MPITOtutCA

intr-o vizuini adinci gi intunecati de la marginea pldurii,

Horatio, bltrlnul iepuroi cenugiu, a auzrt un fognet de

franze gi liplit de libufe. A pus cartea jos, a ciulit urechile

qi s-a indreptat de spate in fotoliul s[u mare gi jerpelit, unde

stitea s[ se incilzeascl in fa{a focului.

Horatio erabltrin gi cirunt gi nu-i mai rimlsese decit

un ciot din laba stAngl dindirit, dar inci avea auzul bun

gi a ascultat cu atenfie zgomotul pagilor ce se apropiau.

tnima a inceput s[-i bat[ mai iute qi bltrinul iepure a tras

qurel de minerul bastonului, scolind la iveali lama unei

sibii care a sclipit ln lumina slabi.

CAnd un iepure este hlituit de dugmani care vor s[-l

omoare, niciodatl nu mai doarme linigtit.

- Cine-i acolo? a intrebat el uitindu-se peste rama

ripati a ochelarilor.

L3

fi

Vocea i-a sunat neobignuit de groasi, mai degrabi ca

mArAitul unui cdine decAt ca torsul gutural al unui iepure.

- Sunt eu, Shylo Coad[-Arimie, a rlspuns agitatl o

voce pl[cut[.

in pragul ugii, Shylo a b[tut ugor in p[mAnt cu libufa

din spate - cdci aga fac iepurii politicogi cind sosesc

undeva-giamusticit.Horatio s-a linigtit gi a bigat sabia inapoi in baston.

- Intri, tinere Shylo Coadl-Arlmie, a spus el.

Dar iepurele cel mic gi slibinog a ezitat, degi mai venise

pe la Horatio de cel pulin zece ori, cici bitrinul iepuroi

era o aparilie care lncl ii inspira teami.

- Nu-[i fie frici! Te-ai intors sd mai asculli povegti

despre Lumea Veche, nu-i aga? l-a lntrebat torcind mul-

lumit Horatio, al cirui zitmbet a Lisat s[ se vadi un dinte

ingilbenit gi rupt.

- Da, a rlspuns Shylo gi a intrat lip[ind in camera

intunecoasi.

Horatio s-a uitat la umerii ingugti ai lui Shylo,la trupul

lui costeliv, la peticul rogu purtat peste un ochi ca s[-i corec-

teze privirea chiorigi qi gi-a dat seama c[ n-a mai vlzut un

iepurag mai slab gi mai pricljit decit el. insl Horatio gtia c[

aparen{ele pot fi ingelltoare. La urma urmei, nu fusese gi

el la fel de slab gi pricijit odinioar[? Nu pe urm[ crescuse

qi se inllfase bine de tot?

L4

Curajul micului iepurag l-a fbcut s[ zimbeascl, deoa-

rece Conducitorii Galeriei nu numai c[ interziseseri oricui

si se aventureze at?rt de aproape de fermi, dar era absolut,

categoric gi indiscutabil interzis oricui s[-l viziteze pe

Horatio.

Cand Horatio poposise aici cu ani in urm[, cu trupul

schilodit gi inima frint[, ca sI nu mai zicem de felul lui

ciudat de-a fi, cici el aparfinea unei rase de iepuri foarte

speciale, tofi i-au inchis ln nas uqile vizuinilor. Fusese nevoit

s[-gi construiasc[ o casi in cealalti parte a p[durii, la doar

ciliva paqi de ferma din fundul vlii.Intr-adevir, frica de strlini era teribili. Dar curiozi-

tatea lui Shylo se pare c[ a fost mult mai mare decit frica

lui de la-nceput. intr-adevlr, in primul rind curiozitatea

l-a condus pe micul iepuraq la vizuina lui Horatio gi l-a

indemnat s[ revinl de atAtea ori dupi aceea.

- Unde i-ai spus mamei tale c[ te duci de data asta?

a intrebat Horatio.

- I-am spus ci mi duc si dezgrop niqte napi, a rispuns

Shylo in timp ce o ureche i s-a pleogtit pe frunte, de ruqine

ci nu glsise o minciuni mai bun[.

- Lasi, sigur n-o si te giseascl nimeni in partea asta

de pldure.

Horatio a aritat spre bufet cu o labi tremurdndl pe

care o finea mereu acoperitl cu un bandaj.

*,15

- Acolo o si gisegti o pungl cu napi. Nu pot si tetrimit inapoi cu mina goali. $tii ci, dacl vii si mi vezi,ai

putea s[ ai necazuri.

