleg la ce vă

tre)uie &'n ca$ că vă este foame ve!i mânca din ea din vin,ute!i )ea când vă este sete. 8ar la ce vă folosete ua de

maină7@?i )ine@ & s,une cel de&al treilea )e!iv. ?8acă ni se facefrig ,ot oricând să ridic geamul.@

ând vor)esc des,re starea de )e!ie 'n care se aNăoamenii nu mă refer la )e!ia din alcool. 6ăcomia este o)e!ie ,osesivitatea am)i!ia... mintea dorete 'n,ermanen!ă câte ceva. erin!ele ei nu se sfâresc

niciodată: vrea ,utere faimă )ani s9n!enie. 8acă etiumil atunci tre)uie să 9i cel mai umil om din lume. =inteanu se o,rete niciodată din a dori...

Muria este o altă )e!ie. Ai o)servat că 'n furie ,o!i facelucruri ,e care 'n mod o)inuit nu le&ai ,utea face7 6ucruri,e care ulterior le vei regreta. 8evino din ce 'n ce mai atenti furia va dis,ărea.

u nu s,un: să nu 9i niciodată furios. Acest lucru a fostre,etat de mii de ani i oamenii nu au făcut altceva decâtsă 'i re,rime sentimentele. <i cu cât au re,rimat mai multcu atât au devenit mai incontien!i. Miecare aruncă tot felul



de gunoaie 'n ,ivni!ă iar a,oi se mai teme să intre acolo.0imeni nu dorete să ,ătrundă 'n incontientul săudeoarece acolo va 'ntâlni tot felul de lucruri urâte va'ntâlni tot ce a re,rimat i a evitat.

u nu s,un nimănui să re,rime ceea ce simte ci

dim,otrivă: nu re,rima & doar rămâi contient 9i atent io)servă cum '!i a,are furia. > ,o!i cunoate 'n douămoduri: ori să 9i violent să te lai ,osedat de ea i să deviidistructiv ori să o re,rimi. +nsă e;istă o a treia cale iaceasta este calea tuturor )udda: aten!ia contienti$areao)servarea & nici nu te com,laci 'n ea i nici nu o re,rimi.8oar rămâi tăcut i ve$i ce se ,etrece cu tine. Indulgen!a

creea$ă o)iceiuri. 8acă astă$i eti nervos i mâine etinervos i tot aa mai multe $ile nu faci altceva decât să tecondi!ione$i singur să devii nervos.

Aadar indulgen!a nu te ,oate scă,a de ea. Tocmai deaceea toate gru,urile tera,eutice care insistă ,e e;,rimarerămân )locate 'ntr&un anumit ,unct. ine'n!eles este multmai )ine să e;,rimi decât să re,rimi ceva. +nsă e;istă o a

treia alternativă mult mai im,ortantă decât acestea două.8acă e;,rimi '!i faci un o)icei din asta 'nve!i cum săre,e!i mereu acelai lucru i nu vei mai scă,a de el.

+n această comună e;istă ,este #/ de astfel de gru,uritera,eutice dar rolul lor este doar acela de a crea unecili)ru interior. le aduc la lumină tot ce a re,rimat9ecare ca indus cretin musulman evreu )udist. +nsă

acestea nu re,re$intă 9nalul ci doar te ,regătesc ,entrumedita!ie. le nu sunt !elul ,e care tre)uie să 'l urmăretici doar nite sim,le metode ,rin care '!i arunci din sistemtot ce ai acumulat 'n trecut i a fost greit. 8e&a)ia atunci'!i va 9 foarte uor să 9i atent contient.

+nsă 9ecare tre)uie să 9e foarte atent să nu devinăde,endent de astfel de gru,uri. Sunt mul!i cărora le face

,lăcere să treacă dintr&un gru, 'n altul doar ,entru a&iocu,a tim,ul cu ceva.Un gru, tera,eutic nu are decât rolul de a te a5uta să

sca,i de ceea ce ai re,rimat 'n interior el te a5ută să

e;,rimi să elimini to;inele im,lementate 'n tine desocietate. 8ar 'ntr&un gru, tera,eutic nu creti cu adevărat.8u,ă ce vei rea5unge 'n societate vei re'nce,e să re,rimi.Iar dacă te otărăti să nu mai re,rimi i 'ncerci să e;,rimitot ce sim!i atunci te vei ,utea aNa 'n situa!ii foarte

,ericuloase. 0u te vei ,utea 'n!elege cu nimeni & cu so!iacu co,iii cu e9i cu colegii cu ,rietenii. +!i va 9 im,osi)ilsă trăieti. Astfel du,ă câteva $ile va tre)ui să 'nce,i unalt tratament & )ioenergetic gestalt sau cine mai tie ce &du,ă care te vei sim!i iarăi de$,ovărat. A,oi iarăi a5ungi'n societate i tot aa...

Acestea nu te ,ot a5uta cu adevărat ci doar '!i vor

descărca inima de anumite ,overi. +ntr&un gru, de tera,ie,rimară ,o!i striga cât doreti dar dacă faci acelai lucru,e stradă cu siguran!ă vei a5unge la ,oli!ie. +ntr&un gru,tera,eutic ciar eti 'ncura5at să !i,i i să '!i descarcimintea eti ,rovocat să '!i arunci afară tot ce ai re,rimat.Iar când ,uroiul este scos din rană i aceasta este lăsată 'n)ătaia vântului i a ra$elor de soare ea se va vindeca de la

sine. 8ar când vei reveni 'n societate... cât de mult ,o!i sta'ntr&un gru, tera,eutic7 +n societate vei 9 nevoit să re,rimidin nou deoarece nu eti lăsat să te e;,rimi.

Astfel 'n tine se vor acumula iarăi tot felul de gunoaiei vei 9 nevoit să revii acolo de unde ai ,lecat. ste doar odescărcare tem,orară )ene9că din ,unct de vedere alsocietă!ii dar care nu te ,oate face un )udda. Tocmai de

aceea comuna mea este com,let diferită de institu!ii,recum acela din salen. Acolo se termină ,rin gru,uri & noidoar 'nce,em cu ele. Unde ei termină e;act de acolo'nce,em noi.

<i nu este o coinciden!ă fa,tul că mii de tera,eu!i suntinteresa!i de munca mea. i au venit aici... rintresannFasinii mei cei mai mul!i sunt siotera,eu!i.

retutindeni 'n lume se simte nevoia de ceva mai mult to!isimt că doar tera,ia nu este de a5utor & o tera,ie nu ,oateface ,e nimeni iluminat.



Indulgen!a creea$ă o)iceiuri re,rimarea te face săacumule$i 'n interior tot felul de otrăvuri i to;ine. rine;,rimare vei arunca otrava s,re al!ii 'nsă ei nu vor sta cumâinile 'n sân & se vor ră$)una. Totul se va transforma 'ntr&o lu,tă.

Iar dacă re,rimi... 8atorită inutilită!ii e;,rimării iindulgen!ei ,reo!ii au inventat re,rimarea. Aceasta teferete de ,ericole i te a5ută să 9i un cetă!ean res,ectat.Te ,ăstrea$ă căldu!. +nsă 'n interior '!i creea$ă o rană foarteurâtă i ,lină de ,uroi. +n e;terior func!ionea$ă ca un agentlu)ri9ant iar 'n interior creea$ă ne)unie.

Ma,tul că societatea actuală este cea mai $druncinată

,siic se datorea$ă trecutului. +n mai mult de cinci mii deani aa&$iii s9n!i i&au sfătuit ,e oameni tot felul destu,idită!i. >amenii devin din ce 'n ce mai ne)uni i maiurâ!i iar acesta este ?meritul@ ,reo!ilor ,oliticienilor'nvă!ătorilor. To!i sunt res,onsa)ili.

Ieri am vor)it des,re comisia trimisă de guvernulcanadian ,entru a investiga această comună 'n legătură

cu cei doi sannFasini americani dintre care unul a 'nne)uniti celălalt s&a sinucis. ăr)atul care s&a sinucis avea ,este%/ de ani tim, de %/ de ani el a fost catolic iar sannFasinnu a fost nici măcar tim, de %/ de $ile" =ă 'ntre): de ce nusunt investiga!i i ,reo!ii catolicii care l&au cunoscut7

elălalt sannFasin care a 'nne)unit era ,rotestant. usunt condamnat de ce i s&a 'ntâm,lat ,entru că era i

sannFasin dar de ce nu este condamnată i )iserica,rotestantă7 l devenise sannFasin doar de câteva $ile iartim, de 3# de ani trăise urmând regulile ,rotestan!ilor.

ste o logică foarte stranie... eu nu 'ncerc decât să 'i a5ut,e oameni. ând el a venit aici de5a era ne)un. Venise lamine du,ă mai )ine de ase ani de ,sianali$ă i,siotera,ie. 0imic nu l&a ,utut a5uta i atunci s&a otărât

să devină sannFasinul meu. iserica ,rotestantă i ,reo!iinu l&au ,utut a5uta cu nimic iar el a decis să vină la mine.8ar era ,rea târ$iu ei au făcut o trea)ă atât de )ună 'ncâta fost im,osi)il să 'l mai aduc cu ,icioarele ,e ,ământ.

<i nu a stat aici decât trei să,tămâni. 0u eu suntres,onsa)il ,entru ne)unia lui. 8ar oamenii aruncă'ntreaga vină asu,ra mea. 8acă un sannFasin face ceva nuel este condamnat ci eu. 8ar atât de mul!i indui suntarunca!i $ilnic 'n 'ncisori & i totui induismul nu este

condamnat. Atât de mul!i musulmani sunt violen!i iucigai dar islamismul nu este făcut res,onsa)il ,entrucom,ortamentul lor. ste o lume foarte stu,idă i a)surdă.

=ul!i vin i 'mi cer a5utorul i ,e mai mult de -- W dintreei 'i ,ot a5uta.

+nsă e;istă i ca$uri 'n care răul este atât de ,rofund'ncât nu se mai ,oate face nimic ,entru ei. 8e fa,t eu 'i

,ot a5uta ,e to!i ,ro)lema este că nu mi se ,ermite să ofac.8e e;em,lu un e;i)i!ionist a venit aici 'n comună i a

'nce,ut să 'i arate goliciunea 'n fa!a sannFasinelor. l,utea foarte uor să 9e a5utat & dacă i se ,ermitea sărămână de$)răcat. Sărmanul om nu era deloc rău sau,ericulos nu făcea rău nimănui... doar avea ideea asta

ne)unească de a oca ,e cineva. Aa dorea el să atragăaten!ia. 8acă nimeni nu s&ar 9 'm,otrivit i i s&ar 9 ,ermissă rămână gol atunci 'n câteva să,tămâni s&ar 9 vindecatcom,let.

Tratamentul este foarte sim,lu" 8acă i s&ar 9 acordataceeai aten!ie ca oricărui om el ar 9 fost cel care ar 9rămas ocat. 8acă to!i ar 9 vor)it cu el ca i cum ar 9 un

om oarecare cine !ie ,oate du,ă câteva $ile venea'm)răcat 'ncercând 'n felul acesta să oce$e ,rin'm)răcăminte"

To!i oamenii ,ot 9 a5uta!i dar societatea nu doreteacest lucru. 0imeni nu este incura)il. iar i acel singur,rocent nu este nevindeca)il dar este necesară,erseveren!a efortul sus!inut.

udda s,une: 0u mare perse!erenţă el mediteaă,căut"nd libertate şi $ericire.=editea$ă & medita!ia 'nseamnă aten!ie o)servare & i

vei atinge li)ertatea i )eatitudinea.

Aşa că fi trea, re9ecteaă şi obser!ă.<ucreaă cu atenţie şi ri/ă.Trăieşte în acest mod3i lumina !a creşte în tine.6umina crete de la sine. Tu doar devii mai atent mai

tăcut mai meditativ i lumina descinde singură 'n tine. 0uai ,entru ce să ,leci undeva.*rin obser!are şi muncă0el stăp"n pe el însuşi se trans$ormă într-o insulă*e care nici un potop nu o poate inunda.Aten!ia i contienti$area ta se vor transforma 'ntr&o

insulă ,e care nu o ,oate invada i ,oseda nici o ,asiune

nici o lăcomie nici o furie. +n această insulă ,entru ,rimadată devii un individ integrat. entru ,rima dată devii o9in!ă umană.

Iar această 9in!ă umană este o necesitate a)solută 'ne,oca actuală această nouă 9in!ă & homo no!us.

H& "RI#TRU# 'EAM #TU#ECAT

!& "reaiu+ite Mae,tre- ,imt că =tiu ră,pun,urile&Dar de ce le mai permit 4ntre+ăril.r ,ă devinăpr.+leme8

Savita nu e;istă răs,unsuri ci doar răspunsul. <i acestrăs,uns nu ,oate 9 al min!ii. =intea este o multi,licitate.a de!ine o mul!ime de răs,unsuri dar nu i răspunsul.

Acel răs,uns este o stare a non&min!ii. 0u este ver)al. +l,o!i cunoate dar nu 'l ,o!i reduce la cunoatere. +l ,o!icunoate 'nsă nu 'l ,o!i rosti. ste de$văluit 'n esen!a9in!ei tale interioare. ste lumina care '!i iluminea$ăinteriorul.

0u este un răs,uns la o anumită 'ntre)are ci re,re$intă

sfâritul tuturor 'ntre)ărilor el nu are nici o legătură cu'ntre)ările. ur i sim,lu di$olvă toate 'ntre)ările i rămâi'ntr&o stare 'n care nu mai e;istă nici o 'ntre)are... acesta

este răspunsul. ână când nu este cunoscut nu veicunoate nimic.

Tocmai de aceea ,o!i sim!i că tii o mul!ime derăs,unsuri dar 'ntre)ările vor continua să te torture$e. lea,ar deoarece rădăcina 'ncă nu a fost tăiată. 8atorită ei

vor răsări noi frun$e noi ramuri noi Nori.ădăcina este tăiată doar 'n momentul 'n care tedeconecte$i de minte i devii atât de contientă atât deatentă 'ncât ,o!i vedea că mintea este ceva se,arat detine. Imediat ce ai renun!at la orice identi9care cu mintea i9in!e$i ca un o)servator aNat ,e vârful unui munte veivedea că mintea rămâne undeva 5os 'ntr&o ,ră,astie

'ntunecată. Tu rămâi ,e culmea 'nsorită doar ca un martor,ur i tăcut fără să 9i identi9cată cu nimic & )ine răusfânt im,ur. Iar 'n această o)servare toate 'ntre)ăriledis,ar. =intea se eva,oră. ămâi ,recum o 9in!ă ,urădoar o e;isten!ă & o res,ira!ie o )ătaie a inimii ,e de,lin,re$entă 'n acest moment fără trecut fără viitor i ciar ifără ,re$ent.

ână când nu '!i a,are această stare vei sim!i de multeori că de!ii răs,unsuri la toate 'ntre)ările dar acelerăs,unsuri vor crea la rândul lor alte 'ntre)ări. le vor 9,recum nite ,iese de domino. o!i citi ,o!i cunoate ,o!igândi 'nsă vei 9 din ce 'n ce mai cufundată 'n minte.ărăsete mintea"

Tocmai de aceea sannFasinilor mei nu le ofer nici un fel

de răs,unsuri ci le arăt care este răs,unsul. 0u ,utemfolosi ,luralul deoarece el este unic.ste o stare de tăcere de ,ace de non&gândire. udda

o denumete aten!ie corectă & sammasmati. <i el s,une căadevărul vine de la sine descinde singur asu,ra tuturorcelor care sunt aten!i contien!i. 0u ai ,entru ce să 'l cau!iel vine de la sine. um ,o!i căuta ceva ce nu cunoti7 <i

orice vei căuta ,rin ignoran!ă nu vei o)!ine decâtignoran!ă. um ar ,utea o minte confu$ă să desco,ereclaritatea lim,e$imea7 onfu$ia nu ,oate da natere decâtla confu$ie & 'n căutarea realită!ii clarită!ii.

Acesta este motivul ,entru care udda s,une: acelacare este stă,ân ,e sine este atent i clar. Ais dhammosanantano & aceasta este legea eternă antică iine,ui$a)ilă.

A 9 tăcut 'nseamnă a cunoate răs,unsul. A 9 tăcut...

când rădăcina este com,let tăiată ramurile nu mai ,otcrete.Savita 'mi s,ui: ?Simt că tiu răs,unsurile.@Asta este doar o ilu$ie. <i mintea este foarte meceră

'n crearea ilu$iilor. a este foarte 'nelătoare: te ,oate,ăcăli ciar i 'n cunoatere. Te ,oate ,ăcăli 'n orice" Te,oate ,ăcăli că eti iluminată" Mii foarte atentă" Singurul

duman al tău este mintea & nu e;istă altul.Vecile scri,turi vor)esc des,re minte i toate au unnume foarte s,ecial acordat ei & diavolul. 8iavolul nu estecineva e;terior !ie este ,ro,ria ta minte & ea este cea carete is,itete care '!i vor)ete i te convinge de realitateafalsurilor. Mii atentă la ea" Iar ,rin aten!ie 'ntre)ările dis,ar& dar asta nu 'nseamnă că ai găsit răs,unsul la ele.

Un iluminat nu cunoate nici un fel de răs,unsuri. +n elnu mai e;istă nici un fel de 'ntre)ări. <i datorită fa,tului cănu mai are nici un fel de 'ntre)ări 9in!a sa a devenitrăs,unsul.

Savita ciar 'n acest moment este ,osi)il.u nu mă aNu aici ,entru a&!i da informa!ii i cunoateri

,e acestea le ,o!i o)!ine de la oricine altcineva. ;istă mii

de universită!i i )i)lioteci. +nsă efortul meu este acela de ate de$vă!a de a te face să sca,i de tot ce ai 'nvă!at astfel'ncât să ,o!i redeveni inocentă i să 'nce,i să func!ione$idintr&o stare de non&cunoatere. Astfel 'ncât să nu mai de!iinici un fel de 'ntre)ări i nici un fel de răs,unsuri i săac!ione$i s,ontan & nu ,rin intermediul ,re5udecă!ilormin!ii i informa!iilor acumulate 'n trecut. 0u vreau decât

să redevii un co,il ,ur i inocent... o oglindă care săoglindească realitatea.Iar când eti tăcută fără nici un gând i nici o informa!ie

mentală atunci ,erce,!ia '!i va 9 clară i lim,ede & oglinda

nu mai este ,răfuită... i reNectă ceea ce este. 8in aceastăoglindire orice ac!iune va 9 virtuoasă.

2& "reaiu+ite Mae,tre- vrei ca 5ecare dintre n.i ,ă5e un individ li+er- dar 4n timpul muncil.r dina,hram tre+uie ,ă 5m 3.arte di,ciplina<i& Di,ciplină=i individualitate nu ,unt ele diametral .pu,e8

Sudarsan da vreau să 9i un individual dar nu unindividualist. <i aici este o mare diferen!ă. Individualistul'ncă nu a devenit individual ci doar un egoist. Un individnu are un ego iar un ego nu ,oate avea individualitate.

goul este un fenomen general & to!i 'l avem" 0u este

nimic s,ecial. To!i au un ego. ste atât de comun" eva cuadevărat neo)inuit este non&egoul.

0umai o contiin!ă non&egotică ,oate atingeindividualitatea. Iar ,rin individualitate 'n!eleg e;act sensulliterar al cuvântului: integritate indivi$i)ilitate unitatecristali$are. Curd5ieH folosea termenul de ?cristali$are@,entru individualitate. +nsă cerin!a de )a$ă este li,sa

egoului deoarece el este o entitate falsă. l nu '!i ,ermitesă devii real autentic. 0u '!i va ,ermite să creti. ste falseste o ilu$ie. Tu nu eti se,arat de e;isten!ă 'nsă egoul '!iva ,retinde această se,arare.

Iar celălalt cuvânt care tre)uie foarte )ine 'n!eles este?disci,lină@. 8isci,lina nu 'nseamnă ceva im,us. +n aceastăcomună nimeni nu im,une nimic nimănui. 8acă ai intrat 'naceastă comună ai facut&o de )ună voie. Uile suntdescise & ,o!i ,leca oricând doreti. 8e fa,t de intrat estefoarte di9cil iar noi de,unem toate eforturile ,osi)ile,entru a&i a5uta ,e noii veni!i să ,lece. 0imeni nu este'm,iedicat să o facă dei se de,un toate eforturile ,entrua te 'm,iedica să intri.

8acă alegi să faci ,arte din această comună aceastaeste deci$ia ta & ai fost ,regătit să te im,lici 'n acestfenomen.

8in această deci$ie re$ultă o anumită disci,lină. o!iotăr' oricând să ,leci de aici dar cât tim, rămâi 'nseamnăcă !i&ai luat asu,ra ta o res,onsa)ilitate. <i doar ,rinaceastă res,onsa)ilitate ,o!i crete. volu!ia este ,osi)ilă,rin 'm,linirea totală a res,onsa)ilită!ii avute.

Sunt câ!iva care 'ncearcă tot ,osi)ilul să nu munceascăsă nu facă nimic ,entru comună. Căsesc tot felul de scu$eco,ilăreti doar ,entru a evita munca. +nsă este o ,rostie"i nu ,ăcălesc ,e nimeni altcineva decât ,e ei 'nii. i auvenit aici ,entru a munci asu,ra 9in!ei lor ,entru a de,uneeforturi i ,entru a a5unge indivi$i integri. i au venit aici,entru a evolua ,entru iluminare... iar când evită această

comunitate ,rin aceasta arată că motivul lor este cu totulaltul.Sudarsan mă 'ntre)i: ?8isci,lina i individualitatea & nu

sunt ele diametral o,use7@0u" Un individ este 'ntotdeauna un fenomen integru. el

care nu este disci,linat nu este un individ ci doar un aosun conNict ,ermanent. l este divi$at o ,arte din el 'i

s,une ceva o altă ,arte altceva. <i acesta este un fa,tcare ,oate 9 o)servat foarte uor.Asta este situa!ia 'n care se aNă ma5oritatea oamenilor"

Sim!i că i tu te aNi 'ntr&o asemenea stare 'n care nu ,o!is,une nici da nici nu7 Sim!i că deci$iile tale sunt'ntotdeauna luate cu 5umătate de inimă7

Un individ integru 'nseamnă o 9in!ă care func!ionea$ă

ca o totalitate ca o unitate organică. um cre$i că ,o!ideveni o unitate organică7 8oar ,rin disci,lină icontiincio$itate.

8e aceea udda a re,etat mereu cuvintele,erseveren!ă efort sus!inut i contient & un efort total.Tre)uie să sim!i că 9er)i... da uneori este dureros darde,inde doar de tine cum inter,rete$i. 8acă doreti cu

adevărat să creti atunci nu este deloc dureros & este ciarceva foarte ,lăcut. Miecare ,as făcut 'ntru disci,linarea9in!ei '!i oferă din ce 'n mai multă )ucurie suNetească.

8isci,lină 'nseamnă ,regătire ,entru a 'nvă!a de aici icuvântul ?disci,ol@. e este un disci,ol7 Un om care este,regătit să 'nve!e să se a)andone$e să 9e vulnera)il idescis fa!ă de =aestru.

entru a intra 'n această comună 'n acest câm, )udic

este nevoie de cura5 de dăruire totală. u nu dorescaltceva decât ca 9ecare dintre voi să devină un individual'nsă ,en5tru aceasta tre)uie să folosesc multe metode.ine'n!eles vei trece ,rin multe 'ncercări dar numai aa,o!i să te conto,eti 'n unitatea e;isten!ială. Tim, de miide vie!i ai trăit 'n multi,licitate iar ,entru a scă,a dinaceastă ca,cană tre)uie să de,ui un efort sus!inut i

intens altminteri somnul nu '!i ,oate 9 o,rit. ste nevoiede un oc foarte ,uternic.=unca 'nde,linită 'n această comună nu este ceea ce

,are la su,rafa!ă. ste cu totul altceva & o metodă"ând cineva vine la mine i 'mi s,une că vrea să facă

,arte din această comună 'i răs,und: ?8u&te la 8eeEsa.@a este instrumentul ,rin care lucre$" I&am oferit ,utere

totală deoarece ea este atât de iu)itoare atât de caldă ide descisă... ea 'i rănete ,e oameni dar 'i i vindecă. uo mână 'i lovete cu cealaltă 'i 'ngri5ete.

Iar când te aNi 'n ,rea5ma ei i ve$i cum !i,ă i serăstete la tine i fece o mul!ime de lucruri ,entru a te,rovoca acestea nu sunt decât nite metode ,rin caretre)uie să 'nve!i să rămâi atent & este o disci,lină ,rin care

'nve!i să nu mai răs,un$i 'n vecile tale moduri. <i când eaeste foarte drăgăstoasă i gri5ulie ca o mamă aceasta esteo altă metodă ,rin care 'ncearcă să cree$e 'n tine o reac!ie,e care cu siguran!ă a creat&o 'ntine i mama ta naturală.

Uneori mamele sunt nite 9in!e intolera)ile & iar8eeEsa este o mamă ,erfectă"

Sudarsan tiu că este di9cil & 'nsă orice transformare

este grea. <i tre)uie să cree$ mai multe tenici i metode.Tre)uie să lucre$ asu,ra 9ecărui col! al 9in!ei tale & nimicnu tre)uie să rămână nee;,lorat.

rimul ,rinci,iu al disci,linei este dăruirea a)andonareatotală. A,arent ,are o contradic!ie deoarece 'ntotdeauna!i s&a s,us: ?8acă te dăruieti cuiva nu mai eti un individci un sclav.@ 8ar eu '!i s,un: dacă nu te ,o!i a)andona totalnu ,o!i deveni un individ 'n adevăratul sens al cuvântului.

8ăruirea este un fenomen măre! i doar un om foartecura5os se ,oate dărui cu adevărat. entru aceasta '!itre)uie o voin!ă de 9er. A renun!a la a&!i mai folosi voin!a'nseamnă a&!i folosi voin!a total. Să te 'nlături singur să teelimini com,let i să s,ui un da a)solut 'n tim, ce mintea'ncearcă din răs,uteri să se o,ună să te 'm,iedice...

8a uneori ai dre,tate & 'nsă tocmai 'n aceasta constă

frumuse!ea. Ai dre,tate i totui te a)andone$i unui lucrucare ,are com,let ilogic.8eeEsa este ne)ună" oate că tu eti mult mai

inteligent i mai ra!ional decât ea & dar vei 9 nevoit să oascul!i să te a)andone$i ei. 0e)unia ei este calitatea &tocmai de aceea am i ales&o. uteam să aleg ,e oricaredintre to!i aceti doctori i ,rofesori i tera,eu!i i ingineri

'nsă cum te ,o!i a)andona unui om de care eti convins căeste normal i ra!ional7 8ăruirea a)andonarea nu se ,oatereali$a decât fa!ă de o ,ersoană sau un lucru care ,are a 9com,let a)surd i ilogic. <i ,rin aceasta vei reui să te ru,ide trecut.

Această comună este un la)orator de alcimie. Miecarevine aici 9ind o multi,licitate i eu tre)uie să 'l modele$ i

să 'l transform 'ntr&un individ. ste nevoie de multă muncă,entru a crea individuali ,uri.8isci,lina este calea ,entru crearea individualită!ii. 8ar

!ine minte: 9i un individual nu un individualist.Individualismul este doar o fa!etă a egoului. Unindividualist tie că doar ,retinde că doar se ,reface a 9individual doar crede 'n ceva ce el nu este.

ând eti un individ integru nu mai ,o!i crede 'nindividualism. Iar când acesta a devenit un adevăr ,entru9in!a ta nu vei mai avea nevoie să cre$i 'n nimic. redin!aeste doar un vicleug ,rin care 'ncerci să ascun$i ceva: nu



cunoti dacă 8umne$eu e;istă dar cre$i că e;istă.redinciosul este un ateu & indiferent că este cretinindus )udist sau musulman. l este un i,ocrit. rinaceasta 'ncearcă să se ,ăcălească singur i 'ncearcă să 'l,ăcălească ciar i ,e 8umne$eu" ste doar un ,a,agal

care re,etă mecanic tot ce a au$it de la al!ii.Un om cu adevărat integru nu are nevoie să creadă 'nnimic & el cunoate. redin!a este necesară 'n ignoran!ă.

A 9 un individual este o e;,erien!ă" Individualismul estefoarte facil dar ,entru a 9 un individ integru tre)uie sătreci ,rintr&o disci,lină riguroasă. ste nevoie de efort demuncă de aten!ie de vigilen!ă de medita!ie.

Sudarsan tot ce se ,etrece 'n această comună nu suntaltceva decât căi diferite care conduc toate către un singur!el: medita!ia. +n )ucătărie 'n atelierele de lucru 'nmaga$ine 'n grădină & toate ac!iunile ,ar )anale inormale. 0u este aa. 8u&te să 'i ve$i ,e tâm,larii notricum lucrea$ă desigur munca lor este aceeai ca a oricăruitâm,lar & dar calitatea lor este com,let diferită. artici,ă

muncete la un loc cu ei i atunci o vei ,utea sim!i. Iaraceastă calitate este iu)irea 'ncrederea dăruirea.SannFasinii mei se aNă aici ,entru că mă iu)esc ei stau

aici ,entru a 9 lângă mine. Iar datorită fa,tului că măiu)esc sunt ,regăti!i să facă orice. +nsă ceea ce ve$i 'ne;terior nu este totul. rivete calitatea lor interioară.Trăiete lângă ei i 'n ei. 8evino un ,artici,ant.

Sudarsan se ,are că tu 'ncă eti un s,ectator. oate călucre$i 'n comună dar 'ncă nu ai devenit un ,artici,ant &altminteri această 'ntre)are ar 9 fost im,osi)ilă.

9& De ce am ,entimentul că 4mi lip,e=te ceva8 Dece ,imt că tre+uie ,ă 5u altcineva8 Te r.g- autămă,ă ,cap de ace,te gun.aie&

8Fana ogi dacă ai 'n!eles că sunt nite gunoaieatunci cum vrei să te a5ut să sca,i de ele7 A le recunoateca 9ind gunoaie 'nseamnă aruncarea lor"

8ar se ,are că tu doar m&ai au$it ,e mine s,unându&leaa nu a fost e;,erien!a ta ci doar ai 'm,rumutatcuvintele mele i te agă!i de ele. Adânc 'năuntrul tău tii căele nu sunt nite gunoaie ci o comoară ,e care sim!i către)uie să o ,rote5e$i.

0u te ,o!i transforma dacă 'nce,i să cre$i or)ete 'ncuvintele mele. Asta nu este o revolu!ie nu este oconversie. o!i crede 'n Iisus 'n =aomed 'n udda 'nmine sau 'n oricine altcineva dar cu ce te va a5uta aceastăcredin!ă oar)ă7 8oar '!i scim)i o)iectul credin!ei iarmintea rămâne aceeai. re$i 'n Iisus 'nsă el vor)ete 'ntr&un lim)a5 folosit 'n urmă cu două mii de ani. onte;tul nu

mai este acelai. u vor)esc lim)a5ul secolului 2/. eacesta 'l ,o!i 'n!elege aa că '!i retragi aten!ia de la Iisus io 'ndre,!i asu,ra mea. ste ceva foarte ieftin.

u nu s,un că tre)uie să cre$i 'n mine ci '!i cer sărenun!i la orice credin!ă i să 'nce,i să ve$i deoarececredin!a este oar)ă & ,rivete cu ocii descii" ste 'ntr&adevăr acela un gunoi7 8acă da atunci nu vei mai cere

a5utorul nimănui ,entru a scă,a de el.0imeni nu 'ntrea)ă ,e altcineva cum să 'i arunce

gunoiul din casă. ro)lema este că tu cre$i că acel gunoieste din aur.

Un om integru i autentic te ,oate convinge intelectualfoarte uor că ai 'n interior un gunoi. +n ,re$en!a acelei

9in!e sim!i că eti co,leită de e;isten!a sa i 'nce,i să '!ire,e!i 'n interior: ?8a este un gunoi.@ 8ar adânc 'năuntrultău sim!i că este o )ucată de aur" Tocmai de aceea '!ia,are această 'ntre)are: cum să renun!i la el7

Tu te agă!i singură de el. Cunoiul nu este interesat delocde tine ciar dacă 'l vei arunca nu '!i va re,roa: ?8e cem&ai aruncat7@ 0u '!i va s,une nimic i nu '!i va crea nici un

fel de ,ro)leme. 0u '!i va cere să divor!e$i de el 'n modlegal" <i dacă reueti să 'l arunci cu siguran!ă el va 9 maifericit decât este acum" Va 9 li)er. ro)a)il că s&a săturat

de tine i vrea să trăiască singur. 8e ce nu 'l lai7 entru căadânc 'n interiorul tău cre$i că el este ceva ,re!ios.

8Fana ogi mă 'ntre)i: ?8e ce am sentimentul că 'mili,sete ceva7@

entru că 9ecare om 'ncă din co,ilărie a fost 'nvă!at că

nu are nici o valoare că tre)uie să 'i câtige ,restigiul i,re!io$itatea. ărin!ii 'nvă!ătorii ,oliticienii ,reo!ii & to!i seaNă 'ntr&o cons,ira!ie 'm,otriva co,iilor. <i cea mai )unăcale este distrugerea 'ncrederii 'n ei 'nii.

entru a distruge 'ncrederea ,e care o co,il o are 'n el'nsui este nevoie ca mai 'ntâi să 'l convingi de fa,tul căeste un nimeni iar a,oi să 'i dovedeti ,rin tot felul de

e;em,le stu,ide că tre)uie să muncească mult ,ână săa5ungă cineva... că tre)uie să lu,te să 9e am)i!ios să nucede$e niciodată. Astfel noi 'l condi!ionăm să devinăviolent i distrugător. +i im,lementăm ideea că nu are nici ovaloare dacă nu 'nce,e să alerge du,ă )ani du,ă faimă,utere ,restigiu.

Iar eu s,un: 9ecare co,il se nate ca un )udda.

ine'n!eles este incontient de acest lucru el nu estecontient de realitatea 9in!ei sale. 8ar 'n esen!ă to!isuntem udda. <i ceea ce s,un eu este com,let diferitfa!ă de ceea ce ai au$it tocmai de aceea a,are o,ro)lemă. u '!i s,un: ciar acum eti un )udda" & 'nsă'ntreaga condi!ionare te face să gândeti: ?um este ,osi)ilaa ceva7 Să 9u un )udda ciar aici&acum7 0u ,oate

mâine ,oate du,ă ce voi munci din greu ,oate 'ntr&o via!ăviitoare... dar ciar acum7@ are ceva im,osi)il.ro)lema este că ai cre$ut i mai cre$i ,rea mult 'n

,ărin!i 'n ,reo!i 'n ,oliticieni 'n 'nvă!ători. Ai acumulat 'ninterior toate gunoaiele s,use de ei i '!i este foarte greu săle arunci & este i normal du,ă atâtea vie!i 'n care le&ai,urtat cu tine. Te&ai ataat de ele ca de cele mai ,re!ioase

lucruri" +nsă le ,o!i arunca i ,o!i 9 un )udda ciar 'naceasta cli,ă"

0u este vor)a de atingere ci de contienti$are. Miicontientă devino atentă i o)servă cine eti. 0u tre)uiesă faci nimic altceva.

+nsă când mă ascul!i o ,arte a min!ii '!i s,une: ?8a=aestrul are dre,tate"@ Un fragment din minte acce,tă

ceea ce s,un deoarece orice a rosti este un adevăr dinvia!ă. 8ar condi!ionarea im,usă de societate ră)ufneteimediat ce ,leci de lângă mine & mintea se va ră$)una i va'nă)ui acel micu! fragment care a avut neruinarea săacce,te aa ceva" <i desigur mintea este foarte ,uternică& tocmai de aceea '!i i ,oate distruge inteligen!a.

Inteligen!a nu are nimic de&a face cu mintea inteligen!a

a,ar!ine inimii. ste o calitate a inimii. Intelectul este ocalitate a min!ii. Un intelectual nu este nea,ărat i o,ersoană inteligentă iar o 9in!ă inteligentă nu estenea,ărat nevoie să 9e i intelectuală.

Intelectul este cel care devine ,lin de gunoaie & i eu nu'ncerc altceva decât să '!i tre$esc inteligen!a. Iar societateanu a 'ncercat altceva decât să te facă să devii incontient

de inteligen!a ta nativă. Societatea nu dorete ca oameniisă 9e inteligen!i ,entru că doar aa 'i ,oate controlasocietatea nu ,oate domina i su)5uga un om inteligent.

Iar oamenii ascultători i su,ui sunt numai cei stu,i$iei ,ur i sim,lu vegetea$ă se aNă 'ntr&o stare de iner!ie inu de,un nici măcar un efort ,entru a trăi intens.Stu,iditatea este o)edien!ă iar o)edien!a creea$ă

stu,iditate.Un fermier a5unge 'ntr&un orăel din Vestul Săl)aticcălărind com,let de$)răcat ,e calul său. <eriful 'l o,reteimediat i 'l 'ntrea)ă: ?Bei coQ)oF nu ai ,ic de res,ect săum)li de$)răcat ,rin oraul nostru7 e s&a 'ntâm,lat cutine7@

Mermierul 'i răs,unde: ?8omnule erif să vă e;,lic.

ătrânul meu tată m&a trimis 'n ora să 'i cum,ăr câte ceva,rovi$ii. e marginea drumului am 'ntâlnit o doamnă caremi&a cerut a5utorul. Tatăl meu m&a 'nvă!at să 9u'ntotdeauna res,ectuos cu femeile i să le a5ut cât ,ot de

)ine. Aa că m&am dat 5os de ,e cal i am a5utat&o să 'icare coul cu mâncare la marginea râului. A,oi am a5utat&osă 'ntindă ,ătura i am făcut tot ce mi&a cerut. 6a unmoment dat ea mi&a s,us: oQ)oF ce&ar 9 să&!i dai 5osci$mele. Aa că eu a tre)uit să o ascult. 8u,ă aceea mi&a

cerut: e $ici nu vrei să renun!i i la aine7 <i aa amfăcut. Iar ea stătea com,let de$)răcată ,e ,ătură eragoală ca un nou&născut. Atunci mi&a aruncat aa o ,rivire imi&a s,us: Acum treci la trea)ă coQ)oF"... i mi&amamintit ce tre)uia să fac. Aa că iată&mă 'n ora"@

>)edien!a este o formă a stu,idită!ii & iar societatea nudorete să ai)e decât oameni stu,i$i. Acetia rămân

'ntotdeauna 'n ti,arele im,use se conformea$ăa)loanelor sociale.<i ciar dacă unii dintre ei reuesc să vadă ,utre$iciunea

ac!iunilor lor doar 'ncid ocii i acce,tă ,rostete oricee;,lica!ie.

8e e;em,lu India a suferit tim, de secole de sărăciefoamete mi$erie )oli. +nsă datorită fa,tului că oamenii

sunt foarte creduli i cred or)ete 'n tot ce li se s,une ,uri sim,lu au transformat sărăcia 'n ceva virtuos. i ciarvenerea$ă sărăcia i foametea. =ul!i cred că 8umne$eu i&afăcut săraci ,entru că sărăcia este ceva ,ios. Iar cândrenun!i la )ogă!ii i devii un ascet de$)răcat milioane deoameni vor 'nce,e să te venere$e te vor crede un maresfânt ciar dacă 'n realitate eti com,let stu,id. Am

'ntâlnit mul!i 'n!ele,!i stu,i$i.Asta ,are o contradic!ie 'n termeni & cum ,oate un'n!ele,t să 9e stu,id7 l nu ,oate 9 decât 'n!ele,t" +nsăeste foarte di9cil 'n această lume să 9i cu adevărat 'n!ele,ti să a5ungi să 9i venerat. >amenii 'n!ele,!i sfârescdeo)icei ,rin a 9 cruci9ca!i ucii tortura!i otrăvi!i. Iaroamenii stu,i$i a5ung 'ntotdeauna să 9e venera!i. i vor

face e;act ceea ce le cere societatea. Astfel câ!iva aua5uns să venere$e sărăcia.Candi o)inuia să 'i numească ,e săraci daridra

nara@ana & ?săracii sunt divini@. Sărăcia este divină"

>amenii săraci sunt $ei" 8acă ar 9 aa atunci cui nu i&ar,lăcea să 9e sărac7

<i mai e;istă alte e;,lica!ii: eti sărac ,entru că 'nvie!ile trecute ai ,ăcătuit. Aceste e;,lica!ii ,uerile au fostinventate ,entru oameni care nu cred 'n 8umne$eu.

Gaini'ii )uditii nu vor acce,ta ,rima e;,lica!ie ei aunevoie de altă e;,lica!ie: teoria Earmei. +nsă i aceasta'ndeamnă la acelai lucru" 8acă ai comis ,ăcate 'n vie!iletrecute atunci este mai )ine să acce,!i ceea ce trăieti 'n,re$ent i să nu o,ui nici un fel de re$isten!ă sărăciei. 8acăte o,ui atunci '!i cree$i iarăi o Earmă rea i vei suferi 'nviitor. =ai )ine suferă 'n tăcere i 9i mul!umit. Astfel

oamenii s&au transformat 'n nite lai ei nu mai au nici unfel de re)eliune interioară.Societatea vrea ca oamenii să 9e stu,i$i neinteligen!i.

Inteligen!a este ,ericuloasă. Inteligen!a te va face săgândeti singur să ,riveti 'n 5urul tău nu 'n scri,turi săcre$i doar 'n e;,erien!a ta directă.

8Fana ogi te rog nu crede ce s,un.

;,erimentea$ă meditea$ă trăiete & ,ână când nudevine ,ro,ria ta 'n!elegere nimic nu te va a5uta.=ă 'ntre)i: ?8e ce am sentimentul că 'mi li,sete ceva7@entru că 'ntotdeauna !i s&a s,us să cau!i ceva. Ai

alergat 'ncolo i incoace i este normal să sim!i acest lucru.u '!i s,un: nu ai ,ierdut niciodată ceea ce cau!i" 0u maicăuta. 8e5a de!ii totul" 8oar ,rivete 'n interior i vei găsi

acolo comori ine,ui$a)ile de fericire e;ta$ )eatitudineiu)ire.8acă ,riveti 'n interior nu ,ier$i nimic 'nsă când te

'ndre,!i s,re e;terior vei a5unge să te sim!i din ce 'n ce maifrustrată. <i ,e măsură ce 'm)ătrâneti i ve$i că via!a !ise scurge ,rintre degete te sim!i din ce 'n ce maidis,erată. Iar ironia este că tu ai de5a totul. +ntotdeauna a

fost ,re$ent 'n tine... ciar 'n această cli,ă este acolo.+nsă nu mă crede nici ,e mine. u nu vreau să am lângămine credincioi creduli ci vreau să te a5ut săe;,erimente$i. +n momentul 'n care a devenit e;,erien!a ta

,ro,rie vei 9 eli)erată. Adevărul eli)erea$ă s,une Iisus &nu credin!a ci adevărul.

8ar adevărul meu nu ,oate 9 i al tău. 8oar adevărultău ,oate 9 real ,entru tine. +ntr&adevăr adevăruleli)erea$ă 'nsă vreau să '!i s,un că acesta tre)uie să 9e al

tău & trăit e;,erimentat. Adevărul altcuiva nu ,oate facealtceva decât să te 'nro)ească.8Fana ogi nu '!i li,sete nimic. 0imănui nu 'i li,sete

ceva. Stă 'n natura lucrurilor ca nouă să nu ne li,seascănimic. 0oi suntem ,arte din 8umne$eu i 8umne$eu este,arte din noi. 0u avem cum să ,ierdem ceva. um ai ,uteafugi de tine 'nsu!i7 Unde ai fugi7 >riunde te&ai aNa vei

rămâne tu 'nsu!i & ciar i 'n iad deoarece totul este8umne$eu.l te atea,tă ră)dător tu doar tre)uie să ,riveti

'năuntru.=ai 'ntre)i: ?8e ce simt că tre)uie să 9u altcineva7@8eoarece !i s&a s,us mereu: ?Mii cineva" Uite cât de

măre! este udda Drisna Bristos" Mii ca ei"@ +nsă dacă

'ncerci aceasta cu siguran!ă vei muri frustrată tristăne'm,linită. 0imeni nu ,oate 9 ca udda. 0imeni nu estemenit să 9e. 0imeni nu ,oate să 9e ca Iisus. Miecare tre)uiesă 9e el 'nsui.

KusiFa un mare =aestru din tradi!ia assidică a fost'ntre)at 'nainte să moară: ?KusiFa când 'l vei 'ntâlni ,e8umne$eu & i asta se va 'ntâm,la foarte curând & vei

,utea să 'i s,ui că l&ai ascultat credincios ,e =oise i i&aiascultat ,e de,lin 'nvă!ăturile7@KusiFa a descis ocii i ultimele sale cuvinte au fost:

?0u mai vor)i ,rostii" 8umne$eu nu mă va 'ntre)aniciodată: KusiFa de ce nu ai fost ca =oise7 l mă va'ntre)a: KusiFa de ce nu ai fost ca KusiFa7

Miecare tre)uie să 9e el 'nsui. <i de fa,t ciar asta

'nseamnă a 9 iluminat: a 9 tu 'nsu!i. Asta 'nseamnăcontiin!a&ristică: a 9 tu 'nsu!i. udda nu a imitat ,enimeni. Iisus nu a imitat ,e nimeni. re$i că 'naintea lor nuau e;istat al!i ilumina!i. re$i că lui udda nu i&a s,us

nimeni: ?Mii ,recum Drisna" Mii ,recum arsvanat" Mii,recum Adinata"@ <i el a citit scri,turile a au$it ,ovestiriantice des,re ama Drisna arasuram 'nsă nu a 'ncercatniciodată să imite ,e cineva &tocmai de aceea a devenitiluminat.

l a dorit doar să 9e el 'nsui a vrut să se cunoască ,esine.Iisus nu a 'ncercat niciodată să 9e ca A)raam =oise

le$eciel ci doar a fost el 'nsui. Asta a fost crima lui i,entru asta a fost cruci9cat. Aceiai tor!ionari ai săi l&ar 9venerat dacă el ar 9 'nce,ut să 'l imite ,e =oise. Ar 9 fost,recum un ro)ot care re,etă mecanic cele $ece ,orunci i

to!i evreii l&ar 9 ridicat 'n slăvi. +nsă ,entru că a fost el'nsui a sfârit ,rin a 9 cruci9cat.> societate ,utredă i coru,tă gloatele de oameni

stu,i$i nu ,ot tolera 9in!ele individuale. 6e este im,osi)ilsă acce,te un Socrate. <tii care a fost crima de care a fostacu$at Socrate7 Aceeai de care sunt acu$at i eu" ă elcoru,e min!ile oamenilor min!ile tinerilor. Acelai lucru 'l

s,un i dumanii mei des,re mine.Socrate nu 'ncerca decât să le tre$ească inteligen!a elera un om autentic iar societatea se teme de astfel de,ersoane. ând oamenii 'nce, să se tre$ească din adormirei 'nce, să vadă realitatea atunci vastele interese ale,reo!ilor i ,oliticienilor nu mai ,ot continua. i nu vor mai,utea să 'i mâne ,e oameni ca ,e vite.

+ntre ,reo!i i ,oliticieni e;istă o cons,ira!ie: ei nuurmăresc altceva decât să e;,loate$e să domine i săo,rime. <i legea lor fundamentală este următoarea: nutre)uie să ,ermitem a,ari!ia inteligen!ei. Astfel 'nce, să leofere oamenilor tot felul de su)stituente. are suntacestea7 Una este intelectualitatea. 6e oferi oameniloreduca!ie cunotin!e moarte i astfel 'i ,rin$i 'n ca,cană.

Ai au$it vreodată ca dintr&o universitate să iasă un ominteligent7 8im,otrivă dacă se 'ntâm,lă să 'nce,i studiile9ind un om inteligent du,ă ce vei termina vei 9 doar unintelectual un scolastic un erudit care cunoate toate

scri,turile. Sistemul educa!ional a fost inventat ,entru asus!ine ,utre$iciunea societă!ii. duca!ia nu este făcută,entru a&i a5uta ,e oameni ci ,entru a&i men!ine 'n sclavie.

8Fana ogi eu nu te ,ot a5uta să '!i arunci gunoiul darte ,ot a5uta să devii mai contientă. <i când devii

contientă gunoiul dis,are de la sine. +ntr&o )ună $i )ruscvei sim!i că ,e umerii tăi nu se mai aNă nici o ,ovară.ontiin!a este ,recum lumina: când faci lumină 'ntr&ocameră 'ntunecată unde mai este 'ntunericul7

udda s,une: devino din ce 'n ce mai contient ilumina va a,ărea... ais dhammo sanantano.

;& De multe .ri am citit 4n #.ul Te,tament 6ImnulIu+irii7 Mie mi ,e pare că =i me,aul tău e,teacela=i& De a,emenea e,te 3.arte ,emni5cativ 3aptulcă 4n el nu e,te 3.l.,it del.c cuv0ntul 6Dumne/eu7&n ace,t minunat p.em nu gă,e,c nimic care ,ă 4<ic.ntra/ică me,aul&

"e de altă parte- 4n di,cur,urile tale ,e pare că

,pui eact acela=i lucru& Am dreptate8"reaiu+ite Mae,tre- tu ai . v.ce 3.arte plăcută =imiar plăcea ,ă te aud recit0nd c0teva ,tr.3e din el-mai ale, că ,imt că 4n cur0nd vei 4nceta ,ă maiv.r+e=ti 4n pu+lic&

remarta mesa5ul tuturor )udda este 'ntotdeauna

acelai deoarece adevărul este unul. ;,rimările ,ot diferi'nsă 9nalul este acelai.=ilioane de degete ,ot arăta s,re 6ună. +nsă 6una va

rămâne unică. <i desigur degetele vor 9 diferite degetulmeu nu va 9 identic cu al lui Iisus sau al lui udda & dar6una este aceeai. Acest imn este un deget minunat.e,re$intă esen!a tuturor 'nvă!ăturilor ilumina!ilor din

toate e,ocile & trecut ,re$ent i viitor.0hiar de-aş !orbi în limbi omeneşti şi înereşti,Dar iubire nu am,

5oi f doar precum o aramă răsunătoare sau un taler drănănitor.

3i chiar de-aş a!ea darul pro$eţiei3i aş înţelee toate misterele şi cunoaşterile&3i chiar de-aş a!ea toată credinţa înc"t să pot munta

munţii,Dar iubire nu am,Nu sunt nimic.3i chiar dacă mi-am dăruit toate boăţiile săracilor3i mi-aş da trupul să fe ars,Dar iubire nu am,Nu-mi $oloseşte la nimic.

+ubirea a su$erit îndelun, dar ea este plină de bunătate+ubirea nu este in!idioasă, nu se laudă şi nu se

m"ndreşteNu este m"nioasă sau $urioasă, nu baă în seamă răul şi

nu caută nimic pentru eaNu se bucură de duşmănie, ci se bucură de ade!ăr2a suportă toate, crede în toate,'peră şi nădă/duieşte în toate lucrurile.

+ubirea nu piere niciodatăDar pro$eţiile şi proorocirile cu toate !or pieri<imba/ele !or înceta şi cunoaşterile !or dispărea.0ăci cunoaştem parţial şi pro$eţim parţial.+ar c"nd !a !eni ceea ce este desă!"rşit,0eea ce este “parţial( !a lua s$"rşit.

0"nd eram copil, !orbeam ca un copil,1nţeleeam, simţeam şi "ndeam ca un copil+ar c"nd am de!enit matur, am înlăturat tot ce era

copilăresc. Acum !ăd ca printr-un eam întunecat

Dar atunci !om f $aţă în $aţă. Acum cunosc parţial, Atunci !oi cunoaşte total, aşa cum sunt cunoscut şi eu.

Acum mai răm"n doar acestea trei& credinţa, speranţa şiiubirea

Dar cea mai mare dintre ele este iubirea.Acestea sunt calită!ile esen!iale ale unei ,ersoane

religioase. Acesta este mesa5ul meu & acesta este mesa/ul"

6im)a5ul este ,u!in cam greoi dar asta se datorea$ăfa,tului că este foarte veci & 'nsă are o frumuse!e a,arte asa are o ,oe$ie a,arte. e măsură ce devenim din ce 'n cemai tiin!i9ci i lim)a5ele vor deveni mai tenice mairigide mai tiin!i9ce.

Acest imn are o vecime de două mii de ani dar are ocalitate a,arte: este ,lin de minună!ie de mister de

inocen!ă. remarta ai dre,tate: nu e;istă nimic 'n el caresă 'mi contra$ică vor)ele i nu e;istă nimic 'n el ,e care sădoresc să&l contra$ic. ine a scris aceste rânduri a fost uniluminat.

+nsă nu este 'ndea5uns doar să re,e!i aceste cuvinte. lesunt minunate i este foarte ,lăcut să le cân!i dar nu estede a5uns. une&le 'n ,ractică i via!a '!i va 'nNori. ermite&le

să se di$olve 'n sângele i oasele tale ,ermite&le să te'ncon5oare ca o aură. 0u doar le re,eta. Aici este ,ericolul.o!i deveni atât de atrasă i fermecată de frumuse!ea lor'ncât să '!i iroseti 'ntreaga via!ă re,etându&le. <i cu cât lere,e!i mai mult cu atât te vor i,noti$a mai ,rofund...,entru că acest mesa5 antic este foarte ,uternic i aremulte semni9ca!ii.

0u 'ncerca să 'l anali$e$i lingvistic i 9loso9c. ste orugăciune" Iar o rugăciune nu este ceva care să ,oată 9s,us ci sim!it. > rugăciune nu este ceva care tre)uierecitat ci trăit. Trăiete&o"

8a este adevărat: “Acum mai răm"n doar acestea trei&credinţa, speranţa şi iubirea Dar cea mai mare dintre eleeste iubirea.(

Te ,o!i gândi la iu)ire '!i ,o!i imagina multe lucruriminunate des,re ea 'nsă la ce te vor a5uta acestea7 eeace '!i va 9 de a5utor este să devii iu)ire. Iu)irea tre)uie sădevină mie$ul tău esen!ial. Totul tre)uie sacri9cat ,entru

iu)ire i totul tre)uie să devină ,arte integrantă din via!ata ,lină de iu)ire.

8oar atunci această rugăciune va 9 adevărată ,entrutine. <i atunci ea nu va mai 9 cretină nu va mai a,ar!ine0oului Testament.

Va 9 ceva care face ,arte din inima ta o vei res,ira ovei trăi. <i oricine va veni 'n ,rea5ma ta o va sim!i va aveao străfulgerare a ei. ând o trăieti atunci vei ,utea face,u!ină lumină ,e cărarea oricui...

Scri,turile ,ot 9 'n!elese doar dacă sunt ,use 'n,ractică. 8ar oamenii fac e;act invers: ei le citesc i credcă le&au 'n!eles. le sunt foarte sim,le i tocmai de aceea

sunt foarte uor de 'n!eles 'n mod intelectual. >amenii suntfoarte e9cien!i 'n a recita i re,eta cuvintele altora. +nsă ce'n!eleg ei din ele7 Tot ce vor 'n!elege intelectual nu va 9corect deoarece le va reNecta starea min!ii lor nu stareamin!ii care a rostit aceste cuvinte.

Un fermier 'n vârstă de %# de ani i&a vândut ferma ianimalele otărându&se să vi$ite$e lumea. entru 'nce,ut

a decis să meargă mai 'ntâi 'n 0eQ orE ,entru a admira$gârie&norii.8u,ă ce s&a instalat 'n camera de la otel stătea rela;at

'n ,at când se descide ua camerei i 'n fa!a fermieruluia,are o )londă su,er)ă 'm)răcată doar 'ntr&un furoutrans,arent.

?> 'mi ,are rău se ,are că am greit camera.@

?0u@ & a corectat&o )ătrânul. ?Te aNi 'n camera ,otrivitădoar că ai 'ntâr$iat cam 4/ de ani"@Inter,retarea va 9 'ntotdeauna su)iectivă. +l ,o!i cita ,e

Iisus i ,e udda dar cine va inter,reta vor)ele lor7 Tu. <icare va 9 'n!elegerea ta7 e lumină ai tu7 =inunatele lorvor)e vor rămâne doar nite cuvinte. 8a vor 9 foarte,oetice 'nsă ,oe$ia nu te ,oate eli)era atâta tim, cât tu

nu le e;,erimente$i mesa5ul atâta vreme cât tu nu devii uno)servator un martor al scri,turilor.Inter,retările '!i vor reNecta 'ntotdeauna ,ro,ria minte.

ând te ,riveti 'n oglindă nu ve$i oglinda ci doar ,ro,riul

tău ci,. Vei 9 ca,a)il să ve$i oglinda doar când !i&ai,ierdut masca când ai scă,at de minte când nu mai etitu. ând ai devenit un nimeni vei sta 'n fa!a oglin$ii i eanu va mai oglindi nimic & tu nu vei mai 9 reNectat 'n ea tunu vei mai 9 ,re$ent acolo. +nainte de a deveni o a)sen!ă

a sta 'n fa!a unei oglin$i este ceva inutil. mamă 'i citea 9icei sale dintr&o carte al cărui su)iectera moralitatea se;uală. ?8esigur 'n!eleg fa,tul că ,o!i 9tentată să 'ncerci & to!i suntem oameni. 8ar draga meacând sim!i is,ita ,une&!i această sim,lă 'ntre)are: merită o

oră de ,lăcere o via!ă 'ntreagă de umilin!e7@?>oo mamă@ & o 'ntrea)ă fata & ?dar cum faci sădure$e o oră7@

Oine minte: nu 'l ,o!i 'n!elege ,e Iisus ,e =oise ,e

Karatustra. i,ul tău se va inter,une 'ntre voi.acientul se ,lângea doctorului de rela!ia sa con5ugală.

Acesta 'i s,unea că ,rima dată când o face so!ia sa sesimte minunat dar a doua oară el este ,lin de trans,ira!ie.

8octorul s&a decis să o consulte i ,e so!ia acestuia i o'ntrea)ă: ?0u este straniu că ,rima oară este minunat iara doua oară ,artenerul tău este ,lin de trans,ira!ie7@

?8e ce să 9e straniu7@ & se miră femeia. ?rima oarăeste 'n ianuarie iar a doua oară 'n iulie"@

0u ,o!i ,ătrunde direct 'n cuvintele ilumina!ilor. =ai 'ntâitre)uie să ,ătrun$i 'n tine 'nsu!i. +ntâlnirea fundamentalătre)uie să se ,roducă cu tine 'nsu!i i atunci 'i vei 'n!elege,e to!i )udda. <i atunci se va mai ,roduce ceva: veivedea că Iisus udda =oise i =aomed nu s,un lucruridiferite.

ână când o ,ersoană nu devine un martor direct al

adevărului 9nal ea va continua să creadă că Iisus s,uneceva =aomed altceva udda cu totul altceva va aveaim,resia că )udismul este antagonist islamismuluiinduismul este 'm,otriva 5ainismului. Atâta tim, cât nu

,o!i e;,erimenta direct adevărul vei continua să cre$i cătoate aceste trei sute de religii e;istente se aNă 'ncontradic!ie una cu cealaltă. +nsă 'n cli,a 'n care ai ,ătrunsi ai reali$at adevărul 9in!ei tale interioare toate acestesute de religii vor dis,ărea se vor di$olva de la sine & i

acolo va rămâne doar religio$itatea.=ai demult & la fel ca i remarta & un misionar cretins&a dus la un =aestru $en. l dorea să 'l convertească ,eacesta la cretinism aa că a 'nce,ut să 'i citească dinredica de ,e =unte. Imediat ce a au$it câteva cuvinte=aestrul i&a s,us: ?>,rete&te" ine a scris aceste rânduri afost un )udda"@

=isionarul a rămas sur,rins i a s,us: ?8ar acestea suntcuvintele lui Iisus"@=aestrul i&a răs,uns: ?0u are im,ortan!ă numele său

ceea ce este im,ortant este că el a fost un )udda. A a5unsacasă@

dată ce l&ai gustat 'l vei cunoate i tu. +n orice

formă '!i va a,ărea adevărul 'l vei recunoate imediat. 8armai 'ntâi devino un martor.

>& "reaiu+ite Mae,tre- d.ar un ,ingur pa,88a 8igam)ara. 8e fa,t nici măcar unul... deoarece nu

ai unde ,leca. 8e5a e;istăm 'n 8umne$eu" S,un ?doar unsingur ,as@ sau ?doar un salt@ ,entru a te consola &deoarece altfel nu vei 'n!elege.

Am redus la minimum totul astfel 'ncât să ai im,resia către)uie să faci ceva ,entru că oamenii nu 'n!eleg decâtlim)a5ul ac!iunii. Ai rămâne foarte sur,rins dacă !i&as,une: ?0u tre)uie să faci nimic nu tre)uie să faci nicimăcar un singur ,as.@

Adevărul e;istă i ,entru a&l cunoate nu este nevoie de

nimic. 8oar rămâi tăcut fără să faci nimic ,rimăvara vinei iar)a crete de la sine. +nsă aceasta ,oate 9 ,rea mult,entru tine. =intea va ignora com,let aceste vor)e sau vacrede că sunt nite ,rostii. um să a5ungi la 8umne$eu fără

venit astă$i. Acum a fost cel mai )ine & de aceea am venitlângă tine. 8acă a 9 venit ieri ,oate că te&ai 9 sim!itofensat sau iritat.

oate că ai 9 reac!ionat violent i mi&ai 9 s,us: 8e cemi&ai tul)urat rugăciunea7 <i nu este )ine să 'ntreru,i

rugăciunea nimănui.@0ici măcar un rege nu are voie să 'ntreru,ă rugăciuneaunui ceretor. iar i fa!a de un criminal ,oli!ia va tre)uisă ate,te ,ână când acesta 'i s,une rugăciunea & de&a)iadu,ă aceea ,oate să 'l areste$e. ugăciunea nu tre)uie'ntreru,tă de nimeni.

a)iFa a continuat: ?Am vrut mereu să '!i s,un acest

lucru & Bassan nu te mai ,rosti ua este de5a descisă &i tu de fa,t ciar eti 'năuntru" 8ar a tre)uit să ate,tmomentul ,otrivit.@

8igam)ara '!i s,un că nu ai nevoie decât de ?un singur,as@ & 'nsă se ,are că este ceva de necre$ut ,entru tine deaceea !i&a i a,ărut 'ntre)area.

8igam)ara nu ai nevoie de nici măcar un singur ,as.

+nsă 'ncă nu a venit momentul ,otrivit cel ,u!in ,entrutine. ând va veni '!i voi o,ti la urece: ?8igam)ara de5aeti 'năuntru. 0u ai nevoie să faci nici măcar un singur ,as@& deoarece această călătorie nu are nimic de&a face cue;teriorul.

ste ca i atunci când vise$i că te aNi undeva foartede,arte. +!i va tre)ui mult tim, să revii acasă7 8e5a eti

acasă doar că vise$i că te aNi undeva de,arte. Tot ce ainevoie este să te tre$eti.<i tre$irea se ,oate ,roduce ,rintr&un oc aa cum

a)iFa l&a $druncinat ,e Bassan la fel te voi $gâl!âi i eu"Ai nevoie de nite a,ă foarte rece & altfel nu '!i vei descideocii. re$i că atunci mă vei mai 'ntre)a: ?um să a5ungacasă & sunt tocmai 'n Tim)uEtu@7 & nu ,ur i sim,lu vei

vedea că eti acasă i nu ai ,lecat niciodată de acolo. 8oarai adormit i ai visat că te ,lim)ai ,rin Tim)uEtu. 0u aia5uns niciodată cu adevărat acolo.

0imeni nu a ieit vreodată din 8umne$eu" ste im,osi)il& deoarece numai 8ivinul e;istă. Unde am ,utea ,lecaunde7 0u e;istă altceva decât 8umne$eu. 0oi suntemmereu 'n el i el este 'ntotdeauna 'n noi. +nsă tre)uie doarsă ne tre$im.

0ici măcar un singur ,as & aceasta este o mecerie,entru a te aduce mai a,roa,e de adevăr ,entru a tedescide. mie de ,ai suntredui la unul singur i a,oi te voi li,si i de acel ,as. +nsă,entru aceasta se va ,etrece la momentul ,otrivit.Adevărul 9nal nu ,oate 9 rostit decât când eti co,t 'ntr&ocli,ă o,ortună.

<i acel moment va veni.8oar 9i ,regătit să 'l ,rimeti să 'i ure$ )un venit...

J& "RI# %B$ER?ARE K

*rostul este neatent şi nepăsător,Dar înţeleptul îşi păeşte atenţia0a pe cea mai de preţ comoară.

2l nu se lasă pradă dorinţelor.2l mediteaă.3i prin hotăr"rea sa de neclintit2l descoperă ade!ărata $ericire.

2l în!ine dorinţa :3i din turnul înţelepciunii sale*ri!eşte imparţial<a mulţimile pline de su$erinţă.2l stă pe !"r$ul unui munte3i pri!eşte la cei a9aţi /os în !ale.

*lin de atenţie printre cei neli/enţi,

Trea printre cei adormiţi,7apid şi ail ca un cal de curse'trăbate în !iteă c"mpurile.



tre)uie făcută & indiferent că o faci contient sau nu. +nacest sens omul nu este li)er să nu aleagă. 6i)ertatea luiconstă 'n ce să aleagă. 0u este li)er să nu aleagă nimic.

=ilioane de oameni euea$ă i asta se datorea$ăfa,tului că nu aleg. 8oar atea,tă continuă să s,ere că se

va 'ntâm,la ceva. Aa nu se ,oate ,roduce nimic. Tre)uiesă cree$i un s,a!iu să cree$i situa!ia 'n care să '!i a,arăceva esen!ial.

+n lume e;istă două coli 9loso9ce. Unii cred că omuleste născut ca o esen!ă: coala esen!ialiti&lor. i s,un căomul are un destin 9;. Această idee o au to!i fatalitii.ealaltă coală a,ar!ine 9loso9lor e;isten!ialiti. i cred că

omul nu este născut ca o esen!ă ci doar ca o e;isten!ă.are este diferen!a7 sen!a este ,recum un a)lon unti,ar care va 9 ,us 'n ,ractică. 0u ,o!i face nimic diferitfa!ă de ce este scris 'n el. 0u ai nici o alegere ,rin care săte ,o!i crea singur. ste un ,unct de vedere com,letnecreativ el reduce 9in!a umană la a 9 doar un ro)ot.

ealaltă coală crede că omul nu are o esen!ă el este o

e;isten!ă care tre)uie să 'i cree$e un centru. Tre)uie să tetransformi 'ntr&un ,ântec i să renati singur. 0aterea9$ică nu 'nseamnă totul va tre)ui să renati.

Iisus i&a s,us lui 0icodim: ?ână când nu te nati dinnou nu vei ,ătrunde 'n 'm,ără!ia lui 8umne$eu.@ e'n!elege el ,rin aceasta7 ă tre)uie cumva ca 0icodim sămoară 9$ic7 0u a)solut nu. l 'i s,une că tre)uie să moară

ca ego să dis,ară ca ,ersonalitate tre)uie să moară fa!ăde trecut fa!ă de minte. 8oar atunci se ,oate nate ca oaltă 9in!ă.

+n >rient noi i&am numit ,e ilumina!i dBi/ & cei născu!i adoua oară. Un )udda ,rimete darul vie!ii de la ,ărin!iisăi a,oi a doua natere i&o creea$ă singur.

Miecare dintre noi ,oate alege 'ntre aceste trei

dimensiuni. 8acă alegi una dintre ele )ine'n!eles veio)!ine o anumită integritate dar aceasta esteunidimensională nu este 'ntreagă. 6umea artitilor este'ntr&un fel o)iectivă & 'nsă doar 'ntr&un fel. Un ,ictor



,ictea$ă i ,ictura sa ia natere ca un o)iect a,arte. 8areste i ceva su)iectiv deoarece ,ictorul tre)uie să cree$e,ictura 'n interiorul său 'n su)iectivitatea sa. +nainte ca un,oet să 'i cânte ,oe$ia el este nevoit să o cânte 'ninterioritatea 9in!ei sale. 8e&a)ia du,ă aceea a,are 'n

lumea e;terioară.ste tiin!i9că 'n sensul că arta creea$ă o)iecte i estereligioasă 'n sensul că tot ce creea$ă ea mai 'ntâi esteimaginat vi$ionat 'n interiorul 9in!ei. ste un ,od 'ntretiin!ă i religie. eligia 'nseamnă interioritatea a)solută.ste su)iectivitatea totală.

Acestea sunt cele trei dimensiuni.

8acă devii un om de tiin!ă i ,ier$i contactul cu arta ireligia vei deveni un om unidimensional. Vei 9 o treime nuun 'ntreg. o!i atinge o anumită integritate aa cum ,o!ivedea 'ntr&un Al)ert instein & o individualitate a,arte careare o frumuse!e deose)ită dar un adevăr ,ar!ial.

8e asemenea ,o!i alege să devii un artist: un icassoun Van Cog un eetoven un a)indranat Tagore 'nsă

i atunci... desigur te vei aNa 'ntr&o situa!ie ,u!in mai)ună deoarece arta este lumea de mi5loc. +n tine vei aveai ceva religios nu doar tiin!i9c. 0ici un artist & ,oetmu$ician ,ictor dansator nu ,oate e;ista fără să ai)ă 'nsuNetul său un sâm)ure al religio$ită!ii: 'i va 9 im,osi)il.Mără aceasta nu va ,utea 9 un geniu artistic ci va rămânedoar un tenician.

iar i un om ca Sartre & care este un ateu convins icare nu acce,tă că este religios & este totui religios. l ascris nuvele i ,ovestiri minunate iar toate con!ininterioritatea sa. 8acă nu le&ar 9 trăit 'n interior ele nu ar 9a5uns să 9e create. Acea interioritate este e;,erimentată.

>mul care se 'ndrea,tă s,re lumea artei va avea 'n el icalită!i tiin!i9ce. l va 9 mai logic decât o ,ersoană

religioasă va 9 mai o)iectiv & desigur mai ,u!in o)iectiv ilogic decât un om de tiin!ă. l se va aNa 'ntr&o stare multmai ecili)rată.

ste mai )ine să a,ar!ii lumii artei deoarece aceasta arecâte ceva din toate trei dimensiunile & 'nsă totui nu estetotală.

>mul religios este orientat s,re o singură dimensiune else aNă 'n Aceeai situa!ie ca i un om de tiin!ă.

Al)ert instein este unidimensional Cautama udda lafel. rientul este orientat 'ntr&osingură direc!ie cea religioasă el a suferit foarte mult dealtfel 'n aceeai situa!ie s&a aNat i >ccidentul.

>rientul nu este accidental sărac i 'nfometat singur aales această cale deoarece a negat i a res,ins tiin!a. Anegat ,ână i lumea realită!ii o)iective. Iar dacă lumea

este ilu$orie atunci cum ,oate să mai a,ară tiin!a7 umai ,utea crea tiin!ă din ceva ilu$oriu din ceva care nue;istă7 rin negarea lumii materiale im,licit negidimensiunea tiin!ei. Iar cât tim, va e;ista aceastăatitudine tiin!a nu va ,rinde niciodată rădăcini 'n >rient.<tiin!a va 9 un element străin ceva im,ortat din >ccident.+n India sunt mul!i oameni de tiin!ă care trăiesc 'ntr&un

mod cu totul netiin!i9c. i continuă să consulte astrologi igicitoare se 'm)ăia$ă $ilnic 'n Cange ,entru a le 9 s,ălate,ăcatele i sunt su,ersti!ioi fa!ă de o mie i unul de lucruri& i totui sunt oameni de tiin!ă" <tiin!a a rămas cevasu,er9cial 'n suNetele lor.

>rientul a suferit foarte mult datorită acesteiunidimensionalită!i. >ccidentul 'n scim) a ales calea

tiin!ei 'n detrimentul religiei. >ccidentalii neagă e;isten!asuNetului a lui 8umne$eu. >mul a fost redus la un animaliar 'n ,re$ent este considerat doar o maină un a,arat)iomecanic. >mul i&a ,ierdut toată grandoarea toatăgloria i s,eran!a sa. +n cli,a 'n care cineva 'i ,ierdeinterioritatea 'i ,ierde ,rofun$imea devine su,er9cial.>ccidentalii sunt )oga!i 'n ceea ce ,rivete lucrurile

materiale dar foarte săraci 'n ceea ce ,rivete suNetul &'ninterior săraci 'n e;terior )oga!i.Aceasta este situa!ia.

Iar 'ntre aceste două dimensiuni se aNă câ!iva artiticare au câte ceva din toate. 8ar nici măcar artitii nu suntsatisfăcu!i deoarece ei nu sunt totali & au doar câte ,u!indin toate cele trei dimensiuni. i sunt un fel de ,elerini careum)lă 'n am)ele lumi: 'n cea a tiin!ei i 'n cea a religiei. <i

datorită acestui lucru ei nu ,ot aduce mari contri)u!iitiin!ei i nici religiei. el mult ei vor 9 doar niteornamente nite ,odoa)e conveniente i atât.

u ,ro,un o a ,atra cale. Un om adevărat va 9 itiin!i9c i religios i artist. Acesta este un om s,iritual. Aicieste ,unctul 'n care eu difer fa!ă de instein udda iicasso. Oine minte aceste diferen!e.

udda este unidimensional & )ine'n!eles este cevaminunat" +n ceea ce ,rivete lumea sa interioară el este un=aestru incontesta)il +nsă totui este unidimensional.

l a atins o ,ace i o tăcere i o )eatitudine uimitoaredar nu a contri)uit cu nimic ,entru lumea o)iectivămaterială.

instein a a5utat foarte mult lumea o)iectivă dar 'n ceea

ce ,rivete interiorul a fost o nulitate. l a suferit 'ntreagavia!ă ,entru că a a5utat i a ,ro,us construirea )om)eiatomice. iar i&a scris o scrisoare ,reedintelui american:isenoQer: ?Acum este momentul & dacă nu vom creaaceastă )om)ă atomică ră$)oiul va continua ani de $ile ivor ,ieri sute de mii de oameni. Singurul lucru care ,oateo,ri ră$)oiul este )om)a atomică.@

Iar odată ce ,uterea & oricare ar 9 ea & a5unge 'n mâinile,oliticienilor aceasta nu mai ,ot 9 controlată. i se vorfolosi de ea i nimeni nu 'i va ,utea 'm,iedica să ofolosească. Iar ,oliticienii sunt cei mai stu,i$i oameni &foarte 'ncuia!i i o)sesivi.

>dată ce )om)a atomică a a5uns la mâna ,oliticieniloramericani ei au tre)uit să o folosească. <i când acele două

)om)e au fost aruncate asu,ra oraelor Birosima i0agasaEi Al)ert instein a suferit foarte mult. +ntreaga savia!ă s&a căit ,entru ce a făcut.

+n ultimele sale cli,e cineva l&a 'ntre)at: ?8acă8umne$eu !i&ar oferi ,osi)ilitatea ai mai dori să 9i 9$ician'ntr&o via!ă viitoare7@

l a răs,uns: ?0u a)solut nu" =ai degra)ă a dori să 9uinstalator decât 9$ician. =i&a a5uns" u nu am fost o

)inecuvântare ,entru lume ci un )lestem"@u siguran!ă instein a a5utat foarte mult omenirea dar'n ceea ce ,rivete interioritatea sa el a fost o nulitate. o!ide!ine multe lucruri 'nsă atâta tim, cât nu te ,ose$i ,etine 'nsu!i eti un nimic. o!i avea orice dar fericirea nua,are ,rin lucruri e;terioare. Mericirea este o i$vorâreinterioară este o tre$ire a energiilor tale interioare. ste o

dete,tare a suNetului.udda a contri)uit foarte mult 'n dimensiuneasu)iectivită!ii. A fost un maestru ,rin e;celen!ă. >rices,une el este a)solut adevărat 'nsă rămâne cevaunidimensional & nu uita acest lucru.

fortul meu este acela de a crea o a ,atra cale: o 9in!ăcare să 9e ,unctul de uniune al tuturor dimensiunilor un

om care să de!ină toate cele trei fa!ete ale lui 8umne$eu.Un om care să ai)ă o minte logică aa cum este necesar 'ntiin!ă care să 9e ,oetic aa cum se cere 'n lumea artei icare să 9e meditativ i contient aa cum cer ilumina!ii.

Acest al ,atrulea ti, de oameni re,re$intă s,eran!aumanită!ii. 8acă omul mai dorete să mai e;iste ,eaceastă ,lanetă atunci tre)uie să cree$e o sinte$ă 'ntre

aceste trei dimensiuni. <i această sinte$ă re,re$intă a,atra cale.u vor)esc des,re udda =aavira Iisus atan5ali

6ao T$u i mul!i al!ii dar !ine minte: to!i acetia suntunidimensionali.

u caut să 'm)ogă!esc via!a oamenilor ,rin 'nvă!ăturileacestor mari =aetri 'nsă ei nu re,re$intă 9nalul. A dori

ca to!i cei care mă ascultă să ,ătrundă i 'n altedimensiuni. Tocmai de aceea noua comună va 9 un loc de 'ntâlnire

'ntre >rient i >ccident a su)iectivită!ii cu o)iectivitatea.

+n noua comună vom avea oameni de tiin!ă artiti ,oe!i,ictori mu$icieni meditatori Fogini mistici & toate ti,urilede energii se vor 'ntâlni i vor da natere unui adevăratNuviu s,iritual. <i acelai lucru 'l doresc ,entru 'ntreagaumanitate.

udda i to!i =aetrii vor 9 'ncor,ora!i 'n această nouădimensiune tocmai de aceea i vor)esc des,re ei. <idesigur a treia dimensiune cea religioasă este cea maiim,ortantă dintre toate. Mără ea totul ar 9 li,sit de suNet.

Sutrele de astă$i:*rostul este neatent şi nepăsător,Dar înţeleptul îşi păeşte atenţia

0a pe cea mai de preţ comoară.udda denumete un om ca 9ind ,rost nu ,entru căeste ignorant nu ,entru că este li,sit de cunoatere cidatorită fa,tului că este incontient se com,ortă ca i cumar 9 adormit. >ricine ac!ionea$ă fără să 9e atent i fără să9e contient este un ,rost. uvântul acesta are o conota!ies,ecială: incontien!ă neaten!ie & aceasta este de9ni!ia ,e

care o dă udda cuvântului ?,[email protected] ,rost va merge ,rin via!ă ca i cum ar 9 un fulg 'n)ătaia vântului. l nu va ti cine este nu va ti de undevine i 'ncotro se 'ndrea,tă. l urmea$ă or)ete mul!imeadin 5urul lui i trăiete com,let accidental fără să cauteadevărul realitatea. +ncă nu este un individual 'ncă nu areo inteligen!ă autentică ci doar urmea$ă sfaturile ,ărin!ilor

,reo!ilor 'nvă!ătorilor ,oliticienilor. l nu are nici cea maivagă idee de ce se aNă aici ce face i de ce face acelelucruri. 0u 'i ,une niciodată nici un fel de 'ntre)ări.

Astfel de 'ntre)ări sunt foarte inconforta)ile ,entru el & 'icreea$ă an;ietate. l doar crede or)ete 'n răs,unsurile,rimite de la al!ii i nu se 'ndoiete niciodată de ele. 8arasta nu 'nseamnă că a a5uns să ai)ă 'ncredere ci ,ur i

sim,lu 'i re,rimă 'ndoielile deoarece acestea 'lnelinitesc 'i creea$ă disconfort.Un ,rost va rămâne un indus un musulman un cretin.

l nu se va 'ntre)a niciodată nimic. 0u va ,ătrunde

niciodată 'n el 'nsui nu va 'nce,e să e;,lore$e să seaventure$e 'n necunoscut & via!a sa este com,let li,sită deaventură. l este ,recum o oaie ,e care nu o ,o!i convingesă 'i ,ărăsească turma.

Un ,rost ,oate 9 ,lin de cunoatere & de fa,t

'ntotdeauna este. l ,oate 9 un mare erudit un scolasticun renumit ,rofesor & ,rin aceasta 'i ascunde ,rostia istu,iditatea. Acumulând informa!ii ,e circumferin!ă 'iascunde ignoran!a din interior.

;istă două ti,uri de oameni: cei care cunosc i cei carenu cunosc. rimii cunosc foarte multe dar nu tiu nimic &au un fel de cunoatere ignorantă. el de&al doilea ti, nu

cunosc nimic dar au un fel de ignoran!ă cognitivă.ând udda folosete cuvântul ?,rost@ el nu se referăla această a doua categorie & deoarece udda nu acunoscut nici el foarte multe la fel ca i Iisus i =aomed.i au fost oameni foarte sim,li i inocen!i. 8ar sim,litateai inocen!a lor au fost atât de ,ure 'ncât au reuit să,ătrundă 'n mie$ul interior al 9in!ei lor. i au fost ca,a)ili

să cunoască adevărul au reuit să ,enetre$e 'n centrule;isten!ei lor. i nu sunt cunoscători nu sunt 'nvă!a!i.unoaterea lor nu are nimic de&a face cu scri,turile.unoaterea lor a a,ărut ,rin aten!ie i o)servare. Oineminte: cunoaterea adevărată a,are ,rin medita!iecontienti$are aten!ie o)servare. Iar cunoaterea irealăa,are ,rin 'nvă!area scri,turilor. o!i recita mii de scri,turi

dar 'n ceea ce ,rivete realitatea vei rămâne un ,rost.8acă vrei 'ntr&adevăr să cunoti atunci tre)uie să '!i'nlături toată cunoaterea tre)uie să de$ve!i ce ai 'nvă!at.Vei 9 nevoit să redevii ignorant să devii ,recum un co,ilcare ,rivete ,lin de minună!ie i uimire tot ce 'i a,are 'nfa!a ocilor. <i atunci vei 9 ca,a)il nu doar să '!i cunoti,ro,ria 9in!ă ci i 9in!a din e;isten!ă... 9in!a din s,atele

co,acilor animalelor ,ăsărilor ,ietrelor i stelelor. ândreueti să te cunoti ,e tine vei cunoate tot ce e;istă.8umne$eu este doar un alt nume ,entru tot ce e;istă.

*rostul este neatent şi nepăsător. rin ?neaten!ie@ i?ne,ăsare@ udda 'n!elege tot incontien!ă. Un ,rost ,uri sim,lu nu tie ce face. l continuă să rămână ocu,at cutot felul de lucruri doar ,entru a nu sta degea)a. 0icimăcar ,entru o singură cli,ă nu ,oate rămâne neocu,at

neanga5at 'ntr&o ac!iune. <i 'n ,lus 'ntotdeauna caută săse aNe 'n com,ania cuiva deoarece se teme să rămânăsingur cu el 'nsui 'i este frică de singurătate.

Unui ,rost 'i este frică să ,ătrundă 'n a)isul 9in!ei saledeoarece acolo va vedea că tot ce cunoate nu are nici oim,ortan!ă. unoaterea informa!iile i teoriile sale suntcom,let inutile 'n lumea interioară. l se aga!ă de e;terior

deoarece acolo simte că este cineva. +n lumea interioarăeste un nimeni.>)servă&i ,e cei din 5urul tău" 8e fa,t aceasta este cea

mai mare reali$are: aea$ă&te ,e marginea unui drum iurmărete&i ,e oameni. e fac ei7 8e ce fac acele lucruri7<i a,oi o)servă&te ,e tine & de ce faci ceva7 entru ce7

Un )ăr)at intră cu o femeie 'n camera acesteia de la

otel. Amândoi se de$)racă dar ea 'i s,une: ?=ai 'ntâivreau să mă alergi" Altfel nu mă ,ot e;cita"@ Tim, de două ore )ăr)atul o aleargă ,e femeie ,rin

cameră 'nsă nereuind să o ,rindă ,leacă de$gustat.A doua seară stând 'n olul otelului )ăr)atul vede

cum aceeai femeie aga!ă un alt )ăr)at i urcă 'm,reună 'ncameră. ăr)atul urcă re,ede ,e scara de incendiu i

'nce,e să 'i ,rivească ,rin geam. Miind 5alu$ele trase el nu,utea să le vadă decât ,icioarele. Tim, de câteva minutenu a vă$ut decât câteva ,icioare alergând 'ncoace i 'ncolo.Atunci )ăr)atul 'i s,une cu voce tare: ?8egea)a nu ,ot săvăd nimic.@

?=ai stai ,u!in@ & se aude o voce din s,atele lui. ?8acă ai9 vă$ut aseară cum un ,ăm,ălău a alergat&o două ore ,rin

cameră i a,oi a ,lecat"@8e ce fac oamenii astfel de lucruri7 ur i sim,lu doaraleargă du,ă cai ver$i ,e ,ere!i 'ncearcă dis,era!i săa5ungă undeva dar nu tiu de ce doresc acest lucru. +n

acest fel oamenii aleargă incontien!i du,ă )ani du,ă,utere du,ă faimă. Iar când a5ung să le ai)ă nu tiu ce săfacă cu ele.

> femeie 'i s,une alteia: ?0u '!i este teamă că te 'neală)ăr)atul7 'l văd mereu că aleargă du,ă femei"@

ealaltă 'i răs,unde râ$ând: ?0u 'mi fac gri5i ,entru căeste ca i cum ar alerga un câine du,ă maini. ând uncâine a5unge să ,rindă din urmă o maină se va o,ri i nuva ti ce să facă mai de,arte. Aa este i )ăr)atul meu"@

Asta este situa!ia. ineva dorete să devină faimos i 'iva irosi 'ntreaga via!ă ,entru acest lucru iar când devinefaimos nu va ti ce să facă. 8e fa,t ciar va dori să

redevină necunoscut deoarece simte că nu se mai ,oaterela;a. ând era necunoscut ,utea să meargă oriunde fărăsă 9e urmărit de nimeni. +nsă când este faimos ,ur isim,lu nu mai are via!ă ,articulară. To!i 'ncearcă să 'i,ătrundă 'n intimitate. 0u mai ,oate râde nu mai ,oatevor)i le5er... totul va 9 di9cil.

iar 'n urmă cu câteva $ile ,reedintele GimmF arter

a s,us că dacă DennedF va 'ndră$ni să candide$e 'm,otrivalui ?'l va )ate la fund@. Acum toată lumea 'l condamnă,entru aceste cuvinte. rice se ,oate transforma 'ntr&o crimă.

Un câtigător al ,remiului 0o)el este un )un al tuturor

tre)uie să a,ară la televi$iune 'n s,ectacole 'n $iare & i va9 o)ligat să se com,orte aa cum 'i cer ceilal!i. Via!a lui,rivată va 9 ca i ine;istentă.

=ul!i oameni au )ani... i nu tiu ce să facă cu ei.>mul care trăiete la 'ntâm,lare este un ,rost. >mul

'n!ele,t trăiete contient 9ecare ,as 'l face cu mareaten!ie. Via!a sa este o constantă căutare a adevărului. l

nu se rătăcete ci rămâne atent 'n 9ecare ac!iune a sa & iasta nu datorită celorlal!i. l este atent ,entru că doar aa,oate 9 integrat ,oate deveni cristali$at.

rostul este neatent i ne,ăsător. Un om 'n!ele,t se'ngri5ete de sine de via!a sa i de ceilal!i din 5urul său. leste atent la totul deoarece ,re!uiete via!a. l tie căvia!a este un cadou oferit de 8umne$eu ,entru a crete,entru a evolua el tie că nu tre)uie să 'i irosească tim,ul

rătăcind incontient 'ncolo i 'ncoace.> ,rostituată reformată s&a alăturat Armatei Salvării iacum stătea ,e stră$i ,entru a se destăinui oamenilor i a&i'ndemna s,re credin!ă: ?>)inuiam să mă arunc 'n )ra!ele)ăr)a!ilor al)i negri cine$i engle$i. 8ar acum staunumai 'n )ra!ele 8omnului Iisus.@

?Aa surioară@ & 'i strigă un )e!iv & ?i&ai ,e to!i la rând"@

>)servă&i ,e oameni i o)servă&te i ,e tine i veirămâne sur,rins când vei vedea cât de incontient tecom,or!i. ât de negli5ent i ne,ăsător" 0imeni nu ascultăce i se s,une nimeni nu vede realitatea. >cii ne sunt'nce!oa!i min!ile ne sunt ,line de confu$ie 9in!ele noastrenu au nici un fel de claritate. Am ,ierdut orice urmă declaritate de sen$itivitate.

Miecare rostete tot felul de cuvinte ,e care nu le doretei a,oi suferă de ,e urma lor. Miecare s,une e;act ceea cenu dorete să s,ună. ontinuăm să facem tot felul delucruri ciar i atunci când tim )ine că nu dorim să lefacem. > for!ă necunoscută ne 'm,inge la ac!iune. iardacă uneori ne decidem să nu mai facem sau să nu mais,unem anumite lucruri totui le facem & 'm,otriva

deci$iilor noastre. 0imeni nu are voin!ă nimeni nu 'i !ine,romisiunea nimeni nu este otărât.Memeia tia că mai are de trăit doar câteva ore aa că

'i ceamă so!ul lângă ea i 'i s,une ultima rugăminte:?<tiu că nu te&ai 'n!eles niciodată cu mama dar vrei să 'mires,ec!i o ultimă dorin!ă i să mergi s,re cimitir 'n aceeaimaină cu ea7@

ine@ & 'i s,une trist )ăr)atul. ?8ar să tii că 'mi va stricatoată $iua"<i aceasta nu este doar o glumă & 'n 9ecare $i se

'ntâm,lă aa ceva. Miecare rostete cuvinte ,e care nu le

dorete i 'i dă seama de ce a făcut doar când răul a fostde5a 'nfă,tuit. uvinte rostite incontient.

Acel )ăr)at ,oate că sim!ea 'n interior să 'i aratedragoste i afec!iune iu)itei sale: ?Mără tine 'mi va 9im,osi)il să trăiesc. 8e acum 'nainte o ,arte din mine va

muri odată cu tine... @ & 'nsă 'n acele momente a uitat totul.*rostul este neatent şi nepăsător, dar înţeleptul îşipăeşte atenţia ca pe cea mai de preţ comoară. Un ,rostva rămâne un sclav al instinctelor al dorin!elorincontiente al o)iceiurilor al societă!ii 'n care s&a născut.8acă vecinul 'i cum,ără o maină nouă i el va tre)ui să'i cum,ere o altă maină & ciar dacă nu are nevoie de ea.

8acă vecinul 'i cum,ără o casă de vacan!ă el va face tot,osi)ilul & ciar dacă nu are )ani & să 'i cum,ere o casă devacan!ă. goul său se va sim!i 5ignit.

>amenii trăiesc 'ntr&un mod cu totul ,rostesc. Miecareimită ,e 9ecare. 0imeni nu este atent la el 'nsui i la ce se,etrece 'n 5urul său.

scimoii au o tradi!ie minunată ,rin care 'n ,rima $i

a unui nou an 9ecare familie 'i face ordine 'n casă iaruncă tot ce este inutil i nenecesar. Sunt ,ăstrate doarlucrurile a)solut necesare iar cele care sunt inutile suntdăruite celor care au nevoie de ele.

asele 'n care trăiesc escimoii sunt cele mai curatedin lume ele au o ,uritate deose)ită & nu con!in nici unlucru inutil. Sunt s,a!ioase & mici dar s,a!ioase i 'n ele

e;istă doar strictul necesar...rivete 'n casa 'n care locuieti: ciar ai nevoie detotul7 8e ce ai adunat lucruri de care nu te folosetiniciodată7 Sau aduni i tu tot felul de nimicuri ,entru căaa fac i ceilal!i din 5urul tău7

Un om atent i contient devine stă,ânul ,ro,riei salevie!i. l trăiete călău$indu&se du,ă lumina sa interioară

nu du,ă cum vede la al!ii. l trăiete du,ă ,ro,riile salenevoi. <i !ine minte: aceste nevoi nu sunt multe. 8acă eti'n!ele,t atent vei duce o via!ă ,lină de mul!umire o via!ăsim,lă.

8ar când imi!i atunci via!a !i se va com,lica inutil. <i eunu dau nici un fel de indica!ii ce tre)uie ,ăstrat i cetre)uie aruncat. 0u doar tre)uie să ,riveti la tine 'nsu!i i'n casa 'n care locuieti i să '!i ,ăstre$i singur ceea ce ainevoie. Aceasta este calea unui sannFasin.

u nu sunt 'n favoarea renun!ării la lucrurile materialedar sunt cu siguran!ă 'm,otriva ,ăstrării gunoaielor. )servă&!i mintea i ve$i ce este strict necesar 'n ea.ăstrea$ă doar acele gânduri i dorin!e care te ,ot face'ntr&adevăr fericit i )eati9c.

+nainte să '!i doreti ceva gândete&te de trei ori... i veirămâne sur,rins. 8intr&o sută de dorin!e -- sunt com,leta)surde i inutile. le doar te men!in ocu,at aceasta estefunc!ia lor. le nu '!i ,ermit să rămâi cu tine 'nsu!i itocmai ,entru acest motiv sunt e;trem de ,ericuloase.8atorită lor '!i vei irosi via!a i vei muri incontient.

... 1nţeleptul îşi păeşte atenţia.

Am au$it că doi so!i au fost 'nne)uni!i de ,re$en!afratelui so!iei care venise să ,etreacă la ei un QeeE&endiar du,ă ase luni se aNa tot 'n casa lor. entru a scă,a deel ei s&au otărât să 'nscene$e o ceartă. So!ia tre)uia să,ră5ească un ,ui i so!ul tre)uia să ,retindă că acesta era,rea ,ră5it. Atunci 'l vor 'ntre)a ,e fratele femeii care esteo,inia lui. 8acă el ar 9 s,us că ,uiul nu era ,rea mult

,ră5it so!ul i&ar 9 s,us să ,lece din casa lor. 8acă i&ar 9 datdre,tate so!ului atunci so!ia l&ar 9 dat afară. 0u aveaucum să dea gre"

Seara totul 9ind ,us la ,unct se aea$ă cu to!ii la masăi imediat so!ul 'nce,e să strige că ,uiul este ars iar so!iasă argumente$e că nu este adevărat. Mratele ei stăteatăcut i ,rivea 'n farfurie. rusc so!ii s&au o,rit din ceartă

i l&au 'ntre)at: ?BarrF tu ce cre$i7 ine are dre,tate7@BarrF atingând cu furculi!a co,anul ,uiului le s,une:?0u tiu dar cred că am să mai rămân 'ncă trei luni la voi"@

Tre)uie să 9 fost un om foarte atent. l nu a că$ut 'naceastă ca,cană su)tilă. 8acă nu ar 9 fost contient cusiguran!ă ar 9 ,ierdut. l nu i&a a9rmat o,inia ci doar aarătat un fa,t: ?red că voi mai sta trei luni.@

Trăiete atent i contient i nu vei cădea niciodată 'n

vreo ca,cană. Trăiete incontient i te vei 'm,iedica la9ecare ,as de fa,t ciar te vei ,ră)ui la ,ământ. <inimeni altcineva nu este res,onsa)il ,entru aceasta.

Dar înţeleptul îşi păeşte atenţia ca pe cea mai de preţ comoară. >rice ar face el va face ,e de,lin atent icontient. +n scim) omul o)inuit face totul 'n modincontient i mecanic.

>mul a devenit ,rea mecanic. onduci maina fume$ivor)eti cu un ,rieten iar 'n interior te gândeti la o mie iunul de lucruri =a5oritatea accidentelor se ,roduc tocmaidatorită acestui lucru. +n 9ecare an mor $eci de mii deoameni 'n accidente de maină de avion de tren. Adolf Bitler nu a ucis atât de mul!i oameni câ!i au murit 'naccidente. <i cine cau$ea$ă acest lucru7 ;act

com,ortamentul lor mecanic.e ,utem face7 0u este nimic di9cil. ând mănânci te'ndo,i i nu acor$i nici o aten!ie actului de a mânca. ândfaci dragoste nici măcar nu ,riveti ci,ul iu)itei sauiu)itului. Ai devenit ,rea insensi)il continui să trăietifăcând gesturi goale li,site de orice semni9ca!ie. <i ele nuvor avea nici o semni9ca!ie atâta tim, cât nu eti atent.

