I

Coleclia: lsT0nil SECRETI

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiBOERESCU,DAN-SILVIU

Maramureg, flnutul Cimitirului Vesel, al horincii 9i al rominilorneimblinzitii : docu-drame si mituri istorice insofite de consemnirifin presi / prezentate de Dan-Silviu Boerescu. - Bucuregti : Integral,2019

ConEine bibliografie

ISBN 978-606 -992-229 -3

94

O INTEGRAL,2OIS

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipnrit la Monitorul Oficial R.A.

ISBN 978-606 -992-229 -3

Maramur?tr !inutul(imitirului Uelel, al horinciisi al rominilor neimblinziti

Docu-drame 9i mituri istorice

insotite de consemndri din preslprezentate de Dan-Silviu Boerescu

oU

INTEGRAL

Sumar

fimitirulUsrql de la 56pin[a, o celebrare naivi

a culturii dacilor tare nu se tsmsau dc moafte / I

Urma;ii unui neam liber;i neimblinrit

;i legendele lor fantartice / 19

(omoille arcunre din Matamutep: de la planoatele de;indrili

als lui Pintea Uitearul h aurul haiducilor

;i cilugirilor din vechime.

(c au p6!it Piticii din lozavlca

in laboratotullloctorului l,lengele / 39

Prelioara fafurie a unei pirici rirfilate, titqiiamedtani,

a$orele multicentenat 6ingko Biloba

pi alte povepti alc cartslului Blomberg din 6irdani / 5l

legrnda urbani a ,,Spinruritotii" -Arc lolar din Baia l,{are de carc a fort atitnat (eau;ercu in 1989 / Il

Memorialul lighet luliu Maniu ;i alte perronaje ilurtro

ale lominiei intcrbelice aHdnate de Setudtate in inchisoarca polititi

$ ingropate p? arcunt, noaptea, in fimitirul Siracilor / Il

llrama rominilor din Ilaramurepul irtoric

abandonafi de propria lari / 89

llorinra;i panrovele, o poverte ds iubire

dincolo do gartronomie / 9l

[imuilri bibliografice / l0l

fimitirul Uerel de la Sipinta,o celehrare naivi a (ulturii dacilor

care nu rQ tsmeau de moaile

Sub aceastd cruce grea

Zace biata soacrd-rnea

Trei zile de rnai trdia

Zdceam eu $ cetea ea.

Voi care trece{i ?d aici

incercaYi sd n-o treziliCd acasd dacd tineIard-i cu gura Pd mine

Da a{a eu rn-oi PurtaCd-napoi n-a inturna

Stai aicea dragd soacrd-zr7ea'..

Cimitirul Vesel este un cimitir unic in Romdnia, situat

in localitatea Sipdnla, judeErl Maramureg, faimos Pentru cru-

cile mormintelor viu colorate 9i picturile naive reptezentdnd

scene din viafa gi ocupalia persoanelor inhumate. Pe unele

cruci existi chiar versuri in care sunt amintite, deseori cu

nuanf e umoristice, demiflzante, persoanele resp ective. Ine -

ditul acestui cimitir este diferengiereafayd. de cultura popu-

Iatd., care considerl moartea ca un eveniment trist. S-a emis

ipoteza ci Stan Ioan Pitras, creatorul popular al ideii de

,,cruce veself', s-ar fi inspirat din cultura dacilor, despre care,

de la Ovid Densugianu incoace, se consider5. cd. socoteau

moartea ca un eveniment vesel. Din 1935 dateazd" primul

epitaf,iar din anii7960 incoace intreg cimitirul a fost popu-

lat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar,

pictate naiv 9i insogite de versuri cinic-hazoase, devenind un

muzeu in aer liber de o naturi apafte si o atractie turistici sin-

gulard. Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului

anua^l,,Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", desfhgurat in luna

august. Festivalul creat de Peter Hurley ate ca scop promo-

varea gi susfinerea satelor romdnesti pistritoare de tradigii,

pe care irlandezul le consideri adevirate comori vii.