- Mama zice c[ egti...

Shylo s-a oprit brusc goviind, cici nu era prea politicos

ce spusese mama lui.

- Nebun? a continuat Horatio ritzdndpe infundate,

apoi l-a cuprins un acces de tuse. $tiu ce se spune despre

mine. Ci mi-am pierdut min{ile, ci duqmanii mei mivorgisi aici gi astfel ii voi pune pe tofi intr-un mare pericol.

Frica se naqte din ignoranfi, Shylo Coadi-Ardmie. Si nu

uili asta. Conducitorii vostri n-au cum s[ gtie.

Shylo s-a uitat la cicatricea lungl de pe obrazul bitrinu-lui iepure, la laba bandajati, la ciotul urit al piciorului lipsi,

la urechea lui stingi ce pirea ci-i fusese smulsl aproape

in intregime, gi a infeles de ce altor iepuri le era frici de

nebunul Horatio. Bdtrinul iepuroi pirea c[ se luptase cu

Tobias, motanul de la ferm[, gi cigtigase. Dar Shylo des-

coperise, absolut din intimplare, ci, odati ce ajungeai s[-lcunogti, iepuroiul r[nit in luptl era un iepure surprinzltor

de blind.

Horatio Ei-a scos ochelarii.

- Stai jos, Shylo. Unde am rdmas data trecut6?

Shylo s-a dus la bibliotecd gi a scos de-acolo un cir{oimare qi greu, pe care s-a cdznlt s[-l care. S-a cocofat pe un

r6

i:7

tr-Et-: *:

!ar.f:;.::',:'':>r'.'i:* !..

, +;- '%-l' .. '":,/',t: ':".r-.. . .,::...!Lralil llil

sciunel lingi Horatio qi a impins cartea acoperiti cupinze

de plianjeni pe genunchiul uriagului iepuroi. Horatio a

citit titlul:

- Ascensiunea gi decdderea Marelui Imperiu lepuresc.

- Mi-ai povestit despre Marele Imperiu Iepuresc, a

spus Shylo nerlbditor. CXnd Marii Iepuri ai Angliei con-

duceau aproape toatl Lumea Iepureasci. Pe vremeaaceea,

Lumea Oamenilor era dominatl de Marele Imperiu Britanic.

Precum deasupra, aqa gi dedesubt, parcl aga ai spus. Apoi

ambele imperii au declzut...

- Da, britanicii au pierdut multe teritorii pe care le

cuceriseri in linuturi indeplrtate, la fel gi Marii Iepuri, l-a

intrerupt Horatio. Acum America este cea mai puternici

pr6 din Lumea Oamenilot iar iepurii americani sunt cei

mai puternici din Lumea Iepureascl. Dar s[ o luim cu

inceputul. Povestegte-mi despre jurimintul fbcut cu mult

timp in urmi de a ap[ra Familia Regali. Povestegte-mi

despre grupul iepurilor de eliti.

Lui Shylo i-au strilucit ochii de incintare.

- Cu sute de ani in urmi, pe wemea cind era la cirma

Angliei, Regele Arthur a declarat c[ plicinta cu carne de

iepure ar trebui si fie mincarea preferatl din regat. Numai

c[ Prinful Mordred, nepotul siu de gapte ani, adora iepurii.

El a ingenuncheat in fala intregii curfi gi l-a implorat pe

unchiul siu si se rlzgAndeasc[.

r8

Regele Arthur a fost un rege infelept, care jinea tare

mult la Mordred, aga c[, dupi ce a stat pufin pe ginduri, a

hotirit ca pllcinta cu carne de viti sd fie mincarea prefe-

rat[. Astfel a fost cru]ati via]a a mii de iepuri, iar pldcinta

cu carne de viti a devenit mincarea preferati a britanici-

lor. Cel mai brav qi mai inlelept dintre toli iepurii a dorit

s[-i mulfumeascd Prinfului Mordred gi au jurat credinfi

Familiei Regale aAngliei. Auconstruito galerie sub castelul

din Camelot gi gi-au luat numele de Iepurii Mesei Rotunde.

- in clipa cind Regele Arthur i-a eliberat pe iepuri

de Blestemul Plicintei de Iepure, s-a intimplat ceva magic,

nu-i aga, Shylo? a spus Horatio. Copiii gi numai copiii au

primit harul de a-i vedea pe acei iepuri foarte speciali. insieste un har'care se plstreazl numai pe durata copiliriei.