6umina contienti$ării dă valoare lucrurilor le conferăe;traordinaritate. Atunci lucrurile minore vor 9e;traordinare. ând un om atent sensi)il ,lin de iu)ireatinge o ,iatră aceasta devine cel mai mare i mai ,re!iosdiamant. Iar când un om incontient atinge un diamant el'l transformă 'ntr&o )anală ,iatră. ontienti$area i aten!iadă valoare vie!ii 'i conferă semni9ca!ie.

=ul!i oameni 'ntrea)ă: ?are este sensul vie!ii7@ine'n!eles acest sens a fost ,ierdut deoarece ei i&au,ierdut contienti$area & iar aceasta este cea mai de ,re!comoară.

l nu se lasă ,radă dorin!elor.e 'n!elege udda ,rin ?dorin!ă@7 )inte. A dori

'nseamnă a nu mai 9 aici&acum. A dori 'nseamnă a te'ndre,ta s,re un viitor care nu e;istă. A dori 'nseamnă afugi din ,re$ent. 8orin!a este ecivalentă cu mintea. +n

terminologia )udistă dorin!a 'nseamnă minte.<i dorin!a 'nseamnă i tim,. <i nu mă refer la tim,ul9$iologic ci la cel ,siologic. um '!i cree$i tim,ul 'nminte7 rin dorin!ă. Te gândeti să faci ceva mâine i astfelai creat viitorul $iua de mâine nu e;istă. +nsă tu doreti săfaci ceva mâine i astfel cree$i un mâine ,siologic.

<i oamenii creea$ă $eci de ani 'n viitor. i ciar se

gândesc ce or să facă du,ă moarte. Se ,regătesc ,ână i,entru asta" <i ciar aceste ,ersoane sunt considerate a 9religioase & nu sunt" 8orin!a te ia din aici-acum i aceastaeste singura realitate.

Tocmai de aceea udda s,une: 2l nu se lasă pradădorinţelor . Un 'n!ele,t nu se va 'ndre,ta niciodată s,reviitor el trăiete 'n ,re$ent. Iar a trăi 'n viitor 'nseamnă a

avea o via!ă falsă.> actri!ă renumită 'l refu$ă ,e un tânăr care 'i tot făceaavansuri ,e motiv că este evreu. +ntr&o $i tânărul 'i s,unecă este ,regătit să 'i ofere o sută de mii de franci 'nsăactri!a ,entru a&i arăta cât de ,u!in o interesea$ă )anii lui'i s,une că va face dragoste cu el cât tim, vor arde acele)ancnote.

A doua $i tânărul vine cu )anii 'i aran5ea$ă i le dă focdu,ă care sare imediat 'n ,at lângă actri!ă. 8u,ă ce s&atransformat 'n cenuă ultima )ancnotă actri!a 'l dă imediat5os din ,atul ei.

?>ricum te&am avut@ & 'i s,une el triumfător.a $âm)ete i 'i s,une: ?8a dar cei o sută de mii de

franci ai tăi au devenit acum cenuă.@

Kâm)ind i a,rin$ându&i o !igară tânărul 'i s,une: ?<ice contea$ă7 >ricum erau fali"@>mul care trăiete 'n viitor duce o via!ă falsă. l nici

măcar nu trăiete ci doar ,retinde că este viu. S,eră



visea$ă 'i imaginea$ă 'nsă nu trăiete cu adevărat. Iarviitorul nu e;istă doar ,re$entul e;istă. Tot ceea ce e;istăeste aici&acum i nu ,o!i scă,a niciodată de ,re$ent.Singura ieire este tanha ceea ce udda denumete?dorin!a@ & numai aa ,o!i evada din real 'n ireal.

ste foarte straniu dar mul!i 'i consideră ,e sannFasiniimei nite lai. i s,un că ,rin medita!ie nu faci altcevadecât să fugi de lume. ste un nonsens" =edita!ia estesingura care te ,oate men!ine 'n ,re$ent ,rin ea nu ,o!ifugi de lume ci sca,i de gândurile i de dorin!ele care te'nde,ărtea$ă de via!ă. A medita 'nseamnă a te rela;a 'n,re$ent 'n cli,a actuală. +nsă to!i aceia care condamnă

medita!ia de fa,t ei nu fac altceva decât să condamnevia!a.A medita 'nseamnă a trăi cu adevărat. A te lăsa cu,rins

de dorin!e 'nseamnă a fugi de via!ă.2l nu se lasă pradă dorinţelor.2l mediteaă.Un om 'n!ele,t revine mereu 'n ,re$ent. =intea sa nu va

$)ura 'n viitor sau 'n trecut. +ncet&'ncet el 'i 'nva!ă minteasă trăiască acum&aici i astfel i se va descide o fereastră,rin care va vedea cum arată cerul. Atunci ,entru ,rimadată va sim!i răcoarea ,loii i căldura soarelui va sim!i)ri$a vântului i ,arfumul Norilor. Atunci va 'nce,e să simtăvia!a deoarece meditea$ă. entru el via!a nu va mai 9doar o idee sau un cuvânt fad ci o realitate tangi)ilă o

energie care curge. l este via!a.2l mediteaă... udda nu este 'n favoarea rugăciuniideoarece aceasta este tot un fel de dorin!ă. ând te rogidoreti. ugăciunea este mereu 'ndre,tată s,re viitor esteo cerin!ă o rugăminte. Indiferent ce anume ceri & )ani sauiluminare & rugăciunea rămâne o dorin!ă. ere i te&ai'nde,ărtat de tine 'nsu!i. =edita!ia este o stare de non&

cerere de non&gândire. ugăciunea 'ncă face ,arte dingândire 'ntr&adevăr este minunată dar rămâne limitată lanivelul gândirii. > 'ncisoare oricât de frumoasă ar 9rămâne tot o 'ncisoare.



> minte care este ,lină de rugămin!i nu va treceniciodată ,rintr&o transformare radicală. Iar o rugăciunecare i$vorăte dintr&o astfel de minte nu ,oate avea ocalitate diferită de mintea din care a răsărit. um te ,o!iruga ,entru ceva care este diferit de tine7

ugăciunea '!i va reNecta ,ro,ria gândire. um ,o!itrece dincolo de minte7 ugăciunea se reali$ea$ă la nivelulmin!ii. 8oar medita!ia te duce dincolo de minte.

=edita!ia este o stare a non&min!ii. ugăciunea este ostare a min!ii religioase 'n care mintea 'ncă mai continuăsă e;iste. Iar când aceasta este 'm,odo)ită cu tot felul deornamente i ,odoa)e religioase ea devine foarte

,ericuloasă.Un )ăie!el se rătăcete de ,ărin!ii lui 'n tim, ce se aNaucu to!ii la un ,icnic. 8evenind din ce 'n ce mai 'ns,ăimântati temându&se să nu 'i a,ară 'n fa!ă un animal săl)atic din,ădure )ăie!elul 'nce,e să se roage: ?8ragă 8umne$eulete rog a5ută&mă să a5ung la mămica i la tăticu i '!i ,romitcă nu voi da niciodată 'n surioara mea mai mică"@

+n tim, ce stătea 'n genunci i se ruga o ,asăre $)oară,e deasu,ra lui i se găină!ea$ă 'n ,almele sale. ăie!elule;aminând atent găina!ul 'i 'ndrea,tă ocii s,re cer is,une: ?8oamne te rog nu !i&am cerut acest raat. iarm&am rătăcit" rede&mă.

ugăciunea '!i manifestă starea min!ii rugăciunea estedoar o dorin!ă mentală. a nu te ,oate a5uta să te

transformi. =edita!ia este singura modalitate ,rin care ,o!isă transcen$i mintea.e este medita!ia7 uvântul ?medita!ie@ este adeseori

asemuit contem,lării. =edita!ia nu este contem,lare.udda folosete cuvântul sammasati. Acesta a fost tradus,rin medita!ie ,rin contienti$are aten!ie gândire corectăo)servare & 'nsă de fa,t nu e;istă un cuvânt care să ai)e

acelai sens.Iată ce 'nseamnă sammasati: contiin!ă ,ură fără niciun con!inut. +n interior nu mai e;istă nici un gând nici odorin!ă nici o idee. +n sammasati nu&l contem,li ,e

8umne$eu nu te focali$e$i asu,ra nici unui lucru nu '!i'ndre,!i aten!ia asu,ra naturii scri,turilor oamenilor. 0ucontem,li nimic" 0u te concentre$i asu,ra nici unui o)iect.ur i sim,lu nu faci nimic" =intea este com,let goală i tudoar 9in!e$i 'n acea goliciune. ste o ,re$en!ă ,ură o

rela;are totală. Aceasta 'n!elege udda ,rin medita!ie.0imeni nu a mai a5uns ,e culmi atât de măre!e cum aa5uns udda. 0imeni nu a ,utut să e;,rime atât deminunat ce este medita!ia. =ul!i au reali$at iluminarea darnici unul dintre ei nu au ,utut 9 atât de e;,resivi atât deca,a)ili să convertească mesa5ul su,rem. 2l nu se lasăpradă dorinţelor. 2l mediteaă.

3i prin hotăr"rea sa de neclintit 2l descoperă ade!ărata $ericire.eatitudinea este fericirea adevărată. eea ce oamenii

consideră fericire nu este altceva decât suferin!ă. To!i cred că ,lăcerea distrac!ia i amu$amentul

'nseamnă a 9 fericit. 0u este aa & acestea sunt doar)ucurii momentane. Adevărul are o calitate a,arte: aceea a

eternită!ii. eva adevărat este etern ceva fals estemomentan.Adevărata fericire este desco,erită doar 'n cli,a 'n care

mintea 'ncetea$ă com,let să mai func!ione$e. a nu,rovine din e;terior ci răsare din străfundurile 9in!ei tale.8evine un fenomen luminos & o fântână a )eatitudinii.

2l în!ine dorinţa :

3i din turnul înţelepciunii sale*ri!eşte imparţial<a mulţimile pline de su$erinţă.2l stă pe !"r$ul unui munte3i pri!eşte la cei a9aţi /os în !ale.ând cineva devine un )udda & adică a de,ăit dorin!a

egoul mintea tim,ul & el nu mai a,ar!ine acestui ,ământ.

Va continua să trăiască la fel ca oricare om dar suNetul săuse 'nal!ă undeva de,arte ,e un vârf 'nalt de unde ,rivetedetaat violen!a lăcomia am)i!ia i ne)unia oamenilor...

care 'i irosesc o mul!ime de o,ortunită!i. +n 9in!a sa a,arecom,asiunea. asiunea sa se transformă 'n com,asiune.

asiune 'nseamnă a te folosi de cineva & i tocmaiaceasta este funda!ia imoralită!ii. A te folosi de cineva estecel mai imoral act ,e care 'l ,o!i face. +nseamnă

e;,loatare. <i tocmai aceasta numesc oamenii a 9 iu)ire:so!ul se folosete de so!ie so!ia de so! co,iii se folosescde ,ărin!i ,ărin!ii de co,ii & iată ce numesc oamenii a 9iu)ire"

0u aceasta nu este iu)ire ci doar o strategie a min!ii.ste otravă aco,erită de miere. ste ceva de$gustător.Această iu)ire este de$gustătoare. Tocmai de aceea

'ntreaga lume arată de$gustător. ste o iu)ire )olnavă. aa 'm)olnăvit suNetul oamenilor.e măsură ce medite$i ,ătrun$i 'n al doilea stadiu & 'ntr&

o stare 'n care iu)irea dis,are. ste o fa$ă neutră un fel de,unct mort & aa cum este ,unctul mort dintr&o cutie devite$e la o maină. Acela care se 'ndrea,tă s,re starea de)udda va trece 'n mod inevita)il ,rin acest ,unct mort 'n

care nu va 9 nici iu)itor i nici ,lin de com,asiune va 9com,let rece.Iar când se atinge starea de )udda atunci este

desco,erită fântâna )eatitudinii in9nite & ais dhammosanantano ,rinci,iul eternită!ii comoara ine,ui$a)ilă ae;isten!ei. Iu)irea revine & de fa,t atunci este ,entru,rima oară când ,o!i iu)i cu adevărat. Aceasta este

com,asiunea. Atunci '!i vei revărsa com,asiunea asu,ratuturor oricine se va aNa 'n ,rea5ma ta va sim!i vi$iunea tainterioară.

*lin de atenţie printre cei neli/enţi,Trea printre cei adormiţi.7apid şi ail ca un cal de curse'trăbate în !iteă c"mpurile.

<i când ai devenit ferm sta)ilit 'n medita!ie i iu)ire numai ,o!i cădea victimă somnului i viselor. ămâi trea$ciar i 'n tim, ce dormi. Atunci via!a ta va 9 ,recum o



săgeată eli)erată dintr&un arc 'ncordat & vei $)ura cu vite$aluminii s,re !elul 9nal. entru ,rima oară devii o 9in!ă.

7apid şi ail ca un cal de curse el străbate în !iteăc"mpurile. *lin de atenţie printre cei neli/enţi, trea printre cei adormiţi. Aceasta este!i diferen!a 'ntre udda

i un om o)inuit. eilal!i doar visea$ă i dorm nu trăiesccu adevărat doar s,eră ca 'ntr&o )ună $i să a5ungă sătrăiască & iar acea $i nu va veni niciodată.

Un )udda este trea$. iar i atunci când doarme el nuvisea$ă. ând dorin!ele dis,ar visele dis,ar i ele. Viselenu sunt altceva decât dorin!e trans,use 'n lim)a5ulsomnului. Un )udda doarme ,e de,lin atent. Mlacăra

continuă să ardă 'n interiorul său. or,ul are nevoie deodină dar nu i esen!a lui & energia este ine,ui$a)ilă.Acolo 'n centrul 9in!ei sale o Nacără va arde 'n,ermanen!ă. ircumferin!a este cu,rinsă de somn darlumina va străluci 'n continuare.

>amenii sunt adormi!i ciar i atunci când sunt tre5iilumina!ii sunt tre5i ciar i atunci când dorm.

*rin obser!are şi atenţie,+ndra a de!enit reele eilor.0"t de minunat este să obser!i,0"t de stupid este să dormi.

n bhi66hu care îşi păeşte mintea3i se teme de "ndurile nedorite.*rin $ocul atenţiei sale

Arde toate leăturile.?iEEu@ este cuvântul folosit de udda ,entru

sannFasin. u nu am ales acelai cuvânt ca el dintr&unmotiv anume. ?iEEu@ din ,unct de vedere literar'nseamnă ceretor.

udda a renun!at la regatul i ,alatul său i a devenit

un ceretor. 8ar )ine'n!eles el nu era un ceretoroarecare când ,ăea el ,ăea ,recum un 'm,ărat & eramult mai gra!ios i mult mai )ogat decât 'n tim,ul 'n careera ,rin!. +nsă datorită fa,tului că a renun!at la tot ce avea

oamenii au 'nce,ut să 'l numească bhi66hu ceretor. <i'ncet&'ncet această denumire le&a fost acordată idisci,olilor săi.

u nu vreau ca sannFasinii mei să 9e considera!iceretori. u doresc ca to!i cei care sunt lângă mine să 9e

nite adevăra!i stă,âni. Acesta este motivul ,entru caream ales termenul ?sannFasin@. Un sannFasin este acelacare tie să trăiască care tie să cele)re$e nu să renun!e.

n bhi66hu care îşi păeşte mintea şi se teme de"ndurile nedorite, prin $ocul atenţiei sale arde toateleăturile.

8a medita!ia este ,recum un foc & ea '!i transformă 'n

cenuă gândurile dorin!ele amintirile arde 'ntregul trecuti 'ntregul viitor. a arde mintea i egoul i elimină tot ceeace cre$i că eti. ste o moarte i o renatere o cruci9carei o re'nviere. ti născut ca nou. +!i ,ier$i com,let veceaidentitate i o)!ii o nouă vi$iune asu,ra vie!ii.

Această vi$iune este ceea ce se 'n!elege ,rin dhammaTao 8umne$eu logos. o!i să alegi orice nume doreti

deoarece este ceva nenumit i fără&de&formă. 8e fa,t nuse ,oate s,une nimic des,re Acela ,ot 9 făcute doarcâteva indica!ii.

n bhi66hu care îşi păeşte mintea3i se teme de con$uia ei,Nu poate decădea.2l a descoperit calea către pace.

=intea este confu$ia. Cânduri ,este gânduri idei ,esteidei vise s,eran!e & toate intră 'n conNict unele cucelelalte căutând să '!i aca,ere$e aten!ia. Uneori ciar mă'ntre): cum ,ot oamenii să su,ravie!uiască7 Adânc'năuntrul lor se ,etrece un adevărat ră$)oi civil. ste unaos total & asta este ceea ce noi numim minte.

+nsă când eti atent i contient i ve$i aosul i confu$ia

min!ii atunci nu te mai identi9ci cu ea. Vei reali$a cămintea este ceva se,arat i ea nu va mai avea nici o,utere asu,ra ta. <i datorită fa,tului că eti ,ermanent

atent energia !i se va 'ndre,ta s,re interior nu s,re minteaceastă energie este rana min!ii.

Iar când mintea va muri tu renati ca non&minte.Această natere este iluminarea. Această natere te vaconduce ,e tărâmul ,ăcii nemuririi fericirii )inecuvântării

i )eatitudinii. ână atunci vei rămâne 'n iadul min!ii. +nsădacă alegi să 9i contient ciar acum ,o!i face saltul 'n,aradis.

8e,inde de tine ce alegi. +n iad ,oate a5unge oricine. 8ar,entru a a5unge 'n ,aradis ai nevoie de ,erseveren!ă efortsus!inut voin!ă i aten!ie ,ermanentă. Iadul 'nseamnăincontien!ă ,aradisul 'nseamnă transcendere

contienti$are totală. Te ridici din vale către vârful cel mai'nalt ,osi)il.<i a urca ,e acest vârf necesită un efort foarte mare.

Tre)uie să 9i atent la 9ecare ,as efectuat tre)uie sămedite$i i să 9i contient de tot ce se ,etrece 'n 5urul tău.Iar 'ntr&o )ună $i te vei aNa ,e culmea cea mai 'nsorită.Aceasta este eli)erarea mo6sha. Aceasta este nirvana &

'ncetarea egoului i naterea 8ivinului.Miecare om este menit să 9e dumne$eu. <i 9ecare aredre,tul să aleagă singur ce să devină & dacă se va 'ndre,tasau nu s,re transformarea interioară. Ascultă mesa5ul luiudda. +nsă nu te limita doar la atât & ac!ionea$ă dedică&te total unei vie!i contiente im,lică&te.

+nsă vreau să re,et: aceasta este doar o dimensiune a

vie!ii & 'ntr&adevăr foarte )ogată i foarte frumoasă darrămâne doar o singură dimensiune. Tre)uie să faci cevamai mult. u te 'ndemn s,re o sarcină mai di9cilă decât !i&ar 9 dat udda. u doresc ca 9ecare dintre to!i cei care au,ornit ,e cale să devină o sinte$ă & 'n 9in!a lor să 9esinteti$ate toate cele trei dimensiuni ale e;isten!ei.

ste nevoie de un om nou. el veci este ,utred i este

ca i mort nu mai ,oate su,ravie!ui. A a5uns la 9nal. ânăcând nu ia natere acest om nou & 'n care să e;iste toatecele trei dimensiuni 'n care >rientul i >ccidentul sădevină com,lementare & umanitatea este 'n ,ericol.

Iar eu nu 'ncerc altceva decât să a5ut la crearea acestuiom nou. Miecare dintre sannFasinii mei sunt ,artici,an!i laun e;,eriment de o im,ortan!ă e;traordinară. Sim!i!i&vă)inecuvânta!i. Mi!i mul!umi!i. oate că mul!i nu 'i dauseama ce se ,etrece aici i 'n ce anume au intrat dar acum

se creea$ă istoria" Totul de,inde de cât de mult i cât de,rofund ne im,licăm cu to!ii 'n acest e;,eriment unic.<i aceasta este cea mai mărea!ă sinte$ă ,osi)ilă nimeni

nu a mai 'ncercat aa ceva...

L& #CE"UTU* U#EI #%I FAE

!& "reaiu+ite Mae,tre- nici.dată nu am ,im<it cevac0nd am a,cultat mu/ică cla,ică- iar galeriile de artă

mi ,e par c.mplet plicti,it.are& E,te p.,i+il ,ă trecdirect de la primul centru- cel al min<ii- 4n cel dealtreilea- al inimii =i ,ă ,cap de t.ate ace,te gun.aieale artei8

0irgun da 'n artă e;istă foarte multe gunoaie. 8ar cândvor)esc des,re artă eu nu mă refer niciodată la gunoaielecare a,ar 'n numele ei.

entru mine arta 'nseamnă o calitate interioară ea nuare nimic de&a face cu o)iecte din care este constituită &mu$ica ,ictura ,oe$ia ci este o frumuse!e interioară odescidere s,re iu)ire o sensi)ilitate fa!ă de natură undans etern al e;isten!ei o contienti$are ,rofundă otăcere...

0u este un gunoi: este 'nsăi esen!a e;isten!ei.8ar te 'n!eleg i 'i 'n!eleg ,e to!i aceia care simt că nu les,une nimic aa&$isa mu$ică clasică galeriile de artă i,icturile moderne. stetica este o atitudine artistică de a

,rivi via!a o vi$iune ,oetică. Ve$i culorile atât de clar 'ncât9ecare co,ac devine o ,ictură 9ecare nor '!i de$văluie,re$en!a lui 8umne$eu nu ignori culorile i strălucirealucrurilor ci rămâi atent rece,tiv contient descisiu)itor. Asta 'n!eleg eu ,rin a avea o atitudine artistică

estetică.=u$ica tre)uie să 9e 'n inima ta )ătăile inimii tale seefectuea$ă 'ntr&o armonie. >mul ,oate e;ista ca un aosori ca un cosmos. =u$ica re,re$intă calea de trecere de laaos la cosmos. >mul ,oate e;ista i ca o de$ordine ca un$gomot 'nsă ,oate e;ista i ca un tem,lu ca o tăceresacră unde mu$ica celestă mu$ica necreată este au$ită de

la sine.=aetrii $en denumesc această tăcere ?sunetul uneisingure mâini care a,laudă@. +n India tim, de secolemisticii l&au denumit anahat nada ? sunetul fără&de&sunet.l se aNă 'n 9in!a ta i nu tre)uie să mergi nicăieri ,entrua&l au$i. ste cea mai antică mu$ică i cea mai nouă. stevi)ra!ia e;isten!ei tale. 8acă nu o ,o!i au$i 'nseamnă că

eti surd.<i 0irgun nu ai cum să o evi!i. =u$eele le ,o!i evitagaleriile de artă le ,o!i evita & de fa,t ciar ar tre)ui să ofaci. ste mai )ine să ui!i com,let de artă. +nsă tre)uie sădevii un artist al vie!ii.

udda este un ,oet dei el nu a scris nici măcar osingură ,oe$ie. Totui eu insist asu,ra fa,tului că este cel

mai mare ,oet care a e;istat vreodată.l nu a fost ,recum SaEes,eare =ilton Dalidas saua)indranat & nu a)solut deloc. 8ar '!i s,un:SaEes,eare =ilton i to!i ceilal!i sunt nimic 'n com,ara!iecu ,oe$ia sa. Via!a sa a fost ,oe$ie & felul 'n care mergeamodul 'n care ,rivea...

iar aseară am dat ,este una dintre cele mai minunate

a9rma!ii ale s9ntei Teresa din Avila. a s,une: ?Tot cetre)uie să faci este să ,riveti.@ +ntregul ei mesa5 estecondensat 'n această fra$ă foarte frumoasă: tre)uie doarsă ,riveti. <i 9ecare dintre noi are ca,acitatea de a ,rivi i

de a au$i i de a atinge. rivete & i 'l vei vedea ,e8umne$eu. Ascultă & i vei au$i mu$ica 8ivinului. Atinge & ivei trăi e;isten!a. Miecare ,iatră i 9r de nisi, este8umne$eu.

Aici nu este vor)a des,re arta o)iectivă este o

cestiune de atitudine de vi$iune interioară & de a vedealucrurile artistic estetic. 0irgun tu ai această calitate" 8efa,t ciar datorită ei ai a5uns să te sim!i ,lictisit de toatămu$ica clasică i de toate galeriile de artă la care ai fost &deoarece 'ntr&un mod incontient sim!i că 'n tine se aNăceva mult su,erior acestora. +nsă deocamdată nu eticontient de acel ceva.

o!i să nu mai mergi la nici o festivitate artistică i veisim!i că nu ai ,ierdut nimic. 8ar nu ,o!i să '!i evi!iinterioritatea artistică. 8acă vei 'ncerca atunci vei ,ierdeceva e;trem de valoros i iluminarea ta nu va 9 totală. >,arte a 9in!ei tale va rămâne neiluminată un col!ior alsuNetului '!i va rămâne 'ntunecat & i el va atârna foartegreu. Tre)uie să devii iluminat 'n totalitatea 9in!ei tale.

ătrunde ,rin toate straturile 9in!ei deoarece acestestraturi re,re$intă o,ortunită!i de cretere. Oine minte: ori de câte ori folosesc cuvinte ca ?mu$ica@

?,ictura@ sau ?scul,tura@ eu le dau acestora o semni9ca!iea,arte.

ând Belen Deller o renumită scriitoare i scul,tori!ăcare a fost oar)ă i mută de la natere a venit 'n India i l&

a vi$itat ,e GaQaarlal 0eru ea i&a atins fa!a cu am)ele,alme i a fost foarte 'ncântată. 8u,ă ce a atins ci,ul Iui0eru ea i&a manifestat )ucuria: ?Am sim!it ,e fa!a lui0eru aceeai calitate ,e care am sim!it&o când am atinsstatuile romane & aceleai forme i ,ro,or!ii aceeairăceală.@

Inima ei a fost aceea a unui artist. <i datorită fa,tului că

a fost oar)ă i mută a fost nevoită să trăiască i să simtăvia!a 'n mod diferit. 8ar uneori un )lestem se ,oatedovedi a 9 o )inecuvântare. a a 'nvă!at să 'i foloseascăsim!ul tactil olfactiv i cel auditiv... ând atingea a,a unui

,ârâu ea 'i sim!ea răcoarea Nu;ul via!a energia vi)ra!ia.a vedea cu ocii interiori ai 9in!ei i aceasta a a5utat&o sătrăiască mult mai total decât oamenii o)inui!i.

a ,utea distinge oamenii doar du,ă miros. <i ciar,utea distinge 'ntre un co,ac i altul doar du,ă ,arfumul

emanat de 9ecare dintre ei. utea să simtă imediatdiferen!a dintre ,lante Nori...a a,ar!ine lumii artei aa cum a,ar!ine i icasso 8ali

Van Cog 'nsă ea a mai trăit ceva 'n ,lus.Uneori este foarte semni9cativ să '!i 'nci$i ocii i să

atingi o ,iatră ca i cum ai 9 un or) care nu a vă$utniciodată & i vei rămâne sur,rins. Vei vedea 'n interior că

te;tura acelei ,ietre are o dimensionalitate a,arte & este oindividualitate.0irgun e;istă multe gunoaie 'n lumea artei ,entru că

orice ar crea omul 'n incontien!a sa nu va 9 decât ungunoi. icturile lui icasso 'i re,re$intă mintea sa. 8e fa,t,rin ,ictură el a reuit să rămână sănătos mintal. eea cefacem noi aici cu a5utorul =edita!iei 8inamice el a reuit

,rin ,ictură: i&a eliminat toate frustrările toate tensiunilei comarurile min!ii. ictura a func!ionat ca un catarsis.arl Custav Gung 'i 'ndemna ,acien!ii să ,icte$e & i

mul!i dintre ei erau com,let ne)uni. Unii ciar au creatnite ,icturi foarte frumoase dar ele re,re$entau minteaacelor ne)uni. um ar ,utea o ,ersoană sănătoasă să,icte$e ceva sănătos7 iar dacă acea ,ictură are o

frumuse!e a,arte totui a,ar!ine unei frumuse!i ane)uniei. <i ,rin aceasta Gung a reali$at fa,tul că ne)unii,ot 9 a5uta!i foarte mult ,rin ,ictură. <i el are dre,tate &,ictura ,oate 9 considerată o formă de tera,ie. rin ,icturăe;,rimi ceva din interior. ând reueti să aterni ,e ,ân$ătoate comarurile tale interioare atunci te vei eli)era deele. ;,rimarea ,roduce 'ntotdeauna li)ertate. e,rimarea

cau$ea$ă 'ncătuare.8e e;em,lu dacă eti torturat de ideea mor!ii i aicomaruri des,re moarte ,o!i foarte )ine să te a,uci să leaterni ,e ârtie & ca ,ro$ă ,oe$ie & sau ,o!i să le ,icte$i i

vei scă,a de ele. rin aceasta le vei aduce din incontient'n mintea contientă i de acolo se vor di$olva de la sine.

+nsă oamenii au făcut e;act invers. Tim, de secole ni s&as,us să aruncăm lucrurile din contient 'n incontient & astaeste re,rimarea. 8a 'ntr&un fel ,are că ai scă,at de ele

dar nu este aa. 8e fa,t ele doar stau ascunse i când vorră)ufni 'n e;terior '!i vor crea multe ,ro)leme. Tot ce aire,rimat te va controla din interior.

sianali$a 'ncearcă să a5ute oamenii să 'i aducă 'nmintea contientă tot ce au re,rimat 'n incontient. 8ar,ro)lema este că ,rin această tera,ie vei ,ierde ani 'ntregii tot nu vei a5unge la un 9nal. Anali$a nu ,oate 9

com,letă nu e;istă nici o ,ersoană 'n lume care să ,oatăa9rma că ,entru ea tera,ia ,sianalitică este com,letă.rocesul ei este mult ,rea lent. 8ouă sau trei ore ,e

să,tămână mergi la ,sianalist i 'i vor)eti acestuiades,re tot ce te frământă. Astfel '!i vor tre)ui 'ntre cinci i$ece ani să '!i ,o!i de$vălui măcar o ,arte din tot ce ai 'ninterior. 8ar 'n tim,ul 'n care nu mergi la doctor ce vei

face7 Vei continua să acumule$i alte temeri vei re,rimaalte lucruri deoarece trăieti 'ntr&o societate 'n care nu ,o!i9 tu 'nsu!i. 6a )iserică ,reotul '!i s,une ceva i tu teconforme$i su,us la serviciu eful '!i comandă ce să faci ice să nu faci iar tu ascul!i ne,utincios acasă so!ia co,iiifamilia & to!i '!i vor cere să faci ceva i te vor 'ndemnaindirect să '!i re,rimi natura...

Astfel la ,sianalist te vei descărca de tot ce acumule$i'n tim,ul să,tămânii. l te a5ută să '!i destăinui tot ce aire,rimat 'năuntru deoarece sim!i că el este o autoritatesim!i că el cunoate i tie cum să te a5ute & ciar dacă el,oate este ciar mai ne)un decât tine totui '!i oferă acestsentiment că ,o!i vor)i descis des,re orice. <i tot ceelimini din incontient te face mai li)er. 8ar a doua $i vei

continua iarăi să um,li mintea incontientă cu tot felul degunoaie.+nsă mai e;istă i alte modalită!i alte căi de eli)erare a

gunoaielor interioare.

ictura este una dintre aceste căi & i este mult maisemni9cativă deoarece ,rin lim)a5ul ,icturii ,o!i e;,rimalucruri ,e care nu le ,o!i rosti ,rin cuvinte iar incontientulnu se e;,rimă decât ,rin imagini. +n tim,ul viselor el see;,rimă mult mai adecvat. Tocmai de aceea ,sianalitii

sunt interesa!i foarte mult de vise ,entru că acesteae;,rimă ce se aNă 'n interiorul tău fără să falsi9ce nimic.Visele sunt ,ictorale imagini neso9sticate inocente.

ictura te ,oate a5uta să '!i aduci visele 'n luminacontiin!ei & ,ictura este 'ntr&adevăr de mare a5utor. Iarsentimentul meu este că icasso dacă ar 9 fost 'm,iedicatsă ,icte$e cu siguran!ă ar 9 'nne)unit. ictura l&a salvat &

dei el nu a fost contient de acest lucru.rivete un ta)lou de icasso i vei vedea că are 'n el io ,arte de ne)unie nu te vei ,utea rela;a vei sim!i căame!eti vei 'nce,e să te sim!i tensionat i agitat. Iar dacătrăieti 'ntr&o cameră ,lină cu ,icturi de&ale sale este foarte,osi)il să 'nce,i să ai comaruri i ciar să 'nne)uneti.icturile sale '!i vor ,rovoca i stârni ne)unia interioară.

Aadar 0irgun ,o!i evita orice galerii de artă iconcerte de mu$ică clasică dar nu vei reui niciodată săevi!i dimensiunea estetică a 9in!ei tale. 8acă vei 'ncercavei ,ierde ceva foarte valoros.

u nu doresc ca sannFasinii mei să 9e unidimensionali.Tre)uie să 9e cât se ,oate de tiin!i9ci iar când s,un astanu mă refer la fa,tul că tre)uie să devină 9$icieni cimiti

doctori & nu mă refer la acest lucru"ste doar o metaforă. <i !ine minte: eu vor)esc'ntotdeauna 'n metafore 'n ,ara)ole 'n com,ara!ii.

Tre)uie să 9i tiin!i9c. entru a te a,ro,ia de lumeao)iectivă i de a trăi corect singura cale este tiin!a. 8acăi)lia s,une că ământul nu este rotund ci ,lat nu te'ncrede 'n ea & 9i tiin!i9c i logic. ământul este rotund.

i)lia nu are nici un dre,t să vor)ească des,re lucrurio)iective. a este o carte religioasă tre)uie să func!ione$e'n dimensiunea ei. 0u amesteca lucrurile.

tiin!a nu e;ista ca fenomen se,arat. Scri,turile religioaseerau singurele căr!i e;istente aa că 'n ele se acumulautoate informa!iile ,osi)ile.

le con!ineau matematică cimică geogra9e istorie &tot ce era accesi)il. <i ,e atunci cunoaterea era atât de

,u!ină 'ncât ,utea 9 inclusă 'ntr&o singură carte.8ar acum du,ă multe secole omul a a5uns 'ntr&o altăe,ocă 'n care tiin!a 'i are teritoriul ei iar religia 'i aredimensiunea ei. Tre)uie să renun!ăm la tot ce este tiin!i9c'n scri,turile religioase. 0ici tiin!a nu are nimic de&a facecu religia nici religia cu tiin!a.

u doresc ca omul să devină cu adevărat tiin!i9c & 'n

ceea ce ,rivete lumea e;terioară. Iar 'n ceea ce ,riveterealitatea interioară el tre)uie să 9e religios. <i 'ntreaceste două dimensiuni e;istă o lume intermediară 'n carese 'ntâlnete su)iectivitatea cu o)iectivitatea: lumea arteia esteticii a frumosului. Iar 'n aceasta ,o!i 9 un ,oet un,ictor un mu$ician.

ând vei 9 'm)ogă!it de 9ecare dintre aceste trei

dimensiuni atunci vei deveni un om cu adevărat s,iritual.0irgun acesta este omul viitorului. SannFasinii mei a,ar!inacestei a ,atra categorii & sunt integra!i cristali$a!i 'ntregi.0imic nu tre)uie evitat totul tre)uie trăit iu)ite;,erimentat. Totul tre)uie a)sor)it astfel 'ncât să ,o!ideveni atât de )ogat cât este ,osi)il.

2& ?rei ,ă mai ,pui ceva de,pre relaare8 Reali/e/3aptul că 4n interi.rul meu ei,tă . ten,iunepr.3undă =i cred că pr.+a+il nu am 3.,t nici.datăcapa+il ,ă mă relae/ t.tal& C0nd ai ,pu, cărelaarea e,te unul dintre cele mai c.mplee3en.mene p.,i+ile- am avut . ,tră3ulgerare =i am,im<it că acea,ta e,te . 4ntre<e,ătură a 4ncrederii cu

iu+irea =i cu acceptarea- de,chiderea către 4ntreg-acceptarea curentului- uniunea =i eta/ul&&&

Anurag rela;area totală este 9nalul. Acela estemomentul când devii un )udda. +n acel moment tereali$e$i te ilumine$i o)!ii contiin!a&ristică. 8ar ciaracum nu ,o!i 9 total rela;at. +n mie$ul tău interior va,ersista o tensiune ,rofundă.

=ai 'ntâi 'nce,e cu circumferin!a ,entru că aici te aNi 'nacest moment. <i nu ,o!i ,orni decât din locul 'n care teaNi. ela;ea$ă&!i cor,ul com,ortamentul ac!iunile. lim)ă&te rela;at mănâncă i vor)ete linitit i rela;at. liminădin 9in!a ta gra)a i trăiete ca i cum ai avea la dis,o$i!ieo 'ntreagă eternitate & de fa,t ciar ai la dis,o$i!ievenicia. 0oi suntem aici de la 'nce,ut i vom 9 ,ână la

sfârit & dacă e;istă un 'nce,ut i un sfârit" 0oi'ntotdeauna ne&am aNat i ne vom aici. Mormele se vorscim)a dar su)stan!a rămâne aceeai ornamentele sevor 'nnoi 'nsă suNetul rămâne acelai.

A 9 tensionat 'nseamnă a 9 temător 'nseamnă gra)ă'ndoială. Tensiunea este un efort de a crea siguran!ă,rotec!ie.

Tensiunea este o ,regătire ,entru $iua de mâine ,entruvia!a de a,oi & de teamă că nu tii ce ,o!i 'ntâlni 'n viitor ică nu ,o!i 'nfrunta realitatea 'nce,i să te ,regătetidinainte. Tensiune 'nseamnă trecut netrăit.

Oine minte un lucru fundamental: orice e;,erien!ă ,ecare nu ai trăit&o com,let se va agă!a de tine i '!i va ceresă o termini să o com,lete$i să o 'ncei" a se va !ine de

tine ,ână când o duci la )un sfârit i odată 'nceiată seva eva,ora de la sine.ând ai dus o via!ă ,ar!ială su,er9cială atunci trecutul

se va agă!a de tine i te va tortura. Vei 'nce,e să trăieti,recum un somnam)ul care nu ,oate scă,a de trecut icare se va teme mereu de viitor. Iar 'ntre acestea e;istăsingura realitate ,osi)ilă & ,re$entul.

Va tre)ui să 'nce,i ,rin a&!i rela;a circumferin!a. <i,rimul ,as este cor,ul. Mii atent i ori de câte ori sim!i căa,are o tensiune & la gât la ,icioare la s,ate & 'ndrea,tă&!iaten!ia s,re acea $onă i s,une&i iu)itor: ?ela;ea$ă&te"@

<i vei 9 sur,rins să ve$i că tru,ul ciar te va asculta &este cor,ul tău" +ncide ocii i cercetea$ă&!i 'ntregul cor,vor)ete cu 9ecare ,arte a tru,ului: ?0u ai de ce să te'ncorde$i. ămâi rela;at. u am gri5ă de tine.@ +ncet&'ncetcor,ul va 'nce,e să te asculte i va trăi rela;at.

A,oi treci la un alt ,as dar numai du,ă ce ai reuit sădialoge$i cu tru,ul vei 9 'n stare să '!i ordone$i mintea.Moarte mul!i trec direct la minte i astfel dau gre. 0u ,o!i,orni 'ntr&o călătorie de la mi5locul ei. Totul tre)uie luat dela 'nce,ut.

8acă eti ca,a)il să '!i rela;e$i la voin!ă cor,ul atuncivei ,utea să '!i rela;e$i i mintea. a este 'nsă un fenomen

mult mai com,le;. >dată ce ai 'ncredere 'n tine 'nsu!imintea va avea 'ncredere i ea 'n tine. Va dura ceva maimult dar te va asculta.

8u,ă ce mintea este rela;ată treci către lumea inimii asentimentelor emo!iilor & care sunt i mai com,le;e maisu)tile. +nsă acum vei ac!iona ,rintr&o 'ncredere foartemare. <i doar când ai reuit să controle$i i să rela;e$i

acestea trei & cor, minte inimă & vei ,utea ,ătrunde 'n ceade&a ,atra dimensiune: 'n centrul 9in!ei tale. Atunci vei 9ca,a)il să rela;e$i centrul e;isten!ei tale. <i aceasta '!i vaoferi o )ucurie e;traordinară un e;ta$ nemai'ntâlnit oacce,tare totală. Vei 9 ,lin de )eatitudine.

+ntreaga e;isten!ă dansea$ă... ,ăsările Norile animalele& toate sunt rela;ate i nu aleargă nicăieri. 0umai omul a

că$ut victimă min!ii sale.Miin!a umană se ,oate ridica deasu,ra $eilor dar i,oate co)or' mai 5os de regnul animal. >mul este o scară.

Anurag 'nce,e de la cor, i a,oi 'ncet&'ncet treci mai

de,arte dar nu 'nainte de a avea cor,ul ,e de,lin rela;at.0u sări direct la minte. 6ucrea$ă asu,ra tru,ului i 9i atent

la cele mai mici amănunte.rivete&!i modul 'n care ,ăeti i vei vedea că totuleste efectuat mecanic automat. >)servă&te i 'ncearcă sămergi 'ncet i atent. udda le s,unea disci,olilor săi:

?=erge!i foarte 'ncet i 9!i contient la 9ecare ,as făcut@Iar când mergi contient nu ,o!i merge decât 'ncet. 8acăte gră)eti i alergi 'n toate direc!iile nu vei mai reui să 9iatent.

+ncearcă să ,ăeti 'ncet i vei vedea că 'n cor, va

a,ărea o contienti$are diferită. =ănâncă 'ncet i atent ivei vedea cât de rela;at vei 9. Mă totul foarte 'ncet... asta,ână când reueti să '!i scim)i veciul mod de a ac!iona.

8u,ă ce tru,ul !i&a devenit la fel de rela;at ca al unuico,il atunci ,o!i trece la minte. Treci de la ce este maisim,lu la ce este mai com,le; i 'n cele din urmă veiatinge mie$ul tău interior.

Anurag 'mi s,ui: ?eali$e$ fa,tul că 'n interiorul meue;istă o tensiune ,rofundă i cred că ,ro)a)il nu am fostniciodată ca,a)il să mă rela;e$ total.@

<i asta este situa!ia 'n care se aNă to!i oamenii. ste)ine că ai devenit contient de acest fa,t & milioane deoameni nu sunt. ti )inecuvântat deoarece acum ,o!iface ceva. 8acă nu ai 9 fost contient nu s&ar 9 ,utut

'ntre,rinde nimic. ontienti$area este 'nce,utultransformării.+mi mai s,ui: ?ând ai s,us că rela;area este unul dintre

cele mai com,le;e fenomene ,osi)ile am avut ostrăfulgerare i am sim!it că aceasta este o 'ntre!esătură a'ncrederii cu iu)irea i cu acce,tarea desciderea către'ntreg acce,tarea curentului uniunea i e;ta$ul... @

8a Anurag rela;area este unul dintre cele maicom,le;e fenomene & foarte )ogat multidimensional. <itoate acestea fac ,arte din el: 'ncrederea dăruirea iu)ireaacce,tarea e;ta$ul curgerea cu e;isten!a. Toate '!i vora,ărea când 'nve!i să te rela;e$i.

fortul meu este tocmai acela de a te eli)era de oricefrustrare i angoasă trăiete cli,a i nu te teme de nimic

deoarece nu e;istă decât ,re$entul. Tot ceea ce e;istă estecli,a actuală. o!i transforma acest moment 'ntr&un,aradis ori 'l ,o!i face să devină un iad & nu e;istă alt iad i

alt ,aradis decât cel creat de om. Iadul este atunci cândeti tensionat iar ,aradisul a,are 'n rela;area totală.

9& "reaiu+ite Mae,tre- .ri de c0te .ri ai v.r+itde,pre un alt Mae,tru am ,im<it că te ai 4ntr.rela<ie de iu+ire cu el =i tu curgi prin ,utrele lui&T.tu=i- 4n acea,tă ,erie de lecturi te ,imt departe deBuddha- nu ,imt că 4i iu+e=ti cu adevărat munca& $a,chim+at ceva ,au d.ar e,te . imagina<ie a mea8

0isant nu '!i imagine$i. 6ângă mine va tre)ui să 9imereu atent i ,regătit să curgi. e măsură ce evolue$i '!ivoi s,une lucruri ,e care ,ână atunci nu le ,uteam

de$vălui. Iu)irea mea nu este mai mică sau mai mare,entru cineva anume & ea este o calitate interioară. 0u,oate 9 mai mare sau mai mică & ,ur i sim,lu este.

+l iu)esc ,e udda 'l iu)esc ,e Iisus ,e Karatustra,e 6ao T$u ,e atan5ali & deoarece iu)esc... deoareceiu)esc oamenii ,lantele animalele rocile a,ele cerulstelele. Iu)irea mea nu este cantitativă.

+nsă ai dre,tate că stau deo,arte & i 'n viitor voi sta dince 'n ce mai de,arte. =ă ,regătesc ,entru o nouă fa$ă.=unca mea va tre)ui să facă un salt i ,entru acesta estenevoie de multă ,regătire. =unca mea tre)uie să ai)ă onouă calitate. Acum am 'n 5urul meu oameni care aude,lină 'ncredere 'n mine i care mă iu)esc.

6a 'nce,ut când vor)eam maselor de oameni era cutotul altceva. Atunci eram 'n căutare de disci,oli i tre)uiasă folosesc lim)a5ul ,e care 'l cunoteau acetia. A fost cai cum eram 'nvă!ător 'n ,rima clasă ,rimară. A tre)uit săvor)esc mai su,er9cial să 9u atent la ce s,un.

A,oi 'ncet&'ncet câ!iva elevi s&au transformat dinstuden!i 'n disci,oli. Atunci atitudinea mea s&a scim)at iea i a devenit ,osi)il să comunic cu ei ,e alt nivel. 8u,ăaceea disci,olii au devenit sannFasini & au 'nce,ut să mi sedăruiască să 'mi urme$e destinul. Via!a mea a devenit

via!a lor 9in!a mea a devenit 9in!a lor. omunicarea afăcut un salt i a devenit comuniune.

Acum am destui sannFasini... munca tre)uie să devinămai ,rofundă.Am mai vor)it des,re udda i 'nainte i amfăcut&o ca i cum l&a 9 lăsat să curgă ,rin mine. +nsă

aceste serii de lecturi re,re$intă 'nce,utul unei noi fa$e.0isant ai intuit corect. <i acum tre)uie să e;,lic,unctele 'n care eu sunt diferit de udda de Iisus deDrisna.

8e la moartea lui udda au trecut 2# de secole & multăa,ă a curs ,e Cange" Totul s&a scim)at" 8acă udda arreveni 'n lume el nu ar niai ,utea să o recunoască.

u a,ar!in acestui secol. Iar de când a trăit udda i,ână 'n ,re$ent au a,ărut multe lucruri noi. 8e e;em,luudda nu a tiut nimic des,re tiin!ă & nu a avut cum. 8arnu s,un că ar 9 tre)uit să cunoască &nu ar 9 ,utut să ofacă"

ra ceva im,osi)il. udda nu a cunoscut multe lucruri,e care noi le cunoatem. <i noi tre)uie să facem o sinte$ă

din toate aceste lucruri. Tre)uie să 'i alăturăm ,e instein,e Mreud ,e =ar; i ,e mul!i al!ii. eligia devine mai)ogată ,e $i ce trece.

Iar eu 'ncerc să adaug ceva mai mult acestei motenirireligioase a umanită!ii. Acum nu voi mai 9 doar un veicul.Această fa$ă este com,letă. ână acum a fost nevoie deea deoarece vroiam lângă mine oameni care 'l iu)esc ,e

udda 9in!e care 'l iu)esc ,e =aavira ,ersoane care 'liu)esc ,e Iisus.Umanitatea este divi$ată: câ!iva sunt atrai de Iisus

câ!iva de udda câ!iva de Drisna... i aa mai de,arte.+ncă nu e;istă nici o 9in!ă li)eră. u a tre)uit să 'mi alegoamenii din aceste secte i culte din comunită!i religioasediferite. <i singura modalitate ,rin care ,uteam face acest

lucru era să vor)esc )uditilor des,re udda altmintericum 'i ,uteam atrage s,re mine7 Altfel ei nu m&ar 9 'n!eles.Acum când sunt i trăiesc lângă mine este cu totul altceva.

i ,ot 'n!elege i 'n mintea lor nu va 9 creată nici un fel deconfu$ie.

8ar !ine minte: iu)irea mea este aceeai. iar dacăstau deo,arte iu)irea mea nu se scim)ă. <i ,e măsurăce văd că sannFasinii mei sunt ,regăli!i ,entru mai mult

voi rămâne din ce 'n ce mai se,arat de ceilal!i =aetri.Acum am ,ro,rii mei oameni cărora le ,ot arăta clarunde difer fa!ă de ceilal!i =aetri unde 'ncerc să aduc cevanou unde 'ncerc să 'm)ogă!esc motenirea s,irituală aumanită!ii unde 'mi aduc ,ro,ria contri)u!ie. <i desigurdin când 'n când tre)uie să 'i mai i critic & dar 'i iu)esc atâtde mult 'ncât ,ot face acest lucru.

0u 'nseamnă că dacă 'l critic ,e udda nu 'l iu)esc. +iiu)esc ,e to!i la fel & altfel cum a mai ,utea vor)i des,reIisus des,re udda des,re =aavira7 iar dacă 'i criticasta arată că iu)irea mea este atât de mare ,entru ei 'ncât,ot să 'mi asum riscul de a&i critica.

udda a oferit enorm de mult umanită!ii dar omenireanu stagnea$ă. <i tot ce se 'ntâm,lă umanită!ii 'i aduce i

avanta5e i de$avanta5e.+n această lume nimic nu ,oate rămâne a)solut ,ur.loaia este ,ură dar imediat ce atinge ,ământul... de fa,tciar 'nainte să atingă ,ământul este contaminată de aerul,oluat din atmosferă.

Acelai lucru se 'ntâm,lă cu 9ecare adevăr. ândudda a rostit ceva acele cuvinte erau a)solut ,ure. +nsă

imediat ce ele au a5uns la urecile oamenilor au devenitim,ure. Iar când cuvintele sale au fost aternute 'n aceastămare scri,tură du,ă trei sute de ani...

câ!i oameni au mai ,ăstrat e;act acelai sens alcuvintelor sale7 >amenii sunt oameni" i vor nuan!a icolora totul 'n func!ie de 'n!elegerea lor.

iar 'n $iua mor!ii lui udda disci,olii săi s&au divi$at

'n 3% de coli" +n cli,a mor!ii sale au a,ărut 3% deinter,retări ale mesa5ului său. 0imeni nu a fost de acord cuce a s,us el sau ciar dacă au fost de acord 'n ,rivin!acuvintelor nu s&au 'n!eles referitor la semni9ca!ia acestora.

+n ultimul său an din via!ă Sigmund Mreud i&a cematlângă el cei mai a,ro,ia!i disci,oli & nu s&au strâns mai multde 3/ de ,ersoane. Mreud sim!ind că este a,roa,e demoarte a dorit să ai)ă o ultimă 'ntâlnire cu ei. 8ar nici nuau a5uns )ine că to!i au 'nce,ut să argumente$e i să se

certe 'n ,rivin!a câtorva cuvinte ,e care Mreud le&a s,us cucâteva $ile mai 'nainte. i au fost atât de ,rini de discu!ie'ncât au uitat com,let de fa,tul că Mreud se aNa lângă ei.

Mreud i&a ascultat ră)dător i la un moment dat le&astrigat: ?Cata" >,ri!i acest nonsens" Vede!i cumva că ammurit7 Uite sunt aici lângă voi & de ce nu mă 'ntre)a!i ,emine ce am vrut să s,un7 8acă ,ute!i face asta 'n tim, ce

'ncă mai trăiesc atunci mă 'ntre) ce ve!i face du,ămoartea mea7 +ncă sunt viu i mă ,ute!i 'ntre)a direct careeste semni9ca!ia acelor cuvinte. 0u vă mai certa!i i numai argumenta!i fără să ti!i des,re ce&a fost vor)a"@

Iar Mreud nici măcar nu a fost un om iluminat. 8acă se,oate 'ntâm,la asta unei ,ersoane neiluminate atunci cum,ot cuvintele lui udda să rămână nealterate7 l vor)ete

de ,e cele mai 'nalte culmi ale e;isten!ei. +n cli,a 'n carerostete ceva acel cuvânt de5a nu mai este la fel de ,urcum era 'n inima sa. ând este au$it nu mai este la fel cuma fost 'n cli,a rostirii. Iar când a5unge să 9e inter,retat...

8e multe ori voi critica voi arăta tot ce este )un i totce este rău voi e;,lica toate avanta5ele i de$avănta5ele...udda re,re$intă dimensiunea religioasă cea mai ,ură

dar cum să nu s,un că el este totui unidimensional7 8acănu a s,une&o nu a 9 corect fa!ă de adevăr. Ar 'nsemnacă iu)irea mea nu este totală ,entru adevăr. Tre)uie totuisă s,un că el nu a a,reciat la fel de mult frumuse!eamu$ica iu)irea & nu ,ot evita aceasta. <i atitudinea lui nueste nici tiin!i9că deoarece atunci nu e;ista tiin!a. leste ,uritatea 'ntruci,ată 'nsă totui rămâne

unidimensional.Iar datorită acestei unidimensionălită!i 'ntreaga !ară arămas unidimensională. =aavira este i el unidimensionalatan5ali la fel & to!i marii =aetrii au fost unidimensionali.

i au atins cea mai ,ură e;,erien!ă religioasă i auconvertit 'ntreaga !ară la vi$iunea lor. 8ar de$avanta5ulacestui fa,t este acela că oamenii au rămas săraci.

Mără tiin!ă nici o !ară nu ,oate deveni )ogată. Mărătiin!ă i tenologie nici o !ară nu ,oate 9 frumoasă 'n

e;terior nu ,oate 9 sănătoasă i aNuentă.8oresc ca India să devină )ogată tenologică tiin!i9că& i nu doar India ci 'ntreaga lume" <i nu văd cum tiin!a ar,utea 9 'n detrimentul religiei. 8im,otrivă cu cât o !arăeste mai )ogată cu atât va deveni mai religioasă &deoarece aNuen!a le oferă oamenilor o,ortunită!i facilită!isă ,ătrundă 'n interior. ogă!ia '!i oferă tim,ul i s,a!iul

necesar intros,ec!iei. 8acă nu te 'ndre,!i s,re interior astaeste trea)a ta. 0u este nimic rău 'n a 9 )ogat. 8acă o,ersoană )ogată nu este i religioasă ,rin aceasta doararată că este un om mediocru stu,id.

8acă un om )ogat nu este i religios & 'n adevăratul sensal cuvântului & 'l numesc a 9 stu,id iar dacă un om săraceste religios 'l numesc a 9 cu adevărat inteligent. ste

nevoie de o inteligen!ă rară ,entru ca un sărac să ,oatădeveni religios. ând Da)ir devine un om religios el aratămult mai multă inteligen!ă decât udda & deoarece estea,roa,e im,osi)il să 9i religios când eti sărac. 8inmoment ce nu ai cunoscut ce 'nseamnă a 9 )ogat cum,o!i trece ,este această dorin!ă ,re$entă 'n inima 9ecăruiom7 0u ,o!i de,ăi i 'n!elege ceva decât du,ă ce ai

e;,erimentat acel lucru doar ,rin e;,erien!ă a,aretranscenderea. +nsă când cineva reuete să transceandăun lucru fără să 'l trăiască el dovedete a avea ointeligen!ă e;traordinară care 'i ,ermite să 'nve!e i săreali$e$e totul doar ,rin e;,erien!ele celorlal!i.

Da)ir a fost foarte atent la oamenii )oga!i i a vă$utinutilitatea )ogă!iei. Aa a ,utut să renun!e la am)i!ii la

dorin!e. udda a fost un ,rin! el a trăit 'n )ogă!ie i ae;,erimentat tot ce aceasta i&a ,utut oferi & de aicire$ultându&i 'n!elegerea că totul este inutil. l a reali$ataceasta ,rin e;,erien!ă directă Da)ir doar ,rin o)servarea

celor din 5urul său. u siguran!ă Da)ir a fost un om maiinteligent.

> ,ersoană săracă ,oate deveni religioasă dar nici osocietate săracă nu ,oate deveni religioasă. rivete la!ările sărace i vei vedea că a,roa,e to!i oamenii urmea$ă

or)ete nite ritualuri fără să simtă nimic 'n interior. >,ersoană )ogată ,oate evita religia 'nsă o societate)ogată nu ,oate să nu devină religioasă.

eligia nu tre)uie sa mai venere$e sărăcia. eligia nutre)uie să 'i mai console$e ,e săraci ,rin totul felul deminciuni nu mai tre)uie să 'i mai amăgească ,rin tot felulde vise nu mai tre)uie să le s,ună că soarta lor se

datorea$ă vie!ilor trecute. Acum oamenii ,ot transformaacest ,ământ 'ntr&o oa$ă. +ntreaga lume ,oate deveni)ogată. <tiin!a a devenit atât de ,uternică 'ncât ,oatere$olva toate ne,lăcerile din lume & doar că tre)uie folosităcorect"

Acesta este motivul ,entru care sunt 'n favoareaatitudinii occidentale. +ntr&adevăr 'n ,re$ent >ccidentului 'i

li,sete suNetul & de!ine doar un cor,. ine'n!eles un cor,foarte viguros i vital dar numai atât. Iar ,ericolul cel maimare este că ,oliticienii stu,i$i din >rient 'ncearcă să imite>ccidentul.

Toate !ările sărace vor să de!ină )om)e atomice & IndiaaEistan i altele aleargă 'nne)unite să construiască )om)aatomică. entru ce7 >amenii mor de foame i sărăcia este

e;trem de mare. 8e ce să 9e arunca!i )anii ,e lucruriinutile7 i s,un că ,entru a,ărare. 8ar cine este interesatsă intre 'ntr&o !ară 'n care domnete sărăcia i mi$eria7

iar $ilele trecute India a lansat un alt satelit ,entrucercetare. =ulte fa)rici sunt 'ncise datorită fa,tului că nuau cum să func!ione$e fără curent electric dar ,oliticieniinu se gândesc la asta.

+n 5urul ,lanetei e;istă acum ,este cinci sute de sateli!iiar dacă toate !ările vor dori să trimită sateli!i 'n s,a!iuatunci 'n câ!iva $eci de ani nu vom mai vedea ,e cer decât)ucă!i de 9er care cad ,este tot ,e ,ământ. entru că nu

to!i vor construi sateli!i e;act aa cum tre)uie. 8acă ,ânăi !ările avansate tenologic au ,ro)leme 'n construireasateli!ilor atunci cum ar ,utea !ările sărace să reueascăsă construiască sateli!i ,erfec!i7

+n urmă cu doi ani India a lansat ,rimul ei satelit &

ArFa)atta. 6a 'nce,ut toate informa!iile transmise ,ăreau'n ordine dar acum & du,ă doi ani" & oamenii de tiin!ăindieni i&au dat seama că toate informa!iile transmise desatelit sunt com,let eronate. Asta arată cum func!ionea$ămintea indiană" dată ce a ,ornitsă vor)ească nu mai ,oate să tacă.

Oările sărace 'ncearcă să imite >ccidentul & 'nsă este o,rostie. le au nevoie de de$voltare tiin!i9că dar nude,un nici un efort ,entru a acumula a,arate iinstrumente tiin!i9ce...

udda a avut o contri)u!ie e;traordinară fa!ă deumanitate dar un efect secundar a fost acela că India arămas săracă. Iar eu nu ,ot ignora acest fa,t. Tre)uie să 'l

s,un. ână acum nu am facut&o dar vreau ca oamenii meisă 'n!eleagă )ine ce 'nseamnă a 9 religios.<i =aavira a a5utat foarte mult la 'm)ogă!irea s,irituală

a Indiei 'nsă un re$ultat al 'nvă!ăturilor sale a fost acela cătara aceasta a rămas 'n sclavie tim, de o mie de anidatorită mesa5ului său de non&violen!ă India a devenit unadintre cele mai lae !ări din lume.

Drisna are dre,tate când s,une să lai totul 'n voia lui8umne$eu & 'n dimensiunea religioasă e;act aa tre)uie săstea lucrurile: 'ncrederea de,lină 'n 8umne$eu.

8ar nu i 'n dimensiunea tiin!i9că P aici func!ionea$ă uncu totul alt mecanism: 'ndoiala nu credin!a or)ească'ncrederea este funda!ia lumii religioase 'ndoiala estetemelia lumii tiin!i9ce.

Drisna are ,erfectă dre,tate când 'i s,une lui Ar5una:?+ncrede&te 'n 8umne$eu" A)andonea$ă&te lui 8umne$eu.Ai 'ncredere că tot ce face el este )ine i corect.@ +nsă carea fost efectul secundar al 'nvă!ăturii sale7 Acela că oamenii

au 'nce,ut să nu mai acorde aten!ie sărăciei i mi$eriei i)olilor. +n dimensiunea religioasă este ,erfect să tea)andone$i lui 8ivinului i să ai 'ncredere totală 'n el. 8ar'n dimensiunea tiin!ei este ceva com,let greit.

Tre)uie să s,un adevărul i tiu că voi suferi mult din

această cau$ă deoarece 'n India oamenii nu sunt o)inui!isă audă ,e cineva criticându&l ,e =aavira sau ,e udda.8ar nu ,ot să mă ascund i 'n această ,rivin!ă eu difer deto!i ceilal!i =aetri.

0isant mai ai ,u!ină ră)dare i '!i voi s,une totadevărul & e;act aa cum este el indiferent de consecin!e.Voi a,recia tot ce merită a 9 a,reciat i voi condamna tot

ce tre)uie condamnat.Sărăcia i sclavia indienilor a durat ,rea mult & este cevacare nu mai ,oate 9 tolerat i ignorat. Iar ,entru aceastaDrisna udda i =aavira nu ,ot 9 ierta!i & ei suntres,onsa)ili. 8acă tot sunt venera!i i ridica!i 'n slăvi,entru contri)u!ia lor s,irituală tre)uie să 9e i critica!i,entru fa,tul că au condus India 'ntr&o ,ră,astie.

Acum a venit momentul să s,unem lucrurilor ,e nume.ccidentul la fel de uor ioccidentalii ,ot imita India & ei ,ot face aceeai greeală i,ot reveni la sărăcie i mi$erie fără să 'i mai interese$enimic din latura materială.

6ucrurile tre)uie să 9e foarte clare. <i nu tre)uie să

avem nici cea mai mică milă ,entru ceea ce este nedre,t iincorect. 8e aceea 0isant sim!i această diferen!ă & ciare;istă. 0u '!i imagine$i nimic. =unca mea a trecut 'ntr&onouă fa$ă. <i 'nainte să a5ungem 'n noua comună vreau cato!i să 9e ,regăti!i...

;& De ce mă ,imt .+.,it =i plicti,it de ,e8

Sandan se;ul este o)ositor i ,lictisitor & tocmai deaceea s,un mereu că nu tre)uie evitat. ână când nu 'i ve$i

ste )ine că te sim!i ,lictisit. Aceasta arată că ai atins oanumită cristali$are. Acum ,o!i scă,a de9nitiv de el. 0u'ncerca să mai amâni. Iei ciar acum din el" <i nu '!i s,unsă 'l re,rimi ci doar să o)servi ce se ,etrece cu tine. Iar,rin această o)oseală i ,lictiseală ,o!i renun!a la se; fără

să 'l re,rimi a)solut deloc. <i a 9 li)er de se; fără a&lre,rima 'nseamnă a 9 cu adevărat li)er. Aceasta este oe;,erien!ă foarte ,rofundă. li)erarea de se; a5ută energiasă curgă să 9e canali$ată s,re medita!ie s,re samadi.

Atât ,entru astă$i.

& $@*@*UI#D # CE#TRU* I#IMII

Aşa cum meşteşuarul ciopleşte atent3i $ace ca săeata să fe dreaptă.<a $el şi înţeleptul1şi direcţioneaă "ndurile nestatornice.

Aşa cum un peşte scos din apă'e bate pe uscat,

<a $el şi "ndurile se aită şi tremură0"nd sunt lipsite de dorinţe.2le tremură şi se bat,>oinăresc în !oie.2ste bine să le stăp"neşti,*entru că aceasta îţi aduce $ericire.

Dar c"t de subtile sunt,3i c"t de e!ai!e;'arcina înţeleptului este să le liniştească3i control"ndu-le să dob"ndească $ericirea.

*rin atenţie şi stăp"nire1nţeleptul îşi supune "ndurile.2l le opreşte pererinarea.

Aşeat în !idul inimii2l ăseşte libertatea.

6i)ertatea este !elul vie!ii 9ecăruia dintre noi. Mărăli)ertate via!a nu are nici un sens. Iar a 9 li)er nu'nseamnă doar a 9 li)er ,olitic economic social. rinRli)ertateZ eu 'n!eleg eli)erarea de tim, eli)erare de mintei de dorin!e. +n momentul 'n care mintea nu mai e;istă

atunci eti una cu universul eti la fel de vast ca universul.=intea re,re$intă )ariera dintre tine i realitate idatorită acestui o)stacol eti 'ncis 'ntr&o celulă 'n care nu,oate ,ătrunde lumina 'n care nu ,o!i cunoate ce estefericirea. Trăieti 'n suferin!ă deoarece 9in!a ta nu a fostmenită să trăiască 'ntr&un s,a!iu atât de 'ncis 9in!a tadorete să devină la fel de vastă ,recum universul dorete

să se e;tindă 'n in9nitatea e;isten!ei. Miin!a ta vrea să 9eoceanică iar tu eti doar o ,icătură de rouă. um ai ,utea9 fericit7 um ai ,utea 9 )eati9c7

Cautama udda s,une că dorin!a & tanha & esterădăcina tuturor suferin!elor deoarece dorin!a creea$ămintea. 8orin!a creea$ă viitorul s,eran!ele imagina!iile.ând ocii '!i sunt 'nce!oa!i de $iua de mâine nu mai ,o!i

vedea cli,a ,re$entă.Miecare dorin!ă se nate 'n trecut i este ,roiectată 'nviitor. Trecutul i viitorul re,re$intă su)stan!a min!ii.Anali$ea$ă&!i mintea i nu vei găsi 'n ea decât două lucruri:trecut i viitor. re$entul este com,let ine;istent iar,re$entul este singura realitate unica e;isten!ă.

re$entul ,oate 9 trăit doar când mintea a 'ncetat să

mai func!ione$e. +n momentul 'n care trecutul nu te mai,osedă când imagina!iile i amintirile sunt com,letine;istente atunci cine eti tu7 A)solut un nimeni unnimic. <i când eti un nimeni nimeni nu te mai ,oate răni &deoarece numai egoul este cel care ,oate 9 rănit. goul nuface altceva decât să caute să 9e rănit el e;istă ,rinsuferin!ă i durere.

ând eti un nimeni an;ietatea i angoasa suntim,osi)ile. ând eti un nimeni 'n interiorul tău nu maie;istă nici un sunet. ine ar ,utea crea $gomote7 Iar acea

Atunci ce eti tu7 +n această tăcere magni9că ce sim!i78oar un s,a!iu ,ur o tăcere eternă... i din ele răsare lasu,rafa!ă o fericire )eati9că fără nici un motiv anume.Aceasta este natura ta s,ontană.

Arta de a 'nlătura mintea este unicul secret al religiei

deoarece ,rin 'nlăturarea min!ii 9in!a ta e;,lodea$ă 'n omie i una de culori. 8evii un curcu)eu un lotus cu unmilion de ,etale. rusc te desci$i & aceasta estefrumuse!ea e;isten!ei. ste in9nită" <i este a ta" Tu eti ea"Atunci toate stelele strălucesc 'n interiorul tău. 8e fa,t nicimăcar universul nu mai este o limită & eti totul"

Tăcerea '!i oferă ,osi)ilitatea să te to,eti să dis,ari să

te eva,ori. 2xişti cu adevărat doar atunci c"nd nu eşti.ând tu nu mai e;iti atunci 8umne$eu 9in!ea$ă atuncia,are iluminarea nirvana. ând tu nu eti desco,eri totul &când tu eti ai ,ierdut totul.

>mul a devenit contient de sine&ego aceasta estedecăderea. Toate religiile vor)esc des,re această ,ierderea inocen!ei originare dar cel mai )ine este descrisă 'n

cretinism. >mul i&a ,ierdut divinitatea datorită fa,tului căa mâncat din fructul cunoaterii. unoaterea '!i creea$ăcontien!a de sine ,erce,erea ca nume i formă.

<i cu cât cunoti mai mult cu atât eti mai egoist &tocmai de aceea cei mai mari egoiti din lume suntscolasticii erudi!ii 'nvă!a!ii ,rofesorii. goul lor devine'm,odo)it cu tot felul de sisteme de gândire scri,turi

informa!ii. 8e aceea ei nu ,ot oferi nimănui inocen!ădescidere iu)ire rece,tivitate & toate acestea ,ur isim,lu dis,ar când acumule$i cunoatere.

Iar noi am fost 'nvă!a!i să acumulăm tot ce ,utem.0imeni nu ne 'nva!ă cum să 9m inocen!i cum să sim!imminună!ia e;isten!ei. 0i se 'm)i)ă mintea cu tot felul dedenumiri de Nori 'nsă nimeni nu ne s,une să dansăm 'n

5urul Norilor. Suntem for!a!i să memorăm tot felul dedenumiri de mun!i i râuri dar nimeni nu ne arată cum săcomunicăm cu mun!ii cu râurile cu ,lantele cu stelele cu'ntreaga e;isten!ă.

um am ,utea 9 ferici!i7 0u ,utem decât să suferim.Mericirea nu ,oate a,ărea decât 'n cli,a 'n care dansăm launison cu 'ntregul când cântăm armonios cu toatăorcestra e;isten!ei nu ,utem 9 )eati9ci cântând singuri.8oar ,rin a)andonare ,rin conto,ire cu totul omul ,oate 9

fericit.Aceasta este li)ertatea reală. a nu are nimic de&a facecu ,olitica economia na!ionalitatea socialul. 6i)ertateaeste s,irituală.

6i)ertateasocială economică i ,olitică nu suntadevărate li)ertă!i decât 'n momentul 'n care 'i a5ută ,eoameni să devină s,iritual li)eri. 8acă nu ele sunt o

fă!ărnicie. Atunci 'n numele li)ertă!ii omul estetransformat 'ntr&un sclav. ticete foarte frumoase devinnite fa!ade care ascund nite realită!i idoase. 8acă nueti li)er s,iritual nu eti li)er deloc. Atunci totul nu estedecât un gunoi.

udda vor)ete des,re adevărata li)ertate des,rerealitate & el o numete nirvana. uvântul ?nirvana@ este

minunat 'nseamnă 'ncetarea egoului 'ncetarea contiin!eiindividuale. 0irvana 'nseamnă e;ta$ )eatitudine e;isten!ăreală.

udda nu re,etă 'n 8amma,ada decât două fra$e:una este ais dhammo sanantano & legea eternă ae;isten!ei. Tu dis,ari i totui te regăseti. are ,arado;al &cum ,o!i să mai e;iti dacă dis,ari7 8ar ,rin renun!area la

sinele actual devii Sinele Su,rem. 8is,ari ca ,icătură idevii 'nsăi oceanul.<i a doua fra$ă ,e care o re,etă este ais dhammo

!isuddh@a & aceasta este legea ,urită!ii a inocen!ei. <i eaeste foarte sim,lă: tot ce tre)uie să faci este să nu tegândeti la tine ca 9ind minte nu mai tre)uie să teidenti9ci cu mintea. 8ar asta nu 'nseamnă că udda este

'm,otriva min!ii i nu te 'ndeamnă să nu o mai foloseti &tot ce dorete el este să nu te mai lai folosit de minte. Iardacă o lai să te folosească atunci devii un sclav. Stă,ânul

a devenit un sclav iar sclavul a devenit stă,ân. Totul estecu susu&n 5os.

ste ca i cum ai sta 'n ca," um mai ,o!i dansa icânta7 Via!a ta va 9 sterilă inertă & va deveni o mlatină.Iar 'n curând vei ,arali$a.

ând revii ,e ,ro,riile ,icioare imediat sim!i cum s&a,rodus o scim)are radicală & eti ca,a)il de micare. A nute mica 'nseamnă a 9 mort.

um de9nesc oamenii moartea7 ând nu mai ,o!ires,ira i nu te mai ,o!i mica atunci eti mort. u cât te,o!i mica mai energic i mai vital cu atât eti mai viu.Trăiete i 9in!ea$ă multidimensional"

Mii natural devino ,arte integrantă din natură. 0u teidenti9ca cu mintea. 0oi nu suntem decât nite ,ăr!iin9nitesimale & imens de frumoase dacă trăim cu 'ntreguldar com,let urâte dacă func!ionăm 'm,otriva 'ntregului.

8ar 'ntotdeauna ni s&a s,us că via!a este o lu,tă itre)uie să lu,tăm dacă vrem să su,ravie!uim. Tre)uie sădevenim victorioi să a5ungem renumi!i. 0i s&au insuNat 'n

minte tot felul de am)i!ii stu,ide i tocmai acesteare,re$intă cau$a suferin!ei noastre.uvântul folosit de udda “tanha( con!ine toate

formele dorin!elor am)i!iilor reali$ărilor s,eran!elor.Acestea nu fac altceva decât să rănească mintea iar

,rin aceasta '!i otrăveti 9in!a interioară. <i cu cât minteaeste mai into;icată cu tot felul de asemenea stu,idită!i cu

atât tu devii mai nesemni9cativ. =intea devine ,recum uncancer.SannFas&ul este o o,era!ie cirurgicală efectuată fără

aneste$ie. udda a transformat mii de căutători ,rinsannFas. l a fost cel mai mare cirurg.

ând devii contient de cau$a suferin!ei tale lucrurile'nce, să se scim)e. <i 'n cli,a 'n care nu '!i mai răneti

mintea i eti contient că tu nu eti ea atunci te ridicideasu,ra ei. Te vei 'năl!a din ce 'n ce mai sus. =intea varămâne undeva 'ntr&o vale 'ntunecată iar tu vei $)ura 'n

'naltul cerului. Atunci eti un adevărat stă,ân i '!i vei folosimintea e;act aa cum tre)uie.

Sutrele de astă$i ne arată cum ,utem să devenimstă,ânii min!ii. ste o adevărată tiin!ă.

udda s,une:

Aşa cum meşteşuarul ciopleşte atent 3i $ace ca săeata să fe dreaptă,<a $el şi înţeleptul1şi direcţioneaă "ndurile nestatornice.=editea$ă: tu '!i controle$i gândurile sau ele te

controlea$ă ,e tine7 ti dominat de gânduri7 Sunt gânduricare te o)sedea$ă care te fascinea$ă7 Mii foarte atent i

o)servă: cine este stă,ânul7 6e ,o!i controla sau nu7>amenii nu meditea$ă niciodată asu,ra acestui lucrudeoarece a5ung să se simtă umili!i. Iar asta le arată ciarne,utin!a lor 'n a&i controla sau o,ri gândurile.

e această temă e;istă o ,ara)olă ti)etană faimoasă:+ntr&o $i stă,ânul unui servitor sim!ind că acesta are o

motiva!ie ascunsă ,entru care se aNă 'n casa lui 'l

'ntrea)ă: ?Te rog lucre$i la mine de ceva tim, dar văd căserviciul tău nu este făcut din iu)ire i dăruire. Simt că nute aNi 'n această casă decât ,entru a o)!ine ceva. eanume doreti7@

To!i sătenii tiau că stă,ânul casei ,utea face miracoleaa că servitorul venise la el cu acest gând ascuns. Iarcând i s&a oferit această o,ortunitate i&a s,us: ?A vrea să

cunosc secretul 'nfă,tuirii miracolelor.@Stă,ânul i&a s,us: ?Atunci de ce ai stat atât tim, fără săs,ui nimic7 Tre)uia să 'mi s,ui din ,rima $i. Te&ai cinuitinutil i m&ai cinuit i ,e mine deoarece nu vreau să amlângă mine oameni ale căror inten!ii să nu le cunosc. +ngeneral 9ecare dorete câte ceva.

A,roa,e to!i sunt lacomi iar lăcomia 'i face să devină

urâ!i să nu mai 9e ei 'nii. Secretul meu este foartesim,lu... @Stă,ânul a scris ,e o foaie de ârtie o mică mantra i i&a

'nmânat&o servitorului. e acea )ucată de ârtie scria:



buddham sharanam achchhami, sanham sharanamachchhami, dhammam sharanam achchhami & mă 'ncinla ,icioarele lui udda mă a,lec 'n fa!a temeliei comuniilui udda mă su,un legii eterne dhamma.

Stă,ânul i&a s,us: ?Ia această mantră re,et&o doar de

cinci ori & este un ,roces foarte sim,lu. Tot ce tre)uie săfaci este să te 'm)ăie$i 'n tim, ce o re,e!i să 9i singur 'ncameră să rămâi tăcut i să nu te gândeti la maimu!e.@

ăr)atul a 'ntre)at uimit: ?e vor)eti7 +n!eleg totul darmai ,u!in ,artea cu maimu!ele. e legătură au ele cumiracolele7 ână acum niciodată nu m&am gândit lamaimu!e"@

Stă,ânul casei a continuat: ?Acum de,inde doar de tine.Aceasta este singura condi!ie care mi&a fost cerută i miecând am ,rimit mantra. Acum ,o!i ,leca linitit i ,o!i să numai vii niciodată la mine. 0u mai ai de ce să mă slu5etiinutil & !i&am dăruit ceea ce ate,tai. +nde,linete aceastăcondi!ie i vei ,utea face orice doreti: vei ,utea $)ura 'ns,a!iu vei ,utea citi gândurile oamenilor vei ,utea

materiali$a tot felul de lucruri.@ăr)atul a ,lecat re,ede acasă & uitase ,ână i să 'imul!umească stă,ânului său. +nsă aa func!ionea$ălăcomia: ea nu arată niciodată gratitudine. 6ăcomia estedoar un o! iar o!ii nu sunt niciodată recunoscători.

e drum de5a 'nce,useră să 'i a,ară 'n minte tot felul degânduri des,re maimu!e el se 'ntre)a: ?e se 'ntâm,lă7

ână acum nu m&am gândit niciodată la maimu!e. e se'ntâm,lă cu mine7@+n cele din urmă a a5uns acasă a făcut un du du,ă

care s&a 'ncis 'n cameră dar maimu!ele tot nu 'l ,ărăseau.8e5a intrase la )ănuieli: ce se 'ntâm,la7 0ici măcar nu'nce,use să incante$e mantra. S&a ae$at ,e scaun 'nsă 'nfa!a lui 'nce,use să vadă tot felul de maimu!e. A 'ncis

ocii dar ele tot nu dis,ăreau. 0u 'i venea să creadă"+ntreaga noa,te nu a făcut altceva decât să 'ncerce săsca,e de maimu!e"

8iminea!a s&a dus la fostul lui stă,ân i i&a s,us: ?Uite,ăstrea$ă&!i mantra. 8in cau$a ei toată noa,tea nu am,utut dormi. 8e fa,t dacă mă gândesc )ine nici nu dorescsă fac miracole. 8ar acum te rog a5ută&mă să sca, i sănu mă m&ai gândesc mereu la maimu!e"@

Unui om o)inuit 'i este im,osi)il să sca,e de un anumitgând" Iar cu cât 'ncearcă mai mult cu atât 'i va a,ărea maimult 'n minte.

8e aceea 9i atent: cine este stă,ânul7 Tu sau mintea7a va 'ncerca tot ce este ,osi)il ,entru a rămâne laconducere.

Aceasta este ,ro)lema cu care se confruntă omul: el nu

mai este stă,ân & tim, de secole a fost doar un sclav iaradevăratul sclav a 'nde,linit rolul stă,ânului i s&a )ucuratde toate ,rivilegiile.

+ncearcă ciar astă$i" Mă un du du,ă care rămâi singur'n cameră i re,etă această mantră sim,lă: buddhamsharanam achchhami, sanham sharanam achchhami,dhammam sharanam achchhami & i dacă reueti să nu

te gândeti la maimu!e...Sigmund Mreud o)inuia să s,ună o ,ovestioară similară:Un )ăr)at intră 'ntr&un otel i cere o cameră dar

rece,!ionerul 'i s,une: ?+mi ,are rău dar toate camerelesunt ocu,ate. ;istă o singură cameră li)eră 'nsă aceastaeste ciar deasu,ra a,artamentului 'n care stă un mare,olitician.@

ăr)atul a 'ntre)at: ?Moarte )ine atunci o ,ot 'nciria ,eaceasta.@ ece,!ionerul i&a s,us: ?0u ,ot să '!i 'ncirie$camera deoarece ,oliticianul este un om foarte irasci)il &,oartă ciar i un ,istol la el" ine tie ce ar ,utea face7=i&a s,us că va sta aici trei $ile i nu vrea să audă vreun un$gomot 'n nici un moment al no,!ii@

Străinul i&a s,us: ?0u ai de ce să '!i faci gri5i" +!i ,romit

că voi 9 foarte atent. <i 'n ,lus din această noa,te nu maisunt decât câteva ore iar mâine dis&de&diminea!ă voi,leca. Aa că nu am cum să 'l deran5e$. Acum este mie$ul

no,!ii iar la cinci va tre)ui să ,lec. 8e5a sunt foarte o)ositi nu voi face altceva decât să mă )ag direct 'n ,at.@

ece,!ionerul s&a lăsat convins i a mai adăugat: ?inedacă este vor)a doar de cinci ore atunci uite ceile de lacameră.@

ăr)atul a intrat 'n cameră. 8e5a era foarte o)osit s&aae$at ,e ,at i 'n tim, ce se gândea la ,ro)lemele din$iua viitoare i&a scos un ,antof i l&a aruncat 'ntr&un col! alcamerei. Atunci i&a amintit )rusc de cine se aNa 'n camerade dedesu)t. Aa că al doilea ,antof l&a scos 'ncet i l&aae$at ,e ,odea.

8u,ă o oră ,oliticianul 'i )ate cu ,utere 'n uă. ăr)atul

'i descide i 'l 'ntrea)ă: ?Am greit cu ceva7 8e ce m&aitre$it din somn7@ oliticianul rou de furie 'i s,une: ?Undeeste celălalt ,antof7 8in cau$a lui nu am reuit să adorm laloc. Imediat ce am au$it $gomotul ,rodus de ,rimul ,antofm&am tre$it i am ate,tat al doilea $gomot. Am 'ncercat 'norice modalitate să sca, de această idee dar nu am reuit.ur i sim,lu m&a o)sedat" e ai făcut cu al doilea ,antof7

<tiu că nu are de ce să mă interese$e ce faci cu ,anto9i tăi'nsă nu ,ot scă,a de această idee. ână când nu aNu undeeste cel de&al doilea ,antof nu voi reui să adorm"@

ste foarte di9cil să sca,i de un gând a)surd de o ideecare nici măcar nu are legătură cu tine. Aceasta te va)ântui te va tortura ne'ncetat.

>amenii nu ,rivesc 'n interior. i simt că dacă ,rivesc

'năuntrul lor se vor sim!i umili!i. <i 'ntr&adevăr a te vedeatransformat 'ntr&un sclav este ceva umilitor. =intea de!inetronul de atât de multe vie!i 'ncât nu vrea să mairecunoască fa,tul că nu ea este adevăratul stă,ân.

Miecare 9in!ă umană este contiin!ă nu minte. sen!a taeste contiin!a. =intea nu este altceva decât o mul!ime deinforma!ii acumulate gunoaie din trecut. Tu eti diferit de

ea.>)servă 9i atent i vei vedea că e;istă o distan!ă 'ntretine i ea. Imediat ce a,are un gând o)servă&l. Mii atent lael fără să dai natere nici unei ra!ionări. 0u tre)uie să faci

altceva decât să 'l o)servi & e;act ca o oglindă. 0u ai de cesă 9i ,entru el sau 'm,otriva lui. <i atunci vei vedea clar unlucru: tu eti se,arat de el. Cândurile a,ar i dis,ar iar tue;iti venic. eNec!ia din oglindă nu este oglinda.Indiferent de cât de multe lucruri oglindete ea oglinda

rămâne aceeai. >glinda este doar ca,acitatea de areNecta tot ce 'i a,are 'n fa!ă: lăcomie furie invidie ură.+nsă sistemul nostru de educa!ie i 'nvă!ământ este

com,let greit. 6im)a5ele ne oferă tot felul de no!iuni i ideigreite. 8e e;em,lu când ve$i că '!i a,are gândul foameiimediat s,ui: ?=ie 'mi este foame@ & este un non&sens.>mului nu are cum să 'i 9e foame el ,oate doar să

contienti$e$e foamea. ontiin!a nu are nimic de&a face cufoamea sau cu sa!ietatea. 8e fa,t cor,ului 'i este foame &iar tu eti contient de acest lucru. ur i sim,lu reNec!isitua!ia 'n care se aNă tru,ul.

entru a 9 e;act tre)uie să s,ui: ?Sunt contient defa,tul că tru,ului 'i este foame. Văd că acest cor, diferit demine are nevoie să mănânce.@

SQami am unul dintre cei mai mari mistici indieni 'ntim,ul cât a vi$itat America o)inuia să nu foloseascăniciodată cuvântul ?eu@. ând facea referire la ,ersoana sael s,unea: ?6ui am 'i este foame. 6ui am 'i este sete. 6uiam 'i este somn.@

6a 'nce,ut ma5oritatea americanilor nu 'l 'n!elegeaudacă este vor)a des,re el sau des,re altcineva. =ul!i

'ntre)au: ?8es,re care am vor)eti7 Unde este acestam7@ Iar el le s,unea arătând s,re el 'nsui: ?Acestui am'i este foame i sete. Acest cor, simte foamea.@

=ul!i l&au 'ntre)at: ?8ar de ce nu s,ui sim,lu: =ie 'mieste foame7 e sens are să ne 'nvârtim 'n 5uruldegetului7@

Iar am le s,unea: ?0u ,ot a9rma ceva ce nu este

adevărat. 0u ,ot s,une că mie 'mi este foame când defa,t nu am cum să simt foamea.@>dată s&a 'ntâm,lat să stea 'ntr&un ,arc i câ!iva oameni

s&au strâns 'n 5urul lui i au 'nce,ut să 'l 'ntre)e tot felul de

lucruri. Un )ăr)at l&a 'ntre)at: ?Am au$it că 'n ,erioada 'ncare a trăit Drisna oamenii care 'l au$eau cântând la Nautuitau com,let de slu5)ele lor i 'i urmau vră5i!i oriundemergea. are a fost secretul său7@

am nu ,urta ,e cor, decât o sim,la ,ân$ă. and a

au$it această 'ntre)are el i&a dat 5os ,ân$a de ,e tru, 'nloc să răs,undă a creat o situa!ie. To!i misticii 'ncearcă săac!ione$e ,rin situa!ii nu ,rin cuvinte. <i el a 'nce,ut săum)le gol ,rin ,arc. Imediat to!i cei de lângă el au 'nce,utsă 'l urme$e" <i nu doar acetia ci i al!i trecători" 6a unmoment dat am ciar a 'nce,ut să alerge 'ncet & i to!i aualergat 'n urma lui"

8u,ă câteva minute am s&a o,rit lângă un co,ac i as,us: ?8e ce mă urma!i7 entru ce7 u nici măcar nu amcântat la Naut"@

>ri de câte ori a,are o 9in!ă care trăiete 'n 8ivinoamenii devin 'ncânta!i vră5i!i de ,re$en!a ei. l le&a s,us:?Voi sunte!i 'ncânta!i de am iar am nu a făcut nimics,ecial doar s&a de$)răcat i a 'nce,ut să alerge ,rin ,arc &

e;act ca un co,il.@ineva care nu cunotea modul lui de vor)ire a 'ntre)at:?8ar cine este acest am7@ <i el a răs,uns: ?Acest cor,este am mintea aceasta este am & eu sunt doar uno)servator aa cum este 9ecare dintre voi. Aa cum voi a!i,rivit acest cor, alergând 'n soarele dimine!ii la fel l&am,rivit i eu. 8ar voi l&a!i ,rivit din e;terior eu din interior.

To!i nu suntem decât nite martori.@Aceasta este calea ,rin care ,o!i să nu te mai identi9cicu mintea: rămâi un o)servator 9i un martor.

udda s,une: Aşa cum meşteşuarul ciopleşte atent şi$ace ca săeata să fe dreaptă, la $el şi înţeleptul îşidirecţioneaă "ndurile nestatornice. 0umai atunci este,osi)il să devii un martor & când !i&ai redus gândurile doar

la a 9 nite o)iecte care ,ot 9 o)servate. Atunci ai devenitun s,ectator i ai scă,at de sclavie. ând ai devenit uno)servator vei ,utea să '!i controle$i gândurile & i atunci te

vei ,utea folosi de gânduri. Iar un gând )un este un gândcare te slu5ete 'n totalitate"

=intea este cel mai so9sticat mecanism din 'ntreagae;isten!ă. 8ar

,entru a o folosi la adevărata ei ca,acitate tre)uie să o

stă,âneti. +nsă s&a 'ntâm,lat e;act invers: ea 'icontrolea$ă ,e oameni. ste ca i cum un ofer uităcom,let de fa,tul că el conduce maina i se lasă condusde maină oriunde 'l conduce aceasta. Accidentul esteinevita)il" Aceasta este sclavia 'n care trăiesc oamenii.

=intea este un )iocom,uter e;traordinar. +nsă atâtatim, cât te lai condus de el fără să intervii vei rămâne

doar un sclav & i această sclavie este foarte ,ericuloasă.Aadar ,rimul lucru ,e care tre)uie să 'l faci este să 9ifoarte atent la ea i să nu 'i ,ermi!i să o ia ,e drumurigreite. Aşa cum un meşteşuar îşi ciopleşte săeţile şi le$ace să fe drepte.

=intea omului o)inuit nu se aNă 'ntr&o stare dearmonie. Totul a devenit com,licat 'n interiorul min!ii este

un aos ,ermanent. 0imeni nu tie de ce face anumitelucruri nimeni nu tie unde se 'ndrea,tă nimeni nu tie dece trăiete aa cum trăiete. >mul se lasă ,osedat de9ecare gând care 'i a,are 'n minte & de aceea i via!atuturor a devenit o dramă o risi,ă inutilă de energie.

rivete 'n interior i vei vedea cât de contradictorii suntgândurile. Unul s,une ceva altul altceva. Un gând a,ro)ă

ceva alt gând neagă acel lucru & i astfel nu vei facealtceva decât să '!i ,ier$i tim,ul inutil. Unde cre$i că veia5unge dacă te lai ,urtat de aceste valuri mentale7 Unelete vor aduce la !ărm altele te vor ,urta 'n larg. 8e fa,t tevei 'nvârti 'n cerc i via!a nu '!i va deveni o 'nNorire omaturitate reală.

ontrolea$ă&!i gândurile" >)servă&!i mintea i vei vedea

că acolo este o adevărată 5unglă & toate cărările sunt,ierdute. Vrei să te miti dar nu tii 'n ce ,arte să o iei ia5ungi mereu 'n acelai loc din care ai ,lecat. <i to!i se aNă'n aceeai situa!ie ca i tine. +i ve$i ,e unii care aleargă ,e

lângă tine i ai im,resia că ei cunosc drumul i 'nce,iimediat să 'i urme$i or)ete. ând 'i ve$i ,e ceilal!i că sunt,lini de am)i!ie tu cum ai ,utea să te o,reti7 Vei continuasă alergi 'n cerc fără să cunoti cu adevărat ce faci s,recare !el te 'ndre,!i. e doreti cu adevărat de la via!ă7

utere7 ani7 Maimă7 <i ciar dacă le o)!ii ,e toateacestea ce vei re$olva78esigur dacă vei avea )ani vei scă,a de sărăcie dar

suferin!a se va 'n$eci ,entru că via!a nu !i se vatransforma. Tu vei 9 acelai. Vei locui 'ntr&o casă mai mare'nsă vei 9 acelai. 8acă ,ână atunci ai sim!it an;ietate,entru că ai trăit 'ntr&o coli)ă acum an;ietatea va 9 i mai

mare deoarece an;ietatea are mai mult s,a!iu 'n care săse desfăoare. 8acă ai fost com,let ignorant cum cre$i căte vor a5uta )anii să sca,i de ignoran!ă7 Ai im,resia căfaima i renumele '!i vor risi,i ,rostia7 o!i deveni cea maicunoscută ,ersoană din lume dar 'ntunericul din interiorva 9 acelai sau este ,osi)il să devină i mai 'ntunecat.

rimul lucru ... înţeleptul îşi direcţioneaă "ndurile

nestatornice. l nu le ,ermite gândurilor să o ia ,e cărăricontradictorii. 0u ,ermite ca un gând să 9e distrus de altul.l este stă,ânul i nu le ,ermite gândurilor să 'lstă,ânească.

l le folosete ca ,e nite instrumente folositoare iastfel a5unge să 9e 'm,linit deoarece tie unde se'ndrea,tă i cunoate ce face.

Un 'n!ele,t este ,erfect contient de direc!ia s,re caremerge. l nu aleargă simultan 'n toate ,ăr!ile ci esteintegrat cristali$at. l este cu adevărat ,uternic iaraceastă ,utere i$vorăte ciar din 9in!a sa. 0imeni nu i&o,oate lua nu este de,endent de nimeni i de nimic. 0iciciar moartea nu 'i ,oate lua această ,utere interioarămagni9că.

+nsă ma5oritatea oamenilor trăiesc 'ntr&o stare dene)unie. =a5oritatea sunt ne)uni" <tiu că voi 9 criticat,entru aceste a9rma!ii dar ce ,ot face eu dacă acesta esteadevărul7 <i 'ntotdeauna adevărul doare. iar i eu simt

durere 'n suNet ,entru această stare 'n care 9in!ea$ăoamenii. eea ce noi numim oameni sunt doar niteanimale de fa,t nici măcar animale nu sunt deoarece unanimal este mai inocent el nu ,oate 9 tras la răs,undere,entru nici una dintre ac!iunile sale. Un animal trăiete

a,roa,e numai ,rin reNe;e i instincte. +nsă oamenii suntcu to!ii anormali această ,lanetă a devenit un fel de s,ital,entru ne)uni.

Dalil Ci)ran ,ovestea adesea o ,ara)olă:Un renumit ,rofesor de 9loso9e a 'nne)unit i a fost dus

la os,iciu. +ntr&o $i ,rietenul lui s&a gândit să 'l vi$ite$e.8u,ă ce a a5uns la s,ital s&a ae$at ,e o )ancă lângă el i

l&a 'ntre)at: ?um te sim!i aici7 ti tratat )ine7@0e)unul a râs i a s,us: ?A mă simt foarte )ine" Aicieste mai )ine decât ,rintre oamenii de afară. Acum măsimt 'n siguran!ă & ,entru că mă săturasem de to!i ne)uniiăia de afară" 8e fa,t ciar ar 9 )ine i ,entru tine să staiaici. 8oar aici ,o!i 'ntâlni oameni cu adevărat sănătoi.@

Aceasta este de9ni!ia ,e care o dă un ne)un sănătă!ii: el

este sănătos i anormali sunt to!i cei care nu se aNă 'nos,iciu.<i acelai criteriu este ado,tat i de oamenii din

societate: dacă te com,or!i la fel ca to!i ceilal!i atunci etisănătos.