Unele cruci sunt pictate pe ambele pdrgi,remarcdndu-se

culoarea dominanti - ,,albastrul de SXpin;i'. Pe o parte

este plasati o descriere a viegii celui ingropat,iar pe cea-

laltd, - o descriere a motivului morgii (mul1i dintre cei

caracterizali jucddg avdnd,in realitate, parte de decese in-fiordtoare,cum ar fi accidente de magini sau de tren, crime

pasionale etc.), intotdeauna picatele celui dispirut fiind de-

scrise in chip plastic, insi neconcesiv. Majoritatea crucilorsunt scrise cu gregeli de ortografie gi variante arhaice de

scriere. Pe crucea lui Stan Ioan Pitrag, fondatorul cimitiru-lui, sunt scrise urmitoarele:

De cu tindr coPila;

Ia amfost Stan Ion Pdtra;

SA ma ascultaT oameni buni

Ce voi sPune nu-s minciuni

Cite zile ant' trditRdu la nime n-am dorit

Dar bine cit-am PututOri;icine mi-a cerut

Vai sd'raca lumea mea

Cd. greu am trd'it in ea

Cimitirul Vesel de la Sipinla a fost ales de publicalia

francezdl-lExpress drept unul dintre cele mai frumoase ci-

mitire din lume. ,,Situat la 700 de kilometri nord-est de

Bucuregti, satul Sipdnla este faimos pentru cimitirul sdu,unul

dintre cele mai colorate din intreaga lume. Crucile 9i pietrele

de mormdnt sunt acoperite cu inscriplii vesele amintind de

cei decedagi", scriu jurnaligtii francezi, care amintesc ci tradi-

fla de la Cimitirul Vesel a inceput in anii'30, fiind iniliativa

unui localnic. Cimitirul Vesel de la Sipdnla este Prezent^t

primul de I-lExpress, celelalte locuri de veci remarcate fiind:

Pdre Lachaise din Paris, Cimitirul Evreiesc din P:m;ga,La

Recoleta din Buenos Aires, Grave Wood din New York,

Cimitirul Highgate din Londra,Xoxocotian din Santa Cruz

(Mexic), Cimitirul nagional din Arlington (SUA), Forest

Lawn din Los Angeles gi Waverley (Australia).

$i un site dedicat marilor,,ciudilenii" (,,weird stuff") ale

lumii a desemnat Cimitirul din Snpdnla intr-un inedit top

mondial, evidenliind faptul c[,,originalitatea acestui cimitir

este sugerati chiar de denumirez sa Cimitirul Wsel. Acest

nume paradoxal se datoreazd. culorilor vii ale crucilor gi epi-tafurilor satirice sculptate pe ele. Se spune ci aceasti atitu-dine plini de bucurie fap de moarte este o mogtenire de ladaci care credeau in nemurirea sufletului si ci moartea eradoar trecerea spre o viatl, mai buni. Nu vedeau moartea ca

pe un final tragic, ci ca pe o sansi de a se intdlni cu zeuT

suprem, Zamolxis".Cimitirul Vesel de la Sepdnga se regisestein top alituri de cimitire celebre din Bolivia, Statele Unite,China, Irak, Filipine, Argentina, Anglia gi Irlanda.

Locul acesra de ingropiciune este plin de paradoxuri.,,Aici nu ai voie sI mori", spune cu sfbtogenie jurnalistilorIleana Barani, una dintre femeile satului. Spusele ei nu aunimic filosofic, ci doar vor si arate cd, pimdntul cimitiruluinu este tocmai cel mai potrivit pentru odihna de veci.,,E plinde api gi de pietre. Cind te bagi in pimdnt, tebagd. directinapd",explicl femeia. A9a ci oamenii din Slpinpa care vorsi fie ingropati,,cum se cuvine", in pimdnt bun, aleg celilaltiimitir, cel de pe deal. Este adevirat cL acolo nu-ivtziteazd.cohortele de turi;ti din intreaga lume, iar mormintele nusunt aliniate ca mirgelele pe ald.dar de cruci albastre, sculp-tate si impodobite de mesterii satului nu pot urr.a p*te. inplus, in cimitirul de pe deal nu se plitegte iocul de mormdnt,pe cind in Cimitirul Vesel, da. $i nu e deloc ieftin si fieingropagi in cel mai vrzitatcimitir din Romdnia. Dar,pentrumdndrii maramuregeni, pregul nu conteazd. atdta vreme cdt

9i dup[ moarte pot sta la loc de cinste, asemenea strlmosilorlor, dacii liberi.

