ora de gramaticĂ -...

LARISA GOJNETE CARMEN CRÎŞMARU

ORA DE GRAMATICĂ

CLASA A VI-A

Editura Nomina

2

Editor: Alexandru Creangă Pentru comenzi prin poştă: Elena Iordăchescu (0757.020.442) Ionuț Lungu (0757.020.444)

Reprezentant zonal Zona

Dobrin Marius (0741.488.918) Oltenia (Dolj, Gorj și Mehedinți), Banat, Crișana și Transilvania (Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita, Covasna, Alba și Hunedoara)

Cepăreanu Alin (0751.207.922) Oltenia (Vâlcea şi Olt), Transilvania (Braşov şi Sibiu) şi Muntenia (Argeş, Teleorman şi Giurgiu)

Săsărman Traian (0757.020.443) Transilvania (jud. BistriŃa Năsăud) şi zona Maramureş

Lungu Ion (0746.200.413) Muntenia (Buzău), Moldova (fără jud. GalaŃi) și Bucovina

Mârzăcioiu Marian (0744.429.512) Muntenia (DâmboviŃa, Prahova, Brăila, IalomiŃa şi Călăraşi) și Dobrogea Anton Victor (0755.107.291) Dragne Marin (0769.221.682)

București

Punct de lucru: Comuna Bradu, str. DN 65B, nr. 31, Jud. Argeş Tel.: 0348.439.417/fax: 0348.439.416

e-mail: [email protected] www.edituranomina.ro www.librarianomina.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României GOJNETE, LARISA Ora de gramatică: clasa a VI-a / Larisa Gojnete, Carmen Crîşmaru. - Piteşti: Nomina, 2014 ISBN 978-606-535-651-1

I. Crîşmaru, Carmen

811.135.1(075.33) Copyright © Editura Nomina, 2014 Toate drepturile aparŃin Editurii Nomina

3

CUPRINS CUVÂNT-ÎNAINTE ............................................................................................................ 5

RECAPITULARE ................................................................................................................ 6

LEXICUL (ACTUALIZARE) ............................................................................................ 10

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. DERIVAREA. SUFIXELE DIMINUTIVALE ŞI AUGMENTATIVE ................................................ 12

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. COMPUNEREA PRIN ALĂTURARE, SUBORDONARE ..................................................................... 16

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. SCHIMBAREA CATEGORIEI GRAMATICALE (CONVERSIUNEA) .............................................. 22

CÂMPUL SEMANTIC ...................................................................................................... 26

FAMILIA LEXICALĂ ....................................................................................................... 28

SINONIME. ANTONIME .................................................................................................. 30

ARHAISME ŞI REGIONALISME ................................................................................... 32

OMONIME ......................................................................................................................... 36

LEXICUL. .......................................................................................................................... 38

EVALUARE SUMATIVĂ ................................................................................................. 38

NOłIUNI DE FONETICĂ (ACTUALIZARE) ................................................................. 40

GRUPURI DE SUNETE – DIFTONG, TRIFTONG, HIAT .............................................. 42

REGULILE DE DESPĂRłIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE ....................................... 44

MORFOSINTAXA ............................................................................................................. 46

VERBUL (ACTUALIZARE) MODURI PERSONALE – MODURI NEPERSONALE ........................................................................................................... 46

VERBUL (ACTUALIZARE) TIMPURILE MODULUI INDICATIV ............................. 48

VERBE PREDICATIVE/NEPREDICATIVE – COPULATIVE ŞI AUXILIARE ............ 50

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL INDICATIV ..................................... 54

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL CONJUNCTIV ................................. 58

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL CONDIłIONAL-OPTATIV ............ 60

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL IMPERATIV .................................... 62

VERBUL – MODURILE NEPERSONALE. INFINITIVUL ŞI GERUNZIUL ................ 64

VERBUL – MODURILE NEPERSONALE. PARTICIPIU ŞI SUPIN ............................. 66

VERBUL – EVALUARE ................................................................................................... 68

SUBSTANTIVUL – ACTUALIZARE .............................................................................. 70

SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE PLURAL ŞI SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE SINGULAR ................................................................................................................... 72

SUBSTANTIVE COLECTIVE .......................................................................................... 74

CAZURILE SUBSTANTIVULUI. .................................................................................... 76

NOMINATIVUL ȘI ACUZATIVUL ................................................................................ 76

CAZURILE SUBSTANTIVULUI ..................................................................................... 78

DATIVUL ȘI GENITIVUL ............................................................................................... 78

CAZUL VOCATIV ............................................................................................................ 79

SUBSTANTIVUL – EVALUARE ..................................................................................... 80

PRONUMELE PERSONAL. FORME, CAZURI ŞI FUNCłII SINTACTICE................. 82

PRONUMELE PERSONAL ŞI PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE. FORME, CAZURI ŞI FUNCłII SINTACTICE ........................................................................... 84

4

PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV ......................................... 86

PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV .......................... 90

PRONUMELE – EVALUARE........................................................................................... 94

NUMERALUL CARDINAL – VALORI ŞI FUNCłII SINTACTICE ............................. 96

NUMERALUL ORDINAL – VALORI ŞI FUNCłII SINTACTICE ................................ 98

NUMERALUL – EVALUARE ........................................................................................ 100

ADJECTIVUL – ACTUALIZARE .................................................................................. 102

ARTICOLUL DEMONSTRATIV ADJECTIVAL .......................................................... 104

ADJECTIVUL – GRADELE DE COMPARAłIE .......................................................... 106

ADJECTIVUL – CAZURI ŞI FUNCłII SINTACTICE .................................................. 108

ADJECTIVUL – EVALUARE......................................................................................... 110

ADVERBUL – ACTUALIZARE ..................................................................................... 112

ADVERBUL – GRADELE DE COMPARAłIE ............................................................. 114

ADVERBUL – FUNCłII SINTACTICE ......................................................................... 116

ADVERBUL – EVALUARE ........................................................................................... 118

PREPOZIłIA. REGIMUL CAZUAL AL PREPOZIłIEI ............................................... 120

CONJUNCłIA ................................................................................................................. 122

INTERJECłIA – INTERJECłIA PREDICATIVĂ ......................................................... 124

NOȚIUNI DE SINTAXĂ (ACTUALIZARE) ................................................................. 126

NOȚIUNI DE SINTAXĂ. FELUL PROPOZIłIILOR – DUPĂ STRUCTURĂ, DUPĂ ÎNȚELES, DUPĂ ASPECTUL PREDICATULUI ......................................... 128

FRAZA. PROPOZIłIA REGENTĂ. ELEMENTUL REGENT. COORDONAREA ŞI SUBORDONAREA ............................................................... 130

NOȚIUNI DE SINTAXĂ . EVALUARE ........................................................................ 134

SINTAXA PROPOZIłIEI (ACTUALIZARE) ................................................................ 136

SINTAXA PROPOZIłIEI. ............................................................................................... 138

PREDICATUL. PREDICATUL VERBAL ŞI PREDICATUL NOMINAL .................... 138

SUBIECTUL. SUBIECTUL EXPRIMAT ŞI SUBIECTUL NEEXPRIMAT (SUBÎNłELES ŞI INCLUS) ...................................................................................... 140

ACORDUL SUBIECTULUI CU PREDICATUL ............................................................ 142

SUBIECTUL ŞI PREDICATUL – EVALUARE ............................................................. 144

ATRIBUTUL (ACTUALIZARE) .................................................................................... 146

ATRIBUTUL. ATRIBUTUL ADJECTIVAL .................................................................. 148

ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL ..................................................................................... 150

ATRIBUTUL PRONOMINAL. ATRIBUTUL ADVERBIAL ........................................ 152

ATRIBUTUL. EVALUARE ............................................................................................ 154

COMPLEMENTUL (ACTUALIZARE) .......................................................................... 156

COMPLEMENTUL. COMPLEMENTELE CIRCUMSTANłIALE. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE LOC .................................................................................. 158

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE TIMP ..................................................... 160

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE MOD ..................................................... 162

COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANłIALE. COMPLEMENTUL DIRECT .......... 164

COMPLEMENTUL INDIRECT ...................................................................................... 166

COMPLEMENTUL. EVALUARE .................................................................................. 168

MODELE DE TEZE ......................................................................................................... 170

5

Cuvânt-înainte

Produs al experienŃei dobândite în urma lucrului cu copiii, Ora de gramati-

că este, prin structură, forme de organizare a conŃinuturilor şi tipuri de activităŃi propuse, un instrument de lucru aplicabil în orice moment al procesului de pre-dare-învăŃare-evaluare.

Structurată pe segmente de conŃinuturi conform programei şcolare pentru limba şi literatura română în vigoare, cartea abordează conŃinuturile de lexic, fonetică, morfologie şi sintaxă, prin activităŃi ce respectă progresia dificultăŃii – de la identificare/ asociere/ completare/ transformare/ întrebări cu răspuns în-chis şi deschis, până la activităŃi ce vizează exprimarea scrisă, răspunzând, ast-fel, atât nevoii de însuşire de către elevi a cunoştinŃelor, cât şi formării de competenŃe ce implică folosirea acestor cunoştinŃe în contexte de comunicare variate.

Ora de gramatică îşi dovedeşte utilitatea şi în contextul evaluărilor standar-dizate de la sfârşitul clasei a VI-a – existenŃa unor activităŃi care implică identi-ficarea de informaŃii în texte suport şi valorificarea acestora pentru rezolvarea diverselor sarcini de lucru sunt baze ale formării competenŃei de receptare a mesajului scris – competenŃă cheie vizată de evaluările menŃionate.

Pentru părinŃi, Ora de gramatică poate fi un sprjin în sensul cunoaşterii ti-purilor de conŃinuturi de parcurs pentru acest an de studiu al limbii române, pe segmentul lexic-fonetică-morfologie şi sintaxă şi un reper în ceea ce priveşte gradul de dificultate a activităŃilor – raportat la evaluările standardizate ce im-plică aceste tipuri de conŃinuturi.

Sfârşitul fiecărei ore este marcat de un Moment ortografic, prin intermediul căruia sunt readuse în atenŃia celor ce vor folosi acest instrument de lucru as-pecte ce Ńin de exprimarea corectă – ce constituie finalitatea esenŃială a între-gului demers didactic.

Sperăm că diversitatea textelor propuse spre exploatare şi activităŃile con-struite spre valorificarea conŃinuturilor vizate vor constitui motive în a conside-ra acest instrument de lucru unul util şi, totodată, plăcut!

Autoarele

6

RECAPITULARE

VARIANTA 1

Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde cerințelor formulate: Glasul ei dulce îl legăna; genele i se prindeau şi adormea; uneori tresărea şi-o în-

treba câte ceva; ea începea să spună şi nepotul visa înainte. A fost odată, un împărat mare, mare… Cât de mare? Mare de tot. Şi-şi iubea împărăteasa ca pe ochii din cap. Dar copii nu avea. Şi

îi părea rău, şi îi părea rău că nu avea copii… Bunico, e rău să nu ai copii? Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie. Bunico, dar eu nu am copii şi nu-mi pare rău. Ea lăsa fusul, râdea, îi desfăcea părul cârlionŃat în două şi îl săruta în creştetul

capului.(…) (după Barbu St. Delavrancea, Bunica)

Limba română 1. Găsește verbul sinonim și pe cel antonim structurii îi părea rău:

sinonim: _________________________ antonim: _________________________ 2. Selectează câte un verb, la modul indicativ, timpul:

prezent ____________ imperfect _______________ perfect compus_____________ 3. Indică valoarea verbului a fi din enunŃul A fost odată un împărat mare, mare…

Alcătuieşte un enunŃ din care să reiasă că verbul a fi poate avea şi altă valoare decât cea precizată anterior.

Notează, între paranteze, valoare verbului a fi din enunțul construit. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Scrie formele corespunzătoare modurilor nepredicative, nepersonale, pentru

verbul începea: infinitiv __________________________ gerunziu _________________________ supin ___________________________ participiu _________________________

5. Identifică predicatele exprimate prin verbe la modul conjunctiv, notând felul lor:

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7

6. Transcrie toate enunțurile în care verbele se află la forma negativă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Indică valorile morfologice şi sintactice ale următoarelor cuvinte din textul su-port: (glasul) ei _______________________________________________________ îl (legăna) _______________________________________________________ îi (părea rău) _______________________________________________________ (și)-o (întreba) _______________________________________________________

8. Transcrie enunțurile următoare, înlocuind pronumele personal, persoana a treia,

gen feminin, cu pronumele personal de politețe corespunzător: Glasul ei dulce îl legă-na; genele i se prindeau şi adormea […]; ea începea să spună şi nepotul visa înainte. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Alcătuiește propoziții în care pronumele personal ea să îndeplinească următoa-

rele funcții sintactice: subiect (N) ______________________________________________________ complement (Ac)__________ ____________________________________________ atribut (Ac) __________ ________________________________________________ atribut (G) _________________ __________________________________________ complement (D) _______________________________________________________

Literatura română 10. Precizează modul de expunere predominant din textul dat.

____________________________________________________________________ 11. Transcrie două figuri de stil diferite întâlnite în text. Precizează felul fiecăreia.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

12. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă:

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8

VARIANTA 2

Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde cerințelor formulate:

Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, sat mare și vesel, împărțit în trei părți: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Ş-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, era cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul în toate părțile; cu biserică fru-moasă și niște preoți și dascăli și săteni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! ...Umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădița Vasile, dascălul bisericii, un tânăr zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură. Şi unde nu s-au adu-nat o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, un băiat rușinos și fricos și de umbra mea. Şi prima școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea băiețimea și din carte, dar și din nebunii.

Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Şi ne po-menim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat pe dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan și l-a lăsat în școală. În altă zi ne trezim că iar vine pă-rintele la școală, cu moș Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Ni-colai, după cum este și hramul bisericii din Humulești...

(după Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

Limba română 1. Selectează, din text, două substantive sinonime:

________________________________ ________________________________

2. Extrage două structuri care conțin substantive care denumesc spații. Subliniază substantivele. ________________________________ ________________________________

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: Seria care conŃine doar substantive feminine este: a. casa, sat, vatra, biserica, şcolăriță; b. casa, copilă, biserică, învățătură, şcoală; c. bunătate, nume, școală, hora, fete.

4. Precizează cazul și funcția sintactică pentru cuvintele subliniate în text. satul ____________________________ școală ___________________________ scaunului_________________________ bisericii __________________________

5. Selectează, din text, câte două substantive nearticulate, articulate nehotărât și ar-ticulate hotărât. Subliniază articolele. substantive nearticulate _________________________________________________ substantive articulate nehotărât ___________________________________________ substantive articulate hotărât _____________________________________________

9

6. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești substantivul școlăriță în toate cazurile învățate. Precizează, între paranteze, funcțiile sintactice ale substantivului în propozițiile alcătuite de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Stabilește valorile morfologice și sintactice ale cuvântului frumos aflat în struc-

tura: Umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădița Vasile, dascălul bisericii, un tânăr zdravăn, frumos și voinic… . Alcătuiește, apoi, un enunț în care să folosești cuvântul frumos cu altă valoare decât cea din text. Precizează, între paranteze, valoa-rea morfologică pe cea și sintactică a cuvântului frumos în noul enunț. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Transcrie textul, adăugând fiecărui substantiv câte un adjectiv variabil potrivit,

propriu-zis sau provenit din verb la participiu: Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu a mă ridica bă-iețaș la casa părinților mei. Subliniază adjectivele provenite din verbe la participiu. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Identifică în text câte un numeral cardinal și unul ordinal:

numeral cardinal _________________________________________________ _____ numeral ordinal ________________________________________________________

Literatură română 10. Precizează cine relatează evenimentele și la ce persoană se relatează. Susține-ți

afirmația, preluând trei cuvinte din text. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

11. Stabilește care ar putea fi etapa/ etapele acțiunii corespunzătoare fragmentului

și justifică-ți alegerea, folosind două argumente. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

12. Redactează câte o idee principală corespunzătoare fiecărui paragraf.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

10

LEXICUL (ACTUALIZARE)

Se dă textul:

[…] III. Copilăria, iscoditoare ca un copil în faŃa uşii care ascunde pomul de Crăciun, se înălŃa, în trupul lui, în vârful picioarelor; creştea. Putea urni un scăunel, înhămându-şi toată puterea prin braŃe: era întâiul avânt.

Putea, urcându-se pe scăunel, să-şi moaie degetele în gavanosul cu dulceaŃă de pe măsuŃă, ca mai apoi, după ce şi 1-a supt el, să-1 întindă şi mamei: era întâia dărnicie.

Putea păşi singur prin cerdac: era întâia pribegie. În curând, paşii lui se căzniră prin ogradă ; uliŃa îl privea înduioşată pe sub poartă,

făcându-i semne cu portiŃa: îl chema la ea. El nu putea ajunge până acolo. Supărarea curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura curcanul în pene – el fugea în cerdac.

Purta rochiŃă pe atunci şi se numea PuiuŃ. (…) (Ionel Teodoreanu, Ulița copilăriei)

1. Folosind un dicționar al limbii române, caută sensul cuvintelor: gavanos, cer-dac, pribegie, a se căzni, ogradă. Notează, pentru fiecare, un sinonim, cuvânt nou apă-rut în limbă (din franceză, italiană, germană, engleză): gavanos _____________________________________________________________ cerdac _______________________________________________________________ pribegie ______________________________________________________________ a se căzni ____________________________________________________________ ogradă ______________________________________________________________

2. Transcrie următoarele cuvinte extrase din textul suport, așezâdu-le în ordine al-fabetică: copilăria, copil, care, Crăciun, creștea, urni, un, înălța, în, întâi, avânt, dul-ceață, măsuță, cerdac, dărnicie, ulița, rochiță, ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Extrage, din primul alineat al textului, două cuvinte care au aceeași rădăcină. Adaugă, acestora, alte două cuvinte. ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

4. Stabilește cum s-a format verbul (se)-nnoura. Justifică prezența consoanei duble n. și a cratimei. Notează alte patru verbe derivate cu prefixul folosit în cazul verbului -nnoura. (se)-nnoura ___________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

11

5. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-fixele sau prefixele: iscoditoare (iscoditor) __________________________________________________ dulceață _____________________________________________________________ Puiuț ________________________________________________________________ înhămându-(şi)(a înhăma) _______________________________________________

6. Notează patru derivate pornind de la cuvântul de bază copil, având în vedere să

obții părți de vorbire diferite. Notează, între paranteze, valoarea morfologică a deriva-telor create. ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

7. Substantivele dărnicie și pribegie sunt create prin derivare. Explică procesul de-

rivativ. Creează, aplicând același procedeu, alte patru substantive care denumesc cali-tăți, notând cuvântul de bază. dărnicie _____________________________________________________________ pribegie ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Selectează patru-cinci derivate care indică dimensiuni micșorate ale obiectelor, fi-

ințelor. Subliniază sufixele. Creează câte două derivate în care să folosești sufixele iden-tificate. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

______________ ________________ ________________ _______________ ______________ ________________ ________________ _______________

9. Explică folosirea liniei de pauză, semn de punctuație, în structura: Supărarea curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura curcanul în pene – el fugea în cerdac. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Evidențiază rolul cratimei în scrierea următoarelor structuri: să-l întindă ___________________________________________________ _____________________________________________________________ să-și moaie ___________________________________________________

12

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. DERIVAREA. SUFIXELE

DIMINUTIVALE ȘI AUGMENTATIVE (I)

Se dă textul: Trăia odată, pe o frunză de sălăŃică, un melc. Avea o casă de piatră, cu parter şi

etaj, dar nici melcul nu ştia bine de ce căsuŃa lui nu avea, ca toate celelalte, număr la portiță.

„Poate de acea pe la mine nu vine poştaşul, gândea mâhnit melcul. Eu trebuie să aflu toate veştile din gura cocoşului. Cocoşul le află de la plop, care, înalt cum este, se ridică până la ultimul etaj al blocului din vecinătate. Iar plopul de unde le ştie? De la vântulețul care colindă ca un hăbăuc prin tot cartierul. Dacă aş avea numărul meu la căsuŃă, poştaşul mi-ar aduce veştile acasă.[…] poate că dacă mă mut pe altă stradă o să mi se împlinească dorinŃa”, gândea melcușorul şi într-o bună zi se hotărî să ple-ce.

Porni la drum, dar de-abia ieşise din stratul de iarbă şi fu cât pe aci să fie căl-cat de o maşină. Avu însă noroc. Exact în clipa când căsuŃa lui era hurducată din te-melii, se pomeni ridicat în aer.

(după Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos) 1. Transcrie, din textul suport, cuvintele derivate cu sufixe diminutivale. Subliniază

sufixele. Precizează cuvântul de bază. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-

fixele sau prefixele: poștașul ______________________________________________________________ vecinătate ____________________________________________________________ dorința ______________________________________________________________

3. Folosind câte un sufix potrivit, creează diminutive, pornind de la următoarele

cuvinte de bază. Subliniază sufixele. poartă ___________________________ cocoșul __________________________ vântul ___________________________ stradă ___________________________ piatră ___________________________ mașină ___________________________ drum ____________________________ noroc ____________________________

4. Formează câte un derivat cu sufix augmentativ pentru fiecare dintre cuvintele

date. Subliniază sufixele. frunză _______________________________________________________________ casă _________________________________________________________________ piatră _______________________________________________________________

13

5. Pornind de la cuvântul de bază frunză, realizează trei derivate cu sufixe, care să aibă valoare de substantive proprii, nume de familie: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Precizează forma de participiu a verbelor folosite în primul alineat al textului su-

port. Realizează, apoi, cu ajutorul unui prefix, forma negativă a verbului la modul par-ticipiu. Subliniază prefixul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Notează cinci derivate create cu sufixe și/ sau prefixe, pornind de la cuvântul de

bază drum. Subliniază sufixele și prefixele. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Indică două sinonime ale cuvântului mâhnit, create prin derivare cu prefix. Su-

bliniază prefixele. ________________________________ ________________________________

Moment ortografic și de punctuație

1. Taie cu o linie formele greșite: înnegri/ înegri neânțeles/ neînțeles înota/ înnota înora/ înnora 2. Evidențiază rolul cratimei, semn de ortografie, folosit în următoarele structuri: într-o ________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ de-abia ______________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________

14

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. DERIVAREA. SUFIXELE

DIMINUTIVALE ȘI AUGMENTATIVE (II)

Se dă textul: […] Exact în clipa când căsuŃa lui era hurducată din temelii, se pomeni ridicat în

aer. Scoase coarnele, înfricoşat. Îi vorbea o fetiŃă. ─ Ce cauŃi în mijlocul străzii, prostuŃule?! ─ Vreau număr la casă. ─ Da? łi-l pun eu, zise fetiŃa. Treci când ai timp pe la mine – locuiesc în blocul

acesta, la etajul 10. În ziua aceea, tot cartierul află noutatea. Fireşte, de la cocoş. Plopul însă îşi tre-

mura frunzele neîncrezător, iar vântul, jucându-se cu un nouraş deasupra blocului, râdea cu lacrimi.

─ Melcul e un mincinos! FetiŃa nici nu merge la şcoală, nu ştie să scrie... Abia face cinci ani.

─ Eu nu sunt mincinos, protestă melcul. Eu nu am minŃit niciodată. Am să vă do-vedesc că eu nu mint, bodogănea el şi coarnele îi tremurau de indignare...

(după Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos) 1. Selectează, din textul suport, patru cuvinte derivate cu sufixe diminutivale. Sub-

liniază sufixele. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-

fixele sau prefixele: noutatea _____________________________________________________________ neîncrezător __________________________________________________________ mincinos _____________________________________________________________

3. Folosind câte un sufix potrivit, creează diminutive, pornind de la următoarele

cuvinte de bază. Subliniază sufixele. melc ____________________________ coarnele _________________________ vântul ___________________________ ziua _____________________________

4. Indică patru derivate cu prefixe de la verbul a face. Subliniază prefixele folosite. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

15

5. Substantivul nouraș s-a format prin derivare de la cuvântul de bază nour, prin derivare cu sufix diminutival. Notează un derivat cu prefix format de la cuvântul nor, spre a obține un verb. Explică ortografia verbului obținut. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Notează, pentru cuvântul mincinos, câte trei sinonime create cu ajutorul a trei

prefixe diferite cu valoare negativă și alte trei sinonime create cu ajutorul unor sufixe. ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

7. Adjectivul mincinos, folosit în text, este derivat cu sufix (minciună + sufixul

-os) și exprimă o însușire omenească, un defect. Notează cinci cuvinte derivate care să exprime însușiri sau defecte omenești, precizând cum s-au format: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________


1. Stabilește rolul liniei de dialog, semn de punctuație, folosit în următoarea secvență de text: ─ Ce cauŃi în mijlocul străzii, prostuŃule?!/ ─ Vreau număr la casă. _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2. Explică folosirea liniei de pauză, semn de punctuație, în structura: Treci când ai timp pe la mine – locuiesc în blocul acesta, la etajul 10. _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 3. Evidențiază rolul cratimei, semn de ortografie, folosit în structura: ți-l (pun) _____________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________

16

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. COMPUNEREA PRIN ALĂTURARE,

SUBORDONARE (I)

Se dă textul:

[…] Iar Vântul-cel-Rău, cînd şi-a văzut cumnata, îi veni leş la inimă. Şi aşa cum putu, se furişă pe lângă dânsa, şi-i spuse că i-i dragă. Iar zâna-i răspunse:

— Dragă Ńi-s şi-oi fi a ta, dacă-i lăsa pe Împărăteasa-Negurilor să mă plimbe până-n cer.

— O las! […] Fata s-a simŃit de la o vreme luată de un nour şi dusă tot mai sus. […] Ce-i mai

trebuia acum? O zi de drum până la castelul de cleştear al Soarelui […] Dar nenorocirea fetei era pesemne scrisă. Că Vânturile văzându-se păcălite, înda-

tă trimiseră veste mamei Soarelui, că picior pământean se află în domnia ei. Nu ştiŃi cine-i mama Soarelui? Un cuvânt: soră bună şi cinstită cu Moartea, cu Mama-

Pădurii, cu Talpa-Iadului, cu Ciuma şi nu ştiu mai cine. Asta, cum aude, dă şfară în Ńară, că cineva vrea să-i fure inima feciorului ei. Căutări peste căutări, răscoliri peste răscoliri, umblete, şi la urmă, fata de împărat se vede prinsă, legată şi dusă la scaunul de judecată al hârcii. Baba, nici una, nici două, o preface-ntr-un bob de sămânŃă şi-o zvârle-n vânt, iar vântul o lasă pe pământ, să crească şi să-n-florească. Floarea ei la chip să samene cu chipul soarelui. Din răsăritul pe zare al mândrului fecior şi până-n sfinŃit, floarea asta să-l urmărească fără curmare, să-i plângă de dor, dar de atins, niciodată să nu-l atingă.

Ce-i floarea asta, v-aş întreba? Ci eu socot că-i „floarea- soarelui” cea galbenă şi mândră. Şi cine-i ştie povestea, întrebe-şi inima, ce zice?

(Legenda florii-soarelui)

1. Transcrie seria care conține doar cuvinte compuse: a. Vântul-cel-Rău, dacă-i, Împărăteasa-Negurilor, văzându-se; b. mama Soarelui, soră bună, fata de împărat, floarea-soarelui; c. Mama-Pădurii, Talpa-Iadului, Împărăteasa-Negurilor, Vâtul-cel-Rău.

____________________________________________________________________

2. Selectează, din al cincilea și al șaselea alineat al textului, toate cuvintele compu-se formate prin sudare/ contopire. Notează, apoi, alte patru cuvinte formate prin ace-lași procedeu. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Identifică, în ultimul alineat al textului, un cuvânt compus prin subordonare atributivă. Notează, apoi, alte cinci substantive compuse prin subordonare atributivă care să denumească plante. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

17

4. Extrage, din al patrulea alineat al textului, două prepoziții compuse. Notează al-te patru și alcătuiește scurte enunțuri cu ele. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Notează formele de genitiv-dativ ale următoarelor substantive: Vântul-cel-Rău,

Mama-Pădurii, Talpa-Iadului, floarea-soarelui. Alcătuiește enunțuri folosind cuvinte-le enumerate, precizând, între paranteze, în ce caz ai folosit substantivul. Vântul-cel-Rău ________________________________________________________ ____________________________________________________________________ Mama-Pădurii ________________________________________________________ ____________________________________________________________________ Talpa-Iadului _________________________________________________________ ____________________________________________________________________ floarea-soarelui _______________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Formează, pornind de la adjectivul galbenă (galben), câte două cuvinte compu-

se care să valorifice subordonarea față de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

7. Atât în legende, cât și în basme, se folosesc substantive proprii create prin compu-

nere, care denumesc personajele pozitive și pe cele negative. Notează câte trei substantive proprii compuse care să denumească personaje pozitive și negative întâlnite în basmele sau în legendele citite. Precizează, apoi, între paranteze, mijloacele de realizare a compunerii. personaje pozitive ______________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ personaje negative _____________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

În scrierea cuvintelor Vântul-cel-Rău, floarea-soarelui, și-i, văzându-se, se folosește cratima. Explică folosirea acesteia în fiecare dintre situațiile în care apare. _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________

18


SUBORDONARE (II)

Se dă textul: Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca, se bifurcă: Brațul Chilia la nord și Brațul Tul-

cea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe […] se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.[…]

Delta Dunării […] face tradițional parte din Dobrogea, dar, în Antichitate și Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală sunt geomorfologic false. […]

Din punct de vedere fizico-geografic, Delta se împarte transversal pe brațele fluvi-ului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă. Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) – Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale, cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Şontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, De-presiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț etc.

(www.ro.wikipedia.com)

1. Extrage, din text, câte două cuvinte obținute prin compunere: prin alăturare _________________________________________________________ prin subordonare _______________________________________________________

2. Transcrie câte două prepoziții compuse create prin alăturare cu blanc și prin su-

dare/ contopire: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

3. Transcrie substantivul propriu compus care denumește o perioadă din istoria

umanității. Notează alte cinci substantive proprii compuse care să denumească perioa-de din istoria umanității sau evenimente marcante pentru societate: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

19

4. Alcătuiește enunțuri în care să folosești formele de genitiv-dativ ale următoarelor substantive compuse. Precizează, între paranteze, cazul substantivului: Grindul Chilia ________________________________________________________ Depresiunea Şontea-Furtuna _____________________________________________ Brațul Sulina __________________________________________________________ Chilia Veche __________________________________________________________

5. Stabilește mijlocul de îmbogățire a vocabularului și procedeul prin care s-a obți-

nut cuvântul fizico-geografic. Indică valoarea morfologică a cuvântului. Notează alte patru cuvinte, cu aceeași valoare morfologică, create prin același mijloc de îmbogățire a vocabularului și prin același procedeu. fizico-geografic ________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

6. Explică folosirea punctului, semn ortografic sau de punctuație, în structura: Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la cea-

talul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) – Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază formele corecte:

Deltei Dunării/ Delții Dunării; Peripravei/ Peripravii; Depresiunei Șontea-Furtuna/ Depresiunii Șontea-Furtuna; Brațului Sulina/ Brațul Sulinei; Grin-dul Chiliei/ Grindului Chilia; orașului Tulcea/ orașul Tulcei; Evului Mediu/ Evul Mediului; Antichității/ Antichităței; Ostrovului Tătaru/ Ostrovul Tăta-rului.

20


SUBORDONARE, ABREVIERE (III)

Se dă textul: Delta Dunării […] este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre delte-

le europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al U.N.E.S.C.O. în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc națio-nal în taxonomia internațională a IUCN.

Delta Dunării este limitată la sud-vest de Podișul Dobrogei, […] iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. […] Delta ocupă, împreună cu complexul lagu-nar Razim-Sinoe, 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². […]

(www.ro.wikipedia.com) 1. Extrage, din text, câte două cuvinte obținute prin compunere. Adaugă, apoi, alte

două cuvinte obținute prin același mijloc. Subliniază cuvintele adăugate de tine: compunere prin subordonare _____________________________________________ compunere prin abreviere ________________________________________________

2. În afara compunerii prin subordonare și prin abreviere, cuvintele se pot forma

prin compunere prin alăturare. Notează câte două prepoziții compuse create prin alătu-rare cu blanc și prin sudare/contopire: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

3. Notează procedeul de compunere prin care s-au obținut cuvintele U.N.E.S.C.O.

și IUCN. Scrie numele complet al acestor substantive. Notează alte cinci cuvinte obți-nute în limba română prin același procedeu, precum și denumirea completă: U.N.E.S.C.O. _________________________________________________________ ____________________________________________________________________ IUCN _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

21

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Alcătuiește enunțuri în care să folosești formele de genitiv-dativ ale următoarelor

substantive compuse. Precizează, între paranteze, cazul substantivului: Delta Dunării _________________________________________________________ Marea Neagră ________________________________________________________ Podișul Dobrogei ______________________________________________________

5. Scrie, în litere, numeralele corespunzătoare următoarelor numere: 1991, 45, 29,

5050, 732, 2540. Indică prin ce procedeu de compunere sunt obținute aceste cuvinte: 1991 ________________________________________________________________ 45 __________________________________________________________________ 29 __________________________________________________________________ 5050 ________________________________________________________________ 732 _________________________________________________________________ 2540 ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Explică folosirea punctului, semn ortografic, în structura: Delta Dunării a intrat

în patrimoniul mondial al U.N.E.S.C.O. în 1991. U.N.E.S.C.O. _________________________________________________________ ____________________________________________________________________

22

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. SCHIMBAREA CATEGORIEI

GRAMATICALE (CONVERSIUNEA)

Se dă textul: În satul unde m-a prins pe neașteptate zăpada, drumurile s-au înmormântat într-o

singură noapte și o pustietate albă a pus pe câmpie stăpânirea ei miraculoasă. […] De la ivirea luceafărului, de aseară până în zorii zilei de hârtie, culorile toate s-au topit într-o singură culoare, de lumină adormită, care acum visează. […]

S-a mai întâmplat un soi de alt lucru neobișnuit. În mijlocul satului, ne-am pomenit cu niște urși, apropiindu-se ușor de obloane și căutând să zărească înăuntru ca să ceară pat și puțină căldură. Vânturile din munte s-au năpustit pe ei, au urlat pădurile cu clocote nemaipomenite, cărările știute s-au astupat, bârloagele au fost pierdute, și bieții urși au rătăcit până la primăria și biserica noastră. Prin întuneric, oamenii au crezut că au venit Moș Crăciun și Sfântul Petru să scrie, trimiși de împărăția de sus, numele fetelor cuminți și ale băieților care nu s-au zgâriat și nu s-au bătut, ca să le aducă daruri.

