Anul XVI Caranse!)e|, i aHFMaiu c. v., 1901 —

Nr. 18

O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

»'. ' a » pe Vi an 5 „ „ România şi străinătate pe an 14 franci » ' ' "•• • » . » pe'' Vi a n 7 »

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r : Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de ii ori, dacă conţin pană la 150 de cuvinte (1 cor, pană la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „FOAIA D I E C E S A N Ă *

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile a A D M INI S T R A ŢIA

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Argumentul cosmologic pentru asistenţa lui Dumnezeu

(Continuare)

î n t r eba rea de se p roduc şi în ziua de astăzi organisme inferioare pr in genera ţ iunea echivocă sau originară a da t a n s ă în t impul mai nou la diferite discusiuni şi a fost reso lva tă definitiv în mod nega­tiv. Mai ales esper imente le renumitu lu i bactereolog l'rancef Paste ' ir au d o c u m e n t a t p rea evident că toa te acele vietăţi de cari se credea mai na in te că se na sc din mater ie anorganică , se nasc în real i ta te din se­min ţe ce se află în aer. P a s t e u r a luat un vas cu apă, 1-a închis e rmet ic şi I-a lăsa t să steie a şa t imp mai îndelungat După aceea a lăsa t să p ă t r u n d ă în-tr ' însul aer pr intr 'o t avă in ierbînta tă şi apa a r e m a s tot curată . Lăsând apoi aer pr intr 'o t avă rece, a fost apa în t imp scur t p l ină de infusorii. Se vede deci că seminţe le infusoriilor s'au aflat în aer. Trecând aerul pr intr 'o t avă înferbîntată au fost nimici te şi semin­ţele, a ş a că nu s'au p u t u t nasce infusorii. Bucate ferte şi închise e rmet ic pot fi pă s t r a t e ani întregi fără ca să mucezească . Iară entozoele provin din oauă cari au în t r a t pr in oare-şi care în tâmpla re în s tomacul animalelor. Cei mai î n semna ţ i fisici mater ia l iş t i au părăs i t din aceas tă causă ipotesa despre genera ţ iunea echivocă ca una ce nu e în s ta re de a esplica origi­nea vieţii, deoare-ce s tă în contrazicere cu facte ne-dubitabile Unii ţ in însă to tuş morţ iş la aceas t ă ipotesă, de-oare-ce d u p ă păre rea lor nu e a l tă cale spre a esplica originea vieţii. Genera ţ iunea echivocă, zic ei, e o ipotesă necesa ră care nu poate fi restur-n a t ă nici pr in a r g u m e n t e a priori, nici prin esperi-m e n t e în laboratoriu. Aceşt ia n u mai a r g u m e n t e a z ă însă posibi l i tatea genera ţ iunei echivoce, ci o decre­tează s implu în mod autor i ta t iv , o procedură de sigur nesciinţifică.

Fisicii mater ial iş t i au căuta t , spre a întăr i ipotesa lor despre genera ţ iunea echivocă ca să afle acea vie­

ta te care a format t recerea dela lumea anorgan ică la cea organică. Fisicul engies Huxley a aflat în fundul mări i o fiinţă care după păreroa lui s 'ar fi p u t u t nu-mera tot a şa de bine la lumea organică ca şi la cea anorganică . Aceas tă fiinţă a fost numi t ă Bathybius, pentru-că vieţuesce în adîncimi. S'a c o n s t a t a t însă curând că aceas t ă m a s s ă po care fisicul mater ia l i s t Haekel a numit 'o un organism admirabi l n 'a fost nemică a l tă decâ t o secre ţ iune a unor an imale ce v ie ţuesc în mare, ceea-ce a conces apoi şi Huxley. Alţii iarăşi au crezut că au aflat t recerea dela lumea anorgan ică la cea organică în p ş î ţ ' V n r v v i r n i . • , * • . , » « . cana* dcnse, care e însă, după cum s'a cons ta t mai apoi, numa i o formaţ iune de pea t ră văroasă.

Unii chemici sus ţ in că le a succes de-a produce unele mater i i ce provin în organisme, adecă unele e lemente ce sun t conţ inu te în plante , deci mater i i organice. Dară toate aceste producţ iuni sun t numa i nascer i moar te . Din oul artificial n 'a eşit nici oda tă puiu. Vinul artificial, laptele artificial etc. sun t nisce falsificate cari au numa i coloarea şi gus tu l băutur i lor veritabile, nu însă şi efectul lor. Cu cât mai m u l t c o n s u n ă a lbuminul artificial în cali tăţ i le sale chemice cu cel na tura l , cu a t â t mai mul t se a r a t ă că pe lângă chemie t rebue să vină încă şi a l tă ceva ca să producă viaţă. Dacă celula artificială samSnă aşa de bine cu cea na tura lă , fără ca să poa tă produce viaţă, a tunc i e evident, că aceas ta din u r m ă t rebue să fie cu totu­lui to t diferită de cea pr imă.

Un mater ia l is t cu numele S c h w a n n a cercat să esplice originea celulei care e forma fundamenta lă a vieţei organice după analogie cu cristalul care o cea mai perfectă individual i ta te anorganică . Atâ t cristalul câ t şi celula se formează din aceeaş m a s s ă funda­m e n t a l ă si a n u m e prin aceea că e lemente le să g rupează după un sis tem. P recum se produce cr is talul care e o composi ţ iune foarte ar t is t ică, to t a ş a a fost p rodusă şi celula pe cale naturală , prin o -combina ţ iune art is­t ică a elementelor. Deosebirea e aceea că cristalul e vârtos, celula însă e capabi la de -îmbibaţiune, suge

2 F O A I A DI E C E S A N A

adecă apă şi e deci moale. Dară deosebirea în t re cri­stal , cea . m a i ar t i s t ică cpmpoş i ţune na tu r a l ă şi între, cea maj s implă celulă, e foarte mare ; Cristalul cresce ca or i -ce ; obiect , anorgan ic prin aceea că volumul; i se m ă r e s c e prin adaugere din afară, celula însă pr in aceea că-şi as imi lează e lemente le din cari se nu t resce pr in t r ' u n proces fisiología Celula organisează elementeíe ce le pr imesce din mate r ia anorganica , ea se mişcă, cresce ş i se propagă ; de toate aces te nu e vorba la cristal . Celula a re o pu te re de via ţă care-i lipsesce Cristalului,

• a ş a că în t re .ambele nu es is tă nici o analogie.