Aliniate frumos, ca pentru pozd,,mormintele din Cimi-tirulde la Sepdnga ifi furn ochii. Pe fondul albastru deschis,modelele colorate in negru, galben, rosu 9i verde dau o noti

speciali de voiogie, inexplicabild. dacd, finem cont doar de

caracterul lugubru a1 locului 9i nu ne raportlm la unele

tradifi pigine, datdnd din wemuri strivechi. Ritualurile

funebre ale geto-dacilor ii impresionau, adesea chiar ingro-

zindu-i,chiar gi pe contemporanii 1or. Str5mogii maramurege-

nilor de acum doui milenii gi jumitate obignuiau si petreac[

gi si se veseleascd la inmormdntdririar in rugurile in care erau

arse cadawele birba$lor, soliile acestora se aruncau adeseori,

de buni voie sau nu. M oatteaera primiti cu bucurie de daci,

suslin istoricii. Herodot, care este autorul unor mirturii fas-

cinante despre popoarele care au tr[it pe actualul teritoriu

il,yelinoastre 9i in celelalte linuturi ale Traciei, in urmi cu

2.500 de ani, a descris modul neobignuit in care geto-dacii

se raportau la moarte. Se credeau nemuritori, suslinea Hero-

dot, de aceea au infruntat frrd.teamdputernicele armate ale

impiratului persan Darius. Iar credinla in nemurire le era datd'

de credinlel e in Zamolxis, divinitatea supremi a geto-daci-

lor.Unul dintre ritualurile prin care dacii i9i infruntau moaftea,

relztatde Herodot, a fost obiceiul geto-dacilor de a sacrifica

o ameni, trimitdndu-i c a,,soli" zeuiui Zamolxis.,,Trimiterea

solului se face astfel: cifiva dintre ei, agezindu-se la rdnd, gin

cu vArful in sus trei sulige, iar allii,apucAndu-lde mdini gi de

picioare pe cel trimis LaZamolxis, il leaglni de citeva ori 9i

apoi, fhcdndu-i vdnt, il arunc[ in sus peste vdrfurile sulitrelor.

DacI in cddere omul moare stripuns, rdmdn incredinfafi cizertl,le este binevoitor, daci nu moare, atunci il invinuiesc pe

sol, hulindu-l ci este un om riu; dupi ce arunc[ vina pe el,

trimit pe un altul. Tot ce au de cerut ii spun solului cdt mai

e in wagil',scria Herod ot, in I s to r i i. Ion Horagiu Crigan pre -

zenta, gi el, o relatare impresionanti a lui Herodot, despre

comportamentul emotional al credincio gilor intru Zamolxisfagd. de viafi 9i moarte. ,,Vorbind despre trausi, traci carelocuiau in Muntii Rodope, ne spune cI: rudele stau in jurulnou-nlscutului gi pldng nenorocirile ce va trebui si le indureacesta, o dati ce a venit pe lume. Sunt pomenite atunci toatesuferintele omenesti. Cdnd moare cineva, trausii il ingroapiglumind si bucurindu-se. Cu acest prilej ei amintesc neno-rocirile de care scapi omul si aratd, cdt este el de fericit intoate privintele", rezuma Ion Horatiu Crisan. $i algi autoriantici, citati in volumul Spiritualitatea geto-dacilor, au relatatdespre obiceiul prin care copiii erau pldngi la nastere 9i fericigiIa moarte. Obiceiurile de inmormintare ale daco-getilorerau cu totr.rl neobisnuite fati de cele actuale. Se citeazd,,ade-sea, in acest sens o relatarc a lui Herodot, despre inmormdn-tirile celor bogaEi. ,,Expun timp de trei zile cadavrul. Apoijertfesc tot felul de animale 9i dupn un mare ospi1, inaintede care il jelesc pe mort, il inmormdnteazdpe cel riposat, fiearzdndu-L, fie ingropdndu{. Ei ridicl apoi o movili si sta-tornicesc felurite intreceri, Ia carc rispldlile cele mai insem-nate se dau luptelor in doi", arita istoricul.