(după Tudor Arghezi, Cătunul de sticlă)

1. Extrage, din primul paragraf al textului, două substantive comune care exprimă diviziuni ale timpului. Alcătuiește câte un enunț în care să folosești aceleași cuvinte cu valoare morfologică de adverb de timp. ________________________________ ________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Selectează, din pasajul subliniat, toate verbele la modul indicativ, timpul perfect compus. Folosește în enunțuri proprii, determinând substantive, forma de participiu a verbului de conjugat din structura perfectului compus, pentru a indica schimbarea va-lorii gramaticale. Stabilește cu ce valoare morfologică este folosit participiul în enun-țurile create: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Identifică în text patru adjective provenite din verbe la participiu. Transcrie-le.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

23

4. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului cuminte din structura: au venit Moș Crăciun și Sfântul Petru să scrie, trimiși de împărăția de sus, numele fetelor cuminți și ale băieților care nu s-au zgâriat și nu s-au bătut, ca să le aducă daruri. Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul cu altă valoare morfologică decât cea din text. Precizează, între paranteze, valoarea acordată. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Selectează, din ultimul alineat al textului, un adverb provenit din adjectiv pro-

priu-zis. Creează, apoi, o propoziție în care să folosești cuvântul cu valoare de adjectiv propriu-zis. ________________________________ ____________________________________________________________________

6. Selectează toate verbele din structura: În mijlocul satului, ne-am pomenit cu niș-te urși, apropiindu-se ușor de obloane și căutând să zărească înăuntru ca să ceară pat și puțină căldură. Notează forma de infinitiv a acestor verbe, apoi creează, cu ajutorul sufixului -re, forma de infinitiv lung, corespunzătoare substantivelor obținute prin conversiune. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Identifică toate substantivele obținute prin conversiune din primul paragraf al

textului. Indică din ce parte de vorbire provin. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. În propoziția: Bieții urși au rătăcit până la primăria și bisierica noastră., cuvân-

tul bieții este folosit cu valoare de adjectiv propriu-zis. Schimbă valoarea morfologică a cuvântului, realizând un enunț potrivit. Precizează valoarea cuvântului. ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Notează formele inverse ale verbelor și indică ce semn de ortografie ai folo-sit în scrierea acestora – Prin întuneric, oamenii au crezut că au venit Moș Crăciun și Sfântul Petru. _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________

24

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. SCHIMBAREA CATEGORIEI

GRAMATICALE (CONVERSIUNEA) (II)

Se dă textul: Cam așa umblau, în luna lui decembrie, cu catastivele, luminate de un felinar – câ-

teva nopți și zile de-a rândul – solii cercetători, luând însemnări și științe, pe la toate casele, de la pisici, de la căței și de la ciori. […]

Luminându-se nițeluș, oamenii au găsit urșii colindând prin sat și, speriați, au ieșit cu furcile și i-au gonit. Cu vântul împotrivă, cu oamenii împotrivă... În vizuini îi aștep-tau puii, copiii lor cu botul mare, cu ochii mici, și vedeau la ceasornicul din părete că părinții întârzie și nu mai vin. Ursul mângâie dulce cu laba lui de fier, când își dezmi-ardă puii, făcându-și-o de mătase și de catifea, și mama ursoaică își face nasul moale când și-l vâră să-i gâdile între șale. Unde s-au dus urșii alungați din sat,[…] până primăvara, când încep să se întoarcă nevăstuicile la staul și florile încep să scoată scufii albastre și albe, din arăturile cârtiței negre...?

(după Tudor Arghezi, Cătunul de sticlă)

1. Extrage, din primul paragraf al textului, două substantive comune care exprimă diviziuni ale timpului. Alcătuiește câte un enunț în care să foloseşti cuvintele cu valoa-re morfologică de adverb de timp. ________________________________ ________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Selectează din pasajul subliniat toate verbele la modul indicativ, timpul perfect

compus. Folosește în enunțuri proprii, determinând substantive, forma de participiu a verbului de conjugat din structura perfectului compus, pentru a indica schimbarea va-lorii gramaticale. Stabilește cu ce valoare morfologică este folosit participiul. ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Identifică în text două adjective provenite din verbe la participiu. Transcrie-le.

________________________________ ________________________________

25

4. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului primăvara din structura: Unde s-au dus urșii alungați din sat, […] până primăvara? Alcătuiește un enunț în care să folo-sești cuvântul cu altă valoare morfologică decât cea din text. Precizează, între parante-ze, valoarea acordată. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Selectează, din ultimul paragraf al textului, un adverb provenit din adjectiv pro-

priu-zis. Creează, apoi, o propoziție în care să folosești cuvântul cu valoare de adjectiv propriu-zis. ________________________________ ____________________________________________________________________

6. Selectează toate verbele din structura: Luminându-se nițeluș, oamenii au găsit

urșii colindând prin sat și, speriați, au ieșit cu furcile și i-au gonit. Notează forma de infinitiv a acestor verbe, apoi creează, cu ajutorul sufixului -re, substantivele cores-punzătoare. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Identifică în primul paragraf al textului un substantiv obținut prin conversiune.

Indică din ce parte de vorbire provine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________


Explică folosirea liniei de pauză, semn de punctuație, în structura: Cam așa umblau, în luna lui decembrie, cu catastivele, luminate de un felinar – câte-va nopți de-a rândul – solii cercetători, luând însemnări și științe, pe la toate casele, de la pisici, de la căței și de la ciori. […] _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________

26

CÂMPUL SEMANTIC

Se dă textul: O clipă ținu noaptea, cât țin nopțile de vară, când întunericul e numai o strângere

de aripi a luminii. Şi totuși, îndată ce se trezi fluturul, în răcoarea umedă a dimineții, i se păru că dormise de când lumea. (...) Fluturul își pâlpâi de câteva ori aripile și, din vârful galben al tulpinei de lumânărică, unde poposise de cu seară, își luă, zglobiu, zborul. Fiindcă nu fusese de mult pe la târg, o luă într-acolo. Curând zări o grădină cu fel de fel de flori. Trecu pârleazul și se furișă întâi pe la ferestrele casei. Perdelele erau încă lăsate. Ce să vadă? Nimic! În schimb, de jur împrejurul pervazurilor, cu-nuni de zorele se împleteau, cu florile deschise, fragede, liliachii bătând în albastru, sinilii bătând în roz, acoperite de rouă ca de niște nestemate. ,,Fragede flori”, gândi fluturașul și, bătându-și aripile albastre stropite cu aur, le sărută pe rând. […]

(Emil Gârleanu, Hoinar) pârleaz – trecătoare îngustă peste un gard; sinilii – albăstrui.

1. Realizează, explorând textul suport: a. câmpul semantic al naturii

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. câmpul semantic al plantelor

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

c. câmpul semantic al insectelor

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

d. câmpul semantic al culorilor

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

e. câmpul semantic al momentelor zilei

____________________________________________________________________

27

f. câmpul semantic al casei și împrejurimilor acesteia ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Realizează câmpul semantic al stării de bucurie, pornind de la cuvântul zglobiu, extras din text. Notează doisprezece termeni: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

3. Fluturele este o insectă care poate fi întâlnită în mai multe zone ale țării. Făcând apel la cunoştințele de la geografie și de la biologie, notează:

a. şase cuvinte care să constituie câmpul semantic al animalelor din zona de câm-pie: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

b. șase substantive comune care să constituie câmpul semantic al animalelor din

zona de munte: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

c. câte cinci substantive comune compuse care să denumească flora și fauna speci-

fice Deltei Dunării: floră ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ faună ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

28

FAMILIA LEXICALĂ

Se dă textul: Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braŃe-i cu jelire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorŃire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori C-un văl alb de promoroacă şi cu ŃurŃuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheŃat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Gerul face cu-o suflare pod de gheaŃă între maluri, Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe fețe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. […]

(Vasile Alecsandri, Gerul) 1. Extrage, din textul suport, cele trei cuvinte care fac parte din aceeași familie le-

xicală. Subliniază cuvintele care sunt obținute prin conversiune. ____________________________________________________________________

Adaugă elementelor extrase din text alți zece termeni care să facă parte din aceeași

familie lexicală. Vei avea în vedere: a. derivate diminutivale: ________________________________________________

b. derivate substantive proprii: ____________________________________________

c. cuvinte compuse: ____________________________________________________

d. cuvinte obținute prin conversiune: _______________________________________

e. derivate/ cuvinte obținute prin conversiune, cu valoare de antonime:

____________________________________________________________________ 2. Selectează alte două elemente care pot aparține aceleiași familii lexicale. Adaugă

acestora alți patru termeni. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

29

3. Construiește familiile lexicale ale adjectivelor negru (neagră) și alb, notând câte două cuvinte care să fie obținute prin toate mijloacele interne de îmbogățire a vocabu-larului: derivare, compunere, conversiune. negru ____________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ alb ______________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

4. Stabilește mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s-au obținut cuvintele: suflare, lucitori, -ncunună. Notează alți patru termeni aparținând aceleiași familii lexicale: suflare ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ lucitori ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ -ncunună ____________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Taie cu o linie formele pe care le consideri greșite:

stră-vechi/ străvechi; Delta Dunării/ Delta-Dunării; floare-de-colț/ floaredecolț; floare-de-nu-mă-uita/ floare de nu mă uita; Evul Mediu/ evul mediu; Antichitate/ antichitate.

30

SINONIME. ANTONIME

Se dă textul: Bâtă avea zdravănă, o măciucă, o bâtă de corn, călită la foc de tatăl său. Să pof-

tească să se ia vreun câne de el! Porni pe uliŃă la vale, spre vatra satului, unde era prăvălia, iar mamă-sa se grăbi

în casă la copilașul din leagăn. Nu mai era aşa de îngrijorată. […] IoniŃă mergea vârtos prin zăpada moale care abia albise uliŃa. În urma lui rămâ-

neau urme negre. (după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

1. Selectează din primul alineat al textului o pereche de sinonime.

____________________________________________________________________ 2. Notează sinonimele corespunzătoare cuvintelor:

călită ____________________________ prăvălia __________________________ leagăn ___________________________ îngrijorată ________________________

3. Indică antonimele potrivite cuvintelor:

moale ___________________________ albise ____________________________ mergea __________________________ negre ___________________________

4. Notează, pentru cuvintele enumerate mai jos, câte un sinonim exprimat printr-un

cuvânt nou apărut în limbă: adevărat _________________________ agoniseală ________________________ anevoios _________________________ bănuitor _________________________ bătrânețe ________________________ belșug ___________________________ citeț ____________________________ a coti ___________________________ crăpătură ________________________ dușman __________________________ dovadă __________________________ dorință __________________________ a folosi __________________________ a făgădui ________________________ felurit ___________________________ gras ____________________________ graniță __________________________ greșeală _________________________ a hotărî __________________________ hazliu ___________________________ hrănitor _________________________ iad _____________________________ inelat ___________________________ iubire ___________________________ a înainta _________________________ înfiere ___________________________ învățat __________________________ lacom ___________________________ lipsă ____________________________ a linguși _________________________

31

5. Notează, pentru cuvintele enumerate mai jos, câte un antonim exprimat printr-un cuvânt nou apărut în limbă: adevărat _________________________ agoniseală ________________________ anevoios _________________________ bănuitor _________________________ mănos ___________________________ belșug ___________________________ citeț ____________________________ mirositor ________________________ mlădios _________________________ mulțumit _________________________ mulțumitor _______________________ cuviință _________________________ succes ___________________________ neschimbat _______________________ nesigur __________________________ obișnuit _________________________ omenesc _________________________ a porni __________________________ neplăcut _________________________ potrivit __________________________ lin ______________________________ nepregătit ________________________ risipitor _________________________ etern ____________________________ teamă ___________________________ zadarnic _________________________ dărnicie _________________________ greu _____________________________ darnic ___________________________ nevinovat ________________________

Moment ortografic

Selectează formele corecte din următoarele exemple:

incorect/ imcorect; ilisibil/ ilizibil; complect/ complet; grizonat/ grizonant; darnicie/ dărnicie; dezăpezire/ deszăpezire; apatrid/ apartid; dessărat/ desărat; partinic/ partimic; necorect/ incorect; preșidinție/ președinție; tranpartinic/ transpartinic; transiberian/ transsiberian; presidiu/ prezidiu; ambiguu/ ambiguu; vecinic/ veșnic; înorat/ înnorat; înecat/ înnecat; întunecat/ înntunecat; împodobit/ înpodobit; compune/ conpune; înbrobodi/ îmbrobodi.

32

ARHAISME ȘI REGIONALISME (I)

Se dă textul: Toate ca toatele, dar la cusut și sărăduit sumane și mai ales la roată, mă întreceam

cu fetele cele mari din tors; și din astă pricină, răutăcioasa de Măriuca Săvucului, care, drept să vă spun, nu-mi era urâtă, făcea adeseori în ciuda mea și-mi bătea din pumni, poreclindu-mă „Ion Torcalău”, cum îi zicea unui țigan din Vânători. Însă pen-tru asta tot îmi era dragă, și torceam împreună cu dânsa, la umbra nucului lor, câte-o movilă de drugi de canură, de mă săruta mama, când i le arătam sara acasă.

Așa ne duceam băieții și fetele unii la alții cu lucru, ca să ne luăm de urât, ceea ce la țară se cheamă șezătoare și se face mai mult noaptea, lucrând fiecare al său; cum torceam eu, de-a mai mare dragul pe întrecute cu Măriuca, și cum sfârâia fusul roții, așa-mi sfârâia inima-n mine de dragostea Măriucăi! Martor îmi este Dumnezeu! Şi-mi aduc aminte că odată, noaptea, la o clacă de dezghiocat păpușoi, i-am scos Măriucăi un șoarec din sân, care era s-o bage în boale pe biata copilă, de n-aș fi fost eu acolo.

D-apoi vara, în zilele de sărbătoare, cu fetele pe câmpie, pe colnice și mai ales prin luncile și dumbrăvile cele pline de mândrețe, după cules răchițică de făcut gălbe-nele, sovârv de umplut flori, dumbravnic și sulcină de pus printre straie, cine umbla? Povestea cântecului: „Fă-mă, Doamne, val de tei / Şi m-aruncă-ntre femei!”

(după Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Notează forma literară corespunzătoare cuvintelor: sara _____________________________ șoarec ___________________________

2. Având în vedere vechimea textului și originile autorului, în text se folosesc arha-isme și regionalisme. Pentru a înțelege mesajul textului, caută înțelesul cuvintelor și notează, pentru fiecare, un sinonim și o explicație minimă. Subliniază regionalismele: sărădui ______________________________________________________________ drug ________________________________________________________________ clacă ________________________________________________________________ a dezghioca ___________________________________________________________ păpușoi ______________________________________________________________ colnic _______________________________________________________________ sovârv _______________________________________________________________ sulcină (sulfină) _______________________________________________________ strai _________________________________________________________________

33

3. În afara arhaismelor și a regionalismelor, se folosesc expresii în structura cărora intră cuvinte folosite și cunoscute de marea masă a vorbitorilor. În text există astfel de expresii – a face în ciudă, a bate pumnii (chiar sinonime) = a necăji (intenționat) – în structura cărora se folosesc verbele a face și a bate. Notează, pentru fiecare dintre cele două verbe, câte cinci expresii, precum și sinonimele lor. Folosește câte o expresie, din cele cinci găsite pentru fiecare verb, în enunțuri proprii:

a face ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

a bate

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. În afara expresiilor folosite precum exemplu la exercițiul anterior, în text se fo-

losesc și alte expresii. Transcrie-le și notează sinonimele potrivite: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază formele corecte:

a da sfoară în țară/ a da sfară în țară; a se da dea dura/ a se da de-a dura; a lua caimacul/ a lua caymacul; a bate toba/ a bate doba; a trage la aghioase/ a trage la aghiuțe.

34

ARHAISME ȘI REGIONALISME (II)

Se dă textul: Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie, se grămădise, ca mai totdeauna, o mulțime de

trebi pe capul mamei: niște sumani să-i scoată din stative; alții să-i nividească și să înceapă a-i țese din nou; un teanc de sumane croite, nalt până-n grindă, aștepta cusu-tul; pieptănușii în laiță n-avea cine-i ținea de coadă; roata ședea în mijlocul casei, și canură toarsă nu era pentru bătătură! […] Treabă era acolo, nu încurcală; și încă se cerea degrabă, căci venea cu fuga iarmarocul de Fălticeni, care acela este ce este. Şi mă scoală mama atunci mai dimineață decât alte dăți și-mi zice cu toată inima:

— Nică, dragul mamei! vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemenea nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi lua de la Fălticeni o pălăriu-ță cu tăsma ș-o curălușă de cele cu chimeri, știi cole, ca pentru tine!

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Notează forma literară corespunzătoare cuvintelor: Sânt-Ilie _________________________ trebi _____________________________ curălușă _________________________ se grămădise ______________________ cela (ovăzul cela) __________________ nalt _____________________________

2. Pentru a crea atmosfera specifică vremurilor trecute din zona Moldovei, autorul folosește în text arhaisme și regionalisme. Folosind un dicționar al limbii române, cau-tă înțelesul cuvintelor și notează, pentru fiecare, un sinonim sau o explicație minimă. Subliniază regionalismele: suman _______________________________________________________________ a nividi ______________________________________________________________ pieptănuş (pieptene) ____________________________________________________ laiță _________________________________________________________________ canură _______________________________________________________________ bătătură _____________________________________________________________ încurcală _____________________________________________________________ iarmaroc _____________________________________________________________ mămuca _____________________________________________________________ tăsma _______________________________________________________________ chimer (chimir) ________________________________________________________ cole _________________________________________________________________ degrabă ______________________________________________________________

35

3. Precizează o consecință legată de înțelegerea mesajului unui text în care se află multe regionalisme, arhaisme sau forme populare. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Găsește sinonimele potrivite cuvintelor:

stativ ___________________________ teanc ____________________________ croite ____________________________ biata ____________________________

5. În limbajul uzual sau în cel popular se folosesc foarte multe expresii în structura

cărora intră cuvinte folosite și cunoscute de marea masă a vorbitorilor. În text există o astfel de expresie – a nu-și vedea capul de trebi – a fi foarte ocupat, – în structura căreia se folosesc verbul a vedea și substantivul capul. Consultă DEX-ul și notează, pentru fiecare dintre cele două cuvinte, câte cinci expresii, precum și sinonimele lor. Folosește câte o expresie, în enunțuri proprii:

a vedea ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

capul

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Selectează formele incorecte din punct de vedere literar:

a fost/ o fost; am declarat/ am declaratără; este mulți/ sunt mulți; Ce-s cu ele?/ Ce-i cu ele? O vint/ a venit; pă/ pe; după/ dăpe; dedesupt/ dedesubt; peste/ preste; pintre/ printre.

36

OMONIME

1. Cuvântul mai are valoarea de adverb în structura Nu mai era aşa de îngrijorată.

(Ion Agârbiceanu, Întâiul drum). Construiește două enunțuri în care să folosești cu-vântul mai cu altă valoare morfologică, astfel încât cuvintele să fie omonime. Indică, între paranteze, valoarea morfologică, precum și sensul cuvintelor. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Pornind de la secvența: se roteau uneori ca un potop de fluturi (Ion Agârbicea-

nu, Întâiul drum) indică valorile lui un. Construiește enunțuri pentru a le ilustra. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Substantivul comun sare din enunțul M-a trimes mama după sare (Ion Agârbi-

ceanu, Întâiul drum) are omonim parțial verbul sare, formă de indicativ, timp prezent. Alcătuiește un enunț din care să reiasă valoarea verbală a cuvântului. ____________________________________________________________________

4. Scrie un enunț în care să folosești omonimul cuvântului unde – Dacă se va în-

curca pe hudiŃe*, îi va arăta vreun om unde e prăvălia. (Ion Agârbiceanu, Întâiul drum) Precizează valoarea morfologică a cuvântului în enunțul creat de tine, precum și sensul.

*hudițe – ulițe ____________________________________________________________________

5. Indică valoarea cuvântului o din propoziția: Bâtă avea zdravănă, cu măciucă, o

bâtă de corn, călită la foc de tatăl său. (Ion Agârbiceanu, Întâiul drum). Evidențiază, construind enunțuri potrivite, trei valori diferite ale cuvântului o. Precizează-le. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Alcătuiește câte două enunțuri pentru a ilustra relația de omonimie dintre cuvin-

tele enumerate. Notează, între paranteze, valoarea morfologică și sinonimele cuvinte-lor. bandă ______________________________________________________________ ______________________________________________________________

37

lamă ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ vie ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ spătar ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ toc ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ car ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ cer ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ război ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ masă ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ râs ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ roabă ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ șiret ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ roman ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ mac ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ sol ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ rom ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ coș ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ cală ______________________________________________________________

38

LEXICUL

EVALUARE

Citește cu atenție textul, pentru a răspunde cerințelor formulate: Venirea copiilor în bucătărie schimbase înfăŃişarea plitei. În locul meditativelor oale

de toate mărimile – înghesuite acum în fund – izbucneau râsete albe ale grăunŃelor de păpuşoi, preschimbate în cucoşei. Pe marginea plitei, trei mere domneşti se coceau, priveghiate de baba, ca o trinitate bosumflată de repetente, strunită de ochii profesoarei şi zeflemisită de colegele mărunte. La gura sobei, pe trei scăunele joase, OlguŃa, Moni-ca şi DănuŃ îşi rumeneau obrajii în bătaia flăcărilor, ronŃăind cucoşei fierbinŃi. […]

Baba se sfădea cu oalele, cu tingirile, cu muştele necontenit. Așa că cineva care ar fi ascultat din odaia de alături și-ar fi închipuit că bucătăria-i plină de bărbați muți, dre-sați de o matroană cu glas bărbătesc. Şi într-adevăr, în bucătărie, baba era stăpână peste tot ce era înăuntru. Zeloasă şi harnică stăpână ca vara în livezi. Şi groasă! Atât de groasă, că părea supranatural dospită în cuptorul vast din care cozonacii ieşeau opu-lenŃi şi falnici ca paşalele de la sultan. Trăgând cu coada ochiului la mere, baba crăpă portiŃa rolei, aruncă înăuntru o privire de savant şi repede o închise la loc.

Dintr-acolo, căldura se revărsă parfumată. — Miroase a turtă dulce, babo! se stropşi OlguŃa râzând. — Are cine-o mânca! oftă baba răsucind un măr. Pe plită, merele îmbătrâneau văzând cu ochii. Feciorelnicul lor ten se-ntuneca

zbârcindu-se. Suspinau înăduşit şi lăcrimau somnoros. În schimb, aroma lor creștea mai văratică, mai îmbătătoare, ca sufletul spre cer purces al mucenițelor arse pe rug. […]

Subt cuptor, într-un paneraș plin de fân, o cloșcă își dospea puișorii de aur. Un greier, cine știe subt ce grindă ascuns – ținea ison subtil corului primăvăratic. […]

Intrând în bucătărie, domnul Deleanu dădu cu ochii de copii stând în jurul unei mesuțe rotunde. Mâncau mere coapte, cu mâinile. Pe mesuță, în loc de mămăligă, se răcorea o turtă dulce tăiată felii. […]

(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

1. (4p) Extrage din text două arhaisme și două regionalisme. ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

2. (8p) Indică antonimele cuvintelor:

înghesuite ________________________ vast _____________________________ subtil ____________________________ harnică __________________________

3. (12p) Notează câte un sinonim potrivit în context pentru următoarele cuvinte:

înfățișarea ________________________ necontenit _______________________ groasă ___________________________ opulenți __________________________ savant ___________________________ parfumată ________________________

39

4. (10p) Indică valoarea morfologică și sensul cuvântului cer folosit în enunțul: În schimb, aroma lor creștea mai văratică, mai îmbătătoare, ca sufletul spre cer purces al mucenițelor arse pe rug. […]. Alcătuiește un enunț în care să folosești omonimul cuvântului cer. Indică valoarea morfologică și înțelesul cuvântului. cer __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. (10p) Stabilește valorile morfologice ale cuvântului o folosit în enunțul: Tră-gând cu coada ochiului la mere, baba crăpă portiŃa rolei, aruncă înăuntru o privire de savant şi repede o închise la loc. Realizează alte două enunțuri în care să folosești omonimele cuvântului o. Indică, între paranteze, valorile morfologice ale lui o în enunțurile construite. o1 _______________________________ o2 _______________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. (8p) Selectează din text două cuvinte obținute prin derivare și alte două obținute prin conversiune: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

7. (6p) Identifică și transcrie două prepoziții compuse – una prin alăturare cu blanc, cealaltă prin sudare: ________________________________ ________________________________

8. (8p) Transcrie patru derivate obținute cu sufixe diminutivale. Subliniază sufixele: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

9. (6p) Precizează valoarea morfologică a cuvântului somnoros din enunțul – Sus-pinau înăduşit şi lăcrimau somnoros. Alcătuiește un enunț în care acelaşi cuvânt să aibă o altă valoare morfologică. Precizează valoarea în enunŃul construit. somnoros ____________________________________________________________ ____________________________________________________________________

10. (12p) Realizează familia lexicală a adjectivului alb (albe), notând șase termeni obținuți prin toate mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului – derivare, com-punere, conversiune. Subliniază cu o linie cuvintele compuse și cu două linii pe cele obținute prin conversiune. alb __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

11. (4p) Justifică utilizarea cratimei în propoziția: Feciorelnicul lor ten se-ntuneca. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Din oficiu se acordă 10 puncte.

40

NOȚIUNI DE FONETICĂ (ACTUALIZARE)

Se dă textul:

[…] Peste puŃin veni în fugă slujnica noastră, mătuşa Smaranda. Am văzut-o ieşind până în mijlocul străzii, Ńipând speriată: „Vai de mine, arde târgul!” Atunci m-am strecurat printre două jaluzele desprinse, şi bătrâna s-a trezit cu mine lângă dânsa. M-am uitat şi eu: în fund, cerul se rumenise, unde de fum negru se ridicau în văzduh şi, uneori, câte un smoc de scântei scăpăra ca nişte mărgele împrăştiate. Ne-am întors lângă poartă. Un călăreŃ trecu în goană; nu mult după aceea, alte pâlcuri de soldaŃi se perindară, ca nişte vedenii. Seara se aşezase uşoară; odată cu răcoarea ei, veni un miros acru şi înecăcios; rumeneala cuprinse tot cerul, iar vârfurile copacilor din gră-dina lui vodă se auriră; mişcate de vânt, păreau nişte flăcări ce ardeau legănându-se. Peste tot se întinsese o lumină dulce, de vis. Mătuşa Smaranda întrebă pe un trecător: „Mă rog dumitale, ce arde?” Acesta îi răspunse din treacăt: „UliŃa Mare”. Bătrâna îşi rosti numele, cum obişnuia să facă la orice întâmplare ce-i redeştepta mila sau mâhnirea: „SmărăndiŃă, SmărăndiŃă!” Şi iar se făcu tăcere.

(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)

1. Indică sunetele care compun cuvintele date, stabilind tipul lor: noastră – vocale ____________ semivocale__________ consoane_____________ obișnuia – vocale ____________ semivocale__________ consoane_____________ ridicau – vocale ____________ semivocale__________ consoane_____________ seară – vocale ____________ semivocale__________ consoane_____________

2. Selectează, din textul suport, câte un cuvânt care să indice valoarea de semivoca-

lă sau de vocală a sunetelor [e], [i], [o], [u]:

litera/sunet vocală semivocală e i o u

3. Explică folosirea literelor î sau â în scrierea cuvintelor date:

întrebă ______________________________________________________________ neînțeleasă ___________________________________________________________ bătrâna ______________________________________________________________

4. Construiește antonimele cuvintelor îngrijat, încordată, împrăștiate, folosind pre-

fixul cu valoare negativă ne-. Atenție la ortografia derivatelor obținute! îngrijat _____________ încordată ___________ împrăștiate____ _________

5. Pentru fiecare dintre cele trei excepții de la corespondența sunet/ literă, notează câte două cuvinte – în redarea sunetelor [v], [c], [i] prin literele v, c, i; alege, spre exemplificare, şi cuvinte extrase din textul suport.

41

[v] – v ______________ [c] – c ______________ [i] – i __________________ ___________________ ___________________ ______________________ - w _________________ - k _________________ - y ____________________ ___________________ ___________________ ______________________ - q _________________ ___________________

6. Notează verbul derivat cu prefix și sufix, pornind de la cuvântul de bază, adjec-

tivul propriu-zis, negru. negru ________________________________________________________________

7. În structura cuvintelor străzii, vedenii, se folosește litera i dublată. Justifică

această utilizare. străzii _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ vedenii ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Notează câte două exemple pentru fiecare caz în care în structura cuvintelor intră

litere duble, explicând scrierea acestora: nn __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ii ___________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ oo __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ tt ___________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ee __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Stabilește numărul de litere şi de sunete din structura cuvintelor: mărgele, aceea,

înecăcios, acesta, orice, tăcere, zbucium. Urmează modelul de lucru:

cuvânt litere vocale semivocale consoane observații cerul 5 2 - 3 -ce – grup de două litere aflat

singur în silabă; – transcrie două sunete – con-soană și vocală;

42

GRUPURI DE SUNETE – DIFTONG, TRIFTONG, HIAT

Se dă textul: Satul ArşiŃeni e aşezat într-o văgăună; casele lui mărunŃele şi albe, ghemuite una-

ntr-alta, se văd, de pe muchiile dealurilor dimprejur, ca nişte ouă într-un cuibar. Pă-mântul ArşiŃenilor e nisipos şi sterp; iarba ce-o dă creşte atât de rară, încât, în loc să îndulcească vederea, pătează, ca o pecingine, faŃa galbenă a locului. Doi-trei copaci se înalŃă, istoviŃi, cu crengile rare, cu frunzele străvezii, care aştern pe jos, vara în amiază, o umbră destrămată, ce măreşte şi mai mult setea de răcoare.

(după Emil Gârleanu, Nucul lui Odobac)

1. Selectează, din text, câte două cuvinte care conțin grupuri de sunete – diftong și hiat. Subliniază grupurile. Pentru o identificare corectă, realizează întâi despărțirea cuvintelor în silabe: diftong ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ hiat ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

2. Notează formele de indicativ, imperfect, persoana a treia, numărul plural, cores-

punzătoare verbelor: se văd, aștern. Desparte în silabe formele verbale de imperfect și stabilește ce grup de sunete conțin. Subliniază grupul de sunete. se văd _______________________________________________________________ aștern _______________________________________________________________

3. Transcrie, din lista cuvintelor enumerate, doar pe acelea care conțin grupuri de

sunete: văgăună, casele, lui, mărunțele, muchiile, iarba, să îndulcească, copaci, cren-gile, trunchiul, vânjoase, muncit, ciondănească, ciudate, toate, putea. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Explică de ce în structura cuvântului două există doar diftong, nu și hiat.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

43

5. Având în vedere rolul cratimei, se pot constitui grupuri de sunete – diftongi – în-tre două cuvinte. Extrage din text o structură care să indice o astfel de situație. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Hiatul se poate constitui în cadrul aceluiași cuvânt sau între cuvinte învecinate. Exemplifică, preluând structuri din text, şase situații în care există hiat constituit între vocalele aflate la sfârșitul unui cuvânt și începutul celuilalt. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Grupează cuvintele care conțin grupuri de sunete: eram, poet, geam, pietroi, alei, geografie, poezie, iepure, eu, ciorăpior, alee, erai, chior, idei, ceară, pungi, vă-duvioară, barcagiu, iei, ele, scheaună, cheamă, aceeași, auzeai, erai, ei, eră. diftong: _____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ triftong: _____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ hiat: ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Notează A (adevărat) sau F (fals) în dreptul enunțurilor următoare, având în ve-dere corectitudinea/ incorectitudinea acestora: ____ Sunt întotdeauna vocale sunetele a, ă, î. ____ Literele ajutătoare sunt întotdeauna semivocale. ____ Nu se pot crea triftongi între două cuvinte. ____ Hiatul poate fi evitat prin transformarea în semivocală a unei vocale (le văd/ le-a

văzut). ____ Cuvintele era (substantiv) și era (verb) au același număr de sunete. ____ Cuvintele ei (pronume) și iei (verb) au același număr de sunete. ____ Formele de singular (alee, epopee) și de plural (alei, epopei) au același număr de

silabe. ____ Sunt omofone cuvintele: nai – n-ai; mai – m-ai; ia – i-a, sau – s-au. ____ Substantivul haină are același număr de silabe cu adjectivul omograf. ____ În cuvintele elev, eminent, examen litera inițială reprezintă un singur sunet. ____ În formele de imperfect ale verbului a fi litera inițială reprezintă un singur sunet. ____ Nu conțin triftong cuvintele: treceau, fugeau, mergeai, îngenuncheai.

44

REGULILE DE DESPĂRłIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE

Se dă textul: — Ştii ce, mamă? NiŃă doarme acum şi nelegănat, mă duc eu la prăvălie să cum-

păr sare. — Tu? — Ştii că am mai fost şi cu dumneata. — Cu mine ai fost, dar singur nu. Singur nu ştii nici unde e prăvălia. — Ba ştiu. Cunosc casa. Are table verzi la fereşti. — Are, da’ pân-acolo, prin câte hudiŃe trebuie să treci? Te vei rătăci şi nu vei mai

veni nici acasă. IoniŃă zâmbi. — Cum să nu ştiu? Las’ pe mine. Dă-mi bănuŃii şi o traistă şi îndată-s cu sarea

acasă. Ce să facă mamă-sa? Nu se îndură să-1 lase pe cel din leagăn. Era bolnăvior, de

bună seamă, şi trebuie să vadă şi de mâncare. (după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte. Indică regulile aplicate:

mama _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ acum ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ nelegănat ____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ zâmbi _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ singur _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ cumpăr ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ table ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ prăvălia _____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ Ioniță _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________

45

monstru ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ astru ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ punctuație ____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ funcție _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ somptuos _____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ duios ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Selectează, din text, patru cuvinte monosilabice și alte patru plurisilabice:

cuvinte monosilabice ___________________________________________________ cuvinte plurisilabice ____________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Indică numărul silabelor din structurile: ia-ți, să-ți, nu-ți, m-ai, mi-o, să-i. Preci-

zează, în acest context, rolul cratimei. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Desparte în silabe următoarele structuri: pân-acolo, îmbracă-ți, aruncându-și.

Stabilește rolul cratimei. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Stabilește rolul apostrofului în cuvintele: da’ și las’. Notează cuvintele cores-

punzătoare, precum și o consecință a folosirii apostrofului. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

46

MORFOSINTAXA

VERBUL (ACTUALIZARE) MODURI PERSONALE – MODURI NEPERSONALE

Se dă textul: La spate aveam, departe, munŃii în ceaŃă; înainte se desfăşurau dealuri păduroase;

şi mă simŃeam, cu toată tovărăşia gălăgioasă, uşor şi vesel ca în cea dintăi tinereŃă. Prin nouraşii de praf luminos care ne urmăreau în vârtejuri, priveam ogoarele verzi, satele liniştite cu biserici albe, sclipirile depărtate ale apelor… Din când în când ne întâlneam cu băieŃandri care-și păşteau în şanŃuri boulenii albi cu coarnele lucii. Ne urmăreau cu priviri liniştite până departe, şi rămâneau în urmă, tot mai în urmă. Şi parcă îmi venea să mă opresc, să-i întreb, să le spun o vorbă bună. Erau chipuri pe care le mai văzusem, pe care le uitasem de când m-am înstrăinat, şi pe care le regă-seam aceleaşi în liniştea şi seninătatea lor.

(Mihail Sadoveanu, Domnu Trandafir) 1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • Verbul din enunŃul La spate aveam, departe, munŃii în ceaŃă este la modul:

a. infinitiv; b. indicativ; c. imperativ.

• În ultimul enunŃ din text există: a. cinci verbe la moduri personale; b. patru verbe la moduri personale; c. patru verbe la moduri personale şi unul la un mod nepersonal.

• Forma de infinitiv a verbului subliniat din enunŃul Şi parcă îmi venea să mă opresc este:

a. venit; b. de venit; c. a veni.

2. Identifică primele patru verbe la moduri personale din textul suport. Transcrie-le.

____________________________________________________________________ 3. Identifică, în textul suport:

a. două verbe la modul indicativ: __________________________________________ b. două verbe la modul conjunctiv: ________________________________________

4. Indică modul verbului din secvența: priveam ogoarele verzi. Construieşte câte

un enunŃ în care acelaşi verb să se afle la un alt mod personal. Precizează-l.

47

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. a. Precizează, modul, timpul, persoana şi numărul verbului din enunŃul: Ne ur-

măreau cu priviri liniştite până departe. ____________________________________________________________________

b. Precizează, pentru acelaşi verb, păstrând persoana şi numărul din enunŃul de mai sus, formele de: - conjunctiv: __________________________________________________________ - condiŃional-optativ: ___________________________________________________

6. a. Precizează modul verbului din enunŃul: să le spun o vorbă bună.