în yederea imposibil i tăţi i de-a esplica originea vieţii de p e p ă m â n t din m a t e r i a , a n o g a n i c ă prin aşa-n u m i t a generaţie- aequivoca şi-au luat unii fisici refu­giul la af i rmarea că nici n u t rebue să. c ă u t ă m originea vieţei n u m a i decâ t pe pămen t , ci o pu tem cău ta şi î n a l t loc în univers. Renumi tu l fisiolog ge rman Helm­holtz a z is că viaţa organică a fost a d u s ă pe p ă m â n t pr in meteori ţ i de pe altei corpuri .ceresc i . Aceas tă cale de-a esplica orginea vieţii a fpst r e c o m a n d a t ă de ' f i s icul englez Thomson ca acceptabi lă pent ru-că n u s t ă în contrazicere cu principii sciinţifice. Pe a c e a s t ă cale n u şe resoalvă însă în t rebarea despre originea vieţii în lume, ci s e împinge numai mai depar te de p e pă­mânt , pe a l t p lanet . Nu e insă în t rebarea n u m a i de originea vieţei de pe păment , ci în genere de ori­ginea vieţei în univers , din care pămân tu l formează n u m a i o par te foarte mică. . Şi Helmholtz adoptează ipotesa lui Klant-Laplace despre formaţiunea universului . Toate-acvile, corpur i cer^şci din, car f ,provin go^ßQfitjl .n

'au,,foi^^t_^d^f)ßfa,,ro ^aitş dîaj ac'ea:,m,assă originală: 1

din care s'a. desvol ta ţ pămân tu l . Pr in u rmare nici pe dînsele nu poa te să fi es i s ta t v ia ţa din capul locului, ci t rebue s ă fi a p ă r u t mai târziu. Cine a produs 'o ? La aceas t ă în t rebare nu ni dă Helmholtz nici un respuns . Contra acestei păreri mai vorbesc ,şi următoare le . C n câ t e depăr ta rea de p ă m â n t m a i m a r e cu a t â t a e şi t empe ra tu ra mai rece. Pes te o înăl ţ ime oaereş-care se află un spaţ iu deşer t cu o răceală nespus de mare , 100° C sub nulă, p r in ca r e au t rebui t să t reacă me­teoriţii în călătoria lor spre pămân t . Chiar d a c ă ar fi con ţ inu t ei., nu se scie de unde, organisme, ,apoi aces te a r fi t rebui t să pea ră n u m a i decâ t din causa recelei celei cumpl i te prin care a u ' t recut . Iară ajungând apoi meteoriţ i i îa regiunile atmosferei pământu lu i şi t recând pr in t r ' însa cu o repegiune n e s p u s de mare, t rebue să se fi înferbintăt- în u r m a frecării cu aerul a ş a de ta re încâ t viaţa organică de pe dînşii ar fi t r ebu i t n u m a i decâ t să peară . în nici un cas n 'ar fi p u t u t ajunge prin meteori ţ i o rgan isme din al te corpuri ceresci pe pămen t .

Spre a s căpa de toa te încercări le zadarnice , de-a esplica via ţa organică pe cale mecan ică au declara t unii fisici mai noi ca Zöllner, Haeckel, Preyer şi Năgeli v ia ţa şi s imţ i rea de însuşir i fundamenta le ale mater ie i atr ibuindu-le şi a toamelor , ul t imelor păr ţ i const i tu t ive ale materiei . Fie-care a tom are pe lângă pu te rea de a t racţ iui ie şi repuls iune încă *naţă şi s imţi re ca însuş i r i

fundamenta le . Aşa au des răd ica t aceş t i fisici cu to tu l deosebirea î n t r e l u m e a anorganică; şi: organică, au t ă i a t

{ déci nodul în, loc. ca ,să-l d e s l e g e v & n i r a aceste i des-; rădicăr i a deosebir i i în t re lumea organică şL ariorga-; rjică, ' cea spi r i tuală : şi cea ma te r i a l ă .'a- p ro tes t a t în să l chiar unul dintre corifeii mater ial iş t i lor Wi rchow declâ-

rându-o din punc t de vedere sciinţific cu toinl nead* misibilă.

Toate încercări le fisicilor mater ia l i ş t i de-â espl ica orginea vieţei organice pe cale mecan i că din rnà tè r ià anorgan ică nu pot duce deci la resul tă tu l do r i t a Onui ' d in t re cei măi î n semna ţ i fisici- mater ial iş t i , Emil: d i i Bois-Reymond , ţ f l897) a conçus a c e a s t a cu toa tă "fran-

r che ţa . .într'o • cuvân ta re ţ i n u t ă n a i n t e a unei adunăr i d& fisici a z is el cu privire la în t r eba rea despre or ig inea ! vieţii : „ Ignoram us et ignorab imus" . El i iumeră a c e a s t ă în t rebare la a şauumi te l e „enigme ale lumii" , adecă la acele întrebări car i nu vor pu t ea fi resolvate nici oda tă d u p ă principii le sci inţelor na tu ra l e .

Dacă via ţa organică a începu t a es is ta mai t â r z i u decâ t ma te r i a anorganică , dacă originea ei nu se poa te espl ica pe cale na tu ra l ă din lumea anorganică , a tunc i ea t rebue să a ibă n u m a i decâ t o causâ afară de ma­ter ie delà- care a pr imi t es is tenţa . • ' r

î n lumea organică aflăm a p b i e a r ă ş o deosibire foar te maire în t re singuri tele ei t rep te . Alta e- viaţa plantei , a l ta a an imalulu i şi iarăş i a l t a a omului. în­t re vieaţa vegeta t ivă a p lante i ş i c e a vegetăt iv-son-s i t ivà a an imalulu i pe de-o pa r t e şi -v ia ţa- inte lectuală

încâ t o t r e œ r e , d e l à ce le -p r ime la cea din u r n i ă e a b -şolu t neesplicabilă. Toate încercări le fisicilor ma te r i a l i ş t i . He-a nivela cât se poa te deosebirile în t re viaţa .spffe­t ească a animalului şi cea a omului , , spre a face m a i ; : plausibilă af i rmarea că aceas t a din ur ină s'a desvol ta ţ :

din cea pr imă, n 'au d u s la n ic i u n résu l t a t sat isfăcător, Fisiologia poate să declare înrudi rea corpului omenesc cu cel al an imalulu i câ t se poa te de mare, tac t e că în t re an imal şi om e o p răpas t i e p e s t e , ca re nu se poa te t rece nici odată. Intel igenţa omului nu se p o a t e esplica din ins t inc tu l an imalu lu i nici odată , p r ecum nu se poa te espl ica nici v ia ţa în genere d i n mate r ia moar tă . Sufletul omenesc care e pur tă tor iul veiţîi inte­lectuale rec lama numa i decâ t o c a u s a proprie core-spunze toare , adecă spiri tuală.

Filosoful Herbert Spencer a cerca t în cap. 7 al scrierii sale, „first pr inciples" ca să deducă ori-co causa l i t a t e din lume din e s i s t en ţa c a a ta re . Regulari­t a t ea legii u rmează din conservarea puter i i care e u n a din cons ta tăr i le cele m a i î n s e m n a t e a l e fisicei mai noauă. „Dacă în doauô caşuri domnesçe consuna re depl ină, n u numa i în t re acele antecedenţ i i cu to tu l clare cari le n u m i m cause ci şi între antecedenţ i i le concomi tan te , cari le n u m i m condiţiuni, a tunc i n u p u t e m p re supune că efectele vor fi felurite, afară doa ră că o pu te re n o a u ă a în t r a t în ac ţ iune ;sau o pu te re veche a înce ta t de a fi ac t ivă" . Aceas tă espl icare a causal i tă ţ i i ca eflux nemijlocit al esist inţi i n 'a aflat ca teorie a eau-

salităţii ap lausul persoanelor competen te , nici al fisi-cilor, nici al matemat ic i lor , nici al filosofilor.