Nobilii daci erau poligami, beneficiau de adevirate hare-muri. Alte triburi tracice respectau ritualul prin care la moar-tea unui birbat cu mai multe sofii cea mai wednici dintreele era injunghiati si inmorm1ntatd, apoi impreuni. cu el,spre... supirarea celorlalte femei rimase inviatd., care se

simteau astfel nedreptnfite. Eusthatius si Pomponius Melladescriu in detaliu acest obicei. Femeile erau injunghiate inmormdntul sogilui, fiind o dovadd de mare cinste pentru aces-

tea. Pomponius Mella spune ci,,pentru a dobdndi o astfel de

cinste, femeile dideau o mare lupti in faga celor care trebuiau

si hotlrascd lucrul acesta, iar cea care era aleasi era in cul-

mea bucuriei. Aceasta urma sd fie injunghiati in mormintul

sogului de ruda cea mai apropiatf'. Fanaticele femei geto-dace

i9i doreau si fie ucise deasupra cadavrelor solilor lor 9i si fie

inmormdntate impreun[ acesta, potrivit cercetitorilor, dar

cei care voiau si le linigteasc[ gi... sd le ia de solii aduceau

lingi rugul pe care urma s5. fie ars trupul rdposatului arme

9i daruri, spundnd c[ sunt gata si se lupte cu sufletul acestuia'

pentru a le permite cdsitoria cu vdduva sau, dupd caz, crt...

viduvele celui decedat.

in timpul ospelelor geto-dacilor,Zamolxis ',ii invlfa ci

nici el, nici oaspelii lui gi nici urmasii acestora in veac nu vor

muri, ci se vor muta numai intr-un loc unde, triind de-a

pururi,vor aveapafte de toate bundti,tile' Ei spun ci mortii

pleaci laZamolxis gi ci se vor reintoarce. Dintotdeauna au

crezrttci astfei de lucruri sunt adevirate. Aduc jertfe si ben-

chetuiesc ca gi cum mortul se va intoarce", scria Herodot.

,,Tracii au un dispref Pentru viali dintr-un exercigiu na-

tural de infelepciune. Togi sunt gata pentru moarte de bunl

voie, deoarece unii dintre ei socotesc cI sufletele mo4ilor se

intorc, iar zlgiici ele nu mor, ci devin mai fericite", este citat

istoricul antic Solnius. Cel mai rispindit obicei al inmor-

mdntirii la geto-daci era cel prin incinerare, rugul funerar

fiind considerat o mare onoare de dupd moarte gi calea de

acces spre binecuvdntarea divini z zeulrti suprem' Zamolxis.