____________________________________________________________________ b. Construieşte un enunŃ în care acelaşi verb să se afle la un mod nepersonal.

____________________________________________________________________ 7. Indică formele de infinitiv, gerunziu şi participiu ale verbelor din fraza: Erau

chipuri pe care le mai văzusem. infinitiv: ________________________ / __________________________________ gerunziu: ______________________ / __________________________________ participiu: _______________________ / __________________________________

8. Alcătuieşte câte un enunŃ în care verbul a urmări să fie:

a. la modul indicativ: ___________________________________________________ b. la modul condiŃional optativ: ___________________________________________ c. la modul conjunctiv: __________________________________________________ d. la modul imperativ: ___________________________________________________

Subliniază, în enunŃurile create de tine, verbele la modurile cerute. 9. Construieşte câte un enunŃ în care verbul subliniat în textul suport să fie la mo-

durile: a. infinitiv: ___________________________________________________________ b. gerunziu: ___________________________________________________________ c. participiu: __________________________________________________________ d. supin: _____________________________________________________________

Subliniază, în enunŃurile create de tine, verbele la modurile cerute.

48

VERBUL (ACTUALIZARE) TIMPURILE MODULUI INDICATIV

Se dă textul: Pe prispa casei, copilaşul numai în cămăşuŃă, cu capul gol, urmăreşte de mult jo-

cul stolului de paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din cuibul de humă de sub streaşină. Îi căpătase dar de la mămuca lui.

De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea: „Fii cuminte, dacă vrei să-Ńi dau puii când or creşte mari!”

(Emil Gârleanu, Puişorii)

1. Alege și încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • În primul enunŃ al textului există:

a. un verb la modul indicativ şi unul la modul conjunctiv; b. două verbe la modul indicativ; c. trei verbe la modul indicativ.

• În textul suport există: a. doar verbe la modul indicativ; b. verbe la modurile indicativ, condiŃional-optativ; c. verbe la modurile indicativ, imperativ şi conjunctiv.

2. Precizează modul, timpul, persoana şi numărul verbului din enunțul: Îi căpătase

în dar de la mămuca lui. ____________________________________________________________________

3. Precizează modul şi timpul verbului din propoziția: Mămuca îi zicea. Rescrie

enunŃul, punând verbul la un alt timp trecut. Precizează, între paranteze, timpul verbu-lui în enunŃul rescris. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Precizează modul şi timpul verbului din enunŃul: Pe prispa casei, copilaşul nu-

mai în cămăşuŃă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de paseri. Precizează, apoi, păstrând persoana, formele aceluiaşi verb pentru următoarele timpuri ale modu-lui indicativ: a. imperfect: __________________________________________________________ b. perfect compus: _____________________________________________________ c. perfect simplu: ______________________________________________________ d. mai mult ca perfect: __________________________________________________ e. viitor: _____________________________________________________________

49

5. Indică formele de perfect simplu şi de mai mult ca perfect ale verbului a fi (din structura era neastâmpărat), pentru persoana a III-a, numărul singular: - perfect simplu: _______________________________________________________ - mai mult ca perfect: ___________________________________________________

6. Construieşte câte un enunŃ în care verbul a se afla să fie la următoarele timpuri

ale modului indicativ: a. prezent (persoana a II-a, numărul plural)

____________________________________________________________________ b. imperfect (persoana a II-a, numărul plural)

____________________________________________________________________ c. perfect simplu (persoana I, numărul singular)

____________________________________________________________________ d. viitor (persoana a III-a, numărul plural)

____________________________________________________________________ 7. Completează enunŃurile următoare cu verbele precizate între paranteze, la timpu-

rile modului indicativ, persoana şi numărul potrivite contextului. Precizează, apoi, timpurile folosite. a. Când am vorbit, _____________ că ___________________ acasă când l-am sunat.

(a spune/ a fi) a spune – timpul ___________________ a fi – timpul ______________________

b. Ştiam că el ________________ mâine. Mă _____________ de acum două zile.

(a veni/ a anunŃa) a ajunge – timpul __________________ a anunŃa – timpul __________________

c. Îmi spuse că îşi __________________ promisiunea în cel mai scurt timp şi mă __________________ că totul va fi bine. (a respecta/ a asigura) a respecta – timpul ________________ a asigura – timpul__________________

d. Când au vorbit, fratele ei ___________________ deja acasă. (a ajunge) a ajunge – timpul __________________

Moment ortografic

Subliniază forma corectă în enunŃurile de mai jos: a. Sa/ S-a dus la şcoală şi s-a/ sa văzut cu colegii.

Ea i-a/ ia spus copilului să-şi asculte bunicii. L-a/ La văzut l-a/ la şcoală sau la teatru?

b. Vorbisei/ Vorbiseşi cu el înainte de plecare? Ştiusem/ Ştiuserăm toŃi că avea dreptate. — Venişi? — Da, veni/ venii.

50

VERBE PREDICATIVE/NEPREDICATIVE – COPULATIVE ȘI AUXILIARE (I)

Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate:

— Unde-i kir Iacomachi? întrebă vizitatorul neaşteptat, înaintând spre fund. Drept răspuns, băiatul, care pesemne nu înŃelegea graiul românesc, se repezi la o

uşă din lături şi începu să strige, în sus, spre capătul unei scări, cu glasul plângăreŃ şi speriat, ca şi cum ar fi cerut ajutor:

— Kiria!... Kiria! În liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârŃâind sub paşii cumpăniŃi ai

unui om greu şi nezorit şi, după vreo douăzeci de scârŃâituri, însoŃite de suspine şi mormăieli, kir Iacomachi se ivi în uşă […].

(după Radu Tudoran, Toate pânzele sus)

1. Alege și încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • a. Toate verbele din textul suport sunt predicative.

b. În textul suport există cel puŃin câte un verb predicativ, copulativ şi auxiliar. • În primul enunŃ al textului există:

a. un verb predicativ; b. un verb copulativ. • Verbul a înainta, din secvenŃa înaintând spre fund este la un mod:

a. predicativ; b. nepredicativ. 2. Identifică, în textul suport, două verbe la moduri predicative. Transcrie-le, preci-

zând modul fiecăruia. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Precizează valoarea şi modul verbului a începe din enunŃul: şi începu să strige,

în sus, spre capătul unei scări. Construieşte un enunŃ în care acelaşi verb, folosit la un mod nepersonal, să aibă aceeaşi valoare: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Precizează valoarea verbului a fi din prima propoziŃie a textului suport. Alcătu-

ieşte un enunŃ în care să ilustrezi valoarea copulativă a aceluiaşi verb. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Identifică, în text, enunŃul în care verbul a fi este folosit cu valoare auxiliară. Transcrie-l. Construieşte un alt enunŃ în care să ilustrezi aceeaşi valoare a verbului a fi. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

51

6. Citeşte afirmațiile de mai jos şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), corec-tând enunŃurile greşite:

a. A / F În enunŃul: În liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârŃâind exis-tă un verb predicativ şi un verb nepredicativ. ____________________________________________________________________

b. A / F Cuvântul nezorit, din sintagma: paşii cumpăniŃi ai unui om greu şi nezorit este un verb predicativ. ____________________________________________________________________

c. A / F În enunŃul: După vreo douăzeci de scârŃâituri, însoŃite de suspine şi mor-măieli, kir Iacomachi se ivi în uşă. există un verb predicativ la modul supin şi unul la modul indicativ. ____________________________________________________________________

7. Construieşte câte o propoziŃie pentru a ilustra: a. valorile de verb predicativ, copulativ şi auxiliar ale verbului a fi. Precizează,

pentru fiecare enunŃ, valoarea ilustrată. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. valoarea de verb predicativ a verbului a vrea; ____________________________________________________________________

c. valoarea de verb predicativ a verbului a avea. ____________________________________________________________________

Precizează, pentru fiecare dintre enunŃurile alcătuite, modul verbelor.

Moment ortografic

Identifică greşelile din enunŃurile următoare. Rescrie enunŃurile, corectân-du-le.

a. Vreau să fii fost o floare. _____________________________________________________________ b. A-i vrea să mergem la munte? _____________________________________________________________ c. Var plăcea să fiți profesori pentru o zi? _____________________________________________________________ d. Aşi scrie câteva rânduri pentru părinŃii mei. _____________________________________________________________ e. Mi-ar plăcea să fi mai cuminte. _____________________________________________________________ f. Mi-a spus că v-a merge cu el la şcoală. _____________________________________________________________

52

VERBE PREDICATIVE/NEPREDICATIVE – COPULATIVE ȘI AUXILIARE (II)

Citeşte cu atenŃie textul suport şi răspunde cerinŃelor formulate:

Deoarece primăvara întârziase foarte mult, vânturile de la miazănoapte se dezlăn-Ńuiau din ce în ce mai mult, profitând de absenŃa anotimpului brodat cu ghiocei.

Iarna i-a declarat război primăverii şi, în cele din urmă, după o luptă catastrofală ce parcă a despicat cerul în două, primăvara a devenit biruitoare, slăbită de puteri, dar cu zâmbetul pe buze.

Natura s-a trezit la viață şi odată cu ea şi păpădia. AnicuŃa a descoperit aceste flori din întâmplare. Într-o dimineaŃă, privindu-le cu mare atenŃie, a observat că şi albinele se aflau în polenul florilor, lucru care era mai interesant şi mai unic spre de-osebire de celelalte flori.

FetiŃa, nemaivăzând asemenea flori de aur, s-a dus degrabă la fratele său şi l-a anunŃat şi pe acesta că au înflorit bănuŃii galbeni.

(după Ion Agârbiceanu, Păpădia – File din cartea naturii)

1. Asociază elementele celor două coloane, astfel încât să construieşti enunŃuri corecte:

1. Forma de perfect compus a verbului a descoperi din enunŃul: AnicuŃa a descoperit aceste flori

a. este alcătuită din verbul auxiliar a avea şi forma de conjunctiv a verbului a desco-peri.

2. În enunŃul AnicuŃa ar fi vrut să fi descoperit mai de timpuriu păpădiile, verbul

b. contidiŃional-optativ, ar descoperi şi ar privi sunt alcătuite din verbul auxiliar a avea şi formele de infinitiv ale verbelor.

3. Forma de viitor a verbului a desco-peri din enunŃul AnicuŃa va descoperi aceste flori

c. este alcătuită din verbul auxiliar a avea şi forma de participiu a verbului a desco-peri.

4. Forma verbului a descoperi din enunŃul AnicuŃa are să descopere pă-pădia din întâmplare

d. este altcătuită din verbul auxiliar a vrea şi forma de infinitiv a verbului a desco-peri.

5. În enunŃul Fratele AnicuŃei ar des-coperi şi el frumuseŃea păpădiei, dacă ar privi-o mai atent formele de

e. a fi are valoare de verb auxiliar.

Răspunsuri: __________________________________________________________

2. Extrage, din textul suport, două verbe predicative. Transcrie-le, precizând modul fiecăruia. ________________________________ ________________________________

3. Pune verbele din fraza: Primăvara întârziase foarte mult, vânturile de la miază-noapte se dezlănŃuiau din ce în ce mai mult. la un timp format cu verb auxiliar. Preci-zează timpul folosit. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

53

4. Indică valoarea verbului a deveni din enunŃul: Primăvara a devenit biruitoare. Alcătuieşte un enunŃ în care acelaşi verb să fie la un mod nepersonal. Precizează-i va-loarea în enunŃul creat de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Precizează valorile verbelor subliniate în enunțurile următoare, precum şi forma de infinitiv a acestora:

a. AnicuŃa a văzut păpădiile şi l-a anunŃat şi pe fratele ei că acestea înfloriseră. ____________________________________________________________________

b. Ar fi vrut să se bucure mai mult de galbenul lor, însă florile s-au ofilit. ____________________________________________________________________

c. Cei doi copii vor merge pe câmp să admire păpădiile. ____________________________________________________________________

6. Menționează valoarea morfologică a cuvântului i- din enunŃul Iarna i-a declarat război primăverii, precum şi pe cea a lui -a. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra altă valoare a fiecăruia dintre cele două cuvinte. Precizeaz-o. i- _____________ / ___________________________________________________ -a _____________ / __________________________________________________

7. Indică valoarea verbului a fi în enunŃul: A observat că şi albinele se aflau în po-lenul florilor, lucru care era mai interesant şi mai unic. Construieşte două enunŃuri pentru a ilustra alte două valori ale verbului a fi. Precizează, între paranteze, valorile. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Construiește două enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb auxiliar, respectiv predicativ, ale verbului a avea. Precizează valoarea verbului, precum şi modul şi tim-pul acestuia, în enunŃurile construite de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Construieşte enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb auxiliar, respectiv predica-tiv, ale verbului a vrea. Precizează valoarea verbului, precum şi modul şi timpul aces-tuia, în enunŃurile construite de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Alege şi subliniază formele corecte în enunŃurile următoare: a. L-aş/ Laş invita, însă ştiu sigur ca nu v-a/ va avea timp să vină. b. Fii/ Fi sigur că nu ar fii/ fi acceptat propunerea ta. c. Să fi/ fii fost chemat, tot nu s-ar/ sar fi dus. d. Vei deveni/ devenii cel mai bun dacă vei ştii/ şti să-Ńi înlături temerile. e. Nu fi/ fii prea supărat, copile!

54

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL INDICATIV (I)

Citeşte textul următor şi răspunde apoi cerinŃelor formulate: Ridicându-se, moş Leonte a ciocnit oala, a mulŃămit ş-a sărutat dreapta părintelui

Gherman. — Ş-a mai rămas şi pentru alŃii, a grăit iarăşi monahul. Se cuvine a mai sorbi din

rodul Pământului ş-al soarelui şi pentru moş Zaharia, fântânarul. Apa pe care-o scoa-te el la lumină cu mare meşteşug nu-i aşa de gustoasă ca vinul, dar mai sfântă şi mai plăcută lui Dumnezeu. Noi, oamenii, suntem păcătoşi şi ne îndeletnicim şi cu altele. Şi mai închin şi pentru badea GheorghiŃă, vatavul de cărăuşi al cneazului Cantacuzin: am înŃeles că-i om şăgalnic şi cântă din fluier.

(Mihail Sadoveanu, Hanu AncuŃei – Haralambie)

1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • În primul enunŃ al textului există:

a. patru verbe la moduri personale; b. trei verbe la moduri personale şi un verb la mod nepersonal; c. două verbe la moduri personale şi două verbe la moduri nepersonale.

• În propoziția: Se cuvine a mai sorbi din rodul Pământului ş-al soarelui, verbele sunt la modul/modurile:

a. indicativ; b. infinitiv; c. indicativ, respectiv infinitiv.

• În enunŃul: Am înŃeles că-i om şăgalnic şi cântă din fluier, există: a. două verbe predicative şi unul copulativ, toate la modul indicativ; b. trei verbe predicative, toate la modul indicativ; c. două verbe predicative, ambele la modul indicativ.

2. Precizează forma literară a verbului a mulŃămit din enunŃul: …moş Leonte a

ciocnit oala, a mulŃămit ş-a sărutat dreapta părintelui Gherman. Indică, apoi, modul şi timpul acestuia. ____________________________________________________________________

3. a. Numeşte modul, timpul, persoana şi numărul următoarelor verbe extrase din

textul suport: a rămas ______________________________________________________________ se cuvine _____________________________________________________________ închin _______________________________________________________________ am înŃeles ____________________________________________________________

55

b. Rescrie aceleaşi verbe la formele de viitor anterior (viitor II) ale modului indica-tiv, păstrând persoana şi numărul fiecăruia. a rămas ______________________________________________________________ se cuvine _____________________________________________________________ închin _______________________________________________________________ am înŃeles ____________________________________________________________

4. Precizează formele verbului a scoate (Apa pe care-o scoate el la lumină.) pentru

următoarele timpuri ale modului indicativ, la persoana şi numărul indicate între paran-teze: imperfect (persoana I, numărul singular) ____________________________________ perfect compus (persoana a III-a, numărul plural) _____________________________ perfect simplu (persoana a II-a, numărul plural) ______________________________ mai mult ca perfect (persoana II-a, numărul singular) __________________________ viitor (persoana a III-a, numărul singular) ___________________________________ viitor II (persoana I, numărul plural) _______________________________________

5. a. Indică valoarea, modul şi timpul verbului a fi, în enunŃul: Noi, oamenii, sun-

tem păcătoşi. ____________________________________________________________________

b. Păstrând valoarea indicată anterior, transformă enunŃul dat, astfel încât să ilus-

trezi formele următoarelor timpuri ale verbului a fi, pentru modul indicativ: viitor II: _____________________________________________________________ imperfect: ____________________________________________________________ mai mult ca perfect: ____________________________________________________ perfect simplu: ________________________________________________________

Moment ortografic

Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare enunŃurilor scrise corect:

1. a. Nu-şi mai aminteşte dacă l-a văzut la mare sau la munte. b. Nu-şi mai aminteşte dacă la văzut la mare sau la munte.

2. a. Îmi spusesei că vei veni negreşit. b. Îmi spuseseşi că vei veni negreşit.

3. a. Vorbise-şi cu el înainte de a vă întâlni? b. Vorbiseşi cu el înainte de a vă întâlni?

4. a. Pleca-ve-ți mâine? b. Pleca-veŃi mâine?

56

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL INDICATIV (II)

Citeşte textul următor şi apoi răspunde cerinŃelor formulate: Şi cea dintâi şcolăriŃă a fost însăşi SmărăndiŃa popii, o zgâtie de copilă ageră la

minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toŃi băieŃii şi din carte, dar şi la nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se petrece... Şi ne pomenim într-una din zile că părintele vine la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung, şi după ce-a întrebat pe dascăl, care cum ne purtăm, a stat puŃin pe gânduri, apoi a pus nume-le scaunului „Calul Bălan” şi l-a lăsat în şcoală.

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie) 1. Asociază următoarele forme verbale preluate din textul suport timpurilor cores-

punzătoare modului indicativ: 1. întrecea a. prezent 2. se petrece b. perfect compus 3. a întrebat c. imperfect 4. (ne) purtăm d. prezent

Răspunsuri: __________________________________________________________ 2. Precizează forma literară, modul şi timpul verbului a da din enunŃul: Însă părin-

tele mai în toată ziua da pe la şcoală. ____________________________________________________________________

3. Indică valoarea, modul şi timpul verbului a fi din prima frază a textului.

____________________________________________________________________ 4. Identifică verbele din enunŃul: Şi ne pomenim într-una din zile că părintele vine

la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung. Precizează modul şi timpul acestora. Re-scrie enunŃul, folosind formele de perfect compus ale aceloraşi verbe. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Înlocuieşte formele de perfect compus ale verbelor din fraza: Apoi a pus numele

scaunului „Calul Bălan” şi l-a lăsat în şcoală, cu formele corespunzătoare următoare-lor timpuri ale modului indicativ: a. mai mult ca perfect: __________________________________________________ b. viitor: _____________________________________________________________

57

6. Construieşte câte un enunŃ, pentru a ilustra fiecare dintre următoarele timpuri ale modului indicativ, utilizând, pentru exemplificare, verbul a sta. Folosește, în fiecare enunŃ, persoane diferite. a. viitor II: ____________________________________________________________ b. perfect simplu: ______________________________________________________ c. imperfect: __________________________________________________________ d. mai mult ca perfect: __________________________________________________

7. Completează textul cu verbele următoare la timpurile perfect compus sau imper-

fect: a putea, a fi, a se lumina, a părea, a rămâne, a se auzi, a alerga, a pluti. ______________ în casă, când, de afară, _____________ un zgomot puternic. _____________ încremeniŃi de spaimă şi __________________ spre fereastra deschi-să. Printre zăbrelele gardului, o umbră parcă _______________ în întuneric. _______________ un câine imens, asemeni celor din cărŃile pentru copii, gata să ajungă şi să ne înhaŃe într-o clipă. Spre norocul nostru, înainte să ne revenim din spaimă, curtea _______________ şi _____________ distinge grupul de copii veniŃi să ne colinde.

8. Formulează răspunsuri pentru întrebările următoare, folosind verbele dintre pa-

ranteze la timpurile modului indicativ corespunzătoare situaŃiei de comunicare. Preci-zează timpurile folosite.

a. — Vei pleca mâine? (a rămâne) — Nu, _______________________________________________________________

b. — AŃi cumpărat cartea Amintiri din copilărie, de Ion Creangă? (a împrumuta) — Nu, ______________________________________________________________

c. — AcceptaserăŃi invitaŃia de a participa la petrecere înainte de a vorbi cu el? (a refuza) — Nu, ______________________________________________________________

d. — Citişi revista? (a răsfoi) — Nu, ______________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:

a. PrimiseŃi/ PrimiserăŃi florile când ați vorbit cu ei? b. Mai cântaseşi/ cântasei la pian până astăzi? c. Vroiam/ Voiam să te anunŃ că plec. d. Voi şti/ ştii când am nevoie de ajutor. e. Îi va prii/ priii această scurtă vacanță. f. Eu cocei/ copsei pâine pentru nepoței.

58

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL CONJUNCTIV

Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor: Toate gândurile acestea năvăliseră greierului în cap într-o seară, când nu putea

aŃipi din pricina unei priveghetori care-i împuiase capul cu cântecele ei, de sus, din copacul supt care dânsul se odihnea. „Mă rog, n-aş putea-o vedea şi eu pe dihania asta? Ce neam aşa de obraznic să fie?” se întreba greierul. Şi cum numai de întrebat se putea întreba singur, ca să afle şi-un răspuns, îşi puse în minte să iscodească pe o lăcustă, deşi numai la gândul că avea să vorbească unei obrăznicături, care îndrăzni-se să se întreacă din sărit cu el, îl apucau furiile. O căută totuşi şi n-o găsi. „Fireşte – gândi greierul – lăcustă şi să stea acasă – dracul a mai văzut!” Şi cum luna se ascun-sese într-un nor, rugă pe un licurici să-i lumineze calea. Şi, aşa, se întoarse.

(Emil Gârleanu, CântăreŃul) 1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • Verbele din textul suport sunt:

a. toate, la moduri personale; b. la moduri personale şi nepersonale; c. toate, la moduri nepersonale.

• Verbele năvăliseră, să afle, căuta sunt, în textul dat, la modurile: a. indicativ, conjunctiv, infinitiv; b. infinitiv, condiŃional-optativ, indicativ; c. indicativ, conjunctiv, indicativ.

• Verbul subliniat din enunŃul: Numai la gândul că avea să vorbească unei obrăz-nicături, care îndrăznise să se întreacă din sărit cu el, îl apucau furiile. este la modul:

a. indicativ; b. infinitiv; c. conjunctiv.

2. Identifică, în textul suport, alte două verbe la modul conjunctiv. Transcrie-le şi

precizează, pentru fiecare, forma de infinitiv. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Precizează modul şi timpul verbelor să fi aflat, să fi stat. Indică rolul pe care

verbul a fi îl are în formarea timpului. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

59

4. Indică modul şi timpul următoarelor verbe preluate din textul suport: să afle _______________________________________________________________ îndrăznise ____________________________________________________________ să stea _______________________________________________________________ rugă ________________________________________________________________ se întoarse ____________________________________________________________

5. a. Completează enunŃurile de mai jos, punând verbele dintre paranteze la modul

conjunctiv, timpul prezent. Greierele vru (a vedea) ___________________ cine îi împuiase capul. Pentru a afla, îşi propuse (a întreba) ___________________ o lăcustă. Pentru că se lăsase întuneri-cul, îl rugă pe licurici (a-l ajuta) __________________ să găsească drumul spre casă.

b. precizează formele verbelor a vedea, a întreba, a ajuta pentru modul conjunctiv, timpul perfect, păstrând persoana din enunŃurile de la punctul a. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Analizează verbele subliniate din text, precizând: modul, timpul, persoana, nu-

mărul şi funcŃia sintactică. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Identifică greşelile de ortografie din enunŃurile următoare. Rescrie-le, corec-tând greşelile. a. Vreau să şti ca vei fii mereu prietenul meu. _____________________________________________________________ b. Mi-a plăcea să fi sigur că te-aş ajuta oricând ai fii într-o situaŃie dificilă. _____________________________________________________________ c. Ai vrut să mă speri? Să fi sigur că nu Ńi-a reuşit! _____________________________________________________________ d. Când vi? Să Ńi cont de faptul că până seara nu vei găsi pe nimeni acasă. _____________________________________________________________

60

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL CONDIłIONAL-OPTATIV

Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate: Chiar dacă tu, Dunăre, te-ai face neagră cerneală, ... şi eu... aş avea puterea să

strâng nesfârşita pânză albastră a cerului şi... aş şti să scriu şi aş scrie întruna o mie şi mai bine de ani, ... tot n-aş izbuti să povestesc oamenilor ce am de povestit.

(Zaharia Stancu, Dunăre Dunăre) 1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • În text există:

a. numai verbe la moduri predicative; b. verbe la moduri predicative şi nepredicative; c. numai verbe la moduri nepredicative.

• Verbele aş avea şi de povestit sunt, în textul suport, la modurile: a. indicativ, supin; b. condiŃional-optativ, participiu; c. condiŃional-optativ, supin.

2. Identifică, în textul suport, două verbe la modul condiŃional-optativ. Transcrie-le şi precizează, pentru fiecare, forma de infinitiv. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Precizează modul şi timpul verbelor aş fi avut şi aş fi ştiut. Indică rolul pe care

verbul a fi îl are în formarea timpului. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Indică modul şi timpul următoarelor verbe preluate din textul suport:

să strâng: ____________________________________________________________ aş scrie: _____________________________________________________________

5. Completează enunŃurile de mai jos, punând verbele dintre paranteze la modul condițional-optativ, timpul prezent: a. łi-aş face un bine, dacă (a spune) _________________ adevărul părinŃilor tăi. b. Ar veni, dacă (a şti) _________________ adresa. c. Spune-mi ce ai face, dacă (a fi) _____________ preşedinte pentru o zi. d. Te-ar suna, dacă (a avea) ________________ nevoie de ajutor.

61

6. În enunțul: … şi eu... aş avea puterea să strâng nesfârşita pânză albastră a ceru-lui, înlocuieşte persoana I, singular cu persoanele a II-a şi a III-a, singular şi I, a II-a şi a III-a, plural, făcând toate modificările ce se impun. ____________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Analizează verbele subliniate din text, precizând: modul, timpul, persoana, nu-

mărul şi funcŃia sintactică. ____________________________________________________________ ________ _________________________________________________________________

8. Formulează răspunsuri pentru întrebările următoare: a. Ce ai face, dacă ai fi primarul oraşului?

____________________________________________________________________ b. Ce Ńi-ai dori să primeşti de ziua ta?

____________________________________________________________________ c. Unde Ńi-ar plăcea să mergi în următoarea vacanŃă?

____________________________________________________________________ d. Care este actorul pe care ți-ar plăcea să-l întâlneşti?

____________________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază formele inverse corecte:

a. Duce-m-aş/ Ducem-aş şi m-aş tot duce! b. Plimbate-ai/ Plimba-te-ai până te saturi, doar, doar, oi fi şi tu mulŃumit! c. Vedea-l-aş/ Vede-l-aş odată la casa lui! d. Batăte-ar/ Bată-te-ar focul de obraznic! e. Place-ți-ar/ Plăcea-ți-ar ce-am construit… f. Aduce-mi-l-ar/ Adusu-mi-l-ar de-ar putea. g. Prii-i-ar/ Priii-ar niște fructe? h. Privi-var/ Privi-v-ar mulți cum vă strâmbați. i. Cântai-ați/ Cânta-i-ați și bunicuței?

62

VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL IMPERATIV

Citeşte textul suport şi răspunde cerinŃelor formulate: A doua seară, pisica s-a strecurat în odaia noastră şi ne-a găsit la masă, întâmpi-

nată de cuvinte mângâietoare, diminutivate pentru a fi mai fraged înŃelese, ori de mustrări.

— Cum Ńi-ai lăsat singură copiii?... E obosită, mâŃa mamii... Papă puŃintel susuc cu pâinişoară...

Dar, instalată pe un scaun, madona neagră şi-a uitat pisoii de tot şi această lipsă de sentiment, brusc relevată, ne vexează.

— Du-te repede şi vezi ce fac! o îndemnă măicuŃa. […] O descoperire: cuibul e gol! O presimțire: I-a mâncat! […] Trebuie pedepsită.

[…] — Stai, că-ți arăt eu Ńie! ameninŃă o femeie. — Să nu te mai prind pe acasă, că te omor cu cleştele, făgăduieşte altcineva. Tică-

loasa! Blestemata! Ieşi afară!

(Tudor Arghezi, Cartea cu jucării – Madona neagră) 1. Asociază formele verbale modurilor corespunzătoare:

1. s-a strecurat a. imperativ 2. a fi b. indicativ 3. e c. infinitiv 4. papă d. indicativ

Răspunsuri: __________________________________________________________

2. Precizează modul verbelor a sta şi a ieşi, în enunŃurile: Stai, că-ți arăt eu Ńie! şi

Ieşi afară! ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Transformă în propoziție negativă enunŃul: Du-te repede. Indică, apoi, modul

verbului din enunŃ, precum şi forma de infinitiv a acestuia. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. În enunŃul: I-a mâncat! pune verbul la modul imperativ, forma afirmativă şi ne-

gativă. Rescrie enunŃurile astfel construite. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

63

5. Precizează formele negative ale modului imperativ, pentru următoarele verbe păstrând persoana a II+a singular: papă: ____________________________ stai: ____________________________ ieşi: _____________________________ vino:____________________________

6. Completează tabelul de mai jos cu formele de imperativ ale următoarelor verbe la modul infinitiv:

infinitiv imperativ, formă afirmativă imperativ, formă negativă

persoana a II-a, singular

persoana a II-a, plural

persoana a II-a, singular

persoana a II-a, plural

a face

a se face

a se plimba

a se supăra

7. Transformă următoarele enunŃuri în sfaturi, folosind verbe la modul imperativ,

afirmativ sau negativ, în funcŃie de sens. RescrieŃi enunŃurile, făcând toate modificările pe care schimbarea formei verbului le implică:

a. Elena învaŃă. ____________________________________________________________________

b. Copiii îşi scriu lecŃiile. ____________________________________________________________________

c. Andrei îşi ascultă părinŃii. ____________________________________________________________________

d. Elevii nu sunt atenŃi. ____________________________________________________________________

e. Ana şi Paul sunt imprudenŃi. ____________________________________________________________________

f. George este neascultător. ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază formele corecte ale verbelor la modul imperativ, în enunŃurile de mai jos:

a. Fi/ Fii sincer cu tine! b. MănâncăŃi/ Mănâncă-ți prăjitura! c. Nu fă/ face proiectul, dacă nu ai timp! d. Nu fii/ fi egoist! e. Nu te duce/ du la film, o să fii dezamăgit! f. Pune-Ńi/ PuneŃi cămaşa cea nouă, îŃi vine foarte bine!

64

VERBUL – MODURILE NEPERSONALE. INFINITIVUL ȘI GERUNZIUL

Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate: — Vrednici creştini și gospodari, a început cuvioșia sa, şi dumneata, cinstite comi-

se IoniŃă de la Drăgăneşti! Să mă ierŃi că eu până acum am tăcut. Am urmat unei în-văŃături filosofeşti; şi cercam în tăcerea mea a preŃui bunătatea vinului. Noi, acolo, sus, sub stâncile Ceahlăului, numai cât visăm la viaŃa dulce de la podgorii. Cu afine şi cu zăr nu ne putem veseli, iar urşii nu fac cumătrii, căci încă n-au primit luminatul botez. Aşa eu, ducându-mă din porunca egumenului nostru la sfânta mitropolie şi din râvna mea vrând a mă închina la biserica marelui mucenic Haralambie, am făcut po-pas între dumneavoastră; şi după ce mi-am legat capul cu belciug, jupâneasa gazdă a ales şi pentru mine o oală nouă, care a fost mai mare și mai frumoasă; şi mult s-au bucurat sufletul meu între fraŃi şi întru veselie.

(Mihail Sadoveanu, Hanu AncuŃei – Haralambie)

1. Citeşte enunŃurile de mai jos. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), în funcŃie de cum consideri fiecare afirmaŃie. Corectează enunŃurile false.

a. A / F Modurile infinitiv şi gerunziu sunt moduri personale. ____________________________________________________________________

b. A / F În enunŃul: Din râvna mea vrând a mă închina la biserica marelui muce-nic Haralambie, am făcut popas între dumneavoastră;, verbul a vrea are funcŃia sin-tactică de predicat verbal. ____________________________________________________________________

c. A / F În enunŃul: … cercam în tăcerea mea a preŃui …, verbul a preŃui este la persoana I, numărul singular. ____________________________________________________________________

2. Identifică în text două verbe la modul infinitiv. Indică, pentru fiecare, forma de

gerunziu. verb la infinitiv: ___________________ / formă de gerunziu: __________________ verb la infinitiv: ___________________ / formă de gerunziu: __________________

3. Identifică, în text, două verbe la modul gerunziu. Indică, pentru fiecare, forma de

infinitiv. verb la gerunziu: ___________________ / formă de infinitiv: __________________ verb la gerunziu: __________________ / formă de infinitiv: __________________

4. Precizează forma literară, modul şi timpul verbului cercam (şi cercam în tăcerea

mea a preŃui bunătatea vinului), precum şi forma de infinitiv. ____________________________________________________________________

65

5. Indică formele de infinitiv şi de gerunziu pentru următoarele verbe extrase din textul suport:

infinitiv

gerunziu afirmativ negativ

a început am urmat visăm nu putem nu fac n-am primit am făcut am legat a ales a fost s-au bucurat

6. Înlocuieşte forma de infinitiv din enunŃul: Cu afine şi cu zăr nu ne putem veseli,

cu forma aceluiaşi verb la un mod personal, obŃinând, astfel, încă o propoziŃie. ____________________________________________________________________

7. Înlocuieşte forma de gerunziu din enunŃul: … ducându-mă din porunca egume-

nului nostru la sfânta mitropolie […], am făcut popas între dumneavoastră, cu forma aceluiaşi verb la un mod personal, obŃinând, astfel, încă o propoziŃie. ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Corectează şi rescrie enunŃurile următoare: a. Find speriat, a fugit. _____________________________________________________________ b. PoŃi fii cel mai bun, dacă îŃi doreşti. _____________________________________________________________ c. Neştind încotro s-o apuce, a luat-o pe o stradă la întâmplare. _____________________________________________________________ d. Nu poŃi ştii niciodată ce te aşteaptă. _____________________________________________________________ e. Vrînd să nu întârzie, a luat un taxi. _____________________________________________________________ f. Neprindu-i laptele, mănâncă numai brânzeturi. __________________________________________________________

66

VERBUL – MODURILE NEPERSONALE. PARTICIPIU ȘI SUPIN

Citeşte textul următor şi răspunde apoi cerinŃelor:

Hei, hei! Când aud eu de popă şi de SmărăndiŃa popii, las muştele în pace şi-mi iau alte gânduri, alte măsuri: încep a mă da la scris, şi la făcut cădelnița în biserică, şi la Ńinut isonul, de parcă eram băiat. Şi părintele mă ia la dragoste, şi SmărăndiŃa începe din când în când a mă fura cu ochiul, şi bădiŃa Vasile mă pune să ascult pe alŃii, şi altă făină se macină acum la moară. Nic-a lui Costache, cel răguşit, balcâz şi răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea.