Chiar dacă ar oferi aceas t ă teorie o espl icare a causal i tă ţ iL apoi t o tu ş n 'a r fi suficienta spre a esplica raportul a rmon ic al causal i tă ţ i lor c ă t r ă olaltă. Dacă a m - ş i admi t e că e a ; e s p l i c a toa te factaie. causal i tă ţ i i pe deplin, apoi to tuş n u poate ea esplica lumea în care se în t âmplă aces t e facte. Poa t e fi adevă ra t că causa l i t a t ea dep inde dela conservarea pu t e r i i ; de aici nu u rmează însăncă toate , manifestări le de puter i tre­bue să se arate, a ş a cum se a r a t ă în real i ta te . Cau­sa l i ta tea na tu r a l ă nu poa te fi î n t r ebu in ţa t ă spre a se esplica pe sine însaş . . S i m p l a conservare a puterii , chiar dacă ar fi" suficientă, spre a esplica caşuri speciale dintr 'o serie na tura lă , n u e causă suficientă pen t ru conducerea omnipo ten t ă şi e t e rnă a puter i i la con­s t ru i rea şi conservarea ordinei universului . Fisicii pot c ă u t a ca să esplice toa te fenomenele na ture i din p u n c t de vedere causal , s ă a re te adecă causa p rocs imă a fie-căruia. Cu câ t mai mul t vor p res t a în acea s t ă pr ivinţă , cu a t â t a ma i m a r e va fi meri tul lor, căci cu a t â t a mai mul t vor contr ibui la pr iceperea naturei , Dară dacă voesc să esplice universul ca a tare , complecsul tu tu ro r fenomenelor na tura le , a t u n c i t rebue să recurgă n u m a i decâ t la o causă u l t imă ce nu c a d e , m a i m u l t în sfera esperi inţei s imţuale . Despre causa u l t ima a universului n u ni pot da sciinţele na tu ra le desluşire, ci n u m a i religiunea. ^

- P i w ^ t e - e a r i es i s tă -în âeeas t ă lume-fi'a JQ'*esis-teriţă necesară ci con t ingenţă , adecă ele ar fi p u t u t şi să fiu esiste. Cont igent se n u m e s c e aceea ce n 'are causa suficientă a esis tenţei sale în sine, ce nu poa te a ra t a în sine dreptu l şi pu te rea de es i s ten ţâ : Contin­gen t e un faet care ni apa re în sferă esperiifiţei noas­t re nemijlocite n u m a i ca fact şi n u poa te fi espl icat din o ac t iv i ta te oare-şi-care din esper i in ţa noas t ră . Pen t ru cele con t ingen te l ipsesce causa suficientă în sfera observări lor noas t re , ele cer o eausa l i ta te afară de esper i in ţa nemijlocită. Determinaţ iuni le car i for­mează fiinţa unui lucru s u n t pen t ru olaltă necesare . O de te rmina ţ iune ce se ţ ine de fiinţa unui lucru re­c lamă cu neces i ta te pe ceala l tă care se ţ ine de-ase-m e n e de fiinţa lui ca o n o a t ă carac te r i s t ică funda­menta lă . Dară pe câ t de necesare s u n t pen t ru olal tă de te rmina ţ iun i le cari formează fiinţa unui lucru, fiinţa obiectelor însăş i e cont igentă . Ea nu ne poa te da desluşire a sup ra întrebări i despre causa lor. Dacă un obiect oare-şi-care a re o fiinţă anumi tă , a tunc i el nu­mai decât t rebue s ă a ibă şi de te rmina ţ iun i le cari con-st i tuesc acea fiinţă. Dară aceas ta nu e ceva absolut necesar , ci obiectul respect iv ar fi p u t u t m a i vâr tos să aibă şi a l t ă fiinţă. P r e c u m esis tâ lângă olaltă nenu­măra t e fiinţi, fiind adese ames t eca t e într 'o lal tă în cea ma i varie cont ingenţă , t o t a ş a sun t ele supuse în pri­v in ţa t impora lă mutăr i i şi schimbări i , nascer i i şi t re­cerii. Aceas tă sch imbare a fiinţei unui lucru e cu a t â t a mai bă tă toare la ochi, de-oare-ce ea ar avea să fie legea p e r m a n e n t ă care p redomnesce apar i ţ iuni le

>! schimbabi le şi a r avea să formeze fundamentul unitar. ; din al cărui pos i ţ iune ar avea să urmeze şi posiţ iurieâ

tu turor consecvenţelor . Multe fiinţi înce tează d u p ă o dura t ă mai scu r t ă său mâi lungă de-a e s i s t a mai de­par te , cel pu ţ in în forma în care au es i s ta t până atunci . Multe lucruri au n u m a i o es i s t en ţă şi impor­t a n ţ ă efemeră. Nascerea şi t recerea lor a r a t ă că ele nu os i s tă cu neces i ta te , ci ar fi p u t u t p recum să es i s te a ş a şi să nu esiste. în intelectul nost ru a v e m fel de fel de combina tami , da r ă ele r ămân numa i ' pos ib i l e^ nu devin reale. Milioane de obiecte cari hu e s i s t a în real i tate , sun t n u m a i posibile d u p ă toa te predica te le lor ce le-ar avea dacă ar esis ta . Se zice că î n lumea î n t r eagă es is ta c am la 1400 de mil ioane de o a m e n i / Acest n u m ă r nu resul ta însă necesar din fiinţa omu­lui, ei poate fi şi mai mic, cum a fost oda tă într'ade-văr, sau mai mare , cum poate -şi es te el în realitate şi va fi de sigur în vii toriu, dacă nu vor proveni catas t rofe neprevăzute . Tot a ş a ar pu tea es ista pè p ă m â n t şi nespus ma i mul te an imale decât esista as tăz i în reali tate. De-ar pu t ea esis ta ele fisic lângă olaltă, de-ar a junge adecă pent ru un n u m é r mai mare nu t re ţu l şi celelal te condiţ iuni de viaţă, e altă între­bare. Pen t ru es i s ten ţâ aces tor fenomene putem "afla cause relativ suficiente, da ră aces te s u n t contingente, şi dacă mergem mai depar te , aflăm iarăş tot de aceste. P r e t u t i n d e h e aflăm numa i fiinţi cont igente. Aceasta n u poa te merge însă în infinit. Trebue să es i s t e 'o c a u s ă ca re să ni deie o espl icare deplin suîîcierită ; t rebue" să fie'esplicat; W óèT:am0n^ffiè¥rif^TrftffiÌr'*de" fiinţi posibile es is ta n u m a i cât o s u m ă anumită şi nu', întregul n u m ă r posibil. S'ar pu t ea zice că pentru esis­t en ţ ă nu e suficientă posibil i tatea in ternă , ci s e mai recere şi cea es terna . Tare bine. Dar' a tunc i trebue să în t r ebăm mai depar te , de ce n 'au es i s ta t şi alte cause es terne ca să aducă la es i s ten ţă toa te lucrurile posibile, cum le-au adus pe acele cari es is ta în reali­ta te . Dacă într 'o pa r t e oare-şi-care a pămân tu lu i es ista un n u m ă r anumi t de vietăţi , pen t ru-că n a t u r a oferă n u m a i pen t ru aces t n u m ă r conditi uni le de viaţă, a tunc i p u t e a m în t reba cu tot dreptul , de ce nu esista " astfel de condiţ iuni şi pentru un n u m ă r mai m a r e do vietăţi . Aşa venim prin privirea caracterului contin­gen t al fiinţelor din lumea aceas ta la conclus iuneâ Că trebue s ă esis te ca causă a aces tora ò fiinţă care nu e mai mul t cont ingenţă , ci necesara , care" nu n u m a i că poate , ci t rebue să esiste. Numai a şa p u t e m p u n e ca­pă t ş i rului nefinit de fiinţi cont ingente , la care am t rebui s ă ne luăm refugiul de a l tmint rea . Căci dacă fiinţa ce ar pu tea să esis te şi să nu esiste, es is ta în real i tate , a tunc i t rebue să fie o causă de ce esista. Aceasta a re valoare şi cu privire la lume, pentru-că ea încă a re es i s t en ţă mărgini tă . Causa aceasta nu poate s'o a ibă în sine, căci ca fiinţă m ă r g i n i t ă ar fi p u t u t ea tot a ş a să nu esiste. Trebue să a ibă deci causa în a l tă fiinţa care t rebue să esis te to tdeuna , căci de a l tmin t rea a m trebui s ă recurgem, d u p ă cura. ~'~ a m zis, la o serie infinită de causal i tă ţ i contingente,