Cind cresc mari, iqi pierd aceast[ putere magici gi vid doar

iepuri obignuili, precum ceilalli.

Shylo a dat din cap, dornic si continue.

- Multe sute de ani mai tirziu, cind Familia Regali s-a

mutat la Londra, Iepurii Mesei Rotunde au devenit lepurii

Regali din Londra. Au construit o imensi galerie sub Palatul

Buckingham 9i au continuat si-gi onoreze jurlmintul.

- intr-adevdr,l-aintrerupt Horatio, gi ei nu-l vor uita

niciodati. Vezi tu, daci n-ar fi fost acei bravi Cavaleri, regii

gi reginele Angliei nici n-ar fi existat. Ei habar n-au cit au

trudit Iepurii Regali ca s[-i apere de pericole.

a,a7

,1, T? ii'19

Ochiul neacoperit al lui Shylo a strilucit de fascinafie.

- Urma s[-mi povesteqti despre c1ini... despre Haiti.De data asta, Horatio a devenit foarte sobru, iar ochii

i-au sciplrat ca niqte cufite in lumina lunii. Shylo s-a gandit

ci, dacl frafii gi surorile lui l-ar vedea acum pe bitrdnuliepure, ar legina de fricl.

Bitrinul iepure gi-a gters ochelarii cu o batistl.

- Haita..., a spus el gi miriitul lui a sunat ca un zgomot

de gheafi sparti. Un singur iepure a reugit si scape cuvialldin Cotelul ciinilot a spus el pe un ton sumbru. Un iepuroiistef, care a scipat de la moarte ca prin urechile acului...dar asta e alti poveste. Ceila$i? Le-au pus pielea pe bI1.

Cu zecile. Vase pline ca cozide iepure; blide pline cu labe

de iepure. $i mirosul...

Nirile i-au fremitat de dezgust, iar Shylo s-a gandit lacel mai oribil miros pe care il gtia, cel de la un porumbelpatrezrt omorit de Tobias, qi gi-a zis ci, ftri indoiali, Coteful

mirosea chiar mai r[u de-atit. S-a strimbat dezgustat lagandul acesta, cici Shylo avea un nas neobignuit de sensibil.

Horatio gi-a pus din nou ochelarii pe nas, iar ochii is-au vizut mari gi inrogi{i de dup[ lentile.

- Cdinii aceia pot smulge inima unui iepure dintr-osingurl mugcituri, a continuat el sinistru, iar lui Shylo au

inceput si-i tremure genunchii. Sunt tot felul de pericoleprin pidurile astea, de la vulpi care umbli dupl pradl gi

20

$oimi niprasnici, pe urmele llsate de maginile de teren gi

tractoare, la ferma unde ne hiituiesc Tobias Ei arma fer-

mierului Plugaru ne impugci pentru tocani.

Shylo s-a cutremurat la aceste vorbe, clci tatil lui fusese

omorit de pugca aceea cind Shylo era mic, gi de-atunci iiera mereu frici de fermierul Plugaru.

-Dar crede-ml, a continuat Horatio, cand i1i spun cinimic nu stirnegte mai multi fric[ in inima unui iepure

decit cAinii cu colli galbeni din Haiti.

Lui Shylo i s-a fbcut brusc frici, deoarece Horatio nu

mai vorbea la timpul trecut, ci la timpul prezent. Era sigur

ci Iepurii Regali din Londra qi Haita disp[ruseri in negura

timpului?

- Dar ei nu mai existi, ciinii acegtia... nu-i aga? a

intrebat el cu un glas piligiiat ca un chiliit.Horatio avdzrtt ci il speriase pe bietul iepuraq qi i-a

pirut riu.

- Cred ci-i timpul si te duci acasi, tinere Shylo, a

spus el, bltAndu-l ugurel pe tibuli. Mai am cdteva ziarc

pentru tine. Iepurii nu prea mai citesc in ziua de azi, inslinlelepciunea vine din citit.

I-a dat lui Shylo un vraf de ziare mototolite gi a zimbitdin colpl gurii.

- Le-am furat de la fermi. Tobias 61a e un pericol

public. Ai face bine si te fereqti de el.

{,

{t T' ii?2t

- Mul[umesc, a spus Shylo, indesindu-le sub bra].

- Nu uita de napi gi incearci si nu te prind[ careva

in drum spre casi.

Shylo a fugit mincAnd pimdntul pini la Galerie, cici

in imaginalia lui incepuse s[ vadi numai ciini ce miriiau

amenintltor de dupl fiecare tufb sau copac.