+nsă 'ntreaga istorie a umanită!ii dovedete clar fa,tulcă oamenii sunt ne)uni. +n trei mii de ani au e;istat cinci

mii de ră$)oaie" utem numi această umanitate ca 9indsănătoasă7 To!i sunt lacomi invidioi ,osesivi. Miecare seaNă 'n com,eti!ie cu ceilal!i din 5urul său. Sunt oareoamenii sănătoi mintal7

>dată =arE TQain a dat un anun! 'n $iar un anun! carese dorea a 9 doar un fel de anecdotă i 'n care s,unea că a,ierdut o ,isică atât de neagră 'ncât nu ,oate 9 vă$ută la

lumina $ilei. A doua $i a,roa,e o mie de oameni i&au scris,retin$ându&i că i&au vă$ut ,isica.rivete 'n 5urul tău o)servă&i ,e oameni i vei 9

sur,rins să ve$i ce aos e;istă. Iar acest aos este numit i

considerat a 9 normal. 8ar ce este normal7 are estede9ni!ia unei 9in!e umane normale7

Un om adevărat tre)uie să 9e ,lin de iu)ire ,lin de)eatitudine. > 9in!ă umană reală tre)uie să 9e cura5oasăfericită e;tatică să râdă i să cele)re$e i ă se )ucure de

toate lucrurile ,e care i le oferă via!a. Un om 'n adevăratulsens al cuvântului este total 'n tot ce face. Cândurile salesunt dre,te el nu va 9 nici di,lomat nici ,olitician & nu vas,une ceva i va 'n!elege cu totul altceva. l nu va ,ăcăli inu va 'nela ,e nimeni nu '!i va $âm)i 'n fa!ă i ,e la s,atete va )lestema. l nu este un inamic ci un adevărat,rieten.

I,ocri$ia oamenilor 'nseamnă ne)unie. Aceastăatmosferă sci$ofrenică i&a 'nne)unit ,e to!i. +ncă nu amreuit să creăm o 9in!ă umană sănătoasă. Iar dacă nu vomreui nici 'n viitorul a,ro,iat atunci soarta umanită!ii este,ecetluită. +n ,re$ent oamenii incontien!i au 'n mâinile loratât de multă ,utere 'ncât ,ot oricând da natere unui altră$)oi mondial & i ,laneta va 9 distrusă"

ste necesară o transformare radicală i aceasta este,osi)ilă doar dacă ascultăm mesa5ul ilumina!ilor.... înţeleptul îşi direcţioneaă "ndurile nestatornice.

Aşa cum un peşte scos din apă'e bate pe uscat,<a $el şi "ndurile se aită şi tremură0"nd sunt lipsite de dorinţe.Cândurile nu ,ot trăi fără dorin!e aa cum ,etii nu ,ot

trăi fără a,ă. Iar noi nu facem altceva decât să dorim 'n9ecare cli,ă una sau alta. 0u vom ,utea niciodată să o,rimgândirea dacă vom continua să dorim. entru aceastatre)uie să tăiem ciar de la rădăcină dorin!a.

e ,o!i dori de la via!ă7 ei care s&au reali$at aceia care

au a5uns să cunoască adevărul s,un că nu e;istă nimiccare să merite dorit. 8oar trăiete" Trăiete cât ,o!i de totali trăiete ,e de,lin cli,a. 0u ai ce să doreti. 8orin!a nuface altceva decât să te conducă s,re viitor.

ea din momentul ,re$ent deoarece numai acum ,o!igăsi ua care să te conducă la 8umne$eu. 8ivinul nu'nseamnă decât ,re$ent. 8acă vrei să faci ,arte din'ntreg... aceasta este singura modalitate ,rin care ,o!ideveni sănătos & atunci va tre)ui să 'nve!i cum să te

rela;e$i 'n cli,a ,re$entă.=ori fa!ă de trecut i viitor i trăiete aiciacum. 0u 'i,ermite min!ii să ,lece din ,re$ent. a va dori să alerge 'n,ermanen!ă 'ncoace i 'ncolo de la un lucru la altul de la o,ersoană la alta.

Ai o so!ie dar mintea aleargă du,ă nevestele altora. Aico,ii 'nsă ei nu ,ar niciodată mai frumoi decât co,iii

vecinilor. Iar)a este 'ntotdeauna mai verde 'n grădinaaltuia. To!i ,ar mai ferici!i decât tine.<i a,oi logic 'nce,i să ra!ione$i: ?i sunt ferici!i ,entru

că au case mai mari maini mai noi co,iii i neveste maifrumoase & aadar tre)uie să o)!in i eu aceste lucruri iatunci voi 9 fericit.@ rin aceasta '!i condi!ione$i fericireaiar fericirea este starea ta naturală. <i 'n cli,a 'n care !i&ai

condi!ionat fericirea vei rămâne nefericit i vei suferi'ntreaga via!ă.Mericirea este calitatea inerentă a vie!ii. 0u '!i tre)uie

nimic ,entru a 9 fericit & tu de5a eti viu. Mii contient de9in!a ta i vei vedea că de!ii de5a totul. Tocmai de aceeamisticii au s,us 'ntotdeauna că )eatitudinea este 'nsăinatura 9in!ei umane. 8ar mintea aleargă 'n ,ermanen!ă

du,ă tot felul de ,rostii.Sultanul 'i ceamă eunucul i 'i s,une: ?Astă$i vreau să'mi aduci nevasta numărul 2#%.@

unucul ,leacă imediat trece ,rin ol iese 'n grădină iintră 'n ,alatul aremului. 8u,ă câteva minute se 'ntoarcela sultan cu nevasta 2#%. 8u,ă ceva tim, sultanul 'is,une: ?0u m&am săturat. Adu&mi&o i ,e nevasta *(.@

unucul iarăi se gră)ete să 'i 'nde,linească ,oruncasultanului i vine la acesta cu nevasta *(. A,oi sultanul ovrea ,e so!ia %* i du,ă aceea ,e nevasta -2.

ând s&a 'ntors cu nevasta numărul -2 eunucul erafoarte ,alid i res,ira din greu. 8eodată el cade la ,ământi moare.

=orala: nu iu)irea te omoară ci cât de mult alergi du,ăea.

=intea aleargă mereu du,ă câte ceva. a nu ,oaterămâne niciodată linitită tăcută. ela;area i tăcerea'nseamnă moartea min!ii. Tocmai de aceea 'n!ele,!ii Kens,un că dacă ,o!i sta măcar o oră 'n 9ecare $i 'n tăcerefără să faci a)solut nimic nici ciar să incante$i o mantră...deoarece ,rin aceasta nu '!i vei ,otoli mintea. =intea'nseamnă activitate: indiferent că este 9$ică sau mentală.

=aetrii Ken s,un că tot ce tre)uie să faci este să rămâităcut i să nu faci nimic. Acesta este cel mai di9cil lucru dinlume. +nsă odată ce ai cunoscut secretul... 8acă ,o!i tim,de câteva luni să stai $ilnic câteva ore fără să faci nimic cidoar să rămâi tăcut atunci multe lucruri vor 'nce,e să se,roducă. Te vei sim!i somnoros vei visa. +n minte vora,ărea o mul!ime de gânduri: ?e faci7 8e ce '!i ,ier$i

tim,ul inutil7 +n această vreme ,uteai să faci rost de nite)ani. Sau ,uteai vedea un 9lm te ,uteai distra. 8e ce sănu ascul!i la radio7

8e ce să nu ,riveti un 9lm la televi$or7 >ri ai ,utea citi'n $iar ce s&a mai 'ntâm,lat ,rin lume. 8e ce să staidegea)a7@

=intea va argumenta 'n o mie i unul de feluri 'nsă tu

doar va tre)ui să o ascul!i fără să 'i acor$i im,ortan!ă... <iva 'ncerca tot felul de trucuri: va 'nce,e să alucine$e săvise$e să devină somnoroasă. Va 'ncerca tot ,osi)ilul,entru a te convinge să faci ceva. 8ar dacă nu o ascul!i i,ersevere$i 'n tăcerea ta atunci 'ntr&o )ună $i vei vedea căsoarele a răsărit.

+ntr&o )ună $i mintea se va ,lictisi i te va ,ărăsi

deoarece a 'n!eles că nu te ,oate ,ăcăli cu nimic" <i atuncinu vei mai avea nici un vis nici o alucina!ie nici o dorin!ă.ur i sim,lu vei rămâne tăcut i nu vei mai face nimic... i

'ncerci să s,ui ceva imediat vor sări ca arse: ?8ar cine etitu7 um '!i ,ermi!i să intervii7@

udda s,une că ,ână când nu '!i controle$i gândurilenu e;istă nici o ,osi)ilitate să trăieti )eati9c. Vei rămâne'n suferin!ă vei trăi aotic i 'n confu$ie.

Un de!inut introvertit 'i s,une )rusc ,siiatrei sale: ?Simtaa o dorin!ă de a te strânge de gât.@Memeia 'i s,une: ?Moarte )ine acum suntem ,e calea

cea )ună"@Miecare 'n!elege altceva. ;istă 9loso9 care s,un că totul

'n lume este li,sit de sens iar al!ii sus!in că totul are sensi că trăim 'ntr&o lume ra!ională logică. 8e,inde de ungiul

din care ,riveti de,inde de educa!ia i condi!ionarea ,ecare o ai.8e e;em,lu dacă ai fost crescut 'ntr&o familie 'n care se

consumă carne atunci !i se va ,ărea ceva normal sămănânci carne. Iar când vei 'ntâlni un om vegetarianatunci ,ur i sim,lu nu vei crede că este ,osi)il aa ceva &,oate ciar vei 'nce,e să 'l ridiculi$e$i: ?Aceti vegetarieni

sunt doar nite oameni ,roti ei cred că dacă nu consumăcame sunt religioi.@ <i dacă ai fost crescut 'ntr&o casă 'ncare nu s&a vor)it decât des,re vegetarianism 'i vei ,rivF,e ceilal!i ca 9ind nite montri. 0ici măcar nu 'i veiconsidera 9in!e umane.

0imeni nu cunoate ce este )ine i ce este rău ci tiedoar ce i&au s,us al!ii: ,ărin!ii ,rofesorii ,oliticienii

,reo!ii. Iar aceasta nu este o cale ,rin care ,o!i deveni cuadevărat sănătos. Va tre)ui să devii mai contient maiatent va tre)ui să deci$i singur ce tre)uie să faci nu săac!ione$i du,ă cum '!i s,un al!ii. enun!ă la a mai imita. Miiatent i contienti$ea$ă 9ecare cli,ă & devii o 9in!ă umanădoar 'n momentul 'n care o)servi cu acurate!e totul cândra!ione$i singur i 'nce,i să trăieti aa cum sim!i conform

naturii tale interioare. <i atunci vei 9 li)er & i numaili)ertatea dă natere )eatitudinii.A 9 li)er 'nseamnă a&!i controla mintea de fa,t această

aa&$isă minte nici măcar nu este a ta ci a fost

'm,rumutată de la al!ii. > ,arte din ea 'i a,ar!ine mameitale o altă ,arte tatălui tău un fragment ,rovine de la,rofesori alt fragment de la ,reo!i i ,oliticieni din căr!i iscri,turi...

rivete 'n interior i vei rămâne sur,rins: nu ai o minte

a ta. Totul este 'm,rumutat de la al!ii" Totul este o imita!ie"ti un fenomen care a a,ărut 'n urma intersectării maimultor surse. um ai mai ,utea 9 autentic7 <i toate acestefragmente nu se vor 'n!elege niciodată unele cu altele.

+nsă un singur lucru nu este 'm,rumutat de la nimeni:contiin!a interioară aten!ia ta nativă. a$ea$ă&te numai,e ea i niciodată ,e minte. ămâi inde,endent de orice

altceva 'n afară de esen!a 9in!ei tale.Dar c"t de subtile sunt,3i c"t de e!ai!e;'arcina înţeleptului este să le liniştească3i control"ndu-le să dob"ndească $ericirea.0u va 9 deloc uor. +ntr&adevăr este o sarcină di9cilă

deoarece mintea este foarte ireată iar gândurile sunt

e;trem de su)tile.Un soldat 'i e;,lică unui camarad teoria transmigrăriisuNetului i 'i s,une că dacă va 9 omorât ,e câm,ul delu,tă i cor,ul său va ,utre$i acolo atunci 'n acel loc vacrete o Noare.

?<i acela voi 9 eu7@ & 'l 'ntrea)ă camaradul.?0u stai ,u!in. 8u,ă aceea vine o vacă i mănâncă

Noarea i lasă 'n locul ei o )alegă. A,oi eu mă voi ,lim)a cu,rietena mea ,e acel câm, i 'i voi ,ovesti ,rin ce amtrecut moment 'n care văd )alega i s,un: Salut illF" Sătii că nu te&ai scim)at deloc"?

Mii foarte atent" =intea este e;trem de eva$ivă. 8acă vei'ncerca să o ,rin$i tu vei 9 'n di9cultate. 8acă 'ncerci să oarunci ,e uă ea va intra ,e fereastră. 8acă 'ncerci să o

re,rimi atunci va func!iona din incontient & ceea ce estemult mai ,ericulos deoarece te va controla 'n continuare inu vei mai 9 deloc contient de fa,tul că te ,osedă.

Inamicul nu mai este vi$i)il dar continuă să e;iste. <i cândel este invi$i)il atunci este foarte foarte ,ericulos.

Dar c"t de subtile sunt, şi c"t de e!ai!e; 'arcinaînţeleptului este să le liniştească... Aadar !ine minte: nutre)uie să le re,rimi i nici să 'ncerci să le ,rin$i. Sarcina

'n!ele,tului este să le linitească i controlându&le sădo)ândească fericirea.8oar ,rin linitirea lor ,o!i a5unge să le controle$i nu le

,o!i liniti 'ncercând să le controle$i. Oine foarte )ine minteacest ,roces: ,are similar dar nu este. 8e fa,t ciar esteceva com,let diferit. =ai 'ntâi va tre)ui să le liniteti.

um le ,o!i liniti7 8oar ,rin o)servare ,asivă ,rin

aten!ie. 8oar le ,riveti fără să ra!ione$i fără să le 5udeci ifără să s,ui că unele din ele sunt )une iar altele sunt rele.+n cli,a 'n care ai făcut cea mai mică diferen!iere atunci aică$ut 'n ca,cana min!ii.

8oar ,rivete" Mii atent" +nvă!ătorii ,rofesorii ,reo!iinimeni nu te 'nva!ă să 9i atent i doar să stai să ,riveti 'ntăcere... +!i a,are 'n minte gândul să omori ,e cineva care

te enervea$ă. Aceasta este o ,arte. Imediat 'i face a,ari!iaalt gând care s,une: ?0u acesta este un ,ăcat" 0ici măcarnu ar tre)ui să gândeti aa ceva.@

Aceasta este o altă ,arte a min!ii. Inevita)il ma5oritatea'nce, să se identi9ce cu ,rima ,arte cea morală: ?8aacesta sunt eu aceasta este contiin!a mea.@ 0u este"Aceasta este doar o condi!ionare. Societatea i&a

im,lementat 'n tine un instrument ,rin care să te ,oatăcontrola din interior este doar o strategie ,rin care tecondi!ionea$ă i ,rin care tu nu tii cu adevărat ce este)ine i ce este rău.

ămâi inocent" 8oar o)servă" > ,arte a min!ii s,une:?Ucide&l ,e acel om & este dumanul tău. l te&a 5ignit demoarte"@ > altă ,arte s,une: ?0u asta este ceva imoral

este un ,ăcat. 8acă vei da curs acestui im,uls vei suferi 'niad i 'n via!a următoare vei 9 ,ede,sit 'n acelai mod.@Oine minte: i această a doua ,arte este tot mintea care '!ivor)ete. >)servă am)ele ,ăr!i 9i atent la contradic!ia

min!ii i nu te identi9ca nu te lăsa atras de nici una dintre,ăr!i.

goul dorete 'ntotdeauna să se identi9ce cu ,arteamorală deoarece ,rin aceasta se simte im,ortant: ?u suntun sfânt. Uite" 0u sunt 'n favoarea violen!ei.@ 0u te lăsa

,rins 'n nici o ca,cană a min!ii ,entru că dacă o faci veirămâne un sclav. S9n!ii i ,ăcătoii nu sunt altceva decâtnite sclavi.

Un om cu adevărat li)er este deasu,ra )inelui i răului.l este doar contiin!ă i nimic altceva. l este aten!ieo)servare ,ură i inocentă. <i dacă ,o!i 9 atent fără să teidenti9ci cu nimic 'ncet&'ncet mintea va 'nceta să te mai

comande i 'ntr&o )ună $i vei vedea că ea a dis,ărutcom,let & 'n tine va e;ista doar tăcerea i tu vei 9 suveran.*rin atenţie şi stăp"nire1nţeleptul îşi supune "ndurile.2l le opreşte pererinarea. Aşeat în !idul inimii2l ăseşte libertatea.

Iar când mintea nu mai e;istă unde mai ,o!i alerga7rusc vei ,ătrunde 'n inimă. o)ori din minte i intri 'ninimă. <i acela este ,alatul tău real. =intea este doar un,rodus al societă!ii inima este o e;tensie a lui 8umne$eu.

<i acest lucru este ,osi)il doar când eti atent 'n interiori e;terior când o)servi i contienti$e$i totul fără să 5udecii fără să te identi9ci cu nimic.

1nţeleptul îşi supune "ndurile. 2l le opreştepererinarea. Aşeat în !idul inimii el ăseşte libertatea.=intea 'nseamnă sclavie inima este li)ertate. =intea

este suferintă inima 'nseamnă )eatitudine su,remă. Ais dhammo sanantano.

!& #ICI ACEA$TA- #ICI ACEEA

!& "reaiu+ite Mae,tre- care e,te di3eren<a 4ntretine =i ceilal<i .ameni de,ăv0r=i<i8



Sunil eu nu sunt desăvârit eu doar sunt 8umne$eu &aa cum eti i tu aa cum sunt ,lantele animalelestelele. u nu a,ar!in nici unei categorii. ?8esăvârire@?reali$are@ & toate acestea sunt doar nite eticeteinventate de 5urnaliti. u nu ,ot 9 eticetat i nici

categorisit aa cum nici tu nu ,o!i 9. Toate categorisirilesunt false. u cât ,ătrun$i mai ,rofund 'n tine 'nsu!i cuatât vei desco,eri mai mult ceea ce eti & nici aceasta niciaceea. +n!ele,!ii U,anisadelor s,un: neti, neti & niciaceasta nici aceea. 0u este a,lica)ilă nici o categorie.

Vreau să '!i s,un o ,ovestioară foarte frumoasă des,reudda.

Un astrolog a vă$ut câteva urme ale ,ailor lui udda ia 'nce,ut să le studie$e. 8u,ă ce a făcut câteva calculeastrologice a rămas uimit: acei ,ai tre)uiau să 9e ai unui'm,ărat mondial ai unui conducător al umanită!ii.Astrologul netiind că urmele a,ar!in lui udda a re,etatcalculele i a a5uns la acelai re$ultat. Acum el nu mai tiace să creadă: cum era ,osi)il ca un conducător Y

cha6ra!artin Y al celor ase continente al 'ntregii lumi săse ,lim)e ,rintr&o ,ădure 'n India7+n toate scri,turile 'n care a căutat a desco,erit acelai

lucru: semnele arătau clar că ele a,ar!in unui 'm,ăratmondial. Astrologul a ,ornit ,e urma acelor ,ai i a a5uns'n a,ro,ierea lui udda.

udda edea cu ocii 'ncii la um)ra unui co,ac. ând

l&a vă$ut astrologul a rămas i mai sur,rins: ci,ul luiudda radia de strălucire gra!ia i frumuse!ea sa 'i,ătrundeau 9in!a i 'l făceau să tresalte de fericire. 8arastrologul nu a ,utut să nu remarce fa,tul că acel om eratotui un ceretor"

Astrologul s&a ae$at la ,icioarele lui udda i l&a'ntre)at: ?ine esti tu7 alculele mele astrologice mi&au

arătat că tre)uie să 9i 'm,ăratul lumii un cha6ra!artin. efaci aici su) acest co,ac7 >ri căr!ile mele de astrologiegreesc ori am alucina!ii.@

udda i&a răs,uns: ?0u căr!ile tale nu greesc & 'nsăe;istă ceva care nu a,ar!ine nici unei categorii nici măcaraceleia a unui conducator mondial. u e;ist dar nu suntcineva 'n ,articular@

Astrologul i&a s,us: ?Acum sunt i mai confu$. um ,o!i

e;ista dar fără să 9i cineva 'n ,articular7 um este ,osi)ilaa ceva7 0u ,o!i f' un nimeni" u siguran!ă tu tre)uie să9i un $eu care vi$itea$ă ,ământul & văd asta 'n ocii tăi"@

udda a răs,uns: ?0u sunt $eu.@Astrologul i&a s,us: ?Atunci tre)uie să 9i un andhar!a &

un mu$ician celest.@udda i&a răs,uns: ?0u sunt un andhar!a.@

Astrologul a tot continuat să 'i ,ună 'ntre)ări i 'n celedin urmă i&a s,us: ?0u ,o!i să 9i un nimeni. ti cumva unrege7 ine eti tu7 0u eti un animal nici ar)ore i nici,iatră & ce anume eti7@

Iar răs,unsul lui udda este de o frumuse!e i de oim,ortan!ă e;traordinară: ?u sunt doar )udda & doarcontienti$are i nimic altceva. 0u a,ar!in nici unei

categorii. Miecare eticetare i categorisire re,re$intă oidenti9care iar eu nu am nici o identitate.@Sunil Seti e;act acesta este i răs,unsul meu: eu nu

a,ar!in nici unei categorii iar un om desăvârit a,ar!ineunui categorii & eu sunt doar contienti$are. u suntaten!ie. <i ,rin asta nu s,un că de!in ceva s,ecial. 0u to!ii toate sunt la fel ca mine. <i tu eti la fel de divin ca

udda Drisna Bristos. Totul este divin deoarece numai8ivinul e;istă.Acesta este ,rimul lucru ,e care tre)uie să 'l 'n!elegi: eu

nu a,ar!in nici unei categorii. <i nici tu nu a,ar!ii vreuneicategorii. re$i că eti indus cretin sau musulman7 Aiim,resia că eti al) sau negru7 ontiin!a nu ,oate avea oculoare nu ,oate 9 )ogată sau săracă feminină sau

masculină.ontiin!a este contiin!ă" A reali$a aceasta 'nseamnă aa9rma răs,icat: Aham #rahmasmi" & u sunt 8umne$eu" Iaraceasta nu este o categorie. rin această a9rma!ie ,ur i

'nne)unit aceasta arată că nu eti sincer & s,ui un lucru ifaci cu totul altceva.

Un omose;ual se ca$ea$ă 'ntr&un motel dar nemaf'indcamere li)ere el este nevoit să 'm,artă camera cu unstrăin. ece,!ionerul 'i dă câteva detalii omose;ualului

des,re colegul său de cameră du,ă care adaugă: ?Să tiică 'l cunosc de mult tim, i tiu că i el are orientări maidosnice 'nsă de dragul moralită!ii va tre)ui să de,ui ,u!inămuncă de lămurire cu el.@

A doua $i diminea!ă rece,!ionerul 'l 'ntrea)ă: ?i cum amers7 Oi&a luat mult ,ână să 'l convingi7@

Bomose;ualul 'i răs,unde: ?0u a)solut deloc. 0ici

măcar nu a tre)uit să vor)esc cu el.@6a care rece,!ionerul 'i s,une: ?> 8umne$eule"+nseamnă că din greeală te&am trimis 'n camera 'n careera ca$at e,isco,ul nostru"@

I,ocri$ia este un ,rodus al falilor s9n!i i oamenireligioi. <i ei nu ,ot 9 decât fali ,entru că dacă un om aa5uns la iluminare nu mai are cum să 9e desăvârit & el este

'nsăi asemenea lui 8umne$eu" <i el tie că to!i sunt la felca el doar că nu sunt contien!i de acest lucru. Iar cânda9rmă: ?u sunt 8umne$eu@ & nu o face 'n modcom,arativ el nu va 'n!elege ,rin aceasta: ?Uite eu suntmai sfânt decât tine.@ Tot ceea ce vrea să s,ună este: ?usunt ceea ce eti i tu doar că tu 'ncă nu ai devenitcontient de realitatea ta.@

To!i de!inem 'n interior aceeai comoară doar că uniisunt contien!i de ea iar al!ii nu. <i mai devreme sau maitâr$iu 9ecare va a5unge să o cunoască deoarece cât tim,te ,o!i 'nvârti 'n 5urul ei fără să te 'm,iedici de ea7

ând s,un că eu sunt 8umne$eu ,ur i sim,lu nu facaltceva decât să a9rm că 'ntreaga umanitate este divină.Toate 9in!ele sunt 8umne$eu 8ivinul este ;isten!a. Un

sfânt declară că el este reali$at i to!i ceilal!i sunt ,ăcătoi.l creea$ă o su,erioritate o ierarie. <i acesta estesecretul ,rin care a5unge să 'i controle$e ,e oameni:facându&i să se simtă vinova!i i im,uri.

9 fost un indian. <i nici măcar nu cunoate sensul adevăratal cuvântului ?i,ocrit@.

Un i,ocrit este o ,ersoană care s,une un lucru i face cutotul altul. Un i,ocrit este un om a cărui via!ă interioarăeste com,let o,usă de cea e;terioară. u nu sunt 'm,otriva

lu;ului i confortului & nu am fost niciodată. u nu suntmasocist i nu cred că tortura este calea ,rin care ,o!ia5unge la ceva.

u doresc ca 'ntreaga ,lanetă să trăiască 'n lu; 'nsă din,ăcate deocamdată acest lucru nu este ,osi)il. =a5oritateaoamenilor nu au ,arte nici măcar de strictul necesar delucrurile vitale ,entru a trăi.

8ar nu mă voi cinui cu astfel de gânduri deoarece ,rinaceasta nu 'i voi a5uta cu nimic. 8e ce să mai e;iste 'ncă unom care să sufere7 0u sunt de5a ,rea mul!i7

u nu cred 'n sărăcie i suferin!ă. <i nu duc o via!ădu)lă. Via!a mea este foarte sim,lă & sim,lă 'n sensul căare o anumită integritate. u fac e;act ceea ce s,un. ucred 'n lu; iar ,entru mine religia este lu;ul su,rem. 8acă

nu 'i ,ot a5uta ,e to!i să trăiască ferici!i cel ,u!in tiu că eutrăiesc fericit. Altminteri a ,rimi 'ndemnul: ?8octore mai'ntâi vindecă&te ,e tine.@

+nsă toate aceste ,ersoane aa&$is desăvârite sunt defa,t 'm,otriva )unăstării. Sunt nite i,ocri!i" i vor)escdes,re sărăcie i des,re s,iritualitatea sărăciei dar cu to!iitrăiesc 'n lu; & sunt nite fa!arnici i nite i,ocri!i.

u urăsc sărăcia" 0u o res,ect i nici nu o a,recie$.>amenii au rămas săraci datorită stu,idită!ii minteasu,ersti!ioasă 'i transformă ,e oameni 'n săraci. 0imeni nuare de ce să 9e sărac. 8acă oamenii ar 9 mai contien!i iar reali$a cât de mult rău le&au făcut condi!ionările ,reo!ilori ,oliticienilor 'n câteva mii de ani...

Un renumit gânditor german ount DeFserling du,ă

călătoria sa ,rin India a scris 'n 5urnalul său: ?+n aceastăcălătorie am devenit contient de două lucruri. Unul: că a 9sărac 'nseamnă a 9 s,iritual iar al doilea: că a 9 )olnav'nfometat suferind 'nseamnă a 9 sfânt.@

u nu 'nvă! ,e nimeni aa ceva. u doresc ca to!isannFasinii mei să trăiască 'ntr&un confort cât se ,oate demare. Această comunitate de oameni tre)uie să 9e unmodel ,entru 'ntreaga lume. SannFasinii mei tre)uie sătrăiască veseli i ferici!i din toate ,unctele de vedere: 9$ic

,siologic i s,iritual. lăcerile cor,ului )ucuriile min!ii ifericirea s,iritului & toate tre)uie să fu$ione$e i săfunc!ione$e 'n armonie ,entru că doar aa ,oate luanatere o nouă 9in!ă umană.

Asta este ceea ce s,un eu: 9ecare om tre)uie să 9etiin!i9c estetic i religios. Iar din 'ntâlnirea acestor treidimensiuni din conto,irea acestor trei râuri ,oate lua 9in!ă

a ,atra cale. rice atitudine nenaturală ado,tată fa!ă de via!ăcreea$ă ,atologii. a nu 'i ,oate face ,e oameni să devinăsănătoi dim,otrivă 'i va 'nne)uni mai rău.

acientul 'i s,une ,siiatrului: ?8octore tre)uie să măa5u!i. 8e câteva să,tămâni nu vise$ nimic altceva decâtmâncare.@

8octorul: ?8ar femei nu vise$i niciodată7@acientul: ?a da vise$ cum torn ,e ele Eetcu,.@ând reueti să condi!ione$i ,e cineva i să 'l faci să se

simtă vinovat ,entru fa,tul că mănâncă & ceea ce au făcutde mii de ani ,reo!ii & el va 'nce,e să vise$e numaimâncare.

Iar a mânca este un act natural sănătos normal a visa

că mănânci este o )oală cronică & de fa,t ,rin vis cor,ul '!iarată că 'i li,sete ceva.ine visea$ă mâncare7 8oar o ,ersoană care i&a

re,rimat dorin!a ,entru rană. +ncearcă i ve$i ce se va'ntâm,la: nu mânca nimic o $i 'ntreagă... Tot tim,ul nu tevei gândi decât la mâncare mintea nu va face altcevadecât să gravite$e 'n 5urul ideii de rană. Iar noa,tea ce

cre$i că vei visa7e,rimă&!i instinctul se;ual natural i tot tim,ul vei aveavise erotice. Tot ce re,rimi va 'nce,e să se manifeste 'nvise. Un om cu adevărat sănătos nu mai are ce să vise$e &

deoarece el trăiete total i nu re,rimă nimic. Incontientulsău rămâne curat i gol. Visele nu sunt altceva decâtmanifestarea incontientului.

u iu)esc via!a i acesta este mesa5ul meu. Aceti aa&$ii oameni religioi nu iu)esc via!a sunt 'm,otriva ei.

Acetia sunt vinova!ii ,entru situa!ia ,atologică 'n care seaNă astă$i umanitatea.+n al doilea rând ei sunt interesa!i numai de lumea de

dincolo de moarte eu nu sunt interesat decât de via!a,re$entă. +nsă asta nu 'nseamnă că nu cred i 'n lumeacealaltă & aici nu este vor)a des,re a crede sau nu 'n ea euo cunosc & dar !ine minte: lumea cealaltă nu ,oate lua

natere decât din ,re$ent. Transformă&!i via!a actualătrăiete natural i s,ontan 9i viu 'n adevăratul sens alcuvântului i atunci i lumea de dincolo va 9 minunată.

udda s,une 'n ,rimele sale sutre că dacă aceastăvia!ă este frumoasă atunci cealaltă va 9 i mai frumoasă.8ar dacă acum te gândeti numai la ce va 9 du,ă moarte'!i vei ,roiecta i imagina tot felul de lucruri vei face via!a

actuală să devină urâtă.0u ai ,entru ce să '!i faci gri5i i să te gândeti la $iua demâine & cli,a ,re$entă este 'ndea5uns. Trăiete acum 9ind,lin de fericire i e;ta$... i cli,a următoare va 9 i maie;tatică. Acesta este secretul care descuie toate uile.

Trăiete momentul" u nu cred decât 'n cli,a ,re$entă.S9n!ii des,re care vor)eti tu nu fac altceva decât să se

gândească la viitor la rai i iad la ,ede,se i recom,ensedu,ă moarte & lucruri a)solut inutile i fără rost. >ameniisunt de5a foarte confu$i nu are sens să devină i niaiconfu$i.

+nvă!ătura mea este foarte sim,lă i la o)iect: trăietecli,ă de cli,ă fără să ,roiecte$i nimic 'n viitor... )ucură&tede tăcerea actuală de serenitatea i frumuse!ea

momentului ,re$ent. <i din acest ,re$ent va lua natere unviitor mult mai )un. Acelai lucru 'l s,une i udda:viitorul te urmea$ă ,recum o um)ră.

8acă ,re$entul '!i este idos viitorul va 9 un iad când,re$entul tău este minunat atunci viitorul va 9 un ,aradis.

+n al treilea rând ,ână 'n ,re$ent to!i aceti aa&$iis9n!i au divi$at umanitatea 'n cretini indui musulmani)uditi 5ainiti... sunt ,este trei sute de religii 'n lume i

,este trei mii de culte i secte. Aceti s9n!i au creat ură 'nsuNetele oamenilor. i vor)esc des,re iu)ire 'nsă ,e dealtă ,arte creea$ă conte;tul 'n care să a,ară ră$)oaiele.eligiile s&au aNat mereu 'n conNict unele cu altele. +nnumele iu)irii i al religiei s&a vărsat cel mai mult sânge.0ici măcar ,oliticienii nu au fost atât de criminali cum suntaceti aa&$ii oameni religioi.

Sunil s9n!ii de care vor)eti tu sunt ori indui orimusulmani ori cretini. u nu sunt nici cretin i nici indus& eu sunt un nimeni. <i singura mea dorin!ă este să 'i fac ,eoameni să devină nite nimeni. u vreau să te a5ut să sca,ide toate ,overile i condi!ionările ,e care !i le&a im,ussocietatea. ste 'ndea5uns ,ă 5i & nu ai ,entru ce să deviiun indus sau un cretin. 0u ai de ce să mergi la tem,lu la

moscee sau la )iserică. +ntreaga e;isten!ă este un tem,luiar co,acii i stelele i râurile i mun!ii venerea$ă 'ntregul &totul se aNă 'n medita!ie... ,rivete 'n 5urul tău.

rivete atent" rivete fără ,re5udecă!i fără nici un cre$i 'l vei vedea ,e 8umne$eu. 0u ai cum să nu 'l ve$ideoarece este ,retutindeni" +!i este im,osi)il să nu 'l ve$i,entru că el este totul. Tot ce ai nevoie este o inimă

inocentă i ,ură. Iar un indus nu ,oate 9 inocent unmusulman nu are cum să 9e inocent. i sunt ,lini de teoriiteologii informa!ii cunoateri & i&au 'm,ovărat 9in!a cu totfelul de gunoaie.

+nsă nu s,un că =aomed nu are dre,tate eu nuvor)esc des,re udda Bristos sau Drisna. i au cunoscutadevărul dar adevărul lor nu ,oate 9 i al tău & tre)uie să 'l

desco,eri singur. Adevărul este netransfera)il adevărul nu,oate 9 'm,rumutat. Vei 9 nevoit să cau!i singur ,entru căadevărul este 'ntotdeauna al individului.

Adevărul meu este doar al meu este e;,erien!a mea.+ntr&adevăr ,ot vor)i des,re el ,ot să 'l cânt să 'l e;,rim,rin e;ta$ & dar ceea ce am e;,erimentat rămâne totui dene&e;,rimat. 0ici o scri,tură nu a fost ca,a)ilă să 'le;,rime. Toate scri,turile nu fac decât să 'l indice.

Scri,turile re,re$intă com,asiunea celor care au a5uns la9nal 'nsă oricât de multă com,asiune ar 9 avut totui nuau reuit să 'i e;,rime e;,erien!a individuală.

a)indranat 'nainte să moară a fost 'ntre)at decineva: ?Ar tre)ui să 9i fericit i să 'i mul!umeti lui8umne$eu & eti cel mai mare ,oet care a trăit vreodată ,eacest ,ământ. Ai scris ase mii de ,oeme i ,oe$ii nimeni

nu a mai reuit acest lucru.ână i SelleF care este considerat cel mai mare ,oetdin >ccident nu a reuit să scrie decât două mii de ,oe$ii.Tu eti de trei ori mai mare"@

>cii lui a)indranat s&au um,lut de lacrimi.Interlocutorul său nu 'n!elegea ce se 'ntâm,lă: ?8e ce,lângi7 Ar tre)ui să 'i mul!umeti lui 8umne$eu" l !i&a

oferit o via!ă ,lină de satisfac!ii i 'm,liniri. Ai reuit tot ce'i ,oate dori un om.@a)indranat i&a s,us & i 'ncearcă să ,ătrun$i 'n esen!a

acestui mesa5: ?0u am reali$at nimic" Acele ase mii de,oeme sunt dovada eecului meu. Am 'ncercat să e;,rimceva dar nu am fost ca,a)il. 8e 9ecare dată când am'ncercat am dat gre. <i am 'ncercat tot tim,ul vie!ii mele.

Iar cântecul ,e care tre)uia să 'l cânt a rămas nerostit.Acum 'l voi lua cu mine"@Acelai lucru s&a 'ntâm,lat i cu udda cu =aomed

cu Karatustra & cu to!i cei care au cunoscut realitatea. 0u,o!i 9 credincios i religios 'n acelai tim,. 8acă vrei să 9icu adevărat religios atunci tre)uie să renun!i la toatecre$urile. Aceasta este a treia diferen!ă fundamentală 'ntre

mine i aceti aa&$ii s9n!i.u 'i 'nvă! ,e oameni să 9e religioi nu credincioi.Tre)uie să cau!i i să e;,lore$i singur. 0u lua niciodatănimic de&a gata adevărul tre)uie să i$vorască din 9in!a ta

interioară. 0u crede or)ete ,e oricine. Adevărul tre)uie sădevină e;,erien!a ta ,ersonală & tre)uie să devii un martoral său. <i 'n cli,a 'n care ai reuit să 'l trăieti nu vei mai 9ca,a)il să s,ui că eti cretin sau indus sau musulman.Toate aceste 9loso9i i teologii nu fac altceva decât să te

'nde,ărte$e de tine 'nsu!i.Atitudinea mea este e;isten!ială. u nu ofer nici odogmă i nici o doctrină 9loso9că sau teologică.8im,otrivă ciar 'ncerc să te eli)ere$ de toate doctrinele.8oresc ca 9ecare 9in!ă să 9e li)eră i com,let li,sită dedoctrine cre$uri i ,re5udecă!i. Vreau ca 9ecare individ să9e ,e de,lin gol. <i 'n această goliciune a)solută tu eti

8umne$eu & aa cum sunt i eu aa cum este i udda.Această goliciune '!i descide uile către divinitateainterioară.

u nu sunt un sfânt sunt un om la fel de o)inuit caoricare altul & iar a 9 o)inuit sau a 9 e;traordinar'nseamnă a 9 unul i acelai lucru. u nu sunt su,eriornimănui i nici inferior cuiva. 0imeni nu este su,erior sau

inferior. u to!ii a,ar!inem unei singure realită!i & cum ar,utea e;ista ceva su,erior i ceva inferior7

2& Am . 4ntre+are la care nu am reu=it ,ă prime,cun ră,pun,& tiu că e,te . 4ntre+are ,tupidă- dar,imt că tre+uie neapărat ,ă cun.,c ră,pun,ul& #ep.<i ,pune care e,te ,c.pul crea<iei- de ce ei,tă

via<a- de ce ei,tă t.tul8 Eu nu cred 4n accidente&rem atricE 'ntre)area este 'ntr&adevăr stu,idă & ai

dre,tate. <i este o 'ntre)are la care nu e;istă răs,uns.8acă vei găsi ,e cineva care să '!i răs,undă acela nu vaface altceva decât să cree$e 'n tine alte 'ntre)ări. Via!aeste un mister & tocmai de aceea nu se ,oate răs,unde la

'ntre)area ta. 0u ,o!i 'ntre)a ?de ce7@ & ,entru că dacă ofaci i !i se va răs,unde atunci via!a nu va mai 9 un mister.Aceasta este efortul ,e care 'l de,une tiin!a: să

distrugă misterul vie!ii. <i calea ,rin care 'ncearcă să facă

acest lucru este să ofere răs,unsuri la 9ecare ?de ce7@.>amenii de tiin!ă cred că 'ntr&o $i vor o)!ine răs,unsuri latoate. Aa ceva nu este ,osi)il. iar dacă vor reui săde$lege toate misterele vie!ii materiale totui va rămâne'ntre)area:

?8e ce e;istă via!ă7 are este !elul vie!ii7 entru cetoate acestea7@ a)surditate" e fel de răs,uns este acesta7l a creat umanitatea ,entru a o a5uta" 8ar 'n ,rimul rând

de ce a creat&o7 Al!ii s,un că 8umne$eu a creat via!a,entru că se sim!ea singur. 8acă ,ână i 8umne$eu sesimte singur atunci nu e;istă nici o ,osi)ilitate ,entru omsă devină un )udda.

8ar ce facea 8umne$eu 'nainte să cree$e lumea7 ruscdu,ă o eternitate a 'nce,ut să se simtă singur... cum7ro)a)il la micul de5un" Tim, de eoni 'ntregi a rămas singur

i deodată a sim!it că vrea altceva.<i de ce a fost nevoie să cree$e atât de multe ,lanete i9in!e7 utea foarte )ine să 'i cree$e o femeie i era dea5uns"

Iar astă$i cum se simte 8umne$eu7 0u cumva ,reaocu,at7 ro)a)il că acum va dori să 9e iarăi singur i 'iface ,lanuri cum să distrugă lumea" e 8umne$eu este

acesta7 um ,oate 9 8ivinul o ,ersoană care să simtăsingurătatea7 Toate acestea sunt doar nite răs,unsuri stu,ide.=ai sunt unii care sus!in că 'ntreaga crea!ie este doar un

5oc al 8ivinului & lila. >are nu ,oate 8umne$eu să stealinitit i tăcut7 <i ce fel de 5oc este acesta7 Bitler=ussolini Stalin =ao T$e 8un Cingis Ban... acesta să 9e

5ocul 8ivinului7 =iliarde de oameni au fost masacra!i i noimai ,utem numi această crea!ie 5ocul lui 8umne$eu7 8acăar 9 dorit să cree$e un 5oc de ce nu s&a limitat la golf sau laa7 8e ce să torture$e oamenii7 +n lume e;istă atât de

multă sărăcie i suferin!ă iar aceti ne)uni s,un că lumeaeste 5ocul lui 8umne$eu" Sunt co,ii care se nasc ,arali$a!i)olnavi or)i... ce fel de 8umne$eu este acesta7 >ri este unne)un ori nu este 8umne$eu.

atricE astfel de răs,unsuri nu '!i ,ot 9 de nici un a5utor

& ele nu '!i vor face nici un )ine dim,otrivă ciar '!i vor danatere la alte 'ntre)ări. +nsă '!i ,ot s,une atât: via!a nu areun sens 'n sine nu ,oate avea un sens.

Totul este inclus 'n via!ă ea nu are cum să ai)ă un rostanume. 8a o maină are un rost ea te ,oate trans,ortamai uor dintr&un loc 'ntr&altul. Brana are i ea un rost: te!ine 'n via!ă. > casă are rolul de a te ,rote5a... Totul este

inclus 'n via!ă dar via!a 'n sine nu are nici un rostdeoarece nu este un mi5loc către un 9nal anume.Via!a nu are un !el via!a nu se 'ndrea,tă nicăieri. Via!a

doar este" 0u a fost niciodată creată & uită com,let deaceastă idee a crea!iei ,entru că dacă nu o faci atunci 'nminte '!i vor a,ărea i mai multe 'ntre)ări stu,ide. Via!a afost dintotdeauna aici i va 9 ,entru eternitate & 'n forme

diferite 'n manifestări diferite dansul va continua venic.Ais dhammo sanantano & aceasta este legea eternă.<i tocmai aceasta este frumuse!ea vie!ii & că nu are nici

un sens" 8acă ar 9 avut atunci nu ar mai 9 fost minunată.Atunci ar 9 e;istat o motiva!ie i totul ar 9 devenit cevafoarte serios. rivete un tranda9r sau un crin & ce rost auei 'n lume7 6otusul se descide diminea!a iar cucul 'nce,e

să cânte... ,entru ce7 0u este ceva magni9c7 Miecare lucrueste un 9nal 'n el 'nsui.Via!a este minunată ea nu are un rost e;trinsec. ste

e;act ca un cântec al unei ,ăsări sau al susurului a,ei saual vuietului vântului...

>mul este mereu orientat către ceva anume deoarecemintea nu ,oate e;ista fără să caute un !el. =intea este

cea care dă natere la tot felul de 'ntre)ări: ?are estesensul vie!ii7@ Iar dacă ,rimeti un anumit răs,uns imediatva 'ntre)a: ?<i care este rostul acestui !el7 8e ce e;istăel7@ <i mintea va continua aa la in9nit.



atricE mă 'ntre)i: ?are este sco,ul crea!iei7@6umea nu a fost creată. uvântul ?crea!ie@ este incorect.

6umea a e;istat dintotdeauna este eternă. 0u e;istă niciun creator. 8umne$eu nu este creatorul vie!ii 8umne$eueste 'nsăi energia creativă a e;isten!ei & este o creativitate

,ermanentă nu un creator. l nu este un ,oet ci ,oe$ia'nsăi nu este un dansator ci dansul 'nsăi nu este oNoare ci ,arfumul 'nsui.

=ai 'ntre)i: ?8e ce e;istă via!a7@Aceste 'ntre)ări ,ar foarte 9loso9ce i te ,o!i tortura cu

ele vie!i 'ntregi dar sunt a)surde. ste la fel ca i când ai'ntre)a: ?e gust are culoarea verde7@ rivete la 9ecare

cuvânt din 'ntre)area ta : ?via!a@ i ?e;isten!a@ este unul iacelai lucru a le folosi 'm,reună este o tautologie. 8efa,t 'ntre)area ta sună 'n modul următor:

?8e ce via!a este via!ă7@ Mii foarte atent la lim)a5ul ,ecare 'l foloseti ,entru că el te ,oate induce foarte uor 'ngreeală.

o!i 'ntre)a: ?8e ce un tranda9r este un tranda9r7@ 8ar

ai 9 fost mul!umit dacă tranda9rul ar 9 fost o garoafa78acă via!a nu ar 9 e;istat ai 9 fost mul!umit7 Imaginea$ă&!ică nu e;iti că eti doar o fantomă fără cor, i fără mintei că te 'ntre)i: ?8e ce nu e;istă via!ă7 e s&a 'ntâm,lat cuvia!a7 8e ce a dis,ărut7@ Aceleai 'ntre)ări te vor,ersecuta la in9nit.

Via!a este un mister. +n ea nu e;istă nici un sens nici un

!el nici o logică. ur i sim,lu e;istă. 8e ce să '!i ,ier$ivremea 9losofând la nesfârit7 ât tim, este aici de ce sănu o trăieti7 8e ce să nu danse$i să cân!i să iu)eti i sămedite$i7 8e ce să nu ,ătrun$i din ce 'n ce mai adânc 'nacest mister numit ?via!ă@7 oate că 'n esen!a 9in!ei talevei aNa răs,unsul. 8ar acest răs,uns va veni 'n aa fel'ncât nu 'l vei ,utea e;,rima. ste ca i cum ai 'ncerca să

e;,lici gustul mierii. Tu tii că este dulce 'nsă cum ,o!ie;,lica dulcea!a sa7

To!i ilumina!ii cunosc dar nu ,ot s,une nimic. Iar idio!iinu cunosc nimic i continuă să ofere tot felul de răs,unsuristu,ide. i sunt foarte ,rice,u!i 'n a crea răs,unsuri.

ând udda se a,ro,ia de un ora sau de un satcâ!iva disci,oli mergeau 'nainte i strigau oamenilor:

?udda va veni 'n oraul vostru dar vă rugăm să nu 'i,une!i niciodată aceste 11 'ntre)ări.@ <i una dintre ele eraciar ceea ce mă 'ntre)i tu atricE: de ce e;istă via!a7 Altaera: cine a creat lumea7 +n acele 11 'ntre)ări era con!inutătoată 9loso9a. 8e fa,t dacă renun!i de9nitiv la aceste'ntre)ări nu '!i va mai rămâne nimic de 'ntre)at.

udda o)inuia să s,ună că aceste 'ntre)ări sunt

a)surde i im,osi)il de răs,uns & dar nu ,entru că nu secunoate răs,unsul la ele ci ,entru că nu stă 'n naturalucrurilor să ,oată cineva să răs,undă la ele.

Un mare 9losof =aulinga,utta a venit la udda i a'nce,ut să 'i ,ună 'ntre)ări du,ă 'ntre)ări. ro)a)il a fost'ncarnarea lui atricE" udda l&a ascultat atent tim, de o5umătate de oră dar fără să 'i s,ună nimic. =aulinga,utta

a 'nce,ut să se simtă stân5enit de tăcerea lui uddadeoarece sim!ea că 'ntre)ările sale sunt foarte im,ortantei semni9cative.

+n cele din urmă udda l&a 'ntre)at: ?Vrei cu adevăratsă cunoti răs,unsul7@

=aulinga,utta i&a răs,uns: ?Altminteri de ce cre$i că amvenit la tine7 Am călătorit mai mult de o mie de Eilometri

,ână să a5ung aici. 8a. ,entru că altfel nu ,orneam 'naceastă călătorie infernală.@ <i !ine minte 'n acelevremuri o mie de Eilometri re,re$enta o distan!ă enormă"

0u era ca 'n $ilele noastre să te urci 'n avion i 'n câtevaore să a5ungi la destina!ie. 0u tre)uia să te ,regătetifoarte mult ,entru o astfel de călătorie. <i 'n ,lus uddanu era o 9in!ă care să stea 'ntr&un singur loc el călătorea 'n

,ermanen!ă dintr&un sat 'ntr&altul. uteai a5unge 'ntr&un satsau ora i când s,erai că ai a5uns la destina!ie aNai că ela ,lecat de mai )ine de trei luni din acel loc. Aa că ,orneais,re altă destina!ie...



udda l&a 'ntre)at din nou: ?e,et & ciar vrei săcunoti răs,unsul7 ăs,unde ,rin da sau nu ,entru că vade,inde foarte mult modul 'n care răs,un$i@

?8a"@ & a s,us otărât =aulinga,utta.Atunci udda a continuat: ?ine tim, de doi ani rămâi

'n ,rea5ma mea fără să mă 'ntre)i nimic fără să vor)eti cumine. ămâi tăcut doi ani lângă mine i du,ă aceea mă vei,utea 'ntre)a orice doreti i eu '!i ,romit că '!i voirăs,unde.@

=an5usree un mare disci,ol de&al lui udda stătealângă un co,ac i au$ind discu!ia lor a i$)ucnit 'n râs &râdea atât de moli,sitor 'ncât =aulinga,utta l&a 'ntre)at ,e

udda: ?e s&a 'ntâm,lat cu acest om7 Aa din senin'nce,e să râdă ,recum un ne)un7 0oi nici măcar nu amvor)it cu el & de ce râde singur7@

=an5usree era un 9losof renumit 'n 'ntreaga !ară. lvenise la udda 'nso!it de o mie de disci,oli i călătorise,entru a&l 'ntâlni mai mult de două mii de Eilometri. Iardu,ă ce a a5uns udda i&a cerut i lui acelai lucru.

udda i&a s,us: ?0u tiu 'ntrea)ă&l ,e el.@=aulinga,utta s&a a,ro,iat de =an5usree i l&a 'ntre)atce se 'ntâm,lă iar =an5usree i&a răs,uns: ?Să tii că aam&a ,ăcălit i ,e mine. +nainte să 'l 'ntâlnesc eram i eu un9losof ca i tine iar du,ă ce am 'ncuviin!at să rămân lângăel tim, de doi ani mi&au dis,ărut toate 'ntre)ările. Aa cădacă vrei să aNi răs,unsurile la 'ntre)ările tale cere&i sa '!i

răs,undă ,e loc. ei doi ani au trecut fără să 'i simt... eudoar mă )ucuram de ,re$en!a lui sor)eam din nectarul9in!ei sale. ra incredi)il" 8e fa,t adânc 'n interiorul meunici nu mai doream să se sfârească cei doi ani ,entru căatunci ar 9 tre)uit să 'i ,un 'ntre)ările i să ,lec. S,eram cael să 9 uitat 'n!elegerea noastră & 'nsă e;act 'n $iua 'n cares&au 'm,linit doi ani udda a venit la mine i mi&a s,us:

=an5usree acum mă ,o!i intre)a ce doreti. Am ,rivit'n interior i nu am găsit nici o 'ntre)are i nici o entitatecare să ,ună 'ntre)ări & era o tăcere totală. Atunci am râsa râs i el i m&a atins ,e umăr s,unându&mi: Acum ,o!i

,leca. =aulinga,utta acesta este motivul ,entru care ami$)ucnit 'n râs.

entru că văd că i cu tine 'ncearcă acelai truc. Iar du,ădoi ani nu 'l vei mai ,utea 'ntre)a nimic & =aulinga,utta vadis,ărea de9nitiv. Aa că insist dacă vrei un răs,uns

'ntrea)ă&l acum.@udda i&a s,us lui =aulinga,utta: ?entru a&!i răs,undetre)uie totui să ate,!i doi ani"@

atricE acelai răs,uns !i&l ofer i !ie: meditea$ă rămâilângă mine 'n tăcere i vei vedea că toate 'ntre)ările vordis,ărea. u nu sunt interesat de răs,unsuri ci dedi$olvarea 'ntre)ărilor. <i când ele vor dis,ărea i tu vei

dis,ărea & nu ai cum să e;iti fără 'ntre)ări. Atunci vei trăivei 9 )eati9c e;tatic" 0ici măcar nu '!i ,o!i imagina nu,o!i visa ce ,ier$i" Acum doar rămâi tăcut i ,rivete 'ntine... <i misterele vie!ii !i se vor revela unul du,ă altul...,entru eternitate.

9& Am 4nt0lnit mai mul<i ,5n<i ,pirituali 4n timpul

vie<ii mele de ce t.<i au un lim+a 3.arte di5cil de4n<ele,8

Damla Dant ,entru că ei nu cunosc nimic. 8acă ar folosiun lim)a5 sim,lu aa cum folosesc eu un lim)a5 o)inuitatunci nu ar mai ,utea să 'i ascundă ignoran!a. i seascund 'n s,atele unor cuvinte ,om,oase & acesta estesecretul lor. <i oamenii sunt atât de stu,i$i 'ncât dacă simtcă nu 'i ,ot 'n!elege 'nce, să creadă că ei sunt cu adevărat'n!ele,!i.

Incom,reensi)ilul li se ,are ceva măre! ceea ce ,ot'n!elege li se ,are ceva su,er9cial. Tocmai de aceea de&alungul secolelor aa&$iii s9n!i des,re care vor)eti aufolosit lim)a5e foarte greoaie i neinteligi)ile: latina

sanscrita ara)a greaca vece.ând 'i ascul!i nu ,o!i să 'i 'n!elegi dar nici nu ,o!is,une: ?0u 'n!eleg@ & ,entru că asta este ceva umilitor. Aacă 'nce,i să dai din ca,: ?8a este adevărat.@ i 'i ascund

ignoran!a tu '!i ascun$i ignoran!a & este o cons,ira!iemutuală. <i to!i tiu acest lucru"

8acă mergi la un doctor acesta '!i va da o re!etă scrisă'n latină sau 'n greacă. 8e ce nu ,oate scrie ceva sim,lu ila o)iect7 8e ce să nu scrie 'n engle$ă sau 'n indusă7 <i

,entru o sim,lă răceală '!i ,rescriu o mul!ime demedicamente Y ,entru ceva atât de sim,lu '!i s,un săcum,eri o mul!ime de medicamente. Iar des,re scrisulmedicilor ce să mai vor)esc... nici ciar ei nu i&l 'n!eleg.

Am au$it că =ulla 0asruddin folosea o re!etă medicală,entru o mul!ime de lucruri: mergea cu trenul ,e gratisdeoarece controlorul nu ,utea 'n!elege ce scrie i credea că

este o a,ro)are de la vreun ef de&al lui intra lacinematograf o)!inea tot felul de gratuită!i. ând l&am'ntâlnit 0asruddin mi&a s,us: ?Tim, de două luni aceastăre!etă mi&a fost de mare a5utor & am intrat cu ea 'n cele maine)ănuite locuri: 'n audien!ă la ,rimar 'n ministere. To!i 'mi,ermit să fac ce vreau ,entru că nu 'n!elege nimeni cescrie ,e ea.@

Acesta este un secret )inecunoscut de to!i aa&$itiis9n!i: tre)uie să folosească un lim)a5 cât mai neinteligi)il,entru că altfel ,ot 9 decons,ira!i. i se folosesc de cuvintemari doar ,entru a&i ascunde ignoran!a. itea$ă dinscri,turi antice astfel 'ncât oamenii o)inui!i să a5ungă săse simtă inferiori necunoscători.

Un ,reot care urma să !ină o ,redică 'ntr&un orăel din

sudul Americii a fost gă$duit de o enoriaă a )isericiilocale o văduvă tânără. A doua $i diminea!ă 'n tim,ulmicului de5un ,redicatorul 'i s,une ga$dei sale: ?Soră AmF'n toată cariera mea ecle$iastică nu am mai avut ,arte de oatât de ,rofundă os,italitate i gratitudine ,line de dăruirei com,letitudine fa!ă de un semen 'ntru suferin!ă aa cuma demonstrat minunata ta inimă ,lină de căldură i

rece,tivitate.@Sora AmF 'i $âm)ete su,usă i 'i s,une: ?ărintearson eu nu sunt atât de elevată 'n gândire i nu ,ot'n!elege toate cuvintele măre!e ,e care le&ai rostit dar dă&



mi voie să 'mi manifest admira!ia i res,ectul fa!ă des9n!enia voastră un om cu adevărat dedicat tru, i suNetdar mai ales tru, fa!ă de cau$a credincioaselor care ducli,să de un ,artener 'n a,riga lu,tă 'm,otriva răuluisingurătă!ii"@

>ricine ,oate folosi cuvinte măre!e 'nsă aceia carecunosc cu adevărat nu ,ot 9 ,ăcăli!i. +n căr!ile lui Begele;istă ,ro,o$i!ii care se desfăoară ,e ,agini 'ntregi. ânăcând a5ungi la 9nalul ,aragrafului de5a ai uitat 'nce,utul.ste a,roa,e im,osi)il să 'n!elegi ceva. Tocmai de aceea'n tim,ul vie!ii Begel a fost considerat cel mai mare 95osof din lume. 8ar ,e măsură ce scolasticii au 'nce,ut să 'i

studie$e foarte aten!i căr!ile au desco,erit că el nu s,unenimic deose)it i nimic im,ortant. +n general toatea9rma!iile sale sunt un non&sens & dar rostite ,rin cuvintefoarte mari.

uvintele ,om,oase 'i fascinea$ă ,e oameni 'ii,noti$ea$ă.

Dant mă 'ntre)i: ?8e ce au to!i un lim)a5 foarte di9cil de

'n!eles7@entru că dacă nu 'l au atunci cine i&ar mai asculta7re$i că ar ,utea s,une ceva cu adevărat semni9cativ7

Un fermier care avea doi 9i cam lenei se otărăte să'i ,ună ,e acetia la trea)ă aa că le s,une să cure!e X&ul din curtea casei. ăie!ii dorind să sca,e cât mai re,edede această sarcină fac o groa,ă 'n fa!a )udei i scot toată

mi$eria din vecea gaură de )udă 'n cea nouă.0oa,tea )ătrânul ,ărinte se tre$ete i ,leacă s,re)udă. Mără să 'i la nici o lam,ă urmea$ă cărareacunoscută când cade 'n groa,a făcută co,iii săi i 'nce,esă strige: ?Sări!i" Moc" Moc"@

â!iva vecini 'i sar 'n a5utor i du,ă ce l&au scos dingroa,ă 'l 'ntrea)ă ,e )ătrân: ?8e ce ai strigat că arde

ceva7@ătrânul ,lin de raat ,ână ,este ca, le s,une:?rede!i că a!i 9 venit vreunul dintre voi dacă a 9 strigat:aat" aat"7@

=otivul ,entru care ei folosesc cuvinte di9cile de 'n!eleseste foarte sim,lu: dacă nu ar face&o cine ar mai veni să 'iasculte7 i nu ,ot vor)i ca mine & eu folosesc lim)a5ul'n!eles de to!i ,entru că eu vor)esc 9in!ei umane" 0u !inun monolog ci este un dialog 'ntre ,rieteni o )ârfa & nu o

,redică.<i ,o!i folosi cuvinte o)inuite doar când ai cu adevăratceva de transmis. 8acă nu cunoti nimic atunci 'nce,i săfoloseti tot felul de termeni i cuvinte neinteligi)ile.

;& "reaiu+ite Mae,tru- nu ,unt t.<i pre.<ii cei mai4nrăi<i du=mani ai lui Dumne/eu8

8ee,es nu to!i ,reo!ii ci doar câ!iva & a,a aFatolaiiimamii. Acetia sunt adevăra!ii dumani ai lui 8umne$eurestul sunt doar nite sărmani oameni care 'ncearcă să 'icâtige ,âinea. i nu au nimic de&a face cu 8umne$eu & nusunt nici ,entru el i nici 'm,otriva lui. i nu au tim, ,entru8ivin. ste doar o ,rofesie & un fel de cerit" <i asta ,entru

că nu tie cum să 'i câtige ,âinea ,rin altă modalitate & 'ns,ecial 'n India.+n India ,reo!ii sunt )raminii iar acetia sunt cei mai

săraci oameni. i nu tiu ce să facă altceva i nici nu auvoie să facă altceva & tradi!ia nu le ,ermite. i nu au voiesă 9e tâm,lari croitori comercian!i... Tim, de secole'ntregi ei nu au făcut decât un lucru: să se roage la $ei i

să 'nde,linească tot felul de ritualuri. +nsă dacă nu facialtceva decât să te rogi la 8umne$eu vei muri de foame.8umne$eu nu are cum să '!i verse )ani din cer niciodatănu s&a 'ntâm,lat aa ceva. 8e aceea meseria lor este săcâtige )ani de ,e urma cunoaterii teologice.

Un ,reot o)inuit nu are cum să 9e un duman al lui8umne$eu de fa,t el nici nu este interesat de 8umne$eu.

+mi amintesc de un ,reot care locuia 'n a,ro,ierea casei'n care am co,ilărit. +n 9ecare $i 'l torturam cu 'ntre)ări degenul: ?;istă 8umne$eu7 ste suNetul nemuritor7 areeste 9loso9a Earmei7@ +ntr&o $i el mi&a s,us: ?Te rog nu mă



mai ,lictisi cu astfel de 'ntre)ări. Uite '!i s,un adevărul: eunu cunosc nimic din toate acestea. ână acum nimeni num&a mai 'ntre)at asemenea lucruri. Să tii că eti o,acoste" >amenii nu vor altceva decât să 'i venere$e $eiii atât & iar ,entru asta eu ,rimesc două&trei ru,ii ,e $i.

Aceasta este meseria mea am i eu familie co,ii i tre)uiesă 'i 'ntre!in.Iar du,ă ce 'mi termin ritualurile i vin acasă te găsesc

,e tine care mă 'ntrea)ă vrute i nevrute" ui cre$i că 'i,asă de 8umne$eu7" Astă$i am câtigat doar două ru,iitoată $iua i de&a)ia ne a5unge să mâncăm o dată ,e $i.Altceva nu tiu să fac & te rog lasă&mă să trăiesc linitit.@

8ee,es nu to!i ,reo!ii sunt 'm,otriva Iui 8umne$eudoar cei care sunt foarte ire!i i vicleni. i de fa,t suntadoratorii diavolului i tot ei sunt res,onsa)ili ,entru fa,tulcă 'n lume a,ar atât de ,u!ini ilumina!i. +nsă ceilal!ia,roa,e -- W sunt doar nite oameni sărmani care nu tiucum să 'i câtige e;isten!a altfel. Tradi!ia nu le ,ermite săcerească aa că 'i câtigă ,âinea folosind o metodă

acce,tată de to!i.Un )ăr)at vede ,e o osea o reclamă Nuorescentă ,ecare scria: ?Un Dilometru ,ână la ordeluZ unicii@. +m,insde curio$itate i totodată contrariat de fa,tul că o )ătrână'i ,oate face reclamă atât de evidentă la o casă detoleran!ă )ăr)atul se o,rete 'n fa!a casei i )ate la uă.

ătrâna 'i descide 'l invită 'năuntru i 'i s,une: ?Te

costă doar doi dolari.@ 8u,ă ce a ,rimit )anii )ătrânacontinuă: ?Acum mergi ,e acest ol iar la ca,ătul lui intri,e ua din drea,ta du,ă care o trânteti cu ,utere.@

ăr)atul ,ornete ,e ol descide ua din drea,tadu,ă care o trântete cu ,utere i vede că se aNă 'n curteadin s,atele casei ,rintre nite ,anouri ,line cu femeigoale. ând se a,ro,ie de ,rimul ,anou )ăr)atul vede un

)ile!el ,e care scria: ?Ai milă de o sărmană )ătrână i numai s,une acest secret nimănui & 'ncerc i eu să 'mi fac untrai mai )un.@

!!& #GE*E"CIU#EA I#%CE#GEI

0um ar putea o minte tulburată'ă înţeleaă calea4Dacă un om este tulburat 2l nu !a f niciodată plin de cunoaştere.

8 minte netulburată,0are nu mai caută să !adă ce este bine şi ce este rău,8 minte a9ată dincolo de /udecată,8bser!ă şi înţelee.

0unoaşte că trupul este un !as $rail3i trans$ormă-ţi mintea într-un castel,1n fecare încercare*ermite-i înţeleerii să lupte pentru tine.'ă apere ceea ce ai c"ştiat.

*entru că imediat ce corpul este lepădat, Atunci ce mai poate el simţi4n buştean inert, care ace pe păm"nt,

0e mai poate el cunoaşte40el mai apri duşman nu îţi poate $ace at"t de mult rău0um îţi $ac propriile tale "nduri, dacă sunt nepăite1nsă odată ce sunt controlate,Nimeni nu îţi poate $ace un bine mai mare,Nici măcar tatăl sau mama ta.

=ai demult am fost 'ntre)at: ?e este 9loso9a7@ Amrăs,uns: ?Miloso9a este arta de a ,une 'ntre)ări greite.@>r)ul 'ntrea)ă: ?e este lumina7@ & asta este 9loso9e.Surdul 'ntrea)ă: ?e este mu$ica7@ & asta este 9loso9e.

ând un or) 'ntrea)ă: ?um 'mi ,ot recă,ăta vederea7@& de5a aceasta nu mai este 9loso9e ci religie. ând un surdse duce la un doctor ,entru a 9 tratat atunci el se

'ndrea,tă s,re calea religiei.Miloso9a este doar o s,ecula!ie fără să cunoti nimic

'ncerci să invente$i adevărul. <i adevărul nu ,oate 9inventat iar tot ce ,oate 9 inventat nu ,oate 9 adevarat.



Adevărul tre)uie desco,erit. l de5a e;istă... tot ce tre)uiesă faci este să '!i desci$i ocii & să ve$i să au$i să sim!isă 9i ,re$ent. Adevărul este 'ntotdeauna aici&acum dar noisuntem a)sen!i i datorită acestui lucru nu ,utem vedeaadevărul.

=ereu ,unem tot felul de 'ntre)ări dar niciodată nu,unem 'ntre)area corectă: ?um să 9u ,re$ent7 um sădevin o ,re$en!ă7@

+ntre)ăm des,re adevăr i acest lucru ne 'nde,ărtea$ăde el deoarece 'ntre)area im,lică un răs,uns ,rimit de laaltcineva. 0imeni nu '!i ,oate de$vălui adevărul. Acesta nu,oate 9 s,us. 6ao T$u s,une: ?Un adevăr care ,oate 9

rostit nu mai este un adevăr.@ >dată ce a fost rostit el adevenit o minciună.8e ce7 entru că o ,ersoană care cunoate tie că

aceea nu este o informa!ie altminteri ar 9 fost foartesim,lu să o s,ună tuturor i to!i ar 9 a5uns să cunoască.Adevărul este cunoscut doar ,rin e;,erien!ă interioară.ste ,recum gustul. 0imeni nu ,oate e;,lica ce simte când

mănâncă miere & este im,osi)il.;istă lucruri care nu ,ot 9 'n!elese decât ,rine;,erien!ă directă. 8umne$eu este e;,erien!a 9nalăcom,let ine;,rima)ilă i netransfera)ilă. Tot ce ,o!i faceeste să dai anumite indicii 'nsă i acele indicii nu ,ot 9,rimite decât de o inimă descisă i rece,tivă.

8acă le inter,rete$i ,rin minte atunci le vei ,ierde

deoarece mintea nu cunoate altceva decât trecutul. a varăstălmăci totul ,rin ,re5udecă!ile du)iile i conNictele eiinterioare. Toate acestea se vor im,une asu,ra adevăruluii te vor $ă,ăci. =intea unui om o)inuit nu se aNă 'ntr&ostare 'n care să ,oată vedea sim!i trăi.

eligia nu 'nseamnă altceva decât crearea unui s,a!iu 'nminte ,rin care să ,o!i vedea direct să 9in!e$i imediat

fără nici o divi$are cu claritate i rece,tivitate. > minte,lină de gânduri nu ,oate ,erce,e gândurile o vor )ruia inu 'i vor ,ermite să vadă realitatea. Iar dacă se 'ntâm,lă să,ătrundă ceva dincolo de gânduri acel lucru va a5unge 'n

centrul 9in!ei tale total distorsionat. Va 9 un fenomencom,let diferit.

udda o)inuia mereu să re,ete un lucru de trei ori.ineva l&a 'ntre)at: ?8e ce re,e!i mereu un lucru de treiori7@

udda a răs,uns: ?0ici măcar de trei ori nu este dea5uns. ând s,une ceva o singură dată atunci nu vei au$idecât cuvintele mele. Iar acelea nu vor 9 ,entru tine decâtnite sunete goale. A doua oară vei ,utea au$i con!inutullor dar vei 9 atât de vră5it de el 'ncât nu 'l vei ,utea,erce,e. 6e au$i 'nsă nu le 'n!elegi & de aceea re,et de treiori un lucru.@ <i eu mă re,et foarte des ,entru sim,lul

motiv că omul este adormit. Tre)uie să mă re,et deoarecealtfel nu am cum să a5ung 'n centrul său. l tre)uie tre$it i,entru aceasta tre)uie să mă a,ro,ii cât mai mult deesen!a 9in!ei sale. oate crede că aude i da suntmomente 'n care este foarte a,roa,e de tre$ie & nu estenici trea$ i nici adormit se aNă undeva la mi5loc.

8e e;em,lu 'n 9ecare diminea!ă e;istă câteva cli,e 'n

care somnul a dis,ărut dar 'ncă nu eti trea$ nu ,o!is,une că eti trea$. o!i au$i 'ntr&un mod foarte vagciri,itul ,ăsărilor so!ia vor)ind cu vecinul co,iii,regătindu&se să ,lece la coală & dar totul 'ntr&un modfoarte vag nu total ci ,ar!ial. 8u,ă care adormi la loc. +ntr&o cli,ă au$i $gomotul tra9cului i 'n următoarea cli,ă tecufun$i 'n incontien!ă.

ercetătorii s,un că nici un om nu doarme ,rofund tim,de o,t ore & somnul se desfăoară sinusoidal: uneori vise$ia,oi adormi ,rofund du,ă care te a,ro,ii de starea devege i tot aa. osi)ilitatea de a te tre$i de9nitiv este 'nmomentul 'n care te aNi 'n a,ro,ierea stării de vege &atunci orice $gomot mai ,uternic te ,oate aduce la vege.

Acesta este i efortul tuturor ilumina!ilor: ei atea,tă

momentul ,otrivit 'n care să te ,oată tre$i total. Atuncidoar te vor $gâl!âi ,u!in i '!i vei descide ocii i vei vedeatotul clar.

8umne$eu nu ,oate 9 e;,licat ci doar vă$ut trăite;,erimentat. Iar ,rin e;,lica!ii nu faci altceva decât să te'nde,ărte$i de el tocmai de aceea ,reo!ii teologii,rofesorii erudi!ii nu au nimic de&a face cu religia. i suntcei care au 'nde,ărtat religia de lume & deoarece ei

'ncearcă să 'l e;,lice 8ivinul. i sunt cei care ne&au oferitatât de multe e;,lica!ii 'ncât ne&au $ă,ăcit total. Acumma5oritatea oamenilor sunt com,let confu$i. ână 'n,re$ent oamenii nu au fost niciodată 'ntr&o stare mai5alnică & i asta datorită fa,tului că acum ământul adevenit un mic sat.

+n anticitate de e;em,lu )uditii nu cunoteau decât

mesa5ul lui udda musulmanii decât cuvintele lui=aomed cretinii decât ceea ce a s,us Iisus. +nsă 'n,re$ent suntem motenitorii unor vaste acumulări deinforma!ie s,irituală: tim ce a s,us Iisus Karatustraatan5ali udda =aavira 6ao T$u & i sute de altee;,lica!ii care ne&au făcut să cădem 'ntr&o confu$ie totală.Iar singura modalitate de a scă,a din această dilemă este

să renun!ăm la tot i nu tre,tat ci total. Acesta estemesa5ul meu.<i a renun!a la tot nu 'nseamnă a uita ce a s,us Iisus

udda sau =aavira ,rin această aa&$isă renun!areciar ne vom a,ro,ia mai mult de ei. rin renun!are eu'n!eleg renun!area la tradi!iile i conven!iile i doctrinele idogmele im,use de ,reo!i i teologi & care nu au făcut

altceva decât să ne e;,loate$e. ând vom uita com,let dei)lie agavad Cita oran Vede atunci vom o)!ine oclaritate interioară e;traordinară.

<i ,entru a ne de$,ovăra inimile avem nevoie deaceasta ,uri9care. 8oar 'n acel moment 'n acea tăcere,ură vom 9 ca,a)ili să 'n!elegem.

udda s,une:

0um ar putea o minte tulburată'ă înţeleaă calea4=ii de căutători au stat 'n ,rea5ma lui udda & aa cum

stau i aici mii de oameni & i i&au ,us tot felul de 'ntre)ări.

8ar udda nu era deloc interesat de acele 'ntre)ări nuera interesat să ofere răs,unsuri. Interesul lui singurul eraacela de a le arăta oamenilor calea & 'nsă o)stacolul veneatocmai din ,artea lor: 'ntre)ările i răs,unsurile ,e care leate,tau informa!iile i ideile acumulate de&a lungul anilor

'i făceau să nu ,oată 'n!elege i vedea calea. Tocmai deaceea udda s,une: 0um ar putea o minte tulburată săînţeleaă calea4

Aa că 'n loc să le ofere răs,unsuri i e;,lica!ii uddaa 'nce,ut să le teargă toată cunoaterea toate,re5udecă!ile i ideile i conce,!iile mentale. India nu l&aiertat niciodată ,e udda ,entru acest lucru. Imediat

du,ă moartea sa mintea tradi!ională a acestei !ări a'nce,ut să smulgă din rădăcini toate ,lantele sădite de el.udda ,ur i sim,lu a fost e;,ul$at din !ară. el mai mare9u al acestei !ări nu i&a ,utut găsi adă,ost aici mesa5ulsău a tre)uit să caute adă,ost ,e alte meleaguri.

<i nu este ceva accidental 'ntotdeauna s&a 'ntâm,lataa. vreii l&au condamnat ,e Iisus l&au torturat i

cruci9cat i Iisus a fost cea mai mare 'nNorire ,osi)ilă acontiin!ei evreieti & el a fost verestul contiin!ei umane.+nsă de ce l&au res,ins7 +n loc să 9e ferici!i i să danse$e de)ucurie ei l&au omorât & asta ,entru că evreii s&au sim!itmediocri 'n ,re$en!a sa. Aceasta a fost crima sa. <i ,entruasta a tre)uit să 9e ,ede,sit & ,entru fa,tul că a adus 'ninima oamenilor atât de multă )ucurie i iu)ire el a fost

ucis" 8ar aa stau lucrurile: mintea unui om de rând nu se,oate sim!i )ine 'n ,re$en!a unei 9in!e care o face să sesimtă mediocră i nesemni9cativă.

Iisus nu a fost ucis de evrei ci de mintea mediocră. +nca$ul său s&a 'ntâm,lat ca mintea mediocră să ac!ione$e,rin intermediul evreilor. Acelai lucru s&a ,etrecut i cuudda: el nu a fost iertat nici ,ână acum de indui & i el

a fost cel mai mare indus născut vreodată. l are,re$entant cintesen!a induismului. Tot ce au s,usU,anisadele el a readus 'n actualitate. udda a

re,re$entat reali$area su,remă a acestei !ări dar a fostaruncat de aici.

udismul a dis,ărut com,let din India. 8e ce7 l estefoarte res,ectat i iu)it 'n Ti)et oreea Ga,onia Tailandaurma Sri 6anEa ina. +ntreaga Asie 'l iu)ete de mii de

ani & atât de unice i ,regnante iau fost cuvintele. 8ar Indial&a uitat com,let & ca i cum nici măcar nu ar 9 e;istat.Iar când s,un India mă refer la mintea mediocră nu are

nimic de&a face cu indienii. =intea mediocră nu ,ermiteniciodată a,ari!ia geniurilor. <i cu cât o minte este maistu,idă cu atât va dori 'n ,rea5ma ei numai min!i stu,ide &asemănătoare ei.

Am au$it o ,ovestioară foarte interesantă:+ntr&un s,ital de ne)uni a fost numit un nousu,ravegetor ef deoarece cel veci a tre)uit să iasă la,ensie. 8u,ă ce to!i ne)unii i&au luat rămas )un de laveciul lor ef s&au ,regătit să 'l 'ntâm,ine cum se cuvine,e noul numit.

0e)unii erau foarte ferici!i cu venirea noului ef. Veciul

ef era ,u!in uimit: 'n ,re$en!a sa ei nu erau niciodatăferici!i. Aa că nu a re$istat tenta!iei i i&a 'ntre)at: ?8e cesunte!i atât de )ucuroi7 ând eram eu ,rintre voi era!imereu triti i sim!eam că mă res,inge!i.@

0e)unii i&au răs,uns: ?8a ,entru că tu nu erai ca noi.ti un om sănătos i asta ne face să ne sim!im stingeri.+nsă noul su,ravegetor arată e;act ca noi. entru noi tu

erai un străin & el este de&al nostru"@<i ciar aa era & noul su,ravegetor arăta ,u!in camne)un.

Această ,lanetă a fost 'ntotdeauna un s,ital de ne)uni &iar ori de câte ori a,are o ,ersoană sănătoasă to!i se'ntorc 'm,otriva ei. Keci de mii de ,ersoane au venit laudda i l&au 'ntre)at: ?Unde este 8umne$eu7 e este

8umne$eu7@ <i 'n s,ecial )raminii ,undit&ii scolasticiicare cunoteau ,e de rost scri,turile 'l 'ntre)au: ?Tu cre$i 'n8umne$eu7 8acă da atunci e;,lică de9nete&!i credin!a.@



udda răs,undea mereu: 0um ar putea o mintetulburată să înţeleaă calea4 l o)inuia să s,ună: ?Te rognu m&ai 'ntre)a ceva de 8umne$eu. ste ca i cum un or)ar 'ntre)a ce este lumina & nimeni nu 'i va ,utea răs,unde.u sunt un doctor care '!i tratea$ă ocii astfel 'ncât să '!i

reca,e!i vederea. Atunci vei ,utea vedea i vei 'n!elegesingur ce este lumina. Ma,tul că eu văd lumina nu te a5utăcu nimic atâta tim, cât nu o ve$i i tu. iar dacă voi'ncerca să !i&o descriu nu vei 'n!elege nimic.@

8e fa,t este im,osi)il să 'i descrii unui or) ce estelumina. 6umina este o e;,erien!ă e;isten!ialăindescri,ti)ilă. Iar 8umne$eu este lumina luminilor sursa

tuturor luminilor. um o ,o!i ,erce,e dacă eti or)78e aceea udda nu a vor)it niciodată des,re8umne$eu. Iar )raminii i ,undit&ii răs,ândeau $vonurilecă: ?Acest om nu cunoate nimic. l nu a reuit să răs,undăla o 'ntre)are foarte sim,lă: ;istă sau nu 8umne$eu7 lnu a s,us nici da nici nu. 8acă ar 9 cunoscut adevărulatunci ar 9 ,utut răs,unde dar el se ascunde du,ă degete

i s,une: um a ,utea s,une ceva des,re el7 um ar,utea 9 e;,licat7Adevărul este că el nu tie nimic. l nici măcar nu crede

'n 8umne$eu doar 'i amăgete i ,ăcălete ,e oameni.@Binduii au inventat ciar i o ,oveste des,re udda. i

s,un că 8umne$eu a creat lumea i 'n acelai tim, a creatraiul i iadul & iadul ,entru aceia care urmau să 9e

,ede,si!i i raiul ,entru cei care vor 9 recom,ensa!i. +nsăau trecut mii de ani i nimeni nu a5unsese 'n iad deoarecenimeni nu ,ăcătuise. 8esigur diavolul nu mai avea ră)dare& a ate,tat i a tot ate,tat i nu i&a că$ut 'n mâini nicimăcar un singur suNet"

Moarte furios diavolul a venit Ia 8umne$eu i i&a s,us:?8e ce ai mai creat iadul7 entru ce7 Am o)osit să tot

ate,tăm i să nu avem nici măcar un client. 0imeni nu,ăcătuiete. Aadar dacă nu ai de gând să ne dai de lucrumai )ine distruge&ne de9nitiv"@

8umne$eu a răs,uns: ?8e ce nu ai venit mai devreme7u am uitat com,let de iad dar te voi a5uta. +n curând măvoi nate ca Cautama udda i voi coru,e min!ileoamenilor. 8u&te 'na,oi la locul tău de muncă i vei vedeacă 'n scurt tim, vei 9 foarte ocu,at.@

<i ciar aa s&a 'ntâm,lat. ovestea continuă i s,une că8umne$eu s&a 'ntru,at ca Cautama udda i a coru,tmintea oamenilor le&a distrus credin!a tradi!iile a creatconfu$ie i 'ndoială 'n inima lor i de atunci iadul estesu,ra&aglomerat iar diavolul 'l roagă mereu ,e 8umne$eu:?Te rog o,rete totul" Am o)osit i nu mai ,utem face fa!ăla atât de mul!i ,ăcătoi. or!ile iadului au a5uns să nu mai

9e 'ncise niciodată. >amenii vin 'n valuri"@> ,oveste foarte stranie i ,lină de viclenie. +i ,o!i vedeaviclenia7 e de o ,arte udda este acce,tat ca avatar...induii sunt mult mai ire!i decât evreii. Acetia doar l&aures,ins ,e Iisus i nu l&au acce,tat ca 9u al lui 8umne$eu.Binduii sunt mult mai su)tili i mai ra9na!i & civili$a!ia loreste mult mai antică. <i cu cât o civili$a!ie este mai

)ătrână cu atât este mai vicleană.udda este acce,tat ca 9ind a $ecea 'ncarnare a lui8umne$eu dar totui 8umne$eu s&a 'ntru,at 'n ci,ul luiudda doar ,entru a coru,e min!ile oamenilor. Aadarciar dacă udda este 8umne$eu nu asculta" +n!elegitrucul7 i nu 'i neagă lui udda divinitatea & de fa,t esteim,osi)ii să 'i negi lui udda divinitatea.

B.C. Xells a s,us că Cautama udda este un ,arado;:el este cel mai divin om i totui cel mai li,sit de divinitate.udda nu a vor)it niciodată oamenilor des,re 8umne$eu8umne$eu li,sete din 'nvă!ătura lui. <i totui nu a e;istato 9in!ă mai gra!ioasă i mai divină decât udda & o Noarede lotus o contiin!ă ,ură i cristalină i la fel de ,roas,ătăcum sunt ,icăturile de rouă luminate ra$ele soarelui.

i nu au ,utut să 'i nege dumne$eirea au fost nevoi!i să'l acce,te ca 9ind 8umne$eu. +nsă nu i&au acce,tatniciodată atitudinea i mesa5ul său ,entru că dacă ar 9făcut&o atunci tot sta)ilimentul religiei s&ar 9 ,ră)uit. l '!i

'nde,ărtea$ă din minte orice cre$ i ,re5udecată de fa,t elciar sus!ine mereu că un om care trăiete ,rin cre$uri icredin!e 'm,rumutate nu va ,utea cunoate niciodatăadevărul. 8ar nici nu te 'ndeamnă să devii un necredincios,entru că i aceasta este tot o credin!ă este un cre$ 'n

sens negativ. 0u el '!i s,une să nu 9i nici credincios i nicinecredincios.Atitudinea lui udda este aceea a unui agnostic. l nu

este nici ateu i nici credincios & este un căutător. <i eldorete ca 9ecare să rămână descis i rece,tiv căutării.ontinuă să cau!i fără să ai 'n minte nici un fel de idei,reconce,ute ,entru că altminteri '!i vei ,roiecta ideile

asu,ra realită!ii. <i tot ce vei ,roiecta nu va 9 altceva decâto alucina!ie un vis. Tre)uie să 9i com,let gol. 8acă vreicu adevărat să cunoti adevărul rămâi com,let gol fără săai 'n interior nici o idee nici un !el nici o ideologie.Munc!ionea$ă ,rin starea de non&cunoatere. Iar aceastaeste starea de minună!ie.

;istă o a9rma!ie a lui Iisus care nu este men!ionată 'n

i)lie dar su9!ii au ,ăstrat&o. Su9!ii au ,ăstrat multea9rma!ii minunate s,use de Iisus. Iar dacă medite$i asu,raei vei 'n!elege motivul ,entru care nu a fost 'nregistrată 'ni)lie.

Iisus a s,us: ?inecuvântat este cel care se minunea$ă,entru că a lui va 9 'm,ără!ia lui 8umne$eu.@ Mericit estecel care se minunea$ă. Un adevăr care nu a fost men!ionat

'n i)lie. 8e ce7 entru că ,rin i)lie s&a 'ncercat creareaunei religii unui sta)iliment unei secte i unei ideologii. Iarun om care se minunea$ă i trăiete 9ecare cli,ă ,lin de'ncântare nu ,oate avea nici o ideologie.

inecuvântat este acela care se minunea$ă deoarecedoar ,rin aceasta ,oate redeveni ,recum un co,il inocent.<i doar 'n inocen!ă ,o!i cunoate ceea ce este. 0um ar

putea o minte tulburată să înţeleaă calea48e aceea ori de câte ori cineva venea la udda i 'i,unea tot felul de 'ntre)ări des,re e;isten!ă des,remisterele vie!ii udda 'i răs,undea: ?=ai 'ntâi meditea$ă.

ermite&i min!ii să se linitească să nu mai 9e tul)urată.otolete furtuna min!ii i ,ermite&i tăcerii să 'i facăa,ari!ia deoarece doar ,rin tăcere ,o!i vedea realitatea.u '!i ,ot arăta cum să devii tăcut i du,ă aceea nu vei maiavea nevoie de sfaturile nimănui. >dată ce ai rămas tăcut

vei 9 ca,a)il să ve$i calea i vei ,utea a5unge singur la9nal.@Iar mintea umană este foarte tul)urată. Miecare om

trăiete 'ntr&o stare de sci$ofrenie 9ecare este divi$at i,rin mintea sa oinăresc 'n voie mii i mii de gânduri. <iacest lucru s&a datorat religiei i ,oliticii deoarece acesteanu ,ot e;,loata decât ,rin divi$are i aos. Astfel 'ncă din

co,ilărie eti 'nvă!at să 9i 'm,otriva cor,ului aceasta estecau$a ,rinci,ală datorită căreia a,ar divi$ările i sci$iunileinterioare. ?6u,tă cu tru,ul ,entru că el este dumanultău. or,ul este cel care te conduce s,re iad. 6u,tă mereucu el" Ki i noa,te" <i doar aa 'l vei ,utea 'nvinge. <inumai atunci vei ,utea intra 'n 'm,ără!ia lui 8umne$eu.@

Aceste non&sensuri le&au fost im,use oamenilor tim, de

secole. <i re$ultatul este că to!i au devenit divi$a!i i au'nce,ut să lu,te cu tru,ul 9$ic. Iar adevărul este că tu itru,ul sunte!i o singură energie. or,ul este suNetul vi$i)iliar suNetul este cor,ul invi$i)il. le nu sunt divi$ate ci suntdouă ,ăr!i ale unui singur 'ntreg. Tre)uie să '!i acce,!itru,ul să 'l iu)eti să 'l res,ec!i i să 'i 9i recunoscător.8oar aa vei ,utea a5unge la o anumită integritate

cristali$are altminteri vei rămâne tul)urat. Iar tru,ul nu teva lăsa foarte uor să sca,i de el ciar dacă vei lu,ta sutede vie!i el va 9 mereu 'nvingător.

8ar !ine minte: eu nu s,un că nu ,o!i de,ăi tru,ul. rindumănie i conNict nu 'l vei ,utea 'nvinge 'nsă ,rintr&oatitudine ,rietenoasă iu)itoare de 'ncredere vei ,uteatrece dincolo de el. Aceasta este atitudinea mea: cor,ul

este tem,lul i tu eti $eitatea care sălăluiete 'n el.Tem,lul te ,rote5ea$ă te a,ără de ,loaie de frig decăldură. l se aNă 'n serviciul tău" 8e ce să lu,!i cu el7 stela fel de stu,id ca i atunci când un ofer 'nce,e să lu,te

Mundamental este să devii 'ntreg. Mii unul i atunci totulva deveni ,osi)il & ,ână i im,osi)ilul devine ,osi)il.

0um ar putea o minte tulburată să înţeleaă calea4alea este e;trem de sim,lă i directă. ână i un co,il o

,oate 'n!elege. ste la fel de sim,lă cum unu ,lus unu fac

doi sau ciar mai sim,lă. ste la fel de sim,lă ca icântecul unei ,ăsări ca 'nNorirea unui lotus & sim,lă ifrumoasă sim,lă i de o grandoare e;traordinară. 8arnumai o minte netul)urată o ,oate 'n!elege doar o mintetăcută are ca,acitatea să o vadă altminteri vei continua sătrăieti 'n invidie i 'n ,osesivitate 'n furie i 'n ură. 6asu,rafa!ă vei ,retinde că eti un sfânt iar adânc 'n

interiorul tău vei rămâne un ,ăcătos. <i cel mai mare ,ăcateste să '!i divi$e$i 9in!a. el mai mare ,ăcat ,osi)il nu estecel făcut 'm,otriva altora ci acela ,e care 'l comi!i'm,otriva ta. Aceasta este o sinucidere iar ,rincondamnarea cor,ului nu vei face decât să devii un i,ocriti să duci o via!ă ,refăcută.

8ouă femei discutau 'ntr&un com,artiment de tren. e

unul din scaune se aNa un )ăr)at care ,retindea cădoarme. ând una dintre femei i se ,lânge celeilalte cât descum,e sunt rociile i )lu$ele 'n maga$ine cealaltă 'irăs,unde: ?Ar tre)ui să '!i faci un ,rieten care să 9e dis,ussă '!i dea 'n 9ecare lună câte cinci sute de dolari & 'nscim)ul unei mici aten!ii din ,artea ta. So!ii din $iua deastă$i nu mai fac nici un fel de cadouri nevestelor.@

?8ar dacă nu 'mi ,ot găsi un ,rieten care să 'mi deacinci sute de dolari7@?Atunci '!i găseti doi care să '!i dea 9ecare câte 2#/.@+n acel moment )ăr)atul descide ocii i le s,une:

?Acum 'ncerc să dorm. =ă tre$i!i i ,e mine când a5unge!ila ,re!ul de 2/ de dolari.@

0imeni nu trăiete decât ,rin i,ocri$ie i fă!ărnicie. el

care ,retinde că este sfânt ,oate 9 cel mai mare ,ăcătosiar cel care ,retinde că este trea$ este ,rofund adormit...tot felul de minciuni i măti & asta ,entru că societateacreea$ă conte;tul 'n care nimeni să nu trăiască autentic 'n



care to!i să a5ungă să condamne via!a. Societatea nu '!ioferă decât două alternative: ori să 9i onest i consideratun criminal ori să 9i necinstit i considerat un omres,ecta)il. a nu oferă nimănui o a treia alternativă. 8ece7 entru că a treia alternativă creea$ă un Iisus un

udda un Drisna & iar 'n ,re$en!a unei astfel de 9in!e unom o)inuit se simte mediocru umilit insultat.Aadar nu te lăsa 'nelat de a,aren!e. +n a,ro;imativ

--- W din ca$uri nimeni nu este ceea ce arată a 9. 8oararareori ,o!i găsi un udda un Iisus & o 9in!ă care să 9ee;act aa cum este al cărei interiorită!i să 9e e;act ca iceea ce arată 'n e;terior. 0u te lăsa 'nelat de a,aren!e.

> actri!ă aga!ă un vaga)ond i 'l duce 'n a,artamentulei deoarece vă$use că acesta avea nite 'ncăl!ări foartemari i ea au$ise că )ăr)a!ii cu ,icioarele mari au i,enisuri foarte mari. Actri!a 'i dă să mănânce 'i dă să )ea osticlă de vin i a,oi 'l duce 'n ,at.

A doua $i )ăr)atul se tre$ete i vede ,e no,tieră $ecedolari su) care se aNa un )ilet: ?um,ără&!i nite ,anto9 ,e

măsură.@Aa decidem to!i doar ,rivind e;teriorul. 8e fa,t dinmoment ce nu ne cunoatem ,ro,ria interioritate cum am,utea ,rivi altceva decât e;teriorul7 0u cunoatem arta dea ,rivi 'n interior. =ai 'ntâi este necesar să 'nvă!ăm aceastăartă să ,ătrundem ,rofund 'n contiin!ă 'n mie$ul 9in!ei iatunci vom ,utea ,rivi 'n 9in!a 9ecărui om. Atunci nimeni

nu te va mai ,utea ,ăcăli deoarece nu mai ve$isu,er9cialitatea ci ,riveti direct esen!a & ve$i realitatea.0um ar putea o minte tulburată să înţeleaă calea4> minte tul)urată nu ,oate 'n!elege nimic. a se aNă

'ntr&o stare 'n care 'n!elegerea nu este ,osi)ilă. Iar'n!elegere nu 'nseamnă cunoatere. > minte tul)urată,oate deveni cel mult cunoscătoare & ,rivete&i ,e ,rofesori

i 'nvă!ători i scolastici. e cunosc ei7 8ecât niteinforma!ii sterile care 'i fac să se afunde mai mult 'nignoran!ă. 8e fa,t cunoaterea lor nu 'i a5ută la nimicciar 'i 'm,iedică să sca,e de conNictul interior.

unoaterea nu a a5utat niciodată ,e nimeni. a '!i oferăres,ecta)ilitate i atât. ste o călătorie egotică i cu câtegoul este mai ,uternic cu atât te vei aNa 'ntr&un conNictmai mare deoarece egoul este un fenomen fals.

<i când 'nce,i să te atae$i de fals ,ier$i din vedere

realul. ând 'nce,i să '!i ,ui rădăcinile 'n falsitate ,ier$icontactul cu realitatea.Un 'nvă!at este la fel de incontient ca un analfa)et. i

de fa,t nu sunt deloc diferi!i & singura diferen!ă dintre eieste cantitativă: unul de!ine mai multe informa!ii altulde!ine mai ,u!ine. Indiferent că eu cunosc o mie i unul delucruri iar tu cunoti doar câteva 'ntre noi nu este nici o

diferen!ă. Altcineva ,oate cunoate un milion de lucruri,oate 9 o nciclo,edia ritanică ,e două ,icioare & nu arenici o im,ortan!ă.

Un )udda nu este un om al cunoaterii ci o 9in!ă a'n!elegerii & el vede direct cunoate e;isten!ial. l este ,linde vi$iuni nu de gânduri i informa!ii & este o claritate ooglindă curată i cristalină o contienti$are ,ură.

>mul o)inuit trăiete ,recum un somnam)ul. 0imeninu tie ce face i de ce face anumite lucruri nimeni nu tiede ce trăiete unde se 'ndrea,tă. Via!a este accidentalăiar o via!ă accidentală este o via!ă incontientă.

Un )ăr)at se aNa la teatru 'm,reună cu so!ia sa. +n,au$a dintre două acte )ăr)atul ,leacă s,re toaletă darintră ,e o uă greită i se tre$ete 'ntr&o grădină foarte

frumoasă. Cândindu&se că nu este frumos să facă direct ,e,ământ ridică o Noare dintr&un giveci i 'i face nevoileacolo du,ă care ,une ,lanta la loc.