ceea ce nu e posibil, după cura a m văzut deja în a l tă legătură . Dacă esper i inţa ne înva ţă că un obiect , posibil poate deveni real n u m a i prin alt obiect real, a tunc i şi seria în t reagă de obiecte finite şi con t ingen te a re ca p resupunere o fiinţă cu es i s ten ţă reală, însă necesară . Aceasta e principiul şi causa efectivă a se­riei întregi care de a l tmin t rea ar fi r ă m a s n u m a i po­sibilă şi n'ar fi deveni t nici oda tă reală. Aceas tă fi­in ţă t rebue să fie inteligentă, căci a ales d in t re fiin­ţele posibile pe unele şi le-a realisat . Ea. t rebue să fie creatoare , .căci d in t re fiinţele posibile a d a t e s i s t en ţă n u m a i unora.

(Va urma).

Din Istoria Banatului Severin (Continuare)

Colonizări în Timişana. în decursul resboiului de 1.6.ani t r ebu i ră Turcii

să se lupte în Ungaria cu Austriecii, în Moldova cu Polonii , în regiunile mări i de Asov cu. Moscoviţii şi în Pe lopones cu Veneţienii.

încura ja t de sucesele s t ră luci te din Ungaria şi de sprijinul mai mul to r rote sârbo şi a lbaneze, care , sub conducerea unui a n u m i t Novac Petroviciu, se în" rolaseră de b u n ă voie sub steaguri le imperiale, îşi p ropuse Leopold I să p u n ă capă t dominaţ iunei musu l ­m a n e în Europa.

Birulni'le-Borocoâse ale Aus*ieciMr' îr i pen insu l a Balcanului au da t impulsul la o rescoală genera lă a tu turor popoarâlor d'aici, care de secoli gemeau sub jugul turcesc . Sufletul aces tor mişcări a u fost patr i ­arhul din Ipec Arsenie Cernoevici, un par t i san devo­t a t împăra tu lu i Leopold şi p ropagator zelos al alipirei popoarelor balcanice că t ră pu te rn ica împără ţ ie a Habs-burgilor.

î n t r e împrejurări le aces t ea ad resă Leopold I la. 6 Aprilie 1690 o p roc lamaţ iune că t ră popoarăle creş­t ine din Albania, Serbia, Mesia, Bulgaria, Silistria, Iliria, Macedonia şi Rascia, ca să ridice a rmele con t ra ini­micilor creş t inătă ţ i i şi dând a scu l t a r e oficerilor sei, să se lupte pen t ru propr ia lor mân tu i re . în proclama-ţ iunea aceas ta , n u m i t ă litcrae invitatoriae, promite împăra tu l locuitorilor din provinţele n u m i t e pe lângă scutul a rmelor sale depl ină l ibertate religioasă, alege­rea liberă a voevodului, r e spec ta rea privilegiilor şi a prerogativelor, de care au benificiat îna in te de î-nva-s ionarea Turcilor. Tot în 6 Aprilie l audă împăra tu l pr in autograf special pe Cernoevici pen t ru alipirea, fidelitatea şi devo tamentu l seu, p r ecum şi pen t ru ser-viţiile p res t a t e lui Picolomini, şi provocându-1 să co­opereze la a lungarea Turcilor îl as igură de gra ţ ia im­perială, ce o va dovedi-o pr in fapte la ocas iune ob-veniendă.

Aceas tă p roc lamaţ iune avii de faptă resu l ta tu l precalculat . Creştinii peninsule i balcanice pr inseră a rmele cu însufleţire şi sprij iniră pe faţă a rmate le

austr iece. Dar fiind Leopold neces i t a t sâ-şi r e t ragă t rupele şi s ă le t r imi tă con t ra lui Ludovic XIV, mare le vezir Koprili pu tu să reocupe posiţiile perdu te şi chiar ce ta tea Belgrad fii recucer i tă .

Serbii, care au fost desfăşura t s t indardul rescu-lării, vézéndu-se compromi ta ţ i şi teméndu-se , că vor fi pedepsi ţ i pen t ru t r ăda rea comisă faţă de s t ăpânu l din Ţărigrad, în frunte cu pa t r i a rhu l Arsenie Cernoe­vici, sun t nevoiţi să pă răsească vetrele s t r ăbune şi să imploare graţ ia împără tească . într 'o suplică, subscr i să de „Arsenie Cernoevich arhiepiscopul Serbiei întregi şi al Bulgariei" , cerând libera eserc i tare a religiei, asi­gura rea şi în tăr i rea potes tă ţ i i ierarhice pe basa canoa­nelor bisericii or todoxe, apoi scut i rea de zeciuealâ, se roagă pent ru adăpos t i rea tu rmei sale. Cu rugarea aceas t a a fost t r imis Isaia Diacovici, episcopul leno-poliei (Boroşineu în comi ta tu l Arad) la Viena 1 ) .

Treizeci şi. şese p â n ă la pat ruzeci de mii de fa­milii sârbe, a lbaneze, macedo- române şi r o m â n e 2 ) , t recând cu avutul şi cu archívele pes te Sa va, se adă­pos t i ră din graţ ia împăra tu lu i în Bacica, Sirmia, Sla­vonia, la Buda, St. A n d r e i u 5 ) etc. Unele din aces te familii se aşezară pe la conaţ ional i i şi consângeni i din Becicherec, Bece şi pr in sate le Dunării inferioare.