Acest obicei a fost menfinut din cele mai vechi timpuri pdni

dupi ocupafia roman[ a unor teritorii din Dacia. Adesea, in

special dupi marile betilii, rugurile Pe care erau arsi morlii

erau colective, iar oasele si rimlgigele lor erau inhumate apoi,

alituri de obiectele personale 9i podoabele care au aparfinut

defunctilor.,,B anchetul fu nebru (dupi relatarea lui Herodot)avea loc inainteaincinerdrii, iar vasele folosite erau aruncatepe rug, cdnd el ardea sau dupi ce focul s-a stins", afirma IonHoratiu Crigan. De un altfel de ritual, mult mai complex inmaterie de sacrificii umane si nu numai, aveau insd parte fogtiiregi.,,Vorbind despre inmormdntirile regilor sci1i, Herodotne spune ci in mormdnt ei ingroapd,,dupd,ce i-au sugrumat,pe una dintre concubinele lui, un paharnic, un rdndag la cai,un slujnic, un crainic, cai, cum si citeva din tot ce avearegelesi, de asemenea, vase de aur. Obiceiul era practicat doar pen-tru regi si, foarte probabil, pentru vdrfurile aristocratiei,',scria autorul volumului Spiritualitatea geto-dacilor. IJn mor-mdnt princiar dacic, descoperit la Cugir, in care alituri derimisitele mortului erau inhumate 9i cele ale carului si calu-lui siu, este dat ca exemplu pentru ,,fastul" macabru al unorasemenea ritualuri. Gefi mai sacrificau si prizonieri in cadrulritualurilor de inmormd ntare arizboinicilo r cdzutiin lupti.Astfel, Leon Diaconul descrie cum getii ,,pldnseri morfii...si arseri. pe ruguri, dupi ce jertfrrd. pentru ei, potrivit legiistrd.mosesti, o multime de prizonieri, birbagi 9i femei, apoiorganrzarS, ceremonii funebre si inecari in Istru copii de gipn

si cocosi, scufunddndu-i in apele fluviului".Degi nu sunt intotdeaunaatdt de vesele pe cit s-ar putea

crede, epitafurile de pe crucile din Sepinla au o calitate ^parte:in cdteva rinduri versificate naiv, in metru popular, te {ac

realmente si cunogti un om. E suficient si citegti cuvintelesculptate in lemnul de stejar al crucii gi vei gti dacX soacrarespectivi a fost iubitd sau nu de ginere, daci pregedintelecooperativei de consum le-a fost pe plac oamenilor din sat saudaci tdnirul de 35 de ani a murit de boali sau in accident.

in niciun alt cimitir din lume nu ai parte de astfel de,,povegti

adevdrate".Din acest motiv, anual, aleile cimitirului sunt cdl-

cate de zeci de mii de persoane din intreaga lume. La plecare,

aproape fiecare se opregte si lase cdteva rdnduri in ,,Cartea

de Onoare" a cimitirului. Iar unii chiar igi comandi cite o

cruce de Sapinla pentru a o zvea acasil,ca obiect de decor.

Chiar dacl oamenii locului spun ci recunosc dintr-o privire

cine este sculptorul fiecirei cruci in parterftr| sd se uite pe

marginea in care este marcati semnitura, striinii nu au cum

s[-gi dea seama. Pentm ei, toate aceste bijuterii ale artei popu-

Iarc poartdo singuri gi inconfundabili semnituri: S[pin1a'

De-a lungul wemii au existat ztronuri despre furtul unor

cruci din Cimitirul Vesel care ar fi fost vdndute apoi 1a

preguri exorbitante, adesea in strdinitate. Localnicii dezmint

insi cu fermitate zvonurile.,,Nici vorbd de a9a ceva. Unele

cruci sunt luate de pe mormdnt de citre familiile respective

pentru ci decid s[ inmormdnteze acolo un alt membru al

familiei. Sdtenii nu au voie si instriineze cumva aceste cruci

gi, ca si nu se piardi,le-am adunat la mine. Mai incolo, vom

deschide un muzeu cu ele", spune Dumitru Pop. Alte 300

de cruci sunt in acest moment restaurate de o firma biima-

reanl,iar dupd aceea vor fi repuse pe morminte.

Cimitinrl Vesel de la Snpinfa este,la origine, crealia sculp-

torului de cruci Ion Stan Pitrag 6908-7977). Prima cruce

in forma care mai apoi l-a consacrat a reahzat-o in 1935. intimpul vielii, Pitrag a sculptat cate L0 cruci pe an, toate din

lemn de stejar. El a avut 53 de ucenici, doi dintre ei -ToaderTurda gi Vasile Stan,6ind cei care,la alegerea lui, i-au sculp-

tat propria cruce. DaE deoarece acegtia nu sunt ortodocgi, ci

neoprotestanli, continuatorul oficial al traditiei lui PXtras

este un alt ucenic al acestuia, Dumitru Pop. El este, de altfel,si cel care are in grtjd, Casa Memorial5 ,,Ion Stan Pd.tras".