ăr)atul se 'ntoarce 'n sală i vede că actul de5a a'nce,ut. ?e s&a 'ntâm,lat ,ână acum 'n acest act7@ & o'ntrea)ă el ,e so!ia sa.

a 'i răs,unde rece: ?Ar tre)ui să tii 8e5a ai ,artici,at

'n el"@>mul trăiete incontient. 0imeni nu este atent nu estecontient. >)servă&i ,e cei din 5urul tău o)servă&te ,e tine'nsu!i. Mii atent la tot ceea ce faci i vei 9 uimit... nici măcar

,roces care se aNă de5a 'n interior. > anumită stare ,oate 9a5utată să eru,ă ,rintr&o circumstan!ă e;terioară. 8acăaceastă circumstan!ă nu ar e;ista atunci ,rocesul ar 9 fostdeclanat de altceva.

ei care au trăit i$ola!i au deveni contien!i de acest

fa,t. udda o)inuia să 'i trimită disci,olii 'n i$olare. +nnoua comună i noi vom avea ,eteri su)terane 'n care9ecare sannFasin să ,oată ,etrece o lună de $ile 'n i$olarea)solută. <i atunci nu mai ,o!i da vina ,e circumstan!elee;terioare nu mai ai cum să faci ,e nimeni res,onsa)il destările care '!i a,ar. Acolo vei 9 singur... i ,ere!ii cavernei.<i vei 9 sur,rins: 'ntr&o $i eti fericit 'n altă $i eti trist

câteodată te sim!i lacom altă dată te sim!i invidios iritatfurios & dei nu e;istă nimeni altcineva lângă tine.âteodată te vei sur,rinde cum '!i s,ui singur tot felul deminciuni deoarece nu vei avea cui să le s,ui altcuiva.

?o!i să '!i ofer ceva de )ăut7@ & o 'ntrea)ă un )ăr)at ,eo tânără.

?0u mul!umesc@ & răs,unde fata. ?0u )eau.@

?Atunci ce&ai s,une de o cină 'n camera mea7@?0u cred că este ,otrivit aa ceva.@0eavând succes cu astfel de atitudini su)tile )ăr)atul o

a)ordea$ă direct: ?Sunt fermecat de frumuse!ea ta i '!i voida orice '!i doreti dacă eti de acord să '!i ,etreci noa,teacu mine.@

?> nu domnule. 0u a ,utea ,entru nimic 'n lume să

fac aa ceva.@?S,une&mi@ & continuă )ăr)atul resemnat & ?tu ciar nuai nici un defect7@

?> )a da 'ntotdeauna 'mi ,lace să mint"@>)servă&te de câte ori min!i ,e $i & fără nici un motiv & <i

de câte ori te 'nfurii sau devii re,rimat i vei vedea cătrăieti 'ntr&o lume su)iectivă. +n!elegerea 'nseamnă a

'n!elege func!ionarea fundamentală a vie!ii. Iar ,rinaceastă 'n!elegere transformarea nu este deloc di9cilă. 8efa,t 'n!elegerea 'n sine devine transformare.

0um ar putea o minte tulburată să înţeleaă calea4

Dacă un om este tulburat 2l nu !a f niciodată plin de cunoaştere.uvântul ?cunoatere@ nu 'nseamnă ceea ce oamenii

'n!eleg ,rin cunoatere. ând udda folosete acesttermen el 'n!elege 'n!ele,ciune nu informa!ie 'n!elegere

nu cunoatere.Dacă un om este tulburat... dacă se aNă 'n conNictinterior 'n confu$ie dacă este divi$at i scindat... nu va 9niciodată ,lin de cunoatere.

+n!ele,ciunea are nevoie de unitate de integrare decristali$are a contienti$ării de o)serva!ie i aten!ie totalăasu,ra ac!iunilor 'ntre,rinse asu,ra gândurilor emo!iilor...

asu,ra a tot ce se ,etrece 'n lumea ta interioară. <i doar,rin o)serva!ie se ,roduce un miracol. rin aten!ie icontienti$are vei deveni alt om: nu vei mai ,utea min!i nuvei mai ,utea să te ,refaci i nu vei mai ,urta nici o mască.ând vei 9 ,e ,unctul de a s,une o minciună sau când vei'nce,e să te sim!i trist o micu!ă voce interioară '!i va o,ti:?Mii atent & ca$i iarăi 'n aceeai ca,cană.@

Aceasta este calea transformării energiilor interioare &ais dhammo sanantano & aceasta este calea ,uri9căriiaceasta este legea eternă a transformării.

8 minte netulburată,0are nu mai caută să !adă ce este bine şi ce este rău,8 minte a9ată dincolo de /udecată,8bser!ă şi înţelee.

Aceasta este ,rima cerin!ă: 8 minte netulburată, carenu mai caută să !adă ce este bine şi ce este rău...ste o a9rma!ie e;traordinar de im,ortantă i

revolu!ionară. udda s,une: nu căuta să ve$i ce este )inei ce este rău deoarece ,rin aceasta te vei divi$a singur ivei deveni un i,ocrit.

Te vei ,reface că etide ,artea )inelui i 'n scim) vei

face numai rău. Iar 'n momentul 'n care 'nce,i să cre$i căun lucru este )un i altul este rău devii ataat i identi9cat.8e e;em,lu ve$i ,e marginea drumului o sută de dolari.

Acum a,are 'ntre)area: să o ridici sau nu7 > ,arte din tine

va s,une: ?ste ,erfect 'n regulă să o ridici. 0u te vedenimeni i de fa,t nu furi nimic & cineva a ,ierdut aceti)ani i dacă nu 'i iei tu 'i va lua altcineva" Aa că de ce să,ier$i7 ste 'n regulă"@

+nsă o altă ,arte '!i va s,une: ?ste greit & aceti )ani

nu '!i a,ar!in. +ntr&un anumit fel indirect 'nseamnă a&i fura.el mai )ine este să te duci la ,oli!ie i să 'i dai acolo du,ăcare uită com,let de ei. 8acă vrei să 'i ridici asta este olăcomie & i lăcomia este un ,ăcat"@

u care dintre aceste două fragmente ale min!ii te veiidenti9ca7 =a5oritatea se vor ataa de ,artea care s,unecă este un act imoral să iei )anii altcuiva deoarece ,rin

aceasta egoul se va sim!i satisfăcut. ?Uite tu eti o,ersoană sfântă nu eti un oricine. To!i ar 9 iuat imediatsuta de dolari dar tu eti un adevărat sfânt i nu te&aigândit deloc la tine 'nsu!i.@ Te identi9ci cu mintea morală.+nsă e;istă i ,osi)ilitatea să ridici acei )ani. +n aceastăsitua!ie vei 9 de ,artea min!ii morale i vei condamna totalmintea care a fost de acord să ia )anii. Adânc 'n interiorul

tău o vei condamna i vei s,une: ?u am fost 'm,otrivă. 0ua fost un act virtuos să iei acei )ani. u tiu că a fost doarun instinct animalic dar nu am avut cum să mă'm,otrivesc & 'nsă tiu că a fost ceva greit.@

+ntotdeauna te identi9ci cu atitudinea )ună morală i tede$asocie$i total de ac!iunea imorală & dei ai 'ntre,rins&o.Aa a,are i,ocri$ia.

Sfântul Augustin o)inuia să s,ună 'n rugăciunile sale:?8oamne iartă&mă deoarece voi face lucruri ,e care tiucă nu tre)uie să le fac i nu voi face lucruri ,e care tiu către)uie să le fac.@

Acesta este conNictul i ,rin el a,ar ,ro)lemele itul)urările. 8e aceea udda ne&a de$văluit un secret. <iacest secret te ,oate scă,a de toate identi9cările:

de$asocierea de mintea morală & ,entru că i ea face ,artetot din minte. ste acelai 5oc: o ,arte '!i s,une că este)ine iar o altă ,arte '!i s,une că este ceva rău. =intea estecea care creea$ă conNictele. =intea este 'ntotdeauna

duală ea trăiete 'n dualitate. a iu)ete i urăte aceeai,ersoană vrea să facă ceva i totui nu vrea să 'l facă.=intea 'nseamnă conNict. 0u te identi9ca.

udda s,une: rămâi un martor i o)servă tot ce '!is,une mintea. +nsă tu 'n!elege: ?u nu sunt nici aceasta

nici aceea & neti, neti. u sunt doar un martor.? <i doaratunci e;istă ,osi)ilitatea să '!i a,ară 'n!elegerea.8 minte netulburată, care nu mai caută să !adă ce este

bine şi ce este rău, o minte a9ată dincolo de /udecată,obser!ă şi înţelee.

A trece dincolo de rău i de )ine este calea o)servăriiaten!iei contienti$ării. 9in!ă cu adevărat religioasă va s,une: ?ur i sim,luo)servă. 0u alege nimic. ămâi contient trăiete 'ncontiin!a unică.@

eligia este foarte diferită de moralitate. =oralitateaeste mediocră & nu este calea către divin. =oralitatea este

doar o strategie socială. Tocmai de aceea 'ntr&o anumităsocietate ceva este )ine i 'n altă societate acelai lucrueste rău i greit. +n India de e;em,lu un lucru estecom,let greit iar acelai lucru este ,erfect )un 'n Ga,onia.Astă$i toată lumea consideră un lucru ca 9ind )un iarmâine to!i vor considera acel lucru ca 9ind rău. =oralitateaeste un ,rodus social este o strategie de a controla

oamenii. ste ,oli!istul din tine ,reotul din tine5udecătorul din tine & este un truc al societă!ii ,rin carecaută să te i,noti$e$e i să '!i im,ună conce,tele ei.Astfel dacă te nati 'ntr&o familie de vegetarieni atunci 'ivei considera nite ,ăcătoi ,e cei care consumă carne.

=ai demult un călugăr 5ainist mi&a s,us: ?+mi ,lac foartemult căr!ile tale dar de ce 'i men!ione$i ,e Iisus

=aomed amaErisna alături de =aavira7 0u ar tre)uisă 'i ,ui 'n aceeai oală deoarece =aavira este =aavira.8e ce 'i alături7@

6&am 'ntre)at: ?8e ce nu7@

=i&a răs,uns: ?Iisus a )ăut vin a mâncat carne s&aalăturat ,rostituatelor & ce ,ăcate mai mari ,oate facecineva7@

=aomed a mâncat i el carne i a trăit cu nouă femei"Un om religios tre)uie să renun!e la femei & iar el a avut

nouă" Un număr ,erfect. 8e fa,t nu e;istă nimic dincolode nouă cifra nouă re,re$intă 9nalul du,ă ea totul sere,etă...

?=aomed s&a căsătorit cu nouă femei a mâncat carne &cum ,o!i să 'l men!ione$i alături de =aavira7 <i cum ,o!isă 'l ,ui alături i ,e amaErisna7 Acesta a mânca ,ete.@

Un )engale$ nu ,oate să nu mănânce ,ete.

Singura lui critică a fost că i&am ,us ,e to!i acetiaalături.Iar dacă 'l 'ntre)i ,e un cretin... 6&am 'ntre)at odată ,e

un misionar cretin: ?e s,ui des,re acest călugăr 5ainist7@<i i&am ,ovestit tot.

l a răs,uns: ?8a are dre,tate" um ,o!i să 'l alături ,e=aavira lângă Iisus7 Iisus s&a sacri9cat ,entru umanitate &

=aavira ce a făcut7=aavira a fost doar un egoist care s&a gândit doar lamântuirea lui. 0u i&a ,ăsat deloc de ceilal!i" l nu s&a 'ngri5itde )olnavi nu i&a vindecat ,e or)i nu a sculat ,e nimenidin mor!i. 8oar a meditat tim, de 12 ani ,rin mun!i i,ăduri & ,oate e;ista un egoism mai mare7 6umea suferă iel nu a a5utat ,e nimeni cu nimic. 8oar a meditat ,e

malurile râurilor & ce lu;" Să trăieti fără să te interese$e denimeni" Iisus s&a sacri9cat i a murit ,entru noi. um ,o!isă 'i ,ui alături7@

<i el ,are a avea dre,tate. um ,o!i decide7 udda nua a5utat nici el ,e nimeni nu a vindecat )olnavi nu a 'nviat,e nimeni nu a mers ,e a,ă & doar a meditat. are foarteegoist" l ar 9 tre)uit să construiască coli s,itale

orfelinate cantine sociale... dar el ce a făcut7 8oar ameditat" e fel de s,iritualitate este asta7 8u,ă cum vădcretinii lucrurile ăsta este doar un egoism.

ine are dre,tate7 <i cine ,oate decide cine aredre,tate7 To!i trăim du,ă ,re5udecă!ile ,e care le avem.

Adevărul este că am)ii greesc & i călugărul 5ainist imisionarul cretin. 8eoarece amândoi 5udecă & iar a 5udecaeste o greeală. Iisus este Iisus & el a avut via!a sa. udda

a trăit du,ă cum a sim!it el. ersonalită!i unice e;,resiiunice ale 8ivinului. 0imeni nu co,ia$ă ,e nimeni. <i esteminunat că via!a este atât de variată. 8acă ar 9 e;istatdoar ilumina!i ,recum Iisus atunci ei ar 9 arătat ,recumnite maini Mord ,e linia de asam)lare & totul ar 9 fost aridi insi,id. ste minunat că Iisus a fost unic i ire,eta)il. <ieste minunat că udda este unic i ire,eta)il.

> ,ersoană cu adevărat religioasă nu diferen!ia$ă i nualege. Un moralist nu ,oate evita alegerea el devine un5udecător ,ar!ial. Acest călugăr 5ainist o ,ersoană foartestu,idă 'nce,e să 'l 5udece ,e Iisus ,e amaErisna ,e=aomed. l nu tie nimic nu 'n!elege nimic nu a meditatniciodată & nici măcar nu s&a ,rivit 'n interior dar totuieste ,regătit să 'i 5udece ,e al!ii.

l a venit la mine ,entru a 'n!elege ce este medita!ia i,entru a 'nvă!a să medite$e. =edita!ia 'ncă nu i&a a,ărutdar 5udecata... <i nici măcar nu i&a fost ruine de ce a făcut& este o ,ersoană foarte arogantă. <i acelai lucru estevala)il ,entru misionarul cretin" 0ici el nu cunoate nimicdes,re medita!ie nu tie ce a făcut udda sau =aavira.0u cunoate nimic des,re modurile su)tile 'n care

func!ionea$ă un )udda. iar ,rin iluminarea sa uddaa făcut cel mai mare serviciu umanită!ii & nimic mai mult nueste ,osi)il. ine'n!eles el nu a vindecat )olnavi i nu avindecat ocii 9$ici ai unui or) dar a descis ocii s,iritualila milioane de oameni & acesta este un serviciu adevărat"

A a5utat mii de oameni să vadă i să audă cu adevăratsă 'n!eleagă & acesta este un serviciu real.

+nsă acel misionar cretin doar ,entru că se aNă laconducerea unei coli i a unui s,ital se crede cinevaim,ortant crede că are autoritatea de a critica i 5udeca.=oralistul critică i com,ară 'ntotdeauna ,ersoana

religioasă nu face niciodată aa ceva ci trăiete 'ntr&ocontiin!ă acritică.

8 minte a9ată dincolo de /udecată, obser!ă şi înţelee.l doar o)servă i 'n!elege. 8acă udda l&ar 9 'ntâlnit ,eIisus ar 9 'n!eles dacă Iisus ar 9 a5uns 'n ,rea5ma lui

=aavira ar 9 'n!eles. 8oar ,rivind o)servând i trăinddirect & aa a,are 'n!elegerea.0unoaşte că trupul este un !as $rail3i trans$ormă-ţi mintea într-un castel.rin ?minte@ udda 'n!elege contiin!ă. rin ?minte@

udda 'n!elege =inte cu literă mare & nu minteao)inuită ci =intea 'n care dis,ar toate gândurile.

Transformă&!i =intea 'ntr&un castel măre! deoarece acesttru, este efemer i va dis,ărea & nu te )a$a ,e el.1n fecare încercare*ermite-i înţeleerii să lupte pentru tine.'ă apere ceea ce ai c"ştiat.<i amintete&!i 'n ,ermanen!ă deoarece lu,ta este

'ndelungată i călătoria di9cilă. 8e multe ori te vei

'm,iedica i vei uita i vei 'nce,e să 5udeci i să critici.Adesea vei 'nce,e să te identi9ci cu una sau cu alta iegoul va ,relua controlul. >ri de câte ori a,are egoulidenti9carea 5udecata critica amintete&!i imediat: o)servăi 9i atent ,rivete sim,lu i '!i va a,ărea 'n!elegerea.

Iar 'n!elegerea este secretul transformării. 8acă '!i ,o!i'n!elege furia imediat se va revărsa asu,ra ta

com,asiunea. 8acă ,o!i 'n!elege se;ul imediat vei a5unge'n samadi. ?n<elegerea@ este cel mai im,ortant cuvânt,e care tre)uie să !i&l aminteti.

*entru că imediat ce corpul este lepădat, Atunci ce mai poate el simţi4n buştean inert, care ace pe păm"nt,0e mai poate el cunoaşte4

0u te )a$a ,e cor, i nu te limita la el. Molosete&lres,ectă&l iu)ete&l 'ngri5ete&l dar !ine minte: 'ntr&o )ună$i va tre)ui să renun!i la el. ste doar o colivie 'n curând,asărea va $)ura din el. +nainte să se ,etreacă acest lucru

ai foarte mare gri5ă de ,asăre. ură!ă&!i contiin!adeoarece ea va merge cu tine. +n!elegerea te va 'nso!idincolo nu tru,ul 9$ic.

Aa că nu '!i ,ierde tim,ul ,rea mult cu cor,ul deoarece!ărâna se va 'ntoarce 'n !ărână.

Tu nu a,ar!ii !ărânei tu eti ceva mai mult & tu etinecunoscutul. ăminul tău se aNă 'n necunoscut aici etidoar un vi$itator. ucură&te de vi$ită i folosete&o cât ,o!ide mult ,entru a deveni cât mai matur i ,entru a 'n!elegecât mai mult astfel 'ncât să te ,o!i 'ntoarce acasă ,ede,lin 'n!ele,t.

0el mai apri duşman nu îţi poate $ace at"t de mult rău

0um îţi $ac propriile tale "nduri, dacă sunt nepăite.ând gândurile nu sunt controlate când suntneo)servate mintea '!i este cel mai mare inamic.

1nsă odată ce sunt controlate,Nimeni nu îţi poate $ace un bine mai mareNici măcar tatăl sau mama ta.8ar aceeai minte când este controlată & ,rin medita!ie

o)serva!ie aten!ie & este transformată. a devine cel mai)un ,rieten al tău. 0imeni nu te ,oate a5uta mai mult decâtea.

=intea este ,recum o scară: ne,ă$ită te va conduce 'n5os ,ă$ită te va conduce 'n sus. Aceeai scară" =intea esteo uă: ne,ă$ită te va 'm,inge s,re e;terior ,ă$ită te vaconduce s,re tine 'nsu!i. Aceeai minte când este

necontrolată devine furie ură invidie ,ă$ită devinecom,asiune iu)ire lumină.Mii atent i o)servă totul. 0u 5udeca i nu critica nimic.

0u deveni un moralist: creea$ă o contiin!ă religioasă & iar,rin aceasta eu 'n!eleg o aten!ie totală care nu alege nimico contiin!ă fără&de&alegere. ermite&i acestei fra$e să,ătrundă 'n tine: c.n=tiin<ă 3ărădealegere. Aceasta

este esen!a mesa5ului lui udda & ais dhammo sanantano. !2& BEA "#@ *A FU#D I DA#$EA@

!& "reaiu+ite Mae,tre- vrei ,ă ,pui mai multede,pre 3a/a 4n care ,e aă munca ta8 $riRamaNri,hna- O& Pri,hnamurti =i chiar $ri RamanaMahari,hi par a 5 unidimen,i.nali& A 4ncercat cumva'urdieQ . atitudine multidimen,i.nală8 Dacă da-

acea,ta a 3.,t cau/a pentru care a 3.,t at0t degre=it 4n<ele,8

A5it SarasQati dacă vrei cu adevărat să 'i a5u!i ,eoameni este natural să 9i 'n!eles greit. 8acă nu vrei să 'ia5u!i atunci nimeni nu te va 'n!elege greit & ei te vorvenera. 8acă doar vor)eti i 9losofe$i ei nu se vor teme

de tine ,entru că atunci simt că nu le afecte$i via!a.<i se vor sim!i foarte )ine să cunoască tot felul de teoriii sisteme 9loso9ce deoarece acestea le vor răni egourile& vor deveni mai cunoscători mai informa!i. <i 9ecaredorete să 9e cât mai cunoscător. Aceasta este cea maisu)tilă rană ,entru ego.

8ar dacă doreti cu adevărat să 'i a5u!i atunci a,ar

,ro)lemele. uvintele tale vor 'nce,e să le afecte$e via!a iegourile lor se vor sim!i rănite interfere$i cu secole 'ntregide re,rimări i condi!ionări i o)iceiuri mecanice. ree$i unantagonism 'n ei i vor 'nce,e să se teamă de tine. Astfelvor 'ncerca tot ,osi)ilul să te 'n!eleagă greit să '!irăstălmăcească vor)ele.

>amenii unidimensionali sunt nite Nori minunate dar

nu de ,rea mare a5utor. Drisnamurti a vor)it mai )ine de4/ de ani... acelorai oameni & fără să le transforme deloccontiin!a. 8esigur ei au devenit mai cunoscători maiinforma!i mai argumentativi i mai logici. 8acă vrei sădiscu!i cu ei vei vedea că te vor conduce 'ntr&o lume foartera!ională ei vor anali$a totul: contiin!a aten!iamedita!ia... Au devenit foarte e9cien!i 'n a cataloga i

eticeta totul dar 'n ceea ce ,rivete contiin!a interioarăau rămas la fel de mediocri cu o singură diferen!ă: acumstu,iditatea lor se ascunde 'n s,atele $idului cunoaterii'm,rumutate de la G. Drisnamurti. l a rămas doar un

fenomen intelectual deoarece nu a ,utut ,ătrunde 'n via!aoamenilor. <i este foarte ,ericulos să ,ătrun$i 'n via!acuiva.

Sri amana =aarisi este i el magni9c: stătea tăcut 'ntem,lul lui i oamenii veneau i 'i ofereau Nori i 'l venerau

iar el doar o)serva totul 'n tăcere. 8esigur el are ofrumuse!e i o gra!ie a,arte dar i acestea suntunidimensionale & nu le ,oate afecta via!a oamenilor.

Moarte ,u!ini au reuit să 'n!eleagă mesa5ul său.=a5oritatea cel mult au fost mica!i emo!ional. Aa cumDrisnamurti 'i mică ,e oameni din ,unct de vedereintelectual.

<i la fel s&a 'ntâm,lat cu amaErisna. Moarte mul!i eraumica!i emo!ional i ,lângeau de fericire când se aNau 'n,rea5ma lui. 8ar asta nu i&a transformat. Acele lacrimi de)ucurie au fost doar momentane când au revenit acasă eiau rămas la fel cum erau când au ,lecat.

Curd5ieH este 'nsă un ,ionier. >dată cu Curd5ieH a'nce,ut un nou conce,t al vie!ii s,irituale. l i&a intitulat

calea ?a ,atraZ & aa cum o numesc i eu ,e a mea. +nsă ela fost foarte direct i datorită acestui lucru a fost 'n!elesgreit. l nu a fost interesat să 'm,artă oamenilorcunoatere informa!ii nu dorea să le ofere teorii visefantasme. l nu a fost deloc ,reocu,at de sentimentele iemo!iile oamenilor. <i nici nu a dorit să 9e venerat singurulsău interes a fost ,entru transformare.

Iar a transforma o ,ersoană este o sarcină foarte di9cilă,entru aceasta ai nevoie de o daltă cu care să cio,leti totce este greit i urât 'n om. Iar oamenii au investit atât demult 'n minciună i amăgiri & i asta nu doar la su,rafa!ă cii 'n centrul lor & 'ncât se tem să ,ornească ,e caleatransformării. 8oar cei foarte cura5oi au ,utut ,ătrunde 'nlumea lui Curd5ieH. ste nevoie de foarte mult cura5

tre)uie să 9i ,regătit să mori ,entru că doar aa ,o!irenate.Curd5ieH a fost un fel de moaă. l nu a fost un

'nvă!ător ci un =aestru. Drisnamurti a rămas un

'nvă!ător. amana =aarisi a rămas un iluminat magni9c &o stea foarte 'nde,ărtată ,e care o ,o!i ,rivi i des,re care,o!i scrie ,oe$ii minunate dar numai atât. A rămas unfenomen distant. Un om o)inuit nu ,utea s,era să sea,ro,ie de el deoarece distan!a era enormă. <i el nu facea

nici un efort ,entru a scurta această distan!ă & doar 'nfoarte ,u!ine ca$uri a făcut&o i asta doar când a sim!it cămerită efortul. um ai 9 ,utut să te a,ro,ii de el7 8acă tuai 9 fost ca,a)il să cree$i un ,od ,ână la =aarisi atuncinu ai mai 9 avut nevoie să 'l faci. Un om care are oasemenea ca,acitate se ,oate transforma singur & nu maiare nevoie de un =aestru. Atâta tim, cât =aarisi nu a

dorit să cree$e ,odul era im,osi)il să te a,ro,ii de el.<i el a rămas 'ntotdeauna foarte distant. 0u se im,lica 'nnimic. l tia că suferin!a este falsă. <i ciar aa este & darnu ,entru cei care suferă. Acela care este trea$ tie căomul care ,lânge i suferă 'n somn nu face altceva decâtsă vise$e. +ntr&adevăr 'n ceea ce ,rivete o 9in!ă trea$ăsuferin!a nu e;istă. +nsă ciar dacă aceasta este ilu$orie

,entru ,ersoana care doarme este un adevăr. Iar acelacare doarme ,rofund i visea$ă tot felul de lucruri nu se,oate a,ro,ia de o 9in!ă trea$ă.

vident este im,osi)il. l nici măcar nu ,oate 9contient de fa,tul că ,oate e;ista cineva care să 9e trea$atât de afundat este 'n incontien!a sa. 8oar cel iluminat se,oate a,ro,ia de cel care visea$ă. +nsă a tul)ura somnul

cuiva este un act ,ericulos. 0imeni nu vrea să 9e deran5atdin visele sale ciar dacă ma5oritatea sunt doar nitecomaruri.

>amenii au idei foarte stranii & oamenii adormi!i idio!istu,i$i dar cu to!ii au idei des,re eli)erare. i nu suntli)eri nu au cum să 9e. ât tim, dormi nu ,o!i 9 li)er. umai ,utea să 9i li)er 'n tim, ce vise$i7 +nsă ei au idei foarte

măre!e i când sunt deran5a!i din visele lor se simt foarteirita!i. 8e aceea com,asiunea lui Curd5ieH a fost mult mai,rofundă decât cea a lui Drisnamurti amana sauamaErisna.

amaErisna este i el minunat & 'i cânta mereu lui8umne$eu se ruga dansa râdea. l trăia 'n lumea dedincolo. l nu a făcut altceva decât să reaminteascăoamenilor că această via!ă nu este totul că 'n aceastăvia!ă se ,oate 'ntâm,la ceva minunat & 'nsă doar atât. rin

el nu ,o!i o)!ine decât o foarte 9ravă amintire a stăriireale. Iar via!a omului o)inuit este atât de stranie 'ncâtaceastă amintire nu va crea nici o muta!ie 'n el va uita tot.+ntr&adevăr ,e moment te vei sim!i fericit i e;ta$iat i veidori să a5ungi mereu lângă acel om ,entru a re,etasentimentele a,ărute 'n tine 'nsă când a5ungi acasă veiredeveni tu 'nsu!i.

Asta este ceea ce udda numete ?a număra oilealtcuiva@. l este o Noare magni9că 'nsă doar ,rin ,rivirenu devii un tranda9r i nici nu ,o!i deveni ,recumamaErisna doar ,rivind la el. ste necesar mult efort. Vatre)ui să urci ,rin tot felul de mun!i i să treci ,rintr&omul!ime de ,ericole.

ână când un =aestru nu se a,ro,ie de tine i nu '!i

tul)ură somnul ,ână când nu ,ătrunde 'n 9in!a ta i tescoate din ignoran!ă este a,roa,e im,osi)il. +nsăma5oritatea se vor 'nfuria ,e o astfel de 9in!ă & cine sesimte )ine când este tre$it din somn7 =intea ,referă'ntotdeauna să rămână 'n dimensiunea cunoscutuluifamiliarului. iar dacă suferă ea se teme de tot ce estenou deoarece 'n lumea necunoscutului nu ,oate e;ista i

tu tre)uie să 'nve!i din nou să trăieti. <i cine dorete să'nve!e7 To!i se simt mul!umi!i cu a)loanele 'n care trăiesc& de ce să 'i mai facă ,ro)leme cu altceva7

Iar când 'ntâlneti un om cum este Curd5ieH el '!i vadi$olva tot gunoiul acumulat 'n interior. <i o face fără milă"Uneori el va s,une lucruri care nu sunt adevărate 'nsă oface doar ,entru a te a5uta să sca,i de ,re5udecă!i i idei

,reconce,ute.Un ,rieten m&a 'ntre)at: ?um este ,osi)il ca un omcum a fost Curd5ieH o 9in!ă care de!inea atât de multă

inteligen!ă să nu 'n!eleagă i să nu cunoască energiaEundalini7@

l a fost 'm,otriva ideii de Eundalini i o)inuia să s,unăcă cel mai rău lucru care i se ,oate 'ntâm,la unei ,ersoaneeste ridicarea energiei Eundalini ,e care o denumea

?Eunda)uHer@Moarte ,u!ini au reuit să 'l 'n!eleagă. l i&a scim)atnumele datorită teoso9lor. Acetia au dat natere 'n lumecurentului de Eundalini Foga 'nsă ei ,ur i sim,lu nici nutiau des,re ce vor)esc. 8oar au inventat tot felul de teoriii idei des,re Eundalini.

8e fa,t dintr&o sută de căr!i des,re Eundalini -- sunt

un non&sens. Iar to!i cei care veniseră 'n a,ro,ierea luiCurd5ieH au trecut 'nainte ,rin tot felul de cercuri teoso9ceau studiat 9loso9i ideologii doctrine s,irituale. l nu a'ncercat decât să le s,ul)ere cunoaterea 'm,rumutată deaceea era 'm,otriva energiei Eundalini. <i el cunotea multmai )ine 9in!a umană decât lavatsEF Annie esantAlcott 6ead)eater & acetia au fost e;,er!i 'n crearea

doctrinelor. i ciar au reuit să dea natere unei micărimondiale 'n care se vor)ea des,re aure cor,uri su)tileEundalini... cuvinte noi 'm,rumutate din lumea s,irituală. <i'n 5urul acestor cuvinte au creat lumi i ,lanuri imaginare.

Curd5ieH are dre,tate să o denumească Eunda)uHer. <iel are dre,tate când sus!ine fa,tul că cel mai rău lucru carei se ,oate 'ntâm,la cuiva este ridicarea energiei Eundalini.

+nsă nu tre)uie să ui!i că el a vor)it 'ntr&un anumit conte;tdisci,olilor des,re ,uterea Eundalini & deoarece ,rimullucru ,e care tre)uie să 'l facă un =aestru este să distrugăcunoaterea falsă 'm,rumutată.

+nainte de a deveni familiar cu adevărul falsul tre)uie sădis,ară. <i uneori =aestrul tre)uie să 9e foarte dur i săa9rme lucruri care nu sunt cu adevărat reale. Dundalini

e;istă 'nsă ,entru -- W dintre oameni ea nu estea,lica)ilă.+nsă e;istă oameni ,recum Co,i Drisna care scriu căr!i

des,re Eundalini i ,uterea ar,elui i marea inteligen!ă

care a,are ca urmare a ridicării acestei energii. 8argenialitatea lui Co,i Drisna 'ncă nu e;istă" e fel de geniueste el7 el mult dovada ,e care o re,etă mereu este că a'nce,ut să scrie ,oe$ii & a)solut ,uerile" +ntreaga sa via!ă afost un func!ionar ,u)lic i du,ă cum s,une el ,ână la

ridicarea energiei Eundalini nu a ,utut niciodată scrie,oe$ii. 8ar ,oe$iile sale 'i reNectă via!a ,e care a trăit&o,ână acum & ele nu au nici o frumuse!e nici o grandoarenici o melodicitate. Iar el s,une lumii că 'n momentul 'ncare energia Eundalini se ridică de&a lungul coloaneiverte)rale 'nce,e să se manifeste ,uterea latentă asuNetului.

ât de mul!i Fogini au câtigat ,remiul 0o)el7 <i câ!iFogini au adus o contri)u!ie 'n lumea tiin!ei 'n artă 'n,oe$ie scul,tură mu$ică7 â!i dintre aceti oameni carei&au tre$it energia Eundalini au a5utat la )unăstarea lumii7

Co,i Drisna nu vor)ete des,re Eundalini ci des,reEunda)uHer. Curd5ieH l&ar 9 ,us la ,unct imediat. 8aroamenii sunt foarte atrai de stu,iditatea s,irituală de

misticismul a)erant de gunoaiele esoterice. +ncearcă săvor)eti cuiva des,re centrii energetici ai 9in!ei des,retre$irea energiei Eundalini i vei vedea că 'i aca,are$iaten!ia imediat. <i nici nu este vreo nevoie să cunoti ceva& doar invente$i ce vrei... ,entru că misticii 5ainiti misticii)uditi i cei cretini nu au vor)it i nu au cunoscutniciodată nimic des,re Eundalini. Su9!ii nu au avut nici ei

a)ar de această energie numită Eundalini. 8oar induii iFoginii vor)esc des,re ea.;istă ceva 'n legătură cu această energie dar nu ceea

ce li se s,une oamenilor. unoaterea i informa!iileveiculate 'n 5urul ideii de Eundalini sunt toate nitestu,idită!i iar Curd5ieH a avut tot dre,tul să le condamne.l a condamnat 'ntreaga micare teoso9că i tocmai de

aceea teoso9i au fost 'm,otriva lui. i nu au cunoscutnimic dar au reuit să dea natere unei micări mondiale.Au fost doar nite ,oliticieni i scolastici nu suNetereali$ate.

Curd5ieH a s,ul)erat multe cre$uri. l a distrus unuldintre cele mai fundamentale cre$uri. l s,unea: ?0u e;istăsuNet. 0imeni nu se nate cu un suNet & suNetul este creat,rin efort i muncă sus!inută. <i doar foarte ,u!ini au fostca,a)ili să 'l cree$e. Toate milioanele de oameni care

trăiesc ,e ământ sunt li,site de suNet.@oate e;ista un oc mai mare7 ?0u ai un suNet. +ninteriorul tău nu e;istă nimic eti doar un cor, unmecanism. 8a ai o ,oten!ialitate să devii suNet dartre)uie să munceti din greu ,entru a&l o)!ine. 6u;ul 9naleste o)!inerea unui suNet.@

Tim, de secole ,reo!ii au s,us oamenilor contrariul.

Asta a creat o idee greită 'n mintea frecăruia. <i datorităacestui fa,t to!i gândesc: ?Atunci de ce să 'mi mai fac gri5i78e5a sunt nemuritor. or,ul va muri dar eu voi dăinui.@ IarCurd5ieH s,unea: ?0u când tru,ul va muri i tu vei muri.8oar foarte rar a,are o 9in!ă care ,oate su,ravie!uicor,ului & un udda un Iisus dar nu tu" ur i sim,lu veimuri i vei dis,ărea fără urmă"@

e 'ncerca Curd5ieH să facă7 Să distrugă din rădăcinătoate cre$urile i ideile 'm,rumutate de la al!ii i care nu '!i,ermit să lucre$i asu,ra ta. l s,unea oamenilor: ?0u ave!isuNete ci sunte!i doar nite vegetale care trăiesc seo9lesc i mor & nimic mai mult.@

l a fost cu adevărat un =aestru ,rin e;celen!ă. l teoca atât de ,uternic 'ncât a5ungeai singur să te 'ntre)i:

?e voi face voi rămâne 'ntreaga via!ă o vegetală7@ rea'n 9ecare o asemenea situa!ie 'ncât ,ur i sim,lu ,orneai 'ncăutare ,entru că nimeni nu dorete să moară.

Ideea cum că suNetul este nemuritor nu a făcut altcevadecât să 'i a5ute ,e oameni să se console$e cu fa,tul cămoartea nu este decât o odină un somn ,rofund iodinitor. 8ar Curd5ieH s,unea: ?ste un non&sens" ână

când nu '!i vei 9 creat un suNet du,ă moarte mort veirămâne.@+ncearcă să 'n!elegi diferen!a: !i s&a s,us că te&ai născut

cu un suNet iar Curd5ieH '!i s,ul)eră total acest cre$. l

s,une: ?Acum nu eti altceva decât o o,ortunitate. Te ,o!ifolosi de ea ori ,o!i să dis,ari de9nitiv.@

+nsă Curd5ieH doar a folosit o tenică. Miecare se natecu un suNet. 8ar ce ,o!i face cu oamenii care au folositadevărurile doar ca ,e nite consolări7 Un =aestru mai

tre)uie să i mintă & i doar un mare =aestru are dre,tul săo facă & doar ,entru a te tre$i din somn.8e e;em,lu dormi ,rofund i eu te $gâl!âi să te tre$eti

dar nu 'mi dai nici o aten!ie. Atunci deodată strig: ?Moc"Moc"@dată ce !i&ai cunoscut suNetul Curd5ieH '!i va o,ti laurece: ?Acum nu '!i mai face gri5i. Uită tot ce !i&am s,us. Afost doar un truc. Iar dacă nu mă foloseam de el nureueam niciodată să te tre$esc.@

+nsă astfel de 9in!e sunt mereu 'n!elese greit. A'n!elege un om ca Curd5ieH este ceva a,roa,e im,osi)il. 0u'l ,o!i 'n!elege decât dacă te a,ro,ii de el. <i munca

efectuată de Curd5ieH a fost o muncă ,lină de secrete & nuse ,oate altfel. =unca adevărată ,oate 9 făcută doar 'ntr&ocoală 'nvăluită 'n mister. ste ascunsă nu este ,u)lică inici nu ,oate 9. +n vul =ediu misticii s&au ascuns 'ns,atele alcimiei au tre)uit să dis,ară datorită cretinilor.retinii au distrus tot ce era 'n conNict cu teologia lor. inu au ,ermis nimănui să vor)ească sau să ,ractice metode

i tenici contrare doctrinei lor: ?retinismul este singuracale.@=isticii au tre)uit să dis,ară. <i ei s&au ascuns 'n s,atele

unei idei uto,ice. To!i s,uneau: ?0oi nu avem nimic de&aface cu s,iritualitatea suntem doar nite alcimiti. 0oicăutăm să desco,erim secretul vie!ii vesnice. 8orim săgăsim mi5loace ,rin care să transformăm metalele

o)inuite 'n aur.@ <i doar ,entru a&i ,ăcăli ,e ,reo!i ei auconstruit la)oratoare foarte stranii... dacă intri 'ntr&unasemenea la)orator vei 9 uimit să ve$i acolo tot felul dee,ru)ete ier)uri ,lante rădăcini su)stan!e cimice.

<i tot ce făceau ei acolo nu era decât ceva de fa!adă &munca adevărată se ,etrecea undeva 'n s,atele colii.

Iar munca reală era aceea de a a5uta la crearea unei9in!e cristali$ate de a lua natere contienti$area. =uncaadevărată este medita!ia. retinismul 'nsă nu acce,tă

medita!ia. l consideră că rugăciunea este de a5uns.retinii nu ,ermit căutarea interioară. i s,un că a merge'n 9ecare duminică la )iserică i a citi câteva ,aragrafe dini)lie este de a5uns. 8oar nite 5ucării ,rin care oameniisunt !inu!i ocu,a!i.

<i 'n India misticii au trăit su) identită!i false.iar ieri am citit o ,ovestioară su9tă & iar Curd5ieH 'i

are rădăcinile 'n tradi!ia su9tă. l ciar este un su9t. Toatesecretele ,e care le cunoate au ,rovenit de la su9!i.Un disci,ol a venit la un maestru i i&a s,us: ?Am o

,ro)lemă. el mai )ogat om din ora ,leacă 'ntr&o călătoriei m&a rugat să am gri5ă de 9ica lui cât tim, este ,lecat. lare o fată foarte frumoasă iar eu sunt un călugăr foarteres,ectat 'n ora to!i tiu că sunt celi)atar i 'mi

'nde,linesc ,lin de evlavie toate sarcinile. +mi este teamădeoarece 'mi cunosc slă)iciunile. 8e fa,t ciar sunt foartes,eriat ,entru că mă simt foarte atras de această fată. 8emulte ori am fost invitat 'n casa lor i am 'ncercat tot,osi)ilul să evit 'ntâlnirea cu ea" Iar acum este ,rea mult:tim, de ase sau nouă luni voi trăi singur cu ea 'n casă.<tiu că nu mă ,ot a)!ine. e să fac7@

=aestrul i&a s,us: ?<tiu un om care te ,oate a5uta. 8u&tela el.@ <i i&a s,us cum să a5ungă la un ne)un dintr&un oravecin.

ălugărul l&a 'ntre)at: ?8ar cum mă ,oate a5uta unne)un7 Am au$it de acel ne)un i ,ot s,une că estecom,let sărit de ,e 9;" iar mă ,oate el a5uta7@

=aestrul i&a răs,uns: ?8u&te la el dar 9i foarte atent.

>)servă tot ce se ,etrece acolo.@8isci,olul s&a dus la ne)un. Un )ăiat foarte tânăr ifoarte frumos 'i turna vin i ne)unul 'l )ea.

Oările musulmane au fost 'ntotdeauna ,re,onderentomose;uale& tocmai de aceea 'n ,aradisul musulmancredincioilor li se ,romit )ăie!i tineri i frumoi. ste cevamult mai avansat" +n ,aradisul indus i 'n cel cretin nusunt admise nici un fel de ,ersoane omose;uale.

8umne$eul cretin i iudaic este foarte ră$)unător cuomose;ualii. 8umne$eul musulman este mai 'ngăduitor:el le ,ermite credincioii să se )ucure i de fete i de )ăie!i& 9ecare cu ,lăcerea lui"

Acel )ăiat tânăr 'i turna vin ne)unului i acesta 'l )ea cufoarte mare ,lăcere.

8isci,olul s&a sim!it de$gustat i a uitat com,let de ce i&

a s,us =aestrul: ?8u&te la el i 9i foarte atent.@ 8isci,olul auitat tot i l&a 'ntre)at ,e ne)un: ?um '!i ,ermi!i aa ceva7e se 'ntâm,lă aici7@

0e)unul a râs i i&a s,us: ?Acest )ăiat este 9ul meu. <ivino ,u!in mai a,roa,e & ,aarul meu nu con!ine decâta,ă. eea ce 'mi toarnă el nu este vin ci a,ă.@

8isci,olul a 'ntre)at: ?Atunci de ce ,retin$i că )ei vin7

Sticla din care '!i toarnă el este făcută s,ecial ,entru acon!ine vin. <i nimeni nu soar)e a,a cu atât de mare,lăcere cum o )ei tu & de ce te ,refaci7@

0e)unul a s,us: ?Astfel 'ncât nimeni să nu ai)ă'ncredere 'n mine i să 'mi 'ncredin!e$e 'n 'ngri5ire fata lui.Acesta este sfatul de care ai nevoie"@

0e)unul era un mistic i ,ro)a)il a reuit să 'i citească

gândurile disci,olului. ?... Astfel 'ncât nimeni să nu ,oatăconta ,e mine mă ,refac că sunt ne)un. +n acest modrămân singur i fericit. 8ar te rog nu mai s,une acestsecret nimănui. entru că dacă o faci va tre)ui să mă mut'n alt ora. 0e)unia i imoralitatea mea sunt create demine. <i dacă vrei cu adevărat să lucre$i asu,ra ta atuncifă ca mine. 8u&te 'na,oi i 'nce,e să te com,or!i ,rostete

ne)unete imoral & cel ,u!in ,refă&te" & i nimeni nu te vamai deran5a.@

Curd5ieH a trăit i el o via!ă foarte misterioasă nicimăcar nu a fost ,u)lică. <coala lui a fost secretă. 0imeninu tia cu adevărat ce se ,etrecea acolo.

<i acelai lucru se va 'ntâm,la i 'n noua eta,ă a munciimele. 0oua mea comună va 9 un loc secret ascuns. 6a

e;terior va ,re$enta o fa!adă: tâm,lari scul,tori olari...astfel 'ncât vi$itatorii vor avea s,ectacolul ,e care 'latea,tă. i vor ,utea vedea creativitatea sannFasinilor:,icturi scul,turi căr!i... <i vor 9 ca$a!i 'ntr&un otel decinci stele vor avea la dis,o$i!ie câteva ,iscine se vor,utea recrea 'n a,ro,ierea unui lac minunat & dar nu vor tinimic din ce se ,etrece 'n s,ate. Totul tre)uie să 9e ascuns

altminteri nimic nu este ,osi)il.A dori să mai de$vălui câteva secrete deoarece nuvreau să mor 'nainte de a le 'm,ărtăi celor de lângă mine.8u,ă ce nu voi mai 9 cred că nimeni nu va ,utea să 'micontinue munca. u de!in secrete din teoism din tantra idin Foga din tradi!ia su9tă i din $en. Am trăit a,roa,e 'ntoate tradi!iile din lume am fost un călător tim, de multe

vie!i. <i am adunat miere de la multe Nori.=ai devreme sau mai târ$iu va tre)ui să ,lec de aici & inu voi mai ,utea intra 'n alt cor,. Aceasta este ultima meavia!ă. Vreau să 'm,ărtăesc cu cei de lângă mine toatămierea ,e care am strâns&o astfel 'ncât i ei să o ,oatădărui altora i să nu dis,ară de ,e ământ.

+nsă o voi face 'ntr&un mod foarte secretos de aceea

A5it SarasQati nu ,ot vor)i des,re asta. 8e5a am s,us ,reamult" 0ici nu ar 9 tre)uit să s,un atât de multe. =uncamea este doar ,entru aceia care 'mi sunt ,e de,lindevota!i.

Avem un )irou de ,resă ,rin care 'ncercăm să informămcât mai mul!i oameni de fenomenul care se ,etrece aici.8ar 'n noua comună munca adevărată va dis,ărea din ocii

lumii. iroul de ,resă va func!iona 'nsă ,entru alte sco,uri.>amenii vor veni aici i astfel vom ,utea alege vom ,uteainvita ,ersoane care sunt cu adevărat descise i dornicesă ,ornească 'n căutarea s,irituală. i vor deveni

,artici,an!i se vor alătura celorlal!i i se vor di$olva 'ncâm,ul energetic al comunei. +nsă munca adevărată va 9a)solut secretă. Se va desfăura doar 'ntre mine i cei carese dăruiesc.

<i 'ntre noi nu va 9 nici o diferen!ă. u voi deveni din ce

'n ce mai tăcut deoarece o comună adevărată nufunc!ionea$ă ,rin cuvinte ci ,rin tăcere. e măsură ce9ecare va ,rimi din ce 'n ce mai multă energie din tăcereeu voi rămâne din ce 'n ce mai tăcut. 8ar ,ăstre$ ocomoară e;traordinară ,entru 9ecare. Mii rece,tiv...

Iar datorită fa,tului că munca va deveni din ce 'n ce maimisterioasă 'n lume vor 'nce,e să a,ară din ce 'n ce mai

multe $vonuri. >amenii vor deveni sus,icioi i ,entru cănu ,ot 'n!elege nimic 'nce, să invente$e tot felul delucruri. Aa că A5it SarasQati tre)uie să 9i ,regătit i,entru asta.

8ar nu tre)uie să '!i faci ,rea multe gri5i. Va 9 o coală amisterului. Asemenea coli au e;istat 'n tim,ul vie!ii luiKaratustra el ciar a creat una. =ulte coli au mai e;istat

'n Ti)et 'n gi,t 'n India. ând itagora a vi$itat India elciar a scris des,re aceste coli ale misterelor. itagora afost ini!iat 'n multe coli din gi,t i India. Iisus a fost'nvă!at de esenieni o coală iudaică antică i foartemisterioasă.

Tot ce a fost minunat i măre! 'n istoria umanită!ii aa,ărut ,rin intermediul câtorva 9in!e care i&au unit for!ele

,entru căutarea interioară. omuna mea va 9 o coală amisterelor ,entru e;,lorarea interiorită!ii 9in!ei. Aceastaeste cea mai mare aventură ,osi)ilă i cel mai minunatdans.

2& "reaiu+ite Mae,tre- care e,te cheia re/.lvăriiace,tui pu//le8 Buddha ,pune v.r+e=te mai pu<in =i

tăcerea e,te minunată- pentru că ce a= putea ,puneeu8 ".ve=ti din trecut- vi,e din viit.r- +0r3e ,ear+ede,au argumente l.gice 3al,uri ale lim+ii&

Tăcerea e,te minunată- =i t.tu=i&&&

$unetul ,p.r.văielii la . cană cu ceai nu e,tealtceva dec0t un ec.u al ciripitului pă,ăril.r energie curg0nd 4ntrun c.,m., plin de 3ericire&

"reaiu+ite Mae,tre- care e,te cheia re/.lvăriiace,tui pu//le8

0irgun nu 'l ,rivi ,e Cautama udda 'ntr&un mod ,reaserios. Tăcerea este minunată dar cine !i&a s,us căvor)ăria nu este frumoasă7 8e fa,t cu cât te )ucuri maimult de vor)ire cu atât mai ,rofundă '!i va 9 tăcerea.

Acetia sunt nite ,oli o,ui i ei se ecili)rea$ă unul ,ecelălalt. ând munceti din greu $iua noa,tea vei dormi

mai ,rofund. oli o,ui: munca di9cilă induce un somn maiadânc. ste ilogic" 6ogic ar 9 fost e;act invers: să teodineti 'ntreaga $i să ,ractici rela;area astfel 'ncâtnoa,tea să ,o!i dormi mai ,rofund. 8ar 8umne$eu estenon&logic.

are ceva normal: cineva care a ,racticat rela;area 'ntim,ul $ilei să doarmă mai adânc 'n tim,ul no,!ii" Iar cel

care a făcut e;act invers & care a muncit din greu: a să,atgrădina a cărat lemne a adus a,ă din fântână & i care s&ae;tenuat 'ntreaga $i să nu ,oată dormi deloc noa,teadeoarece el a ,racticat activitatea. +nsă via!a nufunc!ionea$ă logic.

Via!a func!ionea$ă ,rin ,oli o,ui. Via!a este dialecticănu logică. ste o dialectică: te$ă antite$ă & am)ele se

ecili)rea$ă una ,e cealaltă i devin o sinte$ă. A,oisinte$a devine iarăi o te$ă i creea$ă o antite$ă... i aamai de,arte. Via!a nu este aristoteliană ci egeliană.

ste ,erfect să vor)eti mult. <i când o faci fă&o total &transformă vor)irea 'n medita!ie" unoscând ,erfect căeste doar o s,orovăială totui te ,o!i )ucura de ea. 8efa,t ,o!i 9 enorm de fericit deoarece este doar o vor)ire"

<i a,oi devino tăcut.iri,itul ,ăsărilor este minunat dar ai o)servat că 'nmomentul 'n care se o,resc acolo rămâne doar tăcerea7Acea tăcere este a,rofundată de cântecul ,ăsărilor. Iar

tăcerea care urmea$ă furtunii este cea mai ,rofundă dintretoate.

0irgun nu 'l ,rivi ,e udda ,rea serios. l ,oate 9considerat un om foarte serios & 'n de9nitiv este i elunidimensional. eea ce s,un eu... dacă i&ai 9 ,us aceeai

'ntre)are lui udda el ar 9 răs,uns altfel. Ar 9 s,us:?0irgun te a,ro,ii de ,unctul esen!ial. >,rete vor)ăria is,orovăiala. S,une doar ceea ce este a)solut necesarlimitea$ă&te la minimum@ l !i&ar 9 sugerat să 9i foartetelegra9c. 8acă ,o!i s,une ceva 'n trei cuvinte atunci nu os,une 'n ,atru. u cât elimini mai multe cuvinte cu atâtmai )ine.

+nsă '!i s,un din e;,erien!a mea dacă '!i o,retivor)irea atunci tăcerea '!i va 9 su,er9cială va 9 doar unfel de triste!e.

0u va avea niciun fel de ,rofun$ime. 8e unde să 'i ia,rofun$ime7 0u ,oate deveni ,rofundă decât cu a5utorul,olului său o,us. 8acă vrei să te odineti atuncidansea$ă aleargă sări & ,ermite&i 9ecărei 9)re a cor,ului

să ,ulse$e de energie. <i a,oi nu va urma decât rela;area& tu nu vei mai tre)ui să faci nimic & rela;area se ,roducede la sine.

+nsă !ine minte: eu nu s,un să )ârfeti 'm,otriva cuiva.Acea )ârfa va 9 o violen!ă nu mai este vor)ărie ci orăutate camuNată 'n vor)ărie. Vor)ăria tre)uie să 9e doar oartă ,ură fără nici o motiva!ie & o glumă de dragul de a

glumi o )ârfa de dragul de a )âr9 inocent. <i asta te va,ăstra vital i voios. Iar când dis,are... cât de mult ,o!ivor)i7 ;istă o limită 'n toate. ?Sunetul s,orovăielii la ocană cu ceai@ nu ,oate continua la nesfârit. +n curândceaiul se va termina i discu!ia va dis,ărea... i rămânedoar tăcerea...

ste )ine că ,ăsările nu l&au au$it ,e udda.

0irgun nu a dori să devii )udist. unosc destui călugări)uditi i to!i sunt atât de serioi i de gravi 'ncâtserio$itatea lor a devenit o )oală. i nu ,ot râde nu ,otglumi. 8e fa,t mul!i care 'mi citesc căr!ile i dau ,este

glumele mele ,ur i sim,lu 'i 'ncid ocii i trec ,esteacele ,asa5e. Se 'ncid 'n ei i nu mă ,ot ierta. i nu ,otconce,e ca udda să 9e alăturat râsului. <i acelai lucrueste vala)il i ,entru Iisus.

0u deveni ,rea serios. =esa5ul meu este acela al fericirii

i voioeniei. +n acest ,unct difer de udda. udda esteo ,ersoană foarte serioasă nu e;istă nici măcar o singurăstatuie care să 'l re,re$inte râ$ând sau măcar $âm)ind. 8ae;istă statui cine$eti i 5a,one$e care 'l arată râ$ând i &uneori & ciar râ$ând 'n oote. 8ar aceia sunt )uddacine$i i 5a,one$i.

8e fa,t statuile cine$eti i 5a,one$e sunt com,let

diferite de cele indiene. udda indian este re,re$entat cao ,ersoană foarte serioasă. or,ul său este atletic: umeriii ,ie,tul 'i sunt foarte mari i musculoase iar talia 'i estefoarte mică & a,roa,e că nici nu are )urtă. udda cine$este e;act invers: )urta 'i este foarte mare i 'n anumitescul,turi ciar ,o!i vedea că aceasta vi)rea$ă de râs iarci,ul 'i este com,let diferit este rotund i seamănă cu

fa!a unui co,il. +n scim) ci,ul lui udda indian aretrăsăturile unui Ale;andru cel =are el este re,re$entat ,rininNuen!ele ,rimite de la im,eriile grec i roman.

Indienii 'l re,re$intă ,e udda ca 9ind un om foarteserios i grav. 0ici nu '!i ,o!i 'nci,ui că acel om ar ,uteavreodată să râdă. +nsă când )udismul a a5uns 'n inaacolo a 'ntâlnit o 9loso9e totală o,usă. Astfel )udismul a

devenit te$a iar taoismul a devenit antite$a: 'ntâlnireadintre udda i 6ao T$u.Statuia care 'l re,re$intă ,e udda 'n ina este

5umătate Cautama udda i 5umătate 6ao T$u & ei suntconto,i!i 'n aceeai statuie. urta 'i a,ar!ine lui 6ao T$u ităcerea 'i a,ar!ine lui udda. Aceasta a fost cea maimărea!ă 'ntâlnire care s&a ,rodus vreodată 'n lume. <i din

ea a a,ărut un fenomen foarte ,rofund i semni9cativ:Kenul.Kenul nu este nici )udist i nici taoist sau este am)ele

i mai mult. 8e fa,t dacă 6ao T$u i udda s&ar 9 'ntâlnit

9$ic ei nu ar 9 că$ut de acord asu,ra nici unui ,unct. 6aoT$u a fost un om al râsului. l mergea din sat 'n sat ,e)ivolul său & ,ro)a)il că arăta ca un clovn. <i 'ntotdeaunarâdea ciar se rostogolea ,e ,ământ de râs & râdea 'noote de a)surditatea vie!ii de ridicolul e;isten!ei.

udda i 6ao T$u sunt doi ,oli o,ui. ro)a)il tocmai deaceea 9loso9ile lor s&au ,utut conto,i. Miecare se,arată eraincom,letă & 'ntâlnirea le&a adus com,letitudine. 0ici 6aoT$u nu ar 9 fost de acord cu $enul i nici udda. Am au$ito ,ovestioară:

+n ,aradis 'ntr&o cafenea udda onfucius i 6ao T$udiscutau liniti!i. > femeie foarte frumoasă ,ro,rietara

cafenelei vine i le ,une ,e masă eli;irul vie!ii. udda'ncide imediat ocii i s,une: ?0u mă ,ot uita la aa ceva"0u merită să mă uit & via!a este suferin!ă. 0aterea'nseamnă suferin!ă via!a nu ,roduce decât moarte. 6ua!iimediat această sticlă de ,e masă altminteri nu 'mi voimai descide ocii"@

onfucius i&a !inut ocii ,e 5umătate 'ntredescii & el

crede 'n calea de mi5loc & i a s,us: ?u nu 'l ,ot nega fărăsă 'l gust.@ l era un om tiin!i9c i metodic. ?um ,o!is,une ceva fără să e;,erimente$i7 0u ,o!i niciodată a9rmanimic dinainte. Aa că dă&mi să gust ,u!in din acest eli;ir alvie!ii.@ 8u,ă ce gustă el s,une: ?8a udda are dre,tate:este amar i im,osi)il de )ăut. Sunt cu totul de acord cuudda i 'i sus!in ,unctul de vedere. 8ar totui el

greete deoarece nu ,utea s,une nimic fără să 'l guste.8ei a avut dre,tate totui greete. u ,ot s,une astadeoarece am gustat am e;,erimentat.@

6ao T$u ia sticla i 'nainte ca femeia să s,ună ceva eldă ,e gât tot con!inutul sticlei. A )ăut tot eli;irul s&a'm)ătat i a 'nce,ut să danse$e fără să s,ună nimic. 8u,ăce i&a mai revenit ,u!in udda i onfucius l&au 'ntre)at:

?i tu ce s,ui7@6ao T$u le răs,unde: ?0u este nimic de s,us. Via!atre)uie )ăută 'n totalitate i doar atunci ,o!i cunoaterealitatea. Iar când cunoti nu mai ai nimic de s,us. a nu

,oate 9 categorisită. Suferin!a i )eatitudinea sunt doarnite categorii & via!a este dincolo de orice dualitate. 0u o,o!i cunoate cu adevărat decât 'n totalitatea ei i eu amcunoscut&o. Voi nici măcar nu a!i gustat din ea.

onfucius a gustat ,u!in din ea dar ,artea nu tre)uie

niciodată să decidă ceva des,re 'ntreg. 8oar eu ,ot s,uneceva des,re el 'nsă nu voi s,une ,entru că este cevaine;,rima)il. 8acă vre!i cu adevărat să 'l cunoate!i atuncivoi ,utea comanda o altă sticlă. +m)ăta!i&vă cu licoareavie!ii i dansa!i & aceasta este singura cale"@

Aceasta este singura cale ,rin care ,o!i cunoate ceva.+ntâlnirea dintre )udism i taoism este cel mai straniu

fenomen din lume. <i era de ate,tat să se 'ntâm,le aaceva deoarece ,olii o,ui 'ntotdeauna se atrag unii fa!ă deal!ii & aa cum ,olii o,ui ai unui magnet se atrag unul s,realtul.

udismul a călătorit din India 'n ina. Taoismul nu aa5uns niciodată 'n India deoarece taoismul a fost atât deinto;icat de e;ta$ i )eatitudine & de ce să&i mai ,ese de

altceva7 udismul a tre)uit să călătorească. Serio$itatea adevenit o ,ovară foarte a,ăsătoare. >dată ce udda adis,ărut odată ce lumina s&a stins )udismul a devenit o,iatră foarte grea ,e umerii disci,olilor. i au tre)uit săgăsească altceva care să com,ense$e serio$itatea din9loso9a lor.

0irgun nu 9 ,rea serios. ucură&te de micile lucruri ale

vie!ii de micile )ucurii din via!ă. Toate contri)uie la'm)ogă!irea 9in!ei tale. <i !ine minte: non&serio$itatea esteuna dintre cele mai fundamentale calită!i ,e care Ie are o,ersoană cu adevărat religioasă.

Un tână r foarte evlavios a venit la un ra)in i i&a s,us:?ro)lema este a,etitul meu se;ual. ând dau mâna cu ofemeie imediat mă simt e;citat & mă e;cit ciar i când

văd o femeie trecând ,e lângă mine. Acest lucru mătul)ură foarte mult deoarece 'mi iu)esc cu adevărat so!ia.@

a)inul 'i s,une: ?0u '!i face gri5i 9ule. +!i ,o!iastâm,ăra a,etitul ori de câte ori doreti atâta vreme câtcina o mănânci 'n ,ro,riul tău camin.

Acest ra)in este foarte 'n!ele,t non&serios i ,rivetevia!a ca ,e o 5oacă. SannFasinii mei tre)uie să 9e com,let

non&serioi & i doar atunci se vor ,utea )ucura de am)elelumi. o!i avea o ,ră5itură i o ,o!i mânca. Asta esteadevărata artă. 6umea aceasta i lumea cealaltă sunetul ităcerea iu)irea i medita!ia & când toate acestea sunttrăite simultan i armonios atunci ,o!i cunoate esen!a i,iscul ,ro,riei tale 9in!e.

9& Ce ,pui de,pre 3aim.a,a a5rma<ie a lui#iet/,che că Dumne/eu e,te m.rt8

0eera5 Mriederic 0iet$sce s,une că 8umne$eu estemort & asta 'nseamnă că 'nainte a trăit. 8u,ă cum cunosceu el nu a fost niciodată viu.

um ar ,utea 8umne$eu să moară dacă nu a trăit78umne$eu nu este o ,ersoană de aceea el nu ,oate 9 nicimort i nici viu. entru mine 8umne$eu este 'nsăi via!a"8umne$eu este sinonim cu e;isten!a tocmai de aceea nu,o!i s,une nimic des,re el. 8umne$eu este via!a" <i via!aeste venică... este un continuum o eternitate fără de'nce,ut i fără sfârit.

0iet$sce a vrut să s,ună că 8umne$eul ,e care l&auvenerat oamenii incontient nu mai este relevant. +nsă lui 'i,lăcea să facă a9rma!ii foarte dramatice. +n loc să s,ună:?8umne$eul venerat de oameni a devenit li,sit deim,ortan!ă@ & el a s,us: ?8umne$eu este mort@ Iar 'ntr&unfel a9rma!ii de acest gen ,ătrund foarte ra,id 'n contiin!aoamenilor. 8acă ar 9 s,us&o 'ntr&un mod 9loso9c atunci nuar mai 9 avut acelai efect astfel a9rma!ia sa directă i

dură a devenit cea mai im,ortantă a9rma!ie din ultimelesute de ani. 0ici o altă a9rma!ie nu a avut un im,act maimare asu,ra gândirii i com,ortamentului uman.

fricii când au$i un cla;on de camion sări imediat 'ntr&o,arte.

8acă un co,il nu ar avea acest sentiment de frică el nuva avea cum să su,ravie!uiască. Mrica este o metodă de,rotec!ie. <i nu este nimic rău 'n ea & ai tot dre,tul să '!i

,rote5e$i via!a. Via!a este atât de ,re!ioasă i tre)uie să o,rote5e$i & iar frica te a5ută. Mrica 'nseamnă inteligen!ă.8oar idio!ii i im)ecilii nu se tem tocmai de aceea tre)uiesă 'i ,rote5ăm i să avem gri5ă de ei ,entru că altfel vor'nce,e să se arunce de ,e clădiri se vor arunca singuri 'naer se vor avânta 'n oceane ori ,ot 'nce,e să mănâncetigri i er,i... ,ot face orice"

Mrica este inteligen!ă & astfel 'ncât când '!i a,are unar,e 'n fa!ă să ,o!i sări din calea lui. 0u este o laitate cidoar o ac!iune ,erfect inteligentă. +nsă e;istă două,osi)ilită!i...

Mrica ,oate deveni ,ervertită anormală ,atologică.Atunci '!i va 9 teamă de lucruri de care nu tre)uie să tetemi & dei ,o!i găsi argumente care să '!i sus!ină frica

anormală. 8e e;em,lu cineva se teme să intre 'ntr&o casă.6ogic nu ,o!i dovedi că el greete. l '!i va s,une: ?um'mi ,o!i garanta că această casă nu va cădea când intru eu'n ea7@ To!i tim că clădirile se ,ot i ,ră)ui i nimeni nu,oate da o garan!ie categorică i de9nitivă că acea casă nuva cădea & orice se ,oate 'ntâm,la... un cutremur unuragan. Altcineva de ,ildă se teme să circule cu trenul i

altuia 'i este frică să urce 'n avion...Asemenea temeri arată neinteligen!ă. Atunci ar tre)ui săte temi i de ,ro,riul ,at deoarece mai mult de -# W dinoameni mor 'n ,at & deci acesta este cel mai ,ericulos loc.8in ,unct de vedere logic ar tre)ui să rămâi cât maide,arte de ,atul 'n care dormi. 8ar asta '!i va face via!aim,osi)ilă.

Mrica ,oate deveni anormală i datorită acestei,osi)ilită!i ,reo!ii i ,oliticienii au folosit&o 'n interesul lor.i au transformat&o 'ntr&o ,atologie i atunci le&a fost foarteuor să 'i e;,loate$e ,e oameni. reo!ii sunt cei care au

inventat teama de iad. itete 'n scri,turi i vei vedea cucât de multă ,lăcere descriu ei cinurile i tortura din iad...cât de detaliat o fac.

Adolf Bitler a citit astfel de scri,turi el s&a ins,irat dinacestea ,entru a&i ,une 'n a,licare ideile. l nu era un om

atât de inteligent i creativ 'ncat să ,oată inventa singurlagărele de concentrare i metodele de e;terminare... el le&a co,iat din scri,turile religioase & ,reo!ii l&au a5utat foartemult. 8e fa,t el doar a ,racticat ceea ce s,un ,reo!ii.

reo!ii au vor)it mereu des,re iadul care 'i atea,tă ,eoameni du,ă moarte. Aa că Bitler s&a gândit: ?8e ce să 'imai las ,e oameni să ate,te7 =ai )ine cree$ iadul ciar 'n

această lume. Astfel 'ncât să ne o)inuim cu el.@Am au$it că mai demult un om a murit a a5uns 'n iad a)ătut la ,oartă i a cerut să intre. 8iavolul l&a ,rivit i l&a'ntre)at: ?8e unde vii7@

?8in Cermania.@8iavolul i&a s,us: ?Aa eti german atunci nu mai ai de

ce să vii aici & de5a ai trăit ceea facem noi aici" Acum te ,o!i

duce 'n rai. <i ciar dacă te&a lăsa să intri vei găsi acestloc foarte ,lictisitor. 0oi 'ncă nu am a5uns la e9cien!avoastră.@

+ncă nu s&a au$it de camere de ga$are 'n iad dar ,eacest ,ământ au e;istat. +ntr&o singură cameră de ga$aresute de oamenii dis,ăreau 'ntr&o secundă. <i ceea ce estefoarte sur,rin$ător 'n acest secol [[ omul a rămas un

animal. Acele camere de ga$are erau ,revă$ute cu geamuri,rin care ,utea 9 urmărit s,ectacolul din interior"Sute de oameni stăteau afară i ,riveau cum alte sute

de oameni se transformau 'n fum 'n câteva secunde 'i,utem numi ,e acetia 9in!e umane7 8ar !ine minte astanu are de&a face doar cu Cermania aceeai situa!ie este'ntâlnită ,retutindeni ,e glo). >mul a rămas acelai.

reo!ii au devenit contien!i de fa,tul că instinctul deconservare este un instrument ,rin care oamenii ,ot 9foarte uor e;,loata!i. i au fost atât de 'ndoctrina!i deminciunile ,reo!ilor 'ncât au a5uns să cadă la ,icioarele

,reo!ilor i să le ceară: ?Salva!i&ne" 8oar voi ne ,ute!isalva"@ <i ,reo!ii acce,tau rolul de salvatori ,entru )inelei )unăstarea tuturor dar numai dacă oamenii ascultaufără crâcnire ,redicile i urmau or)ete ritualurile stu,ideim,use de ,reo!i.

oliticianul a devenit i el contient de fa,tul că oamenii,ot 9 controla!i ,rin frică. 8acă 'i ,o!i face să se teamăatunci 'i ,o!i domina. 0a!iunile nu e;istă decât datorităfricii. Mrica de America 'i !ine ,e rui sclavii comunitilorfrica de usia 'i !ine ,e Americani sclavii guvernan!ilor.Teama de celălalt... India se teme de aEistan ,aEistane$iise tem de indieni. ste o lume atât de stu,idă" Am a5uns să

ne 9e frică la unii de ceilal!i i astfel ,oliticienii au devenitim,ortan!i. oliticianul s,une: ?u vă voi salva 'n aceastălume.@ reotul s,une: ?u vă voi aduce salvarea 'n lumeacealaltă.@ Amândoi se aNă 'ntr&o cons,ira!ie 'm,otrivaoamenilor.

Mrica cu a5utorul ,oliticienilor i ,reo!ilor creea$ăsentimentul de vinovă!ie & dar frica 'n sine este un instinct

natural. >mul a devenit atât de fragil i delicat 'ncât oricecuvânt 'l ,oate face să tremure. tânără se duce la un medic i 'i s,une: ?8octore de9ecare dată când merg la teatru mă a,ucă tuea i

strănutul. e să fac7 +n seara asta am )ilete la un alts,ectacol i nu vreau să 'i deran5e$ iarăi ,e s,ectatori.?=edicul 'i dă un ,aar i 'i s,une femeii să )ea tot.

Memeia se conformea$ă i du,ă ce 'ngite tot sim!ind ungust neo)inuit 'n gură 'l 'ntrea)ă ,e doctor ce anume i&adat să )ea.

Acesta 'i răs,unde: ?A fost o do$ă du)lă din a,a lui

luton. Acum nu vei mai 'ndră$ni să tueti sau săstrănu!i.@... Văd că nu ai 'n!eles&o. 0u ai 'ncercat niciodată a,a lui

luton7 +ncearcă i vei vedea că nu vei mai avea cura5 să

strănu!i sau să tueti. 8u&te la A5it SarasQati i cere&i să '!idea a,a lui luton i atunci vei 'n!elege gluma. ste cevae;isten!ial. entru că nu ai ,rins&o '!i voi s,une alta:

+ntr&o diminea!ă ca)ana lui Goe a fost devastată de oursoaică. 8u,ă ce Goe se 'ntoarce acasă i vede ce s&a

'ntâm,lat ia urma ursoaicei i imediat ce o vede o 'm,ucămortal.ând să ,lece Goe nu se ,oate a)!ine i 'i satisface

,asiunea cu tru,ul mort al ursoaicei. 6a un moment datGoe simte că este urmărit de un alt vânător aNat 'ntr&untu9 a,ro,iat. eali$ând ce a 'nfă,tuit Goe se duce cu arma'ndre,tată s,re celălalt vânător i 'i s,une: ?Ai făcut

vreodată dragoste cu o ursoaică7@Vânătorul 'i răs,unde: ?0u dar mă ,regătesc să 'ncerc"@>mul ,oate 9 for!at să facă orice & ,entru a se salva. Iar

datorită fa,tului că ,atologia creată de ,reo!i nu estenaturală natura ta se revoltă 'm,otriva ei i uneori cândfaci ceva natural a,are vinovă!ia.

6atifa vinovă!ie 'nseamnă a avea o idee nenaturală 'n

minte o ,re5udecată ,rin care ai im,resia că via!a tre)uiesă 9e 'ntr&un fel sau altul. reo!ii i ,oliticienii '!i s,un ce săfaci i ce să nu faci iar 'ntr&o )ună $i te tre$eti că ac!ione$ie;act aa cum '!i dictea$ă inima. Atunci te 'ntorci 'm,otrivaideologiei i datorită acestui fa,t te sim!i vinovată teruine$i i cre$i că eti inferioară nedemnă de res,ect.

+nsă ,rin im,lementarea 'n mintea oamenilor a tot felul

de idei nenaturale nu 'i ,o!i transforma. 8e aceea ,reo!iiau fost ca,a)ili să e;,loate$e oamenii dar nu i să&itransforme. i de fa,t nici nu sunt interesa!i detransformare singurul lor interes este să !ină oamenii'nro)i!i. i creea$ă o mască o contiin!ă socială i '!i s,un:?Asta este greit aia este corect.@ oate că tu sim!i e;actinvers 'n interiorul tău dar ei '!i s,un că nu este aa. <i ei

'nce, să te i,noti$e$e 'ncă din co,ilărie. Această i,no$ăa ,ătruns adânc 'n tine i a,roa,e că a devenit ,arte din9in!a ta. a este cea care te o,rete din transformare.

i !i&au s,us că se;ul este greit & dar se;ul este unfenomen natural. <i nu este nimic rău 'n a 9 atras de ofemeie sau de un )ăr)at.

ste ceva natural. +nsă moralitatea '!i s,une: ?0u este)ine nu este moral@ Astfel 5umătate din tine dorete să

ac!ione$e aa cum este corect iar cealaltă 5umătate tetrage 'na,oi. 0u te ,o!i decide ai a5uns divi$ată sci$ionată.8acă te otărăti să te duci cu un )ăr)at 'n interior te veitortura singură: ?Am comis un ,ăcat.@ Iar dacă nu te ducinatura ta te va cinui: ?=ă 'nfomete$i nu mă lai sătrăiesc.@

>mul este legat i de mâini i de ,icioare. >rice va face

va suferi. <i asta au dorit 'ntotdeauna ,reo!ii & ca oameniisă sufere deoarece numai aa ,ot veni la el ,entru a&i ceresfatul i a5utorul. u cât suferă mai mult cu atât va alergamai re,ede la ,reot.

ertrand ussell are dre,tate când s,une că dacăomului i se oferă li)ertate a)solută & li)ertate de aceastăaa&$is contiin!ă socială i moralitate & i dacă este a5utat

să devină integrat i natural să trăiască ,rin 'n!elegere i'n!ele,ciune aa cum 'i dictea$ă ,ro,ria lui luminăinterioară fără să urme$e sfaturile altcuiva atunci toatereligiile vor dis,ărea din lume.

u sunt ,erfect de acord cu el. Aceste aa&$is religii vordis,ărea din lume dacă oamenii nu vor mai suferi ei nu vormai căuta nici o salvare. 8ar ussell merge mai de,arte i

s,une că religia va dis,ărea de9nitiv din lume. +n acest,unct el greete. Vor dis,ărea doar religiile false idatorită acestui fa,t ,entru ,rima dată 'n istoria umanită!iiva a,ărea o ,osi)ilitate ,entru naterea religiei autentice.Atunci nu vor mai e;ista cretini musulmani indui & ,eământ se va răs,ândi doar religio$itatea. >amenii vor trăidoar aa cum 'i 'ndeamnă contiin!a. Atunci nu va mai

e;ista vinovă!ie deoarece aceasta nu ,oate niciodată sătransforme ,e nimeni. >amenii vor rămâne la fel doar vordis,ărea acele lucruri false care 'i 'm,iedică să 'i vadă9in!a lor adevărată. Su)stan!ial nu se ,oate scim)a nimic



,rin vinovă!ie ,rin teamă ,rin rai ,rin iad. Toate acesteidei sunt com,let greite.

Acum a venit momentul 'n care ,utem recunoate cătoate religiile veci au dat gre. le nu au a5utat&,e nimeni&cu nimic. 8esigur au e;istat câteva 9in!e magni9ce & un

udda un =aavira un Iisus & dar din milioane deoameni doar foarte rar s&a 'ntâm,lat să 'nNorească o Noaresau două. Acestea sunt e;ce,!ii i ele nu ,ot 9 ,use lasocoteală. To!i ilumina!ii ,ot 9 număra!i ,e degete.

8acă un grădinar ,lantea$ă $ece mii de semin!e i,rimăvara 'nNorete doar un singur co,ac 'l ,o!i numi ,eacel om grădinar7 0u el nu tie nimic des,re grădinărit.

Acel co,ac 'nNorea oricum meritul nu 'i revinegrădinarului. l a dat gre cu restul semin!elor.u to!ii am trăit i trăim 'ntr&o lume com,let greită i

noi suntem cei care am a5utat la crearea acestei situa!ii.>amenii continuă să se transforme la nivel su,er9cial & unindus devine cretin un cretin devine indus i totulrămâne la fel. 8oar ,rin scim)area formei e;terioare nu

afecte$i cu nimic interiorul.> ,rostituată reformată stătea la un col! de stradăsâm)ătă noa,tea i striga oamenilor cât de mult a fosta5utată de Armata Salvării ,unctându&i discursul ,rin)ătăi ritmice 'ntr&o to)ă.

?Mra!ilor i surorilor am ,ăcătuit" J)um"L Am fost ofemeie foarte rea i ,lină de vicii" J)um"L >)inuiam să

)eau" J)um"L +mi ,ierdeam no,!ile 'n ca$inouri" J)um"L =ă,rostituam" J)um" )um"L +n 9ecare sâm)ătă noa,tearidicam mor!ii din mormânt" J)um" )um" )um"L Acum cefac 'n 9ecare sâm)ătă7 Stau ,e strada asta ,ăcătoasă i)at din nenorocita asta de to)ă"@

!9& C%#TI#U@ $@ MER'I

0ine !a cuceri această lume3i lumea morţii cu toţi eii ei40ine !a descoperi

'trălucitoarea cale a leii4

Tu !ei reuşi, aşa cum acela0are caută 9ori8 descoperă pe cea mai $rumoasă3i mai rară dintre toate.

1nţelee că acest trup2ste doar spuma unui !al,mbra unei umbre.'mule 9oarea dorinţelor3i apoi, complet ne!ăut,ui de reele morţii.3i continuă să meri.

)oartea îl ia pe acela care adună 9ori,0"nd cu mintea sa distrată şi simţuri însetate0aută în !an $ericirea1n plăcerile acestei lumi.)oartea îl spulberă Aşa cum potopul mătură un sat cu$undat în somn.)oartea îl în!ine0"nd mintea sa distrată şi simţurile însetate0aută să adune 9orile e$emere.2l nu !a reuşi !reodată'ă îşi împlinească plăcerile aici.

Albina adună nectarul 9orilor ără să le distruă $rumuseţea sau par$umul.

<a $el şi înţeleptul răm"ne nemişcat şi pererineaă.*ri!eşte-ţi propriile reşeli,0e ai $ăcut sau ai lăsat ne$ăcut.3i nu băa în seamă reşelile altora.0a o 9oare $rumoasă'trălucitoare, dar lipsite de mireasmă,'unt cu!intele bune şi sterpe

Ale celui care nu $aptuieşte ce spune.

0a o 9oare $rumoasă'trălucitoare şi pline de mireasmă,

'unt cu!intele bune şi ade!ărate Ale celui care $aptuieşte ce spune. Aşa cum dintr-un morman de 9ori*ot f împletite o mulţime de hirlande,1n$rumuseţeaă-ţi !iaţa cu căt mai multe $apte bune.

8umne$eu nu este adevăratul centru al căutăriis,irituale & moartea este. Mără moarte nu ar 9 e;istat nici oreligie. =oartea este cea care 'l 'ndeamnă ,e om să cautenemurirea eternitatea.

=oartea ne 'ncon5oară din toate ,ăr!ile aa cum unocean 'ncon5oară o insulă. Aceasta ,oate 9 inundată 'norice moment. li,a următoare ,oate nu va veni niciodată.

Animalele nu sunt religioase ,entru sim,lul motiv că elenu sunt contiente de moarte. le nu se ,ot imaginamurind ciar dacă văd alte animale murind. ste un salturia de la a vedea ,e cineva murind i ,ână la a a5unge laconclu$ia ?i eu voi muri@. Animalele nu sunt atât de atentei de contiente i nu au cum să a5ungă la o asemeneaconclu$ie.

=a5oritatea oamenilor nu sunt cu adevărat 9in!e umaneci su)umane. Un om este cu adevărat matur 'n momentul'n care a5unge la conclu$ia: ?8acă to!i mor atunci eu nu,ot 9 o e;ce,!ie.@ >dată ce 'n inima ta a ,ătruns aceastăconclu$ie via!a nu '!i mai ,oate 9 aceeai. 0u vei mai aveacum să rămâi ataat de via!ă aa cum erai 'n trecut. 8inmoment ce tot vei ,ierde totul de ce să mai 9i ,osesiv7

8acă 'ntr&o )ună $i va dis,ărea totul de ce să te agă!i i săsuferi ,entru tot felul de &nimicuri7 Tim,ul nu esteim,ortant & mâine ,oimâine... cine tie7 Totul va dis,ăreai cli,ă de cli,ă via!a !i se scurge ,rintre degete.

+n $iua 'n care devii contient de fa,tul că vei muri cămoartea este o certitudine a)solută... de fa,t singuracertitudine din via!ă este moartea. +nsă noi continuăm să

evităm această ,ro)lemă a mor!ii. ontinuăm să ne lăsămaca,ara!i de tot felul de lucruri doar ,entru a uita demoarte. âteodată vor)im des,re lucruri măre!e &8umne$eu rai iad $ei & doar ,entru a evita realitatea. <i

care este realitatea7 entru tine cu siguran!ă că nu8umne$eu ci moartea. e cunoti des,re 8umne$eu7 um,o!i să cau!i ceva des,re care nu cunoti nimic7 Va 9 ocăutare goală & va 9 doar o curio$itate co,ilărească.

>amenii stu,i$i 'ntrea)ă des,re 8umne$eu ,ersoana

inteligentă 'ntrea)ă des,re moarte. Iar cei care 'ntrea)ădes,re 8umne$eu nu vor a5unge niciodată să 'l cunoascădoar aceia care se interesea$ă de moarte a5ung săcunoască 8ivinul & deoarece moartea te transformă '!iscim)ă 'n mod radical vi$iunea. ontiin!a '!i este ascu!ităi lefuită ,entru că ai ridicat cea mai semni9cativă'ntre)are a vie!ii. <i ,rin această ,rovocare nu mai ,o!i

rămâne adormit mult tim, va tre)ui să te tre$eti i să 9iatent astfel 'ncât să ,o!i 'ntâlni contient realitatea mor!ii.Aa a 'nce,ut ,ovestea lui udda: Tatăl lui udda era un rege iu)it de ,o,orul său. Iar 'n

$iua naterii lui udda 'n 'ntregul regat era o )ucuriee;traordinară. >amenii erau ferici!i că regele lor are unmotenitor care să 'i conducă 'ntr&un mod la fel de 'n!ele,t

i devotat. Tatăl Iui udda transformase regatul 'ntr&unuldintre cele mai )ogate i mai aNuente regate din lume.ână la )ătrâne!e regele nu reuise să ai)ă nici un

co,il. To!i se rugau ,entru rege i doreau ca acesta să ai)ăun motenitor. +n cele din urmă regele la )ătrâne!e areuit să ,rimească un 9u & a fost o natere neate,tată. Afost o mare )ucurie 'n 'ntreaga !ară" To!i astrologii s&au

adunat la ,alatul regal i au 'nce,ut să 'i ,re$ică regeluides,re udda. I&au dat numele Siddarta & care'nseamnă 'm,linire. egele era mul!umit i 'm,linit dorin!asa a fost satisfăcută: 'ntreaga sa via!ă i&a dorit un 9u iacum 'l avea de aici i numele Siddarta & 'm,linirea uneidorin!e ,rofunde.

Acest )ăiat i&a 'm,linit via!a regelui. ei mai mari

astrologi au venit la curtea regală cu e;ce,!ia unuiastrolog tânăr Dodanna. +nainte de natere regele i&a'ntre)at: ?e se va 'ntâm,la cu via!a 9ului meu7@ To!i au

ridicat două degete cu e;ce,!ia lui Dodanna care a ridicatun singur deget.

egele le&a s,us: ?0u 'mi vor)i!i ,rin sim)oluri & eu suntun om sim,lu i nu tiu nimic des,re astrologie. e'nseamnă aceste două degete ridicate7@

I&au răs,uns: ?l ori va deveni un conducător al lumii &cha6ra!artin & ori va renun!a la lume i va deveni uniluminat un )udda. Acestea sunt alternativele de aceeaam ridicat două degete.@

egele era 'ngri5orat de această a doua ,osi)ilitatedeoarece se temea că regatul său va rămâne fărăconducător. ?8acă el renun!ă la lume atunci cine 'mi va

moteni regatul7@ Aa că regele l&a 'ntre)at ,e Dodanna:?Tu de ce ai ridicat un singur deget7@Dodanna i&a răs,uns: ?entru că sunt a)solut sigur că el

va renun!a la lume & el va deveni o 9in!ă trea$ă un omiluminat.@

egele nu a fost deloc mul!umit cu răs,unsul ,rimit dela Dodanna. Adevărul este 'ntotdeauna di9cil de acce,tat.

l ,ur i sim,lu l&a ignorat ,e Dodanna nu l&a a,reciata)solut deloc & adevărul nu este niciodată a,reciat 'naceastă lume. 8im,otrivă adevărul este ,ede,sit i lovit 'nmii de feluri. 8e fa,t ,restigiul lui Dodanna a 'nce,ut săscadă ciar din acea $i. 8atorită fa,tului că el nu a fostrecom,ensat de rege s&a răs,ândit $vonul că nu era unastrolog ,rice,ut. To!i ceilal!i astrologi erau de acord 'n

,rivin!a celor două ,osi)ilită!i numai Dodanna s,uneaaltceva.egele i&a 'ntre)at ,e astrologi: ?Voi ce crede!i7 e a

,utea face astfel 'ncât să 'l 'm,iedic să renun!e la lume7 0uvreau să 'l văd devenind un ceretor un sannFasin. Vreausă 'l văd cum a5unge cel mai mare conducător al celor asecontinente & un cha6ra!artin.@ Asta este am)i!ia tuturor

,ărin!ilor. ui i&ar ,lăcea ca 9ul sau 9ica lui să fugă 'n,ădure i să trăiască ,rin ,eteri78orin!ele noastre sunt e;troverte. egele era un om

o)inuit ca oricare altul & cu aceleai dorin!e i am)i!ii. <i

astrologii i&au s,us: ?o!i face ceva: oferă&i cât de multelucruri ,o!i fă&i toate ,lăcerile oferă&i tot lu;ul i confortul,osi)il. 0u 'i ,ermite să aNe ceva des,re e;isten!a )olilor)ătrâne!ii i 'n s,ecial a mor!ii. 8acă reueti să 'l faci sănu aNe nimic des,re moarte atunci el nu va renun!a la

lume.@+ntr&un fel ei aveau dre,tate deoarece moarteare,re$intă ,ro)lema esen!ială. >dată ce aceasta !i&a a,ărut'n inimă stilul de via!ă ,e care l&ai avut va 9 cu totul altul.8acă această via!ă se va sfâri ,rin moarte 'nseamnă căvia!a aceasta nu este reală 'nseamnă că această via!ăeste doar o ilu$ie un vis. Adevărul tre)uie să 9e etern dacă

este adevăr & doar dorin!ele sunt momentane. Iar dacăvia!a aceasta se termină odată cu a,ari!ia mor!ii atunci eaeste o irealitate este ceva 'nrădăcinat 'n ignoran!ă. 0oi otrăim 'n aa fel 'ncât ea ne conduce s,re un 9nal.

utem trăi 'n aa mod 'ncât să devenim ,arte dincurentul etern al e;isten!ei. <i doar moartea ,oate să neofere o transformare atât de radicală.

Astrologii i&au s,us: ?0u 'i ,ermite să aNe nimic des,remoarte.@ Aa că regele a făcut toate aran5amentele ,osi)ilei i&a oferit 9ului său trei ,alate ,entru anotim,uri diferite.Iar 'n aceste ,alate nu avea voie să intre nici un )ătrân. +n5urul lui udda trăiau doar tineri i tinere foarte frumoaseastfel 'ncât el să rămână fascinat de dorin!ele i de viselemateriale. +n 5urul său a fost construită o lume de vis.

Crădinarii erau o)liga!i să adune orice frun$ă uscată &,entru că cine tie7 ra ,osi)il ca ,ână i o frun$ă uscatăsă 'i tre$ească 'ntre)ări. <i ciar s&a 'ntâm,lat.

Vă$ând cum cad ,etalele unui tranda9r udda s&a'ntre)at: ?e se 'ntâm,lă cu acest tranda9r7@ Aa a 'nce,uttotul.

ână la vârsta de 2- de ani el a fost !inut 'ntr&o

ignoran!ă totală. 8ar cât de mult ,uteau să&i ascunderealitatea7 =oartea este un fenomen atât de im,ortant &cât de mult 'l ,utea evita7 =ai devreme sau mai târ$iuurma să cunoască lumea. Acum regele era foarte )ătrân i

udda devenise adolescent i dorea să cunoască oameniidin regat i modul 'n care trăiesc acetia. 8e aceea regelei&a ,ermis să iasă din ,alat dar inter$isese oricărui )ătrânsau ceretor să stea ,e stradă dacă udda urma să treacă,e acolo. 0ici un sannFasin nu era lăsat să intre 'n ora

deoarece udda se ,utea 'ntre)a: ?8e ,oartă acest om oro)ă ,ortocalie7 e s&a 'ntâm,lat cu el7 8e ce arată atât dediferit i atât de detaat i distant7 >cii săi au o strălucirea,arte ,re$en!a lui radia$ă o calitate diferită. <i astfel,utea a,ărea ideea de renun!are i fundamental,ro)lema mor!ii... dar 'ntr&o )ună $i tre)uia să se 'ntâm,le.0u are cum să 9e evitată...

<i noi facem acelai lucru. 8acă vedem o ,rocesiunefunerară le astu,ăm co,iilor ocii sau 'i trimitem imediat'n casă.

ovestea vie!ii lui udda este foarte semni9cativă isim)olică. 0ici un ,ărinte nu 'i ,ermite co,ilului său să,ună 'ntre)ări stân5enitoare des,re moarte. Acesta este imotivul ,entru care construim cimitirele 'n afara oraelor.

=oartea este elementul central cimitirele tre)uie să se aNee;act 'n centrul oraelor astfel 'ncât to!i să treacă $ilnic ,elângă ele i să 'i amintească mereu des,re moarte des,reefemeritatea vie!ii. 8ar noi 'ncercăm să le ascundem le'nfrumuse!ăm cu tot felul de Nori i construc!ii frumoase.>mul 'ncearcă să ascundă fenomenul mor!ii & i 'n s,ecial'n >ccident moartea este ceva ta)u" Aa cum mai demult

se;ul a fost un su)iect ta)u acum moartea a devenit unfenomen ta)u.+n lume este nevoie de oameni ,recum Sigmund Mreud

care să e;,ună oamenilor fenomenul mor!ii. +n >ccidentcând moare cineva cor,ul 'i este 'm)ălsămat ,arfumatdecorat. Acum e;istă ciar s,ecialiti ,entru astfel demunci. )ra5ii 'i sunt vo,si!i,ielea 'i este ,udrată atât de )ine 'ncât nu mai arată deloc

al)ă sau vine!ie acela nu va mai arăta ca un cadavru ci cao ,ersoană care doarme linitit 'ntr&un loc tăcut.

>amenii doar se amăgesc singuri" <i nu 'l ,ăcălesc ,ecel care a murit deoarece el nu se mai aNă aici. Acolo estedoar un cor, inert un cadavru. +nsă noi ne amăgim singuri

,ictându&i ci,ul 'nfrumuse!ându&i cor,ul 'm)răcându&lfrumos i conducându&l la mormânt 'n maini ultralu;oase &i s,unem că facem asta 'n memoria lui 'n semn dea,reciere ,entru ,ersoana care a fost. 8ar cât tim, trăiaacea ,ersoană era criticată de to!i nimeni nu o a,recia.

<i asta am făcut dintotdeauna nu 'ncercăm decât să neamăgim singuri. +nfrumuse!ăm moartea astfel 'ncât să nu

ne mai a,ară 'n minte nici o 'ntre)are referitoare la moarte.<i continuăm să trăim 'n ilu$ia că 'ntotdeauna altcinevamoare & evident o conclu$ie logică. Miecare se considerăe;ce,!ional 9ecare are im,resia că 8umne$eu 'l va feri demoarte.

8ar !ine minte: nimeni nu este diferit de ceilal!i. Aisdhammo sanantano & e;istă o singură lege eternă i

a,lica)ilă tuturor. To!i trec ,rin aceleai fenomeneindiferent ca sunt săraci sau )oga!i frumoi sau urâ!iinteligen!i sau ,roti s9n!i sau ,ăcătoi & legea este,erfectă i ecita)ilă.

Iar moartea este foarte comunistă & ea 'i face ,e oameniegali. <i nu face nici o e;ce,!ie nu ocolete ,e nimeni 9eel un Ale;andru cel =are sau un ceretor.

+ntr&o )ună $i Siddarta tre)uia să cunoască acestelucruri i ciar le&a cunoscut. l tre)uia să ,artici,e la unfestival al tinerilor. ra o săr)ătoare 'ncinată noului an 'ncare se dansa i se cânta 'ntreaga noa,te. udda tre)uiasă descidă această ceremonie.

+n tim, ce mergea 'n carul său udda a 'ntâlnit e;actacele lucruri de care se temea tatăl său. =ai 'ntâi a vă$ut

un )olnav & aceea a fost ,rima sa 'ntâlnire cu )oala. l i&a'ntre)at vi$itiul: ?e s&a 'ntâm,lat cu acest om7@ovestea este minunată. Vi$itiul era sfătuit de rege să

mintă i să 'i s,ună lui udda orice altceva dar numai

adevărul nu. Se s,une că un suNet ne'ntru,at un suNetiluminat l&a ,osedat ,e vi$itiu i l&a for!at ,e acesta săs,ună adevărul. Mără să vrea vi$itiul i&a răs,uns: ?Acel omeste )olnav.@

udda a 'ntre)at imediat & o 'ntre)are ,usă de un om

cu adevărat inteligent: ?+nseamnă că i eu mă ,ot'm)olnăvi7@Vi$itiul neavând cum să mintă a răs,uns a9rmativ.

Vi$itiul dorea să răs,undă negativ dar fără să vrea dingura sa au ieit cuvintele: ?8a oricine va a5unge să se'm)olnăvească & ciar i tu.@

A,oi 'n drumul lor au 'ntâlnit un )ătrân i mai târ$iu o

,rocesiune funerară. Iar udda a ,us aceeai 'ntre)are:?<i eu voi a5unge să mor7@ Vi$itiul i&a răs,uns: ?8a ,rin!e.0imeni nu ,oate scă,a de moarte. +mi ,are rău dar astaeste situa!ia & ciar i tu vei muri.@

Atunci udda i&a s,us: ?+ntoarce carul. 0u are sens sămai merg la nici un festival.