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Extrage, din textul dat, patru verbe la modul supin. Transcrie-le. Precizează din ce este compusă forma de supin, pentru fiecare dintre verbele identificate. ______________ / formă compusă din: __________________________________ ______________ / formă compusă din: __________________________________ ______________ / formă compusă din: __________________________________ ______________ / formă compusă din: __________________________________

2. MenŃionează formele de participiu şi de supin pentru următoarele verbe extrase

din textul suport:

prezent participiu supin aud încep a fura pune se macină

3. Participiu sau supin? Subliniază cu o linie formele de participiu şi cu două for-

mele de supin ale verbelor a asculta şi a avea, în enunŃurile următoare: a. Este mereu primul la ascultat poveşti pentru copii. b. AŃi ascultat şi voi această melodie? c. Nu ştiu să fi avut probleme de sănătate. d. Este dificil de avut grijă de toată lumea. 4. Precizează formele de perfect compus ale verbelor a lăsa şi a lua, din fraza: Las

muştele în pace şi-mi iau alte gânduri, alte măsuri, păstrând persoana şi numărul. In-dică, apoi, din ce este alcătuită forma de perfect compus, pentru fiecare din verbele menŃionate.

67

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Construieşte un enunŃ în care verbul a asculta, din enunŃul: BădiŃa Vasile mă

pune să ascult pe alŃii, să fie la timpul perfect, modul conjunctiv. Numeşte elementele care intră în structura timpului perfect, modul conjunctiv. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Modifică formele de participiu din enunŃurile următoare în verbe la modul supin,

după modelul dat: Model: Am scris o lecŃie. Am avut o lecŃie de scris. a. Am citit o carte.

____________________________________________________________________ b. A cumpărat un cadou.

____________________________________________________________________ c. AŃi ascultat o piesă de teatru.

____________________________________________________________________ d. Au făcut un proiect.

____________________________________________________________________ 7. Completează enunŃurile următoare cu verbe la modul supin, folosind prepoziŃii

diferite. a. Am fost ___________________________________________________________ b. Are _______________________________________________________________ c. Pleacă _____________________________________________________________ d. Vrea ______________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază greşelile din enunŃurile următoare. Rescrie enunŃurile corecte.

a. Mergi l-a scăldat sau l-a pescuit? _____________________________________________________________ b. La văzut la teatru şi la salutat. _____________________________________________________________ c. Ia-Ńi haine groase pentru urca pe munte. _____________________________________________________________ d. L-ai întâlnit l-a expoziŃia de pictură sau l-a spectacolul de teatru? _____________________________________________________________

68

VERBUL – EVALUARE

Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuŃii de ei, dar era tânără şi voi-

nică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar

și şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului, viuŃa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care mu-ma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaŃă, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri.

(Ioana Slavici, Mara) 1. Extrage, din textul suport, două verbe predicative. Precizează modul şi timpul fi-

ecăruia. (8p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Extrage, din textul dat, două verbe la moduri personale diferite şi precizează

modul fiecăruia. Transformă fiecare dintre aceste verbe, punându-le la două moduri nepersonale diferite. Precizează, pentru fiecare, modul. (16p) verbe la moduri personale: ________________________________ (modul __________________________ ) ________________________________ (modul _________________________ ) verbe la moduri nepersonale: ________________________________ (modul _________________________ ) ________________________________ (modul) _________________________ )

3. Precizează valorile verbului a avea în enunŃul: Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. (6p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Precizează valorile verbului a fi în fraza: Bârzovanu, răposatul, era, când a fost,

mai mult cârpaci decât cizmar. Construieşte un enunŃ în care acelaşi verb să aibă o altă valoare. Precizează-i valoarea în enunŃul construit de tine. (8p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Scrie două enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb predicativ, respectiv auxili-

ar, ale verbului a vrea. Precizează, între paranteze, valorile, pentru fiecare dintre enun-Ńurile construite. (6p)

69

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Transformă verbul din propoziŃia: Răposatul […] şedea mai mult la birt decât

acasă, punându-l la următoarele timpuri ale modului indicativ. Păstrează persoana şi numărul: (10p) perfect compus: ___________________ perfect simplu: ____________________ mai mult ca perfect: ________________ viitor: ___________________________ viitor II: __________________________

7. Modifică forma verbului a rămâne (Tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două

sute de pruni.), astfel încât să ilustrezi timpul perfect al modurilor conjunctiv şi condi-Ńional-optativ. Construieşte câte un enunŃ cu fiecare dintre cele două forme. (6p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Alcătuieşte două enunŃuri în care verbul a se duce (iar la Arad te duci în două

ceasuri) să fie la modul gerunziu, respectiv supin. Precizează, între paranteze, modul verbului în enunŃurile construite de tine. (6p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Imaginează-ți că ai avea posibilitatea să îi cunoşti pe copiii Marei. Construieşte

un text de 8-10 rânduri, în care să vorbeşti despre felul în care v-aŃi petrece timpul îm-preună. (24p)

În textul tău vei folosi cel puŃin: - două verbe la modul condiŃional-optativ; - două verbe la modul conjunctiv; - un verb la modul infinitiv, unul la gerunziu şi unul la supin. Subliniază aceste forme în textul creat de tine.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

70

SUBSTANTIVUL – ACTUALIZARE

Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: A fost odată un om bogat. Omului îi murise soŃia şi nu mai avea niciun neam, nici

măcar vreun văr mai îndepărtat sau vreun unchi. Din această pricină, era tare mâhnit și nu ştia cum să-şi facă rost de o rudă, că de însurat a doua oară nu mai voia, pentru că şi-a iubit foarte mult nevasta.

Într-o zi, i-a venit o idee trăsnită, să umble de dimineaŃă prin cetate şi prima fiinŃă ce-i va ieşi în cale, să-i fie copil de suflet. Mergând aşa fără Ńintă, a întâlnit un şarpe micuŃ. Omul l-a întrebat pe şarpe dacă vrea să-i fie copil de suflet, că-i va da tot ce îşi va dori, iar când va muri îi va lăsa întreaga avere.

(Petre Ispirescu, Copilul cel isteŃ) 1. Extrage din text patru substantive comune. Precizează, pentru fiecare, genul şi

numărul. Dă exemplu de alte două substantive, proprii. substantive comune: ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________ substantive proprii: ________________________________ ________________________________

2. Identifică, în text, alte trei substantive comune astfel: unul nearticulat, unul arti-

culat nehotărât şi unul articulat hotărât. Transcrie-le, subliniind articolele, în cazul substantivelor articulate, şi precizând felul lor. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Extrage din text un substantiv precedat de o prepoziŃie simplă şi unul precedat de

o prepoziŃie compusă. Transcrie-le. Precizează felul prepoziŃiei. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Extrage din text un substantiv în cazul nominativ şi unul în cazul acuzativ; indi-

că, pentru fiecare, genul şi numărul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

71

5. Precizează cazurile şi funcŃiile sintactice pentru următoarele substantive extrase din textul suport: (un) om _____________________________________________________________ omului _______________________________________________________________ unchi ________________________________________________________________ nevasta ______________________________________________________________ copil ________________________________________________________________ (de) suflet ____________________________________________________________

6. Menționează cazul substantivului fiinŃă din enunŃul ...şi prima fiinŃă ce-i va ieşi

în cale, să-i fie copil de suflet. Construieşte un enunŃ în care acelaşi substantiv să se afle în cazurile genitiv, respectiv dativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Construieşte enunŃuri în care substantivul rudă (nu ştia cum să-şi facă rost de o

rudă) să îndeplinească funcŃiile sintactice indicate mai jos. Precizează cazul aceluiaşi substantiv, pentru fiecare dintre enunŃurile construite. subiect: ______________________________________________________________ nume predicativ: _______________________________________________________ atribut: ______________________________________________________________ complement: __________________________________________________________

8. Construieşte câte un enunŃ în care substantivul văr (nu mai avea niciun neam,

nici măcar vreun văr mai îndepărtat) să fie în cazurile nominativ, acuzativ, dativ, ge-nitiv (precedat de articol genitival), vocativ. Indică funcțiile sintactice ale acestuia în fiecare dintre enunŃurile construite. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Elimină forma incorectă din propozițiile următoare:

a. Florile mamei/ mamii s-au ofilit. b. Părul sorei/ surorii mele este blond ca soarele. c. Culoarea ouălor/ ouălelor acestora este preferata mea. d. Ascult cu mare plăcere poveştile bunicăi/ bunicii. e. Mă plimbam adesea pe aleele/ aleile parcului.

72

SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE PLURAL ȘI SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE SINGULAR

Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: CunoştinŃa s-a făcut într-o zi de toamnă, când copilul casierului – speriat de o tră-

sură, care era aproape să-l calce, a dat fuga în curte la Elena, în poalele ei. De multe ori vrusese ea să intre în vorbă cu copilul, dar îi lipsise prilejul; acum însă îl luă în braŃe, îl duse în casă, îi dete să bea apă ca să-i treacă de spaimă şi, fiindcă era vorbi-tor ca un om mare, măcar că spunea vorbele pe jumătate, îl mai opri câtva cu dânsa. Copilul, foarte apropiat, îi răspunse la toate întrebările, spuindu-i că-l cheamă „NiŃu”, că e de cinci ani; că semnul din frunte e o bubă făcută de mama de la Cara-cal, şi că iubeşte pe tata mult, mult, „până la tag”, ceea ce dânsa pricepu numaidecât că însemna: până la gât.

(Ioan Alexandru Brătescu Voineşti, Două surori)

1. Alege A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile false: a. A / F Substantivele defective de plural nu au formă de plural.

____________________________________________________________________ b. A / F Substantivele defective de singular au formă şi pentru singular şi pentru plural.

____________________________________________________________________ c. A / F Substantivele proprii sunt, întotdeauna, defective de plural.

____________________________________________________________________ d. A / F Substantivele comune pot fi defective de singular sau defective de plural.

____________________________________________________________________ 2. Identifică, în următoarea listă de cuvinte, substantivele defective de plural sau de

singular. Completează, apoi, tabelul de mai jos. aur, mamă, pâine, oină, şah, argint, mazăre, unt, copil, ochelari, tăiŃei, amintiri,

curaj, carte, linişte, învăŃătură, ochi, icre, pâine, făină, struguri.

substantive defective de plural substantive defective de singular

2. Extrage, din textul suport, două substantive comune şi două proprii, defective de

plural. Precizează, pentru fiecare, genul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

73

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Construieşte câte un enunŃ în care să existe un substantiv propriu defectiv de plu-ral, respectiv unul propriu defectiv de singular. Subliniază-le. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Completează răspunsurile următoarelor întrebări, folosind substantive a. defective de plural: — Ai cumpărat roşii? — Nu, am cumpărat ___________________ şi __________________________ . b. defective de singular: — Este curajos? — Nu, tremură de ____________________ . 6. Construieşte câte un enunŃ în care să existe: a. un substantiv comun defectiv de plural, în cazul nominativ, cu funcŃia sintactică

de nume predicativ. ____________________________________________________________________

b. un substantiv propriu defectiv de singular, în cazul genitiv, cu funcŃia sintactică de atribut substantival. ____________________________________________________________________

c. un substantiv comun defectiv de singular, în cazul dativ, cu funcŃia sintactică de complement. ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:

a. Frunzele mazării/ mazărei sunt mici. b. Iubesc gustul mierei/ mierii de albine. c. Calitatea făinei/ făinii este îndoielnică. d. FrumuseŃea liniştei/ liniştii a fost întreruptă de un zgomot puternic. e. Culoarea blănii/ blanei pisicii este ciudată. f. Puterea dragostii/ dragostei părintești este imensă. g. Unii nu apreciază gustul sarei/ sării. h. Căutarea lânei/ lânii de aur a fost riscantă. i. Recoltarea secarei/ secării a întârziat din cauza ploilor.

74

SUBSTANTIVE COLECTIVE

Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate: Se lăsese noaptea, iar ceata de lupi nu-şi mai făcea simțită prezenŃa. Stoluri negre

de vietăŃi mărunte brăzdau cerul, ca după o furtună, încercând să-şi regăsească locul în frunzişul ce acoperea întreaga întindere. Stufărişul abia se zărea în praful ce se aşeza domol, acoperind iarăşi totul cu linişte.

1. Identifică, în text, patru substantive colective. Precizează genul şi numărul fiecă-

ruia. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Menționează mijlocul intern de îmbogăŃire a vocabularului prin care s-au format

substantivele frunziş şi stufăriş și explică formarea lor. Scrie alte două substantive co-lective formate prin acelaşi mijloc de îmbogăŃire a vocabularului. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Precizează câte două exemple de substantive colective formate cu următoarele

sufixe: -et __________________________________________________________________ -ar _________________________________________________________________ -iş __________________________________________________________________ -ime ________________________________________________________________

4. Arată cazurile şi funcŃiile sintactice ale substantivelor subliniate din secvențele:

a. ceata de lupi nu-şi mai făcea simțită prezenŃa; b. Stoluri negre […] brăzdau cerul, […] încercând să-şi regăsească locul în frunzişul ce acoperea întreaga întindere..

Construieşte câte un enunŃ în care fiecare dintre cele două substantive să se afle în alte cazuri decât cele din text; notează, pentru fiecare, funcŃia sintactică. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Selectează, din lista de mai jos, substantivele colective care nu au forme pentru

plural. Transcrie-le, precizând, pentru fiecare, genul. roi, muşuroi, boierime, popor, grămadă, Ńărănime, grup, cârd, nobilime.

75

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Înlocuieşte substantivele subliniate în enunŃurile de mai jos cu substantivele co-

lective corespunzătoare, făcând modificările ce se impun la nivelul diverselor elemen-te ale enunŃului. Rescrie enunŃurile.

a. Boierii reprezentau o categorie socială înstărită. ____________________________________________________________________

b. Țăranii au luptat pentru drepturile lor. ____________________________________________________________________

c. Tinerii de astăzi sunt preocupaŃi de viitorul lor. ____________________________________________________________________

d. Admir frumuseŃea brazilor de lângă casa bunicilor. ____________________________________________________________________

7. Completează enunŃurile următoare cu pronumele personale corespunzătoare,

pentru a evita repetarea substantivelor colective. a. Ceata s-a îndreptat către locul care era cunoscut drept teritoriul _____. b. Vântul mişcase totul în jur, doar stufărişul părea la locul _____. c. Stolurile de vietăŃi îşi căutau locul, până odinioară al _____. d. Frunzişul părea încremenit. Niciun foşnet nu răzbătea din interiorul _____.

8. Construieşte câte un enunŃ în care să foloseşti formele de plural a două substan-

tive colective alese de tine. Precizează genul fiecăruia dintre substantivele colective folosite. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Identifică şi corectează greşelile din enunŃurile următoare:

a. CeŃii de flăcăi i s-a alăturat o frumoasă fată. _____________________________________________________________ b. Şeful benzii de răufăcători a fost prins. _____________________________________________________________ c. Drepturile boierimei erau mai presus de cele ale Ńărănimei. _____________________________________________________________ d. În vârful grămadei de cărŃi era o scrisoare într-un plic galben. _____________________________________________________________

76

CAZURILE SUBSTANTIVULUI.

NOMINATIVUL ȘI ACUZATIVUL

Citeşte fragmentul următor şi răspunde cerinŃelor formulate: — Tatăl meu, urmă împăratul, mi-a zis: „Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului,

în inima ta vitejia, în paloş biruinŃa, iar la temelia «palatului de cleştar», odihna no-rodului tău. Acolo zac, la umbră, ferecate, patimele mari şi mici, cari fac pe om fericit şi nefericit. Ia seama, fătul meu, că de le-i slobozi, ai să-Ńi vezi supuşii pe unii în de-sfătări, iar pe alŃii în ahtieri. łine aste patru chei, şi să nu cobori în cele patru încu-ieri de sub talpa palatului decât atunci când ți-o peri o rază din frunte şi mărirea ți-o îndoi grumajii.”

(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Palatul de cleştar)

1. Extrage, din text: a. un substantiv comun simplu, genul masculin, numărul singular ________________ b. un substantiv comun simplu, genul feminin, numărul plural ___________________ c. un substantiv comun simplu cu formă de nominativ-acuzativ __________________ d. un substantiv comun, simplu, cu funcŃie sintactică de subiect _________________

2. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), corectând enunŃurile pe care le consideri

false: a. A / F În enunŃul: Tatăl meu, urmă împăratul, mi-a zis […], cele două substanti-

ve sunt în cazul nominativ şi au funcŃia sintactică de subiect. ____________________________________________________________________

b. A / F În enunŃul: Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului., există un substantiv în cazul nominativ, două substantive în cazul acuzativ şi unul în cazul genitiv. ____________________________________________________________________

c. A / F Substantivul subliniat în enunŃul: … ai să-Ńi vezi supuşii pe unii în desfă-tări, iar pe alŃii în ahtieri are funcŃia sintactică de complement şi se află în cazul acu-zativ. ____________________________________________________________________

d. A / F În ultimul enunŃ al textului există două substantive în cazul nominativ. ____________________________________________________________________

3. Identifică, în text, un substantiv defectiv de plural, în cazul acuzativ. Transcrie-l

și precizează-i funcŃia sintactică. Construieşte un enunŃ în care substantivul identificat de tine să aibă altă funcŃie sintactică decât cea din text, în cazul acuzativ. Precizează-i funcŃia sintactică.

77

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru substantivul subliniat în enunŃul: Acolo zac, la umbră, ferecate, patimele mari şi mici, cari fac pe om fericit şi nefericit. Construieşte câte un enunŃ în care acelaşi substantiv, precedat de o prepoziŃie simplă, să aibă funcŃia sintactică de atribut, respectiv complement, în cazul acuzativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Analizează sintactic şi morfologic substantivele subliniate din enunŃul următor:

să nu cobori în cele patru încuieri de sub talpa palatului. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Construieşte câte un enunŃ în care substantivul împăratul să aibă următoarele

funcŃii sintactice, corespunzând cazurilor precizate: a. subiect, nominativ:

____________________________________________________________________ b. nume predicativ, nominativ:

____________________________________________________________________ c. complement, acuzativ:

____________________________________________________________________ d. complement, dativ:

____________________________________________________________________ e. atribut, acuzativ:

____________________________________________________________________ f. atribut substantival, genitiv:

____________________________________________________________________

78

CAZURILE SUBSTANTIVULUI

DATIVUL ȘI GENITIVUL

Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:

— Tatăl meu, urmă împăratul, mi-a zis: „Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului, în inima ta vitejia, în paloş biruinŃa, iar la temelia «palatului de cleştar», odihna no-rodului tău. Acolo zac, la umbră, ferecate, patimele mari şi mici, cari fac pe om fericit şi nefericit. Ia seama, fătul meu, că de le-i slobozi, ai să-Ńi vezi supuşii pe unii în des-fătări, iar pe alŃii în ahtieri. łine aste patru chei, şi să nu cobori în cele patru încuieri de sub talpa palatului decât atunci când ti-o peri o rază din frunte şi mărirea Ńi-o în-doi grumajii.”

(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Palatul de cleştar) 1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • Formele palatului şi norodului sunt forme de:

a. nominativ/ acuzativ; b. dativ/ genitiv; c. vocativ.

• Substantivul subliniat în enunțul: Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului este în cazul:

a. nominativ; b. dativ; c. genitiv.

• Substantivul chei are funcție sintactică de: a. complement indirect; b. atribut substantival; c. complement direct.

• În structura Calul frumos al voinicului, cuvântul subliniat este: a. articol hotărât genitival; b. pronume; c. prepoziție.

2. Extrage din text două substantive în cazul acuzativ. Indică, pentru fiecare, for-

mele de dativ-genitiv. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. a. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru substantivele subliniate în enunŃul următor: în cal îŃi las goana voinicului […], iar la temelia „palatului de cleştar”, odihna norodului tău. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

79

b. Construieşte două enunŃuri în care acelaşi substantiv feminin să fie în cazul dativ și în genitiv. Precizează, pentru fiecare, funcŃia sintactică. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Înlocuieşte adjectivul pronominal meu, din structura fătul meu, cu un substantiv

potrivit contextului. Transcrie structura. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru substantivul care a înlocuit adjectivul pronominal. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Construieşte câte un enunŃ în care substantivul paloş să aibă următoarele funcŃii

sintactice, corespunzând cazurilor precizate: a. atribut substantival, genitiv:

____________________________________________________________________ b. complement, dativ:

____________________________________________________________________

CAZUL VOCATIV

1. Extrage, din textul suport, un substantiv în cazul vocativ. Transcrie-l. ____________________________________________________________________

2. Construieşte un enunŃ în care substantivul împăratul să fie în cazul vocativ.

____________________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază formele corecte de dativ/ genitiv în enunŃurile următoare:

a. Cântecul privighetorii/ privighetoarei ne încântă auzul. b. Vestea moartei/ morŃii celebrului actor ne-a întristat pe toŃi. c. Mirosul florilor/ floriilor se simte de departe. d. Decizia primului-ministru/ prim-ministrului este nejustificată. e. Am uitat adresa colegei/ colegii mele. f. Sărbătoarea creștină a Florilor/ Floriilor precedă Paștele. g. Datorită munci/ muncii susținute a izbândit. h. Grație mamei și a bunicii/ și bunicii am învățat să pictez. i. Te spun mamei/ lui mama. j. Muzeul de Artă a/ al României este în mijlocul Capitalei.

80

SUBSTANTIVUL – EVALUARE

Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate: Când noaptea îşi cedează locul zorilor şi stelele dispar uşor, parcă jucându-se

de-a v-aŃi ascunselea, un zgomot fioros perturbă liniştea. Frunzele copacilor au înce-put să tremure speriate, păsările fie şi-au luat zborul, fie s-au ascuns care pe unde au apucat, insectele s-au adăpostit în crăpăturile solului sau ale arborilor. Pe moment, nimeni nu ştia de unde vine acel zgomot înfricoşător.

(după Claudia Groza, Tolba cu poveşti) 1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: (6p) • În enunŃul noaptea își cedează locul zorilor şi stelele dispar ușor există:

a. patru substantive; b. trei substantive.

• Substantivul liniştea este: a. un substantiv defectiv de singular; b. un substantiv defectiv de plural.

• Substantivul zorilor (când îşi cedează locul zorilor) este: a. un substantiv defectiv de singular; b. un substantiv defectiv de plural.

2. Formează un substantiv colectiv de la substantivul frunză. Dă exemplu de alte

trei substantive colective, formate cu sufixe diferite. (8p) ________________________________ / _________________________________ ________________________________ / _________________________________

3. a. Subliniază articolele şi precizează felul lor, pentru substantivele subliniate din

enunțurile următoare: a. Un zgomot fioros perturbă liniştea; b. Frunzele copacilor au început să tremure speriate. (4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. Construieşte câte un enunŃ în care aceleaşi substantive să fie nearticulate. (8p)

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Precizează cazul substantivului zorilor (Când noaptea îşi cedează locul zorilor).

Construieşte un enunŃ în care acelaşi substantiv să fie în cazul genitiv. (4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

81

5. Subliniază toate substantivele din enunŃul: Insectele s-au adăpostit în crăpăturile solului sau ale arborilor. și precizează, pentru fiecare, genul, numărul, cazul şi funcŃia sintactică. (16p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Construieşte câte un enunŃ în care să existe: (16p) a. un substantiv colectiv în cazul nominativ, cu funcŃie sintactică de nume predicativ;

____________________________________________________________________ b. un substantiv defectiv de singular, în cazul genitiv, cu funcŃie sintactică de atri-

but substantival; ____________________________________________________________________

c. un substantiv defectiv de plural, în cazul dativ, cu funcŃie sintactică de complement; ____________________________________________________________________

d. un substantiv colectiv format prin derivare în cazul acuzativ, cu funcŃia sintactică de complement.

7. Descrie, în 8-10 rânduri, şcoala ta, folosind: (28p) - cel puŃin un substantiv comun defectiv de singular şi unul defectiv de plural; - cel puŃin un substantiv colectiv.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

82

PRONUMELE PERSONAL. FORME, CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE

Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: — Trică, strigă el răstit, stai frumos! Trică se ridică îndrăzneŃ în picioare: i se făcuse o nedreptate. — Şezi! strigă Costi. — Dacă vreau şed; dacă vreau stau, răspunse Trică. Cine eşti tu ca să-mi porun-

ceşti mie?! CeilalŃi şcolari începură să râdă cu gurile întinse până spre urechi, căci copiii sunt

oameni şi ei şi se simt mulŃumiŃi când văd umilirea celor ce prea repede se înalŃă. Dar Costi, pui de om şi el, nu voia să fie umilit.

— Afară! strigă el dăscăleşte, în genunchi! Şi, rostind porunca, se şi duse ca să-l apuce pe Trică.

(Ioan Slavici, Mara) 1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), corectând răspunsurile false: a. A / F În primul enunŃ al textului, substantivul Trică poate fi înlocuit cu forma tu

a pronumelui personal. ____________________________________________________________________

b. A / F În enunŃul: Trică se ridică îndrăzneŃ în picioare forma se nu este pronume personal. ____________________________________________________________________

c. A / F Formele el şi ei sunt forme de nominativ-genitiv ale pronumelui personal, pentru persoana a II-a. ____________________________________________________________________

d. A / F În enunŃul Şi, rostind porunca, se şi duse ca să-l apuce pe Trică. există trei pronume personale. ____________________________________________________________________

2. Identifică, în textul dat:

a. un pronume personal cu formă accentuată: ________________________________ b. un pronume personal cu formă neaccentuată: ______________________________

3. Subliniază pronumele personale din următoarele enunŃuri preluate din textul su-

port. Precizează, pentru fiecare, cazul: a. I se făcuse o nedreptate. _______________________________________________ b. Copiii sunt oameni şi ei. _______________________________________________

83

4. Precizează funcŃiile sintactice şi cazurile pronumelor personale din enunŃul: Cine eşti tu ca să-mi porunceşti mie?! ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. În fraza: Şi, rostind porunca, se şi duse ca să-l apuce pe Trică., înlocuieşte sub-

stantivul propriu, de genul masculin, cu un substantiv propriu de genul feminin. Re-scrie enunŃul, efectuând toate modificările ce se impun. ____________________________________________________________________

6. Construieşte un enunŃ în care aceeaşi formă a pronumelui personal ei (copiii sunt

oameni şi ei) să fie în alt caz decât cel din text. Precizează cazul şi funcŃia sintactică ale pronumelui ei, în enunŃul creat de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Construieşte un enunŃ pentru a evidenŃia o altă valoare morfologică decât cea de

pronume personal, pentru cuvântul lui. Precizează, între paranteze, valoarea. ____________________________________________________________________

8. Construieşte enunŃuri în care să existe: a. un pronume personal la persoana I, în cazul dativ; precizează funcŃia sintactică a

pronumelui, în enunŃul creat de tine. ____________________________________________________________________

b. un pronume personal la persoana a II-a, în cazul acuzativ; precizează ce funcție sintactică îndeplineşte în enunŃul creat de tine. ____________________________________________________________________

c. un pronume personal la persoana a III-a, numărul singular, în cazul genitiv. Pre-cizează ce funcŃie sintactică îndeplineşte, în enunŃul creat de tine. ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază varianta corectă în enunŃurile de mai jos:

a. Copiii lau/ l-au văzut jucându-se în parc. b. Ne-am/ Neam întâlnit în curtea şcolii. c. Var/ V-ar plăcea să mergeŃi la film? d. L-a/ La văzut în staŃia de autobuz, la/ l-a gară.

84

PRONUMELE PERSONAL ȘI PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE.

FORME, CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE

Se dau textele: A. Din cei cinci fraŃi […] dumnealor doi mai trăiau. De mici, Ńineau unul la altul

[…], se sărutau cu dragoste și se certau cu foc. Acesta era obiceiul lor. (după Emil Gârleanu, O zi ca altele...)

B. — Apoi coniŃa nu mişcă fără voia dumneavoastră, boierule! Luca Talabă iar prinse curaj: — Noi pe dumneavoastră vă cunoaştem stăpân şi de la dumneavoastră aşteptăm

mila! (Liviu Rebreanu, Răscoala)

1. Asociază formele prescurtate pronumelor personale de politeŃe: a. d-ta 1. dumneaei b. d-lor 2. dumitale c. d-ei 3. dumneata d. d-tale 4. dumnealor e. d-sale 5. dumisale

2. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat în textul A. Înlocuieşte

forma din text cu pronumele personal corespunzător. Transcrie enunŃul. ____________________________________________________________________

3. Identifică, în fiecare dintre textele date, câte un pronume personal. Precizează, pentru fiecare, cazul şi funcŃia sintactică. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. În textul B, aceeaşi formă a pronumelui personal de politeŃe dumneavoastră în-

deplineşte trei funcŃii sintactice diferite, în cazuri diferite. Precizează-le. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Menționează cazul şi funcŃia sintactică pe care o îndeplineşte pronumele perso-

nal de politeŃe în enunŃul următor: Noi pe dumneavoastră vă cunoaştem. Construieşte un enunŃ în care acelaşi pronume să fie în cazul dativ. Precizează funcŃia sintactică pe care o îndeplineşte. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

85

6. Transformă enunŃul: … de la dumneavoastră aşteptăm mila, astfel încât pronu-mele personal de politeŃe să determine substantivul mila. Suprimă prepoziŃia care pre-cedă pronumele și precizează cazul şi funcŃia sintactică ale pronumelui personal de politeŃe, în enunŃul creat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Construieşte câte un enunŃ cu formele de dativ/ genitiv ale pronumelui personal

de politeŃe dumneata, la persoanele a II-a şi a III-a. Indică funcŃiile sintactice pe care pronumele personale de politeŃe le îndeplinesc în enunŃurile create. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Completează enunŃurile cu formele potrivite ale pronumelui personal de politeŃe:

a. Aceasta este cartea _______________ ? b. Doamna Ionescu mi-a spus că decizia este în totalitate a _______________ . c. Am vorbit cu domnul Popescu. Decizia _______________ de a pleca m-a surprins. d. ______________ ştii al cui este câinele acesta?

9. Construieşte enunŃuri în care să foloseşti următoarele structuri:

a. ÎnălŃimea Ta ________________________________________________________ b. LuminăŃia Sa _______________________________________________________ c. Măria Voastră ______________________________________________________ d. ExcelenŃa Sa _______________________________________________________ e. Domniei Sale _______________________________________________________ f. Domnia Voastră _____________________________________________________

Moment ortografic

Transformă enunŃurile următoare, punând verbele la modul imperativ:

a. Merele, tu le mănânci pe toate. _______________________________________________________________

b. Îi duci cărŃile împrumutate. _______________________________________________________________

c. Te Ńii bine? _______________________________________________________________

d. Caietele acestea, i le împrumuŃi şi lui? _______________________________________________________________

86

PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV (I)

1. Citeşte enunŃurile următoare şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectea-ză afirmaŃiile false:

a. A / F Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului unui obiect. ____________________________________________________________________

b. A / F Pronumele posesiv este precedat întotdeauna de articol posesiv. ____________________________________________________________________

c. A / F Pronumele posesiv are aceeaşi formă la toate persoanele. ____________________________________________________________________

d. A / F Formele adjectivelor pronominale posesive sunt diferite de cele ale pronu-melor posesive. ____________________________________________________________________

e. A / F Adjectivul pronominal posesiv se acordă cu substantivul determinat. ____________________________________________________________________

f. A / F Formele lui/ lor sunt forme ale pronumelui posesiv, pentru persoana a III-a. ____________________________________________________________________

2. Se dau enunŃurile: a. Acestea sunt ale tale, pe ale mele le-am pus bine, în tindă. b. Ai noştri şi-au văzut de drum, noi ne-am oprit să zăbovim o clipă. c. Îndrăzneala alor voştri merită răsplătită. d. Într-o carte de ale noastre am găsit o scrisoare de la ai mei. e. Vorbeşte necontenit despre ai săi. f. Scrie ca al vostru. A. Indică, pentru fiecare pronume posesiv subliniat în enunŃurile date, persoana şi

numărul posesorului, precum şi genul şi numărul obiectului posedat. Completează ta-belul de mai jos.

pronume posesive persoana şi numărul

posesorului genul şi numărul

obiectului posedat a. ale tale ale mele

pers. a II-a, plural pers. I, singular

feminin, plural feminin plural

b. c. d. e. f.

87

B. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru fiecare dintre pronumele subliniate în enunŃurile date: a. ______________________________ / _________________________________ b. ______________________________ c. ______________________________ d. ______________________________ / _________________________________ e. ______________________________ f. _______________________________

C. a. Înlocuieşte, în fiecare dintre enunŃuri, articolul posesiv din structura pronume-

lui posesiv cu un substantiv potrivit contextului. Rescrie enunŃurile: a. ___________________________________________________________________ b. __________________________________________________________________ c. __________________________________________________________________ d. __________________________________________________________________ e. __________________________________________________________________ f. ___________________________________________________________________

b. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor tale, mele, noştri, voştri, noastre,

mei, săi, vostru, în enunțurile modificate. ____________________________________________________________________

D. 1. Formulează răspunsuri pentru următoarele întrebări, folosind forme ale pro-

numelui posesiv, la persoane diferite: a. Ale cui sunt florile?

____________________________________________________________________ b. Pe cine aştepŃi?

____________________________________________________________________ c. Cui îi ofer cadoul?

____________________________________________________________________ d. La cine te gândeşti?

____________________________________________________________________ e. La cine pleci?

____________________________________________________________________ 2. Precizează cazurile şi funcŃiile sintactice pentru pronumele posesive folosite în

răspunsurile formulate anterior. a. __________________________________________________________________ b. __________________________________________________________________ c. __________________________________________________________________ d. __________________________________________________________________ e. __________________________________________________________________

88

PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV (II)

Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: — Ruşinea asta... e a noastră, a tuturor... Ruşinea-i a părinŃilor noştri şi a bunici-

lor noştri. Căci întâi părinŃii şi bunicii noștri au lăsat să li se lenevească săbiile...; iar ruşinea noastră e că şi noi facem ca şi părinŃii şi bunicii noştri, lăsân-du-ne călcaŃi în picioare de necredincioşi.

(Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă) 1. Extrage din textul suport un pronume posesiv. Precizează substantivul pe care îl

înlocuieşte. ____________________________________________________________________

2. Identifică, în textul dat, un adjectiv pronominal posesiv. Precizează substantivul

determinat. ____________________________________________________________________

3. În enunŃul: Ruşinea-i a părinŃilor noştri şi a bunicilor noştri., înlocuieşte: a. formele adjectivelor pronominale posesive pentru persoana I, cu formele cores-

punzătoare pentru persoana a II-a, plural. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. substantivul ruşinea cu substantivul temerile; rescrie enunŃul, făcând toate modi-ficările ce se impun. ____________________________________________________________________

4. Precizează funcŃia sintactică şi cazul pronumelui posesiv din primul enunŃ al tex-

tului. Construieşte un enunŃ în care acelaşi pronume posesiv să aibă o altă funcŃie sin-tactică, în cazul nominativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Indică valoarea morfologică a cuvântului noştri din enunŃul: Căci întâi părinŃii şi

bunicii noștri au lăsat să li se lenevească săbiile. Construieşte un enunŃ în care forma noştri să aibă o valoare morfologică diferită și precizeaz-o. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

89

6. Completează enunŃurile cu forme ale pronumelui posesiv la persoane diferite: a. __________ au plecat ieri, _________ când pleacă? b. CărŃile ____________ sunt noi. c. Temerile sunt ale _______________ . d. I-ai văzut pe ______________ ? e. Am vorbit despre ______________ până ne-am plictisit. f. Vom face totul pentru a îndeplini dorinŃele _______________ .

7. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra valorile de pronume posesiv şi de ad-

jectiv pronominal posesiv ale următoarelor forme: meu, tale, sale, noastră, voştri. Pre-cizează, între paranteze, valoarea. Indică, pentru fiecare din enunŃuri, cazul şi funcŃia sintactică ale pronumelor posesive/ adjectivelor pronominale posesive. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Identifică şi elimină greşelile din enunŃurile următoare:

a. Problemele tele/ tale sunt numai ale tele/ tale. b. Satul alor noştrii/ alor noştri este un tărâm de vis. c. Ai cunoscut-o pe Ana? Este o verişoară de-a mea/ de-ale mele d. Vlad este un coleg de-al meu/ de-ai mei. e. Cartea aparŃine unei colege a mele/ ale mele f. Camera este a unei prietene ale sale/ a sale g. Aceste păreri a alor săi/ ale alor săi m-au surprins. h. Colegii săi/ să-i săi/ să-i dea temele.

90

PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV (I)

1. Citeşte enunŃurile următoare şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectea-ză afirmaŃiile false:

a. A / F Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect. ____________________________________________________________________

b. A / F Pronumele demonstrativ are forme diferite pentru fiecare persoană. ____________________________________________________________________

c. A / F Pronumele demonstrativ nu are categoriile gramaticale de gen şi de număr. ____________________________________________________________________

d. A / F Pronumele demonstrativ arată apropierea, depărtarea sau identitatea obiectului. ____________________________________________________________________

e. A / F Pronumele demonstrative îndeplinesc funcŃii sintactice diferite de cele ale pronumelor personale. ____________________________________________________________________

f. A / F Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă cu substantivul determinat. ____________________________________________________________________

2. Se dau enunŃurile: a. Tablourile lui sunt acestea. b. Ai vorbit cu aceia? c. Acelea îmi plac, le voi cumpăra. d. Poveştile acesteia sunt minunate. e. Jocurile acelora m-au încântat mereu. f. DiscuŃiile despre aceştia îmi displac. A. Indică, pentru fiecare pronume demonstrativ subliniat în enunŃurile date, genul

şi numărul. Completează tabelul de mai jos:

pronume demonstrative genul numărul a. b. c. d. e. f.

B. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru fiecare dintre pronumele demonstra-

tive subliniate în enunŃurile date: a. ______________________________ / _________________________________ b. ______________________________

91

c. ______________________________ d. ______________________________ / _________________________________ e. ______________________________ f. _______________________________

C. Înlocuieşte, în fiecare dintre enunŃuri, pronumele demonstrativ cu un substantiv

potrivit contextului. Rescrie enunŃurile: a. ___________________________________________________________________ b. __________________________________________________________________ c. __________________________________________________________________ d. __________________________________________________________________ e. __________________________________________________________________ f. ___________________________________________________________________

D. Identifică adjectivele pronominale demonstrative în enunŃurile de mai jos, pre-

cum şi substantivul determinat. Schimbă, apoi, locul adjectivelor pronominale demon-strative, în raport cu substantivul determinat. Rescrie enunŃurile. a. Fata aceasta este frumoasă./ ___________________________________________ b. Copilul acestui vecin are doi ani./ _______________________________________ c. BăieŃii aceştia sunt politicoşi./ __________________________________________ d. Am primit florile acestea de la prietena mea./ ______________________________

E. 1. Introdu, în enunŃurile date, câte un substantiv potrivit contextului, după mode-

lul dat. Model: Tablourile lui sunt acestea. → Tablourile lui sunt tablourile acestea.

Ai vorbit cu aceia? → Ai vorbit cu copiii aceia? a. Acelea îmi plac, le voi cumpăra. → __________________________________ b. Poveştile acesteia sunt minunate. → __________________________________ c. Jocurile acelora m-au încântat mereu. → __________________________________ d. DiscuŃiile despre aceştia îmi displac. → __________________________________

2. Precizează valoarea morfologică şi funcŃia sintactică pentru formele acestea,

aceia, acelea, acesteia, acelora, aceştia în enunŃurile create. ____________________________________________________________________

F. Completează enunŃurile cu forme potrivite ale adjectivului pronominal demon-

strativ: a. Răspunsurile copiilor ________________ m-au încântat. b. Rochiile fetelor _______________ sunt elegante. c. Culoarea turnului bisericii ______________ este gri. d. I-am dat omului __________ o pâine şi nişte apă.

92

PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV (II)

A. Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: Scheletul acestei atât de armonioase construcŃii sunt munții CarpaŃi... Pe vremea când apele acestora netezeau câmpiile exterioare ale Ńării, în centrul ei

scoarŃa pământului de asemenea lucra, încreŃindu-se treptat. (Geo Bogza, Tablou geografic)

1. Extrage din textul suport un pronume demonstrativ. Precizează substantivul pe

care îl înlocuieşte. ____________________________________________________________________

2. Identifică, în textul dat, un adjectiv pronominal demonstrativ. Precizează sub-

stantivul determinat. ____________________________________________________________________

3. În secvența: Pe vremea când apele acestora netezeau câmpiile exterioare ale ță-

rii..., înlocuieşte forma de plural a substantivului apele cu forma de singular. Transcrie enunŃul. ____________________________________________________________________

4. Precizează funcŃia sintactică şi cazul pronumelui demonstrativ din al doilea

enunŃ al textului. Construieşte un enunŃ în care acelaşi pronume demonstrativ să aibă o altă funcŃie sintactică, în cazul nominativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Construieşte un enunŃ în care forma acestora să aibă o altă valoare morfologică

decât cea din text. Precizează-i valoarea. ____________________________________________________________________

B. 1. a. Completează enunŃurile de mai jos cu formele potrivite ale pronumelui/ ad-

jectivului pronominal demonstrativ de apropiere sau depărtare: a. Mândria fetei ______________ nu cunoaşte limite. b. Ai primit floarea de la __________ fată? c. Mergi la __________ ? d. Te gândeşti la _____________ , nu-i aşa?

93

b. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru cuvintele folosite de tine în enunŃuri-le precedente. a. __________________________________________________________________ b. __________________________________________________________________ c. __________________________________________________________________ d. __________________________________________________________________

2. Completează enunŃul de mai jos cu formele potrivite ale adjectivului pronominal

demonstrativ de identitate. Precizează, apoi, cazul adjectivelor demonstrative. M-am văzut cu ___________________ băiat, iar el era cu _________________ fată. ____________________________________________________________________

3. Alcătuieşte enunŃuri în care formele compuse: cestălalt, cesteilalte să aibă valoa-

re pronominală, iar formele: celorlalŃi, cestuilalt, să aibă valoare adjectivală. Precizea-ză cazurile şi funcțiile sintactice ale acestor forme, în enunŃurile create de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Construieşte enunŃuri în care: a. substantivul toamnă, aflat în cazul acuzativ, să fie precedat de un adjectiv pro-

nominal demonstrativ de apropiere. ____________________________________________________________________

b. substantivul frunză, aflat în cazul genitiv, să fie precedat de un adjectiv prono-minal demonstrativ de depărtare. ____________________________________________________________________

c. adjectivul pronominal demonstrativ acesta să fie în cazul dativ. ____________________________________________________________________

d. adjectivul pronominal demonstrativ de identitate aceeaşi să fie în cazul genitiv. ____________________________________________________________________

5. Analizează cuvintele subliniate în enunŃurile de mai jos, precizând: valoarea

morfologică, genul, numărul, cazul şi funcŃia sintactică: a. Florile de la acesta sunt cele mai frumoase pe care le-am văzut.

____________________________________________________________________ b. Lucrările aceluia m-au inspirat mereu.

____________________________________________________________________ c. I-am dat copilului celuilalt bomboanele care rămăseseră.

____________________________________________________________________

94

PRONUMELE – EVALUARE

Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: În cinci minute muŃi aluniŃele toate de pe oameni pe un singur om şi băiatul se

mângâia cu făgăduiala că el o să aibă după Crăciun o mie de aluniŃe ale sale, peste tot.

— Numai că o să fie pocit, zicea mama. — Nu e nimic, că lui o să-i placă, zicea tătuŃu. — Uite, zice că o să fiu pocit, plângea băiatul, pupând şi îmbrăŃişând-o, gros cum

era, pe surioara lui, impresionată. Tata a schimbat gândurile băiatului, făgăduindu-i acestuia o păreche de mustăŃi şi

o barbă neagră, la majorat, şi arătându-i documentat că o barbă stă în orice caz mai bine decât o aluniŃă; întâi pentru că e neagră de tot, al doilea pentru că aceasta e creaŃă, al treilea că e făcută din fire şi al patrulea pentru că începe de la o ureche şi se isprăveşte la urechea cealaltă.

(după Tudor Arghezi, Cartea cu jucării) 1. Identifică, în textul dat: a. un pronume personal în cazul nominativ şi unul în cazul genitiv; transcrie-le,

precizând şi funcŃiile sintactice pe care le îndeplinesc. (5p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. un pronume posesiv; transcrie-l, precizând şi funcŃia sintactică pe care o îndepli-neşte. (5p) ____________________________________________________________________

c. un pronume demonstrativ; precizează cazul şi funcŃia sintactică pe care o înde-plineşte. (5p) ____________________________________________________________________

2. Înlocuieşte substantivul băiatului, din enunŃul: Tata a schimbat gândurile băia-

tului., cu un pronume personal, apoi cu un pronume demonstrativ de apropiere. Re-scrie cele două propoziŃii, precizând cazurile şi funcŃiile sintactice ale pronumelor folosite. (10p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Rescrie enunŃul: începe de la o ureche şi se isprăveşte la urechea cealaltă, trans-

formând adjectivul pronominal demonstrativ în pronume demonstrativ. Precizează cazul şi funcŃia sintactică ale pronumelui. (5p) ____________________________________________________________________

95

4. Indică valorile morfologice ale cuvintelor: -i şi lui, din structurile: o să-i placă şi surioara lui. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra, pentru fiecare dintre cele două cuvinte, o altă valoare morfologică. Precizează valorile în enunŃurile create. (10p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Construieşte câte un enunŃ în care: a. pronumele personal ei să fie în cazul nominativ, respectiv genitiv. (3p)

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. forma mele să aibă valoare morfologică de pronume, respectiv de adjectiv pro-nominal posesiv. (3p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

c. adjectivul pronominal demonstrativ de identitate acelaşi să fie în cazul genitiv. (3p) ____________________________________________________________________

6. Analizează, morfologic şi sintactic, cuvintele subliniate în textul suport: (16p)

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Imaginează-Ńi, valorificând informaŃiile din ultima parte a textului, dialogul în care

tatăl îl convinge pe băiat să se mulŃumească cu o barbă pe care o va primi la majorat. (6-8 replici) Foloseşte, în dialogul tău, un pronume/ adjectiv pronominal posesiv, un pronume/ adjectiv pronominal demonstrativ şi cel puŃin două pronume personale. (25p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Se acordă 10 puncte din oficiu.

96

NUMERALUL CARDINAL – VALORI ȘI FUNCłII SINTACTICE

A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: — Moşule, îi zise negustorul, cine mână caii aşa de grozav, că eu aud „hi-hai,

hi-hai” şi nu văd pe nimeni! — Ei, tată, răspunse bătrânul, m-a dăruit Dumnezeu cu un copil ca o neghină, da`

cu mintea cât zece ca mine şi ca dumneata. NeghiniŃă opri caii şi sări în palma unchi-aşului.

Cum îl văzu negustorul, se gândi să ducă împăratului aşa minune. — Moşule, zise negustorul, îŃi dau o pungă de bani pe el. NeghiniŃă, sfâr, în ure-

chea moşului şi îi şopti ce să vorbească. Şi moşul zise, crezând că de la el zice: — Tu, care vinzi şi cumperi, ai cumpărat vreun suflet pe-o pungă de bani? — ÎŃi dau... două. Şi iar moşul, după NeghiniŃă: — Două pungi... pentru un suflet? — ÎŃi dau... zece. Moşul îngălbeni şi zise, iar după şoapta lui NeghiniŃă: — Sufletele se dăruiesc Domnului şi se vând Necuratului. — ÎŃi dau... douăzeci de pungi! Şi moşul, călcând în gura lăcomiei, tăcu, cu toate

şoaptele bietului NeghiniŃă. NeghiniŃă văzu lăcomia, da’ tot el şopti moşului: „Fie!”. Şi moşul zise:

— Fie! Bătu palmă în palmă cu negustorul. Tocmeala se făcuse. Negustorul plăti şi luă pe NeghiniŃă, vândut de bunăvoie.

(după Barbu Ştefănescu Delavrancea, NeghiniŃă) 1. Identifică toate numeralele cardinale din textul dat. Dacă determină un substan-

tiv, indică prin săgeată substantivul determinat. Precizează felul fiecărui numeral (simplu/ compus): ____________________________________________________________________

2. În enunŃul: m-a dăruit Dumnezeu cu un copil ca o neghină, înlocuieşte substan-

tivul copil cu un substantiv de genul feminin. ____________________________________________________________________

3. Precizează: a. valoarea numeralului cardinal o, din enunŃul Tu, care vinzi şi cumperi, ai cumpă-

rat vreun suflet pe-o pungă de bani? ____________________________________________________________________

b. valoarea numeralului cardinal două, din enunŃul ÎŃi dau... două. ____________________________________________________________________

97

4. Indică valoarea morfologică a numeralului cardinal zece din text. Construieşte un enunŃ în care acelaşi numeral să aibă o valoare morfologică diferită de cea din text: Menționeaă valoarea în enunŃul creat. ____________________________________________________________________

5. Precizează valoarea numeralului cardinal douăzeci, precum şi funcŃia sintactică a

acestuia, în enunŃul: ÎŃi dau... douăzeci de pungi! Înlocuieşte numeralul douăzeci cu numeralul nouăsprezece. Transcrie enunŃul, precizează valoarea numeralului în enun-Ńul transcris şi funcŃia sintactică pe care o îndeplineşte. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Indică valoarea, funcŃia sintactică şi cazul numeralului două, din enunŃul: Îmi dai

două pungi... pentru un suflet? Construieşte câte un enunŃ în care, păstrând valoarea morfologică indicată, numeralul două să fie în cazul nominativ, respectiv acuzativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

B. 1. Notează valoarea morfologică, funcŃia sintactică şi cazul numeralelor din

enunŃurile următoare şi, acolo unde este cazul, substantivul determinat. a. Doi au plecat. _______________________________________________________ b. Doi copii au plecat. __________________________________________________ c. Lucrările a doi copii sunt cele mai bune. __________________________________ d. Am vorbit cu douăzeci şi cinci de copii. ___________________________________ e. Le-am comunicat celor doi decizia luată ieri. ______________________________ f. Am mers la spectacolul celor cinci. ______________________________________

2. Construieşte trei enunŃuri, pentru a ilustra trei funcŃii sintactice diferite ale nume-

ralului cu valoare substantivală două. Precizează, pentru fiecare enunŃ, funcŃia sintac-tică şi cazul numeralului. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Construieşte câte un enunŃ, pentru a ilustra o altă valoare morfologică decât cea

de numeral, pentru cuvintele un, respectiv o. Precizează valoarea în fiecare dintre enunŃurile construite. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

98

NUMERALUL ORDINAL – VALORI ȘI FUNCłII SINTACTICE

A. 1. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunŃuri, încercuind DA / NU. Corectează enunŃurile pe care le consideri greşite.

a. Numeralul cardinal arată ordinea obiectelor prin numărare sau locul pe care acestea îl ocupă într-o înşiruire. DA / NU ____________________________________________________________________

b. Articolul cel/ cea poate preceda un numeral ordinal. DA / NU ____________________________________________________________________

c. Numeralul cardinal poate avea, asemenea numeralului ordinal, valoare substanti-vală sau valoare adjectivală. DA / NU ____________________________________________________________________

d. Numeralul ordinal cu valoare adjectivală poate avea toate funcŃiile sintactice pe care le îndeplineşte un substantiv. DA / NU ____________________________________________________________________

2. Scrie numeralele ordinale ce corespund următoarelor numerale cardinale: a. un → ____________________________________________________ b. cinci → ____________________________________________________ c. şase → ____________________________________________________ d. opt → ____________________________________________________ e. nouăsprezece → ____________________________________________________ f. o sută → ____________________________________________________

3. I. Rescrie enunŃurile, adăugând substantive, pe care numeralele ordinale le vor determina:

a. Al nouălea n-a ajuns încă. ____________________________________________________________________

b. Cel de-a patra mi-a spus că nu va veni. ____________________________________________________________________

c. Al trei sutelea a trecut, în sfârşit, linia de sosire. ____________________________________________________________________

d. Voi vorbi cu al doilea, sigur îl voi convinge să se răzgândească. ____________________________________________________________________

II. Precizează care este diferenŃa, din punctul de vedere al valorii morfologice, în-

tre numeralele din enunŃurile iniŃiale şi cele în care au fost inserate substantive. ____________________________________________________________________

4. Subliniază numeralele ordinale din enunŃurile următoare. Dacă determină un sub-stantiv, indică prin săgeată substantivul determinat. Precizează, pentru fiecare, valoarea. a. Primul copil va ajunge la ora stabilită, iar al doilea va întârzia cu siguranŃă. ____ b. M-am întâlnit cu al unsprezecelea clasat. Nu era foarte bucuros de poziŃia din acest ultim clasament. _______________________________________________________

99

c. În clasa întâi am fost primul la învăŃătură. ________________________________ d. Acest exerciŃiu este al treilea pe care îl fac astăzi. __________________________

B. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: În altă pribegie recentă, la apa Ozanei, am evocat spiritul celuilalt înaintaş, Ion al

Smarandei, primul povestitor al poporului său, şi, aflându-ne tot recent la Ipoteşti, l-am evocat pe al treilea şi cel mai mare; toŃi, înălŃaŃi ca munŃii în neant, aşteptându-l pe al patrulea, care a urcat masiv și monumental, lângă umerii lui. (E. Camilar, Zimbrul)

1. Identifică toate numeralele ordinale din textul dat. Dacă determină un substantiv, indică prin săgeată substantivul determinat. Precizează felul fiecăruia (simplu/ compus). ____________________________________________________________________

2. Precizează valoarea morfologică a numeralelor ordinale al treilea şi al patrulea, din enunŃurile:

a. l-am evocat pe al treilea şi cel mai mare; b. toŃi […] aşteptându-l pe al patrulea. ____________________________________________________________________

3. Construieşte câte un enunŃ în care numeralele ordinale al treilea şi al patrulea să aibă alte valori morfologice decât cele din text. Precizează, pentru fiecare, funcŃia sin-tactică pe care o îndeplineşte în enunŃurile construite. ____________________________________________________________________

4. Precizează valoarea morfologică, funcŃia sintactică şi cazul numeralelor din enunŃurile următoare:

a. Primul a plecat. Pe al treilea l-am zărit în spatele porŃii. ____________________________________________________________________

b. DorinŃa celui de-al nouălea este să câştige primul campionat la care va participa. ____________________________________________________________________

5. Construieşte două enunŃuri în care să existe: a. un numeral ordinal cu valoare adjectivală, în cazul dativ.

____________________________________________________________________ b. un numeral ordinal cu valoare substantivală, în cazul acuzativ, cu funcŃia sintac-

tică de atribut. ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Subliniază formele corecte în enunŃurile de mai jos:

a. Mi-a spus că dorinŃa primei/ primii mele soŃii era să-şi termine construc-Ńia întâii/ întâiei case începute împreună. b. Al o sutelea/ o sutălea va primi primi un premiu mai mare decât al zece-lea/ zecilea. c. Mă întorc la ora doisprezece/ douăsprezece.

100

NUMERALUL – EVALUARE

Citeşte textul suport şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: Şi mănâncă ei la un loc toŃi trei, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni... După ce au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă

celui ce avusese trei pâni, zicând: — PrimiŃi... această mică mulŃămită de la mine... VeŃi cinsti mai încolo câte un pa-

har de vin sau veŃi face cu banii ce veŃi pofti... Cei doi nu prea voiau să primească, dar după multă stăruinŃă din partea celui de-al

treilea au primit. De la o vreme, călătorul străin şi-a luat ziua bună de la cei doi. (după Ion Creangă, Cinci pâni)

1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile pe care le consi-

deri false. a. A / F Numeralele cardinale trei şi cinci au forme diferite pentru masculin şi feminin.

____________________________________________________________________ b. A / F Numeralul cardinal un are forme diferite pentru masculin şi feminin.

____________________________________________________________________ c. A / F Numeralul ordinal prima are, la dativ-genitiv, forma primii.

____________________________________________________________________ d. A / F Singura marcă a genului, în cazul numeralului ordinal este articolul care

intră în structura acestuia. ____________________________________________________________________

2. Identifică, în textul suport, un numeral cardinal cu valoare substantivală şi unul

cu valoare adjectivală. Precizează, pentru fiecare, cazul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. a. Completează enunŃul: VeŃi cinsti mai încolo câte un pahar de vin., astfel încât

cuvântul un să fie numeral cu valoare adjectivală. ____________________________________________________________________

b. Construieşte un enunŃ în care să evidenŃiezi valoarea substantivală a aceluiaşi numeral. Precizează cazul şi funcŃia sintactică ale acestuia în enunŃul construit. ____________________________________________________________________

4. Stabileşte valoarea numeralului cei doi, precum şi funcŃia sintactică a acestuia, în

enunŃul: Cei doi nu prea voiau să primească. Modifică enunŃul, astfel încât numeralul să aibă o altă valoare morfologică decât cea din enunțul dat. Precizează-i valoarea.

101

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Indică valoarea numeralului cinci, în enunŃul: Şi mănâncă ei la un loc toŃi trei,

până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni... Construieşte enunŃuri în care acelaşi numeral să aibă: ____________________________________________________________________

a. valoare substantivală şi funcŃie sintactică de atribut substantival, în cazul genitiv. ____________________________________________________________________

b. valoare substantivală şi funcŃie sintactică de nume predicativ în cazul nominativ. ____________________________________________________________________

c. valoare adjectivală şi funcŃie sintactică de atribut adjectival în cazul dativ. ____________________________________________________________________

6. Formulează răspunsuri pentru următoarele întrebări, folosind numerale ordinale

formate de la următoarele numerale cardinale: două, opt, zece, sută, mie: a. Al câtelea a ajuns?

____________________________________________________________________ b. Pe a câta poziŃie te afli?

____________________________________________________________________ c. La a câta pagină ai ajuns?

____________________________________________________________________ d. A câta a fost ultima persoană sosită?

____________________________________________________________________ e. La al câtelea enunŃ te opreşti din scris?

____________________________________________________________________ 7. Construieşte un text cu tema „Primul concurs, cea mai mare reuşită”, în care să

foloseşti următoarele numerale la formele indicate: primei, primii, ultimei, ultimii. (8-10 rânduri) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

102

ADJECTIVUL – ACTUALIZARE

Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate: Greul călătoriei începea de aici; lăsasem acum calea cea mare şi bătută și ne în-

drumam pe o reŃea încâlcită de poteci înguste şi fără număr, tăiete de paşii munteni-lor pe coamele şi coastele ierboase ale Hălăucei. DimineaŃa era măreaŃă... geana de foc a unui soare curat începuse a se aprinde după piscurile înalte ale munŃilor râpoşi din stânga Ozanei; neguri fumegânde pluteau în văzduhul adânc al văilor, iar din lu-mina, cu care răsăritul începuse a inunda nemărginirile, cel mult dacă mai ajungeau până la noi câteva raze strălucite. […] Fagii înalŃi cu trunchiuri albe şi cu crestele lor stufoase, neclintiŃi şi rari, treceau pe lângă noi.

(după Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)

1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • Cuvântul tăiete (ne îndrumam pe o reŃea de poteci tăiete) are valoarea morfologi-

că de: a. adjectiv provenit din verb la participiu; b. substantiv; c. adjectiv propriu-zis.

• Cuvântul nemărginirile are valoarea morfologică de: a. adjectiv propriu-zis; b. substantiv; c. adjectiv provenit din verb la participiu.

• Adjectivul înalte are: a. trei forme flexionare; b. două forme flexionare; c. patru forme flexionare.

• Cuvântul greul are, în text, valoarea morfologică de: a. substantiv; b. adverb; c. adjectiv.

2. Pune adjectivele din următoarele grupuri de cuvinte înaintea substantivelor de-terminate, făcând toate modificările pe care le implică schimbarea topicii. a. calea cea mare / _____________________________________________________ b. văzduhul adânc / ____________________________________________________ c. fagii înalŃi / ________________________________________________________ d. crestele lor stufoase / _________________________________________________

3. Identifică, în textul dat, două adjective propriu-zise şi două adjective provenite

din verb la participiu. Transcrie-le, precizând substantivele pe care le determină. ____________________________________________________________________

103

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Indică formele flexionare are adjectivelor din enunŃul: Lăsasem acum calea cea

mare şi bătută. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Identifică, în text, trei adjective formate prin acelaşi mijloc intern de îmbogățire

a vocabularului. Precizează-l. ____________________________________________________________________

6. În enunŃul: Fagii înalŃi cu trunchiuri albe şi cu crestele lor stufoase, neclintiŃi şi

rari, treceau pe lângă noi, înlocuieşte substantivul fagii cu substantivul salcie, făcând toate modificările ce se impun la nivelul enunŃului. ____________________________________________________________________

7. Identifică, în textul dat: a. un adjectiv propriu-zis în cazul acuzativ:

____________________________________________________________________ b. un adjectiv provenit din verb la participiu, în cazul acuzativ:

____________________________________________________________________ 8. Precizează cazul adjectivului măreaŃă, din enunŃul: DimineaŃa era măreaŃă.

Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv să fie în alt caz decât cel din text. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Construieşte un enunŃ în care substantivul oameni să fie determinat de un adjec-

tiv invariabil. Precizează cazul adjectivului, în enunŃul creat. ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Transcrie următoarele grupuri de cuvinte, punând adjectivul în faŃa substan-tivului determinat:

a. norii cenuşii / _______________________________________________ b. pepenii gălbui / ______________________________________________ c. prietenele dragi / ____________________________________________ d. merele dulci / _______________________________________________ e. fetele bălaie / _______________________________________________ f. norii albaştri / _______________________________________________

104

ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)

Citeşte textele A şi B şi rezolvă, apoi, cerinŃele formulate: A. Cuvintele cele blânde şi înțelepte ale fetei, mângâierile ei cele dulci şi neprefă-

cute, smerenia ei deşteptară în inima bolnavului o simŃire ce nu o mai avusese până atunci.

(Petre Ispirescu, Sarea în bucate) B. Cei patru călăreŃi au pus pinteni şi s-au dus învăluiŃi în pulberi. Când au ajuns la casa cea mică a lui Iorgu Samson, au găsit prânzarea gata; logo-

fătul Iorgu a umplut cupa cea mare de ospeŃe şi, după ce-a luat după datină credinŃa, a întins-o capului mesei.

(după Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă) 1. Identifică articolele demonstrative (adjectivale) din textele de mai sus. Comple-

tează tabelul de mai jos cu informaŃiile cerute.

articol demonstrativ adjectival

partea de vorbire pe care o însoŃeşte

substantivul cu care se acordă

2. Precizează rolul articolului demonstrativ (adjectival) din structura: cuvintele cele

blânde. ____________________________________________________________________

3. În structura cei patru călăreŃi (Cei patru călăreŃi au pus pinteni), înlocuieşte

substantivul călăreŃi cu un substantiv de genul feminin. Rescrie structura, făcând mo-dificările ce se impun. ____________________________________________________________________

4. Construieşte enunŃuri în care: a. substantivele din structurile: casa cea mică şi cupa cea mare să fie la forma de

plural, în cazul nominativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

105

b. substantivele din structurile: casa cea mică şi cupa cea mare să fie în cazul geni-tiv. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Completează enunŃurile următoare cu articole demonstrative (adjectivale) la

formele potrivite contextului: a. Cadourile ______ voluminoase au fost transportate cu maşina. b. I-am cumpărat o rochie fetei ______ frumoase. c. Elevilor ______ silitori le-a fost oferită o excursie. d. A ocupat, ca întotdeauna, locul ______ dintâi. e. Am adus jucării pentru copiii ______ mici. f. Contrar ______ spuse, a rămas la petrecere.

6. Completează enunŃurile următoare cu forme ale articolului demonstrativ (adjec-

tival) sau una din construcŃiile: ce-i/ ce-l/ ce-a: a. ______ frumos ştie ______ pune în valoare. b. ______ înŃelept a făcut ______ considerat de cuviinŃă. c. I-am văzut pe ______ trei. ______ cu ei? d. După ______ certă pe obraznici, se duse la ______ cuminŃi.

Moment ortografic

Alege şi subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:

a. Fetei celei/ cea cuminŃi i se face un cadou. b. Pantofii ce-i/ cei noi s-au rupt. c. Elevilor cei/ celor harnici li se oferă premii. d. Prietenul cel/ ce-l cauŃi nu mai există. e. Fata cea/ ce-a mare s-a căsătorit. f. Pune-le apă florilor celor/ cele noi! g. Ce-i/ Cei cuminți nu știu ce-i/ cei cu toate astea. h. Ce-a/ cea căutat ce-a/ cea mai serioasă cu cei/ ce-i răi?

106

ADJECTIVUL – GRADELE DE COMPARAłIE

A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat, un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de ma-

re, încât nici nu se știa unde se începe și unde se sfârșește. Unii ziceau că ar fi fără de margini. Iar alții spuneau că țin minte de a fi auzit din

bătrâni că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau și mai mari și mai puternici, iară alții mai mici și mai slabi decât dânsul.

(Ioan Slavici, Zâna Zorilor)

1. Extrage, din textul suport, două adjective propriu-zise la gradul pozitiv. Tran-scrie-le. ________________________________ ________________________________

2. Precizează gradele de comparaŃie ale ultimelor două adjective din textul dat. In-

dică termenii comparaŃiei.

adjectiv grad de comparaŃie termenii comparaŃi

3. Transformă construcŃia un împărat mare, articulând hotărât substantivul şi inse-

rând un articol demonstrativ, la forma potrivită, care să lege adjectivul de substantiv. Precizează gradul de comparaŃie al adjectivului în noua construcŃie. ____________________________________________________________________

4. În textul dat există un adjectiv la gradele pozitiv şi comparativ de superioritate.

Identifică-l şi transcrie-l. Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv să se afle la gradul superlativ relativ de superioritate. ________________________________ ________________________________ ____________________________________________________________________

5. Precizează gradele de comparaŃie ale adjectivelor din enunŃul: A fost odată un

împărat, un împărat mare și puternic. Pune fiecare dintre adjective la gradul compara-tiv de egalitate, completând enunŃul cu celălalt termen al comparaŃiei (un substantiv, ales de tine). Transcrie enunŃurile. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

107

B. 1. Rescrie adjectivele din următoarele enunŃuri şi precizează, pentru fiecare, gradul de comparaŃie:

a. Aceştia sunt munŃii cei mai înalŃi pe care i-am văzut, cred că sunt la fel de înalŃi ca munŃii despre care mi-ai povestit. ______________________________ / ___________________________________

b. Aceste flori sunt foarte frumoase, cele mai frumoase! ______________________________ / ___________________________________

c. Copilul cel mai puŃin obraznic din clasă a fost recompensat cu un premiu foarte valoros. ______________________________ / ___________________________________

2. Construieşte două enunŃuri în care să existe câte un adjectiv fără grad de compa-raŃie. Subliniază adjectivul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Analizează adjectivele din următorul enunŃ, precizând felul, formele flexionare,

genul, numărul, cazul şi funcŃia sintactică pentru fiecare. Împăratul era cel mai mare dintre toŃi împăraŃii de pe tărâmul frumoaselor vise.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Eşti în vacanŃă la bunici. Construieşte cinci enunŃuri despre pădurea din apropie-

rea casei bunicilor. Foloseşte, în fiecare dintre enunŃuri, cel puŃin câte un adjectiv. Va-riază gradele de comparaŃie ale adjectivelor în enunŃurile create de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Alege şi subliniază formele corecte în enunŃurile de mai jos:

a. Atitudinea cel/ celui mai cuminte a fost recompensată. c. Premiul cel mare i s-a acordat fetei celei/ cele mai frumoase. d. Negrii/ Negriii corbi alungaŃi de pe pământ brăzdau cerul.

108

ADJECTIVUL – CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE

Citeşte cu atenŃie textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:

Tăcerea se întinsese. Bătaia cânilor un răstimp lung nu se mai auzi. Iar printre tufe dese, prin luminişuri scurte, căprioara fugea alungată de spaimă, se depărta spre pâ-râu.[…] Apoi, încetinindu-şi fuga, îşi făcu loc printre frunzişuri în albia apei. Cu cele două picioare pe dinainte în unde, cu celelalte în iarba malului, stătu pe loc. BlăniŃa cenuşie îi lucea lin în umbră; numai capul fin, cu urechile înălŃate, cu ochii mari, sta într-un sul de raze. […]

Căprioara se opri între mesteceni, în iarba naltă, într-o adiere de răcoare ce înce-pea să alunge miresmele calde încă ale florilor sălbatice. Capu-i cu ochi negri dintr-o dată tresări în oglinda apei, la mal. Se lăsă jos, trudită, cu puteri puŃine. Sta mută cu privirile aŃintite spre apă, în tăcerea măreaŃă a codrului. Parcă asculta, parcă se gândea, şi din când în când era străbătută de un tremur care-i alerga pe sub piele.

(Mihail Sadoveanu, În pădurea Petrişorului)

1. Transcrie din text un adjectiv propriu-zis şi unul provenit din verb la participiu. Precizează cazul fiecăruia şi substantivul determinat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. a. Schimbă locul adjectivului în raport cu substantivul determinat din sintagme-

le: blăniŃa cenuşie şi ochii mari și rescrie construcŃiile. Arată câte forme flexionare au cele două adjective. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. Înlocuieşte adjectivele variabile din cele două construcŃii cu adjective invariabi-le, alese de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Indică partea de vorbire din care provine adjectivul aŃintite, cazul și functia sin-

tactică, din enunŃul: Sta mută cu privirile aŃintite spre apă. Construieşte alt enunŃ, în care să foloseşti un adjectiv provenit din aceeaşi parte de vorbire, având aceeaşi func-Ńie sintactică precum adjectivul aŃintite în enunŃul menŃionat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Completează enunŃul: Adjectivul negri, din enunŃul Capu-i cu ochi negri dintr-o dată tresări în oglinda

apei, la mal, are funcŃia sintactică de ________________________ şi se află în cazul __________________________________ pentru că determină un substantiv în cazul ________________________ . (FuncŃia sintactică a substantivului determinat este de __________________________ .)

109

5. a. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivelor dese şi scurte (Iar printre tufe dese, prin luminişuri scurte, căprioara fugea). Subliniază prepoziŃiile care impun ca-zul substantivelor pe care cele două adjective le determină. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. Construieşte câte un enunŃ în care aceleaşi adjective, antepuse substantivului de-terminat, să aibă funcŃia sintactică de atribut adjectival, în cazul nominativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru adjectivul cenuşie din enunŃul: Blă-niŃa cenuşie îi lucea lin în umbră. Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv, de-terminând acelaşi substantiv, să aibă aceeaşi funcŃie sintactică în alt caz. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivelor dese şi scurte (Iar printre tufe dese, prin luminişuri scurte, căprioara fugea). Subliniază prepoziŃia care impune cazul sub-stantivelor pe care cele două adjective le determină. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivului sălbatice, din enunŃul: … într-o adiere de răcoare ce începea să alunge miresmele calde încă ale florilor sălbatice. Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv, determinând un substantiv de genul masculin, să fie în cazul dativ. Precizează funcŃia sintactică a adjectivului. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Construieşte enunŃuri în care: a. adjectivul fin să fie în cazul nominativ şi să îndeplinească funcŃia sintactică de

atribut; ____________________________________________________________________

b. adjectivul măreŃ să fie în cazul genitiv şi să îndeplinească funcŃia sintactică de atribut. ____________________________________________________________________

Subliniază, în ambele enunŃuri, părŃile de vorbire pe care adjectivele le determină.