î nmed ia t după colonisarea provisorie, î n t âmpla t ă la 1690, le-au conferit Leopold pr in autograful dd to 21 Augus t şi prin pa ten tu l p rea înalt, emis prin can­celaria aul ică ungară la 11 Decemvrie privilegii, liber­tă ţ i şi esempţ iuni diferite. î n t r e altele li se ga r an t ea ­z ă : folosirea calendariului iul ian după usul bisericii greco-orientale, alegerea liberă a metropoli tului şi a vice-voevodului *), el iberarea s ta tu lu i preoţesc de dijmă şi de sarcinile încortelări lor mil i tare, mag i s t r a tu ră proprie, dreptul ne l imi ta t a metropol i tului de a d e n u m i şi consacra episcopii şi preoţii de ritul groco-or ienta l ; împăra tu l le concede mai depar te , ca după s t ingerea fără moşteni tor i a vr 'unei familii greco-orientale, lăsă-mân tu l aceleia să cază în folosul metropoli tului , iar averea metropoli tului şi a episcopilor defuncţi să fie a dieceselor. „în fine", zice împăra tu l , „voim şi po­runc im ca toţi credincioşii ortodoxi, în cele spir i tuale şi în cele lumesci , să depindă dela capul bisericii, dela arhiepiscop" (Denique u t o m n e s ab ArchhEpiseopio tam-q u a m capi te eclestiativo, t a m in Spir i tual ibus q u a m in Saecular ibus dependeant , c lement i ss ime volumus et iubemus 6 ) .

') Seminţii balcanice au venit în mai multe rânduri la Unga­ria. Mai multe mii au imigrat pe timpul lui Mathia Corvin (1458— 1490); alte roiuri se aşezară în Croaţia la anul 1537 şi 1562, iar pe timpul domniei lui -Maximiiian (1564—1576) sosiră multe familii din Bosnia. Mai mare e numerul acelora, care au venit între anii 1576 —1608 sub conducerea lui Vucovici şi Bejasinovici. Dimpreună cu ei veni metropolitul Gavrilă, însoţit de 70 călugări, cărora imperatul Rudolf prin aşanumitul „Libelul din Brucken" le-au conferit oare­care privilegii (Szentklâray: o. c p . 103).

2) A jovevenyek kozot nagy szâmban voltak gorogdk ugyne-vezett czinczârok es român eredeti nepek, mi Csernovics patriârchâ-nak Lipot csâszărhoz intezett a Karloviczi leveltârban orzott egy irtâbol tiinnik ,ki (Szentklâray: v. c p . 101.

a) Fr. Vanicek : Specialgesichte der Militărgrenze, v. I. p. 120. 4 ) Primul vice-voevod a fost viteazul Ioan Monasterli. 5) Vanicek: o. c. v. I. p. 121—122.

F O A I A D I E C E S A X A 5

î n ' v i r t u t e a aces tor privilegii se pr inse Cern oe-vici de regularea afacerilor bisericii or todoxe, consa­crând şi ins t i tu ind episcopi la Kar ls tadt , Zrinopolje, Segedin, Buda, Mohâcs, Siget, Pe t ruvarada in , Timişoara, şi Caransebeş (Verset), adecâ în toate acele ţ inutur i unde s'au fost aşeza t imigranţi i . Ca episcop al Caran­sebeşului-Verşeţ a fost consac ra t Spiridon Ştibiţa, iar pen t ru scaunul episcopesc din Timişoara a fost de­s igna t Diacovici, care îşi aşeza reşedinţa în Beciche-ree, pentru-câ Timişoara era pe aces t t imp în ma­nile Turc i lor 1 ) .

Unde privelegii a n u m e : jur isdicţ iunea bisericea­scă în afaceri lumesci şi dreptul de moşten i re a metropoli tului în caşuri de moar te fără erezi şi a l te le pr in , care coloniştii deveniseră s t a t în s tat , au fost cu t impul casa te ; mai mult, pornirea agresivă de unire alui Collonics şi a unel tor iezuitice. i-a învSrşunat în t r ' a tâ ta , încâ t dânşii pr in revoal te sângeroase s'au nisui t să-şi manifesteze al ipirea că t r ă c red in ţa stră-moşască .

Curtea vieneză t rebui să ţ i nă con t de aceş t i ve­netici şi n u m a i cu mul t ă p recau ţ iune pu tu să-i lip­sească de dreptur i le şi prerogativele de care beneficiau ; căci deşi dânşii ni se a r a t ă a fi perfizi, crudeli, lotro-mani , aplecaţi spre vârsare de sânge şi că, s e a m ă n ă mai mul t fiarelor selbatice, decâ t fiinţelor omenesci , totuşi destoinicia lor în resboaie şi depr inderea în m a n u a r e a armelor, îi făcea în acele t impur i de nevoie indispensabi l i p e n t r u ; monarh ie .

Atât istoria cât şi poesia , poporală s u n t măr tu r i e despre fidelitatea, alipirea şi profunda r e c u n o ş t i n ţ ă faţă de casa domnitoare , p recum şi despre jertfele es t raordinare , săvîrş i te in t ru el iberarea patriei din sclavia tu rcească 2 ) . [

(Va urma)

Varietăţ i H i r o t o n i r i . P r ea Sânţ ia Sa Domnul Episcop

diecesan Nicolae Popea a binevoit a hirotoni întru presbi ter i la 23 Aprilie pe cand. de preoţie. Traian Borduz ca admin i s t r a to r parohial în Crivina ; la 24 Aprilie pe' Aureliu Iosof, ca capelan pe lângă preotul

') Schwicker: o. c. p. 236. 3) Barth d Bartenstein, pe timpul Măriei Terezia preşedinte al

deputaţiunei curţii ilirice, scrie cu emfasă despre Şerbi: „Es hat nicht Ungarn und Oesterreich allein, es hat die übrige christliche Welt Europas dieser Nation zumeist zu verdanken, dass sie von Verwüs­tungen der Türken verschont blieb" ; iar Vanicek (v. I. pag. 260) zice : Es wäre eine Sisyphus-Arbeit, wenn man in den ältesten Zeiten das streg unterscheiden wollte, was die Militärcolonisten und was die vom Civile Administrirten (Serben) bei der Vertheidigung des Landes gegen den Erbfeind (Turcii) leisteten. Beim Anwachsen der militäri­schen Gebiete scheiden sich die militärischen Leistungen von selbst. Das bei den Werbungen in 30 jährigen Kriege zur Formirung von Freischaaren meistens Militärcolonisten oder aber die mit ihnen bereits zu Militärzwecken in Verband Getrenenen benützt wurden, reicht über die Grenzen der Warscheinlichkeit hinaus In der ältesten, Zeit in welcher man mehr stat als schrieb, ist auch manche wackere That, den Grabe der Vergessenheit verfallen oder blieb nur ein Vermächt-niss der Volkspoesie.