8e5a sunt ca i )olnav de5a sunt ca i 'm)ătrânit i sunt

a,roa,e de moarte. 8acă tot voi muri 'ntr&o )ună $i atuncice rost mai au toate acestea7 8e ce să trăiesc7 8oar,entru a ate,ta moartea7 +nainte de a a,ărea vreau săaNu dacă e;istă ceva care nu moare niciodată. 8e acum'nainte 'ntreaga via!ă mi&o voi dărui căutării nemuririi. Iardacă e;istă aa ceva atunci singurul lucru semni9cativ 'nvia!ă este să desco,eri imortalitatea.@ <i 'n tim, ce s,unea

aceste cuvinte 'n de,ărtare a vă$ut un sannFasin uncălugăr 'm)răcat 'ntr&o ro)ă ,ortocalie. SannFasinulmergea foarte 'ncet i meditativ. udda a 'ntre)at: ?e se'ntâm,lă cu acel om7@ Vi$itiul i&a răs,uns: ?rin!e acelailucru doreti să 'l faci i tu. Acel om a 'n!eles fa,tul cămoartea este inevita)ilă i a ,ornit 'n căutarea nemuririi.@

iar 'n acea noa,te udda i&a ,ărăsit ,alatul i a

,ornit 'n căutarea adevărului.=oartea este cel mai im,ortant lucru din via!ă. Iar ceicare acce,tă ,rovocarea mor!ii vor 9 răs,lăti!i dina)unden!ă.

udda s,une:0ine !a cuceri această lume3i lumea morţii cu toţi eii ei40ine !a descoperi 'trălucitoarea cale a leii4l caută să '!i stârnească aten!ia vrea să te ,rovoace.

aută să '!i ridice o 'ntre)are 'n inimă: 0ine !a cuceriaceastă lume şi lumea morţii cu toţi eii ei4Această lume este lumea mor!ii iar $eii crea!i de

oameni ,rin imagina!ie fac i ei ,arte din această lume & iei sunt muritori. Tu lumea aceasta $eii cărora te 'ncini cuto!ii vor muri deoarece această lume este creată ,rindorin!ă i imagina!ie.

Tu nu tii cine eti & cum ai ,utea să cunoti lumeareală7 um ai ,utea să cunoti 8ivinul7 Tot ce cunoti esteo ,roiec!ie un fel de vis. <i când vise$i visul ,are real. +n9ecare noa,te vise$i i 'n tim,ul visului nu te gândetiniciodată dacă acela este real sau nu nu '!i ,ui nici un felde 'ntre)ări.

Curd5ieH o)inuia să le s,ună disci,olilor săi: ?+n 9ecare

noa,te când vă duce!i la culcare 'n momentul 'n caresunte!i ,e ,unctul de a adormi dar somnul 'ncă nu aa,ărut i 'ncă sunte!i ,u!in contien!i... acele momenteacele intervale dintre somn i vege sunt e;trem desemni9cative. une!i&vă o 'ntre)are i continua!i să ore,eta!i ,ână când adormi!i. > 'ntre)are foarte sim,lă: estereal7 ontinua!i să re,eta!i 'ntre)area ,ână când adormi!i

astfel 'ncât 'ntr&o )ună $i să vă ,ute!i 'ntre)a ciar 'ntim,ul visului dacă acela este real sau nu.@ <i acea $i va 9cu adevărat )eati9că.

8acă te ,o!i 'ntre)a 'n tim, ce vise$i dacă visul estereal imediat visul dis,are. rusc 'n interior se va ,roduceo tre$ire: vei deveni trea$ 'n tim, ce dormi. Somnul vacontinua 'nsă tu vei 9 contient o e;,erien!ă magni9că.

or,ul rămâne adormit mintea doarme i ea dar cevadincolo de minte i cor, rămâne trea$ martorulo)servatorul continuă să 9e contient. ?ste real7@ & dacă'!i ,o!i ,une această 'ntre)are 'n tim, ce vise$i... foarte

cre$i 'n 8umne$eu fără să cunoti nimic des,re 8umne$eusă cre$i 'n via!a eternă fără să o trăieti 'n mod direct. >astfel de religio$itate este nesinceră i nu este de mirarefa,tul că 'n !ări religioase ,recum India găseti oamenimult mai nesinceri i mai ,refăcu!i decât 'n !ările aa&$is

materialiste din >ccident.=aterialitii occidentali sunt mult mai sinceri i maidescii. >amenii religioi din India sunt forate viclenimincinoi i ,refăcu!i iar dacă au a5uns să 'l ,ăcălească,ână i ,e 8umne$eu atunci ,e cine nu vor ,ăcăli7 ândreligia '!i este falsă 'ntreaga via!ă '!i va 9 falsă. > ,ersoanăsinceră i cura5oasă va s,une: ?ână când eu nu a5ung să 'l

cunosc ,e 8umne$eu nu voi crede 'n nimic.@ Aceasta esteo)serva!ia mea: ateii sunt mult mai ca,a)ili să 'l cunoască,e 8umne$eu decât aa&$iii credincioi.

0ine !a cuceri această lume şi lumea morţii cu toţi eiiei4 0ine !a descoperi strălucitoarea cale a leii4

Ais dhammo sanantano & cine va desco,eri legea eternăi ine,ui$a)ilă7 Ais mao !isuddh@a & cine va desco,eri

calea ,urită!ii i inocen!ei eterne7 ine7 udda te,rovoacă i a,oi '!i s,une:Tu !ei reuşi, aşa cum acela0are caută 9ori8 descoperă pe cea mai $rumoasă3i mai rară dintre toate.8a tu ,o!i cuceri această lume a mor!ii & deoarece 'n

esen!a 9in!ei tale faci ,arte din eternitate nu dintem,oralitate. ;iti 'n tim, dar a,ar!ii eternită!ii. ti oacie a eternită!ii care a ,ătruns 'n lumea tem,oralită!ii.ti nemurirea trăind 'ntr&un cor, al mor!ii. ontiin!a nucunoate nici moartea i nici naterea. 8oar tru,ul este celcare moare i ia natere. ro)lema este că nu eti contientde contiin!a ta nu eti atent la contiin!a ta.

<i aceasta este arta de a medita: ,ă devii c.n=tient dec.n=tiin<a ta. +n momentul 'n care ai a5uns să cunoti cinesălăluiete 'n acest cor, ciar 'n acea revela!ie ai

transcens moartea i lumea mor!ii. Ai transcens tot ce esteefemer.

Tu !ei reuşi, aşa cum acela care caută 9ori o descoperăpe cea mai $rumoasă şi mai rară dintre toate.

Iisus s,une: caută şi !ei ăsi, cere şi ţi se !a da, bate şi

ţi se !a deschide.ste necesară o voin!ă foarte ,uternicăeste necesară dorin!a de a căuta. Aa cum tiin!a caută 'nlumea o)iectivă religia este o căutare 'n su)iectivitate.<tiin!a caută 'n ceea ce se vede religia caută ciar 'n celcare are ca,acitatea de a vedea. eligia desigur estetiin!a tiin!elor. <tiin!a nu ,oate 9 niciodată maiim,ortantă decât religia este im,osi)il ca tiin!a să 9e mai

im,ortantă decât religia deoarece tiin!a 'n de9nitiv este oactivitate umană.ste ceea ce faci & dar cine este cel care ac!ionea$ă7

ictorul nu ,oate 9 niciodată mai ,u!in decât ,ictura sa,oetul nu are cum să 9e mai ,u!in decât ,oe$ia sa. >mulde tiin!ă cunoate foarte multe des,re lumea e;terioarăfără să cunoască nimic des,re el 'nsui.

Al)ert instein 'n ultimele sale $ile a s,us: ?Uneori măgândesc că via!a mi&am irosit&o inutil. Am căutat 'n celemai 'nde,ărtate stele i am uitat com,let de mine 'nsumi &i eu mi&am fost cea mai a,ro,iată stea"@

8oar ,entru că suntem contien!i luăm de&a gata acestlucru. el care meditea$ă caută )ate la ua 9in!ei sale inu lasă 'n um)ră nici un col!ior al 9in!ei. l culege cea mai

rară dintre Nori i va 9 'm,linit. 8a e;istă o mul!ime deNori dar nici una nu se ,oate com,ara cu Noareacontiin!ei. Aceasta este cea mai rară i mai minunatădintre toate & este lotusul cu o mie de ,etale. ână când nua5ungi să 'l cunoti nu vei cunoate nimic. ână când nua5ungi să 'l desco,eri toate )ogă!iile materiale vor 9inutile.

1nţelee că acest trup2ste doar spuma unui !al,mbra unei umbre.'mule 9oarea dorinţelor

3i apoi, complet ne!ăut,ui de reele morţii.3i continuă să meri.or,ul este un fenomen momentan. l e;istă ,entru o

anumită ,erioadă de tim, & este ,recum s,uma făcută de

un val care se s,arge la mal. a arată atât de frumoasă ial)ă & dar imediat ce ai atins&o de5a a dis,ărut.Acelai lucru este vala)il i ,entru cor,. l este foarte

frumos dar moartea 'l urmea$ă 'n 9ecare cli,ă. 8e fa,t 'nmomentul 'n care s&a născut el de5a a 'nce,ut să moară.li,ă de cli,ă an de an... ceea ce numeti $iua de naterear tre)ui să numeti $iua ce ne a,ro,ie de moarte. el care

'i cele)rea$ă cea de&a #/&a $i de natere de fa,t 'icele)rea$ă cel de&al #/&lea an de când a 'nce,ut să moară.8acă ar tre)ui să trăiască (/ de ani atunci va mai aveadoar 2/ de trăit. Tim, de #/ de ani ,u!in câte ,u!in de5a a'nce,ut să moară"

li,ă de cli,ă murim 'n ceea ce ,rivete cor,ul... s,umase di$olvă. <i nu te lăsa ,ăcălit de aceti (/ de ani

deoarece ei nu 'nseamnă nimic 'n vastitatea eternită!ii &este doar o s,umă efemeră.1nţelee că acest trup este doar spuma unui !al, umbra

unei umbre. 0u este nici măcar o um)ră ci um)ra uneium)re. udda accentuea$ă irealitatea cor,ului.

ste ecoul unui ecou ceva foarte 'nde,ărtat de realitate.8umne$eu este real & 'l ,o!i numi adevăr. udda 'l

numete dhamma & legea. 8umne$eu este realitatea 9nalăsuNetul este um)ra 8ivinului iar cor,ul este um)ra uneium)re. Treci de la cor, la suNet i de la suNet la damma.0u te o,ri ,ână când nu a5ungi la legea eternă ,entru cănu se tie & astă$i eti aici mâine ,o!i dis,ărea. 0u '!i,ierde tim,ul alergând i dorind lucruri inutile. >ameniiadună tot felul de gunoaie i 'ntr&o )ună $i se tre$esc că

i&au ,ierdut fără rost via!a. Iar dincolo nu mai ,ot luanimic cu ei.Se s,une că 'nainte să moară Ale;andru cel =are le&a

cerut minitrilor săi să 9e 'ngro,at cu mâinile atârnând 'n

afara sicriului. =initrii l&au 'ntre)at: ?8e ce7 0imeni nu amai fost 'ngro,at aa" 8e unde !i&a venit această ideee;centrică7 entru ce să rămâi cu mâinile 'n afarasicriului7@

Ale;andru le&a răs,uns: ?8oresc ca oamenii să vadă că

,ână i eu Ale;andru cel =are ,lec din această lume fărănimic. 0u iau nimic cu mine. +ntreaga via!ă am alergatdu,ă tot felul de lucruri am muncit din greu i m&am$)ătut să cuceresc 'ntreaga lume am adunat o mul!ime de)ogă!ii dar la moarte nu iau nimic cu mine. Vreau să learăt oamenilor că mi&am irosit via!a inutil i vreau să 'i facsă 'n!eleagă să nu 'mi urme$e e;em,lul.@

'mule 9oarea dorinţelor şi apoi, complet ne!ăut, $uide reele morţii.8acă nu mai ai nici un fel de dorin!ă atunci moartea nu

mai ,oate avea nici o ,utere asu,ra ta. =intea caredorete este ,rinsă 'n ,lasa mor!ii i noi suntem ,lini dedorin!e: ,entru )ani ,utere ,restigiu faimă res,ect & omie i una de dorin!e. 8orin!a creea$ă lăcomie lăcomia

creea$ă com,eti!ie iar com,eti!ia dă natere invidiei. Unlucru conduce la altul i aa ne lăsăm ,rini 'n ne)unialumii & iar cau$a acestei ne)unii este ciar dorin!a.

>dată ce ai sădit sămân!a dorin!elor... a dori 'nseamnă avrea să ai mai mult. Ai o anumită cantitate de )ani dardoreti să ai du)lu. <i nu te gândeti niciodată că indiferentcât de mul!i )ani ai nu vei 9 niciodată satisfăcut. 8acă nu

,o!i 9 mul!umit cu $ece mii de ru,ii atunci cum ai ,utea 9mul!umit cu o sută de mii de ru,ii7 Mericirea i satisfac!ianu vine din cantitatea )anilor ci din calitatea 9in!eiinterioare. 8e fa,t cele $ece mii de ru,ii '!i dădeau de5a omul!ime de )ătăi de ca, i '!i creau an;ietate & astfel cândvei avea o sută de mii de ru,ii an;ietă!ile i ,ro)lemele '!ivor 9 de $ece ori mai mari.

<i oricât de multe ai avea 'ntotdeauna va e;ista cinevacare să ai)ă mai mult decât tine & de aici a,are invidia iinvidia este )oala suNetului.

u e;ce,!ia medita!iei nu e;istă nici un alt tratament,entru ea. Un doctor '!i ,oate a5uta cor,ul să nu mai ai)ăfe)ră de e;em,lu dar numai un =aestru numai un)udda te ,oate a5uta să sca,i de fe)ra suNetului. Moarte,u!ini oameni suferă de fe)ra tru,ului dar a,roa,e to!i

suferă de această fe)ră a s,iritului: invidia.ste im,osi)il să 9i ,rimul 'n toate. oate că eti cel mai)ogat om din lume dar ci,ul să nu '!i 9e frumos iarmonios. Un ceretor '!i ,oate stârni invidie & cor,ul săuci,ul i ocii săi sunt mai frumoi decât ai tăi i de aicia,are invidia. Un ceretor 'l ,oate face invidios ,e un'm,ărat.

0a,oleon nu era un om foarte 'nalt & el măsura doar1## m. 0u văd nimic 'n neregulă 'n aceasta este ,erfect'n regulă & i eu am aceeai 'năl!ime i nu am suferitniciodată de ,e urma acestui lucru. entru ce să sufăr7icioarele tot ,e ,ământ stau" 8acă o ,ersoană 'naltă de1## m ar 9 stat la 5umătate de metru 'n aer atunci ar 9fost o ,ro)lemă" 8ar 0a,oleon a suferit foarte mult

datorită fa,tului că nu era un om 'nalt. <i desigur el a trăitnumai ,rintre militari care erau to!i foarte 'nal!i i soli$i.l o)inuia să stea ,e ceva care să 'l arate mai 'nalt...

Acelai lucru s&a 'ntâm,lat i cu ,rimul ministru al IndieiGaQaarlal 0eru. <i el măsura tot 1## & este ceva cuaceastă 'năl!ime" Ultimul vice&rege al Indiei 6ordul=ount)atten era foarte 'nalt. ând 0eru a de,us

5urământul 'n fa!a lui =ount)atten 0eru stătea cu otrea,tă mai sus decât =ount)atten & asta ,entru a arătaegali... un ,rofund sentiment de inferioritate din ,artea lui0eru.

0a,oleon suferea i el de acest sentiment deinferioritate. +ntr&o $i 'n tim, ce vroia să 9;e$e acele unuiceasornic de ,erete garda lui de cor, vă$ând că 0a,oleon

nu reuete să a5ungă la ceasornic i&a s,us: ?6asă&mă să tea5ut. u sunt mai mare ca tine i ,ot eu să ,otrivescceasul.@

0a,oleon s&a 'nfuriat imediat i i&a s,us: ?rostule" ere&!i scu$e imediat" 0u eti mai mare ca mine ci doar mai'nalt. Mii atent cum vor)eti" um adică eti mai maredecât mine7@ 0a,oleon s&a sim!it foarte ofensat isărmanul soldat nu a reali$at că ,rin cuvintele ?mai mare@

'l va 5igni ,e 0a,oleon.ste foarte di9cil să ai totul 'n lume i să 9i ,rimul 'ntoate. ste im,osi)il" ineva va avea 'ntotdeauna maimul!i )ani decât tine altcineva va 9 mai frumos decât tineva avea un cor, mai solid va 9 mai inteligent... te veicom,ara i vei suferi.

Coldstein mergea ,rin ,ădure când deodată se

'ntâlnete cu $âna cea )ună care 'i s,une: ?entru că aireuit să mă 'ntâlneti '!i voi 'nde,lini trei dorin!e dar !ineminte tot ce '!i doreti ,rietenul tău Xein)erg va aveadu)lu@

+n tim, ce se 'ntorcea acasă Coldstein s&a gândit: ?0umi&ar strica să am o vilă.@ <i imediat ce a a5uns acasă avă$ut că 'n locul căsu!ei sale micu!e avea acum o vilă

foarte frumoasă. 8ar ,rivind ,este drum a vă$ut căXein)erg avea două vile. 8u,ă ce i&a re,rimat invidiaColdstein a intrat 'n vila sa i 'n minte i&a a,ărut gândul:?A dori să nu mai stau singur i să am o ,arteneră la fel defrumoasă ca So,ia 6oren.@ Instantaneu lângă el a a,ăruto femeie foarte frumoasă. 8ar când a ,rivit ,e geamColdstein l&a vă$ut ,e Xein)erg ,e )alcon cu două femei

e;traordinar de frumoase.?@ & a oftat Coldstein gândindu&se la $âna cea )ună &?acum nu mai doresc decât să 'mi tai un testicul"@

Invidia este invidie... 8acă nu ,o!i avea totul măcar,o!i o,ri ,e altcineva să ai)ă. Invidia devine distructivăviolentă. amenii 'i irosesc via!a dorind tot felul delucruri 9ind invidioi com,arându&se cu al!ii. iar dacă8umne$eu '!i va 'nde,lini trei dorin!e vei face acelai lucruca i Coldstein & deoarece to!i oamenii se com,ortă ca

nite evrei. 8oar un )udda nu este evreu altminteri toticeilal!i sunt.

0atura dorin!ei este evreiască. a dorete din ce 'n cemai mult. Iar to!i cei care trăiesc ,rin dorin!e vor cădeavictime mor!ii. 8oar un om care 'n!elege stu,iditatea

actului de a dori de a 9 invidios de a 9 lacom i caredevine contient de tot acest nonsens trece dincolo demoarte. l 'nvinge moartea. l se face nevă$ut. uddafolosete un cuvânt foarte frumos: şi apoi, complet ne!ăut, $ui de reele morţii.

=oartea ,oate vedea doar o ,ersoană care trăiete 'n,odoa)ele dorin!elor. =oartea nu ,oate vedea decât

dorin!a. ând ai scă,at de dorin!e ai devenit invi$i)ilmoartea nu te mai ,oate atinge deoarece fără dorin!e etidoar contiin!ă ,ură i nimic altceva. 0u te mai identi9ci cutru,ul sau cu mintea. 0u mai cunoti decât un lucru: tu etiun martor. =oartea nu te mai ,oate vedea & tu o ve$i ,e ea.

+n mod normal este e;act invers: tu nu ,o!i vedeamoartea ea te vede ,e tine & deoarece dorin!a este

grosieră i ,oate 9 vă$ută de moarte. ontiin!a esteinvi$i)ilă nu este materie & este energie ,ură lumină. Tu,o!i vedea moartea dar moartea nu te ,oate vedea ,etine. <i a vedea moartea este o e;,erien!ă minunată. ur iim,lu vei i$)ucni 'n râs când ve$i că moartea estene,utincioasă 'n fa!a ta.

uterea ei stă 'n mintea care dorete. Tu 'i dai ,utere

,rin dorin!ele tale. <i cu cât doreti mai multe cu atât tevei teme mai mult de moarte. u cât ai mai mult cu atâtvei 9 mai an;ios & este ceva natural deoarece te vei temecă la moarte nu vei mai avea nimic !i se va lua totul.

'mule 9oarea dorinţelor şi apoi, complet ne!ăut, $uide reele morţii.

3i continuă să meri.

Oine minte această fra$ă: i continuă să mergi.Atunci 'nce,e adevărata călătorie. +nainte de aceasta nufăceai decât să te 'nvârti 'n cercul acelorai dorin!e: ,entru)ani ,utere ,restigiu... ,entru mai mul!i )ani i ,utere i

,restigiu & nite cercuri vicioase care nu te&au condusnicăieri. >dată ce ai renun!at la dorin!e contiin!a '!i esteeli)erată de ,ovara lor. <i acum călătorete mai de,arte &acum ,o!i ,ătrunde 'n e;isten!a in9nită ,o!i ,ătrunde 'neternitatea e;isten!ei. <i !i se vor descide mistere du,ă

mistere. +ntreaga e;isten!ă '!i va sta la ,icioare 'ntotalitatea ei este a ta ... şi continuă să meri.)oartea îl ia pe acela care adună 9ori,0"nd cu mintea sa distrată şi simţuri însetate0aută în !an $ericirea1n plăcerile acestei lumi.)oartea îl spulberă

Aşa cum potopul mătură un sat cu$undat în somn.8acă eti ,rea distrat de dorin!e ,lăceri i eti ,rea avidsă '!i satisfaci sim!urile tru,eti i cau!i ,rostete fericirea'n lumea materială atunci moartea te va s,ul)era aa cumun ,oto, distruge de ,e fa!a ,ământului un sat cufundat 'nsomn.

el care caută fericirea 'n e;terior este un om adormit.

l nu tie ce face deoarece fericirea nu ,oate 9desco,erită 'n e;terior. <i ceea ce ,are a 9 fericire sedovedete 'n cele din urmă a 9 sursa nefericirii. 6umeae;terioară doar '!i ,romite dar nu '!i oferă niciodată nimic.ând te aNi foarte de,arte lucrurile ,ar foarte frumoase.u cât te a,ro,ii mai mult de ele ve$i că acestea 'nce, sădis,ară. 8u,ă ce te&ai $)ătut să le ai i du,ă ce ai de,us

atât de mult efort vei vedea că ele nu te mul!umesc cunimic. 0u '!i va veni să cre$i ce se 'ntâm,lă & totul a fost unmira5.

6ucrurile sunt frumoase doar de la distan!ă. ând le de!iitii că nu este nimic 'n ele. anii sunt semni9cativi doar,entru cei care nu 'i au. Aceia care 'i au le cunoscinutilitatea. Maima i renumele sunt im,ortante doar ,entru

cel care nu se )ucură de ele. el care le are... ,ur i sim,lueste sătul de ele dorete să 9e un om ca oricare altul inecunoscut de nimeni.

Voltaire a scris 'n memoriile sale că 'n ,erioada 'n carenu era faimos singura lui dorin!ă era să devină renumitera gata să sacri9ce totul ,entru faimă. <i !ine minte: cândcau!i un anumit lucru 'n cele din urmă 'l vei o)!ine. Voltairescria: ?Am o)osit să mă cunoască to!i deoarece acum nu

mai am o via!ă ,articulară & ori de câte ori ies ,e stradă omul!ime de oameni mă 'ncon5oară să le dau autografe săvor)ească cu mine să 'mi ceară sfaturi 'n legătură cutalentul de a scrie. =&am săturat ,arcă a 9 un circaram)ulant.@

Maima sa a atins asemenea culmi 'ncât a devenit,ericuloasă ,entru via!a lui. >dată ciar s&a 'ntâm,lat să

a5ungă acasă a,roa,e com,let de$)răcat avea aineleru,te $dren!uite era lovit i sângera 'n mai multe locuri &deoarece 'n Mran!a acelor vremuri ,rintre oameni circulasu,ersti!ia că dacă iei o )ucată de aină a unui om faimosvei a5unge i tu faimos. =ul!i admiratori l&au 'ncon5urat iau 'nce,ut să 'i ru,ă ainele să 'l $gârie.

8u,ă ce a a5uns acasă el a scris: ?e ,rost am fost să

doresc să a5ung faimos. ât de frumos era când nu măcunotea nimeni i eram un om li)er. Acum nu voi mai 9niciodată li)er.@

Voltaire dorea să devină un nimeni. amenii l&au uitat com,let i la mormânt a fost condusdoar de trei ,ersoane i de un câine. ei care ,ână atuncierau gata să 'l sfâie doar ca să&l atingă acum nici nu maitiau că e;istă. To!i admiratorii săi au citit 'n $iare des,remoartea lui i mul!i s&au 'ntre)at: ?8ar cum mai trăia7@

8acă ai faimă vei dori să sca,i de ea. 8acă ai )ani nuvei ti ce să faci cu ei. 8acă eti res,ectat de oameni devii

sclavul lor deoarece tre)uie să le 'nde,lineti ate,tărilealtminteri res,ecta)ilitatea ta va dis,ărea. 8oar când nueti renumit cre$i că faima este ceva semni9cativ. ând nueti res,ectat '!i doreti să 9i când eti res,ectat va

tre)ui să ,lăteti ,entru aceasta. u cât cineva te res,ectămai mult cu atât te va su,ravegea mai de a,roa,e & '!ivei ,ierde toată li)ertatea <i vei 9 nevoit să te com,or!iaa cum atea,tă ceilal!i.

udda s,une că ,este un sat adormit se va a)ate cu

siguran!ă ,oto,ul mor!ii.)oartea îl în!ine0"nd mintea sa distrată şi simţurile însetate0aută să adune 9orile e$emere. 2l nu !a reuşi !reodată'ă îşi împlinească plăcerile aici.0imeni nu ,oate 9 mul!umit 'n lume & este ceva

im,osi)il. 0u ,o!i deveni decât din ce 'n ce mainemul!umit deoarece mul!umirea i satisfac!ia a,ar 'nmomentul 'n care '!i 'ndre,!i aten!ia s,re interior.=ul!umirea a,ar!ine naturii tale interioare mul!umirea nuare nimic de&a face cu lucrurile materiale. 8a acestea '!ioferă un anumit confort necesar unei vie!i normale dar tuvei rămâne acelai: c.n3.rta+il nemul<umit. 8e fa,t

când ai tot ce '!i tre)uie i nu mai tre)uie să faci nimic,entru a&!i câtiga e;isten!a atunci tot tim,ul vei rămânecontient de nemul!umirea ta interioară.

Tocmai de aceea oamenii foarte )oga!i sunt mult maineferici!i decât cei săraci. 6ogic nu ar tre)ui să 9e aa darvia!a nu este logică. Via!a nu urmea$ă logica aristoteliană.>ccidentalii )oga!i rămân foarte uimi!i când văd ,e ci,ul

indienilor atâta mul!umire i 'm,ăcare cu ei 'nii. i nu aunimic dar totui arată foarte mul!umi!i. <i aa&$iii s9n!i imaatma indieni se laudă: ?Oara noastră este cu adevărats,irituală & uite" oamenii sunt mul!umi!i ciar dacă suntsăraci ,entru că ei sunt )oga!i 'n interior.@

ste un non&sens. 0u sunt deloc )oga!i 'n interior.=ul!umirea de ,e ci,ul indienilor este doar o mască nu

este un ,rodus al reali$ării interioare. i nu au tim, să 9enemul!umi!i deoarece 'n 9ecare $i tre)uie să 9e ,reocu,a!icu câtigarea )anilor ,entru traiul $ilnic. 0u 'i ,ermit săstea să se vaite" i sunt atât de suferin$i 'ncât nu au tim,

să 'i vadă suferin!a" 0u au cunoscut niciodată ,lăcerea isatisfac!ia de aceea nu 'i ,ot com,ara suferin!a cu nimic.

8oar 'ntr&o !ară )ogată oamenii au tim, să gândească:?Acum ce facem7 Avem tot ce ne ,utem dori dar 'ninterior ne sim!im tot goi.@ Astfel ei ,ornesc 'n căutarea

interioară.eretorii arată mul!umi!i deoarece ei nu au cunoscutgustul )ogă!iei. 8ar o ,ersoană )ogată devine foartenemul!umită. 8atorită )ogă!iei sale ea devine contientăde inutilitatea )ogă!iilor.

)oartea îl în!ine c"nd mintea sa distrată şi simţurileînsetate caută să adune 9orile e$emere. 2l nu !a reuşi

!reodată să îşi împlinească plăcerile aici.0u ,o!i 9 satisfăcut cu lucrurile materiale. steim,osi)il. u cât ai mai multe cu atât vei 9 mainemul!umit i '!i vei crea mai multe ,ro)leme. <i 'n celedin urmă vă$ând că lucrurile e;terioare nu '!i aduc nici omul!umire vei 'nce,e să te gândeti la sinucidere.

+n !ările )ogate rata sinuciderilor este mult mai mare

decât cea din !ările sărace. Iar cei care nu se sinucid a5ungatât de nemul!umi!i 'ncât 'nne)unesc. <i numărul ne)uniloreste mult mai mare 'n !ările )ogate.

+ntr&un fel a 9 )ogat este ,ericulos )ogă!ia te ,oate'ndemna la sinucidere sau te ,oate 'ndre,ta s,re ne)unie.8ar ea este la fel de semni9cativă i 'n sensul că te ,oate'ndre,ta s,re religie s,re interioritatea 9in!ei tale. Totul

de,inde doar de tine & alternativele rămân descise. >,ersoană )ogată ,oate deveni ori sinucigaă ori ,oate'nne)uni ori se ,oate 'ndre,ta s,re medita!ie.

Un sărac nu ,oate 9 nici sinuciga i nici nu 'i ,oate,ermite să 'nne)unească el nu are ce să mănânce itre)uie să 'i ,ună mintea la contri)u!ie astfel 'ncât să,oată câtiga )ani ,entru a su,ravie!ui. =uncete din greu

i 'ntreaga energie i&o 'ndrea,tă s,re efortul 9$ic nu 'i,ermite să 'i irosească energia ,entru a gândi. +n 9ecare $itre)uie să 'i câtige ,âinea i nu 'i ,ermite lu;ul de a&i,une 'ntre)ări e;isten!iale. <i de asemenea nu se ,oate



'ndre,ta nici s,re medita!ie. l va 9 un om credincios vamerge la )iserică sau la tem,lu dar o face ,entru a cerea5utor de la ,roviden!ă dorete să ai)ă o via!ă mai )unăsă i se 'nsănătoească so!ia să 'i intre co,iii la facultate sănu rămână fără slu5)ă alitatea religiei sale este diferită.

+n lume e;istă două ti,uri de religio$ită!i: cea a săracilor& foarte materialistă i lumească i cea a )oga!ilor & foartes,irituală non&materialistă. ugăciunile unui om )ogat nu,ot face referire la )ani sau la )ogă!ii.

Marid un sfânt su9t a fost rugat de nite săteni: ?MaridAE)ar regele nostru te vi$itea$ă foarte des & de ce nu 'lrogi să ne a5ute să construim o coală7 +n satul nostru nu

e;istă o coală.@Marid le&a s,us: ?8e ce să ate,t să vină regele la mine7Am să mă duc eu la el.@

Marid a ,lecat s,re 8eli unde a fost 'ntâm,inat cufoarte multă dragoste & deoarece to!i tiau cât de mult erares,ectat de AE)ar. Marid a fost condus 'n mosceea ,rivatăa lui AE)ar. Marid a intrat fără să facă nici un $gomot i a

ate,tat 'n s,atele lui AE)ar ,ână ce acesta 'i terminarugăciunea. Imediat ce a intrat Marid AE)ar i&a 'nceiatrugăciunea cu cuvintele: ?8oamne dă&mi mai multe)ogă!ii mai multă ,utere mai multe regate. 8oamnea5ută&mă să devin cel mai mare rege din lume.@

Marid au$ind cuvintele regelui s&a 'ntors i a ,lecat. +ntim, ce co)ora scările AE)ar l&a a5uns din urmă i l&a

'ntre)at: ?ste ,entru ,rima oară când vii la mine 'n ,alati ,leci fără să stai de vor)ă cu mine7@ Marid i&a răs,uns:?Venisem cu ideea că eti un om )ogat dar ascultându&!irugăciunea am reali$at că 'ncă eti un om sărac. 8inmoment ce 'ncă mai te rogi să ai )ani i )ogă!ii atunci nuare rost să cer ceva de la un om sărac.

Venisem cu gândul să te rog să ridici o coală 'ntr&un sat

sărac. Acum nu mai ,ot să '!i cer aa ceva" 8e fa,t ciarvoi face o cetă 'n sat i '!i voi aduce )anii i auruloamenilor" Iar 'n ceea ce ,rivete coala dacă tu 'i ,o!icere lui 8umne$eu eu de ce să nu o ,ot face7 8e ce să nu

'l rog ,e 8umne$eu direct7 entru ce să folosesc unintermediar7@

Această ,ovestioară a fost scrisă ciar de AE)ar. +nauto)iogra9a sa el s,une: ?entru ,rima dată am reali$atfa,tul că da nu eram destul de )ogat )ogă!iile ,e care le

aveam nu reuiseră să mă mul!umească. anii i ,utereanu mi&au oferit nimic dar eu continuam să doresc maimulte a,roa,e com,let incontient" ste tim,ul să termincu asemenea ,rostii. Via!a se scurge ,rintre degete i eu'ncă mai doresc tot felul de gunoaie.@

Oine minte: religia care a,are 'n urma unei vie!ia)undente are un ,arfum diferit fa!ă de religia care a,are

'n urma unei vie!i ,line de nevoi 9$ice.eligia unui om sărac este săracă religia unui om )ogateste )ogată. <i eu a dori să cree$ 'n lume o religie )ogatătocmai de aceea nu sunt 'm,otriva tiin!ei tenologieiindustriali$ării. 0u sunt 'm,otriva creării unei societă!iaNuente sunt cu totul 'n favoarea ei deoarece aceastaeste o)serva!ia mea: religia a5unge la a,ogeu când

oamenii au a5uns să 9e com,let frustra!i de )ogă!iilelumeti i singura modalitate ,rin care ,ot a5unge să 9efrustra!i este să le e;,erimente$e total.

Albina adună nectarul 9orilor ără să le distruă $rumuseţea sau par$umul<a $el şi înţeleptul răm"ne nemişcat şi pererineaă.udda i&a denumit călugării ?ceretori@ madhu6ari.

=aduEari 'nseamnă a strânge mierea ,recum o al)ină.SannFasinul )udist bhi66hu merge din casă 'n casă icerete el nu cerete niciodată de la o singură casădeoarece ar 9 ,rea mult ,entru locuitorii acelui cămin. 8eaceea el adună câte ,u!in de la 9ecare casă astfel 'ncâtsă nu 9e o ,ovară ,entru nimeni. <i nu mai mergeniciodată la casele la care a mai fost. Albina adună nectarul

9orilor $ără să le distruă $rumuseţea sau par$umul. Ia atâtde ,u!in de la 9ecare Noare 'ncât nu le distruge frumuse!easau ,arfumul. Mloarea nici măcar nu reali$ea$ă ,re$en!aal)inei...

udda s,une: un om contient trăiete 'n această lume,recum o al)ină. l nu distruge niciodată frumuse!ea i,arfumul acestei lumi. l trăiete i se mică 'n tăcere i nucere decât atât cât are nevoie. Via!a sa este sim,lă i el nuacumulea$ă nimic ,entru $iua de mâine. Al)ina nu adună

nimic ,entru $iua de mâine $iua de astă$i este su9cientă.<a $el şi înţeleptul răm"ne nemişcat şi pererineaă. >a9rma!ie foarte stranie: nemişcat şi pererineaă. entrat'n interior iar 'n e;terior rămâne 'n continuă micare'nrădăcinat 'n interior iar 'n e;terior mergând ,ermanentdintr&un loc 'n altul fără să se atae$e de nimic deoarecedacă rămâi ,rea mult tim, 'n ,rea5ma unei ,ersoane sau

unui loc a,are tendin!a de a le ,oseda. +n!ele,tul este,recum o al)ină.iar ieri am citit )iogra9a unui ,oet. l s,une: ?Am

desco,erit un lucru foarte ciudat: când mă 'ndrăgostesc deo ,ersoană nu o ,ot ,oseda.

Iar dacă 'ncerc să o ,osed imediat văd că 'i distrugfrumuse!ea acelei ,ersoane. 8acă mă atae$ de ea 'ntr&un

fel sau altul rănesc acea ,ersoană i 'i distrug li)ertatea@oe!ii sunt oameni foarte sensi)ili ei ,ot devenicontien!i de multe lucruri de care oamenii o)inui!i nu aua)ar. =ul!i ,oe!i sunt contien!i de fa,tul că ,osesivitateai ataamentul nu fac altceva decât să distrugăfrumuse!ea. 8oar 'n cli,a 'n care 9in!e$i ,recum o al)ină tevei ,utea )ucura de ,rietenie iu)ire dăruire. A ,oseda

'nseamnă a transforma cealaltă ,ersoană 'ntr&un lucru 'idistrugi s,iritul & i aceasta nu ,oate 9 făcută decât 'nmomentul 'n care nu iu)eti când !i&ai mascat ura ,riniu)ire.

udda s,une: trăiete ,recum o al)ină & )ucură&tecele)rea$ă cântă dansea$ă & i e;,erimentea$ă tot ce,o!i deoarece numai ,rin e;,erien!ă directă devii matur.

8ar nu 9i ,osesiv nu te o,ri nicăieri. ontinuă să curgi & nudeveni stagnant. +n interior 9i centrat cristali$at iar 'ne;terior continuă să ,eregrine$i.

rivete&!i ,ro,riile greeli

e ai făcut sau ai lăsat nefăcut.<i nu )ăga 'n seamă greelile altora.+n mod normal oamenii o)inui!i caută să treacă cu

vederea ,ro,riile lor greeli i să accentue$e greelilealtora. Aa func!ionea$ă egoul. goul se simte foarte )ine

când vede: ?Uite to!i greesc atât de mult numai eu nugreesc deloc.@ Acesta este un truc ,rin care 'ncerci să tediscul,i de tot ce faci.

udda s,une: reversea$ă ,rocesul. 8acă vrei cuadevărat să te transformi atunci nu mai ,rivi la greelilealtora & nu este trea)a ta ce fac ceilal!i. 0u ai dre,tul săinterfere$i. <i de ce să o faci7 8ar nu scă,a din vedere

,ro,riile tale greeli ,entru că numai ,rin ele te ,o!itransforma.ând udda s,une ,rivete&!i ,ro,riile greeli ce ai

$ăcut sau ai lăsat ne$ăcut el nu 'n!elege ,rin aceasta să'nce,i să te căieti i să te sim!i vinovat nu te 'ndeamnă săte lau$i că ai făcut un lucru )un.

0u. l ,ur i sim,lu te 'ndeamnă să ,riveti s,re tine

'nsu!i astfel 'ncât 'n viitor să '!i aminteti i să nu maire,e!i nici o ac!iune greită ci să ,ui accent numai ,e ceeace este )ine & nu ,entru căin!ă ci ,entru amintire. Aceastaeste i diferen!a 'ntre atitudinea cretină i cea )udistă.retinii 'i amintesc doar ,entru a se căi ,rin aceasta ei'i creea$ă tot felul de sentimente de vinovă!ie. udismulnu a creat niciodată sentimente de vinovă!ie 'n suNetul

oamenilor. Trecutul a trecut i este venic dus & nu mai ai,entru ce să '!i faci gri5i fa!ă de el. 8oar amintete&!i să numai re,e!i aceleai greeli. Mii mai atent.

0a o 9oare $rumoasă'trălucitoare, dar lipsite de mireasmă,'unt cu!intele bune şi sterpe Ale celui care nu $ăptuieşte ce spune.

Aceia care re,etă mecanic scri,turile nu fac altcevadecât să 9e ,recum nite ,a,agali cuvintele lor sunt li,sitede ,rofun$ime. i sunt ,recum nite Nori foarte frumoasedar care nu emană nici un ,arfum. Sunt ,recum nite Nori



din ,lastic & acestea nu ,ot 9 vii nu ,ot avea ,arfum.arfumul este ,osi)il doar când vor)eti din ,ro,ria tae;,erien!ă nu din scri,turi când eti un martor aladevărului nu ca un scolastic sau 'nvă!at ci când vor)etica un om care este cu adevărat trea$.

0a o 9oare $rumoasă'trălucitoare şi pline de mireasmă,'unt cu!intele bune şi ade!ărate

Ale celui care $ăptuieşte ce spune. Oine minte: nu repeta cuvintele alt.ra.

;,erimentea$ă direct i rostete doar ceea ce ai trăit icuvintele '!i vor avea su)stan!ă ,rofun$ime cuvintele tale

vor radia de 'n!ele,ciune i vor emana ,arfumul)eatitudinii. le vor atrage oamenii i nu doar atât & 'i va iinNuen!a. uvintele tale vor 9 'm)i)ate cu 'n!ele,ciune icei care le vor au$i vor 9 transforma!i ,rin ele. uvinteletale vor 9 vii vor avea un ,uls a,arte.

Aşa cum dintr-un morman de 9ori*ot f împletite o mulţime de hirlande,

1n$rumuseţeaă-ţi !iaţa cu c"t mai multe $apte bune.ermite&i vie!ii tale să devină o girlandă de Nori & ogirlandă de fa,te )une. 8ar acele fa,te )une du,ă cums,une udda a,ar doar când devii mai atent maicontient. Ac!iunile )une nu ,ot 9 cultivate aa cum estecultivat caracterul fa,tele )une sunt ,roduse alecontienti$ării tale. udismul nu ,une accentul ,e caracter

ci ,e contiin!ă & aceasta este cea mai mărea!ă contri)u!ieadusă umanită!ii i evolu!iei umanită!ii.

!;& R@$"#DETE ME$AOU*

!& "reaiu+ite Mae,tre- t.tul pare 3.arteparad.al tre+uie ,ă 5i t.tal =i t.tu=i ,ă răm0i un

mart.r- un .+,ervat.r tre+uie ,ă te cu3un/i t.tal 4niu+ire =i t.tu=i ,ă răm0i ,ingur- unic& $ună 3.artemi,teri., =i mă ,imt c.mplet pierdută- c.n3u/ă =ide/.rientată& Am p.rnit la drum8

Aceasta nu se ,otrivete cu gândirea ta i devii confu$ă.8ar de ce ar tre)ui să se ,otrivească7 Via!a tre)uie doar,rivită direct nu ai de ce să '!i im,ui conce,!iile asu,ra ei.rivete atentă fără să ai răs,unsuri de5a ,regătite. 0u trăi,rin ,re5udecă!i 9in!ea$ă direct inocent. Munc!ionea$ă

dintr&o stare de ne&cunoatere. <i atunci... atunci via!a numai este deloc confu$ă. ste o )ucurie enormă un e;ta$magni9c o cele)rare )eati9că.

Via!a ar 9 fost com,let ,lictisitoare dacă 8umne$eu ar 9urmat gândirea aristoteliană. ste o )inecuvântare ,entrunoi că 8umne$eu nu a cunoscut nimic des,re Aristotel i nua citit căr!ile sale este o uurare că 8umne$eu nu crede 'n

logică ci 'n dialectică. 8e aici i ,arado;urile.o!i iu)i i 'n acelai tim, ,o!i rămâne singur. 8e fa,tnu ,o!i 9 singur i unic decât 'n momentul 'n care iu)eti,rofund. rofun$imea iu)irii creea$ă un ocean 'n 5urul tău itu devii o insulă singuratică. 8a oceanul 'i s,arge valurilede !ărmul tău dar cu cât sunt trântite mai multe valuri s,retine cu atât tu devii mai integrat mai 'nrădăcinat mai

centrat.Iu)irea are valoare doar datorită fa,tului că '!i oferăsolitudine. a '!i creea$ă s,a!iul 'n care ,o!i 9 tu 'nsu!i.

rem Ur5a tu ai o anumită idee des,re iu)ire i aceasta'!i creea$ă ,ro)leme & nu iu)irea 'n sine ci ideea ,e care oai des,re iu)ire. Ideea este că 'n iu)ire iu)i!ii dis,ar unul'n celălalt se di$olvă unul 'n velălalt. 8a e;istă astfel de

momente de disolu!ie & dar aceasta este frumuse!ea vie!iii a tot ce este e;isten!ial: că 'n cli,a 'n care iu)i!ii sedi$olvă unul 'n celălalt 'n acelai moment ei ,ot devenifoarte contien!i foarte aten!i. Acea disolu!ie nu este ostare de )e!ie acea disolu!ie nu este incontientă. a '!ioferă o mare contienti$are. e de o ,arte iu)i!ii se di$olvăunul 'n celălalt & ,e de altă ,arte ,entru ,rima dată

9ecare dintre ei 'i vede frumuse!ea solitudinii 9in!ei.elălalt 'i de9nete solitudinea ei se de9nesc unul ,ecelălalt. 8atorită celuilalt ai fost ca,a)il să '!i ve$i ,ro,riulsine celălalt devine o oglindă 'n care te reNec!i. Iu)i!ii sunt

nite oglin$i unul ,entru celălalt. Iu)irea 'i face contien!ide adevăratul lor ci,.

8e aceea ,are foarte contradictorie i ,arado;alăa9rma!ia: ?Iu)irea aduce solitudine.@ Tu credeai că iu)irea,roduce unitate conto,ire. u nu s,un că nu creea$ă i

unitate dar ,ână când nu eti singur cum ,o!i 9 unit cucineva7 ine va 9 acolo ,entru a se uni7 ât tim, nu tecunoti ,e tine 'n solitudinea ta a)solută cum ,o!i 9 unitcu cineva7 entru unitate este nevoie de două ,ersoanede două 9in!e inde,endente.

<i unitatea nu ,oate 9 reală decât 'n momentul 'n carese ,roduce 'ntre două ,ersoane com,let inde,endente.

8acă ele sunt de,endente una de cealaltă atunci aceea nueste unitate & este doar o sclavie o 'ncătuare o ro)ieincontientă.

8acă ele sunt de,endente una de cealaltă ,osesiveataate dacă nu 'i ,ermit să 9e li)ere atunci sunt doidumani nu iu)i!i ele nu se a5ută 'n de$voltarea suNetului.e iu)ire este asta7 oate că este doar o rela!ie creată

,entru a scă,a de frica de singurătate de aceea se iaga!ă una de cealaltă. 8ar iu)irea adevărată nu cunoatenici o frică. Iu)irea reală este ca,a)ilă să rămână com,letsingură i din acea solitudine să răsară unitatea.

Dalil Ci)ran s,une: doi iu)i!i sunt ,recum doi stâl,i aiunui tem,lu & ei s,ri5ină acelai aco,eri dar totui suntse,ara!i uni!i 'n ceea ce ,rivete aco,eriul 'nsă com,let

solitari 'n ceea ce ,rivete 9in!a individuală. S,ri5ină i tutem,lul iu)irii dar rămâi 'nrădăcinată 'n 9in!a ta centrată'n sinele tău fără să 9i distrasă de nimic. <i atunci veicunoate i frumuse!ea i ,uritatea i unitatea solitudinii ivei cunoate fericirea dansul mu$ica unită!ii.

ste minunat când cineva cântă singur la un instrument& este foarte frumos să au$i sunetele unui Naut. 8ar i

orcestra are frumuse!ea sa. Iar iu)irea le cunoate ,eamândouă: tie să cânte i singură i tie să cântearmonios i ritmat cu celălalt.

+n realitate nu e;istă nici o contradic!ie & contradic!iaa,are doar datorită ideii tale greite. enun!ă la aceastăidee i unde vei mai vedea ,arado;uri7 onfu$ia a,aredoar ,rin conclu$ii. ând !i&ai format o anumită conclu$ie ivia!a ,are a 9 diferită de ceea ce cre$i tu atunci devii

confu$ă. 8ecât să 'ncerci să scim)i via!a mai )ine'nlătură&!i conclu$iile mentale.0u trăi niciodată ,rin conclu$ii" Asta re,et $ilnic: nu

func!iona ,rintr&o stare de cunoatere. unoatere'nseamnă conclu$ii i toate conclu$iile sunt 'm,rumutate.Via!a este atât de vastă 'ncât nu ,oate 9 condensată 'ntr&oconclu$ie. Toate conclu$iile sunt ,ar!iale. <i ori de câte ori o

,arte ,retinde că este 'ntregul acolo ia natere fanatismulortodo;ismul aa a,are mintea stu,idă.rem Ur5a tu s,ui: ?Tre)uie să 9i total i totui să rămâi

un martor un o)servator... ,are foarte ,arado;al.@8oar ,are ,arado;ul este a,arent altminteri a 9 total

'nseamnă a 9 un martor. >ri de câte ori eti total 'n ceva 'ntine a,are o contienti$are e;traordinară & devii un

o)servator. Instantaneu" <i asta nu 'nseamnă că ,racticicontienti$area. 8acă eti total... 'ntr&o )ună $i dansea$ăsau cântă total i vei 'n!elege ce s,un.

<i eu nu '!i ofer nite conclu$ii logice: acestea suntindicii indica!ii e;isten!iale. 8ansea$ă total" <i vei 9sur,rinsă. Vei sim!i ceva nou. ând dansul devine total iardansatorul s&a di$olvat com,let 'n dans acolo va a,ărea o

contienti$are a,arte. Te vei ,ierde 'n dans: dansatorul va 9dis,ărut i va rămâne doar dansul. <i totui nu vei 9incontientă a)solut deloc & dim,otrivă" ti maicontientă ca niciodată"

8ar dacă 'nce,i să te gândeti la asta atunci 'i va facea,ari!ia ,arado;ul. Atunci nu vei reui să 'n!elegi i veideveni confu$ă. ;,erimentea$ă. Tot ceea ce '!i s,un este

,entru a te a5uta să e;,erimente$i. u nu '!i dau informa!ii'm,rumutate & ci doar câteva indicii cu a5utorul cărora ,o!igusta din calită!ile multidimensionale ale vie!ii.



=ai s,ui: ?are foarte ,arado;al... să te cufun$i total 'niu)ire i totui să rămâi singur unic.@ 0u este aa. 8ar se,are că tu eti ataată ,rea mult de conclu$iile tale de aicii a,are ideea: ?Am ,ornit la drum7@

+ntr&un fel da ai ,ornit la drum i ai 'nce,ut să renun!i la

toate ,re5udecă!ile conclu$iile i informa!iile 'm,rumutatede la al!ii. u 'ncerc să te readuc 'n lumea inocen!ei. +ncercsă '!i ofer o nouă natere astfel 'ncât să redevii un co,il &,lin de uimire i minună!ie.

o,iii nu văd nicăieri ,arado;uri & i tocmai aceasta estefrumuse!ea lor. Un co,il '!i ,oate s,une: ?0u ,ot trăi fărătine nici o cli,ă@ & iar 'n momentul următor ,lin de furie să

!i,e: ?0u vreau să te mai văd vreodată.@ l este total 'nam)ele sale a9rma!ii iar du,ă alte câteva momente săstea 'n )ra!ele tale i să se simtă fericit & i 'n aceasta estetotal.

o,iii sunt totali 'n 9ecare cli,ă i ei nu văd nici un fel decontradic!ii. ând un co,il este furios el este furia 'nsăiiar când iu)ete este iu)irea 'nsăi. l trăiete fără să

cree$e 'n interiorul său nici un fel de confu$ie i nici un felde ,arado;. l nu tie cum tre)uie să 9e aa că ,ur isim,lu 'i ,ermite să se manifeste 'n func!ie de situa!ie & elcurge cu via!a.

Ur5a tu te&ai o,rit undeva te&ai )locat. 8e!ii ,rea multăcunoatere i aceasta func!ionea$ă ca o )arieră. a nu '!iva ,ermite să curgi cu mine i nici cu oamenii mei. 0u te va

lăsa să curgi cu via!a nu '!i va da voie să curgi cu8umne$eu.8umne$eu este i $i i noa,te i vară i iarnă i natere

i moarte..iar tu tre)uie să 9i ca,a)ilă să a)sor)i toateaceste aa&$ise ,arado;uri. 8acă o ,o!i face fără să deviiconfu$ă iluminarea nu este de,arte.

Iluminarea este starea 'n care toate ,arado;urile au

dis,ărut. Tu doar ,riveti via!a a=a cum e,te. Atunci numai ai nici un fel de conclu$ii nici un fel de com,ara!ii niciun fel de scu$e i ra!ionamente. Atunci cum ai mai ,utea 9confu$7 e mine nu mă ,oate nimeni face să devin confu$ &

este im,osi)il & deoarece eu nu trăiesc ,rin conclu$ii. Mărăconclu$ii fără 5udecă!i fără ra!ionamente fără cunoateredoar gust via!a aa cum este. ste un mister nu un,arado;.

2& "reaiu+ite Mae,tre- eu nu cred . v.r+ă 4nlegătură cu ace,t mi,ter& #u ei,tă a=a ceva1 Eu credcă tu d.ar 4<i 3aci reclamă la n.ua c.mună- de.arece+ir.ul n.,tru de pre,ă e,te prea lene= =i nici nu e,tela 3el de i,te< ca tine&

Sar5ano nu este vor)a de a crede sau nu & ciar aaeste. ro)lema credin!ei a,are doar când nu eti contientde realitate. ând nu tii care este adevărul atunci icredin!a i necredin!a sunt semni9cative.

u nu s,un că tre)uie să cre$i 'n misterul des,re carevor)esc. <i nici nu '!i s,un să nu cre$i & tot ce s,un este:Vino cu mine" rivete" 6asă&mă să te tre$esc... ciar aaeste.

Tu 'nsă 'mi s,ui: ?u nu cred o vor)ă 'n legătură cu acestmister.@ Moarte )ine. Te rog nu crede nimic ,entru că dacăo faci atunci nu vei mai 9 ca,a)il să e;,erimente$i. Iar eunu sunt interesat de credincioi ci numai de căutători reali.8ar te rog nu o lua ,e gicite deoarece aceasta nu te vaa5uta. Cicitul va deveni un cre$ & dacă vei re,eta mereuaceleai cuvinte fără să le e;,erimente$i atunci acesteavor deveni o )arieră. redin!a i necredin!a sunt două)ariere foarte su)tile. Oine minte: ori de câte ori vor)escdes,re credin!ă includ 'n aceasta i necredin!a & deoareceele sunt două fa!ete ale aceleiai mone$i. >dată ce ai creat'n 5urul tău o anumită credin!ă & indiferent de unde este'm,rumutată: din i)lie 8as Da,ital =ein Dam,fagavad Cita ori scornită de tine & aceasta va deveni o

)arieră invi$i)ilă un văl care odată ce !i s&a aternutasu,ra ocilor nu '!i va mai ,ermite să ve$i nimic. iar ieri am citit des,re un e;,eriment. Sar5ano.

meditea$ă asu,ra lui.

Un naturalist a făcut următorul e;,eriment: 'ntr&unacvariu a ,us un geam trans,arent 'm,ăr!ind acvariul 'ndouă. +ntr&o ,arte a ,us mai mul!i ,eti mici iar 'n cealaltă,arte a ,us o tiucă.

Imediat ce a fost ,usă 'n ,artea sa de acvariu tiuca s&a

re,e$it imediat s,re ceilal!i ,eti dar s&a ales doar cu olovitură 'n ca,. Aceiai lucru s&a ,etrecut de câteva $eci deori i de 9ecare dată a a5uns la acelai re$ultat. +n cele dinurmă vă$ând că eforturile sale nu 'i ,rovoacă decât dureretiuca a a)andonat vânătoarea astfel că du,ă câteva $ilecând geamul des,ăr!itor a fost ridicat tiuca a continuat săse 'nvârte doar 'n ,artea ei de acvariu...

0u acelai lucru se 'ntâm,lă i cu noi7Ceamul des,ăr!itor nu mai e;ista dar 'n mintea tiucii,ersista credin!a că el 'ncă se aNă acolo. <tiuca eraconvinsă că geamul 'ncă se aNa la locul lui i ea nu va,utea face nimic. +n calea ei nu se aNa nimic dar totuitiuca nu se 'ndre,ta s,re ,radă. <i ,utea să o facă" eeace o 'm,iedica nu era altceva decât ,ro,ria ei credin!ă. <i

desigur credin!ă creată ,rin ,ro,rie e;,erien!ă Sar5ano &nu ,rin gicit.+nsă tiuca este doar un ,ete & 'l ,utem ierta că a a5uns

la conclu$ia: ?Acolo este ceva o )arieră care nu 'mi,ermite să trec 'n ,artea cealaltă.@ Iar cât tim, a fostlăsată 'n acel acvariu tiuca nu a mai 'ncercat vreodată sătreacă linia des,ăr!itoare & 'nota ,ână 'n dre,tul ei i a,oi

se 'ntorcea.+n aceeai situa!ie se aNă i 9in!ele umane. Un indusare o )arieră 'n 5urul său un musulman are altă )arieră un5ainist alta & to!i trăiesc 'n s,atele unor )ariere trans,arentei datorită acestora nu ,ot vedea mai de,arte.

Sar5ano via!a este un mister. Iar comuna mea va 9 doarun e;,eriment de trăire totală de ,ătrundere 'n via!ă

dincolo de orice )ariere & )ariere ale credin!ei ideologieicatolicismului comunismului... dincolo de cuvinte.>mul nu este ceea ce ,are a 9: este mult mai mult. <i

nici Norile nu sunt doar ceea ce ,ar a 9 & de,inde de tine.



ând un om de tiin!ă ,rivete o Noare el vede doar o,arte a ei & ,artea tiin!i9că el func!ionea$ă ,rintr&o)arieră trans,arentă i nu trece niciodată de ea. l va ,rivi,artea materială a Norii. Mloarea nu mai este frumoasădeoarece frumuse!ea nu face ,arte din conce,tele sale. l

o va măsura o va cerceta va căuta să aNe din ce esteconstituită ce culoare are cât de multă a,ă re!ineetcetera... i nu se va gândi niciodată la frumuse!ea ei.

ând ,oetul ,rivete o Noare el nu se gândeteniciodată la greutatea ei la elementele din care este eaconstituită. entru el un tranda9r re,re$intă frumuse!e,ură este ceva care a descins ,e ,ământ din lumea de

dincolo. l are o vi$iune diferită mult mai semni9cativă imai mărea!ă decât vi$iunea unui om de tiin!ă.8ar când un mistic ,rivete aceeai Noare el 'nce,e să

danse$e & el este e;ta$iat i )eati9c deoarece acea Noareeste 'nsăi 8umne$eu.

Un tranda9r con!ine 'n el 'ntregul univers & toate stelelei ,lanetele toate lumile ,osi)ile i im,osi)ile sunt

con!inute 'n acel micu! tranda9r. l este ecivalent cu8umne$eu & nici mai mult i nici mai ,u!in & e;actecivalentul lui 8umne$eu. Un mistic se va 'ncina 'n fa!atranda9rului.

>mul de tiin!ă va râde ,oetul se va sim!i ,u!in uimit...>mul de tiin!ă va râde de stu,iditatea misticului: ?e faci7Te rogi la un tranda9r la un co,ac sau la un râu7 ste un

nonsens" ste o su,ersti!ie"@ l va res,inge i va negalumea misticului.oetul se va sim!i ,u!in uimit. l ,oate 'n!elege cum

cineva se ,oate )ucura de frumuse!ea tranda9rului dar nuva ,utea niciodată să ,ricea,ă cum cineva este 'n stare săse 'ncine tranda9rului7 Asta este dincolo de ca,acitateasa de 'n!elegere. Va rămâne sur,rins i va crede că misticul

este un om ne)un.>mul de tiin!ă 'l va considera su,ersti!ios ignorant.oetul 'l va ,rivi ca 9ind un ne)un un e;centric & deoarece

misticul trece de toate )arierele ,osi)ile. Tocmai de aceeaeste i numit mistic ,entru că el trăiete 'n misterio$itate.

Sar5ano ceea ce s,un des,re noua comună este ,erfectadevărat. <i nu s,un ,rea multe des,re ea deoarece este,ericulos. 0u vreau să atrag aici oameni ne,otrivi!i. Aa că

nu fac altceva decât să dau câteva indicii ,entru cei caresunt ca,a)ili să le 'n!eleagă. u vor)esc 'ntr&un anumit codcare ,oate 9 'n!eles doar de aceia care caută misterul imiraculosul. To!i ceilal!i vor 9 res,ini & nu de mine ci de,ro,riile lor ,re5udecă!i de ,ro,riile lor )arieretrans,arente.

ameni din toată lumea vin $ilnic aici & cine 'i gonete7 uto!ii sunt )ineveni!i dar foarte ,u!ini au cura5ul să rămână& )arierele lor trans,arente nu le ,ermit să se im,lice. <ieste )ine că nu rămân ,entru că ar crea tul)urări. 8intreto!i doar câ!iva sunt ca,a)ili să 'n!eleagăincom,reensi)ilul.

+nsă indiferent că mă cre$i sau nu ascultă această

anecdotă:8oi omose;uali vor)eau. rimul s,une: ?Ai au$it deultima desco,erire tiin!i9că7 Actul se;ual normal cau$ea$ăcancer.@

Al doilea: ?iar aa7@rimul: ?0u )ine'n!eles că nu" 8ar răs,ândete i tu

$vonul"@

Sar5ano indiferent că mă cre$i sau nu te rogrăs,ândete mesa5ul" =esa5ul meu tre)uie să a5ungă 'ncele mai 'nde,ărtate col!uri ale lumii. ăs,ândete&l" <i nute teme. =ie 'mi revine sarcina să 'l fac să devină adevăratsau nu. 8acă găsesc oameni ,otrivi!i & i ciar am găsitdestui & se va materiali$a.

Acest mister des,re care vor)esc va a5unge să se

materiali$e$e. 8ar se va materiali$a doar ,entru aceia caresunt ,regăti!i să 'i rite ,re5udecă!ile care sunt ,regăti!iă 'i sacri9ce conclu$iile. Sar5ano văd că i tu eti unuldintre acetia. Am 'ncredere 'n tine.

<i tiu că nu ai ,us această 'ntre)are ,entru tine ci,entru ceilal!i & deoarece tiu foarte )ine că eti a,roa,ene)un. 0u eti doar un ,oet ci a,roa,e ai devenit unmistic. <tiu că aceasta nu este o 'ntre)are care !i&a a,ărutdin inimă. Inima ta 'mi a,ar!ine i este cu totul de acord cu

mine.0imeni nu 'i ,oate ,ă$i inima de mine. +n momentul 'ncare cineva se a,ro,ie de mine singurul lucru de care suntinteresat este inima lui. +i voi vor)i min!ii dar voi ,rivi cătreinimă. iar i la ,rima 'ntâlnire cu cineva imediat văd ceeste ,osi)il i ce este im,osi)il cu acea ,ersoană.

e Sar5ano l&am iu)it din ,rimul moment. +n ca,ul său

,oate avea o mul!ime de teorii i cunoateri i informa!ii &asta nu mă interesea$ă. Singurul lucru de care sunt,reocu,at este fa,tul că el are o inimă e;traordinar defrumoasă & i această inimă ,oate 9 transformată 'ntr&oinimă de mistic.

9& "reaiu+ite Mae,tre- 4n<elegerea mea de,pre

mine e,te că t.ate ac<iunile 4mi apar dintr. d.rin<ăde a c.munica& "0nă =i cel mai ,u+til g0nd e,te .c.nver,a<ie- . 4ncercare de ai 3ace pe ceilal<i ,ăeperimente/e =i ,ă 4mi veri5ce ei,ten<a&

Reali/0nd 3aptul că eu ,unt ,ingurul care 4mi p.teperimenta eperien<ele =i le p.t da validitate-t.ată acea,tă ac<iune nenece,ară ar tre+ui ,ă

di,pară& E,te at0t de ,implu =i de evident& De ceacea,tă reali/are nu aunge t.tu=i 4n centrul meuinteri.r8

rem Steven 'ncă nu este o reali$are & este tot oinforma!ie o gândire desigur te aNi ,e drumul cel )undar 'ncă nu a devenit o reali$are. ?eali$are@ este un

cuvânt foarte semni9cativ. Tre)uie să 'l foloseti foarteatent. Te ,o!i gândi la lucruri e;traordinare dar ele nu setransformă 'n reali$are interioară doar ,rin gândire. Te ,o!igândi la 8umne$eu i ,o!i a5unge la conclu$ia că



8umne$eu e;istă i ,o!i sim!i că nu ai nici o 'ndoialădes,re e;isten!a lui 8umne$eu & totui aceasta nu este oreali$are.

eali$are 'nseamnă realitate nu o idee" iar dacă ai oidee )ună aceasta este doar o idee & ea nu te ,oate

transforma i nu ,oate ,ătrunde 'n adâncul 9in!ei tale.>rice idee este ,eriferică & aa cum un val nu ,oate e;istadecât la su,rafa!a oceanului. +n adâncul oceanului nue;istă valuri. 6a su,rafa!a lui se ,oate desfăura oadevărată furtună dar adânc 'n interior oceanul este calmi tăcut & doar circumferin!a ,oate 9 tul)urată.

Cândirea este o tul)urare a circumferin!ei 9in!ei. Ideile

oricum ar 9 ele sunt ,eriferice. >amenii cred că ideilegreite sunt ,eriferice i cele )une a,ar!in centrului & nueste aa.

une sau rele nu este nici o diferen!ă. > idee este oidee i rămâne ,eriferică.

8oar o)servatorul ,oate trăi 'n centru.Aadar ,rimul lucru ,e care tre)uie să 'l reali$e$i este

fa,tul că nu ai reali$at nimic. >dată ce ai reali$at cevaaceasta te va transforma instantaneu i atunci nu mai,oate a,ărea 'ntre)area: ?ste atât de sim,lu i deevident. 8e ce această reali$are nu a5unge totui 'n centrulmeu7@ Acest ?de ce7@ nu mai este ,osi)il. ând reali$e$iceva caracterul '!i este transformat imediat. Iar caracteruleste um)ra contiin!ei. >dată ce contiin!a este nouă i

,ură caracterul devine i el nou i ,ur.8acă 'ntre)i cum să te transformi atunci reali$areades,re care vor)eti este doar o idee & i nu te 'ncredeniciodată 'n idei. le te ,ăcălesc i te amăgesc. 6e ,o!iacumula gândind că ai devenit )ogat dar 'ntr&o )ună $i veivedea că vor dis,ărea i tu vei rămâne fără nimic & 'n,almă vei !ine doar nite monede false. Atunci vei suferi

deoarece vei vedea că nu ai făcut altceva decât să aduninite mone$i false.+n al doilea rând Steven mai s,ui: ?+n!elegerea mea

des,re mine este că toate ac!iunile 'mi a,ar dintr&o dorin!ă



de a comunica. ână i cel mai su)til gând este oconversa!ie o 'ncercare de a&i face ,e ceilal!i săe;,erimente$e i să 'mi veri9ce e;isten!a.@

8e ce7 8e ce vrei ca al!ii să '!i veri9ce e;isten!a săofere validitate e;isten!ei tale7 entru că 'ncă te 'ndoieti

de e;isten!a ta. +ncă nu tii că e;iti tii că 9in!e$i doarcând al!ii '!i s,un aceasta. 8e,in$i de ,ărerile i o,iniilealtora.

8acă ei s,un că eti frumos atunci te gândeti că aaeste. 8acă '!i s,un că eti inteligent cre$i că eti inteligent.8e aceea doreti să 'i im,resione$i ,e oameni & cuinteligen!a ta cu frumuse!ea i 'n!ele,ciunea ta deoarece

când ve$i ceva 'n ocii lor sim!i că ei !i&au recunoscutmăre!ia.Acesta este i motivul ,entru care te 'nfurii imediat ce

au$i că eti 5ignit sim!i că '!i este stricată imaginea cândcineva '!i s,une că eti un idiot altminteri de ce să '!i facigri5i7 0u este trea)a ta. ând cineva te face idiot aceeaeste ,ro)lema lui. 8oar ,rin sim,lul fa,t că !i&a adresat

nite cuvinte nu ai devenit idiot. 8ar dacă de,in$i de,ărerile altora atunci ciar devii idiot.Aa trăim cu to!ii 'n societate. +n ,ermanen!ă 'ncercăm

să 'i im,resionăm ,e cei din 5urul nostru. 8e aceea am ia5uns să trăim ca nite sclavi ,entru că 'n cli,a 'n care'ncerci să im,resione$i ,e cineva inevita)il tre)uie să 'iurme$i ideile altfel nu 'l ,o!i im,resiona. Tre)uie să te

conforme$i ideilor sale i să demonstre$i că te 'ncadre$i 'nti,ar.8acă trăieti 'ntr&o societate de vegetarieni tre)uie să

9i i tu vegetarian& i atunci to!i te vor considera un sfânt.o!i că,ăta res,ect doar când urme$i ideile celor ,rintre

care trăieti. ste o 'n!elegere tacită: tu le s,ri5ini i acce,!iideile i astfel ei vor trăi cu im,resia că au dre,tate 'n tot

ceea ce s,un. A,oi ei te vor s,ri5ini i te vor res,ectadeoarece eti o ,ersoană )ună i corectă care trăieteconform normelor lor. Te vor a,recia te vor ridica 'n slăvite vor onora i te vor numi un mare sfânt. entru ei este o

mare mul!umire să vadă că o ,ersoană le res,ectăideologia. Tu le urme$i ideile ei '!i res,ectă ,ersonalitatea.ste o 'n!elegere mutuală. <i to!i trăi!i 'n ilu$ie cu to!iisunte!i victime aceleiai afaceri alucinante.

8e ce să doreti să ,rimeti acce,tul altora7 8acă ai

a5uns să '!i cunoti 9in!a interioară dacă ai reuit să trăietifrumuse!ea i grandoarea i gloria 9in!ei tale ce te maiinteresea$ă ce s,un al!ii7

udda trecea ,rintr&un sat i oamenii de acolo erau cuto!ii 'm,otriva lui. 8e ce7 entru că udda se născuse 'nacel sat co,ilărise ,rintre ei i sătenii nu ,uteau conce,efa,tul că un om dintre ei să ,oată deveni iluminat. ra o

mare ofensă adusă egourilor lor. Tocmai de aceea Iisus s,une: un ,rofet nu este res,ectati iu)it 'n căminul său. Iisus 'nsui a fost alungat din locul 'ncare s&a născut. l s&a dus acolo doar o singură dată & du,ăce s&a iluminat. ând Iisus a s,us: ?Am reali$at adevărul &eu sunt 9ul lui 8umne$eu@ & to!i s&au 'nfuriat atât de rău'ncât l&au luat cu for!a i l&au dus ,e un munte cu ideea de

a&l arunca 'n ,ră,astie. Au vrut să 'l omoare i el a tre)uitsă sca,e din mâinile lor & i de atunci nu a mai călcatniciodată ,e acolo.

udda trecea ,rin satul 'n care s&a născut aNat undevala grani!a dintre India i 0e,al i oamenii s&au strâns 'n5urul lui i au 'nce,ut să 'l 'n5ure. Tim, de o 5umătate deoră el i&a ascultat 'n tăcere du,ă care a s,us: ?este ,u!in

tim, se va face foarte cald i tre)uie să a5ung 'n satulurmător unde mă atea,tă oamenii. 0u mai ,ot rămâne.Vă rog dacă vre!i să 'mi s,une!i mai multe ate,ta!i ,ânămă 'ntorc. Atunci vă voi sta la dis,o$i!ie i vă ,ot ascultacât dori!i ,utem comunica mai mult tim,. 8ar acum vărog tre)uie să ,lec.@

Atât de calm i de linitit iar sătenii a,roa,e că erau

gata să 'i ia la )ătaie. ând au au$it ce a s,us to!i aurămas tăcu!i... cineva din mul!ime a strigat: ?0u ve$i că noite 'n5urăm7 0oi nu discutăm cu tine" 0u 'n!elegi că vrem săte 5ignim7@

udda a răs,uns: ?Asta am vă$ut i ,ot 'n!elege ces,une!i & dar asta nu este trea)a mea" 8acă sunte!inervoi asta este ,ro)lema voastră. 0u este trea)a measă mă amestec 'n via!a cuiva. 8acă vă ,lace să 9!i nervoiatunci 9!i nervoi" +nsă eu nu am ce să vă s,un.@

?8e fa,t tot ce vă ,ot s,une este că am a5uns ,reatâr$iu. 8acă vroia!i cu adevărat să mă 5igni!i i să mătul)ura!i atunci tre)uia să veni!i la mine cu mult tim, 'nurmă & i atunci cu siguran!ă a 9 reac!ionat foarteviolent" 8ar acum du,ă ce mi&am reali$at 9in!a interioarăam 'n!eles că eu nu de,ind de o,iniile nimănui. eea cegândi!i des,re mine arată ceva des,re voi 'nivă nu des,re

mine" u mă cunosc de aceea nu de,ind de ,ărerilenimănui. >amenii ignoran!i tre)uie să de,indă de al!ii.@Steven această tendin!ă de a comunica i de a ate,ta

recunoaterea celorlal!i arată că 'n tine 'ncă ,ersistă'ntunericul altminteri nu ai mai ,utea dori să comunici cual!ii. <i eu nu s,un că un om reali$at 'nce,e să nu maicomunice cu nimeni & nu. 8oar el ,oate comunica ,oate

vor)i cu adevărat deoarece el are ce s,une. Tu ce ,o!icomunica7 e ,o!i 'm,ărtăi oamenilor7 ti doar unceretor care cerete de la al!ii: ?Vă rog 9!i )uni cu minei da!i&mi ceva astfel 'ncât să mă simt i eu )ine. =ă simtfoarte nefericit i nesemni9cativ & oferi!i& mi ceva care să'mi dea valoare"@ Asta nu este comunicare.

omunicarea este ,osi)ilă doar când 'n 9in!a ta a a,ărut

un cântec o fericire o )eatitudine & ceva care să ,o!i'm,ărtăi. <i atunci nu doar vei comunica la nivel ,rofundnu va 9 doar o comunicare ver)ală ci va a,ărea ocomuniune. Iar atunci nu vei mai 9 un ceretor ci un'm,ărat.

8oar ilumina!ii ,ot comunica i 'm,ărtăi. eilal!i nu aunimic de s,us i de dăruit. 8e fa,t ce faci când vor)eti cu

cineva7 >amenii s,orovăiesc 'n ,ermanen!ă i dacă nu ofac cu voce tare atunci o fac 'n mintea lor & ei 'i ,un'ntre)ări i tot ei răs,und. 8ialogul se desfăoară cu o,ersoană imaginară...

Aceasta este o stare de ne)unie. 8e fa,t nu estene)unie ci ne&normalitate deoarece un ne)un a ieit dinsfera sănătă!ii mintale. > ,ersoană anormală este ne)ună'n interior dar fa!ă de al!ii se manifestă ca i cum ar 9,erfect normală. Aa că acesta este cel mai ,otrivit cuvânt:

anormal.0ormalitatea se ,roduce doar 'n momentul 'n care eticom,let tăcut & atunci eti sănătos când mintea nu maie;istă. =intea este ori ne)ună ori anormală. 0on&minteare,re$intă sănătatea adevărată. <i doar ,rin non&minte ,o!i'n!elege ,o!i reali$a nu doar 9in!a ta ci Miin!a & 'nsăiMiin!a ;isten!ei. Atunci ,o!i 'm,ărtăi ,o!i comunica ,o!i

iu)i i cele)ra.+nainte de aceasta tot ce faci este doar un efort dis,eratde a construi o anumită imagine des,re tine. <i imaginea tava 9 aotică deoarece ea este construită ,e ideile io,iniile altora & va 9 ceva contradictoriu.

ineva gândete des,re tine că eti urât altcinevacrede că eti frumos că eti incom,ara)il. e vei face

referitor la aceste două o,inii7 Tu nu tii cine eti daraceste două ,ăreri e;istă & cum vei 5udeca cum vei ra!ionacine are dre,tate7 Vei 9 atras de a doua ,ărere i veires,inge ,rima o,inie. 8ar aici nu este vor)a des,re a,lăcea sau a res,inge ceva. 0u ,o!i ignora ,rima o,inie &ea e;istă. 8esigur o ,o!i re,rima 'n incontient dar vacontinua să e;iste.

Astfel acumule$i 'n interior o mul!ime de ,ăreri i idei:de la ,rieteni de la ,ărin!i de la ,rofesori i colegi de la,reo!i i ,oliticieni... iar 'n urma lor '!i vei forma o imaginedes,re tine 'nsu!i. Va 9 ceva aotic. <i aa trăiete oriceom. 0imeni nu trăiete cristali$at 'ntr&un centru sta)ildeoarece nu cunoate centrul care ,oate crea ordine iecili)ru.

Acest centru eu 'l numesc medita!ie & ais dhammosanantano. Aceasta este legea eternă i ine,ui$a)ilă legea9nală: doar cei care devin contien!i cunosc cine sunt cuadevărat. <i când au a5uns să cunoască atunci nimeni nu

le mai ,oate $druncina cunoaterea. 0imeni" +ntreaga lume,oate s,une ceva 'nsă dacă ai a5uns la reali$are ,entrutine nu mai are nici o im,ortan!ă ce s,un ceilal!i.

+ntreaga lume a s,us că Iisus a fost ne)un. +n $iua 'ncare a fost cruci9cat nu se aNa lângă el nimeni care să 'l

s,ri5ine sute de oameni s&au strâns 'n 5urul lui i nimeni nua fost 'n favoarea lui. To!i credeau că este un ne)un.+n acele tim,uri e;ista o)iceiul ca 'n ,rea5ma anumitor

săr)ători regele să eli)ere$e un condamnat la moarte. <tii,e cine au ales oamenii să 9e eli)erat7 ontius ilat seate,ta ca to!i să ceară eli)erarea lui Iisus dar nimeni nu astrigat 'n favoarea lui Iisus. To!i au cerut eli)erarea lui

ara)as & un o! i criminal cunoscut 'n tot oraul. 0imeninu a ,utut ierta un om atât de inocent cum a fost Iisus. 8ece7

8ar Iisus a rămas de ne$druncinat 'n reali$area sa.+ntreaga lume era 'm,otriva lui dar el tia că 8umne$eueste cu el. l a murit calm i linitit având o minte tăcută inetul)urată rostind o rugăciune unică: ?Tată iartă&i ,e

aceti oameni ,entru că nu tiu ce fac. Amin... @ entru cănu tiu ce fac" i 'l cruci9cau iar inima lui Iisus era ,lină decom,asiune ,entru ei.

ând cunoti cunoti 'n mod a)solut. ând se ,roducereali$area aceasta este atât de totală 'ncât nu mai areim,ortan!ă ce s,un sau ce cred ceilal!i. <i nu mai ceria,ro)area i recunoaterea nimănui.

;& De ce ,imt mereu că ,eul =i +anii ,untpr.3und legate 4ntre ele 8

0irmal aa este. anii 'nseamnă ,utere iar ,uterea,oate 9 folosită 'n multe direc!ii. rin ea ,o!i cum,ăra se;i de&a lungul e,ocilor a fost folosită foarte mult ,entru

acest lucru. egii i 'm,ăra!ii aveau 'ntotdeauna $eci isute de neveste. iar 'n secolul nostru cu 3/ sau 4/ deani 'n urmă ni$amul din BFdera)ad a avut cinci sute deso!ii"

Se s,une că Drisna a avut ais,re$ece mii de neveste"ână mai demult credeam că este doar un )asm dar cândam aNat că ni$amul din BFdera)ad a ,utut !ine cinci sutede neveste nu mi se mai ,are im,osi)il & Drisna l&a'ntrecut ,e ni$am doar de 32 de ori" Uman ,are ,osi)il.

<i to!i regii din lume au făcut acelai lucru. Memeile aufost folosite ca nite vite. +n marile ,alate ale 'm,ăra!ilorfemeile erau numărate i 'nsemnate ,entru că astfel 'i eramai uor regelui să le ceară servitorilor: ?Astă$i vreau să oaduce!i ,e femeia numărul 4/1.@ ;act ca 'n armată...solda!ii nu mai sunt striga!i du,ă nume ci du,ă numere. <ieste ceva foarte semni9cativ.

0umerele sunt doar nite cifre matematice. le nures,iră nu au inima nu au suNet. ând un soldat moare 'nră$)oi ,e ,laca lui funerară scrie: ?Aici $ace numărul 1#.@Mamilia ,rimete 'ntiin!area că fostul lor 9u ?numărul 1#@a că$ut 'n lu,tă. 8acă ar 9 fost 'nscris numele lui atuncitotul ar 9 fost com,let diferit. Atunci el era un so! iar so!ia'i va 9 văduvă acum era un tată iar co,iii săi vor rămâne

orfani era un 9u care 'i 'ngri5ea ,ărin!ii )ătrâni care acumvor rămâne nea5utora!i i singuri. 8ar când numărul 1# amurit acesta va ,utea 9 imediat scim)at cu un alt număr.0umărul 1# nu are ,ărin!i nu are rude nu are familie &este doar un număr" Acesta este un truc ,siologic ,rincare nimeni nu )agă de seamă ce se ,etrece cu adevăratcu el.

So!iile erau numărate i 'nsemnate i cu cât aveai maimulte neveste cu atât arătai că eti mai )ogat. ra un felde măsurătoare socială.

Binduii 'n s,ecial cei din cultul arFa sama5is 'l critică,e Ba$rat =oammed că a avut nouă so!ii & dar nu s,unnimic de Drisna care a avut ais,re$ece mii de iu)ite. <iel nu re,re$intă o e;ce,!ie. +n această !ară ca de altfel 'n

toate !ările femeile au fost e;,loatate & i calea ,rin carele ,o!i e;,loata cel mai uor o re,re$intă )anii" +ntreagalume a suferit de ,e urma ,rostitu!iei aceasta degradea$ă9in!ele umane. <i ce este o ,rostituată7 8oar o femeie care

a fost redusă la un mecanism care ,oate 9 cum,ărat 'norice cli,ă.

8ar !ine minte: so!ia ta nu este foarte diferită. >,rostituată este ,recum un ta;i iar so!ia ta este ,recum omaină ,ro,rietate ,ersonală &

este o 'n!elegere ,ermanentă. >amenii săraci nu ,ota,ela la ta;iuri de aceea ,referă aran5amentele sta)ile.>amenii )oga!i 'i ,ot ,ermite orice i ,ot 'nciria câteta;iuri doresc & ,e via!ă" <i cu cât sunt mai )oga!i cu atâtvor avea mai multe ta;iuri la dis,o$i!ie"

unosc ,e cineva care a avut 3%# de maini & una,entru 9ecare $i. <i a avut o maină construită com,let din

aur...anii 'nseamnă ,utere iar ,uterea ,oate cum,ăra orice.Aa că 0irmal nu greeti când s,ui că e;istă o legăturăstrânsă 'ntre )ani i se;.

=ai tre)uie să 'n!elegi 'ncă un lucru. ersoana carere,rimă se;ul devine mai orientată s,re )ani deoarece)anii vor su)stitui se;ul. anii vor deveni iu)irea sa.

rivete un om avar un o)sedat du,ă )ani: 9i atent cumatinge )ancnota de o sută de ru,ii & ,arcă i&ar mângâiaiu)ita. >)servă cum ,rivete aurul strălucirea ,e care oare 'n oci. anii au devenit iu)irea sa $ei!a sa. +n Indiaoamenii au a5uns să se 'ncine la $eul )anilor. ;istă oanumită $i când foarte mul!i se 'ncină la )ancnote lamone$i... >ameni inteligen!i să facă lucruri atât de

stu,ide"Se;ul ,oate deveni furie dacă este re,rimat. Se;ul ,oate9 canali$at 'n orice direc!ie: el ,oate deveni am)i!iecăutarea ,uterii a )anilor faimei res,ecta)ilită!iis9n!eniei etcetera.

>mul are o singură energie & i aceasta este energiase;uală. amenii aleargă du,ă )ani 'n s,eran!a că astfel voravea mai mult se;. anii le oferă li)ertatea de a alege.

ersoana a cărei se;ualitate a devenit un fenomentransformat este eli)erată de )ani de am)i!ie de dorin!ade a 9 faimoasă. Toate acestea dis,ar instantaneu din via!asa. +n cli,a 'n care energia 'nce,e să se ridice energiase;uală devine iu)ire medita!ie rugăciune i toate

manifestările inferioare dis,ar.Se;ul i )anii sunt ,rofund asociate. 0irmal ideea ta areceva adevăr 'n ea.

Un )ăr)at este au$it strigând din camera unui )ordel:?0u" 0u aa" >ri stai aa cum vreau eu cum se ,oartă lanoi 'n rooElFn ori lasă&mă&n ,ace"@.

=atroana urcă la eta5 intră 'n cameră i 'i s,une fetei:

?Kelda ce se 'ntâm,lă cu tine7 Ascultă&l ,e domnuZ @8u,ă ce matroana ,leacă fata se 'ntinde ,e ,odea i)ăr)atul trece la ac!iune 'ntr&un mod ,erfect )anal. 6a9nal fata se ridică se 'm)racă 'i a,rinde o !igară is,une: ?BFmie ăsta este stilul vostru mm7@

8a ăsta este@ & răs,unde mândru clientul.Aa o face!i voi 'n rooElFn7@

8a ciar aa"@amenii devin o)seda!i ori de )ani ori de se;. <i

o)sesia ,oate oricând să 9e 'ndre,tată s,re cealaltădirec!ie. +nsă cu a5utorul )anilor ,o!i cum,ăra ,utere ,o!icum,ăra orice. 8esigur nu ,o!i cum,ăra iu)ire ci numai

se;. Se;ul este o comoditate iu)irea nu este.0u ,o!i cum,ăra rugăciuni dar 'i ,o!i cum,ăra ,e ,reo!i.reo!ii sunt doar nite comodită!i & rugăciunea nu este ocomoditate. <i tot ce ,oate 9 cum,ărat este ceva o)inuitnormal )anal. eea ce nu ,oate 9 cum,ărat este sacru.Oine minte: sacrul este dincolo de monden mondenul seaNă 'ntotdeauna 'n ra$a de ac!iune a )anilor i ,uterii.

Iar se;ul este cel mai monden lucru din lume.Un )ăr)at intră 'ntr&un modern )ordel i )ar de noa,tedin icago )ar condus de eful ma9ei locale care doreasă 'i 'm)unătă!ească imaginea ,u)lică arul era construit

la nivelele su,erioare ale unui $gârie&nori. ăr)atul este'ntâm,inat de o fată foarte frumoasă 'm)răcată 'ntr&olen5erie se;F. Mata 'l conduce 'ntr&un )irou i 'l 'ntrea)ă câ!i)ani este dis,us să celtuiască. a 'i s,une că ,re!urilevaria$ă de la cinci dolari ,ână la o mie de dolari 'n func!ie

de calitatea i numărul de fete dorite. 8intr&o ,arte a)iroului se ridică un televi$or ultramodern i fata 'nce,e să'i e;,lice )ăr)atului imaginile care a,ar ,e ecran. re!urilecele mai mari sunt ,entru camerele de la eta5ul su,eriorcare au oglin$i ,e tavan ,aturi du)le câte trei sau ,atrufete 'n cameră etcetera. re!urile scad ,e măsura calită!iiserviciilor i astfel ,entru numai cinci dolari te ,o!i )ucura

de ?o mămică neagră ca tăciunele i cu nările cât doicarto9@ 'i e;,lica tânăra.lientul stă ,u!in ,e gânduri. 8u,ă câteva cli,e

'ntrea)ă: ?<i nu ave!i ceva mai ieftin de cinci dolari7@Mata 'i răs,unde: ?ine'n!eles că avem: la eta5ul al

a,telea ,e aco,eri un dolar numărul & cu autoservire.@anii sunt asocia!i cu se;ul deoarece se;ul ,oate 9

cum,ărat. <i tot ce ,oate 9 cum,ărat face ,arte din lumea)anilor. Oine minte un lucru: via!a '!i va rămâne goală i

sear)ădă dacă cunoti doar lucrurile care ,ot 9 cum,ăratei vândute. +ndrea,tă&!i aten!ia s,re lucruri care nu ,ot 9cum,ărate sau vândute & i ,entru ,rima dată te vei,utea ridica s,re 'năl!imi ne)ănuite.

im)isara un mare rege au$ise că =aavira atinsesesamadi. +n terminologia 5ainistă samadi este denumitsama@i6 & starea 9nală a medita!iei. im)isara avea tot ce'i ,utea dori 'n această lume. 8e când au$ise că altcinevade!inea ceva ce el nu avea im)isara era foarte tul)urat:?e este acest sama@i6 7 um să ai)ă cineva ceva ce eu nuam7@ <i el nu era omul care să se resemne$e aa uor.

im)isara a ,ornit imediat 'n căutarea lui =aavira idu,ă ce l&a găsit i&a s,us: ?ât doreti ,entru sama@i6 7Am venit să cum,ăr acest lucru. +!i ,ot dărui orice doreti

dar vreau să 'mi dai acest samadi această medita!ie & ceeste ea7 Unde este7 =ai 'ntâi vreau să o văd"

=aavira a rămas ,u!in ocat de stu,iditatea regeluidar el era un om ,oliticos aa că i&a s,us: ?0u tre)uia săcălătoreti atât de de,arte. iar 'n ca,itala ta am un

disci,ol care a a5uns la această stare i el este atât desărac 'ncât va dori cu siguran!ă să 'i vândă reali$area. unu vreau să o vând ,entru că nu am nevoie de )ani. 8u,ăcum ve$i sunt com,let de$)răcat i nu am nevoie de aine.Sunt ,erfect mul!umit & nu am nevoie de nimic. <i ciardacă mi&ai dărui 'ntregul regat nu 'l voi acce,ta. u amavut ,ro,riul meu regat la care am renun!at. Am de!inut tot

ce ai i tu"@im)isara cunotea ,ovestea lui =aavira aa că nu amai insistat doar l&a rugat: ?ine cine este acest om7 8ă&mi adresa lui.@

=aavira i&a s,us: ?l este foarte sărac i trăiete ciarla marginea oraului. oate că nu ai fost niciodată acolodar 'l vei găsi. <i el '!i va vinde ceea ce doreti ,entru că

are o so!ie co,ii & tre)uie să 'i 'ntre!ină familia.@ra o glumă. im)isara a ,lecat fericit i s&a dus direct lamarginea ca,italei unde nu a mai fost niciodată ,ânăatunci.elor de acolo nu le&a venit să creadă ce văd & uncar din aur sute de solda!i $eci de servitori.

egele s&a o,rit 'n fa!a coli)ei disci,olului. Acesta a ieiti s&a 'ncinat la ,icioarele regelui: ?e ,ot face ,entru

tine =a5estate7 uvântul tău este ordin ,entru mine.@im)isara i&a s,us: ?Am venit să cum,ăr acel lucrunumit samadi medita!ie i sunt gata să '!i ,lătesc oricâtceri.@

Săracul a 'nce,ut să ,lângă i i&a s,us: ?+mi ,are rău. +mi,ot da via!a ,entru tine ciar 'n acest moment ,o!i să 'mitai ca,ul & dar cum a ,utea să '!i vând medita!ia7 0u este

ceva vanda)il nu este o comoditate. ste o stare acontiin!ei. =aavira a făcut o glumă ,e seama noastră.@ână când nu cunoti ceva ce nu ,oate 9 vândut i

cum,ărat ,ână când nu cunoti ceva care să 9e dincolo de

)ani nu ai cunoscut via!a reală. Se;ul nu se aNă dincolo de)ani & iu)irea este.

Transformă&!i se;ul 'n iu)ire i a,oi iu)irea 'n rugăciune &astfel 'ncât 'ntr&o )ună $i 'm,ăra!i i regi ,recumim)isara să devină invidioi ,e tine. 8evino un =aavira

un Iisus un udda un Karatustra un 6ao T$u. 8oaratunci vei 9 trăit i vei 9 cunoscut misterele vie!ii"anii i se;ul se aNă ,e trea,ta cea mai de 5os iar

ma5oritatea oamenilor trăiesc doar 'n lumea )anilor ise;ului & i ei au im,resia că asta este via!ă. 0u trăiesc cidoar vegetea$ă & este un fel de moarte lentă. Via!a aremulte dimensiuni ,e care tre)uie să le desco,eri via!a

este o comoară in9nită care nu ,oate 9 desco,erită 'naceastă lume. 0ici se;ul i nici )anii nu !i&o ,ot de$vălui.8ar tu ,o!i a5unge la ea.

+!i ,o!i folosi energia se;uală ,entru a a5unge la ea '!i,o!i folosi )anii i ,uterea ,entru a o atinge. ine'n!eles nu,oate 9 atinsă ,rin )ani sau ,rin se; dar te ,o!i folosi deenergia se;uală i de ,uterea )anilor ,entru a crea un

s,a!iu 'n care să descindă transcendentalul.u nu sunt 'm,otriva se;ului i nici a )anilor & !ine minteacest lucru. Amintete&!i&l mereu" 8ar cu siguran!ă sunt 'nfavoarea transcenderii lor. Molosete&te de orice. 0u neganimic. 8acă ai )ani ,o!i medita mult mai uor decât o,ersoană săracă deoarece ai tim, ,entru tine 'nsu!i. +!i,o!i construi un mic tem,lu 'n casă '!i ,o!i crea o grădină

'n care să rămâi cu tine 'nsu!i i 'n care medita!ia să răsarămai uor. ând eti )ogat '!i ,o!i ,ermite vacan!e la munte,o!i rămâne singur $ile 'ntregi i ,o!i trăi fără să '!i faci niciun fel de gri5i. 8acă ai )ani folosete&i ,entru ceva ce )aniinu ,ot cum,ăra dar ,entru care ei ,ot crea un s,a!iu.

nergia se;uală este risi,ită dacă rămâne limitată doarla se; 'nsă ea devine o adevărată )inecuvântare când este

transformată: se; nu de dragul se;ului & folosete se;ul cao comuniune a iu)irii. rivete se;ul ca o uniune a douăsuNete nu a două tru,uri 9$ice. Molosete&te de se; ca deun dans meditativ al energiilor. <i un dans este mult mai

)ogat când este reali$at de un )ăr)at i o femeie 'm,reună& iar se;ul este dansul 9nal: două energii care seconto,esc dansea$ă se )ucură.

Molosete&te de se; ca de o tram)ulină. ând atingi,unctul culminant din orgasm devino contient de ce se

'ntâm,lă 'n tine & vei 9 sur,rins: tim,ul a dis,ărut mintea adis,ărut egoul s&a di$olvat. entru o cli,ă ,redomină doartăcerea" <i această tăcere este realitatea"

Această tăcere ,oate 9 reali$ată i ,rin alte mi5loace iciar cu mai ,u!ină risi,ă de energie. Tăcerea ,oate 9atinsă ,rin medita!ie. 8e fa,t când o ,ersoană ,ătrundecontientă 'n actul se;ual mai devreme sau mai târ$iu ea

se va 'ndre,ta s,re medita!ie.ontienti$area e;,erien!ei se;uale te va a5uta săreali$e$i fa,tul că acelai lucru ,oate 9 atins i fărăse;ualitate. Aceeai linite a)solută ,oate 9 trăită doarrămânând tăcut i nefăcând nimic. =intea ,oate dis,ăreatim,ul se ,oate eva,ora egoul se ,oate di$olva & i 'n acelmoment eti orgasmic.

>rgasmul se;ual este doar ceva momentan i tot ceeste momentan va ,roduce frustrare nefericire suferin!ă itriste!e. 8ar calitatea de a 9 orgasmic ,oate deveni ocontinuitate 'n 9in!a ta & acesta este ,arfumul tău. +nsăeste ,osi)il numai ,rin medita!ie nu doar ,rin se;.

Molosete se;ul )anii cor,ul lumea & 'nsă !elul tău realeste să a5ungi la 8umne$eu. 8umne$eu tre)uie să rămână

!inta.

!>& $TR@*UCIREA ATE"T@RII *ar$umul lemnului de santal, Al leandrului şi iasminului,

Nu pot bura contra !"ntului

Dar par$umul !irtuţii0ălătoreşte chiar şi împotri!a !"ntului,

*"nă la capătul lumii.

)ai presus dec"t par$umul lemnului de santal, Al leandrului, al lotusului albastru şi al iasminului2ste cel al !irtuţii;

)ireasma lemnului de santal sau a leandruluiNu călătoreşte prea departe.Dar par$umul !irtuţii'e înalţă în ceruri.

Dorinţa nu a/une niciodată în calea8amenilor !irtuoşi şi tre/i.'trălucirea lor îi menţine liberi.