Moment ortografic

Completează enunŃurile cu formele corecte ale adjectivelor dintre paranteze:

a. _______________ nori acoperau totul. (uriaş) b. _______________ soldaŃi se întorceau la familiile lor. (viteaz) c. Eram fermecaŃi de _______________ brazi ce se înălŃau înaintea noastră. (imens) d. Ne-am întâlnit cu _______________ noastre prietene. (drag)

110

ADJECTIVUL – EVALUARE

Citeşte fragmentul următor şi răspunde cerinŃelor formulate: Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de ara-

mă, și făcu un vuiet puternic și lung. […] Voinicul intră. Luna răsărise dintre munți și se oglindea într-un lac mare și limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea scli-pind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarand, înconjurat de un crâng de arbori verzi și stufoși, se ridica un mândru palat de o mar-mură ca laptele, lucie și albă – atât de lucie, încât în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglin-dă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri. O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului lângă poartă; și-n aerul cel curat al serii tremurau din palat cânte-ce mândre și senine.

(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)

1. Extrage, din textul suport, un adjectiv propriu-zis şi unul provenit din verb la participiu. Precizează, pentru fiecare, felul, genul şi numărul, precum şi substantivul pe care îl determină. (8p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Precizează mijlocul intern de îmbogăŃire a vocabularului prin care s-a format ad-

jectivul stufoşi (arbori verzi și stufoși). Dă exemplu de alte două adjective formate prin acelaşi mijloc de îmbogăŃire a vocabularului. (6p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. a. Identifică, în text, un adjectiv cu două, unul cu trei şi unul cu patru forme fle-

xionare. (6p) ___________________ ___________________ ______________________

b. Completează tabelul cu exemple de adjective, la alegerea ta. (12p)

două forme flexionare trei forme flexionare patru forme flexionare

4. Identifică, în text, o structură în care substantivul şi adjectivul să fie legate

printr-un articol demonstrativ (adjectival). Înlocuieşte substantivul din structura identi-ficată cu substantivul adiere. Transcrie construcŃia obŃinută. Precizează gradul de comparaŃie al adjectivului, în ambele structuri. (4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

111

5. Precizează gradul de comparaŃie al adjectivului din enunŃul: O luntre veghea pe undele limpezi. Pune adjectivul la gradul superlativ relativ de superioritate şi superla-tiv absolut. (6p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Precizează cazurile adjectivelor din enunŃul următor: buzduganul, căzând, se izbi

de o poartă de aramă, și făcu un vuiet puternic și lung. Construieşte câte un enunŃ cu fiecare dintre cele două adjective, în care acestea să fie în cazul nominativ. (8p) ________________________________ ________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. În enunŃul: Pe o insulă de smarand, înconjurat de un crâng de arbori verzi și

stufoși, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele., precizează cazul şi func-Ńia sintactică ale adjectivului subliniat. Construieşte un enunŃ în care adjectivul mân-dru să aibă o altă funcŃie sintactică, în acelaşi caz. Păstrează forma adjectivului. (4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Analizează morfologic şi sintactic adjectivele subliniate în textul suport. (12p)

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Descrie, în 6-8 rânduri, cel mai frumos loc pe care l-ai vizitat, folosind cel puŃin

şase adjective la grade de comparaŃie diferite. (24p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

112

ADVERBUL – ACTUALIZARE

Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate: În odaia mică, pe care focul ce pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviŃi o încălzeşte bine,

vălmăşagul furtunii din afară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag. Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat neastâmpărat în geamuri. Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vân-tul pătrunde blând sau furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede, neastupată, de către cucoana Ruxandra Hraşcu, soŃia conului Gheorghieş Hraşcu, proprietarul acestei case mici, vesele şi curate.

(după Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă – Sineturile conului Gheorghieş)

1. Încercuieşte A (Adevărat sau F (Fals), corectând afirmaŃiile greşite: a. A / F Adverbul se acordă în gen şi număr cu partea de vorbire pe care o determină.

____________________________________________________________________ b. A / F Adverbul poate sta numai după verbul pe care îl determină.

____________________________________________________________________ c. A / F În enunŃul: vălmăşagul furtunii din afară răzbate, uneori, în chiuituri pu-

ternice., cuvântul puternice este adverb. ____________________________________________________________________

2. Extrage, din text, un adverb de mod şi unul de timp. Dă exemple de încă două

adverbe de mod şi două de timp. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Indică valoarea morfologică a cuvântului neastâmpărat, precum şi cuvântul de-

terminat, din enunŃul: Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat neas-tâmpărat în geamuri. Precizează partea de vorbire din care provine. ____________________________________________________________________

4. a. Precizează valoarea morfologică şi funcŃia sintactică pentru fiecare dintre cu-

vintele tare şi încet, în enunŃul: Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet. Indică, prin săgeată, partea de vorbire pe care o determină. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

113

b. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra o altă valoare morfologică decât cea din enunŃul dat, pentru fiecare dintre cuvintele tare şi încet. Precizează valoarea şi in-dică, prin săgeată, cuvântul determinat în enunŃurile create de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Precizează partea de vorbire din care provin adverbele blând şi furios din enun-

Ńul: …vântul pătrunde blând sau furios, precum şi felul lor şi funcŃia sintactică. Con-struieşte două enunŃuri, introducând, în fiecare, câte un adverb provenit din aceeaşi parte de vorbire. Precizează felul adverbelor şi funcŃia sintactică a acestora, în enunŃu-rile create de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Construieşte câte un enunŃ în care să existe câte un complement exprimat prin: a. un adverb de mod;

____________________________________________________________________ b. un adverb de loc;

____________________________________________________________________ c. un adverb de timp;

____________________________________________________________________ d. un adverb provenit din adjectiv.

____________________________________________________________________

Moment ortografic

1. Scrie adverbele derivate de la următoarele verbe: a. a târî ______________________________________________________ b. a grăbi _____________________________________________________ c. a orbi ______________________________________________________ d. a prosti ____________________________________________________

2. Completează enunŃurile cu formele corecte: a. nu mai/ numai Mi-a spus că _______________ mănâncă la restaurant. Mâncase _______________ acolo în ultima vreme. b. de loc/ deloc Nu ştie _______________ franceză, deşi este _______________ din Maroc. c. odată/ o dată _______________ mi-a spus că va învăŃa limba chineză. Din păcate, a ajuns la cursuri doar _______________ .

114

ADVERBUL – GRADELE DE COMPARAłIE

A. Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:

Era oare cu putinŃă, mă întrebam eu, ca noaptea, care înfăşura trupul acestor fiin-Ńe, să înfăşure şi inima lor? Aceşti ochi, porunciŃi a privi totdeauna cerul, nu privesc ei oare, câteodată, şi pământul? Cuvântul scris în carte e oare destul de puternic, ca să şteargă cuvântul scris de natură în inima lor? E cu putinŃă ca rabinii bisericii noastre să fi putut porunci sângelui să circule mai încet, inimii să bată mai rar, şi na-turii să ceară mai puŃin?

(Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte) 1. Extrage, din textul suport, două adverbe la gradul pozitiv. Transcrie-le.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Precizează gradele de comparaŃie ale ultimelor două adverbe din textul dat.

adverb grad de comparaŃie

3. Identifică, în textul dat, un adverb fără grad de comparaŃie. Dă exemple de alte

patru adverbe care nu au grade de comparaŃie. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Precizează gradul de comparaŃie al adverbului încet (E cu putinŃă ca rabinii bi-

sericii noastre să fi putut porunci sângelui să circule mai încet […]?). Construieşte enunŃuri în care acelaşi adverb să fie la gradul comparativ de egalitate, respectiv su-perlativ relativ de superioritate. Precizează, pentru fiecare enunŃ, gradul de comparaŃie al adverbului. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

B. 1. Identifică adverbele din următoarele enunŃuri. Precizează, pentru fiecare, gra-

dul de comparaŃie: a. Apa curgea ieri mai repede decât în alte dăŃi.

____________________________________________________________________ b. A mers încet, mai încet decât ar merge un melc.

____________________________________________________________________

115

c. Râul curge foarte repede, apa era tulbure, iar norii stăteau să se spargă din cli-pă în clipă. ____________________________________________________________________

d. Explica băbeşte că ăsta-i era felul. ____________________________________________________________________

2. Construieşte enunŃuri pentru a ilustra câte două valori morfologice diferite, pen-

tru fiecare dintre cuvintele: greu şi primăvară. Precizează, între paranteze, valorile, în enunŃurile construite de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Construieşte enunŃuri în care să existe: a. un adverb de timp la gradul comparativ de superioritate:

____________________________________________________________________ b. un adverb de mod la gradul superlativ relativ de inferioritate:

____________________________________________________________________ c. un adverb de loc la gradul comparativ de egalitate:

____________________________________________________________________ d. un adverb provenit din adjectiv:

____________________________________________________________________ e. un adverb provenit din substantiv:

____________________________________________________________________

Moment ortografic

Modifică enunŃurile următoare, astfel încât să fie corecte. Rescrie-le.

a. L-am ascultat, cântă mai grozav. _____________________________________________________________ b. Vorbeşte mai româneşte decât românii. _____________________________________________________________ c. Îl ador, este cel mai extraordinar actor! _____________________________________________________________ d. Scrie mai altfel decât colegul lui de bancă. _____________________________________________________________

116

ADVERBUL – FUNCłII SINTACTICE

A. Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

Am intrat în curte după bunicul şi l-am chemat repede afară. Bunicul mi-a zis să-l las în pace că are de discutat cu omul, apoi i-am explicat că am prins un fir şi şi-a întrerupt brusc discuŃia cu omul şi a ieşit afară. Iar prietenul meu ştirb şi cu buză de iepure i-a spus şi bunicului aceeaşi poveste, ceea ce l-a enervat tare. După descrierea de atunci a prietenului meu, şi-a dat seama că-l cunoaşte pe copilul acela, era fiul nu-ştiu-cui.

(după Lucian Dan Teodorovici, Celelalte poveşti de dragoste) 1. a. Extrage, din textul dat, un adverb: de timp: ___________________________________________________________ de mod: ___________________________________________________________ de loc: ____________________________________________________________ b. Completează tabelul de mai jos cu câte două adverbe, alese de tine:

adverbe de timp adverbe de mod adverbe de loc

2. Stabileşte valoarea morfologică și funcŃia sintactică ale cuvântului tare (ceea ce

l-a enervat tare). Precizează un sinonim pentru sensul din text al acestui cuvânt, care să aparŃină aceleiaşi categorii gramaticale. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. a. Precizează felul adverbelor din enunŃul următor, funcŃia sintactică a fiecăruia,

precum şi partea de vorbire pe care o determină. Am intrat în curte după bunicul şi l-am chemat repede afară.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. Construieşte un enunŃ în care două adverbe să determine aceeaşi parte de vorbi-

re. Subliniază adverbele şi indică funcŃiile sintactice pe care le îndeplinesc, în enunŃul construit de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

117

4. Stabileşte valoarea morfologică și funcŃia sintactică ale cuvântului atunci în enunŃul: După descrierea de atunci […] şi-a dat seama că-l cunoaşte pe copilul acela. Precizează valoarea morfologică a cuvântului determinat. ____________________________________________________________________

B. 1. Subliniază adverbele din enunŃurile următoare şi precizează, pentru fiecare,

felul şi funcŃia sintactică. a. Dacă nu te fereşti, te loveşti de pragul de sus.

____________________________________________________________________ b. Noaptea ne odihnim şi ziua muncim.

____________________________________________________________________ c. Aşchia nu sare departe de trunchi.

____________________________________________________________________ d. Gândeşte bine, înainte de a vorbi prost.

____________________________________________________________________ e. Casa de acolo este cea mai mare.

____________________________________________________________________ f. Omul astăzi este, mâine nu-i.

____________________________________________________________________ 2. Construieşte câte un enunŃ în care: a. adverbul jos să aibă, pe rând, funcŃia sintactică de complement circumstanŃial de

loc şi atribut adverbial. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. adverbul mâine să aibă, pe rând, funcŃia sintactică de complement circumstanŃial

de timp şi atribut adverbial. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

c. adverbul bine să aibă, pe rând, funcŃia sintactică de complement circumstanŃial

de mod şi atribut adverbial. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Precizează, pentru fiecare dintre enunŃuri, între paranteze, funcŃia sintactică a ad-

verbelor. Indică, prin săgeŃi, cuvintele determinate.

118

ADVERBUL – EVALUARE

A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

Moșneagul, iute ca un prâsnel, așterne țolul. Cucoșul atunci se așază pe țol, scutu-ră puternic din aripi și îndată se umple ograda și livada moșneagului, pe lângă pa-seri, și de cirezi de vite; iară pe țol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ți lua ochii! Moșneagul, văzând aceste mari bogății, nu știa ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoșul și dezmerdându-l. Atunci, iaca și baba vine nu știu de unde; și, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap și plesnea de ciudă.

(Ion Creangă, PunguŃa cu doi bani) 1. Identifică, în text, un adverb fără grad de comparaŃie. Precizează-i funcŃia sintac-

tică. (4p) ____________________________________________________________________

2. În enunŃul Moșneagul […] așterne țolul, adaugă, pe rând: (12p) a. un adverb de timp, la gradul superlativ absolut; b. un adverb de loc la gradul comparativ de superioritate; c. un adverb de mod la gradul pozitiv, care să determine verbul aşterne. Precizează funcŃia sintactică pentru fiecare dintre

adverbele adăugate. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Numește partea de vorbire din care provine adverbul puternic (Cucoșul atunci se

așază pe țol, scutură puternic din aripi). Indică prin săgeată cuvântul pe care îl deter-mină în text. (4p) ____________________________________________________________________

4. Precizează valoarea morfologică a cuvântului iute din enunŃul: Moșneagul, iute

ca un prâsnel, așterne țolul. Construieşte un enunŃ în care acelaşi cuvânt să aibă o altă valoare morfologică. Precizează valoarea, în enunŃul construit de tine, precum şi func-Ńia sintactică. (8p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Identifică, în text, un adverb de timp. Precizează-i funcŃia sintactică. Alcătuieşte

un enunŃ în care acelaşi cuvânt să aibă altă funcŃie sintactică. Precizeaz-o. (8p)

119

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Construieşte enunŃuri pentru a ilustra valorile de adverb şi de adjectiv ale cuvân-

tului rău. Indică funcŃia sintactică pe care o îndeplineşte în fiecare dintre enunŃuri. (8p) ____________________________________________________________________ _________________________________________________________________

7. Construieşte enunŃuri în care să existe: (16p) a. un adverb de timp cu funcŃia sintactică de atribut adverbial:

____________________________________________________________________ b. un adverb provenit din adjectiv, cu funcŃia sintactică de complement circumstan-

Ńial de mod: ____________________________________________________________________

c. un adverb de loc, având funcŃia sintactică de atribut adverbial: ____________________________________________________________________

d. un adverb de timp, cu funcŃia de complement circumstanŃial de timp: ____________________________________________________________________

8. Construieşte un text de 8-10 rânduri, în care să relatezi, pe scurt, o întâmplare

hazlie. Foloseşte cel puŃin zece adverbe, de diferite tipuri. Subliniază adverbele. (30p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

120

PREPOZIłIA. REGIMUL CAZUAL AL PREPOZIłIEI

1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile pe care le consi-deri false.

a. A / F PrepoziŃia îşi schimbă forma în funcŃie de genul şi numărul părŃii de pro-poziŃie pe care o precedă. ____________________________________________________________________

b. A / F Toate substantivele precedate de prepoziŃii sunt în cazul acuzativ. ____________________________________________________________________

c. A / F PrepoziŃiile precedă, întotdeauna, un substantiv sau un substitut al acestuia în cazul vocativ. ____________________________________________________________________

d. A / F PrepoziŃiile pot fi simple sau compuse. ____________________________________________________________________

2. Citeşte enunŃul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate: Boierul puse mâna streaşină deasupra ochilor şi rămase multă vreme cu privirile

pierdute, până departe, în adâncul zării, unde bulgărele de aur se topise, înecând ce-rul şi pământul.

(după Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă – Boierul Iorga Buhtea) a. Identifică, în enunŃul dat, prepoziŃiile simple. Precizează rolul lor în construcŃiile

din care fac parte. ____________________________________________________________________

b. Precizează cazul substantivelor privirile şi aur. Construieşte câte un enunŃ în ca-

re aceleaşi substantive să se afle în cazul dativ, precedate de prepoziŃii. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

c. Stabilește cazul substantivului ochilor din primul enunŃ. Indică natura elementu-

lui care, precedând substantivul, impune şi cazul acestuia. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

d. Construieşte un enunŃ în care substantivul ochilor să fie în cazul dativ, precedat

de prepoziŃie. ____________________________________________________________________

121

3. Precizează cazul substantivelor în enunŃurile următoare. Subliniază, dacă este cazul, prepoziŃiile ce precedă substantivele. a. A reuşit graŃie ajutorului tău./ __________________________________________ b. Merge până la piaŃă./ ________________________________________________ c. Dedesubtul patului este o carte de poveşti./ _______________________________ d. A reuşit, contrar aşteptărilor./ __________________________________________ e. Totul se răsfrânge asupra vinovatului./ ___________________________________

4. Stabileşte valoarea de prepoziŃie sau de adverb a cuvintelor subliniate în enunŃu-

rile de mai jos: a. Locuieşte dedesubt. / Locuieşte dedesubtul surorii mele.

____________________________________________________________________

b. A privit împrejur cu uimire. / Copiii erau adunaŃi împrejurul profesorului. ____________________________________________________________________

c. Înăuntrul sacului erau jucării şi cărŃi vechi. / Ne-a poftit pe toŃi înăuntru. ____________________________________________________________________

5. Construieşte două enunŃuri în care să foloseşti două substantive precedate de

prepoziŃiile potrivit şi înaintea. Precizează cazul substantivelor în enunŃurile construite de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Corectează, dacă există, greşelile din enunŃurile următoare: a. Şi-a pus o căciulă în cap şi a plecat.

____________________________________________________________________

b. Neputând să între în curte, l-a privit după gard. ____________________________________________________________________

c. Speriat, a rămas ascuns dupe uşă. ____________________________________________________________________

d. Mă anunŃase de dinainte că va lipsi la petrecere. ____________________________________________________________________

122

CONJUNCłIA

1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile pe care le consi-deri false:

a. A / F ConjuncŃia este o parte de vorbire flexibilă. ____________________________________________________________________

b. A / F ConjuncŃiile pot fi simple sau compuse. ____________________________________________________________________

c. A / F ConjuncŃiile pot lega doar elemente ale aceleiaşi propoziŃii. ____________________________________________________________________

d. A / F ConjuncŃiile subordonatoare pot lega propoziŃii de acelaşi fel. ____________________________________________________________________

2. Citeşte textele şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

A. […] Apoi merseră la fântână, băură apă de se răcoriră şi priveau cu nesaŃiu că se lasă cerul în depărtare pe pământ, şi ar fi dorit să meargă până la sfârşitul pă-mântului, să vază cerul din apropiere, sau măcar până vor da de locurile acelea unde pământul este ca piftia.

(Petre Ispirescu, Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte) B. Feciorii de boieri şi de împăraŃi se sculară târziu, se mai zbenguiră şi apoi ple-

cară; îl ajunseră de pe urmă şi îl întrecură. (Petre Ispirescu, Ciobanaşul-cel-isteŃ)

C. Nici nu se cuvenea să-l supere, fiindcă dascălul ClăiŃă era un om neobosit... În-să în cele din urmă tot trebuia să meargă la el, ca să-i mulŃumească pentru învăŃătura lui HuŃu.

(Ioan Slavici, Budulea Taichii) a. Identifică, în textele date, două conjuncŃii coordonatoare simple, două conjuncŃii

subordonatoare simple şi două conjuncŃii subordonatoare compuse. conjuncŃii coordonatoare simple: __________________________________________ conjuncŃii subordonatoare simple: _________________________________________ conjuncŃii subordonatoare compuse: _______________________________________

b. Înlocuieşte conjuncŃia coordonatoare însă din textul C cu o altă conjuncŃie coor-

donatoare, potrivită contextului. ____________________________________________________________________

c. Extrage, din textele propuse, două enunŃuri în care aceeaşi conjuncŃie să lege: • două elementele ale aceleiaşi propoziŃii:

____________________________________________________________________

123

• două propoziŃii: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

d. Precizează valoarea morfologică a cuvântului de (băură apă de se răcoriră),

precum şi un sinonim potrivit contextului. Construieşte un enunŃ în care acelaşi cuvânt să aibă o altă valoare morfologică. Precizeaz-o. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Construieşte: a. un enunŃ în care două părŃi de propoziŃie coordonate să fie legate prin conjuncŃia

dar. Precizează părŃile de propoziŃie pe care le leagă, precum şi cuvântul determinat. ____________________________________________________________________

b. o frază în care două propoziŃii coordonate să fie legate prin conjuncŃia însă. ____________________________________________________________________

c. o frază în care propoziŃia secundară să fie legată de propoziŃia principală prin conjuncŃia subordonatoare dacă. ____________________________________________________________________

4. Stabileşte valoarea de conjuncŃie sau de adverb a cuvântului şi în următoarele

enunŃuri. a. Cum m-a văzut, m-a şi certat. __________________________________________ b. A plecat şi s-a întors foarte repede. ______________________________________

5. Construieşte câte un enunŃ pentru a evidenŃia valoarea de conjuncŃie şi de adverb

pentru cuvântul iar. Precizează, pentru fiecare enunŃ, valoarea. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Alege formele corecte şi completează enunŃurile: a. Iar/ i-ar: Maria cântă, __________ Andrei pictează. Nimic nu ________ distrage de la astfel de ocupaŃii. b. sau/ s-au: Vii __________ pleci? __________ întors şi părinŃii?

124

INTERJECłIA – INTERJECłIA PREDICATIVĂ

1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile false: a. A / F InterjecŃia poate exprima o stare sufletească sau un îndemn.

____________________________________________________________________ b. A / F InterjecŃiile care reproduc (imită) sunete/ zgomote sau strigătul animalelor

se mai numesc şi onomatopee. ____________________________________________________________________

c. A / F InterjecŃia este o parte de propoziŃie. ____________________________________________________________________

d. A / F InterjecŃia poate avea funcŃia sintactică de predicat. ____________________________________________________________________

2. Citeşte textele următoare şi răspunde cerinŃelor formulate:

A. Atunci mezinul se vâră iute în horn […] Asemene cel mijlociu, țuștiu! iute sub un chersin […]

... Însă cel mare se dă după ușă și – să tragă, să nu tragă? – în sfârșit, trage zăvo-rul... Când iaca!... ce să vadă? ș-apoi mai are când vedea?... căci lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era. Şi, nici una, nici două, haț! pe ied de gât.

(Ion Creangă, Capra cu trei iezi) B. Eu, grăbit, Ńâşti dincolo într-un picior... alunec şi bâldâbâc în şanŃ. Trandafirii

mei se umplură de mocirlă. (B. Şt. Delavrancea, De azi şi de demult)

a. Identifică o interjecŃie în primul text şi una în al doilea. Precizează ce exprimă

fiecare. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. Precizează interjecŃia de la care provine verbul a sfârâi (îi sfârâia gâtlejul de

flămând ce era) și verbul format de la interjecŃia haŃ! (Şi, nici una, nici două, haț! pe ied de gât). ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

c. Precizează valoarea morfologică a cuvântului iaca (Când iaca!... ce să vadă?).

Indică un sinonim potrivit contextului, din aceeaşi clasă gramaticală. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

125

d. Extrage, din textele suport, toate interjecŃiile predicative. Transcrie-le. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Construieşte patru enunŃuri în care predicatele să fie exprimate prin interjecŃii

predicative. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Te-ai întâlnit cu un prieten într-un loc gălăgios. Reprodu dialogul cu prietenul

tău, inserând cel puŃin patru interjecŃii care să reproducă zgomotele din jur ce vă împi-edicau aproape în totalitate să vă auziŃi unul pe celălalt (8-10 replici). ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

126

NOȚIUNI DE SINTAXĂ (ACTUALIZARE)

Se dă textul: Copilul începu să asude. […] Începu a se teme că nu va afla prăvălia. Porni înapoi

şi intră într-altă uliŃă. Pe acolo nu fusese încă. Dacă ar fi fost, i s-ar fi cunoscut paşii, căci acum lăsa urme adânci în zăpadă.[…]

IoniŃă se opri. Își încorda din nou gândurile. Deodată îi veni în minte că de-a stân-ga prăvăliei, nu prea departe, era biserica. […] Unde este turnul bisericii? Va căuta să vadă turnul. […]

(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum) 1. Transcrie, din al doilea paragraf, o propoziție simplă. Precizează-i structura.

____________________________________________________________________ 2. Identifică predicatele din primul enunț al textului, stabilind felul acestora. Stabi-

lește tipul enunțului – propoziție sau frază. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Structura: Copilul începu corespunde unei propoziții principale, simple. Trans-

formă propoziția simplă în propoziție dezvoltată, adăugând un atribut și un comple-ment. Subliniază părțile de propoziție adăugate: ____________________________________________________________________

4. Notează predicatele din fraza: Începu a se teme că nu va afla prăvălia. Transcrie

propoziția secundară, încercuind elementul de relație; precizează valoarea morfologică a acestuia: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Extrage propoziŃiile secundare din structura: Dacă ar fi fost, i s-ar fi cunoscut paşii, căci acum lăsa urme adânci în zăpadă. Transcrie-le. Încercuiește elementele de relație și stabilește valorile morfologice ale acestora. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Identifică și transcrie o propoziție secundară introdusă prin conjuncția subordo-

natoare simplă că: ____________________________________________________________________

127

7. Transcrie, din primul alineat al textului, o frază alcătuită din propoziții principale aflate în relație de coordonare copulativă. Copiază enunțul și modifică elementul de relație, astfel încât să se stabilească, între cele două propoziții principale, un raport de coordonare prin juxtapunere. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Indică raportul stabilit între propozițiile frazei următoare – Va căuta să vadă tur-

nul. Transcrie elementul de relație, indicând partea de vorbire: ____________________________________________________________________

9. Construiește două fraze alcătuite din două propoziții – una pricipală și cealaltă

secundară, în care raportul de subordonare să fie realizat cu ajutorul conjuncțiilor su-bordonatoare simple că și să: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

10. Realizează o frază alcătuită din două propoziții, în care propoziția secundară să

fie introdusă printr-o conjuncție subordonatoare compusă – de exemplu – ca să, deoa-rece, deși, fiindcă, încât etc.: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

11. Alcătuiește o frază compusă din două propoziții principale aflate în relație de

coordonare copulativă. Subliniază elementul de relație folosit. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

12. Transcrie din textul suport doar propozițiile principale. Ai în vedere transfor-

mările ortografice în scrierea propozițiilor. Precizează o consecință a construirii textu-lui doar din propoziții principale, comparând textul obținut cu cel inițial: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

128

NOłIUNI DE SINTAXĂ. FELUL PROPOZIłIILOR – DUPĂ STRUCTURĂ, DUPĂ ÎNłELES,

DUPĂ ASPECTUL PREDICATULUI

Se dă textul: AnuŃa caută cu înfrigurare prin solniŃa agăŃată într-un cui. Nu află ce caută, o ia

din cui, o întoarce cu capul în jos şi o scutură nu pe masă, ci în palmă. Nu se scutură decât câteva fire de sare. Trece în tindă, caută în oale, intră în cămară, răscoleşte pretutindeni şi iar vine. Femeia e neliniştită, îngrijorată.

— Măi, IoniŃă, n-ai văzut tu pe undeva sarea? — E în solniŃă, mamă. — Nu mai este în solniŃă. S-a isprăvit. […] Unde a mai văzut el sare? Nu-şi amintește. — N-am cu ce săra nici mămăliga, nici mâncarea. Ce să fac? […] — Mă duc să cer împrumut de la vecina, mamă! — Du-te! Vino repede! Vecina nu avea. O pusese în fasole şi mămăligă. Nu avea nici cealaltă vecină. […] — Ştii ce, mamă? […] Mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare. — Te duci tu?! […] Prin câte hudiŃe treci? Te vei rătăci! IoniŃă zâmbi.

(după Ion Agîrbiceanu, Întâiul drum)

1. Identifică, în primul alineat al textului, o propoziție simplă, alcătuită din subiect simplu și predicat nominal. Transcrie propoziția. ____________________________________________________________________

2. Selectează, din text, două propoziții simple alcătuite din subiect simplu și predi-

cat verbal. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Transcrie câte o propoziție enunțiativă propriu-zisă, enunțiativ-exclamativă, inte-

rogativă și interogativ-exclamativă. Pune într-un dreptunghi semnul de punctuație fo-losit la sfârșitul comunicărilor: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Extrage din text două propoziții negative – dintre care una să fie simplă și cealal-

tă dezvoltată. Transformă-le, apoi, în propoziții afirmative: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

129

5. Structura: o scutură nu pe masă, ci în palmă. este o propoziție afirmativă după aspectul predicatului, pentru că, deși există adverbul de negație nu, acesta este folosit pentru negarea unei alte părți de propoziție, respectiv a unui complement. Alcătuiește trei propoziții afirmative după aspectul predicatului în care să negi subiectul, atributul și complementul: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Propoziția: S-a isprăvit. este simplă, deşi este alcătuită doar din predicat verbal.

Motivează de ce este considerată propoziție simplă: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Precizează părțile de propoziție care compun propoziția dezvoltată: AnuŃa caută

cu înfrigurare prin solniŃa agăŃată într-un cui. Transformă propoziția dezvoltată în propoziție simplă: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Alcătuiește propoziții urmând schemele date:

S.s+P.n. (n.p. multiplu) __________________________________________________ S.m+ P.v ____________________________________________________________ S.s+A+P.v+C _________________________________________________________

9. Realizează o propoziție enunțiativă propriu-zisă, dezvoltată, negativă.

____________________________________________________________________ 10. Construiește două propoziții enunțiativ-exclamative care să exprime stări sufle-

tești, raportându-te la mesajul textului suport: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

1. Încercuiește formele corecte ale verbelor folosite în următoarele propoziții enunțiativ-exclamative:

a. Nu fi obraznic!/ Nu fii obraznic! b. Să fi ascultător!/ Să fii ascultător! c. Stabilește-ți drumul!/ Stabileșteți drumul! 2. Notează, la sfârșitul enunțurilor, semnul de punctuație corespunzător: — Când ajunge tata.... — Nu știu... — Ce păcat...

130

FRAZA. PROPOZIȚIA REGENTĂ. ELEMENTUL REGENT. COORDONAREA ȘI SUBORDONAREA (I)

Se dă textul: Se învârti încet în jurul lui şi privi în toate părŃile. Nu se vedea mai departe de-o

aruncătură de băŃ, pentru că sus, perdeaua de zăpadă era parcă şi mai deasă. Începu să asude şi mai tare. […] Porni cu hotărâre pe altă uliŃă şi ajunse într-o

nouă înfundătură. El era singura vietate care se mişca pe drum, alb tot în potopul de ninsoare care sporea mereu. Oamenii erau prin case, prin grajduri, făceau prin şuri mestecături de fân şi paie pentru vite. Toată lumea era mulŃumită că ninge, că au scă-pat de gerul sec. Pacea tainică […] intrase în toŃi. […] Nu era Ńipenie de om, nu zbura nicio pasăre, nu cucuriga niciun cocoş, nu lătra niciun câine. Numai zăpada cădea în perdele tot mai dese şi lumina se micşora, deşi încă nici amiază nu era.

(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

1. Transcrie o propoziție și o frază. Precizează care este diferența dintre cele două tipuri de enunțuri: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Identifică predicatele din fraza următoare: Se învârti încet în jurul lui şi privi în

toate părŃile. Stabilește tipul propozițiilor care alcătuiesc fraza (principale/ secundare). Indică elementul de relație, precizând valoarea lui morfologică: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Precizează ce tip de raport se stabilește între propozițiile frazei: Porni cu hotărâ-

re pe altă uliŃă şi ajunse într-o nouă înfundătură., precum și modalitățile de realizare: ____________________________________________________________________

4. Transcrie fraza: Oamenii erau prin case, prin grajduri, făceau prin şuri meste-

cături de fân şi paie pentru vite. Identifică predicatele, marchează elementele de rela-ție, delimitează propozițiile, numerotează-le, apoi precizează felul lor (principale/ secundare), precum și raportul care se stabilește între propozițiile frazei: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

131

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Selectează o frază alcătuită din propoziții principale, negative, aflate în raport de

coordonare prin juxtapunere: ____________________________________________________________________

6. Analizează fraza următoare: Începu să asude şi mai tare. Indică tipul propoziții-

lor, raportul stabilit între ele, elementul de relație, elementul regent, propoziția regentă: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Menționează, după analiza frazei, elementul regent și propoziția regentă: Nu se

vedea mai departe de-o aruncătură de băŃ, pentru că sus, perdeaua de zăpadă era parcă şi mai deasă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Stabilește propozițiile secundare din fraza: Toată lumea era mulŃumită că ninge,

că au scăpat de gerul sec. Indică elementul regent și propoziția regentă pentru propo-zițiile secundare. Precizează, de asemenea, ce raport se stabilește între propozițiile se-cundare și cum este el marcat: ____________________________________________________________________

9. Realizează analiza frazei: Numai zăpada cădea în perdele tot mai dese şi lumina

se micşora, deşi încă nici amiază nu era., stabilind tipul propozițiilor, raporturile sta-bilite, modalităŃile de realizare a acestora, propoziția regentă: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

132

FRAZA. PROPOZIłIA REGENTĂ. ELEMENTUL REGENT. COORDONAREA ȘI SUBORDONAREA (II)

Se dă textul: Din nou am văzut pompierul întins jos, vărsându-şi chinul în suspinul adânc ce mi

se păruse că ieşise de sub pământ. Am înțeles că acum îl duceau undeva, departe, că-l luau de lângă toŃi ai lui. Am avut acea presimŃire nedesluşită a despărŃirii ce nu se poate înlătura, pentru că se naşte odată cu noi. Nu pricepusem tot, dar înŃelesesem destul. Ca şi când cineva ar fi vrut să mă despartă şi pe mine de mama, am cuprins-o de gât cu amândouă mâinile şi-am plâns, zguduitor. Era cea dintâi durere a mea.

(după Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)

1. Textul suport este alcătuit din fraze și dintr-o propoziție. Transcrie propoziția: ____________________________________________________________________

2. Stabilește tipul propozițiilor din fraza: Nu pricepusem tot, dar înŃelesesem des-

tul. Indică raportul stabilit între propoziții și modalitatea de realizare. Justifică prezen-ța virgulei în enunț: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Alcătuiește o frază alcătuită din două propoziții principale aflate în raport de co-

ordonare marcat prin conjuncția coordonatoare iar. Atenție la punctuația unei astfel de fraze! ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Stabilește elementul regent al propozițiilor secundare din fraza: Am înțeles că

acum îl duceau undeva, departe, că-l luau de lângă toŃi ai lui. Indică statutul propozi-ției care conține elementul regent: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Analizează fraza: Din nou am văzut pompierul întins jos, vărsându-şi chinul în

suspinul adânc ce mi se păruse că ieşise de sub pământ. Identifică predicatele, ele-mentele de relație, tipul propozițiilor, elementele regente. Formulează o observație legată de propozițiile regente: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

133

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Transcrie o frază din text care să ilustreze observația legată de propozițiile re-gente, formulată la exercițiul anterior: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Realizează analiza frazei: Ca şi când cineva ar fi vrut să mă despartă şi pe mine

de mama, am cuprins-o de gât cu amândouă mâinile şi-am plâns, zguduitor. Extrage propozițiile secundare, precizându-le propozițiile regente. Observă poziția propoziții-lor secundare față de regentele lor. Formulează o observație în acest sens: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Alcătuiește o frază compusă din trei propoziții – una principală și două secunda-

re. Plasează propozițiile secundare înainte și după propoziția principală, regenta amândurora: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Construiește o frază urmând schema de mai jos, atât propozițiile principale, cât

și cele secundare aflându-se în raport de coordonare prin juxtapunere: 1. P.P. 2. P.P. 3. P.S. (2) 4. P. S (2)

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

134

NOȚIUNI DE SINTAXĂ. EVALUARE

Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde corect cerințelor formulate: De la acest moş Ilie am auzit cea dintâi istorisire de vânătoare şi cu acest prilej

m-am încredinŃat că mama nu poate să preŃuiască cum se cuvine asemenea lucruri minunate. Am avut atuncea pentru ea sentimente obscure de duşmănie. […]

Eu aşteptam o minunată poveste vânătorească. Asta a fost prima. ― Unde s-a-ntâmplat, moş Ilie?