Dimitrie Iosof din Bujor ; la 25 Aprilie pe Iancu Cerbul ca admin i s t r a to r parohia l în Panciova, şi la 26 Aprilie pe George Ţreta ca admin i s t r a to r parohial în Cebza.

. S c i r i p e r s o n a l e . P r e a Sân ţ i a Sa Domnul Episcop diecesan Nicolae Popea, se află de Duminecă în Bu-da-Pesta, unde s'a dus , ca să iee pa r t e la şedinţele Fondaţ iuni i „Gojdu". — P r e a Cuvioşia Sa Domnul Arhi­m a n d r i t Filaret Musta a călători t Marţi la Buda-Pesta , ca să par t ic ipe la şedinţele delegaţiunii congresuale pen t ru despărţ i r i le ierarhice.

E s c u r s i u n e d e s t u d i u , în 2 15 Mai elevii cu r r

sului al III de teologie şi 'cursului al IV de pedago­gie au făcut escurs iune la şcoala de economie din Logoj sub conducerea profesorului de economie Iosif Bălan. Oaspeţii a u fost primiţ i din pa r t ea corpului d idact ic de acolo cu eş t raord inară ospi ta l i ta te şi afa­bil i tatea şi au fost conduşi pr in în t reaga economie ş i grădini esplicându-li-se toa te pr in d-1 vice-director. Tinerimea a vezut mu l t e lucruri frumoase şi folositoare pent ru chemarea lor viitoare. Oaspeţii s 'au despăr ţ i t de plin mul ţumi ţ i şi cu dorul de a v.eda câ t se poa te mai mul te economii de model de felul, cum es te cea din Logoj. Directorul şi to ţ i membri i corpului didac­tic mer i tă toa tă lauda.

P r i m i r i i n ş c o a l e l e d e c ă d e ţ i l a h o n v e z i . Cu începutul anului şcolariu 1901 —1902 vor fi p r imi ţ i în cursul pr im al şcoalelor de cădeţi din Cinci-biserici ş i Oradea-mare câ t e 100 de elevi. Condiţ iunilş de pri­mire sun t u r m â t o a f e l e : Cetăţenia ungară (dQcamenta tă prin a t e s t a t de cetă ţenie , de la comi ta t ori dela p re tu ră ) • aptitudine corporală ( a t e s t a t ă prin ac t de vr 'un med ic mil i tar în serviciu act iv la a r m a t a comună, la honve-zime ori la mar ina de r â sho iu ) ; recerutele cunoscinţe fre-£ă /#oa rc (absolvarea clasei IV, a oare-cărei scoale m e d i i : gimnasiu, şcoală reală, şcoală civilă, cu calcul genera l cel pu ţ in „suficient"), cari s u n t a se documen ta cu. tes t imoniul şcolariu şi prin un e x a m e n de pr imire ; conduită morală neescepţionabilă (ceea-ce în cas că tes t imoniul şcolariu nu conţ ine calcul despre aceas ta , va . f i a se d o c u m e n t a cu a t e s t a t de c o n d u i t ă ) ; etaU de 14 ani împliniţi, dar ' sub 16 ani. E x a m e n u l de' pr imire se va ţ inea în 12—16 Septemvrie, în l imba m a g i a r ă ; necunosc in ţa limbei magiare însă, în cas când petentul co respunde pe deplin celorlalte recer inţe , n u formează pedece la pr imire ; a s emenea nici calculul „nesuficient" din l a t ină şi greacă. Pet i ţ iuni le sun t a se îna in ta la c o m a n d a şcoalei de cădeţi p a n ă cel m u l t în 1 August st n.

Spesele întreţ ineri i , afară de didactru , le supoa r t â s ta tul . Didactrul e u rmător iu l : pen t ru fiii t u tu ro r ofi-cerilor în serviciu activ, pens ionaţ i ori deficienţi ai honvezimei, a rma te i c o m u n e şi marinei de resboiu, cum şi pen t ru fiii preoţi lor militari ev. lu terani şi gr.-cat., amploiaţ i lor mili tari , suboficerilor şi diurniş t i lor militari fără şarje — 24 coroane la an; pen t ru fiii oficerilor î n reservă şi ai celor „Afară de serviciu" cum şi ai oficianţilor şi Impiegaţi lor de cur te şi ai celui

civili de s t a t şi municipal i — 160 coroane la an; pen t ru toţ i ceialalţi 300 coroane lâ' an.

Din cele 200 locuri vacan t e 183 s u n t cu plată , iar 17 s t ipendiate . î n t r e aces te din urmă; 1 e s t ipendia t de comi ta tu l Arad, 2 de comita tu l Bichiş, 1 de comi­t a tu l Bihor, 3 de oraşul Budapes ta , 1 de capi tu la i ' bisericei din Strigoniu, 1 de arhiducele Frideric, 1 de oraşul Kecskemdt , 2 de oraşu l Oradea-mere, 1 de oraşul Cinci-biserici, 1 de oraşul Şopron, 1 de comi ta tu l Timiş, 1 de comita tul Trencin şi 1 de comi ta tu l Vas, fiind îndreptă ţ i ţ i a compe ta la aces t e locuri fii de pe teri­toriile comitate lor ori oraşelor fundatoare, respect ive fii de ai adminis t ra tor i lor şi vechili lor de moşiile capi-tulului din Str igoniu şi de pe ale arh iducelu i Fr idr ic .

La serviciul de cavaler ie elevi i vor solvi p res te d idact ru încă 400 coroane la, a n . La cavaler ie însă vor fi pr imiţ i respect ive c lasaţ i n u m a i t ineri cu s ta re mate r ia lă corespunzătoare ; cererile în aceas t a p r iv in ţă s u n t a se ad resa comande i scoalei de. cădeţ i d i n Oradea Mare .

Se obsearyă, că âeoare-ce a n u l şcolar la aces te scoale se începe n u m a i în 21 Sep tembre , pent ru-ca pe tenţ i i nesuscopuţ i s ă nu-şi p e a r d ă a n u l şcolar, mi­nis t ru l de cul te şi ins t ruc ţ iune publ ică a dispus^ ca cei car i au pe t i ţ iona t p e n t r u p r imi re în şGoalele de cădeţ i să se p o a t ă înscr ie Ia şcoalele civile (gimnasiu , reale etc.) fără a li-se cere d idact ru l şi celelal te t axe , a v â n d ei s ă le p l ă t ea scă a c e s t e a n u m a i în caşu l c â n d nefiind primiţ i în şcoala de cădeţ i vor r ă m â n e a defî-, ni t iv la scoală respect ivă .

Posta Redacţiei D-lui I. Nu am primit.

Concurse P e basa literilor Venerabilului Consistoriu dd to

27 Martie a. c. Nr. 4816 B. e x 1900, se escrie pr in aceas t a concurs , cu t e rmin de recurgere de 30 de zile, pen t ru ocuparea postului de cape lan pe l ângă parohul Iacob j Dabiciu din Z o r l e n ţ u l - M a r e .