0"t de $rumos creşte lotusul1n murdăria de pe marinea drumului.*ar$umul său pur înc"nt"ndu-ţi inima.

rmeaă-l pe cel trea3i printre orbi<umina înţelepciunii tale

5a străluci !eşnic pur.

>mul nu este o 9in!ă ci o devenire. >mul este un,roces o ,osi)ilitate o ,oten!ialitate. >mul nu este 'ncăactual. l 'ncă nu este un ,rodus 9nal. >mul nu se nate cao esen!ă ci ca o e;isten!ă... un s,a!iu in9nit 'n care se ,ot'ntâm,la foarte multe sau nu se ,oate 'ntâm,la nimic &

totul de,inde de el.>mul tre)uie să se cree$e singur. l nu este un ,rodus9nit. <i omul se ,oate crea doar singur & nimeni nu o ,oateface 'n locul lui. Miecare tre)uie să lucre$e singur asu,ra sa9ecare se tre$ete singur.

Aceasta este măre!ia i grandoarea i gloria 9in!eiumane: este singura 9in!ă de ,e ,lanetă care are li)ertatea

de a 9. Toate celelalte 9in!e au un a)lon ,e care tre)uie să'l urme$e. Un ,a,agal nu ,oate 9 decât un ,a,agal un leunu ,oate 9 decât un leu & nu se ,oate ,une 'n discu!ie,ro)lema ca un leu să devină altceva decât este.



Sămân!a ,oate avea ,atru ,osi)ilită!i. a ,oate rămânevenic o sămân!ă 'ncisă fără să comunice cu e;isten!acom,let moartă deoarece via!a 'nseamnă comuniune cue;isten!a. Sămân!a este moartă ea 'ncă nu a comunicat cu,ământul cu aerul cu vântul cu soarele i stelele.

ste com,let singură 'nca,sulată 'nmormântată 'n,ro,riul ei cociug.A doua ,osi)ilitate este aceea ,rin care sămân!a 'i face

cura5 i se afundă 'n sol ,entru aceasta are nevoie defoarte mult cura5 deoarece ea va muri ca sămân!ă i va'nce,e comuniunea cu e;isten!a va deveni una cu,ământul. ste nevoie de mult cura5 ,entru că cine tie7

Aceasta ,oate 9 moartea 9nală du,ă care nu mai urmea$ănici o natere. ine 'i ,oate garanta că va mai continua săe;iste7 ste un risc i foarte ,u!ini 'ndră$nesc să 'i asumeacest risc.

A 9 un sannFasin este 'nce,utul unui 5oc de noroc. Adeveni sannFasin 'nseamnă a risca tot ce ai cunoscut arenun!a la toate securită!ile i convenien!ele. ur i sim,lu

'!i desci$i ferestrele i ate,!i... cine tie cine ,oate intra7oate veni un ,rieten sau ,oate ,ătrunde un duman. 0uai nici o siguran!ă i rămâi com,let vulnera)il. Asta a'nvă!at udda tim, de 42 de ani: el a transformatsemin!ele 'n ,lante & 9in!ele umane 'n sannFasini.

Un sannFasin este o ,lantă delicată i fragilă. Sămân!anu se aNă niciodată 'n ,ericol & !ine minte acest lucru. a

este ,erfect ,rote5ată. 8ar ,lanta se aNă mereu 'n ,ericol.Sămân!a este ,recum o ,iatră dură i im,enetra)ilă.lanta 'nsă tre)uie să treacă ,rintr&o mul!ime de ,rime5dii.Acesta este al doilea stadiu: sămân!a se di$olvă 'n solomul dis,are ca ego i ,ersonalitate.

A treia ,osi)ilitate care este i mai rară deoarece nutoate ,lantele ating 'năl!imea i maturitatea la care ,ot

'nNori... Moarte ,u!ine 9in!e umane ating stadiul al doilea ie;trem de ,u!ini oameni reuesc să treacă 'n cel de&altreilea & 'nNorirea. 8e ce nu ,ot 'nNori7 8atorită lăcomieiavari!iei suferin!ei... ,entru că ei nu iu)esc.

entru a deveni o ,lantă este nevoie de cura5 ,entru adeveni o Noare este nevoie de iu)ire. > Noare 'nseamnădescidere co,acul 'i descide inima i 'i emană,arfumul 'i dăruiete suNetul e;isten!ei. Sămân!a ,oatedeveni o ,lantă dei este di9cil să renun!e la armură dar

'ntr&un fel este foarte sim,lu. Sămân!a doar acumulea$ăadună din ce 'n ce mai mult ,ământ 'n 5urul ei. o,aculadună din a,ă din aer de la soare lăcomia sa nu estetul)urată dim,otrivă am)i!ia lui este 'm,linită: el devinemai 'nalt mai măre!. <i la un moment dat a5unge să ai)ăatât de mult 'ncât tre)uie să dăruiască. 8umne$eu i&a oferitatât de multe 'ncât co,acul nu ,oate decât să

mul!umească & i singura cale ,rin care 'i ,oate mul!umieste să 'm,ărtăească e;isten!ei din darurile ,rimite.Atunci co,acul 'nNorete.

Al ,atrulea stadiu este acela al miresmei al ,arfumului.Mloarea este 'ncă materială dar ,arfumul ei este imaterial.

0u 'l ,o!i vedea esteceva invi$i)il. 0u 'l ,o!i decâtmirosi. ste nevoie de o 'n!elegere foarte ,rofundă i

sensi)ilă ,entru a ,urta un dialog cu mireasma Norii. <idincolo de ,arfum nu mai e;istă nimic. =ireasma adis,ărut 'n univers i a devenit una cu el.

Acestea sunt cele ,atru stadii ale sămân!ei i totacestea sunt stadiile ,rin care trece 9in!a umană. 0ustagna ca sămân!ă fă&!i cura5 i renun!ă la ego lasiguran!ă la comodită!i i devino vulnera)il. 8ar nu te

limita la a 9 un co,ac deoarece un co,ac fără Nori estesărac este gol. Unui co,ac fără Nori 'i li,sete cevaesen!ial & el nu are nici o frumuse!e. <i fără iu)ire nu e;istăfrumuse!e. Iar un co,ac nu ,oate iu)i decât ,rin Norilesale. l a luat atât de mult de la soare de la aer din a,ădin ,ământ acum este tim,ul să dăruiască"

Via!a tre)uie să atingă un ecili)ru. 8u,ă ce ai luat atât

de multe acum este tim,ul să dăruieti. 8evino ,recum oNoare" <i doar când devii o Noare e;istă ,osi)ilitatea să tetransformi 'ntr&un ,arfum. 8ar !ine minte: nu rămâne doarun )ul) ,entru că altfel mireasma nu '!i va 9 răs,ândită 'n

univers. <i atâta tim, cât nu emani ,arfum nu eti li)ervei trăi 'n 'ncătuare.

Această 'ncătuare este numită de udda samsara &lumea. Iar cemarea li)ertă!ii eli)erarea 9nală o numetenirvana & disolu!ia a)solută. artea dis,are 'n 'ntreg

,icătura de rouă se conto,ete cu oceanul i devine ocean.+n $iua 'n care dis,ari i devii oceanul când dis,ari caentitate individuală atunci ai atins reali$area 9in!ei tale.

Această 9in!are este starea de dumne$eire. Aceastăe;,erien!ă cristali$ată este mântuirea salvarea moEsaEaivalFa nirvana. o!i folosi orice cuvânt doreti deoarecetoate 'nseamnă acelai lucru: li)ertatea a)solută a sinelui

fără limitări i fără otare.*ar$umul lemnului de santal, Al leandrului şi iasminului,Nu pot bura contra !"ntului.ste evident" arfumul unei Nori face ,arte din lumea

materială. l ,oate călători doar cu a5utorul vântului nu se,oate 'm,otrivi lui. l tre)uie să res,ecte legile materiei. l

este materie. <i datorită fa,tului că este su,us acestor legiel nu este cu adevărat li)er & este li)er doar 'n sens relativ.arfumul este mult mai li)er decât Noarea Noarea este maili)eră decât co,acul iar co,acul este mai li)er ca sămân!a.+nsă toate aceste li)ertă!i sunt relative nu a)solute.

udda s,une: !inta este li)ertatea a)solutătranscenderea tuturor legilor. 8oar ,rin transcenderea lor

,o!i deveni ,arte din legea 9nală: ais dhammo sanantano.0umai ,rin transcenderea limitărilor materiei grosiere vei 9ca,a)il să devii in9nit ,recum cerul.

mul este menit să devină universal iar el s&atransformat 'ntr&o ,ersoană nesemni9cativă a devenit un,ri$onier 'ncis 'n ,ro,ria sa cara,ace o celulă fără ui i

ferestre o e;isten!ă urâtă 'ncon5urată de tot felul de,atologii & ego lăcomie furie gelo$ie invidie ,osesivitate.Acetia sunt tovarăii Iui. e ,arfum mai ,oatee;,erimenta el7

>mul 'ncă nu a cunoscut iu)irea fără ,lăcere. l nu acunoscut nici

o stare 'n care să nu e;iste nici un fel de limitări. >muleste su,us legilor materiei. l este 'ncă su,us for!eigravita!iei i nu a cunoscut nimic din frumuse!ea gra!iei. l

nu tie decât să 9e atras de ,ământ & nici măcar nu aridicat ocii s,re cer ce să mai vor)im des,re 'năl!are.+n e;isten!ă e;istă două legi universale: una este legea

gravita!iei legea materiei grosieră cealaltă este legeagra!iei legea divinului ceea ce udda numete legeaeternă i ine,ui$a)ilă & ais dhammo sanantano. Un altnume al gra!iei este levita!ia. 8ar cuvântul ?gra!ie@ este

mult mai ,oetic.*ar$umul lemnului de santal, al leandrului şi iasminuluinu pot bura contra !"ntului. l are anumite limitări: nu,oate călători decât ,rin intermediul vântului. 0u estecom,let li)er. ână când nu e;iti 'n li)ertate totală ceva'!i va li,si. 8acă eti su,us legilor materiale atunci eti un,ri$onier. iar dacă aceste legi te&au legat cu un lan!

foarte mare totui rămâi ,ri$onierul lor.Aa stau lucrurile: dacă lan!ul este mai lung ui!i com,letde 'ncisoare. 8e e;em,lu aa&numitele na!iuni & IndiaaEistan Ga,onia Cermania & toate sunt doar nite 'ncisorifoarte vaste. +ncearcă să iei din grani!ele !ării 'n carelocuieti i atunci vei vedea că eti un ,ri$onier 'nsă'ncisoarea este atât de mare 'ncât nu 'i ve$i $idurile 'n

interiorul ei te ,o!i ,lim)a unde doreti. 8ar 'ncearcă sătreci 'n altă 'ncisoare i te vei lovi de limitările 'ncisoriitale.

ână când nu vor dis,ărea toate na!iunile din lumeoamenii vor rămâne nite sclavi umanitatea nu va 9altceva decât o 'ncisoare ,lanetară. <i nu are nici oim,ortan!ă dacă 'ncisoarea este mare sau mică... Kidurile

ei nu sunt 9$ice ci foarte su)tile & ,aa,oarte vi$e...0imeni nu este li)er să meargă unde dorete.A,roa,e 'n toate constitu!iile din lume este garantat

dre,tul la li)era circula!ie dar acestea sunt doar nite

cuvinte. 0imeni nu este li)er. 8acă vrei să vi$ite$i usia '!iva 9 a,roa,e im,osi)il dacă vrei să a5ungi 'n ina nu vei,utea.

0a!iunile au devenit doar nite 'ncisori imense i aa&numi!ii ,oliticieni i ,rim&minitri sunt gardienii. ei care

vor)esc des,re li)ertate nu sunt altceva decât nite,oli!iti.i s,un că ne a,ără ,entru )inele nostru dar de fa,t ei

ne ,ă$esc să nu ,utem scă,a din gearele lor.Un rus era ,e moarte când aude o )ătaie 'n uă.

ătrânul 'ntrea)ă: ?ine este7@> voce foarte gravă 'i răs,unde: ?=oartea.@

ătrânul răsuNă uurat: ?Slavă 8omnului" redeam căeste ,oli!ia secretă.@<i 'n interiorul acestor 'ncisori vaste se aNă 'ncisori

mai mici... celule 'n celule... India este o 'ncisoare foartemare 'n interiorul ei e;istă 'ncisori mai mici: induismulislamismul cretinismul 5ainismul. retinul tre)uie sămeargă la )iserică nu are voie să intre 'n tem,le indusul

este o)ligat să meargă numai la tem,lele induse i nicimăcar să nu se gândească la )iserici. l a fost 'nvă!at icondi!ionat că )iserica nu este un loc religios cretinii aufost 'nvă!a!i că numai )isericile sunt locuri religioase & toatecelelalte religii sunt false i te conduc la rătăcire. <i nu ,o!i9 salvat decât dacă eti cretin. Iar 'n interiorulcretinismului e;istă catolicism ,rotestan!i )a,titi i 'n

interiorul acestora e;istă secte i mai mici.A,oi e;istă 'ncisorile ,olitice: cineva este comunistaltcineva este ca,italist altcineva socialist... i aa maide,arte. Iar când nu eti mul!umit cu ,artidele ,oliticecree$i tot felul de clu)uri i micări... Setea omului de a 9,ri$onier este atât de mare 'ncât el ,ur i sim,lu nu ,oatee;ista ca 9in!ă umană. 0imeni nu este satisfăcut doar cu

9in!a sa.<i 'n loc să ieim din aceste celule noi continuăm să ledecorăm i să le facem să devină din ce 'n ce maiconforta)ile. To!i trăim su) inNuen!a legii gravita!iei i nu

ne ,utem 'm,otrivim vântului & via!a noastră este foartegrosieră. udda s,une: 9i foarte atent & ce faci cu via!ata7 =editea$ă asu,ra ta cum trăieti7

Dar par$umul !irtuţii0ălătoreşte chiar şi împotri!a !"ntului,

*"nă la capătul lumii.udda s,une: +n interiorul 9in!ei tale e;istă o Noaremult mai frumoasă decât toate Norile. Mrumuse!ea ei esteciar li)ertatea ei a)solută. a se ,oate 'm,otrivi vântului.Un om cu adevărat virtuos trăiete 'n li)ertate el nuurmea$ă nici un fel de scri,turi i nici un fel de ,orunci. lnu urmea$ă decât ,ro,ria sa lumină interioară. l trăiete

aa cum 'i dictea$ă inima & este un re)el.8ar udda vor)ete des,re ,arfumul virtu!ii reale i nudes,re aa&$iii ?oameni de caracter@ de aa&numi!iioameni morali i s9n!i Acetia nu sunt li)eri. 8e fa,t,arfumul santalului este mult mai li)er decât aceti aa&numi!i oameni religioi.

i trăiesc doar urmând nite legi create de om. arfumul

Norilor cel ,u!in urmea$ă legile naturii. 8ar aa&$isele,ersoane virtuose urmea$ă legile oamenilor & legi create deoameni or)i stu,i$i ignoran!i legi făcute de oameni carenu tiu ce 'nseamnă tre$irea.

ine a creat aceste legi7 ine a creat constitu!iile7 <icine este res,onsa)il ,entru )unul mers al societă!ii7 0iteor)i care au im,resia că văd doar ,entru că au citit i au

acumulat mai multe informa!ii ei cred că au dre,tul săcomande celorlal!i. )servă&i ,e aa&$iii s9n!i i vei 9 sur,rins" & ei trăiesc 'ntr&o 'ncătuare mult mai mare decât oamenii de rând.

=ai demult un călugăr 5ainist mi&a trimis un mesa5 ,rincare mă informa că dorete să mă vadă. l dorea de mul!i

ani să vină la mine dar mereu a amânat. Acum el se aNa'n ora 'm,reună cu disci,olii săi i a vrut să vină 'ncomună dar disci,olii nu l&au lăsat. e fel de sfânt este celai cărui disci,oli 'i dictea$ă ce să facă7 +nsă aceasta este o

'n!elegere mutuală: ei 'l ascultă i 'l res,ectă ca ,e unadevărat sfânt iar ,entru aceasta el este de acord să facăanumite com,romisuri.

To!i aa&$iii s9n!i i lideri religioi sunt sclavii ,ro,riilorlor disci,oli. ste o lume atât de stu,idă i de ridicolă &

'ntreaga situa!ie este a)surdă. 6a su,rafa!ă sfântul ,are a9 factorul de deci$ie el le dă oamenilor sfaturi 'ndemnuri,orunci. 8ar ,rivete mai 'n ,rofun$ime i vei vedearealitatea & sfântul se conformea$ă disci,olilor icredincioilor lui. <i ei de!in ,uterea deoarece ei te ,otvenera sau renega. 8acă te conforme$i ,re5udecă!ilor iideilor stu,ide ,e care le au acetia atunci ei !i se vor

'ncina altminteri nu vei mai 9 ,rivit ca un sfânt. i te ,otface sfânt sau ,ăcătos & de,inde doar de tine.I&am trimis 5ainistului un mesa5 'n care 'i s,uneam: R?ste

stu,id ridicol" 8e ce tre)uie să '!i 'ntre)i disci,olii7 ineeste conducătorul tu sau ei7@

l mi&a răs,uns: ?8a ai dre,tate dar eu de,ind de ei. 6avârsta mea nu 'i ,ot ,ărăsi deoarece niciodată nu am

lucrat 'n via!a mea. 8e,ind de ei ,entru rană aineadă,ost.@+n!elegi aran5amentul7 Asta este numită s,iritualitate i

de fa,t este doar o afacere"Un om cu adevărat virtuos este li)er i el este atât de

li)er 'ncât se ,oate 'm,otrivi vântului se ,oate revolta'm,otriva societă!ii a trecutului a tuturor conven!iilor. 8e

fa,t ,rin 'nsăi ,re$en!a lui el face aceasta & el 'i a9rmăli)ertatea 'm,otrivindu&se stu,idită!ilor i conven!iilortrecutului.

8atorită acestui lucru i eu sunt condamnat ,este tot 'naceastă !ară i acum 'ncet&'ncet voi 'nce,e să 9ucondamnat i renegat 'n 'ntreaga lume. To!i doresc ca eu sămă conforme$ ideilor generale i să urme$ tot ce este

conven!ional i ortodo;. Atunci vor 9 cu to!ii gata să măvenere$e. <i ciar am ,rimit mesa5e de la indui ,rin caremi se sugera să mă las 'n voia vântului i voi 9 consideratun sfânt. 6e&am răs,uns: ?u nu sunt interesat să devin un

sfânt i nici să 9u venerat. u vreau doar să 9u eu 'nsumi.<i nu voi face nici un fel com,romis cu nimeni & oricine ar 9el.@

Acesta este motivul ,entru care to!i au 'nce,ut să 9e'm,otriva mea. entru fa,tul că nu mă las ,urtat de val ei

se simt foarte 5igni!i. 8ar dacă eti virtuos... i ce estevirtutea7 0u este un caracter cultivat din e;terior. Virtuteaeste ,arfumul medita!iei tocmai de aceea s,un că ea nuare nimic de&a face cu moralitatea i caracterul.

>,rostituată din Ierusalim era ,usă la $id i oameniierau ,regăti!i să o omoare cu ,ietre. Iisus a5unge 'n ultimulmoment i le s,une: ?ine este fără de ,ăcat să ridice

,iatra i să arunce.@ 8eodată din mul!ime 'i face a,ari!iao )ătrânică ridicând deasu,ra ca,ului o ,iatră foarte mare.Iisus se uită la )ătrână i s,une: ?<tii mamă uneori

ciar mă su,eri"@>mul moral ,uritan care are un caracter cultivat este

'ntotdeauna ,regătit... de fa,t singura sa )ucurie estedoar să condamne să distrugă să cruci9ce să trimită cât

mai mul!i oameni 'n iad. l este gata să sufere este gatasă treacă ,rintr&o mie i una de austerită!i doar ,entru ase )ucura de sentimentul de su,erioritate ,entru a ,uteas,une altora: ?To!i sunte!i nite ,ăcătoi doar eu sunt 'ntr&adevăr sfânt.@

Un sfânt adevărat are o calitate com,let dHerită. l nueste moralist el tie să ierte ,entru că i 8umne$eu l&a

iertat atât de mult. l cunoate limitele 9in!elor umanedeoarece i el a suferit datorită acestora. l ,oate 'n!elegei ,oate ierta.

Un moralist nu este niciodată 'n!elegător i nici iertătorel nu ,oate ierta deoarece a trecut ,rin multe ,eniten!e iausterită!i. l i&a cultivat caracterul cu atât de multămuncă i singura lui ,lăcere este să se considere su,erior

altora. um ar ,utea ierta greelile cuiva7 8acă va iertaatunci nu se va ,utea )ucura de călătoria egotică ,e care a,ornit.

Asce!ii sunt cei mai egoiti oameni din lume. ersoanavirtuoasă nu este ascetică.

ovestea este s,usă ciar de udda:+n cei ase ani 'n care a trăit ,rin ,ăduri a ,racticat

multe austerită!i & aceasta era calea tradi!ională de căutare

a adevărului.l i&a torturat cor,ul a ,ostit atât de mult 'ncâtrămăsese ,iele i os. ra atât de sla) 'ncât stomacul i seli,ise de ira s,inării & 'ntre stomac i s,ate nu se mai aNanimic. 8evenise atât de slă)it 'ncât nu a ,utut să treacă,rintr&un râu foarte mic 0iran5ana. iar am fost acolo săvăd acel râu & este a,roa,e un ,ârâu. 8ar udda nu l&a

,utut trece & i nici nu era anotim,ul ,loios. +n acea $iudda a avut o mare revela!ie: ?Am fost atât de violent cumine.@ l avea cinci disci,oli ade,!i ai ascetismului radical.udda devenise un fel de conducător al lor deoarece elera cel mai 'nverunat 'n torturarea cor,ului. +nsă 'n aceaseară udda a decis: ?ste stu,id să 'mi torture$ cor,ul.<i cum 'mi ,ot desco,eri suNetul dacă 'mi cinuiesc tru,ul7

8acă am a5uns să nu ,ot trece nici acest râu micu!0iran5ana cum voi reui să traverse$ vastul ocean al lumii7or,ul are nevoie de rană de aine de 'ngri5ire de,utere i energie astfel 'ncât să ,ot contem,la medita.@

l a renun!at la orice austerită!i i cei cinci disci,oli l&au,ărăsit imediat. i au s,us: ?Cautama a decă$ut din starealui de s9n!enie. 0u mai avem de ce să 'l urmăm.@ i au stat

lângă el doar ,entru că udda urma i acce,ta stilul lorde tortură & erau doar nite masociti. <i ciar a doua $iudda a devenit iluminat. enun!ând la toateausterită!ile eliminând tot ce era inutil i 'i cau$a conNicteinterioare el a devenit atât de linitit i de tăcut 'ncât a,utut vedea clar realitatea. +n tăcerea sa toate tul)urărileau 'ncetat. 8iminea!a soarele răsărea iar udda se 'năl!a

i el 'n 9in!a sa. Atunci a devenit un )udda.Virtutea reală a,are din tăcere din medita!ie i rela;are& nu ,rin efort lu,tă sau conNict.

udda a ,lecat imediat 'n căutarea celor cinci ,rietenii le&a s,us: ?0u vă mai tortura!i inutil. Aceasta nu arenimic de&a face cu s9n!enia. 0u are nimic de&a face cureligia.@ =edita!ia este ,rima i a,oi urmea$ă caracterul.Iar dacă medita!ia 'ncă nu a a,ărut atunci caracterul

cultivat este doar o i,ocri$ie. Aa&$iii oameni care senumesc s9n!i nu sunt altceva decât nite ,refăcu!i i nitei,ocri!i. i s,un ceva dar fac com,let altceva. 6a su,rafa!ăarată un lucru iar 'n 9in!a lor simt un cu totul alt lucru.

reo!ii s9n!ii imamii sunt mult mai urâ!i decât oameniio)inui!i deoarece ei sunt mai divi$a!i. i au re,rimat atâtde multe 'ncât contientul i incontientul lor s&au ru,t

com,let unul de celălalt. i ,redică un lucru dar ,racticăcu totul altceva. uritatea i s9n!enia lor nu sunt decâtnite măti.

Acetia nu sunt oameni virtuoi. udda nu vor)etedes,re o astfel de virtute ci des,re virtutea care 'nNoretedin medita!ie. <i udda insistă foarte mult asu,ramedita!iei & dh@ana.

Aceasta este contri)u!ia sa fundamentală adusă lumii.Atitudinea sa fundamentală este să te a5ute să te centre$ii atunci circumferin!a '!i va 9 ,lină de lumină.

reo!ii s,un că mai 'ntâi tre)uie să ,ractici caracterul ia,oi centrul 9in!ei se va transforma. ste un non&sens.entrul nu ,oate urma niciodată circumferin!a & esteim,osi)il. 8ar circumferin!a va urma 'ntotdeauna centrul.

Transformă&!i centrul i nu '!i face gri5i des,re ,eriferie.=edita!ia tre)uie să 9e ,rima i totul va urma de la sine.Iisus s,une: ?ăuta!i mai 'ntâi 'm,ără!ia lui 8umne$eu i

vi se va da totul.@eea ce s,une Iisus ,rin ?'m,ără!ia lui 8umne$eu@

udda 'n!elege ?medita!ie@. uvintele lui udda suntmult mai tiin!i9ce decât cele folosite de Iisus Iisus este

mult mai ,oetic decât udda. Iisus vor)ete 'n ,ara)oleudda folosete un lim)a5 mai logic mai matematic. leste un om care nu s,une ceva care să ,oată 9răstălmăcit. l nu vrea să folosească ,oe$ia deoarece

,oe$ia este vagă i ,oate 9 inter,retată 'n multe moduri. lvor)ete ca un matematician astfel 'ncât 9ecare cuvânt alsău să ai)ă o conota!ie ,recisă.

... par$umul !irtuţii călătoreşte chiar şi împotri!a!"ntului, p"nă la capătul lumii.

)ai presus dec"t par$umul lemnului de santal, Al leandrului, al lotusului albastru şi al iasminului2ste cel al !irtuţii;arfumul Norilor este foarte su)til dar 'n com,ara!ie cu

,arfumul virtu!ii este foarte grosier. Virtutea are un ,arfumcare călătorete 'n cele mai 'nde,ărtate col!uri ale lumii.

8e e;em,lu aici au venit oameni din toate ,ăr!ile lumii

unii ciar netiind ce caută aici dar ceva i&a atras o for!ănecunoscută le&a ,ătruns 'n inimă i i&a 'ndemnat să a5ungălângă mine. Uneori ciar 'm,otriva dorin!ei lor. =intea les,unea: ?0u ,leca" 0u ai ce să cau!i acolo.@ 8ar totui aua5uns aici au sim!it ,arfumul & un ,arfum invi$i)il.

ricine se aNă 'n căutarea

adevărului va a5unge lângă mine. ste ceva ire$isti)il. <iaa s&a 'ntâm,lat 'n toate tim,urile. =ii de oameni au a5uns'n ,rea5ma lui udda mii de căutători au călătorit s,re=aavira s,re 6ao T$u s,re Karatustra & ,entru nici unmotiv anume deoarece tot ce s,uneau ei ,utea 9 citit i 'nscri,turi.

eea ce s,un eu ,oate 9 citit de oricine 'n agavad

Cita in i)lie 'n oran 'n 8amma,ada 'n U,anisade 'nTao Te ing & dar ,arfumul nu ,oate 9 sim!it 'n scri,turi.Acestea sunt nite Nori uscate.

le tre)uie să 9e readuse la via!ă de un )uddaaltminteri nu ,ot emana nici un ,arfum.

Acesta este i motivul ,entru care vor)esc des,re8amma,ada agavad Cita i)lie & le a5ut să res,ire din

nou le revitali$e$. +mi 'ndre,t ,arfumul asu,ra tru,ului lor.8e aceea un cretin adevărat un iu)itor al lui Bristos ,rincuvintele mele va sim!i că 'i vor)ete Bristos. Sau un



)udist adevărat ,rin cuvintele mele 'l va au$i ciar ,eudda vor)indu&i & 'ntr&un lim)a5 al secolului [[.

)ai presus dec"t par$umul lemnului de santal, alleandrului, al lotusului albastru şi al iasminului este cel al!irtuţii; ste atât de su)til 'ncât ,oate călători 'm,otriva

vântului ,oate de,ăi toate legile se ,oate ridica 'n ceruri'n ,o9da legii gravita!iei.)ireasma lemnului de santal sau a leandruluiNu călătoreşte prea departe.Dar par$umul !irtuţii'e înalţă în ceruri.arfumul unei Nori nu ,oate călători ,rea de,arte. l

este 9nit i nu ,oate 9in!a decât ,entru ,u!in tim,. 8ar,arfumul unui )udda este in9nit i ,oate călători 'n toatecol!urile universului & el este dincolo de tim, i s,a!iu. 8efa,t el va continua să 9in!e$e ciar i du,ă dis,ari!iacor,ului 9$ic.

or,ul unui )udda ,oate să nu mai e;iste 'n ,lan 9$icdar ,arfumul său va 9 sim!it tim, de secole i ciar milenii

de cei care sunt 'ntr&adevăr rece,tivi i sen$itivi. ste,osi)il să 9i un contem,oran al lui udda ciar acum.iar 'n acest moment este ,osi)ilă comuniunea icomunicarea cu Iisus. Mloarea nu mai e;istă 'nsă ,arfumulsău a devenit ,arte din univers & co,acii l&au a)sor)it noriii vânturile l&au asimilat. Iisus nu mai e;istă 'n cor, 9$icdar Iisus a devenit universal. 8acă tii cum să )ei din

universal dacă tii cum să intri 'n contact cu universalulatunci vei vedea că to!i )udda sunt vii i contem,orani.Acesta este i efortul meu: să 'i aduc 'n momentul

,re$ent ,e Iisus ,e udda ,e Karatustra ,e 6ao T$u.8in moment ce ,o!i 9 contem,oran al acestor măre!e 9in!ereali$ate ce rost mai are să te limite$i la a 9 contem,orancu lumea o)inuită7 e sens are să continui să trăieti 'n

,rea5ma vecinilor 'ncii 'n celulele lor când ,o!i 9 un vecincu Cautama udda78a este ,osi)il & ,rin transcenderea tim,ului i

s,a!iului. Iar 'n medita!ie ,o!i reali$a acest lucru. +n

medita!ie nu mai tii unde eti nu niai cunoti tim,ul i nicis,a!iul & ,ur i sim,lu e;iti.

+n acest moment când doar e;iti udda este lângătine de fa,t eti 'ncon5urat de to!i ilumina!ii din toatetim,urile.

entru ,rima oară vei trăi o via!ă ,lină de semni9ca!ie.ste ,osi)il deoarece ,arfumul for este etern nu ,oatedis,ărea.

<i atunci toate scri,turile devin vii ,entru tine. itindi)lia nu citeti doar o sim,lă carte ci =oise '!i va vor)idirect Iisus va sta ciar 'n fa!a ta.

Dorinţa nu a/une niciodată în calea

8amenilor !irtuoşi şi tre/i.'trălucirea lor îi menţine liberi.8orin!a 'nseamnă lăcomie nemul!umire nerecunotin!ă

fa!ă de cli,a ,re$entă de aceea '!i 'ndre,!i aten!ia s,reviitor. Kiua de astă$i '!i este goală i sim!i că nu ,o!i trăidecât cu s,eran!a $ilei de mâine. ine tie ,oate că mâinese va 'ntâm,la ceva i vei 9 fericit. 8ar $iua de mâine nu '!i

,oate aduce decât moarte.8orin!ele nu sunt niciodată 'm,linite. Stă 'n naturalucrurilor ca ele să nu ,oate 9 reali$ate. > ,ersoană trea$ă,rivete direct 'n mintea doritoare i 'nce,e să râdă. =inteacare dorete este cea mai stu,idă minte deoarece doreteceva care nu ,oate 9 reali$at. 8orin!a nu este altcevadecât o amăgire. Aa cum nu ,o!i scoate ulei din nisi, la

fel este i cu dorin!a & nu ,o!i reali$a nimic cu ea.8orin!a te !ine ocu,at & evident acesta este unicul ei!el: doar '!i ,romite i te face să s,eri la in9nit. 8orin!a este,recum un ,olitician care '!i s,une: ?Atea,tă & du,ă cinciani totul va 9 )ine. 8oar cinci ani i lumea va deveni un,aradis.@ Iar ,oliticienii s,un acest lucru de mii de ani iumanitatea este atât de neinteligentă 'ncât continuă să 'i

creadă ,e ,oliticieni. a doar 'i scim)ă ,e ,oliticieni 'ntreei de aceea e;istă 'ntotdeauna două sau mai multe ,artide,olitice.

Un ,artid rămâne la ,utere ,atru sau cinci ani i 'n totacest răstim, ,romite o mul!ime de lucruri. Iar cândoamenii au devenit sătui de cuvintele goale ale,oliticienilor 'nce, să 'i 'ndre,te ocii s,re celălalt ,artidi 'l aduc ,e acesta la ,utere. A,oi du,ă al!i cinci ani ,ână

când i acest ,artid scade 'n ocii oamenilor ,rimul ,artid'nce,e să 'i reca,ete credi)ilitatea i revine la ,utere.=emoria oamenilor este atât de sla)ă 'ncât ,oliticienii 'i,ot amăgi cum doresc.

8orin!a este un ,olitician. > dorin!ă te !ine ocu,at tim,de câ!iva ani a,oi du,ă ce nu ai o)!inut nimic altcevadecât frustrare '!i 'ndre,!i aten!ia s,re altă dorin!ă. Intri ,e

mâna altui ,olitician. +nainte ai alergat du,ă )ani du,ă ceai o)osit 'nce,i să cau!i ,utere i faimă.8orin!a este atât de 'nelătoare i amăgitoare 'ncât

,oate 'm)răca i forme religioase. ste ,regătită să ,oarteorice mască. a te va face să gândeti că du,ă moarte tevor ate,ta tot felul de ,lăceri i de )ucurii 'n ,aradis... veista su) un co,ac al dorin!elor i te vei gândi la tot ce vrei.

8ar ce '!i vei ,utea dori7 8orin!ele sunt 'ntotdeaunastu,ide deoarece ele a,ar din minte. e ,lăceri vei căuta7+nci,uie&!i că ai a5uns 'n ,aradis: ce vei face acolo7 Vei'nce,e să '!i doreti un ,alat o maină femei sau )ăr)a!i...ce altceva7 Aceleai lucruri" <i vei o)!ine aceleai frustrări.

Dorinţa nu a/une niciodată în calea oamenilor !irtuoşişi tre/i. udda s,une: un om cu adevărat virtuos este

acela care a devenit ,erfect contient de calitateaamăgitoare a dorin!elor i astfel dorin!a nu 'i mai,ătrunde niciodată 'n minte. Singura cale ,rin care ,o!irămâne fără dorin!e este medita!ia aten!iacontienti$area. Aten!ia creea$ă 'n tine o lumină i 'n acealumină 'ntunericul dorin!ei nu ,oate ,ătrunde.

'trălucirea lor îi menţine liberi. ând eti atent i

contient 'n 9in!a ta a,are o lumino$itate o inteligen!ăremarca)ilă. >mul o)inuit trăiete 'n stu,iditate. +nmomentul 'n care ai devenit acordat medita!iei atunci '!ia,are o inteligen!ă care nu se mai ,oate lăsa ,ăcălită de

dorin!ă. +n acea inteligen!ă ,entru ,rima dată vei 'nce,esă 'n!elegi lucrurile aa cum sunt. +n mod normal'n!elegerea omului o)inuit este doar o ne'n!elegere. oatecre$i că eti foarte inteligent dar numai oamenii stu,i$igândesc că sunt inteligen!i. Inteligen!a 'n sine este c,m,let

incontientă de ea 'nsăi. a func!ionea$ă ,erfect dar fărăsă cree$e un ego fără să dea natere unui sentiment desu,erioritate. ste foarte umilă i sim,lă.

>mul o)inuit nu ,oate 'n!elege nimic din ce 'i a,are 'nvia!ă. l citete i)lia i crede că a 'n!eles&o. 0ici disci,oliifoarte a,ro,ia!i ai lui Iisus nu l&au 'n!eles. <i re,et Iisus afost unul dintre cei mai ginioniti =aetri din câ!i au

e;istat & nu doar ,entru că a fost cruci9cat i a avut numaitrei ani 'n care să 'i dăruiască mesa5ul ci ,entru că a avutlângă el oameni neinteligen!i.

+n $iua 'n care Iisus a fost ,rins i to!i tiau că a fosttrădat de Iuda Iisus i&a 'ntre)at disci,olii: ?Ave!i ceva sămă 'ntre)a!i7 8acă ave!i atunci 'ntre)a!i acum ,entru cănu voi mai 9 mult tim, lângă voi.@ <i tii ce au 'ntre)at ei7

0umai tâm,enii i stu,idită!i & cine va sta 'n drea,ta lui8umne$eu cine va 9 mai mare 'n ,aradis" Iisus cusiguran!ă că tre)uie să 9 ,lâns de durere. +n inima sa a'nce,ut să se roage aa cum a facut&o i mai târ$iu ,ecruce: ?Tată iartă&i ,entru că ei nu tiu ce să 'ntre)e.@

8isci,olii săi l&au 'ntre)at: ?=aestre am vrea să aNămcâteva lucruri. +n 'm,ără!ia lui 8umne$eu des,re care ai

vor)it atât de mult este cert că tu vei sta la drea,ta8omnului dar cine va sta 'n drea,ta ta7 8intre noi to!icine va 9 al doilea du,ă tine7 are va 9 ieraria7@

=aestrul lor urma să 9e 'ncis i cruci9cat iar ei erauinteresa!i de ieraria din ,aradis. e stu,iditate" =ă mircum de i&au acce,tat ,o$i!ia lui Iisus" uteau foarte )ine săo ,ună la 'ndoială i ,e aceasta" i au s,us: ?8a suntem

de acord că tu vei sta 'n drea,ta lui 8umne$eu dar cine va9 al doilea du,ă tine7 8ar al treilea7 Vrem să tim clar"@Aceasta este mintea am)i!ioasă mintea ,lină de dorin!e

& ea nu l&a 'n!eles deloc ,e Iisus. <i se s,une că 'n

momentul 'n care a au$it aceste 'ntre)ări Iisus a că$ut 'ngenunci i a 'nce,ut să se roage. 0imeni nu a tiut la ce s&a rugat dar eu sunt convins că a s,us: ?8oamne iartă&i ,eaceti oameni ,entru că ei nu tiu nici măcar ce să'ntre)e.@ l a ,lâns când a vă$ut că ,ână i cei mai

a,ro,ia!i disci,oli ai săi nu au 'n!eles mai nimic. +ntreagavia!ă el le&a s,us să nu dorească să nu 9e am)i!ioi. l le&as,us mereu: ?ei care sunt ,rimii 'n această lume vor 9ultimii 'n 'm,ără!ia Tatălui meu iar cei care vor 9 ultimiiaici vor 9 ,rimii dincolo.@ +nsă ei nu au 'n!eles nimic dinvor)ele sale.

+n!elegerea greită este inevita)ilă deoarece mintea

omului o)inuit este surdă. +n tim, ce vor)eti 9i atent ivei vedea că nimeni nu ascultă & to!i doar se ,refac căascultă. > mie i unul de gânduri le trec ,rin minte de fa,tei nici măcar nu sunt ,re$en!i lângă tine. +n tim, ce se aNă'n oona de fa,t se aNă 'n ei5ing. >amenii sunt foarteciuda!i" <i ei ascultă 'ntotdeauna doar cuvintele niciodată'n!elesul mesa5ul acestora & cum ar ,utea să 'n!eleagă7

uvintele ,ot 9 ascultate de minte esen!a lor ,oate 9,rimită doar de inimă. 0imeni nu tie să asculte cu inimaiar a asculta ,rin inimă 'nseamnă a 9 disci,ol a asculta,rin inimă 'nseamnă 'ncredere iu)ire dăruire iar 'n 9nalem,atie. Un disci,ol devine una cu maestrul & el audecuvintele maestrului ciar 'nainte ca acesta să le rostească.l ,rimete ,arfumul invi$i)il al 9in!ei maestrului.

Invi$i)ilul ,oate 9 ,rins numai 'n ,lasa inimii.8oar a crede or)ete 'n cineva nu '!i transformă via!a.Aici nu este vor)a des,re a urma sau a crede or)ete estevor)a de a&l 'n!elege ,e cel care este trea$ de a trăidescis 'n ,re$en!a lui de a 9 rece,tiv & iar ,rin această'n!elegere a inimii imediat se ,roduce transformarea.

ând ca,ul 'n!elege el va 'ntre)a: ?8ar cum7 8a aa

este dar cum ,ot a5unge la aceasta7@ Oine minte aceastădiferen!ă: 'n minte cunoaterea i ac!iunea sunt douălucruri diferite 'n inimă cunoaterea este ac!iune.



Socrate s,une: cunoaterea este virtute & i nici el nu afost 'n!eles. 0ici măcar disci,olii săi laton i Aristotel nul&au 'n!eles corect. rin 'n!elegere Socrate 'n!elege virtutedeoarece a 'n!elege 'nseamnă a asculta clar.

8e e;em,lu '!i s,un: ?Uite aceasta este o uă i o ,o!i

folosi ,entru a iei din cameră. 0u mai 'ncerca să iei ,rin$id. 0u te&ai săturat de cât te&ai lovit7@ Tu ce vei face7 8acămă vei 9 ascultat clar atunci vei 9 'n!eles i vei trece laac!iune. +nsă dacă 'mi vei s,une: ?8a 'n!eleg ,erfect darcum ,ot iei ,rin uă7@ & asta arată că tu ai ascultat doarcu mintea. 0umai ca,ul ,oate 'ntre)a ?cum7@ =intea ,une'ntotdeauna 'ntre)ări care ,ar foarte ,ertinente la

su,rafa!ă dar sunt a)solut ridicole. Inima nu 'ntrea)ăniciodată & ea ascultă i ac!ionea$ă. Ascultarea i ac!iuneasunt una 'n inimă iu)irea cunoate i ac!ionea$ăinstantaneu. Inima are o inteligen!ă a ei. =intea esteintelectuală inima este inteligentă.

0"t de $rumos creşte lotusul1n murdăria de pe marinea drumului.

*ar$umul său pur înc"nt"ndu-ţi inima. Oine minte ascultă cu inima. 8acă inima este 'ncântatăde ceva atunci ,o!i 9 sigur că via!a '!i este transformatăcontiin!a '!i devine mai clară inteligen!a '!i este eli)erată.

0"t de $rumos creşte lotusul în murdăria de pe marineadrumului. uvântul folosit de udda ,entru lotus estepan6a$ este unul dintre cele mai frumoase cuvinte & el

'nseamnă ?ceva care se nate din murdărie@. 6otusul esteunul dintre cele mai miraculoase fenomene din e;isten!ătocmai de aceea el a fost ales de orientali ca sim)ol altransformării s,irituale. udda este re,re$entat stând ,eun lotus Visnu stă i el ,e un lotus. 8e ce lotusul78eoarece el re,re$intă o transformare o metamorfo$ă.0oroiul este murdar 'nsă din el a,are frumuse!ea lotusului.

udda s,une: via!a o)inuită este doar un noroimurdar & dar 'n ea este ascunsă ,osi)ilitatea a,ari!ieilotusului. =urdăria ,oate 9 transformată. Se;ul ,oate 9transformat 'n samadi. Muria ,oate deveni com,asiune.

Ura ,oate deveni iu)ire. Tot ce arată negativ i urât ,oate 9transformat. =intea ,oate 9 golită i transformată i atunciea devine o mu$ică celestă.

rmeaă-l pe cel trea 3i printre orbi

<umina înţelepciunii tale5a străluci !eşnic pur.8ar singura ,osi)ilitate ,rin care ,o!i iei din această

mi$erie este a,ro,ierea de o 9in!ă trea$ă. +n ,re$ent eticom,let adormit doar cineva care este trea$ te ,oate tre$ite ,oate a5uta să sca,i din acest somn.

Curd5ieH o)inuia să s,ună: ?8acă te aNi 'n 'ncisoare

doar cineva din afara 'ncisorii te ,oate a5uta ,oate aran5asă evade$i altminteri '!i va 9 im,osi)il să sca,i.@ Iaroamenii sunt atât de i,noti$a!i 'ncât au a5uns să creadă că'ncisoarea 'n care trăiesc este căminul lor. i nici nu o maiconsideră 'ncisoare. Astfel 'ntreaga lor via!ă nu facaltceva decât să 'i decore$e celulele i să le com,are cualtele care sunt mai urâte i mai 'ntunecate. To!i trăiesc 'n

'ncisoare.8oar cineva care este li)er care a fost cândva 'ncisdar care acum este li)er te ,oate a5uta să sca,i din celula'n care trăieti. l te ,oate a5uta să devii contient derealitate te ,oate dei,noti$a decondi!iona. l areli)ertate de micare i ,oate a5unge la tine ,rintr&o mie iuna de ,osi)ilită!i.

8ar singura s,eran!ă este să a5ungi 'n contact cu oastfel de 9in!ă. el care este eli)erat este numit saturu &=aestru. 8acă se 'ntâm,lă să găseti un =aestru atunci nu,ierde această oca$ie & dăruiete&te lui 'm)i)ă&te cu,re$en!a lui ,ermite&i ,arfumului lui să '!i ,ătrundă 'ninimă i nu va 9 de,arte $iua când te vei tre$i i tu veideveni un )udda.

ontinuă să '!i aminteti: ,ână când nu devii un )uddavia!a '!i este o ,ierdere de tim,. 8oar când eti un )uddavia!a va avea o gra!ie a,arte o frumuse!e o inteligen!ă osemni9ca!ie i o )inecuvântare e;traordinară.

!H& A$TA E$TE 1

!& "reaiu+ite Mae,tre- 4nt.tdeauna ai ,pu, căma.ritatea lucruril.r =i ,tăril.r ,unt d.uă etremeale unui ,ingur 3en.men& A,ta 4n,eamnă că ura e,tep.lul .pu, al iu+irii& Atunci 4n,eamnă că p.<i ,ăură=ti la 3el de u=.r cum iu+e=ti8 Iu+irea e,teminunată& Ura e,te at0t de ur0tă- dar t.tu=i apare =iea&

Kareen iu)irea este starea naturală a contiin!ei. 0ueste nici uoară i nici di9cilă. Aceste cuvinte nu i se ,ot

a,lica. Iu)irea nu este un efort de aceea nu ,oate 9uoară sau di9cilă. ste ,recum res,ira!ia"

Iu)irea este ciar 9in!a ta... dar această iu)ire a devenita,roa,e im,osi)ilă. Societatea nu 'i ,ermite să semanifeste. Societatea te condi!ionea$ă atât de mult 'ncâtnu mai ,o!i face altceva decât să urăti. Atunci ura esteuoară i iu)irea este nu doar di9cilă ci im,osi)ilă. >mul a

devenit distorsionat. +nsă nu ,utea 9 transformat 'ntr&unsclav decât ,rin această distorsionare i tul)urare a 9in!ei.oliticienii i ,reo!ii au cons,irat 'm,otriva omului tim, demilenii. i au transformat umanitatea 'n nite sclavi. i audistrus cea mai mică ,osi)ilitate de re)eliune & iar iu)ireaeste re)eliune deoarece iu)irea nu ascultă decât ceea ce 'is,une inima.

Iu)irea este ,ericuloasă deoarece ea te transformă 'ntr&o9in!ă individuală iar )iserica i statul nu ,ermit a,ari!iaoamenilor individuali. i nu vor să vadă 9in!e umane &doresc să controle$e nite turme de oi. i vor ca oamenii săarate ca nite 9in!e umane dar ale căror suNete au fostatât de distruse 'ncât sunt a,roa,e ire,ara)ile.

<i singura modalitate ,rin care ,o!i distruge un om estesă 'i aniile$i s,ontaneitatea iu)irii. ând oamenii vor iu)ina!iunile nu vor mai e;ista na!iunile e;istă doar ,rin ură.Indienii 'i urăsc ,e ,aEistane$i ,aEistane$ii 'i urăsc ,e

indieni & aceste două !ări nu ,ot e;ista decât ,rin ură. +niu)ire grani!ele se vor di$olva i cine se va mai consideracretin i cine evreu sau indus7 ând a,are iu)ireareligiile vor lua sfârit.

ând va 9in!a iu)irea atunci cine se va mai duce la

tem,lu7 entru ce7 >mul se aNă 'n căutarea lui 8umne$eu,entru că 'i li,sete iu)irea. 8umne$eu nu este altcevadecât un su)stituent ,entru iu)irea care li,sete. 8atorităfa,tului că nu eti )eati9c nu eti linitit i e;tatic acestaeste motivul ,entru care 'l cau!i ,e 8umne$eu &altminteride ce să te o)oseti să o faci7

8acă via!a '!i este un dans atunci de5a 'l cunoti ,e

8umne$eu inima ,lină de iu)ire este 8umne$eu. 0u estenevoie de nici o căutare nu este nevoie de nici o rugăciunei de nici un fel de ,reo!i i tem,le.

reo!ii i ,oliticienii sunt dumanii umanită!ii. i se aNă'n strânsă legătură deoarece ,reo!ii vor să domine suNetuloamenilor iar ,oliticienii cor,ul lor. Iar secretul esteacelai: distruge iu)irea. Atunci un om va deveni o

e;isten!ă li,sită de orice su)stan!ă. Atunci vei ,utea faceorice doreti cu 9in!ele umane deoarece nimeni nu se va'm,otrivi nimeni nu va avea cura5 să s,ună ceva.

Iu)irea dă cura5 i 'nde,ărtea$ă orice temere & iaro,resorii se )a$ea$ă tocmai ,e temeri i frică. i creea$ă 'nom o mie i una de temeri. 6a su,rafa!ă to!i 'i ,ăstrea$ă oanumită fa!adă dar adânc 'n interior e;istă straturi&straturi

de temeri.Un om ,lin de temeri nu ,oate decât să urască & uraeste re$ultatul natural al fricii. Un om fricos va 9 ,lin defurie i va 9 'm,otriva vie!ii. entru el moartea ,are a 9 ostare de rela;are. >mul fricos este sinuciga i neagă via!a.entru el via!a este ceva ,ericulos deoarece a trăi'nseamnă a iu)i & cum ai ,utea trăi altfel7 Aa cum tru,ul

are nevoie să res,ire ,entru a trăi suNetul are nevoie deiu)ire. <i iu)irea oamenilor este com,let otrăvită.entru a ,utea otrăvi energia iu)irii ei au creat o

divi$are 'n om. Au creat 'n interiorul 9in!ei umane un



adevărat ră$)oi civil. Iar 'n acest conNict '!i vei disi,a'ntreaga energie de aceea via!a '!i este li,sită de vitalitatei de )ucurie. a nu a)undă 'n energie a devenit com,letinsi,idă neinteligentă inertă.

Iu)irea ascute inteligen!a frica o amor!ete o

'ndo)itocete. ine dorete ca omul să 9e inteligent7 usiguran!ă nu cei care de!in ,uterea. um ar ,utea sădorească aa ceva7 i vor ca oamenii să rămână stu,i$i imediocri ,entru că altminteri vor 'n!elege strategia i 5oculde dominare al ,oliticienilor i ,reo!ilor. +n ceea ce ,rivetemunca ei atea,tă e9cien!ă din ,artea su,uilor dar nuinteligen!ă acesta este i motivul ,entru care umanitatea

trăiete la minimul ,oten!ialului ei.>amenii de tiin!ă s,un că omul o)inuit 'i folosetedoar # W din ,oten!ialul inteligen!ei sale. 8acă un om derând folosete doar atât atunci cât folosesc ,ersoanelefoarte talentate geniile7 e ,o!i s,une des,re un insteinun =o$art un eetoven7 Sercetătorii sus!in că nici ei nufolosesc decât 1/ W din ca,acitatea creierului & sau cel

mult 1# W. Imaginea$ă&!i o lume 'n care 9ecare 'ifolosete integral ,oten!ialul ,e care 'l are... atunci $eii ar 9invidioi ,e această ,lanetă.

Atunci ământul va 9 un ,aradis râvnit de toate 9in!eleceleste. 8ar acum este un iad.

Kareen tu s,ui că tre)uie să 9e mai uor să iu)etidecât să urăti. ând un om este lăsat li)er fără să 'i 9e

)ăgate ,e gât tot felul de otrăvuri atunci nu ar avea nici o,ro)lemă. l va iu)i va trăi 'n iu)ire. ste ca i cum un râu:nu ,oate curge decât 'n 5os sau cum a)urul nu se ,oateridica decât 'n sus & ,ăsările cântă ,lantele 'nNorescsoarele strălucete. Totul va 9 natural i s,ontan"

8ar omul nu este lăsat 'n ,ace. Imediat ce se nate unco,il o,resorii sunt ,regăti!i să sară asu,ra lui ,entru a&i

distruge energiile i a&i distrage aten!ia astfel 'ncât să nudevină niciodată contient de fa,tul că duce o via!ă falsăcă trăiete e;act aa cum nu a fost menit i că: acesta nueste suNetul lui real. Asta este motivul ,entru care milioane

de oameni suferă & deoarece ei simt 'n adâncul 9in!ei lor căau fost deruta!i i devia!i simt că ceva nu este 'n regulă...

Iu)irea este foarte facilă dacă unui co,il i se ,ermite săcrească li)er dacă este a5utat să se maturi$e$e 'n modnatural & ,e calea legii dhamma. ând un co,il este a5utat

să trăiască 'n armonie cu natura i cu el 'nsui când estes,ri5init i 'ndemnat să 9e el 'nsui o lumină ,entru el'nsui atunci iu)irea este foarte sim,lă. ur i sim,lu va 9iu)itor"

Ura va 9 a,roa,e im,osi)ilă deoarece 'nainte de a,utea ur' ,e cineva mai 'ntâi tre)uie să '!i 9e creată ootravă 'n 9in!ă. 0u ,o!i dărui ceva cuiva decât dacă de!ii

ceva. o!i ur' doar când eti ,lin de ură. Iar a 9 ,lin de ură'nseamnă a trăi 'n iad. <i nu ,o!i 9 ,lin de ură decât dacăte răneti singur. +nainte de a răni ,e altcineva mai 'ntâitre)uie să te răneti ,e tine. ste foarte lim,ede: 'nainte dea ,utea ur' tre)uie să treci ,rin suferin!ă i durere. Iarcelălalt ,oate că nu '!i va acce,ta deloc ura o ,oateres,inge. Acesta ,oate 9 un )udda & el doar va râde. Te va

ierta dar nu va reac!iona. <i nu vei ,utea să 'l răneti dacănu reac!ionea$ă. +n fa!a lui te vei sim!i com,letne,utincios.

8eci nu este nea,ărat aa că celălalt va 9 rănit. 8ar unlucru este sigur: dacă urăti ,e cineva mai 'ntâi tre)uie să'!i răneti suNetul tre)uie să 9i atât de ,lin de otravă 'ncâtsă o ,o!i arunca asu,ra altora.

Ura este com,let ne&naturală. Iu)irea este o stare desănătate ura este o )oală. oala a,are doar când ,ier$icalea naturală când nu mai eti 'n armonie cu e;isten!acu 9in!a ta interioară & atunci eti )olnav ,siologic is,iritual. Ura este doar un sim)ol al )olii iar iu)irea estesemnul sănătă!ii al s9n!eniei i unită!ii.

Kareen iu)irea ar tre)ui să 9e unul dintre cele mai

naturale lucruri dar nu este. 8im,otrivă a devenit unuldintre cele mai di9cile lucruri & a,roa,e im,osi)il.Ura a,are foarte uor deoarece omul a fost ,regătit

antrenat ,entru ură. 8e e;em,lu a 9 indus 'nseamnă a 9

,lin de ură fa!ă de musulmani cretini evrei a 9 cretin'nseamnă a 9 ,lin de ură fa!ă de celelalte religii. A 9na!ionalist 'nseamnă a 9 ,lin de ură fa!ă de alte na!iuni.

>mul nu cunoate decât o fa!etă a iu)irii: ura fa!ă deal!ii. +!i ară!i iu)irea fa!ă de !ara ta când urăti celelalte !ări

i ară!i că '!i iu)eti )iserica doar 'n momentul 'n careurăti celelalte )iserici. >mul trăiete 'n aos"Aceste aa&$ise religii continuă să vor)ească des,re

iu)ire i tot ce fac 'n lume este să cree$e din ce 'n ce maimultă ură. retinii vor)esc des,re iu)ire dar au creat sutede ră$)oaie i cruciade 'n numele lui 8umne$eu.=usulmanii au dat natere la ră$)oaiele s9nte 5iad.

Binduii vor)esc des,re iu)ire 'nsă ,rivete 'n scri,turilelor & sunt ,line de ură fa!ă de celelalte religii. itete&icartea lui 8aFanand SatFart raEas i 'n 9ecare ,agină'n 9ecare ,ro,o$i!ie vei găsi numai ură. Iar astfel de căr!isunt considerate s,irituale.

<i acce,tăm cu to!ii acest nonsens" +l acce,tăm fără nicio crâcnire deoarece am fost condi!iona!i să acce,tăm

astfel de lucruri am fost 'nvă!a!i că aa stau lucrurile. 8arastfel nu facem altceva decât să ne negăm naturainterioară.

> călugări!ă se confesa maicii stare!e. Memeia ,lângea isus,ina: ?Am comis un ,ăcat & de neiertat. Aseară a intrat'n camera mea un )ăr)at. u eram com,let singură. =i&a,us un ,istol la tâm,lă i nu am avut ce face. =i&a s,us că

dacă nu fac dragoste cu el mă omoară. Acum sunt,ierdută" Via!a 'mi este distrusă"@=aica stare!ă a s,us: ?0u 9 atât de tul)urată &

com,asiunea lui 8umne$eu este in9nită. <i se s,une 'nscri,turi că omul ,oate face orice ,entru a&i asigurasu,ravie!uirea & cu e;ce,!ia scui,ării ,e i)lie. 0u te'ngri5ora & i tu ai fost for!ată să '!i asiguri su,ravie!uirea.

ti iertată"@8ar călugări!a ,lângea 'n continuare: ?0u sunt ,ierdută"0u am cum să 9u iertată"@

=aica stare!ă o 'ntrea)ă: ?8e ce7@

deoarece co,ilul va asocia )oala cu aten!ia acordată... 'i va,lăcea ca to!i să 9e gri5ulii cu el să 'i ofere cadouri să 'ifacă toate ,lăcerile... Va deveni ataat de starea de a 9)olnav i dacă se 'ntâm,lă acest lucru atunci 'i va 9im,osi)il să 9e sănătos. 0ici un medicament nu 'l ,oate

a5uta.goul se simte )ine când urăte. l nu ,oate e;istadecât 'n ură deoarece aa se simte su,erior simte că areo anumită identitate. +n iu)ire egoul dis,are i nu te maisim!i deloc se,arat & iu)irea te a5ută să te di$olvi 'n ceilal!i.ste o conto,ire i o uniune.

8acă eti ,rea ataat de ego atunci ura devine foarte

uoară i iu)irea devine di9cilă. Mii foarte atent: ura esteum)ra egoului. entru a iu)i ai nevoie să sacri9ci egoul.8oar acela care este ca,a)il să devină un nimeni ,oateiu)i.

Kareen dacă eti atent vei vedea că iu)irea este foarteuoară iar ura este im,osi)ilă. <i 'n $iua 'n care iu)irea adevenit naturală atunci ai a5uns acasă. 0u mai ai unde să

te 'ndre,!i & 8umne$eu este 'n tine.A 9 a)solut natural este tot ce este necesar ,entru a&ldesco,eri ,e 8umne$eu.

2& "reaiu+ite Mae,trece e,te8

ra)ati 'n e;isten!ă sunt doar două ti,uri de lucruri:unul care ,oate 9 e;,licat i altul care ,oate 9 doare;,erimentat. 6ucrurile care ,ot 9 e;,licate sunt )analenu au nici o valoare intrinsecă. ele care au cu adevăratvaloare sunt lucrurile care nu ,ot 9 e;,licate.

8e e;em,lu se;ul ,oate 9 e;,licat iu)irea nu ,oate 9e;,licată. 8e aceea se;ul a devenit o comoditate & unlucru care ,oate 9 cum,ărat i vândut. Iu)irea nu este ocomoditate. Se;ul ,oate 9 e;,licat ,entru că el face ,artedin 9$iologie. Iu)irea nu ,oate 9 e;,licată & ea este ,artedin misterul tău interior.

ână când se;ul nu este elevat i nu devine iu)ire nu vaavea nimic sacru 'n el. ând se;ul a devenit iu)ire atunci,ătrunde 'ntr&o altă dimensiune & aceea a miraculosului imisterio$ită!ii. Acum el este sacru i religios.

<i e;istă o dimensiune su,erioară iu)irii & eu o numesc

rugăciune &care este a)solut ine;,lica)ilă inde9ni)ilă. 0use ,oate s,une nimic des,re ea.ând un disci,ol l&a 'ntre)at ,e Iisus ce este rugăciunea

Iisus a că$ut 'n genunci i a 'nce,ut să se roage. ealtceva ,o!i face7 ugăciunea nu ,oate 9 e;,licată dar,oate 9 arătată. e ,o!i s,une des,re via!ă sau des,remoarte7 Tot ce vei 'ncerca va 9 greit & acestea sunt nite

e;,erien!e.e ,o!i s,une des,re frumuse!e7 A)solut nimic. 0u o,o!i decât arăta. 0u ,o!i a9rma decât: ?Asta este"@ +nsăunii '!i vor cere să o de9neti e;act.

a)indranat Tagore unul dintre cei mai mari ,oe!i aiacestei !ări câteva luni ,e an o)inuia să trăiască 'ntr&ocasă construită ,e o )arcă.

+ntr&o noa,te cu lună ,lină Tagore stătea 'n cămăru!a luii citea la lumânare o carte des,re estetică & ce estefrumuse!ea7 ra o noa,te linitită luna se reNecta 'n lacsu,rafa!a lui ,arcă era de argint... " Tăcerea era arareori'ntreru,tă de cântecul unui cuc de $)orul unei ,ăsări desalturile făcute de ,eti la su,rafa!a a,ei & i aceste suneteadânceau i mai mult tăcerea.

a)indranat o)osit i e;tenuat la mie$ul no,!ii a stinslumânarea... i a rămas ocat. Imediat ce a suNat 'nlumânare ra$ele 6unii i&au ,ătruns ,e fereastră. Acea micăNacără a lumânării !inea ra$ele 6unii afară. rusc el a au$itcântecul cucului i a devenit contient de acea tăceremagni9că de ,rofun$imea linitii. Un ,ete a sărit dina,ă..câ!iva nori ,luteau ,e cer... el a fost ,ur i sim,lu

trans,ortat 'n altă lume.a)indranat a scris 'n 5urnalul său: ?Am fost un ,rost"Am căutat 'n $eci de căr!i ce este frumuse!ea iar aceastaera ciar lângă ua mea ciar 'mi )ătea la uă" iteam la

Nacăra unei lumânări i ciar această micu!ă Nacără mă'm,iedica să văd realitatea" 6umina 6unii... cântecul,ăsărilor... tăcerea... Se ,are că egoul meu 'l !ine ,e8umne$eu la distan!ă & acest micu! ego ,oate res,ingetotul ciar i ,e 8umne$eu. <i 8umne$eu mă ate,ta

afară" Tot ce tre)uia să fac era să 'ncid căr!ile să stinglumânarea egoului i să ies afară & i să văd"@ra)ati mă 'ntre)i: ?e este7@Acum" e este7 iar 'n acest moment eti 'ncon5urat de

acest este. ste 'n tine i 'n afara ta deo,otrivă. ântecul,ăsărilor..tăcerea... i tu mă 'ntre)i ce este7

0u este o 'ntre)are la care se ,oate răs,unde. <i este o

'ntre)are foarte ,ericuloasă deoarece ,o!i găsi ,e cinevacare să '!i răs,undă la ea i tu să te agă!i de acel răs,uns.ineva '!i ,oate s,une: ?8umne$eu este@& iar tu te agă!iimediat de aceste cuvinte. A,oi '!i a,are 'ntre)area: ?8arce este 8umne$eu@ & i tot aa la in9nit.

Un )ăr)at care 'i făcuse lui 8umne$eu o favoare a ,rimit,romisiunea că i se va răs,unde la o 'ntre)are. 8ar

8umne$eu l&a averti$at că unele lucruri nu ,ot 9 e;,licatedoar trăite. +n tim, ce )ăr)atul se gândea la o 'ntre)arecosmică 8umne$eu i&a atras din nou aten!ia asu,radiferen!ei dintre e;,lica!ii i e;,erien!e.

ăr)atul nemai,utând să se a)!ină a 'ntre)at: ?e estedu,ă moarte7@ <i 8umne$eu l&a trimis să vadă"

e ,utea face altceva7 entru a ti cu e;actitate ce se

,etrece du,ă moarte tre)uie să mori. Mii foarte atent" o!i,rimi e;,lica!ii des,re lucruri care a,ar!in acestei lumi.entru asta a,elea$ă la cercetători la oameni de tiin!ăacesta este domeniul lor de activitate. 0u 'i 'ntre)a ,emistici lucruri care ,ot 9 e;,licate ei nu sunt interesa!i deacestea. i sunt ,reocu,a!i de lucrurile care ,ot 9e;,erimentate.

<i nu 'mi ,une nici o 'ntre)are care nu ,oate 9 e;,licată.Trăiete lângă mine simte&mi ,re$en!a rămâi descis ivulnera)il. 0oi ne aNăm aici ,entru a e;,erimenta ceva.

Toate e;,lica!iile acordate misterelor vie!ii nu fac altcevadecât să 'nde,ărte$e de noi aceste mistere.

ădăcina cuvântului ?e;,lica!ie@ este ?a a,lati$a@ & iar aa,lati$a 'nseamnă a distruge. 8acă cineva ar 9 ,ututrăs,unde la 'ntre)ări de genul: ?e este 8umne$eu7 e

este iu)irea7 e este rugăciunea7 e este7@ & el ar 9 nivelatfoarte frumos această e;isten!ă magni9că ar 9transformat&o 'n nite cuvinte sear)ede.

0ici un cuvânt nu o ,oate descrie.Miin!ea$ă i cunoate" ămâi tăcut i cunoate" Te aNi

aici nu ,entru a acumula cât mai multe cuvinte ci eti aici,entru a&!i a,rofunda tăcerea. Molosete&te de cuvintele

mele ca de nite indicii care te conduc s,re o e;isten!ăli,sită de cuvinte.A,ta e,te" e mai vrei să aNi7 Simte această cli,ă... 'n

totalitatea ei i va descinde asu,ra ta o minunată)inecuvântare i o )eatitudine e;traordinară o gra!ie une;ta$ foarte tăcut va 'nce,e să a,ară 'n tine i te vei sim!i'm)ătat de e;istentă.

+m)ată&te cu e;isten!a & aceasta este singura cale ,rincare o ,o!i cunoate.

9& Care e,te .pinia ta 4n legătură cu ,cient.l.gia8

Aida este fantastică... adică o stu,iditate fantastică" Miifoarte atentă la astfel de lucruri stu,ide. isericascientologică i&a ales acest nume datorită fa,tului cătiin!a are credi)ilitate 'n lume aa că orice stu,iditate,oate ,retinde a 9 tiin!i9că. ameniisunt ,recum nite co,ii care se lasă vră5i!i de strălucireaunei noi 5ucării... >mul este atât de incontient 'ncât ,oatecădea victimă la orice" Tot ce tre)uie să faci este să faci

reclamă la idee i imediat vei găsi o mul!ime de ,ersoanecare să te urme$e & iar 'n acest secol mass&media estefoarte e9cientă 'n a face reclamă i a ,ro,aga anumitelucruri.

Scientologia nu este altceva decât o i,no$ă. eligiareală este o dei,noti$are. >mul este de5a foartei,noti$at acum el are nevoie să 9e dei,noti$at nu'ndoctrinat mai mult. Scientologia este o ideologie.Vor)ete 'n termeni tiin!i9ci iar tiin!a este su,ersti!ia

omului modern. To!i devin imediat im,resiona!i dacă le vor)eti tiin!i9c.<i e;istă ,roti care 'ncearcă să dovedească tiin!i9ce;isten!a lui 8umne$eu i care 'ncearcă să măsoare stărilede medita!ie & ca i cum medita!ia ,oate 9 măsurată. Tot ce,o!i măsura este mintea non&mintea nu are cum să 9emăsurată. Toate undele alfa )eta i teta nu sunt de nici un

a5utor. le a,ar!in min!ii ele se derulea$ă 'n minte. Iarmedita!ia 'nce,e atunci când mintea dis,are.=intea este măsura)ilă deoarece ea este un

instrument. 0on&mintea este incomensura)ilă. Aa că toatăaceastă stu,iditate... oamenii sunt foarte im,resiona)ili.Ade,!ii scientologiei stau 'n fa!a unor a,arate strălucitoarecu multe )utoane i ecrane & au ataate de ca, 9re căti

,rin care 'ncearcă să desco,ere tăcerea interioară.ste im,osi)il" Tot ce 'nregistrea$ă este activitateamin!ii.

=edita!ia nu are nimic de&a face cu mintea ea nu ,oate9 'nregistrată sau măsurată. =edita!ia nu se ,roduce ,rinunde cere)rale sau ,rin gânduri. =edita!ia este com,letsu)iectivă i nu ,oate 9 redusă la un o)iect. +nsă datorită

fa,tului că mintea occidentală este foarte o)iectivă i esteantrenată să 9e tiin!i9că au a,ărut tot felul de ,roti care,ăcălesc i derutea$ă oamenii.

Scientologia este o ,seudoreligie. eligia adevărată nuare nevoie de nimic. mul modern se aNă 'ntr&o situa!ie s,ecială: vecile

religii 'i ,ierd ,uterea i credi)ilitatea ,e care au avut&oiar noua religie 'ncă nu a a,ărut & este un gol. <i omul nu,oate trăi fără religie este im,osi)il. Aadar dacă adevărul'ncă nu este accesi)il atunci minciuna i falsul 'nce, să 'l

'nlocuiască. Scientologia este o religie falsă i mai e;istămulte ca ea.

eligia reală 'nseamnă a deveni com,let tăcutdecondi!ionat dei,noti$at. eligio$itatea se aNă dincolode minte dincolo de ideologii scri,turi i doctrine i

cunoatere. A 9 religios 'nseamnă a ,ătrunde 'ninterioritatea ta i a func!iona de acolo 'ntr&o stare deinocen!ă. Iar când func!ione$i ,rin inocen!ă ac!iunile '!i voravea o frumuse!e a,arte. Asta este virtutea & ais dhammosanantano.

;& "reaiu+ite Mae,tre- nu p.ate p,ihanali/a ,ăre/.lve pr.+lemele .mului8 E,te religia cu adevăratnece,ară8

0eelima ,sianali$a este un lucru foarte su,er9cial & dea5utor dar su,er9cial. 8oar anali$ea$ă la su,rafa!ăunduirile min!ii. 8esigur este mult mai )ună decâtscientologia ,entru că cel ,u!in anali$ea$ă realitateaactuală. sianali$a este interesată de mintea ,e care o ai

'n acest moment. a 'ncearcă să '!i ,ătrundă 'n incontienti să te eli)ere$e de ceea ce este re,rimat acolo. Te ,oatea5uta 'nsă nu '!i ,oate re$olva toate ,ro)lemele deoareceeste foarte limitată. Tocmai de aceea Mreud nu a fostmul!umit de munca lui el nu a reuit să ,ătrundă decât'ntr&o ,arte a min!ii. Adler a reuit să ,ătrundă 'ntr&o altă,arte a min!ii & i nici el nu a fost satisfăcut. Gung a atins ocu totul altă ,arte a min!ii & i nici el nu a fost mul!umitdeoarece ,ăr!ile rămân nite ,ăr!i iar ,ro)lema a,ar!ine'ntregului.

Assagioli a a5uns ,u!in mai de,arte decât acetia trei. la renun!at la ,sianali$ă i i&a denumit munca?,siosinte$a@. ste ,u!in mai )ine & el sinteti$ea$ă.

Mreud este un fanatic ,retinde că doar ce s,une el esteadevărat. <i oricine este 'm,otriva lui este 'm,otrivaadevărului. Manaticul nu ,ermite niciodată vie!ii să e;iste 'n)ogă!ia i varietatea ei.

+n aceeai situa!ie se aNă i Adler. i de fa,t au fostdisci,oli ai lui Mreud dei 'n cele din urmă i&au res,insideile. 8ar nu i&au res,ins niciodată fanatismul & ,e acestal&au ado,tat i ei.

Gung s&a revoltat i el 'm,otriva lui Mreud dar 'n

re)eliunea sa adânc undeva 'n 9in!a sa el a rămas aceeai,ersoană & ,retindea că numai el cunoate adevărul.Assagioli este mai )un deoarece el s,une că tot ce

sus!in ceilal!i trei este ,ar!ial & este nevoie de o sinte$ăcare să com)ine cunoaterea ,e care o de!ine 9ecare. +nsăAssagioli a comis o greeală fundamentală. o!i disecatru,ul unui om i ,o!i cunoate din ce este constituit dar

acolo nu vei ,utea găsi niciodată suNetul său & nu aceastaeste modalitatea ,rin care ,oate 9 desco,erit suNetul. Vei,utea vedea o mie i unul de organe mâinile ,icioarelerinicii inima... 'nsă nu i suNetul. <i natural vei a5unge laconclu$ia că suNetul nu e;istă.

Mreud Adler i Gung au folosit disec!ia ,siologică.Assagioli a s,us: ?0u este corect. 0u disec!ia i anali$a

sunt calea & eu voi 'ncerca sinte$a.@ Aa că el a alăturattoate aceste ,ăr!i le&a ali,it le&a cusut i a creat un cor,nou & dar un cor, inert mort deoarece este li,sit de suNet.>dată ce suNetul a ,lecat doar alăturând i li,ind ,ăr!ileunui cor, nu mai ,o!i readuce suNetul 'n acel cor,.Assagioli a creat un cadavru mai )un decât cele create deMreud Adler i Gung deoarece acetia trei au fost la fel ca

,rover)ialii or)i care s&au dus să vadă un elefant du,ăcare 9ecare sus!inea: ?8oar eu cunosc cum aratăelefantul.@ el care 'i atinsese un ,icior s,unea că elefantuleste ,recum un stâl, gros... i aa mai de,arte. MreudAdler i Gung sunt nite or)i care au ,i,ăit doar o ,arte aelefantului. Iar elefantul vie!ii este cu adevărat enormimens.

Assagioli a adunat o,iniile celor trei or)i i a s,us:?Acum este )ine. Am făcut o sinte$ă 'ntre ele i aceastaeste corectă.@ 0u aa ,oate 9 desco,erit adevărul. 8oar

sinteti$ând ,ărerile unor or)i nu a5ungi la elefantuladevărat. entru a&l ,utea vedea ai nevoie de oci.

sianali$a este oar)ă la fel i ,siosinte$a & ,u!in mai)ună dar tot oar)ă. le nu ,ot re$olva ,ro)lemele omuluideoarece ,ro)lema fundamentală a oamenilor nu este

,siologică ci s,irituală e;isten!ială. >mul nu este doarcor, dacă ar 9 fost aa atunci 9$iologii i&ar 9 re$olvattoate ,ro)lemele. mul este ceva mai mult: o unitate organică & cor,minte suNet... acestea trei i 'ncă ceva misterios: al,atrulea. =isticii indieni l&au denumit turi@a & al ,atrulea. i

nu i&au dat nici un nume deoarece nici un nume nu i se,otrivete.or, minte suNet & acestea trei ,ot 9 desemnate ,rin

cuvinte.or,ul este accesi)il ,entru o)serva!ia o)iectivă. =intea

este accesi)ilă i o)servării su)iective i celei o)iective: o,o!i o)serva din e;terior du,ă modul 'n care se com,ortă

o ,o!i o)serva din interior du,ă ideile ,e care le are du,ăgânduri imagina!ii amintiri sentimente i aa maide,arte. SuNetul este accesi)il numai o)servării su)iective.Iar dincolo e;istă turi@a care le sus!ine i le con!ine ,ecelelalte trei. Acest al ,atrulea a fost denumit 8umne$eunirvana iluminare.

ro)lema omului este com,le;ă. 8acă el ar 9 fost doar

tru, atunci lucrurile ar 9 fost sim,le i tiin!a ar 9 re$olvattotul. 8acă ar 9 fost doar minte ,siologia ar 9 fost'ndea5uns. 8ar omul este un fenomen e;traordinar. <i ,ânăcând nu a5ungi la turi@a nu '!i vei cunoate 9in!a 'ntotalitate. <i fără să te cunoti 'n totalitate ,ro)lemele nu'!i vor 9 re$olvate.

sianali$a ,oate oferi doar o atitudine 9loso9că nu o

transformare e;isten!ială.+n ultima $i a conferin!ei ,siiatrilor unul din doctorivede că o foarte tânără doctori!ă ,siiatru era mângâiată,e mâini de )ăr)atul care stătea lângă ea.



8octorul se a,ro,ie de fată i o 'ntrea)ă galant: ?Tesu,ără cumva cel de lângă tine7@

Mata 'i răs,unde: ?8e ce să mă su,ere7 ste ,ro)lemalui.@

sianali$a ,siiatria ,siologia '!i ,ot oferi o atitudine

9loso9că fa!ă de via!ă. le '!i ,ot oferi calitatea de arămâne distant fa!ă de ,ro)lemele vie!ii dar fără să lere$olve. Iar un ,siiatru care nu i&a re$olvat ,ro,riile sale,ro)leme cum i&ar ,utea a5uta ,e al!ii7

Sigmund Mreud a fost un om ca oricare altul el nu a fostun )udda. 8e fa,t el a avut ciar mai multe ,ro)lemedecât un om o)inuit. l se temea atât de mult de moarte

'ncât nu ,ermitea nimănui să rostească acest cuvânt 'nfa!a lui ,entru că o dată sau de două ori ciar a leinatau$indu&l. 8oar cuvântul ?moarte@ era 'ndea5uns ,entru a&lface să leine"

Mreud a făcut ,u!ină lumină 'n domeniul se;ului. l adistrus un ta)u care a dăinuit tim, de secole. l l&a adus lalumină. +n acest sens Mreud a fost un ,ionier & i tre)uie

res,ectat ,entru aceasta.8ar ,entruei moartea era un su)iect ta)u nici măcarnu ,utea au$i acest cuvânt 'ntre moarte i se; e;istă olegătură su)tilă.

Aceasta este o)serva!ia mea: 'n lume au e;istat doardouă ti,uri de societă!i & cele care se tem de moarte i celecare se tem de se;. +ncă nu am reuit să creăm o societate

'n care nici se;ul i nici moartea să nu 9e su)iecte ta)u.SannFasinii mei tre)uie să facă acest lucru.8e e;em,lu 'n India se;ul este ta)u dar nu i moartea.

To!i ,rofesorii i 'nvă!ătorii religioi vor)esc des,re moarteatât de mult 'ncât 'i fac ,e oameni să se teamă de acestfenomen natural. i creea$ă 'n mintea oamenilor atât demultă frică 'ncât acetia 'nce, să devină religioi. Toate

scri,turile indiene vor)esc i descriu moartea 'n mii defeluri. Se;ul 'n scim) este ta)u. Se;ul este via!ă iardacă alegi moartea nu mai ,o!i alege se;ul & ori una orialta.

Mreud a făcut un mare serviciu umanită!ii el a scos se;uldin ungerele 'ntunecate ale societă!ii i astfelinstantaneu moartea a devenit su)iectul ta)u. rivete 'n>ccident i vei vedea că totul se desfăoară 'n 5urulse;ualită!ii iar des,re moarte nu discută nimeni. =oartea

i se;ul sunt doi ,oli o,ui două fa!ete ale aceleiaimone$i & i omul tre)uie să le 'n!eleagă ,e am)ele.Iar omul total omul 'ntreg este de9ni!ia ,e care o dau

omului sfânt. l va ,utea discuta des,re se; 'l va ,uteao)serva anali$a diseca & i acelai lucru 'l va ,utea face icu moartea. ... 8eoarece 9in!a umană nu este nici se; inici moarte: tu eti o)servatorul lor. Această o)servare te

va conduce către turi@a. femeie foarte frumoasă intră 'n ca)inetul unui,sianalist iar acesta 'i s,une direct: ?8e$)racă&tecom,let.@

?8ar eu... @

8octorul insistă: ?Oi&am s,us ceva dă&!i ainele 5os.@?8ar doctore am venit ,entru că am o ,ro)lemă i m&am gândit... @

?0u mai gândi. 8ă&!i ainele 5os i nu mă face să 'mi,ierd tim,ul@ & 'i s,une ,sianalistul i mai insistent.

Memeia foarte sur,rinsă se de$)racă com,let. Imediatdoctorul sare ,e ea i o trântete ,e cana,ea.

8u,ă o 5umătate de oră 'nci$ându&se la ,antaloni o,rivete ,e femeie care 'ncă nu 'n!elegea ce se 'ntâm,lă i'i s,une calm: ?Acum că mi&am re$olvat ,ro)lema săvedem dacă o ,utem re$olva i ,e a ta"@

8oar un )udda te ,oate a5uta cu adevărat & cinevacare nu are nici o ,ro)lemă.

eligia nu ,oate dis,ărea ea nu este ceva arti9cial i

accidental: este o necesitate a)solută o cerin!ă intrinsecă.0eelima mă 'ntre)i: ?0u ,oate ,sianali$a să re$olve,ro)lemele omului7@ 0u. a te ,oate a5uta să le 'n!elegimai )ine astfel 'ncât să '!i ,o!i controla câtui de ,u!in

via!a. sianali$a te ,oate a5uta să devii ,u!in mai normal'!i ,oate reduce e;cita!ia i ne)unia interioară & dar doaratât. +!i ,oate co)or' tem,eratura 'nsă nu te va scă,a defe)ră. ste o consolare.

oate că ai au$it des,re ca$ul acelui )ăr)at care

o)inuia să fume$e trei !igări deodată & asta era o)sesialui. >mul se sim!ea foarte 5enat deoarece to!i se uitau la eli 'l arătau cu degetul. +nsă nu avea ce face dacă nu fumatrei !igări deodată nu se sim!ea satisfăcut.

A 'ncercat să sca,e de această o)sesie dar nu a reuit.+ntr&o $i cineva i&a sugerat să meargă la un ,sianalist.

8u,ă un an du,ă $eci de edin!e i mii de dolari

celtui!i un ,rieten l&a 'ntre)at: ?Te&a a5utat ,sianali$a7@l a răs,uns: ?ine'n!eles"@rietenul a rămas sur,rins să 'l vadă cum 'i scoate trei

!igări i le a,rinde ,e toate. Aa că 'l 'ntrea)ă: ?um te&aa5utat7 Văd că ai acelai o)icei straniu.@

ăr)atul i&a răs,uns: ?8a 'nsă acum nu mă mai simt5enat" sianalistul m&a a5utat să nu 'mi mai 9e ruine de

ceea ce fac. ste un act normal. 8acă aa simt eu ce săfac7 Tre)uie să fume$ trei !igări deodată. <i ,sianalistulmi&a s,us că a mai avut un ca$ similar dar )ăr)atul acelafuma doar două !igări deodată. 8octorul meu mi&a s,us cănu am de ce să mă simt vinovat i nu este nimic rău 'n afuma trei !igări simultan" +n ,lus sunt singurul din lumecare face acest lucru" =ă simt su,erior i deose)it.@

sianali$a nu '!i ,oate oferi decât consolare. a te,oate a5uta să ra!ione$i să '!i acce,!i fa,tele o)iceiurile isă nu te mai sim!i ruinat de ele & dar nu re$olvă nimic. 0uare cum. ro)lemele nu sunt niciodată re$olvate dacărămâi 'n acelai ,lan al e;isten!ei. Acesta este un lucrufundamental i tre)uie 'n!eles foarte )ine.

ând vrei să re$olvi ceva tre)uie să te ridici deasu,ra. +n

momentul 'n care atingi un ,lan su,erior ,ro)lemeleinferioare dis,ar ,ur i sim,lu. Acesta este i !elul religiei:să te a5ute să te ridici din ce 'n ce mai sus. +n cli,a 'n careai atins turi@a toate ,ro)lemele vor dis,ărea.

<i nu te gândi că atunci vei găsi solu!ii la ele nu a)solutdeloc & religia nu este interesată de răs,unsuri i solu!ii.0ici o solu!ie nu ,oate re$olva o ,ro)lemă ea '!i varăs,unde la o 'ntre)are dar va crea alte $ece 'ntre)ări.Solu!ia 'n sine ,oate ciar să devină o ,ro)lemă. o!i

deveni atât de ataat atât de de,endent de solu!ie...<i acest lucru se 'ntâm,lă 'n 9ecare $i. rivete&!i via!a:te sim!i )olnav iei un medicament i '!i revii & astfel deviide,endent de acel medicament devii ,recum un drogat.Iar 9ecare medicament ,roduce efecte secundare vei'nce,e să te gândeti la ele i vei căuta alte medicamente,rin care să le elimini... i aa mai de,arte.

0ici o solu!ie nu ,oate 9 o solu!ie. eligia este oatitudine com,let diferită. a nu '!i oferă nici un fel desolu!ii ci doar te a5ută să '!i ridici nivelul contiin!ei. a te'nal!ă deasu,ra ,ro)lemelor i '!i oferă o ,rivire ca devultur. Stai ,e un vârf de munte i ,rivete 'n vale... la,ro)lemele oamenilor la modul cum se agită i cautămereu câte ceva... i vei vedea că toate ,ro)lemele lor nu

au nici un fel de semni9ca!ie ,entru tine. Toate ,ro)lemele'i vor 9 ,ierdut orice relevan!ă.

>& Mă au aici de n.uă luni =i acum pun primamea 4ntre+are&

ntruna din lecturi ai ,pu, 6$eul e,te .+.,it.r&&&7 "entru mine- ,eul e,te . minunată epl./ie de

mu/ică- dan,- cul.are- lumină e,te . 4n.rire a5ecărei celule a c.rpului& E,te ca =i cum a= ie=i dinpielea mea =i ma= t.pi 4n +ra<ele lui Dumne/eu-pier/0ndumă c.mplet- ie=ind t.tal din minte =i dintimp 5ind Dumne/eu& Dar cuvintele ,unt prea,ărace& Ace,te eperien<e mau c.ndu, la tine& Eunu am nici cea mai mică licărire de,pre 6,tupiditatea

,eului7& $eul e,te ,ur,a relaării mele pr.3unde =ia a+unden<ei de energie- e,te . +eatitudine t.tală ceva c.mplet .pu, .+.,elii&

Băr+a<ii gă,e,c ,eul mai .+.,it.r dec0t 3emeile8Dacă da- va tre+ui ,ă merg at0t de departe 4nc0t ,ărenun< la el8 $au8

Te r.g- c.mentea/ă&

A,urna e;,erien!a ta este ,erfect validă 'nsă foartelimitată. Via!a este mult mai mult. a 'nce,e 'n se; dar nuse termină 'n el. u sunt ,erfect fericit să văd că te )ucuride se; & )ucură&te cât tim, durea$ă. <i cu cât te )ucuri maimult de el cu atât mai re,ede te vei ,lictisi de el.

+nsă nu tre)uie să '!i faci gri5i des,re ce am s,us. Atuncii&am răs,uns altcuiva care era 'ntr&adevăr o)osit de se;. la trecut ,rin toate )ucuriile ,rin care treci i tu el s&a 5ucatde5a cu aceleai 5ucării. <i toate acestea nu sunt decâtnite 5ucării & nite ursule!i de ,lu.

+!i ,o!i numi ursule!ul ?8umne$eu@ nu este nimic 'nneregulă cu asta... Un co,il se simte foarte rela;at când 'iia cu el ,este tot ursule!ul i nu 'l sca,ă deloc din mâiniciar i atunci când doarme iar dacă ,ărin!ii vor 'ncerca săi&l ia din mâini co,ilul va deveni foarte tensionat i agitat"iar dacă ursule!ul 'i este foarte urât i murdar... el 'l vacăra ,este tot. ărin!ii lui se vor sim!i ruina!i deoarece,leacă cu to!ii 'n vacan!ă i co,ilul lor 'ncă mai cară du,ăel ursule!ul de ,lu & murdar ru,t mirositor... dar co,ilul nu,oate trăi fără ursule!. Ursule!ul este via!a lui" 8ar ,oatecă 'ntr&o $i va o)osi i 'l va arunca 'ntr&un col! du,ă care vauita com,let de el.

ste foarte di9cil ca la o 'ntre)are să ofer un răs,unsgeneral deoarece 9ecare 'ntre)are este relevantă ,entrucel care o ,une iar răs,unsul 'i este menit tot lui.;,erien!a lui este diferită de a altora.

+ntr&o altă $i am s,us că omose;ualitatea este o,erversiune. Imediat am ,rimit câteva scrisori de

nemul!umire & ,entru că avem i aici câ!iva omose;uali. imi&au re,roat foarte su,ăra!i: ?e vrei să s,ui7 0oi amvenit aici cre$ând că ne vei acce,ta am cre$ut că tu nures,ingi i nu condamni nimic@ u nu am condamnat ,e

nimeni. 8ar 'ntre)area i răs,unsul erau ,entru o ,ersoanăanume nu ,entru to!i omose;ualii.

entru un omose;ual omose;ualitatea este religia sa& el nu crede 'n eterose;ualitate. l crede căeterose;ualii sunt nite ,erveri sau nite oameni

demoda!i nite oameni 'n curs de dis,ari!ie... nu suntcontem,oranii săi.entru un eterose;ual omose;ualul ,are a 9 un

animal o 9in!ă ,erversă aNată mai 5os decât animalele. <ie;act acelai lucru gândete omose;ualul des,reeterose;ual el ciar se crede su,erior eterose;ualilordeoarece omose;ualitatea este inven!ia omului.

Animalele nu sunt omose;uale & cel ,u!in nu celesăl)atice. +n grădinile $oologice uneori ele sunt afectatede 9in!ele umane i 'nva!ă de la acestea. 8ar 'n săl)ăticieanimalele nu cunosc decât eterose;ualitatea.

Bomose;ualitatea este desco,erirea omului. ste unfenomen de9nitoriu. Aa cum Aristotel a s,us că omul esteo 9in!ă ra!ională omose;ualul se de9nete ca 9in!ă

omose;uală & i numai omul are ca,acitatea de a se ridicala astfel de 'năl!imi. Beterose;ualitatea este ceva )anal:câinii o fac i... nu este nimic s,ecial" 0ici măcar nu te ,o!ilăuda cu ea.

8ouă cămile se a,ro,iau 'ncet una de alta călăre!ii erau'm)răca!i identic: 9ecare ,urta ,antaloni ,ână la genuncicămăi 'ncise ,ână la gât i ,ălării largi 'm,otriva soarelui

ar$ător din deert. ând a5ung unul 'n dre,tul celuilaltcălăre!ii 'nce, să discute & 'ntr&un accent )ritanic e;agerat:?ritanic7@?8esigur.@?8e la Am)asadă7@?Motogra9i de artă.@?>;ford7@

?am)ridge.@?Bomose;ual7@?u siguran!ă nu"@?ăcat"@

<i cele două cămile se des,art i 'i continuă 9ecaredrumul ,rin deert.

u tre)uie să vor)esc multor ti,uri de oameni & i aicimai sunt i cămile. Aa că dacă nu este 'ntre)area ta nuare de ce să te interese$e răs,unsul meu uită com,let de

el. Acesta 'i este adresat altcuiva care ,ro)a)il este multmai matur decât tine...

!J& *I#'URA E$TE CEA CARE 'U$T@ $U"A8

<ună este noaptea pentru cel care !eheaă,<un este drumul pentru călătorul obosit3i c"t de lună este pererinarea prin trupuri

*entru prostul care pierde calea.

0"nd călătorul nu poate ăsin )aestru sau un prieten care să îl însoţească.)ai bine să meară sinur Dec"t să fe însoţit de un to!arăş prost.

*rostul îşi $ace sinur probleme

3i "ndeşte& “Aceştia sunt copiii mei, a!erile mele; “Dar cum ar putea a!ea a!eri şi copii Acela care nu este nici măcar propriul lui stăp"n4

*rostul care ştie că este prost*rin aceasta este mai înţelept.*rostul care se "ndeşte că este înţelept

2ste cu ade!ărat un prost.8are linura este cea care ustă supa4n nerod poate sta întreaa !iaţă1n compania unui maestru3i tot !a pierde calea.

<imba este cea care ustă supa.

Dacă eşti trea în preenţa unui înţelept,0hiar şi într-o sinură clipă poţi !edea calea.

Nerodul este propriul lui duşman.



+ar răul pricinuit îl !a $ace să rerete amarnic;

De ce să $aci ce!a ce !ei rereta4De ce să îţi pro!oci sinur su$erinţă4ă numai ceea ce nu !ei rereta3i umple-te de bucurie.

>mul este un ,od 'ntre cunoscut i necunoscut. A temul!umi cu ceea ce cunoti 'nseamnă a stagna. A ,orni 'ncăutarea necunoscutului re,re$intă 'nce,utul 'n!ele,ciunii.A deveni una cu necunoscutul 'nseamnă a te tre$i devii un)udda.

Oine minte: omul nu este 'ncă o 9in!ă & 'ncă se mai aNă

'n căutare 'ncă nu a a5uns acasă. el care crede că a a5unsla 9nal 'i o,rete căutarea i devine o energie statică & iarasta 'nseamnă moarte.

Via!a este un Nu; un râu care se 'ndrea,tă s,re ocean.8acă devii o mlatină atunci nu te vei ,utea 'ndre,tanicăieri. Atunci nu eti cu adevărat viu. rostul nu trăietedoar ,retinde că trăiete. l nu cunoate nu iu)ete doar

,retinde că iu)ete.Un 'n!ele,t iu)ete caută este 'ntotdeauna ,regătit să,ornească 'n necunoscut. +n!ele,tul este aventuros. rostulse teme.

ând udda folosete cuvântul ?,rost@ amintete&!itoate aceste semni9ca!ii date cuvântului. entru el ,rostuleste acela care trăiete 'n minte i nu cunoate nimic

des,re non&minte acela care trăiete 'n informa!ii 'ncunoatere i care duce o via!ă arti9cială.rin ?,rost@ udda 'n!elege acel om care cunoate

scri,turile dar nu a gustat deloc din adevăr. l ,oate 9 unscolastic un erudit. i tre)uie să 9e erudi!i deoarecenumai aa 'i ,ot ascunde stu,iditatea. rotii sunt oamenifoarte 'nvă!a!i tre)uie să 9e ,entru că numai ,rin cuvinte

teorii 9loso9i se ,ot amăgi că de!in cunoatere reală.Un or) ,oate acumula o mul!ime de informa!ii des,relumină dar aceasta nu este o cunoatere reală. l ,oatevor)i i scrie $eci de tratate des,re lumină ,oate fa)rica

teorii idei doctrine 'nsă totui va rămâne or) i nu vacunoate ce este lumina adevărată. <i informa!iile ,e carele acumulea$ă nu 'i amăgesc doar ,e al!ii ci i ,e el. +nacest fel va a5unge să creadă că 'ntr&adevăr cunoate.

ând udda folosete cuvântul ?,rost@ el nu se referă

doar la omul ignorant deoarece când un ignorant estecontient de fa,tul că este ignorant atunci el nu este un,rost. <i 'n general este mult mai ,ro)a)il ca un ignorantsă 9e contient de starea 'n care se aNă decât aa&$iiioameni 'nvă!a!i. gourile lor nu le ,ermit să vadă & a vedeaeste 'm,otriva interesului egoului. i i&au devotat 'ntreagavia!ă cunoaterii iar acum le este foarte di9cil să

recunoască fa,tul că tot ce cunosc este inutil li,sit desens.ersoana ignorantă 'i ,oate aminti că este ignorantă &

ea nu are nimic de ,ierdut dar omul 'nvă!at nu va ,utearecunoate acest lucru. ersoana ignorantă este inocentăea tie că nu cunoate i datorită acestui lucru ea a ,ornit,e calea 'n!ele,ciunii.