IJn mare scandal, cu mizd, comerciali, s-a declangat por-nind de la crucile din Cimitirul,Vesel de la Sipinla. CurteaSupremi. a anulatin'2077,definitiv 9i irevocabil, marca in-registrati in 2008,Ia OSIM, de Dumitru Pop, pentru gapte

modele de cruci. Bnrbatul este considerat de mul$ consi.teniurmagul creatorului Cimitirului Vesel din Sipdnga, insL allilocalnici i-au reprogat lui Pop ci gi-ar fi insusit nejustificat,

dreptul de monopol asupra vestitelor obiecte funerare.

,,Cimitirul Vesel, fiind unicat in felul lui de a fi, am incer-cat, cdt international, cdt nafional, si fie protejat". Aga igimotiveazd. mesterul Dumitru Pop decizia de a inregistra, in2008,1aOficiu1 de Stat pentru Invenlii si MIrci, sapte modele

de cruci lucrate la SipAnla. Berbatul susfine ci, din 1977,|a

moartea lui Stan Ioan PItras, creatorul Cimitirului Vesel,

familia acestuia i-a propus si duci el mai departe traditia

,,Mi s-a dat o hdrtie notariali prin care fetele lui m-au recu-noscut continuator allui Stan Ioan Pi.tras."

Trei decenii maitdrziu,o dati cu inregistrarea modelelorde cruci la OSIM, printre mesterii cioplitori din sat au. ap6-

rut primele conflicte. Toader Turda - reclamant in proces:

,,Ne-a convocat pe noi 9i ne-a cerut s[ luim de la el dreptde licenti ca sd putem sd lucrim mai departe, deci cumva silucram sub ordinea lui, ceea ce nu ne-a convenit la niciunul.Prin somatia respectivi eram avertiza,ti cd.,daci vom conti-nua, vom fi tragi la raspundere". in ianuarie 2}1,S,DumitruPop 9i OSIM-ul au fost dali in judecati. Solulia in acest caz

a venit de la inalta Curte de Casalie giJustigie cate aanulat

in octombri e 20t7,definitiv si irevocabil, marca inregistratd

la OSIM.ToaderTurda * reclamant in proces: ,,N-a9 putea

sd. irc cd. mi bucur, dacd. zsta vreli si zicefi, cd. am cdgtigat.

Oricum, nu vedeam niciun proces din lumea asta si mi poatiopri si lucrez".Dumitru Pop a pierdut aceastX bitilie. Lupta

insi continui. Carmen Neacgu, consilier european in mate-

rie de proprietate indus triald,rconsideri ci,,Aceast[ anulare

insi nu d[ frdu liber celor care contrafac, celor care copiazd.

crucile tip Snpdnla pentru cd,in afard de aceste modele in-registrate la OSIM, mai existI, gi acela e cel mai important,

dreptul de autor pe care domnul Pop Dumitru il degine

asupra crucilor tip Snpdnga". Potrivit documentelor, dreptu-

rile de autor sunt valabile timp de 70 de ani de la moartea

lui Stan Ioan Pdtrag, adicd. pdnd, in 2047.

Dincolo de aceste controverse, directorul MuzeuluiMaramuregului din Sighetu Marmaliei, Mihai Dincug, con-

sideri Cimitirul de la Sipdnta,,o carte de istorie locali, de

sociologie 9i etnografie". $i asta pentru cd Stan Ion Pitrag a

imortalizatintr-un stil unic toate intimpldrile care au marcat

satul, viala gi obiceiurile de zt ctt zr ale fiecirui locuitor de

aici: ,,Stan PItrag a fhcut haz de necaz pe seama consitenilor

sii. Versurile sale devin interesante cdnd, repetate aproape

in acelagi fel,igi dezvdTuie sentimentul de invingitor, de vic-

torie asupra mortii, de zdmbet conspirativ si ironie". Uniietnografi romdni nu sunt insi de pirere ci acest cimitir de la

Sipdnla este un loc care at merita atdta publicitate, argumen-

tdndu-si afirmagiile printr-un singur cuvint: kitsch. ,,Este

considerat aga pentru ci nu este in specificul nostru. Mara-

muregenii nu colorau niciodati lemnul. Acest mod de lu-cru este iegit din specificul artei maramure$ene. Dar gi