Emolumente le s u n t : • - ' L A treia pa r t e din p ă m â n t u l sesional . 2. '"A treia pa r t e din venitul birului şi stolei

parohiale . Recurenţ i i şi au să s u b ş t e a r n ă în t e rmin de 30 \

de zile, socoti t de la p r ima publ icare în „Foaia diece- j sană" , r e t a r s e l e lor la oficiul p ro topopesc gr. or. rom. • din Logoj. La recurs au a se ac lude toa te a tes ta te le prescr ise conform s ta tu tu lu i organic şi regulamentu lu i pen t ru parohii . 1—3 [25] 1

Protopresbi terul . t ractual în conţelegere cu Comitetul parohial .

P e n t r u ocuparea postului de conducător iu la so-socie ta tea comercia lă „ P r i l i p c e a n a " în Pri l ipeţ se deschide concurs cu termin de 21 de zile dela p r i m a publicare, p e lângă u rmătoare le c o n d i ţ i u n i :

1. Salar iu a n u a l ' d e ' 600 coroane. 2. Cortel în n a t u r ă cu grăd ină de legumi. 3. Tant iemele obicinuite membri lor din direcţ iune. 4. R e m u n e r a ţ i u n e d u p ă sporiul dovedit . 5. Dacă societa tea va pr imi dreptul de a vinde

beuturi , — percente le obicinuite. Doritorii de a ocupa aces t post, pană la termi-

nul s taver i t mai sus, vor avea a recurge la ad re sa On. Domn director Vasilie Popovicîu preot în P ă t a ş p. u. Prigor, pe lângă a lă tu ra rea documente lor de l ipsă unui conducător iu ve r sa t în afaceri de comerciu.

1—3 [26] D i r e c ţ i u n e a

Nr. 1359/1901 adm. _ Antistia comunei STar.

Licitaţiuni minuende Pe temeiul decisului din 13/26 1. c. al represen-

tan ţe i comuna le se escrie l ici taţ iune minuendă pen t ru clădirea unei case comunale în Var după planul şi specificaţiunea d e spese aproba tă sub Nr. 52/897 prin comite tul admin is t ra t iv comi ta t ens şi cu preţul de esc lamare de 2335 cor. 28 fii.

Licitaţiunea va avea loc la 31 Mai c. n. la oarele 10 a. m. în comuna Var.

Se observă, că afară de preţul de esclamare co­m u n a mai pune la disposiţ ie u rmă toa re ma te r i a l i i :

Pea t ra , Cărămida arsă, varul şi năsipui de l ipsă . Celelalte condi ţ iuni se pot vedea în oarele ofi­

cioase la Obrezsa în cance lar ia no ta r ia lă sau în Var la an t i s t ia comunală .

Var, la 15 Mai 1901. 1—1 [27]

B e l a G r i m m m. p . I o a n B a l i n t m. p . notariu. primariu.

Pre baza încuviinţăr i i Venerabilului Consistoriu diecesan ddto 24 Aprilie 1901 st. v. Nr. 1535 B. din anu l 1901, se escrie l ic i taţ iune m i n u e n d ă pent ru aco­perirea cu şindilă a sânte i biserici din V e r m e ş , proto-presbi tera tu l Bocşei-Montane, cu pre ţu l de esc lamare de 636 cor. 64 fii.

Lic i ta ţ iunea se va ţ inea în 13/26 Maiu 1901 la 11 oare a. m. în şcoala gr. or. din loc.

P lanu l şi specif icaţ iunea de spese se pot vedea la Oficiul parohial din loc.

în t repr inzător i i se vor p r e sen t a în faţa locului, unde li se fac cunoscute condiţ iunile lucrului.

Cei-ce voiesc a pr imi lucru vor avea a d e p u n e vadiul de 10°/ 0 .

la Numai oameni esperţ i şi de omenie se vor admi te

ici taţ iune. Vermeş din şed in ţa Comitetului parohial ţ i nu t ă

la 29 Aprilie 1901' st., v. 1—1 [2.8] A u g u s t i n A l d a n m. p . T r i f o n M i c l e a m. p .

preş. com. par. not. com. par.

P r e basa încuvi in ţăre i . Ven. Gon-sistoriu diecesan dd to 10 Augus t 1900 Nr. 3813, B. ex . ,1899 se escrie sc i ta ţ îune m i n u e n d ă pent ru renovarea {repararea şi pă larea) p ic ture i bisericei gr. or. r omâne din c o m u n a B o z o v i c i u .

Pre ţu l de e sc l amare e 1180 cor. Lic i ta ţ iunea se va ţ inea în 13/26 Mai la 10 oare

an temér id iane în s-. biserică eventual şcoala comunală . întreprinzetof i p robaţ i şi esperţ i se vor a d m i t e

la licitaţiune, cari àu a se p re sen ta în ziua s u s n u m i t ă în faţa locului, unde li se vor face cunoscu t condiţi-unile lucrărei , având a depune vadiu de 10 % .

Şpecificaţiunea de spese etc. se poa te vedea la presidiul com. par. din loc. 3—3 [21]

Bozoviciu, din şedinţa comitetului parohial .

I u l i u N o v a c N i c o l a e C i o s s a preş. com. jjar. not. com. par.

• Lic i ta ţ iunea m i n u e n d ă pen t ru acoperirea bisericei g r . o r . rom* din D a l b o ş e ţ , cu t in ichea de cine se- v a

ţ inea in 22-lea Mai c. v. a. c. la 2 oare d. am. în locali tatea şcoalei Comunale , cu pre ţu l de s t r igare 1306 cor. 08 fii.

Doritorii d e a în t repr inde acea s t a lucrare vor depune 1 0 % vadiu la l i c i t a ţ i e ; şi toa te cele del ipsâ spre c u n o ş t i n ţ ă le po t vedea la oficiul parochia l în Dalboşeţ.

Dalboşeţj in 16-lea Aprilie, 1901. [22] 3—3

Comitetul parohial.

P a u n P e ţ i a presed. comitetului

S t a n o m i r C â m p i a n ; not. com. pat. -

Pro ba sa decisului Ven. Cons. d iecesan d t to 21 A u g u s t 1900 Nr. 2951 B. se escrie l ici taţ iune minu-' endă pen t ru r epa ra rea sfintei biserici gr. or. Tom. din S ă l c i ţ a cu pre ţu l de e x l a m a r e de 1164 cor.

Lic i ta ţ iunea se va ţ inea în 13/26 Maci a. c. în şcoala gr. or. rom. din Sălci ţa .

Doritorii de a lua în în t repr indere r epa ra rea bi­serici sun t poftiţi â s e p r e sen t a în datul amin t i t în faţa locului a d u c â n d cu s ine vadiul de 1 0 % .

Sălci ţa la 8 Aprilie 1901. [23] 3—3

l o a n C ó c o r a preş. com. par.

F i l i m o n P o p o v i c i u not. com.

în r. conte legere cu oficiul protopresbi teral -

Primul atelier arfistie pentru aurit din Ungaria de sud pentru arta bisericească,

premiat la Bucuresci cu meda-ila de aur, cu diploma de onoare şi cu medaila de argint la Timişoara.