8eoarece tie că nu cunoate ,oate căuta iar căutareasa va 9 ,ură inocentă li,sită de ,re5udecă!i. l va căutafără să se considere a 9 cretin indus musulman. Va 9doar un căutător descis. Iar căutarea sa nu va ,omi dinrăs,unsuri arti9ciale ci din ,ro,ria lui inimă. ăutarea luinu va 9 un ,rodus al cunoaterii acumulate ci va 9 ocăutare e;isten!ială. entru el căutarea este o cestiune

de via!ă i de moarte. l tie că nu cunoate & tocmai deaceea ,ornete 'n căutare. l nu este un ,rost ci doar unom ignorant. rostul crede că el cunoate fără să cunoascăa)solut nimic.

Socrate a 'ncercat să facă i el acelai lucru 'n Atena: adorit să le arate ,rofesorilor i 'nvă!ătorilor că toatăcunoaterea lor este falsă. ;ford&ul i am)ridge&ul.Socrate a vrut să 'i ,ună cu ,icioarele ,e ,ământ ,e to!i

acei 'nvă!a!i a dorit să 'i a5ute să devină contien!i de

,rostia i ,refăcătoria lor ,unându&le 'ntre)ări foartesim,le & 'ntr&un fel foarte sim,le dar e;trem de di9cil derăs,uns ,entru cei a căror cunoatere nu a răsărit dininimă.

Atenienii au devenit foarte furioi ,e Socrate i l&au

otrăvit. l a fost unul dintre cei mai măre!i oameni de ,eaceastă ,lanetă i a făcut ceva ce foarte ,u!ini au avutcura5ul să facă. =etoda sa de căutare este aceea de a&ide$vălui lumii ,e ,roti. Iar a e;,une lumii un ,rost estefoarte ,ericulos deoarece el va căuta să se ră$)une.Astfel Socrate a fost otrăvit Iisus a fost cruci9cat uddaa fost condamnat.

;act 'n $iua 'n care udda a murit )udismul a fosteliminat din India. Scolasticii erudi!ii 'nvă!a!ii )raminii &to!i s&au sim!it ofensa!i de mesa5ul lui udda. 8ar nici unuldintre ei nu a avut cura5ul să 'l 'nfrunte direct au ate,tati l&au atacat ,e la s,ate: au lovit direct 'n urmaii lui. ândlumina dis,are ,entru o ,erioadă )ufni!ele caută să 'irecâtige teritoriul. mul ar 9 ,utut devenigloria i s,lendoarea acestei ,lanete 'nsă datorită acestor,roti... i ,entru că sunt ,uternici ,ot face mult rău ei ,otsă 'i distrugă omului orice ,osi)ilitate de evolu!ie. >mul se'nvârte 'n cerc i ,rotii care 'l conduc nu doresc ca el sădevină vreodată 'n!ele,t deoarece atunci ei ar dis,ărea

de9nitiv. uterea lor & ,olitică religioasă 9nanciară socială& ,ur i sim,lu se va di$olva. fortul meu este acela de a renate căutarea

socratiană de a&i a5uta ,e oameni să 'i ,ună 'ntre)ărifundamentale.

+n noua comunitate vom avea a,te cercuri concentricede căutători. +n ,rimul cel mai ,eriferic se vor aNa cei care

vin aici doar din curio$itate cei ale căror ,re5udecă!i suntfoarte )ine 'nrădăcinate 'n minte & de e;em,lu 5urnalitii.i vor 9 lăsa!i să vadă doar ceea ce este su,er9cial 'n

comunitate & nu esen!a asta ,entru că ei nu ,ot vedea

decât ceea ce este ,eriferic. >cii lor nu 'i a5ută să vadădecât ornamentele ,odoa)ele.

iar ieri am ,rimit articolul unui 5urnalist care a stat aicitim, de cinci $ile. Scria ?tim, de cinci $ile@ & ca i cum ar 9stat aici cinci vie!i" l crede că a 'n!eles ce 'nseamnă

medita!ia doar ,rivindu&i ,e cei care meditea$ă" 8ar ce,o!i vedea la cineva care meditea$ă7 8esigur el le&a vă$utmicările gesturile manifestarea e;terioară 'nsă nu a,utut vedea medita!ia" o!i ,rivi ,ostura 9$ică a celui caremeditea$ă dar nu i interiorul lui.

entru a 'n!elege medita!ia tre)uie să medite$i să deviiun ,artici,ant nu unul care dorete să o)serve medita!ia.

+n medita!ie nu mai e;istă decât o)servatorul el nu arecum să o)serve medita!ia ,entru că el este ea.Sărmanul 5urnalist scria că 'n asram se ,etrec multe

lucruri cu sannFasinii & du,ă un contact energetic ,rofundcu mine ei nici măcar nu se mai ,uteau duce singuri lalocurile lor tre)uiau căra!i de al!ii. <i a,oi 5urnalistulmen!ionea$ă: ?8ar cu mine nu s&a 'ntâm,lat aa ceva.@

Asta era o dovadă clară că 'ntregul fenomen este ori oi,no$ă 'n masă ori o ,refăcătorie & ,entru a&l im,resiona,e măre!ul 5urnalist"

8ar sunt lucruri care se ,roduc doar 'n momentul 'n careeti com,let descis vulnera)il li,sit de ,re5udecă!i. Suntlucruri care a,ar numai 'n cli,a 'n care '!i 'nlături mintea.

Gurnalistul mai scria: ?>amenii care intrau 'n sala de

medita!ie 'i lăsau mintea acolo unde se descăl!au & dar eunu am ,utut face aa ceva. 8acă a 9 facut&o atunci cusiguran!ă m&ar 9 ,rins i ,e mine i,no$a.@ l crede cămintea este ceva valoros & cum ar ,utea să renun!e la ea7l se simte foarte dete,t ,entru că nu i&a ,ărăsit minteala intrare.

=intea este )ariera nu ,odul. +n noua comunitate

,rimul cerc concentric va 9 constituit din aceia care vin aicidoar ,entru a&i ,otoli curio$itatea din acele ,ersoane caresunt ,line de ,re5udecă!i i idei ,reconce,ute. e scurt din,roti.



Al doilea cerc va 9 ,entru aceia care sunt căutători &care vin aici fără nici un fel de ,re5udecă!i i care nu maisunt cretini indui musulmani. i au de,ăit )arieramin!ii i au devenit contien!i de fa,tul că aici se ,etrececeva e;trem de im,ortant & fără să 'n!eleagă e;act ce

anume totui vor sim!i că ceva se 'ntâm,lă. oate nu voravea cura5ul să ,artici,e ,oate căutarea lor este mai multintelectuală decât e;isten!ială 'nsă vor deveni contien!i &desigur 'ntr&un mod foarte vag i confu$ dar totuicontien!i.

Al treilea cerc a,ar!ine celor care se aNă 'ntr&o ,rofundăsim,atie cu comuna i care sunt ,regăti!i să danse$e i să

cânte i să ,artici,e 'n comunitate care nu vor 9 doarcăutători ci care vor 9 gata să se transforme. i vor devenicontien!i de tărâmuri mai ,rofunde.

Al ,atrulea a,ar!ine em,atiei. A sim,ati$a cu ceva saucineva 'nseamnă a 9 ,rietenos a nu 9 antagonic. m,atianu este doar ,rietenie ,rin em,atie sim!i că eti una cucomuna cu oamenii de aici cu tot ce se ,etrece aici. rin

em,atie te conto,eti cu 'ntregul.Al cincilea cerc va 9 constituit din sannFasini din ini!ia!i& aceia care sunt gata să se dăruiască total comunei să seim,lice cu toată 9in!a lor. SannFasini care sunt ,regăti!i sărite care simt 'n inima lor o iu)ire ne)ună un im,ulse;traordinar ,entru comunitate.

enultimul cerc va a,ar!ine acelora a căror călătorie se

a,ro,ie de 9nal & ade,!ii. i nu mai sunt sannFasini ci audevenit siddha&i. ăminul nu este de,arte mai au doarcâ!iva ,ai de făcut. +ntr&un fel ei de5a sunt acasă.

Iar ultimul cerc al a,telea va 9 constitui din arhat ibodhisatt!a. Un arhat este un sannFasin care a a5uns la9nal dar care nu este interesat să 'i a5ute i ,e al!ii.udismul le oferă un nume s,ecial acestor sannFasini:

arhata & călătorul solitar care a5unge acasă i a,oi dis,are'n goliciune. Un bodhisatt!a este un arat care are i oimensa com,asiune. l rămâne 'n acest ,lan i 'i ceamă 'i

strigă să a5ungă la el ,e cei care 'ncă mai )â5)âie ,rin'ntuneric. l este un adevărat servitor al umanită!ii.

;istă două ti,uri de căutători. el căruia 'i ,lace săcălătorească singur i care se simte stân5enit de ,re$en!aaltora. Acest ti, de om devine un arhat . 8u,ă ce a a5uns

acasă el a terminat cu totul i nu mai ,rivete 'n urmă.Al doilea ti, este bodhisatt!a: cel care se simteconforta)il doar când este 'n ,re$en!a altora. l este multmai 'nclinat s,re iu)ire. Un arat este 'nclinat mai mults,re medita!ie. alea unui arat este medita!ia ,ură caleaunui )odisattva este iu)irea ,ură.

Iu)irea ,ură con!ine 'n ea medita!ie i medita!ia con!ine

iu)ire & 'nsă medita!ia ,ură ,ăstrea$ă iu)irea doar ca ,e un,arfum nu este for!a centrală. <i la fel este 'n ca$ul iu)irii.Acest al a,telea cerc va 9 contient de toate celelalte

ase su,eriorul va 9 'ntotdeauna contient de inferior.rimul cerc nu va 9 contient de e;isten!a celui de&ala,telea cerc. l va vedea doar otelurile ,iscineleatelierele de crea!ie va ,rivi grădinile ,omii... i tot ce se

,etrece la su,rafa!ă. Va vedea mii de sannFasini i varidica din umeri: ?e se 'ntâm,lă aici7@ Va 9 ,u!in ocatdeoarece nu va 'n!elege cum se ,ot aduna atât de mul!ioameni 'ntr&un singur loc: ?Sunt to!i i,noti$a!i"@ Va găsitot felul de e;,lica!ii i va 9 mul!umit că a cunoscutcomuna dar nu va 9 deloc contient de ,lanurilesu,erioare. Aceasta este una din legile fundamentale ale

vie!ii & ais dhammo sanantano & doar su,eriorul ,oatecunoate inferiorul deoarece el a trecut ,rin acesta.ând te aNi ,e un ,isc 'nsorit vei ,utea vedea tot ce se

,etrece 'n vale. >amenii de acolo nu vor 9 contien!i de,re$en!a ta nu este ,osi)il. i au ,ro,riile lor ocu,a!ii igri5i. i sunt ,reocu,a!i de 'ntunericul 'n care coe;istă.

rostul ,oate veni la un =aestru dar el va rămâne aa

cum a venit deoarece va ,rivi doar e;teriorul. 0u va 9ca,a)il să vadă esen!ialul el va asculta doar cuvintele & ile va inter,reta conform ideilor sale. 8u,ă care va ,leca,erfect mul!umit cre$ând că a 'n!eles totul.

;istă i ,roti care nu vin aici & ei nu simt nevoia.Acetia se )a$ea$ă ,e o,iniile i ,ărerile altora. entru eiasta este de a5uns. Un singur ,rost ,oate convinge mii de,roti deoarece ei vor)esc acelai lim)a5 au aceleai,re5udecă!i i conce,te... nu este nici o ,ro)lemă" Un

singur ,rost a vă$ut i to!i ceilal!i sunt convini de ra,ortulsău. Un ,rost scrie ceva 'ntr&un $iar i diminea!a mii de,roti citesc articolul i cred că tiu care este adevărul.

Acum sutrele:<ună este noaptea pentru cel care !eheaă.<un este drumul pentru călătorul obosit3i c"t de lună este pererinarea prin trupuri

*entru prostul care pierde calea.entru cel care vegea$ă noa,tea este foarte lungă & de

ce7 l nu se ,oate rela;a tre)uie să 9e mereu trea$. ste olu,tă: el tre)uie să se 'm,otrivească naturii deoarecenoa,tea este menită ,entru rela;are i somn.

l este un om stu,id ,entru că 'ncearcă să 'noate'm,otriva curentului de aceea suferin!a sa va 9 foartelungă. <i el singur o multi,lică i o intensi9că deoarece nuse ,oate rela;a.

rimul indiciu al unei min!i stu,ide este acela că ea nuse ,oate rela;a este 'n ,ermanen!ă tensionată agitatătemătoare.

<ună este noaptea pentru cel care !eheaă... entrucel care se odinete care doarme ,rofund i se rela;ea$ănoa,tea nu este aa de lungă. Totul curge foarte ra,id" +ntr&o cli,ă era trea$ a,oi adoarme... i 'n cli,a următoare esteiarăi trea$. 0ici măcar nu ,oate crede că noa,tea a trecutatât de re,ede. 8acă te odineti )ine... i cu cât teodineti mai mult cu atât noa,tea se va scurge mai ra,id.Iar când te rela;e$i total atunci tim,ul dis,are. Acesta este

un lucru esen!ial. Tim,ul este un fenomen ,siologic. u nu vor)escdes,re tim,ul cronologic. ând eti rela;at fericit linitit

tim,ul se scurge e;trem de ra,id. ând suferi i eti tristtim,ul trece foarte greu ,are că nu se mai sfârete.

8e e;em,lu dacă stai la ,atul unui muri)und noa,tea !ise va ,ărea e;traordinar de lungă... ,are că diminea!a nuva mai veni. +nsă ,etrece o noa,te 'm,reună cu iu)ita sau

cu iu)itul tău i nu '!i va veni să cre$i: tim,ul va $)ura de,arcă nici nu ar 9 fost & asta ,entru că ai fost fericit te&airela;at te&ai )ucurat nu te&ai 'm,otrivit naturii tale nu ailu,tat cu ea. Iu)irea 'nseamnă dăruire rela;are.

Al)ert instein a fost 'ntre)at de multe ori: ?e esteteoria relativită!ii7@ ste o teorie destul de com,licată i nu,oate 9 foarte uor e;,licată celor care nu cunosc nimic

des,re matematicile su,erioare. 8e fa,t se s,une că doar12 ,ersoane din 'ntreaga lume au ,utut să 'n!eleagă teoriarelativită!ii. um să o ,o!i e;,lica unui novice7

Aa că instein a găsit o e;,lica!ie foarte frumoasă:?Aea$ă&te ,e o so)ă 'n9er)ântată i o singură secundă !ise va ,ărea că este o eternitate&totul ,are a nu se maisfâri. A,oi ,lim)ă&te cu iu)ita ,rintr&o grădină sta!i ,e

malul unui râu i vei vedea că orele vor deveni cli,e.@ Totul de,inde doar de tine de starea ,siologică 'n carete aNi. Tim,ul nu este un fenomen 9$ic material este,siologic. 8e aceea 'n medita!ia ,rofundă tim,ul dis,arecom,let. <i asta nu este ceva nou misticii au cunoscutdintotdeauna acest lucru. To!i misticii din toate religiile aus,us că tim,ul 'ncetea$ă 'n cli,a 'n care a,are medita!ia.

Iisus a fost 'ntre)at: ?Vor)eti foarte mult des,re'm,ără!ia lui 8umne$eu & dar ne ,o!i s,une ceva s,ecialdes,re ea7 e este acolo a)solut s,ecial7@

ăs,unsul său a fost: ?Acolo tim,ul nu mai e;istă.@8a 'n 'm,ără!ia lui 8umne$eu tim,ul nu ,oate e;ista

deoarece tim,ul e;istă doar ,ro,or!ional cu durereasuferin!a i an;ietatea ,rin care treci. Tim,ul este un

fenomen al min!ii: dacă nu e;istă minte nu e;istă tim,. <iaceastă relativitate o cunoate 9ecare om.ViveE mi&a s,us de multe ori că nu 'i vine să creadă cât

de re,ede $)oară tim,ul 'n acest asram nici nu a sim!it

când au trecut a,te ani de când se aNă aici. Aceti a,teani ,ar a 9 a,te $ile.

dată ce am ,lecat dinmicu!ul nostru univers ,lin de gri5i i de ,ro)leme odată ceam renun!at la toate ,odurile tim,ul va 'nce,e să dis,ară.

fortul meu este să 'i a5ut ,e căutători să guste din aceastăeternitate. Iar odată ce au gustat&o atunci se vor ,utea'ntoarce 'n lume 'nsă acel gust nu le va dis,ărea niciodată.el mai im,ortant lucru este să 'l guste măcar o singurădată i )rusc se vor vedea trans,orta!i 'n altă lume.

Această lume este constituită din s,a!iu i tim,. Aa ode9nete instein: s,a!io&tem,orală. l s,une că tim,ul nu

este altceva decât a ,atra dimensiune a s,a!iului. 8ar 'nmedita!ie i tim,ul i s,a!iul dis,ar. 0u vei mai ti unde teaNi. Tu eti cu siguran!ă mai mult decât ai e;istatvreodată e;iti dar fără să 9i de9nit de tim, i constrânsde s,a!iu. > e;isten!ă ,ură. <i odată ce ai gustat din eatoată stu,iditatea i ne'n!elegerea vor dis,ărea.

rostul trăiete 'n tim, 'n!ele,tul trăiete 'n non&tim,.

rostul trăiete 'n minte 'n!ele,tul 9in!ea$ă 'n non&minte.<un este drumul pentru călătorul obosit... rivete la

ci,ul oamenilor & cât de o)osi!i i de frustra!i arată.SuNetele lor sunt e;tenuate 9in!ele lor au devenit,lictiseala 'ntruci,ată. +n via!a lor nu e;istă nici un fel de)ucurie nici un fel de dans 'n inimile lor nu se aude nici un

cântec nu e;istă nici un fel de mul!umire că trăiesc...dim,otrivă to!i se ,lâng i se vaită.+n Mra!ii Darama$ov unul dintre caracterele create de

8ostoievsEi s,une: ?8acă l&a 'ntâlni ,e 8umne$eu a dorisă 'i 'na,oie$ ticetul ,e care mi l&a dat. 0u mai vreau sătrăiesc" Via!a este o suferin!ă"@

Cândete&te: dacă 'l vei 'ntâlni ,e 8umne$eu 'ntr&o )ună

$i ce 'i vei s,une7 0ici măcar nu vei dori să 'l salu!i" Vei 9atât de su,ărat i 'nfuriat ,e el 'i vei re,roa tot felul delucruri i i te vei ,lânge de crea!ia sa"

<un este drumul pentru călătorul obosit şi c"t de lunăeste pererinarea prin trupuri pentru prostul care pierdecalea.

Iar un ,rost va ,ierde cu siguran!ă calea. 8e ce7 & ,entru

că el crede că de5a se aNă ,e cale crede că de5a ocunoate. l are im,resia că dacă al!ii 'l ascultă i 'lurmea$ă atunci totul va 9 )ine 'n lume. ste un fanatic"Arată mul!imilor i)lia oranul Vedele & ce altceva mai arenevoie7 l cunoate dogmele tuturor religiilor & de5acunoate totul"

ând udda folosete cuvântul ?cale@ el 'n!elege ,rin

aceasta dhamma - ais dhammo sanantano. l se referă lacalea care te scoate din ego care te eli)erea$ă de mintede măti de identită!i calea care te conduce 'n vacuitate...care te a5ută să te di$olvi 'n 'ntreg.

l nu vor)ete des,re religii nici des,re tenici metodesau e;erci!ii. eea ce 'n!elege udda ,rin ?cale@ esteacelai lucru ,e care 'l 'n!elege 6ao T$u ,rin ?tao@. Tao

'nseamnă cale & cale către ce7 alea care te conducedincolo de tine 'nsu!i calea către transcendent.3i c"t de lună este pererinarea prin trupuri... <i 'ntr&

adevăr este lungă & milioane i milioane de vie!i. Iar fa,tulcă oamenii sunt o)osi!i nu este deloc sur,rin$ător. 0u estenimic sur,rin$ător că ocii i suNetele lor sunt ,line de ,raf.0u este un accident că oglin$ile lor interioare nu mai ,ot

reNecta nimic & este de 'n!eles dei nu este de iertatdeoarece nimeni nu este res,onsa)il ,entru aceasta decâtei 'nii. 8acă te deci$i să arunci toate straturile de ,raf 'nciar această cli,ă dacă eti gata să renun!i la mi$eriatuturor gândurilor atunci eti ,e cale. Tu eşti calea;

Iisus s,une: ?u sunt calea eu sunt adevărul eu suntvia!a.@ retinii inter,retea$ă vor)ele sale 'ntr&un mod

com,let greit. i cred că Iisus a s,us că el este calea. 0ueste aa asta 'nseamnă a&i falsi9ca vor)ele. ând s,une?eu sunt calea@ Iisus nu se referă la 9ul lui =aria i al luiIosif ci vor)ete des,re 9in!a interioară des,re

?e;isten!ial@ des,re ?9in!are@ des,re adevăratul ?eusunt@.

+n medita!ia ,rofundă '!i ,o!i 'ntâlni 9in!a reală SineleSu,rem i atunci tu vei 9 calea. Aici nu este vor)a de a 9cretin. 0u este ceea ce s,un cretinii: ?8acă nu 'l urme$i

,e Iisus nu vei găsi calea către 'm,ără!ia lui 8umne$eu.@ste un nonsens" entru că udda a găsit&o cu mult'naintea lui Iisus =aavira la fel Drisna 6ao T$u... eu amdesco,erit&o fără a 9 cretin.

8ar ceea ce s,une Iisus este adevărat.=oise l&a 'ntre)at ,e 8umne$eu... este o ,ovestire foarte

frumoasă i !ine minte: este o ,ovestire nu istorie. Istoria

este ceva foarte )anal istoria este constituită numai dinoameni ca Tamurlane Cingis Ban Adolf Bitler Iosif Stalin=ao T$e 8un & este constituită din tot ce este urât.

Aceasta este o ,ara)olă o metaforă o ,oe$ie de ofoarte mare frumuse!e.

Se s,une că =oise l&a 'ntre)at ,e 8umne$eu: ?ine etitu7@ Iar 8umne$eu i&a răs,uns: ?u sunt ceea ce sunt.@

Asta 'n!elege i Iisus ,rin vor)ele sale: ?u sunt calea.@8acă '!i ,o!i sim!i 9in!a interioară ,ro,ria tae;isten!ialitate vei găsi calea. Un ,rost va continua sătrăiască 'n dorin!ele i gândurile i amintirile sale stu,ide.l se va re,eta la in9nit i )ine'n!eles va re,eta doarceea ce cunoate & el nu caută niciodată să treacă dincolode cunoaterea ,e care o are. )servă&!i mintea i vei 9 ca,a)il să 'n!elegi ceea ces,un. =intea este re,etitivă" a s,une: ?Ieri mâncarea afost )ună să mergem la acelai restaurant... Ieri acest oma fost foarte drăgu! cu noi ai să 'l 'ntâlnim i astă$i.@ adorete să re,ete trecutul i nu 'i ,ermite cli,ei să ai)ă,ro,ria sa e;isten!ă. <i nu ,ermite nici viitorului să trăiască'n ,ro,ria lui 9in!ă.

rostul este re,etitiv 'n!ele,tul trăiete 9ecare cli,ă ca9ind total nouă.

=intea unui ,rost re,etă mereu aceleai lucruri ea semică 'n cerc. +n!ele,tul nu este deloc re,etitiv el trăiete9ecare moment & moare i renate 'n 9ecare cli,ă.

+ntreaga via!ă a unui 'n!ele,t este un ,roces derenatere. +n!ele,tul nu se nate o singură dată ci cli,ă de

cli,ă. Trecutul nu 'l aca,area$ă niciodată. +nsă ,rostul senate o singură dată i a,oi continuă să se re,ete.=intea 'm)ătrânete cor,ul 'm)ătrânete i el & dar

9in!a ta reală este dincolo de tim, i s,a!iu. um ar ,utea'm)ătrâni7 ste venic tânără i ,ură. ste la fel de,roas,ătă ca roua dimine!ii la fel de ,roas,ătă ca ,etalelelotusului.

0"nd călătorul nu poate ăsin )aestru sau un prieten care să îl însoţească,)ai bine să meară sinur Dec"t să fe însoţit de un to!arăş prost.el mai )ine este să găseti un =aestru deoarece

acesta este cel mai măre! ,rieten de aceea udda s,une?maestru sau ,rieten@.

0"nd călătorul nu poate ăsi un )aestru sau un prietencare să îl însoţească, mai bine să meară sinur dec"t săfe însoţit de un to!ăraş prost. +nsă evită&i ,e ,roti.ro)lema este că oamenii nu fac acest lucru dim,otrivăse 'm,rietenesc numai cu ,roti i stu,i$i.

+nsă este un inotiv anume ,entru care fac acest lucru:nimeni nu se simte )ine 'n com,ania unui om care 'i este

su,erior. 8e aceea 9ecare este atras de com,ania,rotilor deoarece 'n acest mod el se simte su,erior.entru a 9 lângă un =aestru tre)uie să renun!i la ideea

că eti măre! i su,erior va tre)ui să renun!i la ego i să tea)andone$i =aestrului. Va tre)ui să te di$olvi 'n el & i cinedorete acest lucru7 ât de mul!i i s&au a)andonat lui Iisus7â!i i s&au dăruit lui udda7 Moarte ,u!ini ,ot 9 număra!i

,e degete. <i 'ntotdeauna a fost aa... 8ar oamenii sunt'ntotdeauna gata să devină mem)rii unor organi$a!ii sau aiunor clu)uri cum este lu)ul otarF. Miecare se simte )ine

să 9e 'ncon5urat de ,roti & i 9ecare crede că el este celmai dete,t iar to!i ceilal!i 'i sunt inferiori.

>amenii iu)esc să trăiască 'n gloate 'n mul!imideoarece acolo ,ot uita de inferioritatea i mediocritatealor. Acesta este i motivul ,entru care oamenii nu ,ărăsesc

niciodată mul!imile. > gloată este a induilor alta acretinilor alta a musulmanilor i aa mai de,arte. 0imeninu este mul!umit cu el 'nsui.

<i ciar dacă uneori cineva renun!ă la gloata sa imediatel se va alătura alteia. Ies dintr&o 'ncisoare i intru 'n alta &,entru că nu ,ot trăi singuri. udda s,une că este mai)ine să trăieti singur decât 'n com,ania ,rotilor. 8acă '!i

,o!i găsi un =aestru sau un ,rieten atunci )ine dacă nu,o!i atunci este mai 'n!ele,t să rămâi singur. ine'n!elesva 9 foarte di9cil să trăieti singur deoarece gloatele '!i vorcrea tot felul de di9cultă!i. =ul!imile nu iu)esc 9in!eleindividuale i nu doresc ca ele să 9e inde,endente. +nsătoate acele ,ro)leme te vor cură!a i ,uri9ca ele '!i vorascu!i inteligen!a i te vor face mai 'n!ele,t.

*rostul îşi $ace sinur probleme3i "ndeşte& “Aceştia sunt copiii mei, a!erile mele; “Dar cum ar putea a!ea a!eri şi copii Acela care nu este nici măcar propriul lui stăp"n4rostul trăiete 'n ideea de ?al meu@ ?ale mele@:

na!iunea mea religia mea familia mea co,iii mei. 8ar eluită că singur a venit ,e lume i tot singur va ,leca nimeni

nu ,oate aduce sau lua ceva din această lume. u mâinilegoale am venit cu mâinile goale vom ,leca. +n!ele,tul tieacest lucru de aceea el nu ,retinde nimic ca 9ind al său.l se folosete de lucruri dar nu le ,osedă. A te folosi delucruri este foarte )ine & folosete&te de toate lucrurile dinlume ele sunt ,entru tine.

6umea este un dar al lui 8umne$eu & folosete&o dar nu

o ,oseda ,entru că 'n momentul 'n care ai devenit ,osesivnu te mai ,o!i folosi de nimic de fa,t atunci lucrurile tevor folosi ,e tine.

iar ideea de a ,oseda ceva este stu,idă. um ai,utea să ,ose$i7 0u '!i ,ose$i nici măcar ,ro,ria 9in!ă. ealtceva ,o!i ,oseda7 0u eti nici măcar ,ro,riul tău stă,ân.

udda s,une: *rostul îşi $ace sinur probleme şi"ndeşte& “Aceştia sunt copiii mei, a!erile mele;( âte

suferin!e a,ar din dorin!a de ,osesiune7 <i ce 'nseamnăacest ?al meu@7 ste ceva com,let fals"+nsă un lucru fals '!i ,oate crea o mie i una de

,ro)leme. ste ca i atunci când mergi noa,tea ,e undrum lăturalnic ve$i o frângie i cre$i că este un ar,e.Imediat 'nce,i să alergi să !i,i ,o!i ciar face infarct. <iacolo nu e;ista nici un ar,e & era doar o sim,lă frângie"

8ar infarctul va 9 real !ine minte: un ar,e ireal ,oate,rovoca un infarct real.Acestea sunt ,ro)leme ireale când ,retin$i: ?Asta este

!ara mea )iserica mea averea mea@ & orice" +!i cree$isingur tot felul de an;ietă!i & '!i construieti singur un iad.

Dar cum ar putea a!ea a!eri şi copii acela care nu estenici măcar propriul lui stăp"n4

Un )ăr)at cade de la eta5ul ase al unei clădiri. l arămas nemicat ,e asfalt i imediat o mul!ime de oamenis&au adunat 'n 5urul lui. Un ,oli!ist se a,ro,ie i 'ntrea)ă:?e se 'ntâm,lă aici7@

ăr)atul 'ntins ,e trotuar 'i răs,unde: ?0u tiu de&a)iaacum am a5uns i eu.@

Tu ce tii7 um ai a5uns aici7 8e unde ai venit7 <tii unde

vei ,leca7 <i ce tii des,re cine eti7 Aceste 'ntre)ărifundamentale rămân 'n 'ntuneric dar totui continui să,retin$i: ?Asta este casa mea... @

8u,ă ce udda s&a iluminat el a revenit la ,alatul ,ecare l&a ,ărăsit. vident tatăl său era foarte su,ărat & erasingurul său co,il. egele era foarte )ătrân i era foarte'ngri5orat: ?Am condus acest regat atâ!ia $eci de ani du,ă

ce nu voi mai 9 cine 'l va conduce7 Singurul meumotenitor ,rostul a ,lecat i a renun!at la tot"@egele a făcut multe eforturi ,entru a&l găsi ,e udda

i a&l convinge să revină acasă dar totul a fost 'n $adar.



8u,ă iluminare udda s&a 'ntors singur & i această'ntâlnire este una dintre cele mai frumoase din 'ntreagaistorie a umanită!ii.

um l&a vă$ut tatăl lui udda a 'nce,ut să strige la ela 'nce,ut să 'l certe să 'l 5ignească. udda stătea tăcut

ca i cum nu se 'ntâm,la nimic.8u,ă mai )ine de o oră... regele )ătrânul său tată adevenit contient de fa,tul că 9ul lui nu a s,us nimic nu areac!ionat 'n nici un fel. u lacrimi 'n oci )ătrânul gândea:?ât de tăcut i de calm este" e se 'ntâm,lă7 oate căeste surd sau a 'nne)unit.@ Atunci l&a 'ntre)at: ?8e ce nus,ui ceva7ZZ

udda 'i răs,unde: ?ăr)atul care a ,lecat atunci numai este acelai astă$i. Tu nu vor)eti cu mine & ci cu 9ultău care nu mai e;istă. 8e atunci multă a,ă a curs ,eCange 'n aceti 12 ani. u sunt o ,ersoană com,letdiferită.@

udda desigur vor)ete metaforic. l vrea să s,ună:?u nu mai sunt aceeai contiin!ă nu mai mă aNu 'n

aceeai minte. Atitudinile i ,re5udecă!ile mi&au dis,ărut.Sunt doar o 9in!ă ,roas,ătă i nouă. Acum tiu cine sunt cuadevărat. Atunci eram un ,rost. Acum mi&a a,ărut lumina'n suNet. 0u mai sunt acelai

Tatăl lui udda s&a 'nfuriat din nou i i&a strigat: ?umadică nu mai eti acelai7 re$i că eu nu 'mi ,ot recunoate9ul7 =ă faci senil7 u !i&am dat natere ,rin venele tale

curge sângele meu & cre$i că nu te recunosc7 um'ndră$neti să 'mi s,ui aa ceva"@udda a continuat calm: ?Iartă&mă dar vreau să s,un

că acest cor, ,oate că face ,arte din tru,ul tău & nu i eu.Acum tiu că eu nu sunt cor,ul i nici mintea. u tiu cinesunt cu adevărat. Iar tu nu ai nimic de&a face cu 9in!a mea,e aceasta nu tu ai creat&o nu tu i&ai dat natere. u am

e;istat 'nainte de natere i voi e;ista i du,ă moarte. Terog 'ncearcă să mă 'n!elegi nu te enerva i nu te su,ăra.Am venit doar ,entru a&mi 'm,ărtăi fericirea ,entru a&!i'm,ărtăi reali$area@

+n această lume 9in!a ta este a)solut singură. 8a'm,ărtăete&!i )ucuria i fericirea cu al!ii dar nu ,osedaniciodată. 8oar ,rotii ,osedă 'n!ele,tul nu cunoate,osesivitatea.

*rostul care ştie că este prost

*rin aceasta este mai înţelept.*rostul care se "ndeşte că este înţelept2ste cu ade!ărat un prost.=editea$ă asu,ra acestui lucru: ce gândeti des,re tine7

ste dureros să '!i ve$i stu,iditatea. +ntotdeauna este maiuor să 'i ,riveti ,e ceilal!i ca 9ind nite ,roti & de fa,t9ecare om face asta. +nsă a&!i vedea ,ro,ria ,rostie este un

,as către 'n!ele,ciune & ,rin aceasta ai 'nce,ut de5a să '!itransformi 9in!a contiin!a.Un )ăr)at vi$ita Mran!a. +n ,rima lui noa,te du,ă ce a

fost gă$duit de un ,articular trece imediat la fa,te i facedragoste cu nevasta acestuia cu 9ica acestuia cu)ucătăreasa cu servitoarea i cu vecina.

8iminea!a ga$da 'l mustruluiete: ?e 'nseamnă asta7

Aici eti oas,etele meu. u te&am ,rimit ca ,e cel mai )un,rieten al meu. <i tu ce mi&ai făcut7 Ai făcut dragoste cunevastă&mea cu 9ică&mea cu servitoarea i )ucătăreasai 'n ,lus i cu vecina & iar cu mine deloc7"@

rostul este 'ntotdeauna 'ngri5orat de un singur lucru:egoul său. l este gata să se aga!e de tot ce este )un,entru ego. rostul se aga!ă de suferin!a sa deoarece este

a lui. l acumulea$ă tot ce ,oate deoarece nu cunoatenimic des,re 'm,ără!ia sa interioară acumulea$ă numaigunoaie deoarece are im,resia că numai acestea 'i ,otasigura fericirea. <i asta fac to!i oamenii: adună gunoaie &interioare i e;terioare. Cândurile sunt gunoaieleinterioare lucrurile sunt gunoaiele e;terioare.

Oi&ai ,rivit vreodată detaat via!a & ce ai făcut cu ea7

Unde ai a5uns7 um trăieti7 <i nu 'ncerca să te ,ăcăletideoarece mintea este e;,ertă 'n a se amăgi i ,ăcălisingură: ?Uite cât de multe am făcut" Am strâns atâ!ia )ani'n )ancă oamenii mă res,ectă i mă venerea$ă am atât

de multă ,utere i faimă... ce altceva mai ,ot dori7 6a cesă mai s,er7 Via!a mi&a dat tot ce am vrut.@

+nsă )anii ,uterea i ,restigiul nu 'nseamnă nimicdeoarece 'n momentul mor!ii vei ,ierde totul & suNul mor!ii'!i va lua totul.

Oine minte: ,ână când nu de!ii ceva care să nu ,oată 9distrus de moarte nu de!ii nimic & mâinile '!i sunt goale.8acă nu !i&ai cunoscut interioritatea eti ,ierdut. udda 'ldenumete 'n!ele,t ,e acela care a a5uns la comoarainterioară & a medita!iei a com,asiunii a iluminării.

8are linura este cea care ustă supa4n nerod poate sta întreaa !iaţă

1n compania unui maestru3i tot !a pierde calea.6ingura nu ,oate degusta su,a ,entru că este un o)iect

mort & la fel este i ,rostul nerodul. l doar ,are cătrăiete inima sa 'i este moartă. l trăiete doar ,rin ca,iar ca,ul nu este decât o lingură.

rin ca, nu ,o!i gusta din fericirea vie!ii. o!i o)serva

frumuse!ea ,rin ca,7 Vei ,utea vedea Noarea dar 'i vei,ierde frumuse!ea vei 9 ca,a)il să ve$i a,usul soarelui'nsă nu i frumuse!ea acestui fenomen. =intea nu ,oatecunoate frumuse!ea.

=intea ,oate cunoate se;ul dar nu i iu)irea. =intea,oate 'n!elege ,artea de ,ro$ă a vie!ii ,entru că minteaeste o mainărie & 'nsă nu ,oate cunoate nimic din ,oe$ia

e;isten!ei. <i ,oe$ia e;isten!ei con!ine adevărul. =u$icae;isten!ei con!ine reala )inecuvântare.<i aceasta nu ,oate 9 cunoscută decât ,rin inimă & doar

ea o ,oate e;,erimenta.=intea este foarte e9cientă 'n tot ce este li,sit de sens

inima este ca,a)ilă doar de ceea ce este semni9cativ. 8aromul trăiete doar ,rin ca,. <colile colegiile universită!ile

au fost create ,entru un singur sco, & i aceasta este ocrimă: ele 'ndrea,tă energia omului din inimă s,re ca,astfel 'ncât omul să ,oată deveni o mainărie cât maicalculată... Sistemul educa!ional nu ,ermite omului să

cunoască adevărata semni9ca!ie a vie!ii nu 'l lasă să,ătrundă 'n tem,lul său interior.

a,ul este su,er9cial inima este centrul. Iar dacă inimanu '!i func!ionea$ă atunci eti doar o lingură inertă. nnerod poate sta întreaa !iaţă în compania unui maestru şi

tot !a pierde calea.A 9 'n com,ania unui =aestru este cea mai mare)inecuvântare ,osi)ilă deoarece numai aa ai ,osi)ilitateasă te tre$eti. el care este de5a trea$ te ,oate tre$i i ,etine ,entru că tre$irea este moli,sitoare. 8ar un ,rost,oate trăi 'ntreaga via!ă lângă un iluminat fără să reali$e$enimic. um reuete acest lucru7 Moarte sim,lu: el este

conectat de maestru ,rin ca, & asta este modalitatea ,rincare ,o!i ,ierde calea.<i aici am o)servat câ!iva căutători care mă ,ierd i vor

continua să mă ,iardă dacă rămân orienta!i s,re minte.Aici nu este locul 'n care să trăieti ,rin minte. enun!ă laea" Un sannFasin adevărat nici măcar nu are ca," l va trăidoar ,rin inimă. <i numai ,rin inimă este ,osi)ilă

comunicarea 'ntre noi. Altminteri dacă sannFasinul 'miascultă doar cuvintele el nu va face altceva decât sădevină un ,a,agal & i asta este ceva inutil... tre)uie săguste să se 'm)i)e cu ,re$en!a mea.

<imba este cea care ustă supa.Dacă eşti trea în preenţa unui înţelept,0hiar şi într-o sinură clipă poţi !edea calea.

Un singur moment este de a5uns" 0u este nea,ăratnecesar să rămâi lângă un =aestru toată via!a tim,ul nueste im,ortant. Aici nu este vor)a de cantitate cât de multai stat lângă un 'n!ele,t. Im,ortant este cât de ,rofund 'liu)eti & cât de intens i de ,asional ai ,ătruns 'n inimalui... nu ,erioada de tim, ci ,rofun$imea sentimentului.Atunci 'ntr&o singură cli,ă de contienti$are 'ntr&un singur

moment de descidere o cli,ă de tăcere... i se ,roducetransferul de dincolo de scri,turi.Nerodul este propriul lui duşman.+ar răul pricinuit îl !a $ace să rerete amarnic;

Adevărul este natura ta interioară. Adevărul nu ,oate 9desco,erit nicăieri 'n altă ,arte. Ais dhammo sanantano &aceasta este legea eternă i ine,ui$a)ilă adevărul 9nal al9in!ei tale. 0u ai ,entru ce să te 'nde,ărte$i de tine. 0u aide ce să ,leci 'n altă ,arte. Adevărul '!i este accesi)il 'n

orice cli,ă & tot ce tre)uie să faci este să renun!i laminciuni. enun!ă la tot ce este neadevărat. Suferin!a esteo indica!ie a neadevărului. Astfel de câte ori a,are)eatitudinea 'ncrede&te 'n ea i 'ndrea,tă&te 'n aceadirec!ie... i vei merge s,re 8umne$eu. eatitudinea este,arfumul 8ivinului. Urmea$ă acest ,arfum i nu te veirătăci vreodată. Astfel '!i vei urma ,ro,ria natură. <i

'n!ele,ciunea a,are doar când eti natural )eati9crela;at.+n!ele,ciunea este o stare foarte rela;antă a 9in!ei.

+n!ele,ciunea nu este cunoatere i nici informa!ie'n!ele,ciunea este tre$irea 9in!ei tale interioareiluminarea. Mii ,lin de lumină & acesta este dre,tul tău.8acă renun!i la el eti un ,rost. <i de5a ,ână acum ai

renun!at i l&ai ,ierdut tim, de multe vie!i & de aceastădată te rog 9i mai ,lin de com,asiune fa!ă de tine 'nsu!i.

!L& DUM#EEU IUBETE R$U*

!& "reaiu+ite Mae,tre- 4n %ccident am 3.,t4nvă<ată ,ă munce,c =i ,ă mă adapte/ ,.cietă<ii& Am

3.,t 4nvă<ată 3aptul că e,te imp.rtant ca . per,.ană,ă ,e re,pecte- ,ă ,e iu+ea,că =i ,ă 5e utilă,.cietă<ii& Am 3.,t 4nvă<ată ,ă 4mi ,priin =i ,ă 4mi4ntăre,c eg.ul& Tu ,pui ,ă 4l .m.r& Mă au 4ntr.c.n3u/ie t.tală&

rem Aradana egoul este necesar deoarece 'ncă nu

cunoti Sinele adevărat. goul este un su)stituent oentitate falsă. 8atorită fa,tului că nu te cunoti ,e tine'nsu!i tre)uie să '!i cree$i un centru arti9cial altminteri nuai ,utea func!iona 'n societate. entru că nu '!i cunoti

ci,ul real tre)uie să ,or!i o mască. 0ecunoscândesen!ialul tre)uie să te 'ncre$i 'ntr&o um)ră.

;istă două moduri 'n care ,o!i trăi: unul este ,rincentrul 9in!ei tale & aceasta a fost dintotdeauna caleamisticilor. =edita!ia nu este altceva decât un instrument

,rin care devii contientă de sinele tău real & care nu este inici nu a fost creat de tine. Tu eti el" Tot ce ai de făcut estesă 'l desco,eri. 8acă societatea nu '!i ,ermite să 'ldesco,eri... i nici o societate nu ,ermite acest lucrudeoarece sinele real este foarte ,ericulos ,entrusta)ilimentul societă!ii al )isericii al statului altradi!ionalismului al ortodo;ismului al conven!ionalului. >

,ersoană care i&a revelat sinele devine un individ 'nadevăratul sens al cuvântului. astfel de 9in!ă va trăi aa cum 'i dictea$ă ,ro,ria sacontiin!ă va trăi conform luminii sale interioare. Via!a 'i va9 integră cristali$ată & i ciar de aceasta se teme

societatea.ersoanele care i&au revelat Sinele devin individuali iarsocietatea nu dorete decât ,ersonalită!i. Iar ,entru atransforma individualită!ile 'n ,ersonalită!i societatea '!i dăo mască & care nu este decât o idee falsă & i te 'ndeamnăsă te agă!i de ea 'ntreaga via!ă.

Trăiete ,rin medita!ie i atunci vei avea o via!ă ,lină de

cura5 aventură re)eliune. 8oar atunci vei trăi cu adevărat"ealaltă cale ,rin care ,o!i trăi este egoul & iar aceastaeste o via!ă falsă. goul este un artifact creat de societate,entru a te controla ,entru a&!i distrage aten!ia de la 9in!ata adevărată.

goul este creat de societate i datorită acestui lucrusocietatea 'l ,oate controla. Statul )iserica i to!i cei care

sunt la ,utere 'l ,ot distruge 'n orice cli,ă de aceea veitrăi mereu 'n frică te vei su,une i conforma lor astfel'ncât egoul să '!i rămână intact. Societatea '!i oferă res,ectdoar dacă nu eti un individ. Societatea te venerea$ă dacă

nu eti un Iisus un Socrate un udda. Societateares,ectă doar oile nu oamenii.

>ccidentul a uitat com,let cum să medite$e & i cau$a are,re$entat&o cretinismul. retinii au creat o religie falsăcare nu cunoate nimic des,re medita!ie. retinismul este

doar un ritual care face ,arte din structura ,olitică asocietă!ii. 8atorită cretinismului occidentalii au uitatcom,let de 9in!a lor interioară. Iar omul nu ,oate trăi fărăsă ai)ă o anumită idee des,re sine & i când nu se cunoate,e sine atunci el va tre)ui să invente$e ceva fals va tre)uisă dea natere unui su)stituent.

Aradana ceea ce !i s&a s,us este un nonsens. <i nu are

im,ortantă cine !i&a s,us acest lucru & ,rofesorii'nvă!ătorii ,oliticienii ,reo!ii. ste normal să 9i confu$ădeoarece eu '!i s,un e;act o,usul: sca,ă de ego aruncă)olovanul care 'm,iedică curgerea naturală a contiin!ei.

ontiin!a ta se aNă 'n s,atele unui )ara5 & egoul. S,argeacest )ara5 i râul va 'nce,e să curgă de la sine. Asta estereligia adevărată ea te a5ută să sca,i de ceea ce este

inutil. Iar ceea ce este esen!ial de5a e;istă 'n tine. 0utre)uie să cree$i esen!ialul & el !i se revelea$ă de la sine.Iar esen!ialul este 'ntr&adevăr foarte frumos i este

nemuritor. <i ,entru că este venic el nu cunoate nici ofrică. Irealul se aNă 'ntr&o ,ermanentă frică. goul ,oate 9distrus de oricine. 8atorită fa,tului că !i&a fost dat de al!iiel ,oate să '!i 9e luat. Astă$i ,rimeti res,ect mâine

nimeni nu te mai res,ectă. 8acă nu te su,ui ideilor lor ,ecare le au des,re via!ă atunci vei 9 condamnată irenegată... i nu vei ti cine eti.

orges scria: ?Am visat că mă tre$isem dintr&un comar &,lin de cataclisme i nelinite & i stăteam 'ntr&o cameră ,ecare nu o recunoteam. ra diminea!ă: o 9ravă ra$ă delumină ,ătrunse 'n cameră i lumina ,icioarele ,atului

masa. =i&a a,ărut gândul: Unde mă aNu7 <i am reali$atcă nu tiam. Am gândit: ine sunt7 <i nu m&am ,ututrecunoate.

Teama a 'nce,ut să ,ună stă,ânire ,e mine. Am gândit:Această tre$ire tul)urătoare este iadul această tre$irefără nici un viitor va 9 eternitatea mea. <i atuncitremurând m&am tre$it cu adevărat.@

A nu te cunoate ,e tine 'nsu!i a nu&!i cunoate

destinul acesta este cu siguran!ă un iad. ccident ci i de >rient. +n afara câtorva ilumina!i'ntreaga lume a făcut acest lucru.

entru mine >ccidentul i >rientul nu sunt două s,a!iigeogra9ce & ci două dimensiuni s,irituale. Aa cum văd eu

--- W din oameni sunt occidentali iar restul orientali & 6aoT$u udda Karatustra =oise Bristos Sfântul Mrancisc.Iar unde s&au născut ei din ,unct de vedere geogra9c nuare nici o im,ortan!ă.

8imensiunea s,irituală este >rientul & dimensiunea underăsare soarele interior. Iar noa,tea 'ntunecată a suNetuluiunde nu se cunoate deloc e;isten!a soarelui este

>ccidentul. 0imeni nu devine religios doar ,rin fa,tul că s&a născut 'n India. eligia nu este atât de ieftină. ste celmai ,re!ios lucru din lume. <i ,entru a a5unge la ea nue;istă nici o scurtătură. ei care caută scurtături vor 9,ăcăli!i de cineva. 6or li se vor da nite 5ucării care 'i vaface să uite de căutarea 'n necunoscut.

<i cel mai măre! necunoscut se aNă 'n interior. ontiin!a

este un ocean necunoscut i foarte ,ericulos deoarececând ,ătrun$i 'năuntru te cufun$i 'ntr&o goliciunee;traordinară iar atunci '!i a,are o frică foarte ,uternicăteama de a nu 'nne)uni de a nu dis,ărea ca individ. entrucă ,ână atunci te&ai cunoscut ca având un nume ca 9ind oanumită ,ersoană & te&ai cunoscut ca 9ind un doctor uninginer un comerciant te&ai cunoscut ca 9ind indian

german cine$ te&ai cunoscut ca 9ind al) sau negru te&aicunoscut ca 9ind femeie sau )ăr)at... toate acestecategorii vor 'nce,e să dis,ară.

ând ,ătrun$i 'n interior ve$i că nu eti nici femeie inici )ăr)at: neti, neti & nici aceasta nici aceea nici al) inici negru nici indian i nici ,aEistane$. Atunci cine eti tu7+n acele momente egoul 'nce,e să 'i ,iardă din ,utere i '!ia,are o frică foarte ,uternică & teama de vacuitate. Te vei

,ră)ui 'ntr&o in9nitate. amenii seaga!ă de ego ,entru că acesta le oferă o anumităidentitate o claritate des,re ei 'nii.

8ar egoul este fals la fel i această claritate.

ste mai )ine să 9i confu$ă fa!ă de realitate decât să 9iclară fa!ă de irealitate.Aradana ai dre,tate: 'n ,re$en!a mea este inevita)ilă

confu$ia & deoarece toată cunoaterea ,e care credeai că ode!ii 'ncet&'ncet se va dovedi a 9 o sim,lă ignoran!ă. +ns,atele cunoaterii nu se ascunde decât mintea stu,idă. Iar'n s,atele egoului nu este nimic & el este o um)ră.

>dată ce '!i este clar acest fenomen că te&ai agă!at de oum)ră de o fantomă este normal să '!i a,ară o frică foarte,uternică o confu$ie un aos. 8ar numai din aos iaunatere stelele. Treci ,rin acest aos & el face ,arte dinevolu!ia s,irituală. Tre)uie să ,ier$i falsul ,entru a a5ungela real. +nsă 'ntre ele va e;ista un interval de sus,ensieundefalsul va 9 dis,ărut iar realul 'ncă nu i&a făcut

a,ari!ia. +n aceste momente foarte critice ai nevoie de un=aestru sau de un ,rieten.iar ieri udda s,unea: ?ste necesar un maestru

sau un ,rieten.@ +n aceste cli,e ai nevoie de cineva care săte !ină de mână i să te 'ncura5e$e: ?0u te teme. Acestnimic va dis,ărea. =ai ai ,u!ină ră)dare & i tu vei 'nNori.@=aestrul nu '!i ,oate da nimic altceva decât ,u!in cura5 el

te va a5uta să mergi mai de,arte i să nu ascul!i 'ndemnulmin!ii de a reveni la !ărm.Mericirea =aestrului )ucuria sa 'ncrederea autoritatea

sa... i când s,un ?autoritate@ nu 'n!eleg că el este

autoritar. Un =aestru nu este niciodată autoritar dar el areautoritate deoarece el i&a cunoscut sinele. l cunoatecelălalt !ărm a fost acolo. Tu doar ai au$it des,re !ărmulcelălalt ai citit des,re el nu cunoti decât malul acestasiguran!a i confortul oferit de acest !ărm. Iar când furtuna

va i$)ucni i ,ier$i din vedere !ărmul cu care ai fosto)inuită mintea '!i va s,une imediat: ?8u& te 'na,oi"+ntoarce&te cât ,o!i de re,ede" Uite !ărmul dis,are icelălalt s,re care te 'ndre,tai nu mai a,are. oate că nicinu e;istă este foarte ,osi)il ca el să nu e;iste. Iar furtunaeste foarte ,uternică"@

+n aceste cli,e ai nevoie de cineva care să stea linitit 'n

)arcă care să râdă i să te 'ncura5e$e care să cânte să '!is,ună glume... ai nevoie de cineva care să te linitească:?0u te 'ngri5ora i nu te teme. elălalt !ărm e;istă & eu tiu,entru că am fost acolo. =ai ai ră)dare... @

rivind 'n ocii lui... 'ncrederea sa a)solută te va a5uta.Vă$ându&i calmul tăcerea integritatea... l nu ,rivete 'nurmă i nu se teme el a fost acolo i 'ntreaga sa 9in!ă

dovedete acest lucru.Iar când te !ine de mână sim!i că el nu tremură sim!i cătot ce s,une este adevărat i nu doar citea$ă din i)lie dinagavad Cita din oran. l cunoate direct" Aceasta esteautoritatea sa.

<i imediat ce linitea i 'ncrederea lui te&au moli,sit i ,etine vei 'nce,e să ra$i. ine'n!eles la 'nce,ut râsul tău va

avea ,u!ină nervo$itate 'n el dar totui vei râde. Sau ,oatevei 'nce,e să cân!i cu el de frică aa cum oamenii 'nce,să Nuiere când se aNă singuri 'n 'ntuneric. I te ,o!i alăturadansului său doar ,entru a uita com,let ce se 'ntâm,lă 'n5urul tău. 0u vrei să ve$i furtuna i vârte5urile de lângă tinenu vrei să '!i aminteti nimic din trecut i nu vrei săgândeti nimic des,re viitor. entru tine totul va 9 'n

'ntuneric...Murtuna va trece mai re,ede când vei dansa cu el ciardacă o faci din frică când vei râde i vei cânta cu el deirâsul tău nu este total. u cât ră)darea '!i este mai mare

cu atât mai re,ede vei ,utea vedea !ărmul celălaltdeoarece ocii nu '!i vor mai 9 'nce!oa!i de frică. entru,rima dată vei ,utea vedea cu adevărat & devii un vă$ător.

elălalt !ărm nu este foarte de,arte doar ocii '!i sunt,rea 'nce!oa!i. Adevărul este că acest !ărm este celălalt.

ând ,erce,!ia '!i este clară i lim,ede vei vedea că acest!ărm este celălalt. <i când vei cunoate ,entru ,rima oarăacest lucru ,ur i sim,lu vei i$)ucni 'n râs & atunci vei'n!elege că tot ceea ce ai căutat se aNa ciar 'n fa!a ta.omoara este 'n noi 'nine dar totui alergăm 'ncolo i'ncoace ,entru a o găsi.

0u este nevoie să cree$i un ego deoarece tu eti Sinele

Su,rem.8ar '!i 'n!eleg confu$ia. ămâi 'n ea i nu căuta să reviila falsa claritate ,e care o aveai 'nainte & aceasta estefoarte amăgitoare. Trăiete această confu$ie rămâi lângămine i 'n curând vei vedea cum confu$ia 'nce,e să sedis,erse$e i '!i va a,ărea o claritate i o lim,e$imee;traordinară.

;istă două ti,uri de clarită!i: una este doar intelectuală& i ea ,oate dis,ărea 'n orice cli,ă ,oate 9 oricând ,usă la'ndoială... Intelectul este ,lin de du)ii. Tot ce !i s&a s,us iai au$it i ai citit a fost s,ul)erat de mine 'n câteva cli,enu a fost nimic de valoare. e valoare ,oate avea o astfelde claritate7 8acă te ,ot conduce 'n confu$ie atât de uor'nseamnă că aceasta nu a fost o claritate reală. u '!i voi

oferi o alta claritate care nu '!i va dis,ărea niciodată i carenu !i&o va ,utea distruge nimeni i nimic.=ai demult un mare 9losof a venit la amaErisna

numele său era Desav andra Sen & un 'nvă!at un eruditcare avea o a)ilitate foarte mare de a argumenta 'm,otrivae;isten!ei lui 8umne$eu. amaErisna era a,roa,eanalfa)et el nu cunotea nimic des,re Nloso9e i doar

,utea citi i scrie ,u!in 'n lim)a )engale$ă. Milosoful eracunoscut 'n 'ntreaga Indie el a scris o mul!ime de căr!i itratate 9loso9ce.

Desav andra a 'nce,ut să argumente$e iar la 9ecare,ro,o$i!ie a sa amaErisna râdea de )ucurie i 'l'm)ră!ia ,e 9losof. ei din 5urul lor nu 'n!elegeau ce se,etrece. Iar 9losoful devenise ,u!in stân5enit demanifestarea Iui amaErisna. l l&a 'ntre)at: ?e

argumente sunt acestea7 0u te sim!i deloc tul)urat dea9rma!iile ,e care le fac7 0u 'n!eleg cum 'mi ,o!i răs,unde,rin dans $âm)et i 'm)ră!iări7@

amaErisna i&a răs,uns: ?um a ,utea 9 tul)urat7 uciar sunt fericit fa!ă de argumentele tale. +ntr&adevăr etiun om inteligent i argumentele tale sunt foarte frumoase &ciar asta dovedete e;isten!a lui 8umne$eu" e ,ot face

eu7 8acă doar a 9 cre$ut or)ete 'n 8umne$eu atunci cusiguran!ă m&a 9 sim!it tul)urat i mi&ai 9 distrus claritatea.8ar eu 'l cunosc ,e 8umne$eu" u tiu că el e;istă"@

ând cunoti cunoti & nimic nu te ,oate distrage. uvreau să '!i ofer acest ti, de claritate care a,are dine;,erien!ă e;isten!ială ,rin cunoatere directă. Atunci nuvei mai 9 nevoită să 9i 'nvă!ată să te res,ec!i i să te

iu)eti i să te sim!i utilă cuiva. A te cunoate ,e tine'nseamnă a&l cunoate ,e 8umne$eu. e este mai măre!decât aceasta7 ând '!i a,are această e;,erien!ă & Aham#rahmasmi; u sunt 8umne$eu" & ce res,ect mai mare ,o!iavea7

a?; & ce ,o!i dori mai mult7 Te vei ,uteasim!i mai utilă decât atât7 Ai a5uns la interioritatea taa)solută i aceasta este totul.

8a ,ână acum !i s&a s,us că tre)uie să te res,ec!ideoarece nu tii cine eti. Oi s&a s,us că tre)uie să te sim!iutilă ,entru că te sim!i ,ierdută. Oi s&a s,us să te iu)etideoarece nu ai făcut altceva decât să te urăti. +nsă cel mai

straniu este fa,tul că aceiai oameni te&au 'nvă!at am)elelucruri.Aceiai oameni care !i&au s,us că tre)uie să te faci utilă

societă!ii mai 'ntâi te&au făcut să te sim!i inutilă acesta

este secretul ,oliticienilor ,reo!ilor )isericilor ideologiilorreligioase. 6a 'nce,ut ei le s,un co,iilor: ?ână când nudeveni!i una sau alta nu ave!i nici o valoare ,e ,ământ.@

<i astfel co,iii 'nce, să se simtă inutili ,ierdu!ide$orienta!i. 8u,ă aceasta lor li se s,une: ?ste necesar

să vă res,ecta!i ,e voi 'nivă să vă sim!i!i utili societă!iialtminteri via!a vă este ,ierdută.@ărin!ii 'nvă!ătorii ,reo!ii & to!i iau ,arte la această

cons,ira!ie. =ai 'ntâi i se s,une co,ilului să se urască ,esine iar a,oi to!i 'nce, să 'l condamne. Miecare co,il estea5utat să a5ungă 'ntr&o stare de,lora)ilă i el 'nce,e săgândească: ?Sunt un om foarte rău i urât altfel nu a face

asemenea lucruri rele.@ Iar 'ntr&o )ună $i 'nce,em să 'is,unem: ?8e ce nu 'ncerci să te iu)eti i să 9i mul!umit cutine 'nsu!i7 Asta este via!a. Trăiete corect i veisu,ravie!ui.@

+i luăm co,ilului orice urmă de res,ect i când el a5ungesă nu se mai res,ecte a)solut deloc atunci 'nce,em să 'is,unem că tre)uie să cree$e res,ect. ste o situa!ie

a)surdă" Miecare co,il se nate cu un res,ect e;traordinarfa!ă de el 'nsui. Miecare co,il tie că este util i valoros. <iel tie că nu este valoros ,entru că este ,recum un Iisusun udda sau un Drisna & el ,ur i sim,lu tie că arevaloare deoarece e;istă. Asta este 'ndea5uns" Miecare co,ilse iu)ete i se res,ectă ,e sine.

+nsă oamenii incontien!i 'l 'nva!ă altceva. =ai 'ntâi

distrug 'n el tot ce este frumos i a,oi 'nce, să ,icte$e ,eci,ul lui ceva arti9cial. 8e ce acest lucru7 entru că numaiceva arti9cial ,oate 9 transformat 'ntr&un sclav doaroamenii fali ,ot cădea victime ,reo!ilor i ,oliticienilor.ând oamenii vor 9 individuali i vor trăi aa cum ledictea$ă inima i contiin!a interioară atunci ei nu vor mai,utea 9 e;,loata!i i o,rima!i.

Aradana rămâi 'n această confu$ie & este foarte )ună.<i de asemenea este foarte )ine că ai a5uns 'n această&stare. 0u te mai ,o!i 'ncrede 'n ego & foarte )ine" stee;trem de im,ortant deoarece numai acum este ,osi)il al

doilea ,as. Te voi a5uta să '!i recu,ere$i co,ilăria inocen!aiu)irea res,ectul s,ontan fa!ă de tine 'nsu!i & res,ect carea,are numai 'n cli,a 'n care sim!i că eti ,arte din8umne$eu.

Oine minte: egoul 'ntotdeauna se com,ară cu al!ii &

sinele este necom,arativ. ând te cunoti ca 9ind niciinferior i nici su,erior fa!ă de cineva atunci doar vei 9in!a.+nsă egoului 'i ,lace 'ntotdeauna să se com,are. Iar când tesim!i su,erior fa!ă de cineva inevita)il te vei sim!i inferiorfa!ă de altcineva. Aadar egoul este un fenomen foarte'nelător: ,e de&o ,arte te face să te sim!i su,erior iar ,ede altă ,arte te face să te sim!i inferior. l te !ine legat i

nu '!i ,ermite să te miti li)er.e de&o ,arte tii că eti su,erior servitorului tău darcum rămâne cu eful tău7 +!i o)ligi so!ia i co,iii să !i sesu,ună iar 'n fa!a efului nu sco!i nici măcar un cuvânt nusci!e$i nici un gest de nesu,unere.

um ai ,utea 9 )eati9c7 Am)ele lucruri sunt greite. Iara face ,e cineva să se simtă inferior este o crimă 'm,otriva

lui 8umne$eu. ând '!i cunoti sinele real doar vei ti că tueti tu i celălalt este celălalt & nimeni nu este su,erior inimeni nu este inferior.

Asta este ceea ce numesc eu comunism s,iritual 'nsăacesta este ,osi)il doar când a a,ărut cunoaterea&de&sine.Darl =ar; ngels Stalin & acetia nu sunt comunitiadevăra!i. i sunt doar nite egoiti. Adevăra!ii comuniti

sunt udda 6ao T$u Iisus & nimeni nu 'i cunoate ca 9indcomuniti dar ei sunt deoarece dacă le 'n!elegi vi$iuneatoate com,ara!iile dis,ar. <i comunismul e;istă doar cândcom,ara!ia nu e;istă. galitatea este ,osi)ilă numai 'nmomentul 'n care com,ara!ia a dis,ărut de ,e glo).

A nu te cunoate 'nseamnă a 9 adormit 'nseamnă a 9,recum un )e!iv care nu tie cine este i unde se aNă.

Un )e!iv se 'ntoarce 'n )ar i 'l 'ntrea)ă ,e )arman: ?Aivă$ut cumva dacă ,rietenul meu a fost ,e aici7@armanul 'i s,une: ?8a acum câteva minute a trecut ,e

aici.@

e!ivul mai 'ntrea)ă: ?Vrei să 9i ama)il să 'mi s,ui dacăam fost i eu cu el7@

Un )e!iv stătea 'ntr&un )ar. 8eodată se 'ntoarce s,re)ăr)atul din drea,ta lui i 'l 'ntrea)ă: ?=i&ai turnat cumva)ere 'n )u$unare7@

?ine'n!eles că nu@ & răs,unde )ăr)atul.e!ivul se 'ntoarce s,re stânga lui i 'l 'ntrea)ă ,e alt)ăr)at: ?8ar tu mi&ai turnat cumva )ere 'n )u$unare7@

Acesta 'i răs,unde: ?u siguran!ă nu am făcut unasemenea gest necugetat.@

Atunci )e!ivul 'i s,une: ?;act cum am )ănuit & a fostceva din interior.@

2& Care e,te vi/iunea ta 3a<ă de n.i cei de aici-ceea ce tu nume=ti 6n.ua c.munitate78

Drisna rem noua comunitate este un e;,eriment 'ncomunismul s,iritual. uvântul ?comunism@ derivă din?comunitate@. ;istă un singur comunism ,osi)il i acestaa,are numai ,rin medita!ie.

omunismul nu este ,osi)il ,rin scim)area structurilorsociale economice i ,olitice.Scim)area structurilor economice doar va crea clase

sociale noi. roletariatul ,oate că va dis,ărea )urge$ia vadis,ărea i ea dar conducători i condui vor continua săe;iste... asta s&a 'ntâm,lat 'n usia Sovietică 'n ina. 0ua a,ărut o lume fără clase sociale.

omunismul este fundamental o vi$iune s,irituală. l nuare nimic de&a face cu scim)ările structurilor economiceale societă!ii el nu ,oate a,ărea decât ,rin transformareavi$iunii s,irituale a oamenilor. 0oua comunitate va 9 uns,a!iu 'n care ,utem crea 9in!e umane care să nu 9eo)sedate de com,ara!ii de ego de ,ersonalitate.

0oua comunitate va 9 un conte;t 'n care devine ,osi)il

un om nou. Socrate s,une că un maestru este ,recum omoaă & i are dre,tate to!i maetrii sunt nite moae.olul lor este să aducă 'n e;isten!ă oameni noi.

>mul veci este ca i mort. mul veci negavia!a. +n noua comunitate noi vom crea o religio$itate caresă a9rme via!a. =otto&ul noii comune va 9: acest cor, esteudda acest ,ământ este lotusul ,aradisului.

0oua comunitate va transforma totul 'n sacru. mul de tiin!ă este ,ar!ial. l crede doar 'n legile,lanului 9$ic i tocmai de aceea nu ,oate să 'lde,ăească vi$iunea sa este foarte limitată. oetul se

aga!ă doar de as,ectul emo!ional al umanită!ii. l ,oatevedea frumuse!ea 'nsă frumuse!ea lui va 9 momentană. lnu are nici măcar cea mai vagă idee des,re ceea ce esteetern. =isticul trăiete 'n 9in!a totală 'n eternitate. l estei ,oet i om de tiin!ă. Acestea sunt cele trei as,ecte ale8ivinului trimurti.

fortul meu este să cree$ un om nou care să nu 9e

,ar!ial... care este total 'ntreg sfânt. Un om adevărattre)uie să 9e toate acestea la un loc. l tre)uie să 9e la felde ra!ional i o)iectiv cum este omul de tiin!ă tre)uie să9e la fel de sensi)il i inimos cum este ,oetul i tre)uie să9e la fel de 'nrădăcinat 'n 9in!a sa cum este misticul. l nuva ,utea alege ci va ,ermite acestor trei dimensiuni săcoe;iste.

>rientul a suferit foarte mult datorită fa,tului că a fost,rea atras de s,iritualitate noi am ,ierdut com,let dinvedere tiin!a ,oe$ia arta. >ccidentul a suferit i eldeoarece a ,ierdut din vedere s,iritualitatea. >rientalii audevenit )oga!i 'n interior i săraci 'n e;terior occidentaliisunt )oga!i 'n e;terior dar com,let săraci 'n 9in!a lor. 0ouacomunitate va 9 )ogată 'n am)ele dimensiuni.

u cred 'n )ogă!ie. 0u venere$ sărăcia. ste ostu,iditate. 8oresc ca umanitatea să 9e )ogată ,e toatecăile ,osi)ile: 'n tiin!ă 'n tenologie 'n mu$ică 'nmedita!ie 'n misticism. Via!a tre)uie trăită 'n

multidimensionalitatea ei. 8umne$eu tre)uie desco,erit,rin toate căile ,osi)ile. 8e ce să ne limităm suNetul7

0oua comunitate va 9 un s,a!iu 'n care se va nateomul multidimensional. <i viitorul a,ar!ine 9in!ei umanenoi. Veciul a,ar!ine renun!ării omul veci credea că te

,o!i a,ro,ia de 8umne$eu doar dacă renun!i la lume ca icum ar 9 e;istat un conNict 'ntre 8umne$eu i lume. stegreit. 6umea e;istă ,rin 8umne$eu" 6umea este cor,ul8ivinului & 'ntre ei nu ,oate e;ista nici un conNict. 8acă ar 9e;istat atunci lumea ar 9 dis,ărut cu mult tim, 'n urmă.

6umea res,iră trăiete iar via!a este 8umne$eu.o,acul este divin ,entru că este viu o ,iatră este i ea

divină deoarece i ea trăiete 'n felul ei. +ntreaga e;isten!ăeste ,lină de via!ă. 8umne$eu nu este 'm,otriva lumii &cum ar ,utea un ,ictor să 9e 'm,otriva ,icturii lui7 um ar,utea un mu$ician să 9e 'm,otriva crea!iei sale7

>mul veci a trăit ,rin renun!are a fugit de lume i s&aretras 'n ,eteri i ,ăduri. >mului veci i&a fost teamă sătrăiască & singura lui tendin!ă a fost s,re sinucidere.

>mul nou va iu)i ,rofund via!a. Iar religia mea nu esteuna a renun!ării ci a cele)rării i fericirii. +n nouacomunitate va a,ărea o nouă religio$itate o s,iritualitatenouă. 0imeni nu va 9 indus musulman cretin sau 5ainist& dar to!i vor 9 religioi. entru mine religia nu are nevoiede nici un ad5ectiv. +n cli,a 'n care religiei i se adaugă unad5ectiv aceea nu mai este religie & doar o ,olitică.

aFa$id nu este musulman. =aomed nu a fost nici elmusulman nu avea cum să 9e. Bristos nu a fost cretin iarudda nu a fost )udist. i doar sunt nite 9in!e religioase.i au crescut i au 'nNorit au 'n 5urul lor un ,arfum ogra!ie o frumuse!e i o tăcere deose)ite & sunt niteferestre către transcendent. rin ei ,o!i vedea dincolo ,rinei 8umne$eu cântă o mie i unul de cântece.

0oua comunitate va 9 religioasă & i această religie nuva 9 ne,ământeană ci va 9 foarte 'nrădăcinată 'n ,ământde aceea va 9 foarte creativă i va e;,lora toate,osi)ilită!ile creativită!ii.

>mul cu adevărat religios va aduce multe contri)u!ii 'nlume & atât cât ,oate. l va sim!i că tre)uie să'nfrumuse!e$e lumea să o facă să arate mai )ine decât eracând a venit el aici. Simte că tre)uie să o ,arfume$e să oarmoni$e$e să o eleve$e. Acestea vor 9 contri)u!iile sale.

8e e;em,lu 'n trecut oamenii 'i res,ectau ,e cei care,osteau. +nsă ,rin ,ost nu contri)ui cu nimic fa!ă de lume.Iar un om care ,ostete 'n continuu nu face altceva decâtsă se rănească singur. A res,ecta un astfel de om'nseamnă a res,ecta violen!a instinctele sinucigae. leste )olnav" 0u este natural ci are nevoie de tratament,siologic. Iar ,rin res,ectul ,e care i&l ară!i nu faci altceva

decât să 'i 'ntăreti i mai mult egoul dacă ,ână atunci,ostea tim, de trei ani de acum 'nainte va ,osti tim, toatăvia!a. <i cu atât mai mult 'i va tortura cor,ul.

+n noua comunitate nu vom arăta nici un fel de res,ectfa!ă de aceste tendin!e masociste. 0u vor 9 res,ectatetendin!ele anormale ascetismul tortura tru,ească.Singurul res,ect ,e care 'l vom arăta va 9 ,entru inocen!ă

i creativitate. Vom res,ecta un om care ,ictea$ă carecântă care dansea$ă. Acetia sunt adevăra!ii oamenireligioi: cei care creea$ă ceva ,entru umanitate & nu ceicare 'i torturea$ă i ,arali$ea$ă cor,ul.

Acesta este 'nce,utul unei noi umanită!i. <i ea estee;trem de necesară. Acesta este un e;,eriment un maree;,eriment de care vor de,inde foarte multe. Acest

asram este doar ram,a de lansare... Aici e;,erimentămla scară mai mică dar 'n noua comunitate vor 9 $ece miide sannFasini care vor trăi ca un singur tru,. 0imeni nu va,oseda nimic to!i vor folosi totul. Miecare va trăi conforta)ili nu va duce li,să de nimic. 8ar nimeni nu va ,osedaceva. <i nu mă refer doar la lucruri ci i la ,ersoane. 8acăiu)eti o femeie i ea te iu)ete atunci ,ute!i trăi

'm,reună & din )ucurie din fericire i iu)ire din dăruire.+nsă nici unul dintre voi nu va 'ncerca să 'l transforme ,ecelălalt 'ntr&un o)iect 'ntr&un lucru ,ro,rietate ,ersonală.

0oua comuna va 9 ,lină de iu)ire dăruire 'm,ărtăire...Va 9 un ocean al )ucuriei. Iar când $ece mii de oameni ,ottrăi 'n asemenea armonie atunci se ,oate ,roduce oe;,lo$ie e;traordinară.

Iisus s,une: ?ucura!i&vă" ucura!i&vă" ucura!i&vă" 8ar

'ncă nu s&a 'ntâm,lat acest lucru. retinii arată atât degravi i de serioi i ciar l&au 'nfă!iat ,e Iisus la fel ca eica i cum el nu s&ar 9 )ucurat niciodată. retinii s,un căIisus nu a râs niciodată" ste ridicol. Un om care s,une?)ucura!i&vă"@ o 9in!ă care iu)ea mâncarea vinul )un unom care ,artici,a la nun!i să nu 9 râs niciodată7 retiniiau dat lumii un Bristos cu multe as,ecte diferite de

realitate.+n noua comunitate udda va râde i va dansa. Iisusva cânta i va râde. Sărmanii ,ână acum nimeni nu le&a,ermis să o facă" Tre)uie să avem com,asiune fa!ă de ei isă le dăm voie să cânte i să danse$e. +n noua comunitatevom transforma munca 'n 5oacă vom transforma via!a 'niu)ire i voioie.

Oine minte acest motto: transformă ,rofanul 'n sacruordinarul 'n e;traordinar mondenul 'n s,iritual. +ntreagavia!ă tre)uie să 9e tem,lul tău munca '!i va 9 venerareaiar iu)irea rugăciunea.

Acest cor, este udda acest ,ământ este lotusul,aradisului.

9& Eu ,unt p,ih.l.g& Am ,perat că ,tudiereap,ih.l.giei mă va auta ,ă 4mi tran,3.rm via<a- darnu ,a 4nt0mplat a=a ceva& Ce ,ă 3ac acum8

siologia este 'ncă o tiin!ă foarte imatură. ste foarterudimentară deoarece se aNă la 'nce,ut. +ncă nu este ocărare a vie!ii & ea nu are cum să te transforme. +ntr&

adevăr '!i ,oate oferi câteva intros,ec!ii dar acestea nu tevor transforma. 8e ce7 entru că transformarea se ,roduce'ntotdeauna dintr&un ,lan su,erior. Transformarea nu'nseamnă re$olvarea ,ro)lemelor asta 'nseamnă doar

a5ustare. olul ,siologiei este acela de a&!i a5usta ideileconform celor ,redominante din 5urul tău & ia acestea suntcom,let nesănătoase. siologia te aduce la o sănătatesu,er9cială.

Transformarea 'nseamnă scim)area ,lanului de

'n!elegere. <i aceasta se ,roduce ,rin transcendere. 8acăvrei să '!i transformi mintea tre)uie să ,ătrun$i 'n non&minte. 8oar de la acea 'năl!ime vei 9 ca,a)il să lucre$iasu,ra min!ii deoarece atunci tu vei 9 stă,ânul. A rămâne'n minte i a 'ncerca să transformi mintea ,rin minte este omuncă 'n $adar. ste ca i cum ai 'ncerca să te ridici singurde ireturi. ste ca i atunci când un câine 'ncearcă să 'i

,rindă singur coada & câteodată ,ână i animalele secom,ortă foarte uman"siologia '!i ,oate oferi câteva intros,ec!ii. +nsă nu este

de nici un a5utor datorită fa,tului că ea nu are cum să tea5ute să de,ăeti mintea.

Sam a devenit ,siiatru i a 'nce,ut să ,ros,ere. 8u,ăcâteva luni i&a cum,ărat o limu$ină i a ieit la ,lim)are

'nsă doar du,ă câteva minute o altă maină 'l tam,onea$ă.Sam iese din adillac&ul său se duce către cealaltă mainăi 'nce,e să strige la ofer: ?Idiotule" Tâm,itule" e aifăcut7 ti un cretin" 8e nu&mi vine să... @ <i 'n acea cli,ă'i amintete că el este un ,siiatru imediat se linitete i'ntrea)ă calm: ?8e ce '!i urăti ,ărin!ii7@

siologia nu te ,oate a5uta. Am au$it o altă ,oveste

des,re acelai Sam & când nu mai era ,e ,ământ murise.Văduva 'ngri5ea mormântul so!ului ei mort 'n tim, cestătea ,e vine i culegea )uruienile dintre Nori câteva 9rede iar)ă au 'nce,ut să o gâdile ,e su) fustă. Uimită femeiase uită 'n 5urul ei dar nu vede ,e nimeni. >ftând 'i'ndrea,tă ,rivirea s,re ,iatra funerară i 'i o,tete: ?Samcom,ortă&te i tu ca un adevărat om mort"@

siologia nu te ,oate a5uta nici 'n via!a aceasta i nici'n următoarea. Singura care '!i ,oate 9 de a5utor estereligia.

=ul!i ,siologi au 'nce,ut să 5oace roluri de maetri de'nvă!ători. 8ar ,siologul ,sianalistul i ,siiatrul nu suntmaetri" i nu se cunosc ,e sine. 8a au 'nvă!at câte cevades,re mecanismul min!ii au studiat i sunt mai )ineinforma!i. +nsă informa!iile nu vor transforma niciodată ,e

nimeni. Adânc 'năuntru ,ersoana va rămâne aceeai. a vavor)i frumos va da sfaturi foarte )une dar nu le va ,uteanici măcar ea să le urme$e.

+n occident ,sianalitii au a5uns să ai)ă atât de multsucces 'ncât ,ână i ,reo!ii au 'nce,ut să devină invidioi.Acum ,reo!ii cretini au 'nce,ut să studie$e i ei,siologia ,sianali$a deoarece au 'n!eles că ,rin acestea

,ot să 'i atragă din nou ,e oameni să vină la ei. +n ,re$entoamenii sunt mai atrai să meargă la ,siologi i,sianaliti decât să 'ncea,ă să se s,ovedească la ,reo!i.

reo!ii au dominat lumea tim, de câteva sute de ani.8ar 'n ,re$ent i&au ,ierdut atrac!ia. ro)lema este căoamenii nu ,ot trăi fără să ai)ă ,e cineva care să 'isfătuiască de la care să ,rimească 'ndemnuri iar asta se

datorea$ă fa,tului că ei nu se maturi$ea$ă niciodată. Sunt,recum nite co,ii care au mereu nevoie de cineva 'n,rea5ma lor.

ână 'n ,re$ent ,reo!ii au 5ucat rolul de ,ărin!i daracum ei i&au ,ierdut farmecul i ,sianalitii le&au luatlocul.

+nsă aa cum ,reo!ii au fost fali la fel sunt i

,sianalitii. reo!ii foloseau 5argonul religios ,entru a&ie;,loata ,e oameni ,siologii folosesc 5argonul tiin!i9c. <inici unii nu se cunoteau ,e sine.

>mul nu ,oate 9 a5utat decât de cineva care esteiluminat altminteri totul este inutil.

To!i sfătuitorii ,redicatorii i moralitii nu fac altcevadecât să $ă,ăcească oamenii i mai mult. u cât 'i ascul!i

mai mult cu atât vei deveni mai tul)urat & deoarece ei nutiu nimic. i nici măcar nu sunt de acord unii cu al!ii. Mreuds,une ceva Gung altceva Adler cu totul altceva. <i e;istă



sute de coli i universită!i ,siologice & i 9ecare sus!inecă de!ine adevărul.

Singurul a5utor ,e care !i&l ,oate da un ,sianalist estesă te facă să 'n!elegi că el nu cunoate nimic atunci tesaturi i renun!i la orice gând de transformare i 'nce,i să

trăieti normal i natural & asta dacă eti inteligent ceea cese 'ntâm,lă foarte rar deoarece inteligen!a '!i este distrusăciar de la 'nce,ut. Miecare om este transformat 'ntr&unlucru. Moarte ,u!ini oameni au reuit să sca,e din gearelesocietă!ii i să rămână cu adevărat inteligen!i.

0ages mă 'ntre)i: ?Acum ce să fac7@Sugestia mea este că ai făcut destule. Acum 'nva!ă

altceva: non& ac!iunea. Stai tăcut i 'nva!ă & nu să faci ci să9i. ămâi 'n tăcere i nu mai face nimic. +ntre trei i nouăluni dacă ai ră)dare i ,o!i sta câteva ore ,e $i fără să facinimic & aa cum ve$i că stau eu... 6a 'nce,ut va a,ăreafoarte multă agita!ie 'n minte va ră)ufni la su,rafa!ă tot ceai 'n incontient. Vei sim!i că 'nne)uneti. 8ar continuă săo)servi & nu te 'ngri5ora. 0u ,o!i 'nne)uni ,entru că de5a

eti ne)un aa că nu ai nimic de ,ierdut i nici nu ai de cesă te temi.Un ,olitician suferea de un com,le; de inferioritate & aa

cum suferă to!i de altfel. 8acă nu ar avea com,le;e deinferioritate nu ar ,utea deveni ,oliticieni. A 9 ,olitician'nseamnă a lu,ta să a5ungi su,erior să a5ungi la ,utere sădovedeti altora: ?Uita!i" u nu sunt un om de rând" 0u

sunt inferior" Sunt ,rim ministrul !ării"@olitica a a,ărut ca urmare a com,le;elor deinferioritate de aceea nu este ceva neo)inuit ca un,olitician să sufere de aa ceva.

oliticianul s&a dus la un ,sianalist i tim, de trei aniacesta l&a ascultat i a 'ncercat să desco,ere care este,ro)lema.

+ntr&o $i ,sianalistul l&a ,rimit foarte )ucuros i i&as,us: ?Sunt fericit să '!i s,un că du,ă trei ani de cercetăriamănun!ite am desco,erit că nu suferi de nici un com,le;de inferioritate.@

oliticianul era foarte fericit dar a 'ntre)at: ?=ă )ucur săaud acest lucru i '!i mul!umesc foarte mult 'nsă 'mi ,o!is,une cum ai a5uns la această conclu$ie7@

sianalistul i&a s,us: ?ur i sim,lu am vă$ut că etiinferior & cum ai ,utea suferi de un com,le; de

inferioritate când tu ciar eti un om inferior.@0ages nu '!i fă gri5i. 8acă 'n tim, ce stai tăcut sim!i că'!i a,are ne)unia nu te 'ngri5ora & nu ai cum să 9i maine)un decât eti. >mul este com,let decă$ut nu are undesă cadă mai 5os.

<i când rămâi tăcut vei sim!i ne)unia interioarădeoarece ea a fost re,rimată. ână acum ai fost ocu,at cu

tot felul de lucruri & ,siologie ,sianali$ă etcetera & iacum vei 'nce,e să devii ocu,at cu medita!ia cu sannFas&ul dar i acestea vor 9 tot nite ocu,a!ii care nu 'i ,ermitincontientului să !i se descidă.

Sugestia mea este să rămâi tăcut atât cât ,o!i 'n9ecare $i. ei din $en stau 'n tăcere cel ,u!in ase sau o,tore ,e $i. 6a 'nce,ut este o adevărată ne)unie. =intea '!i

va 5uca atât de multe feste '!i va crea o mul!ime dealucina!ii i temeri imaginare. or,ul va 'nce,e i el săreac!ione$e... se vor 'ntâm,la o multitudine de lucruri. +nsădacă reueti să rămâi tăcut du,ă cel mult nouă luni totulse va liniti de la sine & i nu ,entru că ai făcut tu ceva.Mără să faci nimic ,ur i sim,lu tăcerea i linitea a,ar dela sine & i când acestea sunt ne,racticate necultivate

atunci 'ntr&adevăr vor 9 magni9ce e;traordinare su,er)e.0u ai mai gustat niciodată din acest nectar ,ur...Atunci ai transcens mintea" Toate ,ro)lemele min!ii sunt

re$olvate. 8ar nu ,entru că tu ai găsit o solu!ie la ele ci,ur i sim,lu au dis,ărut de la sine & ,rin o)servare doar,rin aten!ie.

8e5a de!ii ,rea multă cunoatere i nu aceasta este

solu!ia tre)uie să te de$ve!i de totul. >amenii care cunosc,rea multe sunt foarte 'nelători & ei ,ot găsi mereu scu$esă rămână aceiai.



Un ,rofesor de 9loso9e i ,siologie era un 'm,ătimit aldarurilor de lună momente 'n care consuma i o cantitatecam mare de QisEF. +ntr&o seară du,ă ce a )ăut mai multdecât de o)icei a intrat 'n casă s&a de$)răcat s&a suit 'n,at i a suNat 'n lumânare.

Va,orii de alcool din gură s&au a,rins )rusc i ,rofesoruls&a ales cu o s,erietură stranică.Kguduit de această e;,erien!ă ,rofesorul i&a strigat

so!ia: ?=arta adu&mi re,ede i)lia. Asta mi&a fost'nvă!ătură de minte. Această lec!ie mi&a )ăgat min!ile 'nca,.@

Mericită femeia 'i aduce re,ede i)lia 'i ,une mâna ,e

umăr i se aea$ă lângă )ăr)atul ei. rofesorul se ridică 'n,icioare i s,une solemn: ?8oamne 5ur ,e tot ce am maisfan! că nu voi mai suNa vreodată 'n vreo lumânarea,rinsă.@

=intea este foarte 'nelătoare. Iar tu tre)uie să trecidincolo de ea &asta este medita!ia.

;& "reaiu+ite Mae,tre- ,e pare că tu e=ti primuliluminat care ,pune glume de ce8

Carima '!i voi s,une o ,oveste. a face ,arte dinTalmud i a fost foarte 'ndrăgită de misticul asidic aalSem.

a)inul aruc o)inuia să vi$ite$e ,ia!a unde 'i a,ăreaadesea ,rofetul Ilie. Se credea că ,rofetul a,are oamenilors9n!i ,entru a le oferi călău$ire s,irituală.

+ntr&o $i aruc l&a 'ntre)at ,e ,rofet: ?ste cineva aicicare va moteni ceva 'n lumea de dincolo7@

rofetul i&a răs,uns: ?0u.@+n tim, ce conversau doi )ăr)a!i au trecut ,e lângă ei i

,rofetul a remarcat: ?Aceti doi oameni vor avea o mare

recom,ensă 'n lumea care va veni.@a)inul s&a a,ro,iat de ei i i&a 'ntre)at: ?are esteocu,a!ia voastră7@

i i&au răs,uns: ?0oi suntem un fel de )ufoni. ândvedem oameni de,rima!i i triti 'i 'nveselim.@

8umne$eu iu)ete râsul 8umne$eu 'i iu)ete ,eoamenii care râd. 8umne$eu nu este interesat să vadă fe!etriste i lungi.

+nainte să moară aal Sem a fost 'ntre)at: ?ti,regătit să 'l 'ntâlneti ,e 8umne$eu7@l a răs,uns: ?u am fost 'ntotdeauna ,regătit. Aici nu

este vor)a de a 9 ,regătit & 'ntotdeauna am fost gata sămă duc la el. <i el mă ,utea cema 'n orice cli,ă.@

ăr)atul a mai 'ntre)at: ?<i cum te&ai ,regătit7@aal Sem i&a răs,uns: ?<tiu câteva glume )une & i 'i

voi s,une aceste glume. <i tiu că 'i vor ,lăcea i va râdecu mine. e altceva 'i ,ot oferi7 +ntregul univers este alsău eu sunt al lui & ce 'i ,ot dărui7 8oar câteva glume"@

aal Sem este unul din marii ilumina!i a,ăru!i 'ntradi!ia )udistă. l a fost fondatorul asidismului.

Oine minte: eu nu sunt ,rimul care s,une glume. Au fostmult mai mul!i... 8ar oamenii sunt atât de triti 'ncât uită

foarte re,ede de 9in!ele care le&au luminat via!a i i&aufăcut să râdă & ei 'i amintesc numai de ,ersoanele triste.>amenii sunt triti de aceea ei au o a9nitate fa!ă de to!icei care sunt triti. >amenii 'i amintesc doar de ilumina!iitriti i gravi & ciar dacă aceia nu au fost deloc triti au eigri5ă să 'i transforme. +n mintea lor 'nce, să dea natere latot felul de idei i ,oveti false i 'i fac să arate triti.

8e e;em,lu un 5ainist se va sim!i foarte ofensat dacă 'is,un că =aavira iu)ea râsul. A râde este ceva )anal cevalumesc. um ar ,utea =aavira să râdă7 8acă s,un căudda o)inuia să râdă )uditii 'n s,ecial cei de ,e caleaBinaFana se vor sim!i foarte 5igni!i i furioi. u 'l iu)escenorm ,e udda nu cred să mai 9 e;istat un om care să 'l9 iu)it mai mult ca mine. +nsă ciar ieri am citit 'ntr&un $iar

că ,reedintele societă!ii )udiste din India 'n sesiunea,arlamentară viitoare are de gând să ridice nite 'ntre)ărila adresa mea. +i 'n!eleg sărmanii oameni se simt foarteofensa!i deoarece eu 'i dau lui udda o nouă culoare &



Aşa şi reşeala prostului Are ne!oie de timp pentru a-l a/une din urmă.2a !a mocni înăuntrul lui precum /arul sub cenuşă.

8rice ar în!ăţa un prost, Aceasta îl !a $ace şi mai prost.

0unoaşterea doar îi !a spare capul.*entru că atunci el !a dori recunoaştere.'ă fe primul peste toţi.'ă fe deasupra tuturor.

“ie ca toţi să îmi cunoască munca,ie ca toţi să caute îndrumare la mine. “

Astea îi sunt dorinţele, At"t de mare îi este trufa.

8 cale conduce către bunăstare şi $aimă,0ealaltă conduce la fnalul căii.Nu căuta recunoaştere0i urmeaă-i pe cei treiţi

3i elibereaă-te.

Ultimele cuvinte ale lui Cautama udda au fost: ?Mii o

lumină ,entru tine 'nsu!i.@ 0u 'i urma ,e al!ii nu imitadeoarece imitarea creea$ă stu,iditate. Miecare om estenăscut având o inteligen!ă scli,itoare. Miecare este născutavând o lumină interioară. Ascultă această micu!ă voce iea te va călău$i )ine. 0imeni altcineva nu te ,oate călău$i

nimeni nu ,oate deveni un model ,e care să 'l urme$ideoarece 9ecare este unic. 0u a mai e;istat nimeni ca tinei nici nu va mai e;ista vreodată. Aceasta este gloria igrandoarea 9in!ei umane & 9ecare este ire,eta)il.

ersoana care 'i urmea$ă ,e al!ii devine falsă. oate 9un mare sfânt 'n ocii altora dar adânc 'năuntru va 9 la felde neinteligent ca to!i ceilal!i. oate are un caracter foarte

res,ectat 'nsă acesta va 9 doar la su,rafa!ă. 8acă 'l $gârâi,u!in vei vedea că se transformă 'ntr&o ,ersoană cu totulo,usă.

Urmându&i ,e al!ii '!i ,o!i cultiva un caracter frumos darnu vei avea i o contiin!ă frumoasă. o!i continua săscim)i 'ncisorile dar ,rin aceasta vei rămâne 'ncontinuare un sclav. A 9 indus musulman cretin 5ainistnu a5ută la nimic. A 9 5ainist 'nseamnă a&l urma ,e

=aavira ca model iar ,rin aceasta '!i vei ,ierdesinceritatea identitatea 9in!ei tale i vei deveni o entitatefalsă arti9cială nenaturală.

udda de9nete 'n!ele,ciunea ca trăind 'n lumina,ro,riei contiin!e iar ,rostia sau ignoran!a ca imitându&i,e al!ii.

Un =aestru creea$ă maetri nu disci,oli. fortul său

este acela de a te a5uta să '!i 'ndre,!i aten!ia s,re tine'nsu!i să devii inde,endent i să nu mai 9i o um)ră aaltora.

8oar lumina ta interioară se ,oate transforma 'ntr&unrăsărit. Un 'nvă!ător fals dorete să 'l imi!i să 9i o co,ie alui.. Un =aestru te iu)ete i dorete să 9i original" um ar,utea să te 'ndemne să 'l imi!i7 l are com,asiune i

dorete să 9i ,e de,lin eli)erat de de,enden!elee;terioare.+nsă omul o)inuit nu dorete să 9e li)er. l vrea să

rămână de,endent i să 9e călău$it de altcineva. 8e ce7entru că astfel ,oate arunca res,onsa)ilitatea ,e umeriialtcuiva. <i cu cât face mai mult acest lucru cu atât vadeveni mai ,u!in inteligent. 8eoarece numai

res,onsa)ilitatea sim!ul res,onsa)ilită!ii creea$ă'n!ele,ciune.Acce,tă via!a cu toate ,ro)lemele ei. Trăiete via!a i

caută 'n ,ermanen!ă. Via!a este o 'ncercare o o,ortunitate,rin care te ,o!i desco,eri. +nsă omul ,rost 'i s,une:?udda s&a reali$at & de ce să 'mi mai fac i eu ,ro)leme7

+i voi imita com,ortamentul i voi a5unge ca el. Iisus s&a

reali$at i el ,entru ce să mai caut7 ot deveni o um)ră alui Iisus i voi face e;act ce a făcut i el.@8ar cum vei ,utea vreodată să devii inteligent imitându&

i ,e al!ii7

+n acest mod nu 'i oferi inteligen!ei nici o ansă de ae;,loda. entru a a,ărea inteligen!a are nevoie de o via!ă,lină de aventură i de căutare ne'ncetată. <i doarinteligen!a te ,oate salva numai ,ro,ria ta aten!ie ,oatedeveni nirvana.