(după Mihail Sadoveanu, Maică-mea era mare farmazoană)

1. (4p) Încercuiește varianta de răspuns corectă: A. Enunțurile care constituie textul suport sunt:

a. numai propoziții; b. propoziții și fraze; c. numai fraze.

B. Enunțul: Asta a fost prima. este: a. o propoziție dezvoltată, afirmativă; b. o propoziție simplă, negativă; c. o frază alcătuită dintr-o propoziție principală și una secundară; d. o propoziție simplă, afirmativă.

2. (6p) Selectează o propoziție enunțiativă propriu-zisă și una interogativă:

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. (6p) Identifică o propoziție enunțiativă propriu-zisă, afirmativă, dezvoltată.

Transformă, apoi, propoziția dezvoltată în propoziție simplă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. (8p) Construiește o propoziție enunțiativă propriu-zisă, dezvoltată, negativă și o

propoziție enunțiativ-exclamativă, dezvoltată, afirmativă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Realizează analiza frazei: De la acest moş Ilie am auzit cea dintâi istorisire de

vânătoare şi cu acest prilej m-am încredinŃat că mama nu poate să preŃuiască cum se cuvine asemenea lucruri minunate., având în vedere următoarele aspecte:

a. (8p) sublinierea predicatelor;

135

b. (4p) delimitarea propozițiilor; c. (8p) stabilirea felului propozițiilor (principale, secundare).

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

d. (4p) marcarea elementelor de relație; e. (6p) stabilirea raporturilor între propoziții;

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

f. (8p) identificarea elementelor regente, precum și a propozițiilor regente. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. (10p) Construiește o frază alcătuită din două propoziții principale aflate în raport

de coordonare copulativă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. (18p) Realizează o frază alcătuită din trei propoziții: o propoziție principală – re-

genta unei propoziții secundare și două propoziții secundare, dintre care una să fie re-genta celeilalte. În fraza alcătuită de tine, subliniază predicatele, delimitează propozițiile, marchează elementele de relație și relația cu propoziția regentă: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Din oficiu se acordă 10 puncte. Nota se obține prin adunarea punctajului și împărțirea acestuia la 10.

136

SINTAXA PROPOZIłIEI (ACTUALIZARE)

Se dă textul:

Ninsoarea a încetat. Cerul s-a înseninat. Gerul lipea degetele pe clanŃa de fier a uşii. Numai fetiŃele purtau cizmuliŃe. Intrau curând în casă, tropotind din cizmuliŃele tivite, sus, cu piele roşie. Cerul se înălŃase tare deasupra satului. Din hornurile ieşite prin acoperişurile albe, se înălŃau suluri drepte de fum. Nu mişca nimic în văzduh. Vânturile spulberară zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte. Ele stăpâneau cerul și pământul.

Nicio mişcare nu era pe uliŃi. Satul era pustiu, aruncat şi încremenit în groaza asta de o putere nefirească.

Apoi frigul aspru se slobozi binişor. Oamenii, scoŃând săniile de sub adăpostul şo-proanelor, începură umbletul.

(după Ion Agârbiceanu, La săniuş)

1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, încercuind A – adevărat sau F – fals:

a. A / F – Propoziția: Ninsoarea a încetat. – are predicat nominal. b. A / F – Enunțul: Oamenii, scoŃând săniile de sub adăpostul şoproanelor, începu-

ră umbletul. este o frază, pentru că are două predicate – scoțând și începură. c. A / F – În enunțul: Vânturile spulberară zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte.

există un singur predicat, deși se află două verbe predicative. 2. Realizează, prin săgeți, corespondența între afirmațiile următoare. În propoziția: Gerul lipea degetele pe clanŃa de fier a uşii., cuvintele au următoare-

le valori sintactice: gerul atribut în cazul genitiv lipea complemet în cazul acuzativ degetele predicat verbal pe clanța subiect simplu de fier complement în cazul acuzativ (cu prepoziție) a ușii atribut în cazul acuzativ

3. Transcrie un predicat verbal exprimat prin verb predicativ și un predicat nomi-nal. Pentru predicatul nominal, indică structura: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Indică subiectul propoziției: Ele stăpâneau cerul și pământul., precizând prin ce

parte de vorbire se exprimă. Alcătuiește, apoi, patru propoziții în care subiectele sim-ple să fie exprimate prin substantiv propriu, pronume personal de politețe, numeral cardinal și prin numeral ordinal. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

137

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Analizează propozițiile următoare pentru a indica subiectele acestora: Numai fe-

tițele purtau cizmulițe. Intrau curând în casă tropotind din cizmulițele tivite sus, cu piele roșie. Precizează ce alt tip de subiect mai există în afara celor identificate în pro-pozițiile date și alcătuiește un enunț pentru a ilustra acel tip de subiect. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Stabilește cuvântul cu funcție de atribut din contextul: Oamenii, scoŃând săniile

de sub adăpostul şoproanelor, începură umbletul. Precizează valoarea morfologică și cazul acestuia. Alcătuiește o propoziție în care să folosești același cuvânt identificat cu funcție de atribut, dar în alt caz față de cel din text. Precizează cazul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Copiază propozițiile în care se află verbul a fi. Precizează valorile morfologice

cu care este folosit verbul în propozițiile din text. Selectează predicatele și indică tipul lor. Alcătuiește un enunț în care să folosești verbul a fi cu altă valoare morfologică. Notează, între paranteze, valoarea verbului în enunțul creat de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Alcătuiește o propoziție în care să existe, pe lângă alte părți de propoziție, două atribute exprimate prin adjectiv propriu-zis și prin substantiv. Precizează, pentru fieca-re dintre atributele create, cazul părții de vorbire. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Realizează acordul subiectului cu predicatul, notând forma corectă a verbe-lor indicate între paranteze 1. Vânturile și frigul ............... oamenii în casă. (a ține – mod indicativ, timp prezent) 2. Eu și câinele ..................... la gura sobei. (a sta – mod indicativ, timp pre-zent) 3. Voi și ei ...................... ninsoarea. (a prefera – mod indicativ, timp pre-zent) 4. Omul sau animalul ............................ de frig? (a se teme – mod indicativ, timp prezent)

138

SINTAXA PROPOZIłIEI.

PREDICATUL. PREDICATUL VERBAL ȘI PREDICATUL NOMINAL

Se dă textul: Pământul devenea mai întins şi mai negru. Pietre erau peste tot. Fiecare petic de

pământ semăna cu alt petic. […] În jurul meu simŃeam un freamăt. Pământul răsuflând, fremătând, parcă voia să-mi

vorbească. „Fâș! Fâș!” Mireasma acelei seri de vară se strânsese acolo, în jurul meu, toată. Coborau ste-

lele pentru a ocroti plantele şi gâzele părăsite. Adierea aceea catifelată şi sigură era poate răsuflarea cu care voiau să le acopere, să le ferească de răcoarea nopŃii. […] Pe umeri, prin păr, pe rotunjimea obrajilor, am simŃit o tremurare de aer mângâietoa-re, am auzit şoapte. […] Cuvintele erau vătuite, fără răsunet, fără ecou, dar grave, clare. Parcă cineva le-ar fi scris.

Printre buruieni se iviră o mulŃime de puncte strălucitoare. S-ar fi spus că cerul şi stelele se oglindesc pe pământ, ca într-o apă. Luminițele erau licurici, firimituri ca de sidef, diamante sau numai bucăŃele de sticlă, sau poate stele de căzut și de prefăcut.

Gândește-te la această destrămare dulce, la această încătuşare plăcută! (după Cella Serghi, Miruna)

1. Încercuiește răspunsul corect. Seria de verbe predicative care îndeplinesc funcția de predicat verbal este: a. devenea, erau (peste tot), semăna, simțeam; b. răsuflând, voia, să-(mi) vorbească, se strânsese; c. coborau, a ocroti, voiau, să acopere; d. să ferească, am simțit, ar fi scris, se iviră; e. am auzit, se oglindesc, gândește-te, de căzut.

2. Elimină, din seriile de verbe incorecte din perspectiva cerinței formulate la exer-

cițiul anterior, pe acelea care nu se încadrează. Precizează motivul pentru care nu se încadrează verbelor cu funcție de predicat verbal: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Selectează, din text, patru predicate verbale exprimate prin verbe la moduri pre-dicative diferite. Precizează, între paranteze, modurile verbelor selectate: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

139

4. Transcrie două propoziții care au predicate nominale construite cu verbe copula-tive diferite. Subliniază predicatele: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Identifică predicatul din enunțul următor: Luminițele erau licurici, firimituri ca

de sidef, diamante sau numai bucăŃele de sticlă, sau poate stele de căzut și de prefă-cut. Stabilește tipul lui. ____________________________________________________________________

6. Selectează o structură din text în care predicatul verbal se exprimă prin interjec-

ție predicativă. Alcătuiește, apoi, un alt enunț în care predicatul să fie exprimat prin interjecție predicativă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Stabilește valoarea morfologică a verbului a fi din structura – Pietre erau peste

tot. Indică predicatul și felul acestuia. Realizează, apoi, două propoziții în care verbul a fi să aibă alte valori, precizând predicatele și tipul acestora. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Alcătuiește propoziții în care predicatele nominale să fie exprimate prin verbele

copulative a fi sau a deveni, iar numele predicativ – simplu și multiplu – să fie expri-mat prin toate părțile de vorbire cu rol de substitut al substantivului. Precizează, între paranteze, părțile de vorbire prin care se exprimă numele predicative construite. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. Numește părțile de vorbire prin care se exprimă numele predicativ din propozi-

ția: Cuvintele erau vătuite, fără răsunet, fără ecou, dar grave, clare. Indică un motiv pentru care autorul textului a optat pentru o astfel de construcție. Rescrie enunțul, în-locuind părțile de vorbire, astfel încât numele predicativ să fie exprimat prin cuvinte cu aceeași valoare morfologică. Precizează o consecință a unei astfel de transformări. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

140

SUBIECTUL. SUBIECTUL EXPRIMAT ȘI SUBIECTUL NEEXPRIMAT (SUBÎNłELES ȘI INCLUS)

Se dă textul: Pescarul e un vânător. […] Ascult deci cu plăcere nişte minunate isprăvi din trecu-

te vremi. Mi le istoriseşte cu tact şi cu blândeŃă bătrânul meu tovarăş. Şi iluzia ador-mită deodată se deşteaptă . […]

Peşti mai mici, somotei şi mrenuŃe* cad destul de obişnuit în cârlig. Însă pescarul aşteaptă să i se zbată inima când a dat semn peştele cel mare de un kilogram, ori de două, care bate unda* cu coada, se repede în adâncuri, luptă cu putere în elementul lui şi isprăveşte prin a se supune, urmând obosit spre mal firul subŃire şi întins. […]

Grijile, preocupările, supărările şi durerile adorm. Te-ai apropiat de natura eter-nă, care te-a luat în stăpânirea ei şi te ocroteşte ca o mamă. Ceru-i curat, soare-le-i strălucit şi salcia-i prietinoasă. Un cuc întârziat cântă pe celălalt Ńărm, într-un plop. Săgetează rândunele pe deasupra luciului. Libelule scânteiază pe oglinda apei.

(după Mihail Sadoveanu, ÎmpărăŃia apelor)

*somotei şi mrenuŃe – specii de peşti de dimensiuni mici; *undă – val.

1. Identifică subiectul din propoziția: Grijile, preocupările, supărările şi durerile

adorm. Stabilește tipul lui. Precizează prin ce parte de vorbire se exprimă. Justifică folosirea virgulei și a conjuncției copulative și în acest context. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Extrage o propoziție dezvoltată din text, al cărei subiect exprimat este multiplu. Subliniază elementele care compun subiectul, precizând valoarea morfologică și cazul acestora. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Precizează tipul de subiect din propoziția: Ascult deci cu plăcere nişte minunate

isprăvi din trecute vremi. ____________________________________________________________________

4. Identifică predicatele aflate în enunțul de mai jos, pentru a stabili numărul pro-

pozițiilor și subliniază-le. Delimitează propozițiile și, pentru fiecare în parte, identifică subiectul, stabilind felul acestuia. Te-ai apropiat de natura eternă, care te-a luat în stăpânirea ei şi te ocroteşte ca o mamă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

141

5. Găsește subiectele din enunțurile următoare. Subliniază-le. Stabilește felul lor. Observă poziția subiectului față de predicat și formulează o observație în acest sens. Construiește, apoi, patru propoziții, în care să valorifici observația legată de poziția subiectului fața de predicatul unei propoziții.

Mi le istoriseşte cu tact şi cu blândeŃă bătrânul meu tovarăş. Un cuc întârziat cântă pe celălalt Ńărm, într-un plop. Săgetează rândunele pe deasupra luciului. Libelule scânteiază pe oglinda apei.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Subliniază subiectul propoziției: Pescarul e un vânător. Precizează tipul subiec-

tului, valoarea morfologică a cuvântului prin care se exprimă, precum și cazul în care se află. Folosește toți substituții învățați ai părții de vorbire prin care se exprimă su-biectul, păstrând aceeași structură a propoziției date. Indică, în fiecare caz, partea de vorbire folosită pentru substituire. Notează o consecință a substituirii, din perspectiva înțelegerii mesajului transmis. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Construiește enunțuri pentru a valorifica următoarele scheme: a. S.m./ pronume personale + P.n;

____________________________________________________________________ b. S.s/ numeral ordinal + P.v + C. + A.;

____________________________________________________________________ c. S.s/ neexprimat (inclus) + P.v. + C.;

____________________________________________________________________ d. S.s/ neexprimat (subînțeles) + P.n.

____________________________________________________________________

142

ACORDUL SUBIECTULUI CU PREDICATUL

1. Completează spațiile punctate cu formele potrivite ale verbelor pentru a realiza acordul predicatului cu subiectul:

a. Eu și el .............................. cu plăcere în vacanță la bunici. (a merge, indicativ, prezent)

b. Bobocul, puiul de găină ................................. încă firele de iarbă (a rupe, indica-tiv, imperfect, formă negativă)

c. O parte dintre elevii clasei ................................. tema pentru acasă. (a face, indi-cativ, perfect compus, formă negativă)

d. Oricine dintre noi .............................. greși. (a putea, indicativ, prezent) e. Nu nepoții, ci doar bunicul ........................ ziarul. (a citi, indicativ, prezent) f. Mama sau tata ........................ vacanțele. (a plănui, indicativ, viitor I) g. Tu și ea ........................ deseori în vizită. (a veni, indicativ, prezent) 2. Transformă subiectele multiple ale enunțurilor următoare în subiecte simple,

păstrând doar primul dintre cuvintele componente. Scrie propoziția, folosind subiectul simplu și realizând modificările necesare în cazul formei verbului prin care se exprimă predicatul:

a. Cerul şi stelele se oglindesc pe pământ. ____________________________________________________________________

b. Zumzetul, viaŃa, taina pământului erau de nepătruns.

____________________________________________________________________ c. PortiŃa, gardurile, şurile, şoproanele se ascundeau sub învălişul greu de omăt.

____________________________________________________________________ d. Fluturele și libelula sunt privite cu admirație.

____________________________________________________________________ 3. a. Notează forma corectă a verbelor a se povesti, a se descrie, a se auzi sau a se

vedea, la indicativ prezent, persoana a treia, număr plural, alternându-le în funcție de context.

Legendele ..............................la gura sobei. Veștile ................. la radio. În depărtare ........................ norii plumburii. Nu toate trăsăturile chipului ...................în cuvinte. b. Scrie enunțurile de la punctul a. al exercițiului, înlocuind verbele folosite la mo-

dul indicativ, timp prezent, cu formele corespunzătoare modului indicativ, timp imper-fect, persoana a treia, numărul plural. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

143

5. Alcătuiește câte două enunțuri în care să folosești verbele a se vedea și a se în-chide, la modul indicativ, timp perfect compus, persoana a treia, număr plural, reali-zând acordul subiectului exprimat cu predicatul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Construiește enunțuri în care, folosind verbele la formele indicate, să realizezi

acordul subiectului cu predicatul. Subliniază subiectul cu o linie și predicatele cu două linii.

a. indicativ, timp prezent, persoana a treia, număr singular și plural a lucra ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ a conduce ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ a lua ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ a crea ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ a agrea ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ a alege ___________________________________________________________

b. condițional-optativ, timp prezent, persona a treia, număr singular și plural a lua _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ a agrea _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ a înnoi _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ a crea _____________________________________________________________ _____________________________________________________________

7. Corectează greșelile care apar în propozițiile următoare, scriind forma corectă în cadrul enunțului complet: O mulțime de insecte au distrus culturile. ___________________________________ Stolul de cocori au zburat. _______________________________________________ Nici copilul, nici părintele n-au înțeles. _____________________________________ Mă doare ochii. _______________________________________________________ Îmi ajunge exercițiile acestea. ____________________________________________ Cine au înțeles? _______________________________________________________

144

SUBIECTUL ȘI PREDICATUL – EVALUARE

Se dă textul: În cutia cu pălării vechi sta un urs, de catifea. Dacă nu era galben ca floarea-

soarelui, el ar fi fost fioros și podul întreg ar fi tremurat de frica lui. Aveam în pod doi berbeci năpârliți, trei vaci fără picioare și un armăsar, care sta în pod fiindcă era de lemn și vopsit cu pensula verde. Dar ursul era galben și culoarea asta micșorează seriozitatea lucrurilor, nu sperie pe nimeni și au luat-o florile pentru ele. Şi mai avea ursul doi ochi de sticlă, care se uitau drept în tavan. Domnișoara cusătoreasă îmbră-când ursul, din șase petice croite frumos, cred că s-a înșelat când a trebuit să-i puie și ochii, greșind cutia ochilor de urs și luând dintr-altă cutie doi ochi de porumbel. Un urs se cere încruntat: ursul nostru din pod se uita cu bunătate.

Ursul stătuse jos, în casă, doi ani întregi, și devenise atât de stricător, încât am fost nevoit să-l pun deoparte, în singurătate, și el s-a trezit în cutia de pălării, numai după ce începusem zadarnic fel de fel de mijloace de îndreptare. (...)

(după Tudor Arghezi, Hoțul) 1. (16p) Subliniază subiectele și predicatele din primele două enunțuri ale textului.

Indică felul lor și precizează părțile de vorbire prin care se exprimă: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. (19p) Pe baza enunțului: Aveam în pod doi berbeci năpârliți, trei vaci fără pi-

cioare și un armăsar, care sta în pod fiindcă era de lemn și vopsit cu pensula verde. a. Subliniază predicatele, stabilind numărul propozițiilor. Delimitează propozițiile.

b. Stabilește tipul de predicat, indicând partea de vorbire prin care se exprimă: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

c. indică subiectul fiecărei propoziții, precizând tipul acestuia și partea de vorbire prin care se exprimă: ____________________________________________________________________

145

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. (20p) Structura – Un urs se cere încruntat: ursul nostru din pod se uita cu bu-

nătate., conține două propoziții al căror subiect simplu este exprimat prin același cu-vânt, substantivul comun urs. Realizează înlocuirea substantivului comun cu rol de subiect simplu din al doilea enunț cu părțile de vorbire care au rol de substituți ai sub-stantivului. Scrie enunțurile, luând în calcul posibilitatea unor modificări ce pot inter-veni față de structura inițială a propoziției: pronume personal ______________________________________________________ pronume posesiv _______________________________________________________ pronume demonstrativ __________________________________________________ numeral cardinal cu valoare substantivală ___________________________________ numeral ordinal cu valoare substantivală ____________________________________

4. (24p) Subliniază subiectele și predicatele din ultimul paragraf al textului. Scrie

paragraful, astfel încât să treci toate subiectele identificate la numărul plural. Realizea-ză acordul subiectelor cu predicatele corespunzătoare, păstrând modul și timpul verbe-lor din text. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. (16p) Alcătuiește patru propoziții despre un urs de jucărie, urmând următoarele

scheme. În structura predicatelor nominale, folosește verbe copulative diferite. Subli-niază-le. S.s. + P.v. ____________________________________________________________ S.m.+ P.v. ____________________________________________________________ S.s. + P.n _____________________________________________________________ S.s. + P.n. ____________________________________________________________


146

ATRIBUTUL (ACTUALIZARE)

Se dă textul: În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit; numai poiana ve-

ghează cu ochiul ei de foc. Câteodată, prin cununile întunecate […], vine o şoaptă plină de mâhnire de departe, cine ştie de unde, apoi trece înainte, se mistuieşte în noaptea frunzişurilor. În răstimpul de linişte, izvorăşte din adâncuri plângerea singu-ratică şi duioasă a buhnei*, ca o chemare omenească; apoi o tresărire de-abia simŃi-tă, o fâlfâire de aripi, un fior depărtat de frunzişuri. În ierburile umede […] porneşte cârâitul înăbuşit al unui cristel*; după un răstimp o prepeliŃă Ńipă mai departe, alta răspunde aproape de noi; un liliac trece ca un fulger negru prin roata rumănă* a lu-minii. Adâncă, tăcerea se întinde iar; greierii Ńârâie monoton în liniştea mare; îngâ-narea lor tristă izvorăşte din negura veacurilor. Şi iar vine o şoaptă plină de mâhnire,de departe, pe cununile frunzişurilor, şi bătrânul codru oftează.

(după M. Sadoveanu, Cântecul de dragoste) *buhna – s.c. – bufniță; *cristel – s.c. – o pasăre puțin mai mare decât prepelița; *rumănă – adj. – variantă a cuvântului rumen (rumenă) – roșiatică.

1. Încercuiește A (adevărat) sau F (fals), pentru a arăta valoarea de adevăr a urmă-toarelor afirmații:

a. A / F – În propoziția: În ierburile umede […] porneşte cârâitul înăbuşit al unui cristel., toate atributele sunt exprimate prin adjective propriu-zise.

b. A / F – Toate atributele din propoziția: un liliac trece ca un fulger negru prin roata rumănă a luminii. determină substantive comune.

c. A / F – Propoziția: Şi iar vine o şoaptă plină de mâhnire,de departe, pe cununile frunzişurilor. conține două atribute exprimate prin substantive comune.

d. A / F – Atributele din propoziția: îngânarea lor tristă izvorăşte din negura vea-curilor. sunt exprimate, toate, prin părți de vorbire în cazul genitiv.

2. Realizează, prin săgeți, corespondența parte de propoziție – atribut/ parte de vor-

bire, valorificând enunțul: În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit.

lină adjectiv propriu-zis, caz nominativ; de vară adjectiv propriu-zis, caz acuzativ; slab adjectiv provenit din verb la participiu, caz acuzativ; adormit substantiv comun, caz acuzativ.

3. Extrage din text câte un atribut exprimat prin: a. substantiv comun ____________________________________________________ b. pronume personal ____________________________________________________ c. adjectiv propriu-zis ___________________________________________________ d. adjectiv provenit din verb la participiu ____________________________________

147

4. Extrage, din propozițiile subliniate în text, numai atributele exprimate prin sub-stantive în cazul genitiv: ____________________________________________________________________

5. Transcrie două propoziții din text, în care atributele exprimate prin adjective să fie plasate înainte și după elementul regent. Subliniază-le. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Identifică atributele din structura: numai poiana veghează cu ochiul ei de foc., precizând partea de vorbire prin care se exprimă și cazul: ____________________________________________________________________

7. Indică valoarea morfologică și funcția sintactică ale cuvântului bătrânul din sec-vența: bătrânul codru oftează. Motivează prezența articolului hotărât în componența cuvântului. Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul bătrânul cu altă valoare morfologică, dar cu aceeași funcție sintactică precum în enunțul dat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Stabilește valoarea morfologică și funcția sintactică ale cuvântului monoton din propoziția: greierii Ńârâie monoton în liniştea mare. Alcătuiește o propoziție în care să folosești cuvântul monoton cu valoare de adjectiv propriu-zis, cu funcție de atribut. Precizează cazul adjectivului în propoziția alcătuită de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

9. În propoziția: În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit, adjectivul propriu-zis slab îndeplinește funcția de atribut și este în cazul nominativ, cazul substantivului determinat, un susur. Alcătuiește patru propoziții în care să folo-sești adjectivul slab, în cazurile nominativ, acuzativ, dativ, genitiv. Atenție la acordul adjectivului cu substantivul! ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Taie varianta incorectă, astfel încât să obții un enunț corect: 1. Nori suri/ surii împânzesc ținutul. 2. Aurii/ Auriii struguri s-au copt. 3. Negri/ Negrii corbi alungă rândunelele. 4. Cerul este acoperit de plumburiii/ plumburii nori. 5. Steluțe argintii/ argintiii se aprind pe cer. 6. Numele floarea-soarelui/ florii-soarelui este legat de o legendă. 7. Gustul perelor galben-aurii/ galbene-aurii îmi aduce aminte de copilărie.

148

ATRIBUTUL ADJECTIVAL

Se dă textul:

Brazii suri și neclintiți, cu trunchiuri netede și goale se ridicau până la înălțimi uluitoare și amețitoare; iar din bolta ciuruită de umbra neagră-verde, alcătuită de crengile lor îmbrățișate sus de tot, ca prin o sită deasă, se cerneau în liniștea largă a pădurilor, picături de cer albastru. Fulgii aceia nestatornici de lumină aurie cădeau peste ființa mea de pretutindeni. Privirea atrasă de adâncimea acestei păduri dese descoperea un zid de umbră depărtat; ai fi zis că te afli sub o imensă boltă de templu sprijinită de coloane nenumărate, din înălțimea căreia cu greu mai străbătea înlăun-tru lumina cerului. Peste creștetul înalt al brazilor luneca vântul ca un râu nevăzut. Tăindu-se în frunza lor ascuțită, trimitea până în depărtare tânguioase și prelungi glasuri de orgă.

(după Calistrat Hogaș, În munții Neamțului) 1. Notează, în dreptul fiecărui atribut exprimat prin adjectiv (propriu-zis sau prove-

nit din verb la participiu), extras din prima propoziție a textului, substantivul determi-nat, precum și cazul acestuia: suri _____________________________ neclintiți _________________________ netede ___________________________ goale ____________________________ uluitoare _________________________ amețitoare ________________________

2. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri, încercuind A (adevărat)

sau F (fals): a. A / F – În prima propoziție a textului toate atributele adjectivale sunt exprimate

prin adjective aflate în cazul nominativ. b. A / F – Toate atributele din primul enunț al textului sunt atribute adjectivale,

pentru că sunt exprimate prin adjective propriu-zise sau provenite din verbe la partici-piu.

c. A / F – Fiecare dintre substantivele comune din prima propoziție a textului este element regent pentru câte două atribute adjectivale.

d. A / F – Primele două și ultimele două atribute adjectivale din prima propoziție a textului sunt exprimate prin adjective propriu-zise.

3. Precizează care este substantivul determinat de atributul adjectival depărtat din

propoziția: Privirea atrasă de adâncimea acestei păduri dese descoperea un zid de umbră depărtat. ____________________________________________________________________

4. Adaugă fiecărui substantiv comun din propoziția: Fulgii aceia nestatornici de

lumină aurie cădeau peste ființa mea de pretutindeni. încă un atribut adjectival, pe care îl consideri potrivit în context. Subliniază atributele adăugate de tine. Atenție la ortografie și la punctuație!

149

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Extrage atributele adjectivale din propoziția: Privirea atrasă de adâncimea aces-tei păduri dese descoperea un zid de umbră depărtat; precizând, în dreptul fiecăruia, valoarea morfologică și cazul: ____________________________________________________________________

6. Identifică atributele adjectivale exprimate prin adjective pronominale din propo-

ziția: Fulgii aceia nestatornici de lumină aurie cădeau peste ființa mea de pretutin-deni. Precizează tipul adjectivelor pronominale, precum și cazul fiecăruia. ____________________________________________________________________

7. Alcătuiește patru propoziții în care atributele adjectivale să fie exprimate prin

adjective pronominale demonstrative în cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ. Subliniază aceste atribute. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Creează propoziții pentru a valorifica, cu funcție de atribut adjectival, toate for-

mele adjectivului pronominal posesiv provenit din pronumele posesiv, persoana a II-a, număr singular și plural. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Taie cu o linie formele greșite, pentru a obține enunțuri corecte: 1. Lucrarea unei colege a/ ale mele a fost premiată la concurs. 2. Copilul și părinții, în activitățile sale/ lor îmbină, în egală măsură, educa-ția și divertismentul. 3. I-am împrumutat cartea aceleiași/ aceleeași colege. 4. I-am dat băiatului acela/ aceluia o pasă bună. 5. Părinții fetei aceleia/ aceea nu au participat la serbarea școlară. 6. Frații voștrii/ voștri au urmat aceeași/aceiași școală gimnazială.

150

ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL

Se dă textul: ... A doua zi, […] când porțile ce străjuiau intrarea din câmp în ograda Floricăi se

închiseră, eu și Pisicuța apucarăm drumul muntelui... mi se păru că ceva ascuțit mă înțeapă în suflet, lăsând în urmă râsul Magdei, seriozitatea Floricăi și stângăciile lui Georges.[…]

Mersesem trei ceasuri fără oprire și atât eu cât și Pisicuța simțeam nevoie de odihnă. […] Mă hotărâi a petrece ceasurile de odihnă […] în umbra adâncă de pe malul Bistriței. […]

Ca prin o sită deasă, se cerneau, în liniștea largă a pădurilor, picături de cer al-bastru. Fulgi nestatornici de lumină aurie cădeau peste mine de pretutindeni. Privirea îmi fu atrasă de adâncimea pădurii dese, ce părea un zid de umbră depărtat; ai fi zis că te afli sub o imensă boltă de templu sprijinită de coloane nenumărate, din înălți-mea căreia cu greu mai străbătea înlăuntru lumina cerului. Peste creștetul înalt al brazilor luneca vântul ca un râu nevăzut. Tăindu-se în frunza ascuțită, trimitea până în depărtare glasuri tânguioase, triste, de orgă.

(după Calistrat Hogaș, În munții Neamțului) 1. Selectează atributele substantivale exprimate prin substantive proprii, precizând

cazul acestora: ____________________________________________________________________

2. Transcrie atributele substantivale din propoziția: ca prin o sită deasă se cerneau

în liniștea largă a pădurilor picături de cer albastru. ____________________________________________________________________

3. Precizează cazul atributelor substantivale din enunțul: Privirea atrasă de adân-cimea pădurii părea un zid de umbră depărtat;. Pentru fiecare dintre atributele sub-stantivale, indică substantivul determinat: ____________________________________________________________________

4. Identifică atributele substantivale din ultimele două propoziții ale textului, preci-zând cazurile acestora: ____________________________________________________________________

5. În enunțul: Fulgi nestatornici de lumină aurie cădeau peste mine de pretutin-

deni., substantivul (de) lumină este atribut substantival, exprimat prin substantiv în cazul acuzativ însoțit de prepoziție. Rescrie enunțul, cu toate modificările care se im-pun, astfel încât substantivul lumină să fie atribut substantival în cazul genitiv. ____________________________________________________________________

151

6. Înlocuiește atributele adjectivale din propoziția: Tăindu-se în frunza ascuțită, trimi-tea până în depărtare glasuri tânguioase, triste, de orgă. cu atribute substantivale expri-mate prin substantive comune însoțite de prepoziții. Substantive folosite fac parte din aceeași familie lexicală cu a adjectivelor înlocuite. Subliniază atributele substantivale. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Alcătuiește două enunțuri, astfel încât substantivul frunza să fie atribut în cazul

acuzativ și în cazul genitiv: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Folosește substantivele proprii Pisicuța și Georges în enunțuri, pentru a ilustra

funcția sintactică de atribut substantival în cazurile acuzativ și genitiv: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Rescrie enunțurile, corectând toate greșelile: 1. Frunzele stejarilor, fagilor și mestecenilor au început să se înngălbenească. _____________________________________________________________ 2. Culoarea ouălelor păsărilor poate fi diferită. _____________________________________________________________ 3. Ochelarii bunicei au ramele auriii. _____________________________________________________________ 4. Nu te rezema de cadrul ușei! _____________________________________________________________ 5. Tocul ferestrii proaspete vopsită nu s-a uscat încă. _____________________________________________________________ 6. Culoarea flori înflorită este roșu. _____________________________________________________________ 7. Înălțimea blocul-turnului mi se pare impresionantă. _____________________________________________________________ 8. Încadrarea în pagină a flori-soarelui desenată o scoate în evidență. _____________________________________________________________ 9. Ideile lui Elena au fost puse în aplicare. _____________________________________________________________

152

ATRIBUTUL PRONOMINAL. ATRIBUTUL ADVERBIAL

Se dă textul: Soarele scăpăta spre apus şi umbra lungă a muntelui […] înainta încet pe valea de

dincolo, înspre munŃii dimpotrivă, trăgând pe pământ o nesfârşită şi capriŃioasă linie. Dâra ei frântă părea tivită cu lumină. Peste înălŃimile din împrejur, frământate de văi adânci, […] se întindea feeric şi fără sfârşit o reŃea imensă şi fin Ńesută din flăcările roşietice ale apusului. Urmele acestuia se risipeau. Un vânt alene legăna molatic coa-mele despletite şi plângătoare ale mesteacănilor blonzi. Trunchiurile lor păreau de ar-gint. În iarba înaltă şi de un verde gingaş, suflarea lui săpa unde agale şi înflorite.

(după Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte) 1. Identifică atributul pronominal din propoziția: Dâra ei frântă părea tivită cu lu-

mină. Precizează tipul pronumelui prin care se exprimă și cazul acestuia: ____________________________________________________________________

2. Transcrie două propoziții în care se află atribute pronominale exprimate prin

același tip de pronume identificat la exercițiul anterior și subliniază-le: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Alcătuiește trei propoziții în care atributul pronominal exprimat prin pronumele

personal, persoana a III-a, gen masculin, număr singular, el, însoțit de prepoziții speci-fice, să se afle în cazurile acuzativ, genitiv și dativ. Subliniază prepozițiile care impun cazurile pronumelui. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Precizează atributul pronominal din structura: Urmele acestuia se risipeau. Indi-

că valoarea morfologică și cazul cuvântului prin care se exprimă: ____________________________________________________________________

5. Modifică enunțul: umbra lungă a muntelui […] înainta încet, înlocuind atributul

substantival cu atribute pronominale exprimate prin pronume posesiv și pronume de-monstrativ de apropiere. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

153

6. Alcătuiește două propoziții în care să folosești pronumele demonstrativ de iden-titate, cu funcție de atribut pronominal în cazul genitiv. Vei avea în vedere realizarea acestor funcții prin modalități diferite de expresie – fără prepoziție/ însoțit de prepozi-ție specifică: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text, apoi stabilește valoa-

rea sintactică a acestora, în funcție de elementele regente. Transcrie elementele regente și indică valoarea lor morfologică: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Completează spațiile punctate cu atribute pronominale și adverbiale pe care le consideri potrivite contextului a. Pictorul a surprins în tablourile ............ esența peisajului. b. Prietena mea mi-a împărtășit o parte dintre planurile ............... c. Costumele creează, prin croiala ............., imaginea vremurilor trecute. d. A ascultat sfaturile tatălui. Sugestiile .................. s-au dovedit prețioase. e. Aceștia erau mai familiarizați cu discuțiile ............... decât cu ale ....................... f. Discursul .................... se diferențiază cu mult de al........................... g. Problemele alor ...................... sunt asemănătoare cu cele ale ...................... h. Mersul ............ relaxează. i. Din teiul de ............. cad flori cu miros îmbătător. j. Călătorii s-au înghesuit la ușa din .............. k. Iernile de .............. nu mai au zăpezile de .................. l. Grija zilei de .................... o au părinții. m. În zilele de .......................... copiii nu mergeau la școală. n. Excursiile în .................. .i-au sporit universul cultural o. În vremurile de ................ existau boieri și voievozi. p. În zilele de ...................... folosim foarte mult tehnologia.