E. I. S P A N G, a u r i t o r i u d e b i s e r i c i ş i e s t a f o r , T i m i ş o a r a - P a b r i c ă, In c a s a p r o p r i e

s t r a d a B u r g u s N r 1 0 ş i s t r a d a A n d r â s s y N r . 17.

Me ofer M. On. cler, înalt stimatei aristocraţii şi p. t. publicului la efep-tuirea tuturor lucrărilor, cari cad în sfera lucrărilor bisericesci precum: altare, temple, chivoturi, tronuri episcopesci, catedre, sfeşnice, cruci, ripizi, cruci pe turnuri, prapori etc.

Mai departe efeptuesc esact, solid şi durabil ori-ce pictură biseri­cească, ori-ce marmorare pe lângă preţurile cele mai ieftine.

La cerere eventuală servesc cu plăcere cu ori-ce specificare de spese.

[24] 2—6 Cu deosebită stimă

E. I. Spang

V a l a b i l d e l a 1 M a i u 1 9 0 1

B u d a p e s t a , ga ră de ves t (ny. p. u.), — O r ş o v a — V e r c i o r o v a

Or. Os. Ex. I

P. I—III

P. I—III

A. I—II

P. 1—III

M. II—UI S t a ţ i u n i l e

Or. Os. Rx. I

P. I—III

P. I—III

A. * — 1 1

P. I—III

USO 433

815 149

830 531

230 802

7OO

5 2 0 pleacă sosesce

Budapesta . ;v: r Timişoara-Iosefin

sosesce pleacă

1250 803

7 1 5

925 125 750 '.

7 4 0

153 439 545

205 357

6 1 0

823 810 924

713 854

pleacă sosesce -

Thnişoara-Iosefln Lugoş

sosesce pleacă

7 5 7

6 * 747 6ţ6

7 1 2

507 738 ' 620

" 115 1131

Jbia

şi

Dum

inec

a

7 5 0

150 6 0 2

150 602

142 1242 330

639

sosesce sosesce pleacă pleacă pleacă

Buziaş :.. M.-llia Marginea AÎ.-nia Buziaş

pleacă pleacă pleacă

sosesce sosesce

C

S e s l

150

1242 330

1242

7 2 0

142

632

828 853

4 0 2

523 7 I I

800 82«

831 9 4 1

929 1 0 Ş

1230 1256

9 1 0

1032 1221

110 138

4 1 1

543 63Ü

pleacă pleacă pleacă pleacă sosesce

Lugoş Caransebeş • Domaşnia-Cornia Băile-Herculane Orşova

sosesce pleacă pleacă pleacă pleacă

644 6 0 S

345 315

6 U 5 1 2 333 233 156

5 0 2 4OO

614 . 531

4~ . 3 ~ 2Ş8

1123 1024 844 7 3 3

6 5 5

8 5 9

' 907 111 ] 2 0

230 239

pleacă sosesce

Orşova Verciorova

sosesce pleacă

•255 245

1259 1250

226 2ţ8

B u d a p e s t a , gara de Vest (ny. p. u.), — T i m i ş o a r a — B a z i a ş

M. I—III

P. I—III

P. I—III

p. 1 — I I I

P. I—III

P. I—III S t a ţ i u n i l e P.

I—III P.

I—III P.

I—III P.

I—III p.

I—III P.

'I—III

7 O O 1 0 1 0

" 5 2 0 815 149

830 230 531 8 0 2

830 230 5*1 802

7 O O 1 0 I O

5 2 0 ~ pleacă sosesce

Budapesta Timişoara-Iosefin

sosesce pleacă

7 1 5

925 125 750

7 I O

925 1 2 5 7 1 0

7 5 0 9 2 5 7*0 153

830 843

2 1 0

222 820 8Ş2

846 8Ş8

608 621

pleacă sosesce

Timişoara-Iosefin Chişoda

sosesce pleacă

805 753

7 4 2

7 2 9 703

,651 634 623

130 118

1030 552

1021 456

sosesce pleacă

Buziaş Buziaş

pleacă sosesce

552 -1019

456 îpâB

4 Ş 6 .

223 251"

833 9 Ö 1

622 653

pleacă sosesce

Chişoda y

Jebel sosesce

pleacă 7 5 2

7S4 650 6 2 0

117 1249

3 I 8

453 1015 1216

944

5 2 0

656

737 930

548

sosesce sosesce pleacă pleacă

Ciacova Boca Boca Ciacova

pleacă pleacă

'* sosesce sosesce

656 5 2 Ö

944

548

930 787

1216 1015 453 3 I 8

255 3 O 8

9 0 2

9 Ţ 5 658 7 I I

pleacă sosesce

Jebel • Voitec

sosesce pleacă

719 7 Ü 6

619 60?

1245 1232

359 5 5 4

9 1 5

1103

1 0 1 0

1150 4 2 4

612

8 1 5

ion 340 öS«

sosesce sosesce pleacă pleacă

Gataia N.-Bogşa N.-Bogşa Gataia

pleacă pleacă

sosesce sosesce

612 424

1150 low

508 34Ö

i o " 815

•

1103 9 1 5

5 5 4

359 3 I O

4 2 0

9 1 9

1025 717 827

pleacă sosesce

Voitec Verşeţ

sosesce pleacă

7 0 4

5 5 4 601 4 5 2

• 1230 1120

1023 9£2

217 201 152 403

349 5 4 7

115 1205

4 0 1

350 4 I 8

6Ö5

sosesce sosesce sosesce sosesce pleacă pleacă pleacă pleacă

Gataia Buziaş T.-Cubin Panciova Panciova T.-Cubin Buziaş Gataia

pleacă pleacă pleacă pleacă

sosesce sosesce sosesce sosesce

4 0 3

152 201 217 952

1023 1205

115

-605 4 I 8

3&Ö 4ÖT 952 1023 5 ^ 349

434 504

1033 1 1 Ö Ö

837 9 O J

pleacă sosesce

Verşeţ . Iasenova

sosesce pleacă

537 505

4 4 7

4ÎS 1115 1043

7 2 2

1046 UÖ5

3 1 5

1255 1120 3 O 6

2 2 5 :

sosesce sosesce pleacă pleacă

Oraviţa Anina

Anina Oraviţa

pleacă pleacă

sosesce sosesce

315 1105 1046

7 2 2

225 835 5 I O

10S 7 2 2

5 1 0

550 1105 1144

913 954

pleacă sosesce

Iasenova Baziaş

sosesce pleacă

4 5 0

404 405 3 2 3

759 630

1037 9 5 5

O b s e r v ă r i : Oarele, ce s t au de a s t â n g a staţ iunilor , să se c i tească de s u s în jos ; iar cele ce s t â a d e a d r eap t a de jos în sus. Timpul dela 6 oare d iminea ţa pană la 5 oare şi 59 m i n u t e s a r a este î n s e m n a t cu subl in ierea minutelor . Or. Os. E x . = T r e n u l Orient-Ostende-Expres, A . = T r e n accelerat , P . = T r e n de pe r soane , M . = T r e n mes teca t .

Redactor responsabil: Dr. Petru Barbu