Mii o lumină ,entru tine 'nsu!i i vei 9 'n!ele,t lasă&i ,eceilal!i să se com,orte stu,id nu te interesa decât de,ro,ria ta 9in!ă i vei desco,eri cele mai minunate comoridin via!ă" 8acă 'i urme$i ,e al!ii atunci vei rămâne un,rost. <i cum ,o!i decide ,e cine să urme$i i ,e cine să nuurme$i7

udda trăiete 'n felul lui Iisus este com,let diferit

=aavira este i el diferit. =aomed este =aomed el nueste =aavira. e cine vei urma7 e ce criterii vei alege7Vei alege doar ceea ce !i&a scos via!a 'n cale7 Atunci via!a'!i va 9 accidentală i o via!ă accidentală este moartă. Un'n!ele,t nu trăiete niciodată 'n mod 'ntâm,lător. l nudevine indus doar ,entru că s&a născut 'ntr&o familie deindui nu devine comunist doar ,entru că s&a născut 'ntr&

o !ară comunistă. l caută ne'ncetat.Via!a este o călătorie in9nită i magni9că 'nsă doar,entru aceia care sunt ,regăti!i să caute.

Iisus s,une: caută i vei găsi cere i !i se va da )ate i!i se va descide. l nu s,une: imită. 0u s,une: 9i uncretin i toate uile !i se vor descide. l nu s,une: nu maicăuta ,entru că am )ătut eu i toate ,or!ile '!i sunt

descise. l te 'ndeamnă să cau!i să ,orneti 'ndesco,erirea adevărului 9in!ei tale. l s,une că 9ecaredintre noi tre)uie să ,ornească singur 'n căutare deoarece9ecare este unic.

Aceasta este gloria 9in!ei umane. 0u o nega ,entru căaltfel vei rămâne un ,rost. Asta nu 'nseamnă că tre)uie sănu 'nve!i nimic de la ilumina!i & 'nva!ă" +m)i)ă&te cu s,iritul

lor" Custă i )ea din nectarul 9in!ei lor. Trăiete 'ncom,ania lor armoni$ea$ă&te cu mu$ica lor i lasă&teco,leit de )ucuria că o 9in!ă la fel ca tine a reuit să

atingă reali$area 9nală. Mii )ucuros ,entru că un om la felcum eti i tu a ,utut deveni iluminat.

Un )udda nu tre)uie imitat ci 'n!eles ascultat 'ntăcere cu 'ncredere i iu)ire. <i cu cât 'l 'n!elegi mai multcu atât vei vedea că el nu '!i vor)ete din e;terior ci ciar

din interiorul 9in!ei tale.l este doar o oglindă care '!i reNectă ci,ul originar. To!imarii maetri sunt doar nite oglin$i. +nsă nu te agă!a deele. >glinda nu este ci,ul tău real"

Aceste sutre ale lui udda au o valoare imensă.ătrunde 'n ele meditativ. Iar când s,un ?meditativ@ 'n!eleg,rin aceasta că nu tre)uie să te aNi 'ntr&o stare

argumentativă & nu aceasta este calea ,rin care ,o!iasculta i 'n!elege. Mii rece,tiv 9i feminin. 0u te 'ncide 'ns,atele unui $id nu '!i folosi mintea i nu o lăsa săinter,rete$e ce aude. +nlătură&!i mintea i ,ermite&i inimiisă danse$e cu aceste sutre. Asta este ceea ce 'n!eleg eu,rin medita!ie. ermite&i inimii să se )ucure. <i 'n acea)ucurie e;istă o 'n!elegere com,let diferită & nu a

intelectului ci a inteligen!ei.8acă ascul!i ,rin inimă vei deveni din ce 'n ce mai'n!ele,t. ând ascul!i ,rin minte 'n ,rimul rând tot ce veiau$i va 9 distorsionat de ,re5udecă!ile i conclu$iile ,e carele ai i mintea va colora aa cum vrea ea vor)ele au$ite. +n,rimul rând nici măcar nu vei asculta ce !i se s,unemintea va face atât de mult $gomot 'ncât nu vei au$i decât

$gomotul ,rodus de ea. +n al doilea rând tot ce vei au$i vadeveni informa!ie cunoatere nu 'n!ele,ciune.unoaterea este foarte su,er9cială ea nu ,oate ,ătrunde'n ,rofun$imea 9in!ei. unoaterea este doar o cale ,rincare '!i ,o!i ascunde ignoran!a i 'ntunericul interior'n!ele,ciunea este lumina care di$olvă ,ermanent'ntunericul.

8ar 'n!ele,ciunea este 'ntotdeauna a inimii !ine minteniciodată a min!ii. ând stai 'n ,rea5ma unui )udda uităcom,let de minte. l se a,ro,ie de 9in!a ta ,rin inimă.

Ascultă&l ,rin )ătăile inimii i acordea$ă&le ,e frecven!a luii vei au$i magni9ca mu$ică a 8ivinului.

Aceste sutre re,re$intă cea mai minunată ,oe$ie ,oe$iaMiin!ei. Aceste sutre sunt Norile lotusului născut 'n laculcontiin!ei celui trea$. Ascultă atent meditativ iu)itor ,lin

de 'ncredere i descidere i vei 9 )inecuvântat.*entru un timp, reşelile prostului*ar a f la $el de dulci ca mierea.Dar, în fnal, amar le !a f ustul.3i c"t de mult !a su$eri;;istă o faimoasă ,ara)olă )udistă. udda o)inuia să

o re,ete mereu:

Un )ăr)at era urmărit de dumanii săi. Acetia sea,ro,iau din ce 'n ce mai mult el ciar au$ea $gomoteleco,itelor cailor. 8e5a se i vedea mort"

<i drumul ,e care alerga ducea e;act s,re o ,ră,astiefoarte adâncă. ur i sim,lu nu avea ce să facă. 8acă searunca 'n gol cu siguran!ă murea dacă se 'ntorcea 'l,rindeau dumanii lui i 'l omorau. Singura alternativă era

să 'ncerce să co)oare 'ncet 'n a)is & dar când ,rivete 'n5os vede că 'n a)is 'l ate,tau doi tigri 9oroi.0eavând ce să mai facă )ăr)atul se aga!ă de ramura

unui co,ac s,erând că ,oate astfel nu va 9 vă$ut dedumanii săi când vor a5unge la marginea ,ră,ăstiei.ro)lema era că acea creangă atârna e;act deasu,raa)isului. ra o diminea!ă foarte răcoroasă i ,almele de5a

'nce,useră să 'i 'nge!e. Imediat a reali$at că nu va mai,utea să rămână agă!at mai mult de câteva minute. <i&adat seama că moartea 'i era mai a,ro,iată ca oricând.

<i du,ă câteva cli,e vede doi oricei unul al) i unulnegru care 'nce,useră să roadă ramura de care el stăteaagă!at. Aceti doi oricei re,re$intă $iua i noa,tea & tim,ulcare macină 'n ,ermanent rădăcina vie!ii. ăr)atul era

dis,erat: oriceii rodeau de $or )a$a ramurii iar 'n,ră,astie cei doi tigri 'l ,riveau ,ofticioi.8eodată )ăr)atul vede deasu,ra lui un stu, de al)ine

săl)atice. +n tim, ce el se gândea ce ar mai ,utea să facă

vede cum o ,icătură de miere este gata să cadă din stu,.ăr)atul uită com,let de dumani de tigri de oricei &,entru o cli,ă uită de toate & i mintea 'i era atentă doar laacea ,icătură de miere: 'i descide gura i mierea 'ia5unge ,e lim)ă... era atât de dulce.

Aceasta este situa!ia 'n care trăiesc to!i oamenii stu,i$i.ât de dulce este mierea" 8ar cât de mult ,oate dura acestgust7 +n curând moartea te va 'ncon5ura din toate direc!iile.+nsă aa trăiesc to!i oamenii & doar ,entru ,lăcerimomentane ,entru se; mâncare )ani ,restigiu ,utere...doar ,entru câteva ,icături de miere.

udda s,une: *entru un timp, reşelile prostului par a

f la $el de dulci ca mierea. Dar, în fnal, amar le !a fustul. 3i c"t de mult !a su$eri;>)servă&te 'n ,ermanen!ă. e faci 'n 9ecare $i7 ână

acum ce ai reali$at7 um '!i este via!a7 Ai făcut 'ntr&adevărceva real ori ai trăit 'n vise7 Ai 'ncercat să te a,ro,ii deetern7 Sau ai fost ,rea ,reocu,at cu efemerul7 Te&ai gânditmăcar vreodată la adevărul 9nal7 >ri te&ai com,lăcut $ilnic

'n aceleai o)iceiuri7 8iminea!a te tre$eti i alergi la ,ia!ăsau la serviciu a,oi seara te arunci 'n ,at i adormi...acelai cerc care se 'nvârte la in9nit.

<i acelai lucru se va 'ntâm,la milioane de vie!i. ândcre$i că te vei ,lictisi7 ând vei 'nce,e să 9i mai atent lavia!a ta7

udda s,une: cu siguran!ă e;istă o anumită dulcea!ă

'n lucrurile efemere dar ele '!i vor oferi numai amărăciune'n 9nal. >)servă&!i via!a: ,o!i câtiga o mul!ime de )ani icât tim, 'i ai te sim!i foarte )ucuros i fericit. 8ar nureali$e$i fa,tul că '!i ,ier$i via!a acumulând tot felul degunoaie. <i via!a nu o mai ,o!i răscum,ăra cu nimic nicimăcar o singură cli,ă din via!ă nu o ,o!i răscum,ăra. +!iiroseti singur un tim, atât de ,re!ios" +ntreaga via!ă alergi

du,ă faimă i ,restigiu iar la un moment dat te tre$eti cătot ce ai acumulat nu te va a5uta cu nimic 'n fa!a mor!ii. <inu ai gustat nici măcar un singur moment din realitatea taeternă.

Asta este ceea ce numete udda atitudinea ,rostuluifa!ă de via!ă. Totul se transformă 'n amărăciune: iu)ireafamilia ,rietenii ,olitica afacerile... 'n 9nal totul se vatransforma 'n cenuă. el care este 'n!ele,t va devenicontient de aceasta cât tim, mai ,oate ac!iona.

Nerodul poate posti luni întrei,)"nc"nd doar din !"r$ul unui fr de iarbă.1nsă meritele sale nu !aloreaă nimic1n $aţa maestrului a cărui hrană este calea.udda nu s,une că tre)uie să devii ascet i să renun!i

la lume la mâncare la aine la cor, & nu el nu ,oates,une aa ceva. l i&a 'nvă!at lec!ia.

8u,ă ce a ,ărăsit ,alatul udda a urmat caleatradi!ională i tim, de ase ani i&a torturat cor,ul 'n toatemodurile ,osi)ile. l a ,ostit atât de mult 'ncât de&a)ia mai,utea să meargă. A5unsese 'ntr&un ,unct 'n care eraa,roa,e de moarte atunci a reali$at: ?Acum ce fac7 =ai'ntâi m&am com,lăcut 'n tot felul de lucruri lumeti: femei)ăutură aine frumoase ,alate )ani vânătoare aur... am

dus o via!ă de ,rin!. Am făcut ceva com,let inutil.@ând a ,ărăsit ,alatul udda avea doar 2- de ani & afost un om cu o inteligen!ă foarte ascu!ită. Sunt oamenicare nici la (/ sau */ de ani nu reali$ea$ă că i&au irositvia!a. l tre)uie să 9 fost foarte atent la via!a sa ,entru căaltfel nu ,utea deveni contient de acest fa,t: ?Totul este o,rostie & toate aceste femei )ăutura vânătoarea aurul.

Acestea nu vor dăinui ,e vecie.@>rientul a fost 'ntotdeauna 'n căutarea eternului.Aceasta este de9ni!ia ,e care o dăm noi adevărului: acelceva care este etern.

rice este efemermomentan. Iar când misticii orientali s,un că un lucru esteilu$oriu ei se referă la fa,tul că este efemer. i nu vor să

s,ună că acel lucru nu e;istă. 0u acel lucrueste ,recum o)ulă de să,un & 'ntr&adevăr foarte frumoasă i ,lină deculori i,notice. Iar uneori ,oate deveni atât de amăgitoare'ncât este mai )ine să 9e descrisă ca 9ind maFa ilu$orie.

Acesta este motivul ,entru care misticii s,un că lumea esteilu$orie ,entru a arăta oamenilor efemeritatea materie,entru a&i face aten!i la via!a lor.

+n cei 2- de ani ,e care i&a trăit 'n lu; udda a reali$atfa,tul că nu a făcut altceva decât să se 5oace cu )ule de

să,un. Atunci a fugit din ,alat i a renun!at la 'm,ără!ia sa.8ar 'ntotdeauna se 'ntâm,lă aa deoarece minteafunc!ionea$ă numai ,rin trecerea de la o e;tremă la alta.=intea este ,recum un ,endul: 'n ,ermanen!ă trece de lastânga la drea,ta i de la drea,ta la stânga. 0u stăniciodată la mi5loc. <i secretul este 'n acest mi5loc. ând,endulul rămâne 'n mi5loc ceasul se o,rete tim,ul

'ncetea$ă lumea se di$olvă. endulul este cel care !inelumea 'n micare iar lume 'nseamnă tim,.A trece dincolo de tim, 'nseamnă a cunoate nemurirea

tocmai de aceea 'n India noi folosim acelai cuvânt ,entrutim, i moarte 6al. Tim,ul este moarte deoarece 'n tim,totul este momentan totul va dis,ărea. +ntr&o cli,ă se aNăaici 'n următoarea a dis,ărut ,e vecie.

=intea lui udda a func!ionat i ea ca oricare alta: el afugit din ,alat i a devenit un ascet. ână atunci a fosto)sedat de distrac!ii acum a devenit o)sedat de ascetism.l era un )ăr)at foarte frumos dar cei ase ani de ,ost imasocism i&au distrus cor,ul. 8evenise un om foarte urât.

+ntr&o $i a reali$at: ?e fac7 =ai 'ntâi am fost atras demâncare i )ăutură iar acum sunt o)sedat de ,ost i

renun!are. rima o)sesie a fost ,o$itivă a doua estenegativă. 8ar nu m&am scim)at a)solut deloc. 6a 'nce,utam fost atras de femei acum sunt atras de a)stinen!ă &brahmachar@a. Mundamental nu am trecut ,rin nici otransformare & 'ncă sunt o)sedat de se;. =ai 'ntâi alergamdu,ă se; acum caut nici nu mai aud de el & 'nsă se;ulrămâne ideea centrală a 9in!ei mele@

Această reali$are a creat conte;tul 'n care el s&a ,ututilumina. +n seara când a reali$at acest lucru s&a ,rodustransformarea. l a i$)ucnit 'n râs i a 'n!eles clar fa,tul că



mintea i&a 5ucat o festă & el credea că se lu,tă 'm,otrivamin!ii dar mintea l&a ,ăcălit i a continuat să 'l comande.

6a 'nce,ut mintea intrase ,e ua din fa!ă acum arevenit ,e ua din s,ate & i asta este mult mai ,ericulosdeoarece atunci ea func!ionea$ă indirect 'ntr&un mod

foarte su)til.=intea este atât de vicleană 'ncât se ,oate ascunde 'nornamentele ,olilor o,ui. 8e la indulgen!ă ,oate trecefoarte uor la ascetism i ,eniten!e de la materialism se,oate converti oricând la s,iritualitate. 8ar mintea esteminte & indiferent că eti sau nu 'm,otriva lumii rămâi'ncătuat 'n minte.

ând mintea dis,are când 'ncete$i să mai alegi i nueti nici ,entru i nici 'm,otriva unui lucru atunci rămâi lami5loc. > alegere te conduce s,re stânga altă alegere te vaconduce s,re drea,ta către cealaltă e;tremă. ând nualegi rămâi e;act la mi5loc. Asta este rela;area renun!areaadevărată. a nu are nimic de&a face cu tru,ul nu seo,une lumii i nici cor,ului ci este doar tre$irea contiin!ei.

ămâi contient fără să 9i o)sedat de nimic i inteligen!ava a,ărea de la sine. Atunci devii o lumină ,entru tine'nsu!i.

8e la indulgen!ă ,o!i trece foarte uor s,re re,rimareasta nu te va a5uta la nimic. Aici s&au )locat toate religiiledin lume.

> călugări!ă se 'ntorcea de la )anca unde de,usese

)anii aduna!i de la credincioi când deodată la un col! destradă a fost atacată de un o!. ălugări!a 'i s,uneotărâtă o!ului: ?Tinere '!i ,ier$i vremea. 0u am nici un)an ,entru că i&am de,us ,e to!i la )ancă.@

?Vedem noi dacă este aa sau nu@ & 'i s,une o!ulnervos 'nce,ând să o caute ,e su) aine.

?>" e faci7 >" >" > 8oamne" 0u te o,ri nu te o,ri

Y i '!i scriu un cec"@0u re,rimarea este calea nu ,oate 9. Tot ce ai re,rimatva i$)ucni la su,rafa!ă. >rice mică ,rovocare va cau$ae;,lo$ia. e,rimarea nu este calea către li)ertate.

e,rimarea este ciar mai ,ericuloasă decât indulgen!adeoarece ,rin indulgen!ă i com,lacere a5ungi să te,lictiseti de anumite lucruri dar de ceea ce ai re,rimat nute vei ,lictisi niciodată. ste foarte sim,lu: cum te ,o!i,lictisi de ceva ce nu ai trăit7 eea ce re,rimi te va fascina

i te va atrage 'n ,ermanen!ă.ei care re,rimă a5ung să devină ,atologici. ei caretrăiesc i se com,lac 'n tot felul de lucruri lumeti măcarsunt naturali. ste natural să trăieti deoarece aceastaeste calea naturii. <i este mult mai uor să treci de lanatura inferioară animalică la natura su,erioară. +nsă estee;trem de di9cil să treci de la nenatural la natura

su,erioară.udda denumete adevărul 9nal ?natura su,erioară@ &ais dhammo sanantano. Aceasta este legea 9nală eternă.e este ea7 ontiin!a ,ură.

ste foarte uor să a5ungi la legea eternă când trăietinatural i 'n concordan!ă cu legile naturii. 8e la inferior lasu,erior nu este decât un ,as & i inferiorul este tot natural.

+nsă 'n momentul 'n care ai devenit nenatural atunci '!i va9 foarte di9cil.8e aceea sugestia mea este: dacă tre)uie să alegi

atunci alege naturalul indulgen!a nu re,rimarea. el mai)ine este să nu alegi să rămâi un martor un o)servatordetaat al dorin!elor al instinctelor al gândurilor. Iar 'nfocul o)servării toate dorin!ele sunt arse & i nu doar

dorin!ele ci i semin!ele lor. Atunci devii nirbi/a & fărăsemin!e.+nsă nu alege negativul ,entru că dacă 'nce,i să

re,rimi devii ,atologic. <i adevărul este că doar oamenii)olnavi ,atologici sunt interesa!i de sisteme de gândirere,rimative. i ,ot găsi tot felul de ra!ionamente...

8e e;em,lu vul,ea din fa)ula lui so, ,entru că nu

a5unge la struguri s,une: ?Strugurii sunt acri.@ a a'ncercat din răs,uteri să sară la ei dar fără nici un re$ultat.Vul,ea se uită 'n 5urul ei i vă$ând că nu este nimeni,leacă mai de,arte. 8ar dintr&un tu9 un ie,ure a vă$ut

tot i a 'ntre)at&o: ?=ătuă ce s&a 'ntâm,lat7 0u ,o!ia5unge la struguri7@

Vul,ea 'i răs,unde: ?0u nu este vor)a să a5ung sau nula ei & 'ncă nu sunt co,!i sunt acri.@

<i ma5oritatea oamenilor sunt la fel ca vul,ea din

această fa)ulă. a!ionamentele lor 'i ,ot ,ăcăli ,e ceilal!ii de cele mai multe ori ciar i ,e ei 'nii.. GaEe a5unge mai devreme acasă i au$ind nite gemete

din dormitor intră 'n cameră i o vede ,e so!ia luitrans,irată i foarte roie la fa!ă.

?e se 'ntâm,lă7@ & o 'ntrea)ă GaEe.?red că am un atac de cord@ & se ,lânge femeia.

GaEe co)oară re,ede scările a5unge 'n sufragerie ridicărece,torul i 'nce,e să forme$e la salvare. +n acel moment9ul lui vine i 'i s,une: ?Tati tati unciul Ted se ascunde 'nifonier i nu are nici o aină ,e el"@

GaEe trântete rece,torul 'n furcă i se avântă s,redormitor trece ,e lângă ,atul so!iei i descide ua de laifonier. +năuntru )ine'n!eles se aNa fratele său com,let

de$)răcat.?ti un om de nimic@ & 'i re,roea$ă GaEe & ?so!ia meaeste gata să moară i tu alergi ,rin casă de$)răcat să 'mis,erii co,iii"@

=intea este foarte 'nelătoare i foarte ,rice,ută 'n agăsi tot felul de scu$e i ra!ionamente. =intea te ,oate'ndemna foarte uor să re,rimi ceva deoarece ,rin

re,rimare te vei aNa i mai mult 'n ,uterea ei.udda a 'nvă!at ,rin e;,erien!ă directă & ase ani de,eniten!e i asce$e. >dată cu udda lumea a intrat 'ntr&oaltă eta,ă a religio$ită!ii.

+nainte de el nimeni nu a s,us că austerită!ile ,ostulre,rimarea morti9carea cor,ului nu sunt de nici un a5utor.>dată cu udda umanitatea a ,ătruns 'ntr&o nouă fa$ă.

udda este o ,iatră de temelie 'n evolu!ia contiin!eiumane dar el nu a fost 'n!eles corect deoarece teologii săiau fost vecii erudi!i scolastici i 'nvă!ători. i l&auinter,retat 'ntr&un asemenea mod... ciar 'n ,o9da

e;,erien!ei lui reale. Au 'nce,ut să vor)ească mult des,recei ase ani de ascetism. Iar dacă citeti scri,turile )udiste!i se va ,ărea că datorită acestor ase ani de austerită!i areuit udda să se ilumine$e. Adevărul este că el a atinsiluminarea 'n cli,a 'n care a renun!at la toate aceste

austerită!i i torturi. rin renun!area la ele a atinsiluminarea nu ,rin ele.Scri,turile induse vor)esc des,re udda 'ntr&un cu

totul alt mod. le s,un că udda nu a adus nimic noucontiin!ei umane ci a fost doar un alt ascet ca oricarealtul & ,u!in mai inteligent mai logic i mai convingător dartotui un ascet. l a a,ar!inut aceleiai veci religii ,e care

a 'nfrumuse!at&o cu cuvinte noi acelai vin veci 'ntr&osticlă nouă. Aa 'l ,rivesc indienii ,e udda. +nsă este unfals. udda nu re,re$intă veciul. l re,re$intă o eta,ănouă. <i aa cum a fost nevoie acum 2# de secole de unnou ,as acum este necesar un altul.

0oua comunitate va re,re$enta un ,as nou 'nreligio$itate & o eta,ă nouă 'n evolu!ia contiin!ei umane.

8ei udda a renun!at la ascetism el nu a fost'm,otriva acestuia nu ,utea 9 deoarece tre)uia săcomunice cu oameni care erau convini de tradi!ii iideologii antice. 8acă ar 9 vor)it cum vor)esc eu atunci nuar 9 fost 'n!eles de nimeni. 0ici eu nu sunt 'n!eles de to!i.Au trecut 2# de secole i oamenii 'ncă trăiesc 'nanticitate. ste foarte rar să găseti un om care să&

a,ar!ină secolului [[. 8in ,unct de vedere 9$ic ei se aNăaici s,iritual sunt cu mii de ani 'n urmă. 8e aceea uddale&a s,us doar disci,olilor săi foarte a,ro,ia!i că: ?0u ,rinascetism am a5uns la reali$area 9nală ci ,rin renun!area laascetism.@

Aceste sutre au fost rostite celor mai a,ro,ia!i ,rieteni aisăi.

Nerodul poate posti luni întrei, m"nc"nd doar din !"r$ulunui fr de iarbă. 1nsă meritele sale nu !aloreaă nimic în$aţa maestrului, a cărui hrană este calea.

8acă doreti cu adevărat să te transformi atuncidhamma tre)uie să '!i 9e calea. Brănete&te ,rin8umne$eu" Aa cum a s,us i Iisus disci,olilor săi:?=ânca!i i )e!i din mine"@

udda s,une: ... a cărui hrană este calea. ale

'nseamnă dhamma legea eternă care !ine toată lumea 'narmonie. el care 'nce,e să se rănească din aceastăarmonie acela va 9 reali$at. 0u ,rin rana grosieră ci ,rinrana su)tilă a suNetului.

8a e;istă o rană su)tilă. rivete un tranda9r i lasă&te,osedat de frumuse!ea lui. ermite&i frumuse!ii Norii să 9ea)sor)ită de 9in!a ta i te vei sim!i rănit Ai o)servat7

ând ,riveti cerul 'nstelat nu te sim!i rănit7 ând,riveti răsăritul soarelui sau ascul!i susurul unui râu nu aisim!it că 9in!a '!i este um,lută de o for!ă necunoscută... 7

Aa cum tru,ul are nevoie de rană suNetul are i elnevoie de o rană a,arte. Brana s,irituală este invi$i)ilă &'n mu$ică 'n ,oe$ie 'n frumuse!e 'n rugăciune 'nmedita!ie...

udda s,une: nu ,rin ,ost i austerită!i a5ungi lailuminare ci mâncând calea. > e;,resie foarte stranie &m"nc"nd dhamma. e este damma7 iar ieri m&a'ntre)at cineva: ?+mi ,lace foarte mult când s,ui aisdhammo sanantano dar ce anume 'nseamnă aceasta7@ste armonia e;isten!ei mu$ica i dansul in9nit ale;isten!ei. ste cele)rarea eternă. o,acii ,ăsările

animalele râurile mun!ii oceanele stelele... 'ntreagae;isten!ă este constituită doar din )eatitudine.Asta 'n!elege udda ,rin ais dhammo sanantano &

aceasta este legea eternă i ine,ui$a)ilă. Te ,o!i răni dinea i nu o vei ,utea e,ui$a vreodată. <i cu cât mănânci maimult din ea cu atât vei deveni mai divin. udda nu'ndeamnă ,e nimeni să ,ostească i să treacă ,rin tot felul

de austerită!i. l ne 'nva!ă cum să iu)im mai mult cum săcele)răm i să dansăm la unison cu e;isten!a & cum sădevenim din ce 'n ce mai rece,tivi i mai a)sor)i!i 'n 8ivin.

udda 'i numete ,roti ,e cei care ,ostesc. +nsă aceti,roti sunt venera!i 'n India & i ,este tot 'n lume. 8e fa,tma5oritatea mul!imilor de oameni sunt constituite doar din,roti de aceea când cineva 'nce,e să le urme$e caleaegourile lor se simt foarte mul!umite.

Acel om le dovedete că tradi!ia lor este cea corectă cămotenirea ,rimită de la genera!iile anterioare esteadevărată: ?Uite acest om ,ostete ca i noi"@ Iar,ersoanele aa&$is s,irituale au ,ostit dintotdeauna.

8a uneori se 'ntâm,lă ca o ,ersoană s,irituală să,ostească dar motivul ,entru care face acest lucru este cutotul diferit. =aavira a ,ostit tim, de 12 ani & el mânca o

dată la 12 $ile. Aceasta era modalitatea sa de a ,osti.8ar =aavira nu a o)osit făcând acest lucru iar uddaa renun!at

la ,ost du,ă numai ase ani. 8e ce această diferen!ă7 <iam)ii au a5uns la aceeai reali$are. udda a reuit ,rinrenun!are la ,ost iar =aavira ,rin ,ost. +nsă ,ostul lui=aavira a avut o calitate deose)ită. l nu a fost un ascet &

de fa,t rana lui era 8umne$eu. Se rănea atât de multdin 8ivin 'ncât nu mai avea nevoie de rană 9$ică. SuNetulsău a)unda de energie i nu mai sim!ea nevoia mâncăriigrosiere. Adevărul este că nu se ,oate s,une că ,ostea.8acă mi se ,ermite a s,une: el nu ,utea să mănânce.

ând mergeam i stăteam 'n oona o)inuiam sălocuiesc cu Soan. +ntotdeauna ea era foarte fericită să mă

vadă. +ntr&o $i mi&a s,us:?e se 'ntâm,lă cu mine7 Vii cel mult de două ori ,e anaici 'n oona i stai trei sau ,atru $ile. +n aceste trei sau,atru $ile nu ,ot mânca nimic. 8e ce7 u nu am ,ostitniciodată i nici nu am 'nclina!ia să o fac. Vreau să mănâncdar ,ur i sim,lu nu ,ot & de ce7@

I&am s,us: ?>ri de câte ori eti foarte fericită nu vei

,utea mânca. ucuria ta interioară este atât deco,leitoare 'ncât '!i um,le i satisface ciar i tru,ul 9$ic.0u doar suNetul se rănete cu această rană su)tilă ci icor,ul deoarece tru,ul este doar um)ra suNetului.@

ste un fa,t: oamenii triti mănâncă mai mult decât ceiferici!i i veseli. > ,ersoană care se simte mi$era)il va'ncerca să 'i elimine suferin!a ,rin mâncare. Se simte atâtde tristă 'ncât caută ,rin mâncare să sca,e de triste!e ine'm,linire.

8e e;em,lu americanii au 'nce,ut să simtă acest golinterior i au 'nce,ut să 'l um,le cu tot felul de lucruri:mâncare se; droguri. +nsă ei nu reali$ea$ă fa,tul căgoliciunea lor este s,irituală de aceea nici o dietă i nici unaliment nu 'i va a5uta să sca,e de ea. <i cât de mult ,o!imânca7 ât de mult ,o!i !ine o cură de slă)ire7 Totul esteinutil atâta tim, cât ,ierd din vedere ,ro)lema reală.

+n America o)e$itatea este o ,ro)lemă. +n toate !ărilede$voltate o)e$itatea a devenit o ,ro)lemă generalădeoarece oamenii au tot ce vor dar mai ,u!in 'm,linirea i)ucuria interioară.

8acă nu 'i ,ot 'm)ogă!i suNetul atunci 'nce, să 'i'm)ui)e stomacul sau al!ii trec la 'm)ogă!irea casei cu totfelul de lucruri inutile & astfel simt că 'i anulea$ă

goliciunea interioară. ând eti fericit i 'm,linit atunci seva 'ntâm,la e;act invers.I&am s,us Soanei: ?ste ceva natural. <i acesta este

,ostul adevărat"@+n sanscrită cuvântul upaBa este atri)uit ,ostului dar

semni9ca!ia lui adevărată este ?a 9 a,roa,e de8umne$eu@. +n lim)ile occidentale ver)ul ?a ,osti@ denotă

folosirea voin!ei im,unerea ,rin for!ă. U,aQa esterealitatea atunci ui!i com,let de cor, i trăieti doar ,rinrana 8ivinului ,rin energia su)tilă care se revarsă 'n,ermanen!ă asu,ra ta.

=aavira nu a ,ostit 'n acelai mod ca udda=aavira se rănea din 8umne$eu udda doar se'nfometa ,rin for!ă. =aavira se aNa ?a,roa,e de

8umne$eu@ udda doar se lu,ta cu tru,ul său. 8e aceea=aavira s&a reali$at fără să 9e nevoit să renun!e la ,ost.udda a tre)uit să renun!e la ,ost deoarece acesta nuera decât ,olul o,us al vie!ii ,e care o trăise ,ână atunci.

8ar cum ar ,utea a5unge cineva la 8umne$eu ,rin'nfometarea cor,ului7 e logică este aceasta7 +nsă foartemul!i cred că 8umne$eu este un fel de Adolf Bitler căruia 'i,lace să vadă cum oamenii 'i torturea$ă cor,urile.8umne$eu este iu)ire com,asiune. l dorete ca to!i co,iii

săi să trăiască ferici!i i să se )ucure de el. Iar când te)ucuri i eti ,lin de 8umne$eu atunci nu mai ,o!i mânca.Aceasta este diferen!a 'ntre udda i =aavira & 'n,rivin!a ,ostului.

udda s,une: Nerodul poate posti luni întrei,m"nc"nd doar din !"r$ul unui fr de iarbă. 1nsă meritelesale nu !aloreaă nimic în $aţa maestrului a cărui hrană

este calea. +ntr&o )ună $i el a desco,erit un alt ti, de rană:aceea ,rovenită din armonia e;isten!ei. l a 'n!eles că face,arte integrantă din 'ntreg i nimic nu este se,arat de el areali$at că 9in!ea$ă ,entru eternitate 'n această e;isten!ăin9nită.

<aptelui proaspăt îi trebuie timp pentru a se înăspri Aşa şi reşeala prostului

Are ne!oie de timp pentru a-l a/une din urmă.2a !a mocni înăuntrul lui precum /arul sub cenuşă.>rice cau$ă are un efect. Similar orice ac!iune

'ntre,rinsă va ,roduce un re$ultat. <i acesta ,oate 9 atâtde 'nde,ărtat 'ncât să nici nu ,o!i face legătura 'ntre cau$ăi efect.

+n Africa e;istă tri)uri care nu cunosc fa,tul că naterea

unui co,il are legătură cu actul se;ual & deoarece trecemult tim, 'ntre act i natere. <i ei nici măcar nu folosescun calendar ,ur i sim,lu nu au a)ar de trecereatim,ului. Aceti a)origeni trăiesc 'ntr&o lume foarte,rimitivă 'n care nu se cunoate nimic des,re e;isten!atim,ului. 8e aceea cum ar ,utea face legătura 'ntre actulse;ual i naterea unui co,il7

=ai sunt i alte motive ,entru care nu ,ot face legătura'ntre naterea unui co,il i actul se;ual. Unul este: nu'ntotdeauna sarcina urmea$ă actului se;ual. Atunci cum se,roduce naterea7 u siguran!ă nu ,rin actul se;ual

aceasta nu are nici o legătură cu )iologicul & este un dar alunei for!e su,erioare. <i ,entru a 9 )inecuvântat cu co,iiun mem)ru al tri)ului tre)uie să urme$e tradi!ia religioasăa strămoilor săi altminteri nu va avea co,ii.

ând misionarii cretini au desco,erit aceste tri)uri nu

le&a venit să creadă că acei oameni au trăit tim, de secolefără să facă nici o legătură 'ntre naterea co,iilor i actulse;ual fără să cunoască nimic des,re cau$ă i efect. <i aasuntem i noi & foarte ,rimitivi.

8e e;em,lu 'ntr&o $i te sim!i )rusc trist fără nici unmotiv anume 'nainte să adormi totul era )ine iardiminea!a te sim!i de,rimat i trist. 8e ce7 0imeni nu !i&a

făcut nimic. 8e unde a a,ărut această triste!e7 usiguran!ă tre)uie să o 9 cau$at cu trei $ile 'nainte ori cutrei ani 'n urmă. Iar cei care au ,ătruns ,rofund 'n acestfenomen s,un că semin!ele ac!iunilor ,ot 'ncol!i ciar du,ăvie!i 'ntregi.

8atorită acestui lucru omul stu,id se va com,orta fărăsă cunoască nimic des,re Norile care 'i vor a,ărea. l nu va

'n!elege că suferin!a i&a ,rodus&o singur. A sădit nitesemin!e i a uitat com,let de ele a,oi se minunea$ă deunde au a,ărut )uruieni 'n loc de tranda9ri.

udda s,une: ... !a mocni înăuntrul lui precum /arulsub cenuşă. Tot ce ai re,rimat va ate,ta 'n interior i cânda,are mediul ,rielnic va eru,e la su,rafa!ă. >mul singureste res,onsa)il de tot ce i se 'ntâm,lă 'n!ele,tul cunoate

acest lucru i 'ncetea$ă să mai sădească semin!elesuferin!ei i durerii el va sădi doar semin!ele fericirii i)ucuriei.

Acesta este ,aradisul: un 'n!ele,t care sădetesemin!ele iu)irii com,asiunii )eatitudinii & i 'ntr&o )ună$i grădina va 9 gata. uvântul ?,aradis@ ,rovine din,ersanul ?9rdaus@ & care 'nseamnă ?grădina adevărului@.

8acă sădeti semin!ele )ucuriei fericirii cele)răriidansului medita!iei vei crea un ,aradis&'n 5urul tău.

Altminteri vei crea doar un iad o grădină a minciunilori dece,!iilor. Trăiete incontient mecanic ,rostesc i veitrăi 'n iad.

8rice ar în!ăţa un prost, Aceasta îl !a $ace şi mai prost.

0unoaşterea doar îi !a spare capul.Un om stu,id nu este interesat să devină inteligentdeoarece inteligen!a este ,ericuloasă. A 9 inteligent'nseamnă a 9 re)el. Inteligen!a '!i creea$ă individualitateiar 'n cli,a 'n care devii o 9in!ă cristali$ată gloata se va'ntoarce 'm,otriva ta. rotii se adună 'ntotdeauna 'nmul!imi i ei nu ,ot tolera niciodată un Iisus un udda un

=aavira. i sunt ferici!i doar când sunt 'ncon5ura!i de,roti. i sunt ferici!i 'n ,rea5ma ,rofesorilor scolasticilor,oliticienilor ,reo!ilor i se simt foarte stân5eni!i lângă unSocrate un Iisus un udda. 8e ce7 entru că 'nsăi,re$en!a unei asemenea 9in!e 'i face să arate stu,id. umar ,utea să o ierte7

<i nu vor să devină inteligen!i deoarece este o călătorie

lungă ,ână la inteligen!ă i nu e;istă nici o scurtătură. stedi9cil. A 9 inteligent 'nseamnă a lucra 'ncontinuu asu,racontiin!ei a deveni inteligent 'nseamnă a 9 ,lin de iu)ire.Iu)irea este centrul inteligen!ei logica este centrulintelectualită!ii.

rostul devine intelectual atunci el se ,oate lăuda cu totce tie i este interesat doar de cunoatere. Va citi i)lia

oranul Vedele i va acumula toate informa!iile dinscri,turi. Va deveni ,recum un com,uter 'n care ,ot 9stocate )i)lioteci 'ntregi asta nu necesită deloc inteligen!ă.Iar toate colile colegiile i universită!ile din lume nu facaltceva decât să transforme oamenii 'n nite com,utere.

Tre)uie să creăm universită!i 'n care oamenii să 'i ,oatăde$volta inteligen!a. +n ,re$ent universită!ile noastre nu

fac altceva decât să 'ngroa,e inteligen!a deoarece ele 'i,regătesc ,e oameni să devină sclavii societă!ii. Toatecolegiile i universită!ile se aNă 'n serviciul ,reo!ilor i,oliticienilor ele sunt agen!ii sta)ilimentului social. le nu

servesc viitorului umanită!ii ci se aNă 'n slu5)a trecutului.rofesorii i erudi!ii i scolasticii nu sunt interesa!i săcree$e oameni inteligen!i aten!i creativi ei sunt interesa!isă dea natere unor ro)o!i stu,i$i dar e9cien!i:comercian!i func!ionari muncitori... <i !ine minte: o

maină va 9 'ntotdeauna mai e9cientă decât un om iar omaină nu este interesată niciodată de 9in!a umană cisingurul ei interes este să 'l transforme ,e om 'ntr&o altămaină.

8rice ar în!ăţa un prost, aceasta îl !a $ace şi mai prost.u cât adună mai multă cunoatere cu atât va 9 mai ,rost.<i acelai lucru l&am o)servat i eu. Am vă$ut oameni de la

!ară mult mai inteligen!i decât aa&$iii ,rofesori decanirectori care au masterate doctorate i alte asemeneatitluri stu,ide. Acetia ,ar a 9 cei mai nero$i oameni dinlume.

Un ,ădurar este mult mai inteligent decât un om'nvă!at. l nu de!ine nici o informa!ie tiin!i9că nucunoate nimic din căr!i & dar este foarte inocent i

inocen!a face ,arte din inteligen!ă. A 9 ,lin de informa!ii'nseamnă a 9 ,recum un com,uter & iar un com,uter nu va,utea 9 niciodată inteligent. Ai vă$ut vreodată o mainăcare să 9e inteligentă7 +ncearcă să com,ari un com,uter cuun ,rofesor sau un decan...

8e fa,t cu cât cineva este mai stu,id cu atât are maimulte ,osi)ilită!i să devină un ,rofesor un ,olitician...

deoarece ,oliticienii nu vor dori lângă ei un udda sau unSocrate ci unul de&al lor unul care să 9e la fel de stu,id cai ei. Aceasta a fost i crima de care a fost acu$at Socrate:a coru,t mintea tinerilor. Socrate i coru,erea tinerilor7 Iarto!i aceti ,roti & ,rofesori ,oliticieni magistra!i ,rim&minitri i ,reedin!i & nu coru, ,e nimeni7 i sunt inocen!iiar Socrate a coru,t tinerii & ce 'n!eleg ei ,rin aceasta7

+ntr&un fel aveau dre,tate: el a coru,t tineretuldeoarece 'l ,regătea ,entru viitor. l distrugea trecutulveciul i crea 'n tineri setea de cunoatere reală. l nudorea să 'i transforme 'n nite oi oar)e 'ntr&o turmă de



credincioi. Iar societatea nu dorete să ai)ă decâtcredincioi or)i: cretini musulmani indui 5ainiti & cucât sunt mai ,roti cu atât cred mai multe... ,entru că o,ersoană stu,idă nu va mai căuta singură nu va mai riscanimic. Un om ,rost se teme de tot ce este nou i

necunoscut: el tie că nu este ca,a)il să cunoască de unulsingur adevărul aa că 'nce,e să creadă 'n altcineva.0unoaşterea doar îi !a spare capul. unoaterea va

deveni o ,ovară foarte a,ăsătoare un verest care 'i vadistruge 9in!a.

*entru că atunci el !a dori recunoaştere.'ă fe primul peste toţi.

'ă fe deasupra tuturor.+ntreaga sa cunoatere nu va 9 decât o călătorie aegoului iar egoul este cea mai mare 'ncătuare ,osi)ilă. A9 li)er de ego 'nseamnă a 9 mântuit. 8ar ,rotii doresc să9e renumi!i faimoi recunoscu!i ca 9ind nite ,ersonalită!imarcante ale societă!ii.

rostul acumulea$ă cunoatere doar ,entru a se lăuda i

a arăta oamenilor cât de dete,t este el. Inteligen!a nu arenimic de&a face cu egoul inteligen!a a,are doar 'nmomentul 'n care egoul se di$olvă. Inteligen!a 'nseamnădis,ari!ia egoului a 9 inteligent 'nseamnă a dis,ărea caentitate se,arată i a te conto,i cu 'ntregul & un val 'noceanul 8ivinului.

“ie ca toţi să îmi cunoască munca,

ie ca toţi să caute îndrumare la mine. “ Astea îi sunt dorinţele, At"t de mare îi este trufa.8 cale conduce către bunăstare şi $aimă...udda s,une: 9i foarte atent ,entru că dacă doreti

faimă i )ogă!ii atunci urme$i calea ,rotilor & deoarece,ersoana stu,idă este ca,a)ilă să devină faimoasă mult

mai re,ede decât ,ersoana inteligentă. 8acă un ominteligent devine faimos acesta este doar un accident & elnu va 'ncerca niciodată acest lucru. ând o ,ersoanăinteligentă devine faimoasă aceasta nu s&ă datorat



eforturilor de,use de ea. oate că ,arfumul ei a a5uns laceilal!i 'nsă ea nu va 'ncerca să se a9rme i să a5ungărecunoscută. Un om inteligent 'i cunoate 9in!a i nude,inde de recunoaterea celorlal!i. l tie cine este i nuare nevoie de di,lomele i certi9catele nimănui.

8u,ă ce am terminat facultatea m&am dus direct laministrul educa!iei i i&am s,us: ?Acestea sunt di,lomelemele. 8acă 'mi ,o!i da o slu5)ă oriunde sunt mul!umit.@ S&a uitat la ârtiile ,e care i le&am dat i a fost foarteim,resionat & oamenii sunt im,resiona!i de tot felul denimicuri. =i&a s,us: ?Te voi numi imediat ,rofesor launiversitate. 8ar mai tre)uie să 'mi aduci un lucru:

certi9catul de caracter.@I&am s,us: ?Am un caracter dar nu am un certi9cat caresă ateste acest lucru. rivete&mă 'n oci i !ine&mă demână" Te ,ot 'm)ră!ia ,lin de iu)ire... "@.

=i&a s,us: ?8ar... nu cer acest lucru. Tre)uie să vădcerti9catul de )ună ,urtare.@

I&am s,us că nu am aa ceva i el a continuat: ?Atunci te

,o!i duce la rectorul de,artamentului unde ai a)solvit i,o!i o)!ine de la el foarte uor un asemenea certi9cat &este o formalitate foarte sim,lă.@

I&am s,us: ?0u 'l ,ot ruga nimic ,e ,rofesorul meudeoarece nu cred că el este 'n măsură să 'mi dea aa ceva& el nu are un caracter" e im,ortan!ă va avea o ârtiesemnată de un om li,sit de caracter7

+l cunosc foarte )ine ciar mai )ine decât se cunoate el'nsui. u nu i&a ,utea da un certi9cat de caracter"@=inistrul a rămas foarte uimit. Vroia 'ntr&adevăr să mă

a5ute. 8e fa,t era foarte interesat de mine. ână atunci numai 'ntâlnise ,e nimeni care să 'i s,ună: ?Uită&te 'n ociimei !ine&mă de mână i simte&mă" Sau dacă ,referi ,otveni i locui cu tine tim, de o să,tămână i atunci mă vei

,utea cunoate mai )ine. Voi 9 total descis fa!ă de tine inu '!i voi ascunde nimic nu voi 'ncuia nici ua de latoaletă... "@



=i&a $is: ?0u aceste lucruri nu sunt necesare" Tot ce 'mitre)uie este un certi9cat de )ună ,urtare.@

I&am s,us: ?Atunci 'mi ,ot scrie eu unul@ & i ciar aaam făcut 'n fa!a lui am 'nce,ut să scriu ,e o foaie deârtie iar ministrul m&a o,rit: ?e faci7 0imeni nu a mai

făcut aa ceva. ste nevoie să 9e semnat de altcineva.@I&am s,us: ?+n regulă atunci voi semna eu 'n numelerectorului. Aceasta este o co,ie conformă cu originalul.8acă o acce,!i aa cum este '!i voi arăta i originalul.@

Aa că m&am dus la rector i i&am s,us: ?Acesta este uncerti9cat de )ună ,urtare dar ,e care l&am făcut eu singuri l&am semnat 'n numele tău & acum nu doresc decât o

ârtie originală care să 9e conformă cu această co,ie.@=i&a răs,uns: ?ti un om foarte straniu" 8oar du,ăoriginal se ,ot face co,ii nu invers"@ +nsă i&a ,lăcut ideea imi&a dat un certi9cat original.

8 cale conduce către bunăstare şi $aimă... 8acă urme$icalea ,rotilor ,o!i deveni foarte faimos i )ogat darcom,let gol 'n interior. o!i deveni ,reedintele !ării ,rim&

ministru... 'nsă vei rămâne un om stu,id deoarece cinealtcineva decât un om ,rost aleargă du,ă )ani i faimă78a uneori se 'ntâm,lă ca un om inteligent să 9e )ogat irenumit dar el nu a alergat du,ă avere nu a fost interesatde faimă i )ogă!ie.

0ealaltă conduce la fnalul căii.+nsă dacă vrei să termini cu tot acest nonsens care a

,ersistat tim, de vie!i 'ntregi dacă vrei să o,reti aceastăroată a naterii i mor!ii dacă vrei să 'ncete$i totul atunciurmea$ă calea 'n!ele,!ilor... 9i o lumină ,entru tine 'nsu!i.

Nu căuta recunoaştere0i urmeaă-i pe cei treiţi3i elibereaă-te.0u dori recunoatere i faimă. e im,ortan!ă are dacă

milioane de ,roti te venerea$ă i te cunosc7 entru 9in!ata interioară ce im,ortan!ă are7 8acă milioane de ,roti tevenerea$ă asta nu dovedete decât fa,tul că tu eti cel mai,rost dintre ei.

... ci urmeaă-i pe cei treiţi. e 'n!elege udda ,rin?urmea$ă&i ,e cei tre$i!i@7 +n nici un ca$ el nu se referă laimitare ci te 'ndeamnă să devii i tu trea$. Mii trea$ & asta'nseamnă a&i urma ,e cei tre5i. 0u imitarea ci reali$areadirectă. l nu '!i s,une să imi!i gesturile celor ilumina!i nu

ai ,entru ce să le ado,!i com,ortamentul: modul 'n caretrăiesc merg dorm mănâncă & asta este o stu,iditate.Urmea$ă&le e;em,lul i tre$ete&te.

3i elibereaă-te & deoarece numai contiin!a trea$ă '!i,oate aduce li)ertate. Inteligen!a 'nseamnă li)ertate.=edita!ia este li)ertate. ontienti$area este li)ertate. Iarcei care trăiesc automatic incontient mecanic

neinteligent ei sunt nite ,ri$onieri. Iar a 9 ,ri$onier'nseamnă a suferi.6i)ertatea este valoarea su,remă a vie!ii.rmeaă-i pe cei treiţi şi elibereaă-te. Ais dhammo sanantano...

2& *E'EA S ETER#@ I I#E"UIABI*@

!& "reaiu+ite Mae,tre- eplică ce 4n<elegi prindimen,iunea mu/icii&

oga inmaFa via!a ,oate 9 trăită 'n două moduri: orimatematic ori ,oetic. >mul are două fa!ete ale 9in!ei: cealogică i ra!ională ,rin care ia natere tiin!a economia,olitica i cea ilogică ira!ională ,rin care ia natere,oe$ia mu$ica scul,tura. Aceste două ,ăr!i 'ncă nu aua5uns să 9e unite i datorită acestui lucru omul esteneecili)rat.

misfera stângă a creierului este tiin!i9că matematicăemisfera drea,tă este ,oetică iu)itoare. e de o ,arte seaNă logica silogismul ,e de altă ,arte se aNă mu$ica,oe$ia.

>mul tre)uie să 9e cât de tiin!i9c ,osi)il 'n ceea ce,rivete lumea o)iectivă i cât de mu$ical ,osi)il 'n ceeace ,rivete lumea interioară.

Miecare dintre noi se confruntă cu două lumi: unao)iectivă & casa maina )anii cealaltă este lumea

su)iectivă: so!ia ,rietenii co,iii ,ărin!ii. +n lumeao)iectivă tre)uie să trăim tiin!i9c dar niciodată nu tre)uiesă 9m tiin!i9ci i calcula!i 'n ,rivin!a ,ersoanelor. 8acă ofacem atunci vom transforma celelalte 9in!e 'n niteo)iecte & i aceasta este una dintre cele mai mari crime,osi)ile. 8acă o femeie 'i ,rivete so!ul ca 9ind uninstrument care o s,ri5ină 9nanciar asta este ceva imoral

dacă un )ăr)at 'i tratea$ă so!ia ca ,e un o)iect se;ualasta este ,rostitu!ie i nimic altceva.ersoanele nu sunt o)iecte ele tre)uie res,ectate i

iu)ite ca ,e ,ro,ria ta 9in!ă. <i nu 'ncerca niciodată să le,ose$i. 0u le face să 9e de,endente de tine i nici tu nudeveni de,endent de ele. ămâi inde,endent i ,ermite&lei celorlal!i să 9e inde,enden!i.

Aceasta este mu$ica. Această dimensiune eu o numescdimensiunea mu$icii. Iar când vei 9 tiin!i9c fa!ă deo)iecte atunci via!a !i se va 'm)ogă!i va deveni foarteaNuen!ă iar când eti mu$ical i ,oetic fa!ă de celelalte9in!e atunci via!a !i se va um,le de frumuse!e i )ucurie.

<i mai e;istă o a treia dimensiune care este dincolo deminte. Aceasta a,ar!ine misticismului i este ,osi)ilă doar

,rin medita!ie. Tocmai de aceea s,un că tre)uie să 9e !inu!i )ine mintecei trei = aa cum e;istă i cei trei : matematica mu$icai medita!ia. > 9in!ă umană ,erfectă este tiin!i9că 'n ceeace ,rivete lumea e;terioară mu$icală i ,oetică 'n ceeace ,rivete rela!iile cu ceilal!i i meditativă când este vor)ade ea 'nsăi. ând aceste trei as,ecte se 'ntâlnesc i 'nce,

să func!ione$e la unison atunci a,are fericirea.Aceasta este adevărata trinitate trimurti. +n >rient 'ns,ecial 'n India noi venerăm un loc unde se 'ntâlnesc treirâuri & iar acest ,unct de 'ntâlnire 'l denumim sanham. Iar

cel mai mare dintre toate este reFag acolo unde se'ntâlnesc Cangele Gamuna i SarasQati. Cangele i Gamunasunt 9$ice i ,ot 9 vă$ute dar SarasQati este invi$i)il. steo metaforă" Acesta doar re,re$intă sim)olic 'ntâlnirea celortrei. o!i vedea matematica ,o!i vedea i asculta mu$ica

dar nu i medita!ia. =unca artistului este e;terioară la feli cea a omului de tiin!ă munca misticului este su)iectivă.Acesta este sarasQati & râul invi$i)il.

o!i deveni un loc sacru ,o!i să '!i sancti9ci acest tru, iacest ,ământ ciar acest cor, este udda i ciar acest,ământ este lotusul ,aradisului. Acesta este sloganul meu,entru sannFasini: un sannFasin tre)uie să 9e ultima

sinte$ă a tot ce este 8umne$eu.8umne$eu a5unge să 9e cunoscut doar când a5ungi laaceastă sinte$ă altminteri ,o!i crede 'n 8umne$eu dar nu'l vei cunoate. <i a crede 'nseamnă a nu ti ,rin credin!ădoar '!i ascun$i ignoran!a. A cunoate 'nseamnă a 9transformat deoarece doar cunoaterea '!i ,oate aduce'n!elegere. <i cunoaterea nu 'nseamnă informa!ie:

cunoaterea este sinte$a integrarea 'ntregului tău,oten!ial.ând toate aceste trei as,ecte ale lui 8umne$eu sunt

e;,rimate 'n tine atunci devii un dumne$eu & când tiin!a,oe$ia i misticismul devin una 'n tine atunci ,o!i a9rma:Aham #rahmasmi; 8oar atunci ,o!i striga vânturilor i,loilor i mun!ilor i stelelor: ?u sunt Adevărul"@

+nainte de asta vei 9 doar o sămân!ă.ând se ,roduce această sinte$ă ai 'nNorit & ai devenitlotusul cu o mie de ,etale lotusul de aur care nu moareniciodată: ais dhammo sanantano. Aceasta este legeaeternă i ine,ui$a)ilă ,e care au rostit&o to!i )udda de&alungul e,ocilor.

2& n %ccident ne aăm mereu ,u+ inuen<a4ndemnului nu ,ta degea+a 3ă ceva1 T.tu=i-Buddha ,pune nu 3ă ceva d.ar ,tai1 %mul

inc.n=tient reac<i.nea/ă- 4n timp ce 4n<eleptul.+,ervă& Dar ce p.<i ,pune de,pre ,p.ntaneitate8E,te acea,ta c.mpati+ilă cu .+,ervarea8

udda s,une: nu fă ceva & doar stai" 8ar acesta estedoar 'nce,utul călătoriei. ând ai 'nvă!at cum să 9i tăcut inetul)urat... doar rămânând tăcut i nefăcând nimic,rimăvara vine i iar)a crete de la sine. 8ar iar)a crete!ine minte"

Ac!iunea nu dis,are: iar)a continuă să crească. Un)udda nu devine inactiv ,rin el se ,roduc foarte multeac!iuni. el care ac!ionea$ă dis,are dar ac!iunea continuă.<i doar atunci ac!iunea ,oate 9 s,ontană.

el care ac!ionea$ă este egoul iar ego 'nseamnă trecut.ând ac!ione$i o faci 'ntotdeauna ,rin trecut ,rin ceea ceai e;,erimentat ,rin conclu$iile acumulate 'n trecut. umai ,utea 9 s,ontan7 Trecutul '!i 'nce!oea$ă ocii i nu mai,o!i vedea ,re$entul. 0u mai ,o!i vedea nimic" ticom,let or) & or) datorită fumului informa!iilor conclu$iilori ideilor ,reconce,ute.

Un om care func!ionea$ă ,rin intermediul cunoateriitrecute trăiete mecanic. l este doar un mecanism carefunc!ionea$ă 'n aceleai rutine.

;istă o ,oveste 5a,one$ă foarte frumoasă:Un călugăr avea un )ăiat care 'l a5uta la administrarea

tem,lului. ălugărul se aNa de $eci de ani 'n conNict cucălugărul tem,lului vecin motiv ,entru care i&a s,usa5utorului său: ?Oine minte: ,reo!ii din tem,lul vecin suntdumanii notri. i sunt nite oameni foarte ,ericuloi.8acă se 'ntâm,lă să te 'ntâlneti vreodată cu )ăiatul dincelălalt tem,lu fugi cât ,o!i de re,ede de el@

ăiatul se sim!ea foarte singur i singura lui dorin!ă erasă cunoască ,e cineva de vârsta lui cu care să vor)ească

să se 5oace. l 'i ascultase ,e ,reo!i cum citau din scri,turii cum discutau des,re tot felul de 9loso9i dar nu'n!elegea nimic din ele.

?6a ,ia!ă să cum,ăr legume@ & i&a răs,uns celălalt.>mul func!ionea$ă ,rin trecut iar via!a curge 'n

,ermanen!ă. Via!a nu este o)ligată să se conforme$econclu$iilor omului. <i ,entru o ,ersoană ,lină deinforma!ii via!a este foarte confu$ă.

udda '!i s,une să 'nve!i să rămâi tăcut. 8ar el nus,une că tre)uie să rămâi tăcut ,entru totdeauna. l nu te'ndeamnă să devii inactiv dim,otrivă doar ,rin aceastănon&ac!iune ,oate a,ărea ac!iunea. 8acă nu tii să rămâităcut i nu te ,o!i cufunda ,rofund 'n medita!ie atunciorice vei face va 9 o reac!ie nu o ac!iune.

ineva te insultă a,asă ,e un )uton i imediat

reac!ione$i. Aceasta nu este o ac!iune: l doar temani,ulea$ă te&a transformat 'ntr&o mainărie. Saualtcineva 'nce,e să te laude & asta '!i va răni egoul i vei'nce,e să te sim!i foarte )ine. 0u trăi 'n acest mod. Mii,ro,riul tău stă,ân i nu reac!iona. rivete totul atent itrăiete ,e de,lin contient.

udda trecea ,rintr&un sat i to!i sătenii s&au adunat 'n

5urul lui i au 'nce,ut să 'l 'n5ure i să 'i strige tot felul delucruri dar udda a rămas tăcut. Tim, de o 5umătate deoră i&a lăsat să 'i s,ună tot ce vor du,ă care le&a răs,uns:?Vă mul!umesc dar nu mai ,ot sta ,entru că tre)uie săa5ung 'n satul vecin. 6e&am ,romis acelor oameni că voia5unge la ei ,ână la ,rân$. 8ar mâine când mă 'ntorc voiavea mai mult tim, i ve!i ,utea continua.@

To!i au rămas mu!i de uimire ,ur i sim,lu nu le veneasă creadă ce au au$it. Unul dintre ei i&a strigat: ?oate cănu au$i )ine. 0u ve$i că noi te 5ignim i te 'n5urăm7 8e cenu reac!ione$i@

udda a răs,uns: ?Aud foarte )ine dar dacă dori!i săreac!ione$ atunci a!i a5uns ,rea târ$iu. Acum $ece ani cusiguran!ă a 9 răs,uns 'ntr&un mod foarte violent 'nsă eu

nu mai sunt sclavul nimănui. Sunt ,ro,riul meu stă,ân inimeni nu mă ,oate for!a să fac nimic. ste foarte )ine:dacă a!i dorit să mă 'n5ura!i atunci 'n5ura!i&mă" Sim!i!i&vă)ine"@ ând cineva te insultă ,entru a reac!iona mai 'ntâi



tre)uie să acce,!i ceea ce au$i. +nsă dacă rămâi detaat i,riveti totul ca un martor tăcut atunci ce mai ,oate facecelălalt7

udda a mai s,us: ?Aruncă o tor!ă a,rinsă 'ntr&un râu iNacăra va continua să ardă ,ână când atinge a,a. +n

momentul 'n care s&a cufundat 'n râu Nacăra s&a stins. usunt ,recum un râu. ute!i să arunca!i s,re mine cu totfelul de tor!e 'nsă ele se sting 'n cli,a 'n care mă ating.ute!i arunca cu s,ini & când ei se vor cufunda 'n tăcereamea vor deveni Nori.@

Asta este s,ontaneitatea. Un om 'n!ele,t ac!ionea$ă unom ignorant i neatent doar reac!ionea$ă or)ete

mecanic.urtis 'mi s,ui: ?>mul incontient reac!ionea$ă 'n tim,ce 'n!ele,tul o)servă.@ 0u doar atât & o)servarea este unas,ect al 9in!ei sale. l nu doar stă tăcut i nu face nimic.Tre)uie să 'n!elegi foarte )ine acest lucru deoareceilumina!ii au fost de foarte multe ori 'n!elei greit +ntreagaIndie l&a 'n!eles greit ,e udda tocmai de aceea to!i au

devenit inactivi. +ntreaga Indie a devenit leneă i&a,ierdut energia vitalitatea via!a. Moarte rar ,o!i găsi unindian inteligent deoarece inteligen!a este ascu!ită doar,rin ac!iune.

Iar când ac!ione$i cli,ă de cli,ă 9ind ,erfect atent icontient atunci inteligen!a 'nce,e să strălucească săradie$e. +nsă aceasta nu se 'ntâm,lă decât ,rin două

lucruri: o)servare i ac!iune contientă.8acă o)servarea devine inactivă atunci ,ur i sim,lu nuvei face altceva decât să te sinuci$i. >)servarea dă ocalitate nouă ac!iunii.

>)servi 'n tăcere situa!ia a,ărută i din aceastăo)servare vei 9 ca,a)il să răs,un$i. Un om atent este cuadevărat res,onsa)il deoarece ac!iunile sale a,ar ,rin

contienti$are nu ,rin mani,ulare. Tocmai de aceea nici nuse ,une ,ro)lema să e;iste o incom,ati)ilitate 'ntreo)servare i s,ontaneitate. >)servarea aten!ia

contienti$area este 'nce,utul s,ontaneită!iis,ontaneitatea este 'nNorirea o)servării.

Un om care 'n!elege ac!ionea$ă cli,ă de cli,ă 9ind ,ede,lin atent. l este ,recum o oglindă. Un om o)inuitcare ac!ionea$ă incontient este ,recum o ârtie

fotogra9că. are este diferen!a 'ntre ele7 >glinda reNectăârtia fotogra9că odată ce ai im,rimat ceva ,e ea aarămâne. <i !ine minte realitatea nu este o fotogra9estatică & realitatea curge 'n ,ermanen!ă. o!i merge 'ntr&ogrădină i fotogra9a un tranda9r. =âine fotogra9a va arătala fel dar tranda9rul va arăta diferit decât cel din ,o$ă.

Am au$it că o femeie a venit la icasso i i&a s,us: ?iar

ieri am vă$ut un auto,ortret de&al tău 'n casa unui ,rieten.ictura era atât de frumoasă 'ncât am rămas vră5ită de ea &,ur i sim,lu am 'm)ră!iat ta)loul i l&am sărutat"@

icasso a s,us: ?+ntr&adevăr7" <i ta)loul te&a sărutat iel7@

Memeia i&a răs,uns: ?Ai 'nne)unit7" ine'n!eles că nu "@icasso i&a s,us: ?Atunci 'nseamnă că nu eram eu 'n el"@

Un ta)lou este un lucru mort. Via!a nu este niciodatăstatică ci se aNă 'ntr&o continuă transformare. =inteafunc!ionea$ă ,recum un al)um cu fotogra9i & ea nu facealtceva decât să adune instantanee din via!ă i'ntotdeauna va răs,unde 'n func!ie de acele cliee. 8acă telai condus de minte nu vei 9 niciodată descis vie!iideoarece tot ce vei face va 9 greit a)solut tot va 9 greit.

> femeie 'i arată )ăie!elului ei un al)um cu fotogra9icând vede o ,o$ă 'n care este 'nfă!iat un )ăr)at frumoscu ,ărul negru i foarte )ogat.

ăiatul 'ntrea)ă: ?=ămico cine este omul ăsta7@Memeia 'i răs,unde: ?um nu 'l recunoti7 ste tatăl

tău7@ăie!elul se uită mirat la ,o$ă i 'ntrea)ă: ?8acă el este

tatăl meu atunci cine este celiosul care stă la noi 'ncasă7@> fotogra9e va rămâne venic statică. =intea

incontientă func!ionea$ă ,recum un a,arat foto. =intea

meditativă este ,recum o oglindă. a rămâne 'n,ermanen!ă goală. Va reNecta orice a,are 'n fa!a ei dar nuacumulea$ă nimic ,e su,rafa!a ei. 8acă nu a,are nimicatunci va rămâne ,ură i clară & nu va reNecta nimic. Va 9'ntotdeauna descisă vie!ii.

> ârtie fotogra9că nu are cum să rămână descisăvie!ii. iar dacă un fotograf '!i face o ,o$ă acum 'n cli,aurmătoare tu de5a eti diferit" =ultă a,ă a curs ,e Cange...ste ,osi)il ca fotogra9a să arate că eti viu dar 'nmomentul următor tu să 9i mort...

udda s,une: 'nva!ă să rămâi tăcut & devino o oglindă.Tăcerea '!i lefuiete oglinda contiin!ei i atunci vei trăi

cli,ă de cli,ă i vei reNecta via!a e;act aa cum este ea.0u vei mai căra 'n minte un al)um de ,o$e moarte. >cii '!ivor 9 inocen!i i lim,e$i vei avea o claritate i o vi$iunedescise vie!ii.

Asta 'nseamnă a trăi autentic.

9& De ce nimănui nu 4i place ,ă 5e criticat- dar t.<i

iu+e,c ,ă 4i critice pe al<ii8CaFatri egoul este foarte fragil i sensi)il la critici. goul

de,inde de o,iniile altora. l nu are o realitate a sa. 8efa,t nici măcar nu este o entitate reală nu are su)stan!ă &este doar o colec!ie a ,ărerilor altora.

ineva '!i s,une: ?ti foarte frumos@ & i tu acumule$iimediat această idee. Altcineva '!i s,une: ?ti inteligent ideose)it@ & i acumule$i i această o,inie. Iar când cineva'!i s,une: ?ti o ,ersoană foarte res,ingătoare@ & cum ai,utea acce,ta o astfel de critică7 uvintele sale sunt'm,otriva imaginii ,e care !i&ai făcut&o des,re tine. Imediatvei reac!iona. +nsă orice vei face mintea va acumula iaceastă o,inie. +n acest fel trăiesc to!i oamenii.

goul este un fenomen foarte contradictoriu. Unfragment s,une: ?ti o ,ersoană urâtă.@ Alt fragments,une: ?a nu eti foarte frumoasă.@ > ,arte '!i s,une:?ti foarte inteligent.@ Altă ,arte '!i s,une: ?=ai )ine taci

din gură" ti la fel de stu,id ca to!i ceilal!i"@ Acesta estemotivul ,entru care oamenii trăiesc 'ntr&o stare deconfu$ie. i nu tiu cine sunt dacă sunt frumoi sau urâ!idacă sunt inteligen!i sau ,roti )uni sau răi s9n!i sau,ăcătoi & deoarece 9ecare te consideră a 9 'ntr&un anumit

fel.8e e;em,lu tu eti 5ainist iar vecinul tău este cretin.retinii nu au nici o ,ro)lemă 'n a consuma vin i alte)ăuturi alcoolice de fa,t ciar Iisus adora să )ea vin. 8arun 5ainist nici ciar 'n visele sale nu i l&ar ,utea 'nci,ui,e =aavira consumând vin. ste ceva im,osi)il.

+nsă ,entru cretini unul dintre cele mai mari miracole

'nfă,tuite de Iisus a fost transformarea a,ei 'n vin. 8acă=aavira ar 9 fost ,rin ,rea5mă imediat ar 9 transformatvinul 'n a,ă"

um ,riveti o ,ersoană care )ea vin & sfântă sau,ăcătoasă7

>ameni diferi!i vor avea o,inii diferite. +n asramul lui=aatma Candi era inter$is ,ână i ceaiul ce să mai

vor)im des,re vin" > )ăutură com,let inofensivă ceaiul afost inter$isă" Iar )uditii din toate tim,urile au consumatceai. 8e fa,t ei ciar s,un că acesta a5ută la medita!ie. <i'ntr&un fel aa este deoarece te !ine trea$. Iar medita!ia)uditilor este de aa natură 'ncât foarte ,u!ini ,ot re$istasă nu a!i,ească: să stai ore 'ntregi 'ntr&o singură ,ostură...+ncearcă i ai să ve$i. 8u,ă numai $ece minute 'nce,i să

vise$i...8e fa,t ceaiul a fost desco,erit de odidarma & unuldin marii maetri )uditi. Termenul de ?ceai@ ,rovine de lao mănăstire cine$ească Ta 'n care a trăit odidarma.+n ina ?ta@ ,oate 9 ,ronun!at 'n două feluri: ?ta@ sau?ca@ & de aici a ,rovenit termenul indus ?cai@ imarati&ul ?ca@. odidarma fondatorul Ken&ului a

desco,erit ceaiul.+n mănăstirile cretine dintotdeauna călugării i ,reo!iiau făcut vin. <i du,ă cum se s,une cel mai )un vin estecel din mănăstiri. ele mai )une i mai veci vinuri din

lume se aNă 'n mănăstirile antice din uro,a. Vinul imănăstirile7 e fel de s,iritualitate este asta7 ine vadecide7

=edita!ia )udistă 'nseamnă aten!ie o)servareinterioară iar ceaiul con!ine anumite elemente cimice

care stimulea$ă tre$ia.0u este accidental fa,tul că vinul a devenit ,arteintegrantă din creativitatea călugărilor cretini. Iisus as,us: ?+m)ată&te 'n rugăciunea lui 8umne$eu.@ alea luiIisus este cea a iu)irii a lui udda este medita!ia deaceea udda nu ar 9 fost niciodată de acord cuconsumarea vinului deoarece )ăutura alcoolică '!i dă un

sentiment de ,ierdere de dis,ari!ie a ,ersonalită!ii i aegoului '!i dă o străfulgerare a necunoscutului.8ar cine ,oate decide ce este )ine i ce este rău7 +n

5urul tău gravitea$ă mii i mii de idei i o,inii cu a5utorulcărora '!i faci o imagine des,re tine i ceilal!i.

8ar această imagine este foarte neclară tocmai deaceea to!i se tem să 9e critica!i deoarece ,rin critică este

adus la su,rafa!ă tot aosul i ne)unia interioară. >ameniinu se tem de critica ,ro,riu&$isă ci de ,ro)lemele ire,rimările ,e care aceasta le scoate la iveală. <i nimeni nudorete să se confrunte cu ,ro)lemele i ne)uniile saleinterioare. 0imănui nu 'i ,lace să 'i re$olve ,ro)lemeledeoarece ,rin aceasta va tre)ui să 'i scim)e stilul devia!ă. To!i vor să rămână e;act aa cum sunt.

8e e;em,lu o femeie tie că )ăr)atul ei 'i arată iu)ire idragoste doar când este )olnavă. ând este sănătoasăso!ul ei nici măcar nu o )agă 'n seamă. 8ar imediat ce este)olnavă )ăr)atul uită de toate celelalte res,onsa)ilită!i istă numai lângă ,atul so!iei. +nsă cât tim, este sănătoasănici măcar nu o ,rivete. ine 'i ,rivete so!ul sau so!ia7

Am au$it că =ulla 0asruddin s&a dus la teatru. +n tim,ul

,iesei 0asruddin devenise atât de im,resionat deafec!iunea i iu)irea ,e care o arăta unei actri!e ,ersona5ul,rinci,al 'ncât 'i s,une so!iei: ?ste un mare actor.@

0evasta 'i răs,unde: ?8a i femeia aceea este ciarso!ia lui.@

0asruddin 'i s,une: ?+nseamnă că este cel mai )un actordin lume.@

ste a,roa,e im,osi)il să ară!i iu)ire iu)itului sau

iu)itei. Tim, de 2/ de ani am călătorit 'n această !ară i amlocuit 'n mii de cămine i am o)servat un fa,t general: oride câte ori so!ul nu este acasă so!ia se simte foarte veselăi fericită. Imediat ce )ăr)atul vine de la muncă femeia'nce,e să s,ună că o doare ca,ul i se aea$ă 'n ,at. Iarasta se 'ntâm,lă ,retutindeni.

+ncet&'ncet am 'nce,ut să ,rice, logica. <i !ine mintenu s,un că femeile se ,refac. ând ,retin$i mult tim, unlucru acela se transformă 'n realitate & este un fel deautoi,no$ă. 0u s,un că femeile nu suferă de dureri deca,. =ulte dintre ele 'i declanea$ă durerea imediat ce 'ivăd )ăr)a!ii intrând ,e uă. le nu vor să 'i ,ăcăleascăso!ii ci se ,ăcălesc singure ,entru a o)!ine ceva ce 'i

doresc.Miecare are o anumită imagine des,re el 'nsui i nimeninu dorete să o scim)e iar criticismul 'nseamnătransformare.

oate că ai au$it ,ovestea Scu9!ei oii.=icu!a fată ,lecase 'n ,ădure ,entru a merge la

)unicu!a ei. 6u,ul cel rău dorind să o mănânce a a5uns

'nainte la coli)a )unicu!ei i du,ă ce a devorat&o dintr&o'ngi!itură s&a ae$at 'n ,at 'n locul acesteia s&a 'm)răcat'n ainele ei i a ate,tat&o ,e Scu9!a oie.

Scu9!a oie a intrat 'n coli)ă i o)servând ceva diferita 'ntre)at: ?unico ce oci mari i roii ai"@

?entru a te vedea mai )ine draga mea.@?unico dar ce nas mare ai"@

?entru a te mirosi mai )ine drăgu!o.@?unico ce mâini mari ai"@?8oar ,entru a te 'm)ră!ia mai ,uternic draga mea.@?unicu!o dar ce mult ,ăr ai ,e mâini"@



?Bei" Ai venit aici doar ,entru a mă critica7@;istă o limită dincolo de care nimănui nu 'i ,lace să 9e

criticat.+nsă celălalt as,ect al ,ovetii este că tuturor le ,lace să

critice asta 'i face să se simtă )ine. 8acă al!ii sunt răi i

,ăcătoi ei se simt )uni i virtuoi. ând to!i suntmincinoi i i,ocri!i ei simt că sunt cinsti!i i oneti.om,ara!ia 'i rela;ea$ă i 'i face să uite de modul 'n caresunt ei. ste un 5oc co,ilăresc.

+n 9ecare diminea!ă când citeti $iarul te sim!i )ine săau$i că 'n lume se ,etrec atât de multe lucruri urâte atâtde multe violen!e crime violuri o!ii sinucideri & 'n

com,ara!ie cu acestea tu eti un sfânt. 8e aceeaoamenilor nu le ,lace să citească i)lia sau agavad Citaci $iarele" 8acă ar citi i)lia ar 'nce,e să tremuredeoarece vor sim!i că locul lor este 'n iad. Iar toatescri,turile descriu atât de amănun!it iadul...

0imănui nu 'i ,lace să citească din scri,turi. Tocmai deaceea dacă mergi 'ntr&un tem,lu sau 'ntr&o )iserică ve$i că

to!i sunt adormi!i. iar e;istă doctori care 'i tratea$ă 'nacest mod ,acien!ii suferin$i de insomnie: dacăsomniferele nu au efect atunci nu te 'ngri5ora & du&te iascultă un discurs religios. Acesta este somniferul cel mai,uternic. +nsă asta este o ,rotec!ie ,rin care cau!i să evi!irealitatea.

Acesta este motivul ,entru care tuturor le ,lace să

critice i să am,li9ce greelile altora. rin aceasta greelilelor sunt in9me negli5a)ile. Iar 8umne$eu este ,lin decom,asiune: aim eman" 8umne$eu este com,asiune"Creelile lor sunt ca i ine;istente iar 'n lume e;istă atâtde mul!i ,ăcătoi...

6a Gudecata de A,oi vei ti sigur că nu vei 9 strigat sămergi 'n iad deoarece sunt mul!i al!ii 'naintea ta & i totul

tre)uie să se termine 'n 24 de ore. Tamurlane Cingis Ban Ale;andru =acedon Adolf Bitler=ussolini Stalin =ao i mul!i al!ii vor 9 'naintea ta... coadava 9 foarte mare.

8u,ă 9nalul ,rimei re,ri$e a unui meci de )ascetar)itrul se duce la so!ia lui & aNată undeva 'n tri)une & i 'is,une: ?red că ar 9 )ine să ,leci 'nainte de 'nce,utulre,ri$ei a doua & ai vă$ut i tu ce s&a 'ntâm,lat 'n ,rimare,ri$ă: cum m&au uiduit to!i s,ectatorii 'ncontinuu. red

că a fost foarte 5enant ,entru tine.@?0u m&am sim!it deloc rău@ & 'i s,une so!ia & ?,entru căam uiduit i eu 'm,reună cu ei.@

goul nu vrea să 9e criticat dar dorete să 'i critice ,eto!i. Mii foarte atent la strategia egoului: cum se rănetedin gândurile tale cum se ,rote5ea$ă ,rin ac!iunile ,e carele faci. ână când nu eti ,e de,lin contient de

meceriile ,e care le folosete nu vei ,utea scă,a de el.Iar a scă,a de ego este 'nce,utul vie!ii religioasere,re$intă 'nce,utul sannFasului. Atunci nu vei mai 9niciodată ,reocu,at de ce s,un al!ii des,re tine.

Uită&te la mine... +ntreaga lume s,une tot felul de lucrurides,re mine. +n 9ecare $i 6a;mi 'mi aduce sute de articolecare a,ar 'n diferite !ări. ui 'i ,asă7 8acă le ,lace să

mintă atunci cine sunt eu să mă 'm,otrivesc lor7 8acă nutiu cum să 'i trăiască via!a altfel de ce să nu 'i las să se)ucure de singurul lucru ,e care 'l cunosc7 0u fac nimic răui ei nu mă ,ot răni 'n nici un fel. +ntr&adevăr 'mi ,ot rănicor,ul dar nu mă ,ot distruge ,e mine. <i eu nu am nici oimagine ,ersonală aa că nu o ,ot distruge nici ,eaceasta. u nu reac!ione$ ci doar o)serv i ac!ione$ 'n

concordan!ă cu ceea ce a,are. Ac!iunile mele răsar dinli)ertatea mea interioară eu nu sunt mani,ulat i controlatde nimeni.

+nva!ă această artă i nu te mai lăsa controlat denimeni. 0u 9 interesat nici de critici i nici de laude. 8acăeti atent la laude atunci nu are cum să nu te interese$e icriticismul. ămâi detaat i li)er. Succesul sau eecul

lauda sau critica & toate sunt la fel. Ais dhammo sanantano.

;& De=i d.re,c ,ă mă dăruie,c <ie =i ,ă devin,ann:a,in- t.tu=i ,imt că ,unt neputinci., ,ă 3aca,ta& De ce8 Te r.g- clari5cămi ace,t lucru&

S.8. rasad este foarte sim,lu i nu este nimic declari9cat. Te temi de societate de oameni de sta)ilimentulsocial de )iserică i ,reo!i. Mrica este cea care te'm,iedică. entru a deveni sannFasin ai nevoie de cura5 defoarte mult cura5. +n s,ecial ,entru a 9 sannFasinul meu.

Veciul sannFas nu mai necesită nici un fel de cura5deoarece de5a face ,arte din tradi!ie i este res,ectat deoameni. 8acă devii un sannFasin ,e model veci to!i tevor venera i lăuda dacă devii sannFasinul meu atunci to!ivor 9 'm,otriva ta. >amenii vor gândi că ai 'nne)unit că aifost i,noti$at vor s,une: ?Sărmanul om" ât de re,ede acă$ut 'n ca,cană" ine se gândea că un )ăiat atât de )unca el o va lua ,e căi greite"@

To!i vor râde i '!i vor crea o mie i una de ,ro)leme. <itre)uie să trăieti ,rintre oameni. 6a 9ecare ,as ei '!i vor,une o )arieră i asta nu o vor face doar străinii ci ciar icei mai a,ro,ia!i: so!ia co,iii ,ărin!ii ,rietenii. Vei 9nevoit să faci fa!ă multor di9cultă!i.

+ncearcă să 'n!elegi această frică i vei vedea că totuleste foarte uor. rivete&o 'n fa!ă i va dis,ărea de la sine.<i 'n ,o9da acestui sentiment de teamă fă saltul 'nsannFas deoarece a rămâne 'n teamă 'nseamnă a trăi 'nlaitate 'nseamnă a ,ierde fericirea vie!ii. Via!a a,ar!ineacelora care sunt gata să rite totul. Via!a a,ar!ineaventurii iar cea mai mare aventură ,osi)ilă estesannFasul. <i eu aduc 'n lume un conce,t total nou & unsannFasin nu tre)uie să 9e un renun!ător un la care săfugă de via!ă ci o 9in!ă care să trăiască total care să9in!e$e 'n lume i totui să nu facă ,arte din ea...

Vecea idee de sannFas era foarte sim,lă: renun!i lalume i te retragi 'n ,eterile sau 'n ,ădurile din BimalaFa.Acolo vei 9 un sfânt ,entru că nu ai altă ,osi)ilitate. e,o!i face acolo7

+n lume e;istă tot felul de is,ite. A 9 un sfânt 'n lumeeste ceva su,er) magni9c. +n ,eterile din BimalaFa nuvei găsi nici o femeie... Memeile nu au fost niciodată atâtde stu,ide ele sunt mult mai lumeti mai intuitive maidescise vie!ii. le trăiesc cu ,icioarele ,e ,ământ i nu

aleargă du,ă tot felul de 9loso9i i teorii i ideologiistu,ide. 8oar )ăr)atul este atras de aceste gunoaie. Memeii'i ,lace să trăiască i nu este interesată de lumea de a,oiea dorete un sari frumos ciar acum i aici" <i )ăr)a!iisunt nite ,roti dacă 'i imaginea$ă că vor avea ,arte defemei 'n ,aradis.

=intea feminină nu este interesată de lumea de dincolo.

a s,une: ?Vedem noi atunci. 8acă reuim aici atunci vomreui i acolo. 8acă găsim un ,rost aici vom găsi i acolo,roti. 8e ce să ne facem gri5i de cealaltă lume7@

8ar )ăr)atul trăiete ,rin tot felul de a)strac!ii. Aceastaeste cea mai mare i)ă a min!ii masculine. a trăiete ,rinfante$ii i teorii. 8evine atât de fascinată i i,noti$ată decuvinte 'ncât este gata să sacri9ce totul ,entru ele. ste

gata să renun!e la via!a aceasta ,entru o via!ă ilu$orieundeva 'n viitor.Memeia trăiete 'n ,re$ent tocmai de aceea nu vei găsi

niciodată femei 'n ,eteri sau 'n ,ăduri. ăr)atul 'nscim) va alerga 'n ,ustietă!i i va 'nce,e să vise$e. 8aracolo nu va avea nici )ani nici ,utere nici frumuse!e nici)unăstare & nu va avea nimic" 8oar va sta 'n ,etera lui i

va deveni din ce 'n ce mai ,rost. ste o sinucidere.SannFasinii mei nu au de ce să renun!e la lume citre)uie să ,ătrundă i mai mult 'n ea deoarece 8umne$eueste 'nsăi esen!a acestei lumi. 8umne$eu este suNetulnostru. 0u 'l vom ,utea găsi niciodată dacă renun!ăm lalume. 0u 'l ,utem găsi decât dacă ,ătrundem din ce 'n cemai mult 'n lume. Iar când atingem centrul e;isten!ei

atunci 'l vom desco,eri. l este ascuns 'n lume 'ntregulunivers este 'm)i)at cu el. 8ivinul este 'n ,ăsări 'n co,aci'n râuri i mun!i. 8a 'n co,ii 'n ,ărin!i i ,rieteni. l este 'n

tine" <i cea mai )ună ,osi)ilitate ,rin care 'l ,o!i desco,erieste să trăieti aici-acum"

A renun!a la lume este foarte atrăgător dar aceastăatrac!ie este cau$ată de frică. el care evadea$ă din lumeeste un la el nu este 'n stare să o)serve via!a fără să 9e

afectat de ea. l nu este atent nu are inteligen!ă & i nicinu de,une vreun efort 'n acest sens. ur i sim,lu este unla.

S.8. rasad dacă doreti să faci ,arte din modelulvecilor sannFasini vreau să '!i s,un că nu te va a5utadeloc. oate că !i se va ,otrivi ca o mânuă dar veicontinua să rămâi un la. 6a su,rafa!ă vei arăta ca un

adevărat 'n!ele,t dar 'n interiorul tău '!i va tremura 9ecare9)ră a tru,ului. <i nu te lăsa 'nelat de a,aren!e: i unsoldat ,oate ,ărea ne'nfricat i foarte cura5os & dar 'n sinealui numai el tie ce simte.

Adolf Bitler 'i ,regătea gardero)a ,entru a doua,lecare ,e frontul din usia.

Unul dintre croitori 'i sugerea$ă: ?=ein Murer când

0a,oleon a invadat usia el a ,urtat o uniformă de un roufoarte a,rins astfel 'ncât dacă era rănit să nu se o)servesângele.@

?;celentă idee" ;celentă"@ & a i$)ucnit Bitler. ?une&mi'n )aga5e i câteva ,ereci de ,antaloni maron.@

0u te lăsa 'nelat de a,aren!e. ână i oameni care ,arne'nfrica!i tremură. Iar to!i cei care au fugit din lume au

facut&o din frică din laitate.u te a5ut să sca,i de orice temeri. S.8. rasad nu te'm,iedică nimic altceva decât frica & dei tiu că nu te vamul!umi răs,unsul meu. ro)a)il te ate,tai să '!i s,uncuvinte foarte măgulitoare la adresa egoului. +mi ,are răudar nu ,ot s,une decât adevărul. <i doar ,rin adevăr ,oatesă '!i ,ătrundă 'n 9in!ă lumina. Aadar dacă te sim!i ,u!in

rănit... ,entru că numele tău mi se ,are ,u!in nefamiliar,ro)a)il eti nou aici. Iar eu nu sunt niciodată foarte dur cucei care au venit de ,u!in tim, lângă mine & dar văd 'n tineo ,oten!ialitate de aceea am ales să 9u ,u!in mai dur.

femeia 'l 'ntrea)ă ce este atât de e;citant 'n fa,tul că astat cu mâinile ,e ca,ul lui.

ătrânul 'n tim, ce scoate )anii 'i s,une: ?0u estenimic e;citant doar că 'n felul ăsta am stat linitit & tiamcă mâinile '!i sunt de,arte de )u$unarele mele"@

Sures ,entru tine 'ncă una:Un afacerist evreu era a,roa,e ruinat de cererile 9ilorsăi care 'i cereau mereu )ani ,entru a ,lăti fetele carerămâneau 'nsărcinate cu ei. ătrânul dorind să nu cadă 'ndi$gra!ie numele familiei le ,lătea oricât doreau.

8u,ă câteva $ile fata evreului vine i 'i s,une: ?a,asunt gravidă.@

ătrânul 'i 'nal!ă ,rivirea s,re cer i e;clamă: ?+!imul!umesc 8oamne & 'n sfârit 'nce, să se strice iafacerile celorlal!i"@

<i a treia:+ntr&o cămăru!ă 'ntunecată mai mul!i evrei discutau

care afacere merge cel mai )ine. +n cele din urmă du,ămulte de$)ateri un )ătrân se ridică i s,une: ?Să 9m

cinsti!i i să recunoatem: cea mai )ună afacere este,rostitu!ia. Memeia nu investete nimic 'i vinde ,roduselei totui la 9nal rămâne cu ele.@

?e vrei să s,ui7@ & 'ntrea)ă ori,ilat un alt evreu )ătrân.?e vreau să s,un7 Iată ce: nu tre)uie să !ină nici un fel

de conta)ilitate nu are nevoie să facă inventar i nici să'ncerce dis,erată să sca,e de 9sc. ine o ,oate 'nvinge7@

6ăcomia avari!ia este fundamental evreiască i 9ecareom este evreu 'n acest sens. 8ar !ine minte: lăcomia este o,roiec!ie a fricii. >mul se teme atât de mult de $iua deastă$i 'ncât sacri9că totul ,entru viitor & iar viitorul ,oatesă nu mai a,ară niciodată. >mul lacom este un om ,rost.Aa cum 'i s,une i udda: ?,rostul@ ?nerodul@ ,rine;celen!ă & care strânge )ani i nu 'i ,oate folosi.

>mul lacom nu devine niciodată )ogat. oate că are la,icioare 'ntreaga lume dar tot sărac rămâne. l nu se,oate )ucura de via!ă i 'i irosete 'ntreaga via!ă alergânddu,ă averi i )ogă!ii. A venit ,e lume cu mâinile goale i

,leacă aa cum a venit fără să cunoască nimicsemni9cativ.

0u 'ncerca să te console$i cu ideea că 'n via!a trecută aifost evreu. rivete 'n tine" Acum eti evreu. Astfel ai,osi)ilitatea să 'n!elegi: ?8a sunt lacom. 8ar de unde

a,are această lăcomie7@ ătrunde 'n ,rofun$ime ianali$ea$ă&!i lăcomia i vei desco,eri că 'n s,atele ei seaNă frica. Iar când ai a5uns la ea atunci ai desco,erit unlucru fundamental.

;istă două ,osi)ilită!i ,rin care ,o!i trăi: ,rin frică i,rin iu)ire. el care trăiete ,rin frică devine lacomagresiv violent egoist. el care trăiete ,rin iu)ire nu

,oate 9 lacom deoarece iu)irea tie cum să dăruiască. eamai mare fericire a iu)irii este să 'm,ărtăească. adăruiete tot ce are. <i iu)irea mai cunoate un secrete;traordinar: cu cât dăruiete mai mult cu atât are maimult de dăruit.

u cât iu)eti mai mult cu atât eti mai ,lin derugăciune. u cât iu)eti mai mult cu atât 8umne$eu '!i

dăruiete mai mult. 8umne$eu face e;act ceea ce faci itu. 8acă eti lacom i 8umne$eu va 9 lacom fa!ă de tine.;isten!a este doar o oglindă ea '!i reNectă ci,ul răsunăla unison cu 9in!a ta. Trăiete ,rin iu)ire i vei 9 un Iisus.

Iisus s,une: 8umne$eu este iu)ire. Trăiete ,rin frică ivei 9 un evreu & nu are im,ortan!ă că eti cretin indussau )udist. Ad5ectivele nu au nici o im,ortan!ă.

H& "reaiu+ite Mae,tre- de ce nu te 4n<eleg8

am Co,al 'n!elegerea este al doilea ,as. rimul esteascultarea. ro)lema ta este că nu mă au$i. 8oar du,ăaceasta este ,osi)il al doilea ,as.

+n tim, ce mă au$i ,rin ca, '!i trec o mie i unul de

lucruri. Acestea te fac să 9i surd. uvintele mele nu a5ungla tine niciodată intacte ci sunt distorsionate i colorate degânduri idei ,re5udecă!i.

=ă ascul!i ,rin cunoaterea ,e care o ai de5a 'n interior &de aceea nu mă ascul!i cu adevărat. <i tot ce a5unge la tineva 9 ceva cu totul diferit. u s,un un lucru dar tu au$i cutotul altceva. Acesta este motivul ,entru care nu mă ,o!i'n!elege ,entru că eu folosesc cuvinte foarte sim,le.

0u folosesc un 5argon intelectual ci cuvinte de $i cu $i.0u rostesc cuvinte mari & cuvintele mele sunt cât se ,oatede sim,le. 8acă nu au$i asta 'nseamnă că 'n interior etisurd. +năuntrul tău a)undă o mul!ime de gânduri 9loso9iidei ,re5udecă!i conclu$ii & cre$i că eti cretin sau induscomunist sau ca,italist sfânt sau ,ăcătos. +mi este foartedi9cil să a5ung la tine.

Aici nu este vor)a de 'n!elegere. +n!elegerea 'nNoretede la sine dar ,entru asta tre)uie să faci un singur lucru:să ascul!i să '!i desci$i inima să 'mi ,ermi!i să mă a,ro,iide tine. Adevărul au$it este im,osi)il să nu 9e 'n!eles.+n!elegerea nu are nevoie de alt efort ci doar dedescidere de vulnera)ilitate. 8escide o fereastră s,remine i voi a5unge la tine. <i ,o!i descide orice fereastră.

8acă nu reueti să desci$i ua ,rinci,ală nu ai de ce să'!i faci gri5i & este )ună i o fereastră dar numai ,ermite&misă mă a,ro,ii de tine.

Adevărul are o asemenea claritate 'ncât odată 'n!eles '!itransforma via!a. >dată au$it este 'n!eles. Adevărulurmea$ă un ,roces foarte sim,lu: imediat ce 'l au$i 'l'n!elegi odată ce l&ai 'n!eles el 'nce,e să '!i transforme

via!a. ând 'l au$i clar nu mai ,o!i 'ntre)a cum să 'l'n!elegi. Adevărul transformă adevărul eli)erea$ă.=editea$ă asu,ra acestei glume:Un )ăr)at intră 'ntr&un )ar din 0eQ orE i comandă

două ,aare cu QisEF unul ,entru el i celălalt ,entru,rietenul lui. armanul 'i aduce ,aarele i )ăr)atul toarnă,u!in din al doilea ,aar 'ntr&un degetar. A,oi scoate din

geantă un ,ian 'n miniatură deasu,ra căruia ,unedegetarul. 8u,ă aceea mai scoate din geantă un scaunfoarte mic i un omule! 'nalt de 2# de centimetri care seaea$ă ,e scăunel i 'nce,e să cânte ?Sonata 6unii@.

armanul uimit de a,ari!ia omule!ului 'l 'ntrea)ă ,e)ăr)at ce se 'ntâm,lă. Acesta 'nce,e să 'i ,ovestească:?Ieri noa,te mergeam ,e o alee i 'ntâm,lător m&am uitat'ntr&un co de gunoi unde am vă$ut o lam,ă vece. Am'nce,ut să o terg ,u!in cu mâneca ainei i deodată

a,are un du care mi&a s,us că este sclavul lăm,ii i că 'miva 'nde,lini orice dorin!ă.Aa că i&am s,us că vreau un ,enis de 2# de centimetri

i uită&te i tu ce mi&a dat surdul nai)ii"@Ai 'n!eles&o7 +n loc de ?,enis@ a au$it ?,ianist@"Miecare continuă să audă doar ceea ce este 'n stare. To!i

aud lucruri ine;istente i a,oi le inter,retea$ă i

reinter,retea$ă la in9nit. <i tot ce vor o)!ine va 9 frustraredeoarece inter,retarea nu le va aduce adevărul. Adevăruleste o comuniune.

udda s,une: găsete&!i un ,rieten sau un maestru cucare să 9i 'n comuniune. e este comuniunea7+nde,ărtarea de orice condi!ionări de orice ,re5udecă!iconclu$ii i idei ,reconce,ute a 9 'n comuniune cu cineva

'nseamnă a redeveni inocent 'n ,rea5ma cuiva care a a5unsacasă. Ascultă ,recum un co,il: ,erfect atent ,lin deuimire i com,let descis. Mii vulnera)il i săgeata mea '!iva ,enetra inima.

8a va a,ărea ,u!ină durere dar va 9 foarte dulce... atâtde dulce 'ncât nu ai mai gustat niciodată aa ceva. 6a'nce,ut desigur când adevărul '!i ,ătrunde 'n inimă te

ucide & ca ego. ste cruci9carea du,ă care imediat a,arere'nvierea. Atunci devii născut de două ori devii un dBi/ & o9in!ă care cunoate.

8ar cunoaterea are nevoie de iu)ire cunoaterea este,osi)ilă doar când 'ntre disci,ol i maestru e;istă o iu)iretotală când comuniunea este de,lină. 8acă vei ,rivi,recum un s,ectator atunci vei ,ierde. 8acă vei asculta

doar din curio$itate nu vei au$i nimic dim,otrivă vei au$idoar ceea ce vrei să au$i.

osho - dhammapada calea legii divine relevata de buddha - vol 1

Documents