154

ATRIBUTUL. EVALUARE

Se dă textul: Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul – forŃă şi rezistenŃă. Omul de azi nu

mai întrebuinŃează aceste însuşiri pentru agonisirea hranei. Cu peşte de undiŃă şi cu mămăligă de râşniŃă nu te îngraşi, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pă-mântul şi animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de hrană; munca se cheltuieşte în alte direcŃii […] vânatul şi pescuitul au rămas o patimă, cum spun vor-bele alor noştri. Din vremurile de departe, din trecut, vin pornirile adormite în noi şi deșteptate în anume împrejurări […]. Copilul doreşte să întovărăşească în expediŃie pe tatăl lui ori pe fratele mai mare; pe urmă devine neliniştit în dorinŃa nebiruită de a poseda o armă.[…] În visurile acestei epoci a vieŃii mele, eram copleşit de un fel de febră, în care îmi apăreau în cantităŃi impresionante vânaturile pământului paradisi-ac de odinioară. […]

Începutul acestei pasiuni are totdeauna ceva dramatic. Îmi aduc aminte că aveam mai puŃin de cincisprezece ani când am ieşit, într-o primăvară, cu puşca, spre revăr-sările de apă ale Siretului, la Paşcani.

(după Mihail Sadoveanu, Țara de dincolo de negură)

1. (8p) Încercuiește A (adevărat) sau F (fals) pentru a marca valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri:

a. A / F – În prima propoziție a textului, nu există niciun atribut adjectival. b. A / F – A doua propoziție a textului conține două atribute. c. A / F – Propoziția: Din vremurile de departe, din trecut, vin pornirile adormite

în noi şi deșteptate în anume împrejurări. conține doar atribute adjectivale. d. A / F – În propoziția: Omul de azi nu mai întrebuinŃează aceste însuşiri pentru

agonisirea hranei. există un atribut pronominal exprimat prin pronume demonstrativ de apropiere.

2. (18p) Transcrie, notând și termenul regent: a. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis;

____________________________________________________________________ b. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu;

____________________________________________________________________ c. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ;

____________________________________________________________________ d. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv;

____________________________________________________________________ e. un atribut substantival exprimat prin substantiv comun în cazul acuzativ;

____________________________________________________________________ f. un atribut substantival exprimat prin substantiv comun în cazul genitiv;

____________________________________________________________________

155

g. un atribut pronominal exprimat prin pronume personal în cazul genitiv; ____________________________________________________________________

h. un atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv; ____________________________________________________________________

i. un atribut adverbial exprimat prin adverb de timp însoțit de prepoziție. ____________________________________________________________________

3. (6p) Selectează toate atributele substantivale din propoziția: Cu peşte de undiŃă şi cu mămăligă de râşniŃă nu te îngraşi., precizând cazul substantivelor. ____________________________________________________________________

4. (6p) Stabilește tipul atributelor din enunțul: Omul de azi nu mai întrebuinŃează aceste însuşiri pentru agonisirea hranei. ____________________________________________________________________

5. (20p) Precizează funcțiile sintactice, valorile morfologice și cazurile cuvintelor su-bliniate în enunțul: În visurile acestei epoci a vieŃii mele, eram copleşit de un fel de fe-bră: ____________________________________________________________________

6. (9p) Identifică toate atributele din structura: … îmi apăreau în cantităŃi impresi-onante vânaturile pământului paradisiac de odinioară, notând felul lor și precizând, acolo unde se poate, cazul părții de vorbire: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. (9p) Transcrie: a. Propoziția care conține două atribute adverbiale. Subliniază-le.

____________________________________________________________________ b. O propoziție care conține trei atribute exprimate prin părți diferite de vorbire.

Subliniază-le. ____________________________________________________________________

8. (3p) Identifică un atribut substantival exprimat prin substantiv propriu. Precizea-ză cazul substantivului. ____________________________________________________________________

9. (10p) Alcătuiește două propoziții în care să folosești substantivul propriu Paşcani, în cazul acuzativ și în cazul genitiv, cu funcție de atribut substantival. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________


156

COMPLEMENTUL (ACTUALIZARE)

Se dă textul: Acolo am intrat în freamătul de copii cu teamă şi cu bucurie în întâia dimineaŃă,

când m-a adus tata de mână; acolo era un păr care făcea pere aşa de bune, din care Domnu dăruia tuturor școlarilor, de gustare, câte două la începutul fiecărei vacanŃe; acolo era curtea unde înălŃam iarna uriaşi de zăpadă, la capul cărora ne suiam cu scara, să le punem pipe în gură şi cărbuni în locul ochilor; acolo multe lucruri s-au

petrecut, prietine, şi, de acolo pornind, simt că iar mă prinde înduioşarea şi iar am să-Ńi vorbesc şi în această scrisoare de domnu Trandafir. Era un om bine făcut, pu-Ńin chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini. […] Când ne învăŃa cum să spu-

nem poeziile eroice, vorbea tare şi înălŃa în sus braŃul drept; când cântam în cor lovea diapazonul de colŃul catedrei, îl ducea repede la urechea dreaptă şi, încrun-tând puŃin din sprâncene, dădea uşor tonul: […]

Acolo, în colŃul acela de Ńară, putea să fie după voia Domnului. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; (…)

(după Mihail Sadoveanu, Domnu Trandafir)

1. Subliniază toate complementele din fragmentul de text scris îngroșat. 2. Pornind de la enunțul: Acolo am intrat în freamătul de copii cu teamă şi cu bu-

curie în întâia dimineaŃă, când m-a adus tata de mână. a. Subliniază complementele exprimate prin substantiv însoțit de prepoziție. b. Notează, în dreptul fiecărui complement, cuvântul determinat, precizând valoa-

rea morfologică a acestuia: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

c. Alcătuiește enunțuri în care să folosești aceleași substantive identificate, în cazul acuzativ, fără prepoziție, cu funcția de complement. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Identifică, în ultimul paragraf al textului, un complement exprimat prin substan-

tiv propriu în cazul dativ. Alcătuiește, apoi, două propoziții în care să folosești același substantiv propriu, în cazul acuzativ, cu și fără prepoziție, cu funcție de complement: ____________________________________________________________________

4. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate care îndeplinesc funcŃie de

complement: ________________________________ ________________________________

157

________________________________ ________________________________ ________________________________ ________________________________

5. Selectează complemente exprimate prin:

a. pronume personal, caz dativ ____________________________________________ b. pronume personal, caz acuzativ _________________________________________ c. substantiv comun, fără prepoziție, caz acuzativ _____________________________ d. substantiv comun, caz dativ ____________________________________________ e. adverb de loc ________________________________________________________ f. adverb de timp _______________________________________________________ g. adverb de mod ______________________________________________________

6. Pronumele personal, persoana întâi, numărul plural, noi, are forme neaccentuate omonime pentru cazurile acuzativ și dativ.

a. Alcătuiește două propoziții în care să folosești aceste forme cu funcție de com-plement: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. Folosește alte două forme omonime ale pronumelor personale, în cazurile dativ și acuzativ, cu funcție sintactică de complement: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

7. Selectează, din text, două structuri în care complementul se exprimă prin adverb

și prin adverb însoțit de prepoziție. Subliniază complementele exprimate astfel: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Explică rolul cratimei în fiecare dintre structurile indicate: 1. M-a dus tata de mână. _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2. Iar am să-ți vorbesc. _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 3. Văzându-ne, a zâmbit. _____________________________________________________________ _____________________________________________________________

158

COMPLEMENTELE CIRCUMSTANłIALE. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE LOC

1. Subliniază complementele circumstanțiale de loc din enunțurile următoare, indi-când partea de vorbire prin care se exprimă: a. Şi într-adevăr, în bucătărie, baba era stăpână peste tot ce era înăuntru. (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) _______________________________________________ b. Dintr-acolo, căldura se revărsă parfumată. (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) ____________________________________________________________________ c. Când venea tata de la pădure, din Dumesnicu, înghețat de frig și plin de promoroa-că, noi îl speriam. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) _______________________ d. ...noi scoteam mâțele […] și le șmotream dinaintea lui. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) ____________________________________________________________ e. Şi în adevăr, vrăbiile se duseseră după mălai înspre dânsa. (I.Al. Brătescu Voineşti, NiculăiŃă Minciună) ____________________________________________________ f. Miile de păsări şi de animale trăiau o viaŃă neînfrânată şi, dedesubtul acestora, în apa fierbinte, în mâlul cald, era altă viaŃă – a gângăniilor. (după Mihail Sadoveanu, łara de dincolo de negură/ Mirajul) _______________________________________ g. Lângă ai noştri pluteau şi vâsleau lebedele şi cormoranii. (după Mihail Sadoveanu, łara de dincolo de negură/ Mirajul) _______________________________________ h. Acesta eliberă firimitura tremurând între două plăci ciobite şi se ascunse între acestea. (după Adina Popescu, Călătorie prin cămară) _________________________ i. Vântul, jucându-se cu un nouraş deasupra blocului, râdea cu lacrimi. (Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos) __________________________________________ j. Deasupra noastră izbucni gaia […], apoi căzu vâjâind […], asupra prăzii. (M. Sadoveanu, Pasaj de raŃe, sara) ___________________________________________

2. În afara situațiilor exemplificate la exercițiul anterior, complementul circumstan-

țial de loc se exprimă și prin numeral cardinal și ordinal cu valoare substantivală, înso-țit de prepoziții specifice pentru cazurile acuzativ și genitiv. Alcătuiește patru enunțuri pentru a valorifica, pentru aceste părți de vorbire, funcția de complement circumstanți-al de loc: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Identifică toate complementele circumstanțiale de loc din structura: Dedesubtul

acestora, în apa fierbinte, în mâlul cald, era altă viaŃă – a gângăniilor. a. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor prin care se exprimă complementele circumstanțiale de loc, precum și cazul acestora. ______________________________ ____________________________________________________________________

159

b. Explică utilizarea virgulelor în acest enunț. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Alcătuiește propoziții pentru a ilustra valoarea adverbială și prepozițională a cu-

vintelor de mai jos. Subliniază complementele circumstanțiale din enunțurile create. a. deasupra __________________________________________________________ ____________________________________________________________________ b. înăuntru ___________________________________________________________ ____________________________________________________________________ c. împrejur ___________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Se dă enunțul: Prin ea străbat carele cu boi venind de la Ńară. (Ionel Teodoreanu,

Ulița copilăriei) a. Subliniază complementul circumstanțial de loc. b. Indică partea de vorbire prin care se exprimă și cazul. ____________________ c. Precizează un element din structura enunțului care ajută la precizarea cazului:

____________________________________________________________________ d. Modifică enunțul, înlocuind complementul circumstanțial de loc cu alte com-

plemente circumstanțiale de loc exprimate prin: - substantiv comun _____________________________________________________ ____________________________________________________________________ - pronume posesiv ______________________________________________________ ____________________________________________________________________ - pronume demonstrativ _________________________________________________ ____________________________________________________________________ - numeral cardinal ______________________________________________________ ____________________________________________________________________ - numeral ordinal ______________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Alege varianta corectă: subt/ sub pretutindeni/ pretutindenea dedesubt/ dedesupt alăturea/ alături dupe/ după

160

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE TIMP

1. Extrage complementele circumstanțiale de timp din următoarele enunțuri, preci-zând părțile de vorbire prin care se exprimă:

a. Când îl văzu iar, ieşi în drum. (Ion Agârbiceanu, Întâiul drum) ____________________________________________________________________

b. Îmi vine mie aşa într-o zi gust de vânat. (Mihail Sadoveanu, Maică-mea era ma-re farmazoană) ____________________________________________________________________

c. Pe-atunci, uliŃele de astăzi erau ale pământului şi se numeau brazde şi frăŃeşte vieŃuiau, rodind. (Ionel Teodoreanu, Ulița copilăriei) ____________________________________________________________________

d. După un ceas ieșirăm deasupra Cerbului. (Emil Gârleanu Nucul lui Odobac) ____________________________________________________________________

e. A doua zi m-am jucat, ca de obicei. (Emil Gârleanu, Cea dintâi durere) ____________________________________________________________________

f. Peste puŃin veni în fugă slujnica noastră, mătuşa Smaranda. (Emil Gârleanu, Cea dintâi durere) ____________________________________________________________________

g. Atunci se petrecu ceva groaznic. (Emil Gârleanu, Cea dintâi durere) ____________________________________________________________________

h. …căci numai la dansul şi încă la vro două locuri din sat era câte un cireș văra-tic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) ____________________________________________________________________

2. Folosind prepoziții specifice cazului genitiv, alcătuiește propoziții în care com-

plementul circumstanțial de timp să fie exprimat prin: a. un substantiv comun

____________________________________________________________________ b. numeral cardinal cu valoare substantivală

____________________________________________________________________ c. numeral ordinal cu valoare substantivală

____________________________________________________________________ d. pronume personal

____________________________________________________________________ e. pronume demonstrativ

____________________________________________________________________ f. pronume posesiv

____________________________________________________________________

161

3. Se dă enunțul: Odată, vara, […] mă furișez din casă și mă duc ziua, în amiaza mare, la moş Vasi-

le, fratele tatei cel mai mare, să fur nişte cireşe. (după Ion Creangă, Amintiri din copi-lărie)

a. subliniază complementele circumstanțiale de timp; b. precizează valoarea morfologică a cuvintelor prin care se exprimă complemente-

le circumstanțiale de timp; ____________________________________________________________________

c. alcătuiește două enunțuri în care să folosești cuvintele vara și ziua cu altă valoa-re morfologică decât cea din textul suport; precizează valoarea morfologică și pe cea sintactică; ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

d. folosind prepoziții specifice cazului acuzativ, utilizează cuvintele vara și ziua cu valoarea morfologică indicată la punctul c., cu funcție sintactică de complement cir-cumstanțial de timp; ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

e. explică folosirea primelor două virgule în enunțul dat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Alcătuiește propoziții în care să evidențiezi valoarea adverbială și pe cea sub-

stantivală pentru următoarele cuvinte. Pentru cele două valori morfologice se constru-iesc enunțuri în care cuvintele îndeplinesc funcție sintactică de complement circumstanțial de timp. toamna ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ noaptea ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ iarna ________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Moment ortografic

Taie cu o linie varianta greșită I-ar/ Iar vine pe la noi. Odată/ O dată trăiau zmei și zâne. Întotdeauna/ În tot de-a una vei găsi sprijin în casa părintească. Une ori/ Uneori nu alegem cum ar trebui. Câteodată/ Câte o dată visăm cu ochii deschiși.

162

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE MOD

1. Subliniază complementele circumstanțiale de mod din următoarele enunțuri. Precizează, pentru fiecare situație, partea de vorbire prin care se exprimă, precum și cuvântul determinat:

a. S-a adresat judecătorului cu încredere. ____________________________________________________________________

b. Țăranii învârt hora cu foc. ____________________________________________________________________

c. Se comportă conform protocolului. ____________________________________________________________________

d. Se poartă asemenea mie. ____________________________________________________________________

e. A obținut rezultate mulțumitoare grație acestora. ____________________________________________________________________

f. A urcat pe prima poziție mulțumită celor doi. ____________________________________________________________________

g. Nu s-a străduit asemenea celui de-al doilea. ____________________________________________________________________

h. I s-au asigurat toate condițiile mulțumită alor săi. ____________________________________________________________________

i. De ceva vreme, se comportă bărbătește. ____________________________________________________________________

2. Se dă textul: Ascult cu plăcere nişte minunate isprăvi din trecute vremi, pe care mi le istoriseşte

cu tact, cu blândeŃe bătrânul meu tovarăş. (după Mihail Sadoveanu, ÎmpărăŃia apelor) a. subliniază complementele circumstanțiale de mod; b. precizează valoarea morfologică a cuvintelor prin care se exprimă complemente-

le și cazul acestora; c. explică prezența ultimei virgule din enunț.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Precizează valoarea morfologică și pe cea sintactică a cuvântului frumos folosit

în structura: Şi cum îmi vine gust de vânat iau eu puşca ş-o şterg frumos. (Mihail Sadoveanu, Maică-mea era mare farmazoană). Alcătuiește, apoi, un enunț în care să folosești cuvântul cu altă valoare morfologică decât cea din text. Precizează funcția sintactică a cuvântului în contextul creat de tine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

163

4. Pe baza textului: priveşte ascuŃit, vorbeşte limpede şi calcă apăsat. (Emil Gâr-leanu, Nucul lui Odobac):

a. subliniază complementele circumstanțiale de mod; b. notează cuvintele determinate de acestea, precum și partea de vorbire prin care

se exprimă; ____________________________________________________________________

c. alcătuiește trei enunțuri în care să folosești cuvintele cu altă valoare morfologică, precizând funcția sintactică și cuvintele determinate; ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

d. realizează o observație în privința funcțiilor sintactice și a determinanților por-nind de la contextele date și create. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. În enunțul: Când se opreşte să se uite la om, îşi îndreaptă şalele, care trosnesc

ca un vreasc. (Emil Gârleanu, Nucul lui Odobac) complementul circumstanțial de mod este exprimat prin substantiv în cazul acuzativ. Transcrie enunțul, realizând mo-dificările necesare, astfel încât complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin substantiv în cazul dativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Folosind prepoziții specifice cazului dativ, alcătuiește propoziții în care com-

plementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin: a. numeral cardinal cu valoare substantivală:

____________________________________________________________________ b. numeral ordinal cu valoare substantivală:

____________________________________________________________________ c. pronume personal:

____________________________________________________________________ d. pronume demonstrativ:

____________________________________________________________________ e. pronume posesiv:

____________________________________________________________________

Moment ortografic

Alege varianta corectă: Se comportă alt fel/ altfel. Grupul se împarte asemene/ asemenea celuilalt. Nu a învățat deloc/ de loc. Întradevăr/ Într-adevăr, lucrurile s-au schimbat.

164

COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANłIALE. COMPLEMENTUL DIRECT

Se dă textul: Prin ușoara întunecime vioaie, cățelul îi atinse mâinile cu botul și o privi amical. Cu

Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. Asta o vedea foarte bine duduia Lizuca. — Patrocle, îi zice ea, eu știu că ești un cățel vrednic și viteaz, dar ce ne-om face

noi dacă ne-om rătăci în pădure? Acum ar fi bine să cioplim o toacă de lemn de tei și s-o aninăm într-un vârf de copac. Când bate vântul, toaca sună și bunicii ne caută și ne găsesc. Dar nu putem face toaca, pentru ca n-am luat cuțit de-acasă.

(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)

1. Subliniază, în prima propoziție a textului, complementul direct exprimat prin substantiv comun.

2. Identifică, în primul enunț al textului, un alt complement direct în afara celui ex-

primat prin substantiv comun. Indică partea de vorbire prin care se exprimă. Transcrie, din text, un enunț în care se folosește același cuvânt, cu altă valoare morfologică. Precizeaz-o. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului prin care se exprimă primul com-

plement direct din propoziția: Asta o vedea foarte bine duduia Lizuca. ____________________________________________________________________

4. Transcrie un enunț în care se află un complement direct exprimat prin pronume

personal, persona întâi, formă neaccentuată. Construiește un enunț în care să folosești, cu funcție de complement direct, forma accentuată, în cazul acuzativ, a aceluiași pro-nume identificat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

5. Explică rolul complementului direct -o, exprimat prin pronume personal, formă

neaccentuată, persoana a treia, număr singular, gen feminin, folosit în structura: Acum ar fi bine să cioplim o toacă de lemn de tei și s-o aninăm într-un vârf de copac. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Înlocuiește substantivul comun cu funcție de complement direct din enunțul:

Dar nu putem face toaca. cu un pronume demonstrativ care să îndeplinească aceeași funcție, realizând modificările care se impun. ____________________________________________________________________

165

7. Construiește enunțuri în care complementele directe să fie exprimate prin: a. substantiv comun, fără prepoziție:

____________________________________________________________________ b. substantiv comun însoțit de prepoziție:

____________________________________________________________________ c. substantiv propriu însoțit de prepoziție:

____________________________________________________________________ d. numeral cardinal cu valoare substantivală:

____________________________________________________________________ e. numeral ordinal cu valoare substantivală:

____________________________________________________________________ f. pronume personal:

____________________________________________________________________ g. pronume demonstrativ:

____________________________________________________________________ h. pronume posesiv:

____________________________________________________________________ 8. Completează spațiile punctate cu formele potrivite ale pronumelor personale ca-

re au rolul de a anticipa sau de a relua complemente directe exprimate prin substantive sau pronume:

a. ............văd pe mama. b. Nu ..... a văzut pe băiatul vecinilor. c. Pe Grivei .......... vezi mereu cu un os în gură. d. Mama ..... a lăsat pe copii la locul de joacă. e. Bunica ........ îndeamnă pe nepoți să citească basme. f. Nu ........ mai zărește pe colegele de clasă. g. Pe aceștia ..... a întâlnit la cinematograf. h. Bunicul ........... protejează pe ale sale de arșița soarelui. g. Uneori ............ vede pe celelalte în reviste.

Moment ortografic

Scrie enunțurile de mai jos, respectând regulile de ortografie: 1. La văzut oferindule flori și bomboane. _____________________________________________________________ 2. A mâncato pe toată, mirosindo, savurândo. _____________________________________________________________ 3. No cunoștea de prea multă vreme. _____________________________________________________________ 4. Deșil citise de două ori, nul înțelesese pe deplin. _____________________________________________________________ 5. Nu sau gândit niciodată de cei tot ceartă. _____________________________________________________________ 6. Au înțeles de cei tot laudă pe ce-i doi. _____________________________________________________________

166

COMPLEMENTUL INDIRECT

1. Subliniază complementele indirecte din enunțurile următoare. Stabilește, pentru fiecare, partea de vorbire prin care se exprimă, precum și cazul:

a. Prin ușoara întunecime vioaie, cățelul îi atinse mâinile cu botul și o privi ami-cal. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) ____________________________________________________________________

b. Cu Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) ____________________________________________________________________

c. Am avut atuncea pentru ea sentimente obscure de duşmănie. […] (Mihail Sadoveanu, Maică-mea era mare farmazoană) ____________________________________________________________________

d. E cu putință ca rabinii bisericii noastre să fi putut porunci sângelui să circule mai încet, inimii să bată mai rar, și naturii să ceară mai puțin? (C. Hogaş, Pe drumuri de munte) ____________________________________________________________________

e. Dacă aş avea numărul meu la căsuŃă, poştaşul mi-ar aduce veştile acasă. (Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos) ____________________________________________________________________

f. Se-nțelege, răspunse Patrocle, fără cuŃit nu facem nicio ispravă. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) ____________________________________________________________________

2. Se dă enunțul: Apropiindu-se de lumina licuriciului, cunoscu ce se afla lângă o scorbură de răchi-

tă bătrână. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) a. Precizează complementele indirecte din enunțul dat, precum și cuvântul determinat.

____________________________________________________________________ b. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului determinat. Observă forma acestu-

ia. Precizează, pentru fiecare situație identificată, numele formei. ____________________________________________________________________

3. Scrie propoziții în care să apară cu funcția de complement indirect, în cazul acu-

zativ, toate tipurile de pronume învățate. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Realizează două propoziții în care numerale cardinale și ordinale cu valoare sub-

stantivală, în cazul dativ, să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

167

5. Alcătuiește câte un enunț în care un substantiv comun și unul propriu să fie înso-țite de următoarele prepoziții, pentru a îndeplini funcția de complement indirect în ca-zul acuzativ. cu __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ pentru _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ la ___________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ despre _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ fără _________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Completează enunțurile de mai jos cu formele potrivite ale pronumelor persona-

le care îndeplinesc funcția de complement indirect. Precizează, între paranteze, cazul pronumelui adăugat. Lui Iancu ......... s-a repartizat o sarcină grea. _____ Ea .......... zâmbește după ce îl vede. _____ Copilul ......... a recitat o poezie după ce l-au rugat de câteva ori. _____ ....... s-au povestit multe după ce au căpătat încredere în mine. _____ Nu ........ s-a răspuns întrebărilor pentru că nu apăreați pe lista ziariștilor acreditați. ____ Tipul exercițiului ........ este cunoscut pentru că l-ai lucrat în clasele anterioare. _____ ........... s-a propus să susținem un recital. _____ Nu ............. veți da fetelor toate dulciurile. _____ Nu ............ au prezentat de la început oferta avantajoasă pentru tine. _____

Moment ortografic

Rescrie enunțurile următoare, având în vedere normele limbii literare: 1. I-a dat cartea la primul venit. _____________________________________________________________ 2. Anul acesta a fost momentul prielnic la recolte. _____________________________________________________________ 3. Am văzut la el trăsături potrivite la acela care vrea să reușească. _____________________________________________________________ 4. Ea i-a adresat la colegul de bancă întrebarea. _____________________________________________________________ 5. Părinții iau recomandat această carte. _____________________________________________________________ 6. Î-ți place mai mult matematica? _____________________________________________________________ 7. Ție dor de bunici. _____________________________________________________________

168

COMPLEMENTUL. EVALUARE

Se dă textul: Cine a văzut satul în toamnă, ori chiar cu două săptămâni înainte de Crăciun, nu

l-ar mai cunoaşte: e un sat străin. […] Odată cu încetarea ninsorii, s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de ger să li se li-

pească degetele pe clanŃa de fier a uşii. Intrau curând în casă tropotind din cizmuliŃe-le tivite la tureac, sus, cu piele roşie, şi cărora în sat li se spune: călŃuni. Numai fetiŃele purtau cizmuliŃe.

Cerul se înălŃase tare deasupra satului, şi din hoarnele ce ieşeau prin acoperişuri-le albe se înălŃau suluri drepte de fum. Nu mişca nimic în văzduh. Vânturile, după ce spulberară zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte, ca nişte întărituri ale iernii, se mistuiră undeva după orizont. […]

Apoi frigul se slobozi binişor şi oamenii, scoŃând săniile de sub adăpostul şoproa-nelor, începură să le încarce cu gunoi.

(Ion Agârbiceanu, La săniuş)

1. Subliniază complementele din ultimul alineat al textului, apoi: a. (10p) notează tipul complementelor, precum și cuvintele determinate;

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

b. (5p) indică partea de vorbire prin care se exprimă complementele subliniate; ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. (6p) Selectează trei complemente circumstanțiale diferite, exprimate prin adver-

be. Precizează, în dreptul fiecărui adverb, tipul lui: ____________________________________________________________________

3. Identifică, în al treilea alineat al textului, două complemente circumstanțiale de

loc aflate în cazuri diferite și precizează: a. (4p) părțile de vorbire prin care se exprimă:

____________________________________________________________________ b. (3p) cazul părților de vorbire și modalitățile de realizare a acestor forme:

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. a. (6p) Extrage din al doilea alineat al textului un substantiv comun cu funcție

de complement, care este folosit pentru îndeplinirea funcției cu prepoziție și fără pre-poziție. Stabilește tipul complementelor și cazul substantivelor comune. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

169

b. (6p) Alcătuiește un enunț în care să folosești același substantiv comun, în cazul dativ, precizând tipul complementului: ____________________________________________________________________

5. a. (4p) Stabilește valorile morfologice și funcțiile sintactice ale cuvintelor subli-

niate în primul paragraf al textului. ____________________________________________________________________

b. (12p) Alcătuiește enunțuri folosind aceleași cuvinte cu altă valoare morfologică decât cea din text. Precizează, între paranteze, valoarea acordată și funcția sintactică: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

6. Indică valoarea numeralului cardinal două folosit în primul alineat al textului.

Numește funcția sintactică îndeplinită în context. Alcătuiește două enunțuri în care să folosești numeralul cu altă valoare, pentru a îndeplini următoarele funcții sintactice:

a. (4p) complement indirect; ____________________________________________________________________

b. (8p) complement circumstanțial de mod. ____________________________________________________________________

7. a. (2p) Subliniază complementul exprimat prin pronume personal în enunțul: Odată cu încetarea ninsorii, s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de ger să li se lipească degetele pe clanŃa de fier a uşii.

b.(2p) precizează cazul pronumelui ______________________________________ c.(6p) alcătuiește un enunț în care să realizezi funcția de complement folosind ace-

lași pronume, în caz dativ, cu prepoziție. Subliniază prepoziția folosită și indică tipul complementului _______________________________________________________

8. (12p) Folosind un pronume posesiv sau un pronume demonstrativ, construiește

enunțuri pentru a valorifica următoarele funcții sintactice: a. complement direct (caz acuzativ);

____________________________________________________________________ b. complement indirect (caz acuzativ cu prepoziție);

____________________________________________________________________ c. complement indirect (caz dativ).

____________________________________________________________________ Din oficiu se acordă 10 puncte. Nota se obține prin adunarea punctajului și împărțirea acestuia la 10.

170

MODELE DE TEZE

Lucrare semestrială (I)

Se dă textul: Pe drumul ce duce către Cetatea NeamŃului, pe la sfârşitul lui septemvrie 1686, se

vedea o oaste mergândă. După un trup de lănceri* ce deschidea marşa*, urmau do-uăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofiŃeri călări în fruntea cărora erau trei: unul în floarea vârstei, posomorât, gânditor, necăjit şi doi mai bătrâni. Tus-trei în haine poloneze. În sfârşit venea duiumul* ostei: trăsuri, bagaje, pedestraşi*, amestecaŃi, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate, cu întristarea pe faŃă şi cu durerea în inimă.

(după C. Negruzzi, Sobieski și românii) * lănc(i)er – ostaş înarmat cu lance (suliŃă); * marşă – coloană militară aflată în deplasare; * duiumul – mulŃime, grămadă; * pedestraş – soldat care luptă pe jos, infanterist. Rezolvă următoarele cerinŃe: A. Limbă română 1. Găseşte sinonime potrivite cuvintelor/ expresiei: în floarea vârstei, posomorât,

ceată. (9p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Precizează varianta literară corespunzătoare cuvintelor: septemvrie şi ostei. În-

cadrează cuvintele într-o componentă a vocabularului. (4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Indică mijloacele interne de îmbogăŃire a vocabularului pe baza cărora s-au for-

mat cuvintele: Cetatea NeamŃului, mergândă, gânditor, douăsprezece. (8p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Transcrie din text trei cuvinte care s-au format prin conversiune (schimbarea va-

lorii gramaticale). (6p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

171

5. Stabileşte numărul de litere şi de sunete corespunzătoare cuvintelor: deschidea, ceata. (6p) ____________________________________________________________________

6. Transcrie câte un cuvânt care să conŃină un diftong, respectiv un hiat. Subliniază

grupurile de sunete. (6p) ____________________________________________________________________

7. Precizează modul şi timpul verbului se vedea. Precizează forma aceluiaşi verb

pentru modul conjunctiv, timpul prezent, păstrând persoana. (4p) ____________________________________________________________________

B. Literatură română 7. Stabileşte sursa de inspiraŃie (universul) corespunzătoare textului suport. Moti-

vează afirmaŃia, selectând din text patru cuvinte potrivite. (7p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

8. Transcrie un fragment care conŃine o figură de stil/ procedeu stilistic. Subliniază

figura/procedeul şi precizează-i numele. (4p) ____________________________________________________________________

9. Notează câte un cuvânt/ structură preluată din text, care să evidenŃieze indici de

timp şi de spaŃiu. (4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

10. Consideră că fragmentul dat reprezintă expoziŃiunea unui text narativ. Redac-

tează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să prezinŃi o întâmplare pornind de la sugestiile textului şi propunând intriga, desfăşurarea acŃiunii, punctul culminant şi deznodământul. PoŃi păstra titlul dat de autor sau poŃi propune unul mai expresiv. În compunerea ta vei avea în vedere: (32p)

• înlănŃuirea logică a etapelor menŃionate; • impunerea unui ritm alert evenimentelor, orientate spre situaŃia finală; • includerea în naraŃiunea ta a cel puțin două personaje care participă la o situaŃie

dialogată; • originalitatea viziunii personale. NOTĂ: Vei primi 16p pentru conŃinut, iar pentru redactare se acordă 16p,

numai în condiŃiile încadrării în limita de spaŃiu indicată. (unitatea compoziŃiei – 3p; coerenŃa textului – 3p; originalitatea/ stilul – 2p; ortografie –3p; punctuaŃie – 3p; aşezare în pagină şi lizibilitate – 2p;)

Din oficiu se acordă 10 p.

172

Lucrare semestrială (II)

Se dă textul:

Aştept primăvara În această zi. Aş vrea să pot auzi Cum naşte ziua şi cum scade seara. Pe sub pământul cel bun a-nceput urcuşul şi-adâncul avânt. Doi greieri îşi caută noul arcuş. Visul e-aproape, Fă-i numai semn, Calător pe pământ şi pe ape, În corăbii şi care de lemn.

(după Magda Isanos, Visul e-aproape) Se cere: A. Limba română 1. Precizează sensul contextual al cuvântului care, precum şi valoarea morfologică

pe care o are. Alcătuieşte un enunŃ în care sa foloseşti cuvântul care cu altă valoare morfologică şi precizează, între paranteze, sensul. (12p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

2. Extrage din text un substantiv şi un adjectiv; precizează gradul de comparaŃie al

adjectivului. (9p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

3. Indică valoarea morfologică a cuvântului cel. (4p)

____________________________________________________________________ 4. Stabileşte ce părŃi de vorbire sunt cuvintele subliniate. Indică, apoi, cazul şi

funcŃia sintactică. (10p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

173

B. Literatură 1. Notează un semn al sosirii primăverii, surprins în a doua strofă. (5p)

____________________________________________________________________ 2. Transcrie, din prima strofă, o structură care conŃine o imagine auditivă. (5p)

____________________________________________________________________ 3. Identifică o metaforă pentru vis şi evidenŃiază sensuri şi semnificaŃii într-un text

de aproximativ 3-5 rânduri. (15p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

4. Realizează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să-ți exprimi opinia despre

semnificațiile mesajului doinei populare Măi bădiŃă, floare dulce!. În realizarea com-punerii vei avea în vedere următoarele repere: (30p)

• formularea opiniei despre semnificațiile mesajului; • susținerea opiniei formulate prin două argumente potrivite, valorificând textul

studiat; • crearea unui conținut adecvat cerinței; • respectarea precizărilor referitoare la limita de spațiu. NOTĂ: Vei primi 16 p pentru conŃinut, iar pentru redactare se acordă 14 p,

numai în condiŃiile încadrării în limita de spaŃiu indicată. (unitatea compoziŃiei – 2p; coerenŃa textului – 2p; originalitatea/ stilul – 2p; ortografie –3p; punctuaŃie – 3p; aşezare în pagină şi lizibilitate – 2p;)

Din oficiu se acordă 10 p.

ora de gramaticĂ -...

Documents