Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj Napoca

Facultatea de medicina dentara

Disciplina de Radiologie dentara

prof dr Hedesiu/ Fildan

LUCRARE DE LICENTA

“OPT- Deficientele si surse de eroare tehnice si de interpretare”

Îndrumatori: absolvent:

Asist.univ. dr. Raluca Roman Pana Lucian

1

CUPRINS

Partea I

1. Radiografia dentara :

aparatura, principiile de functionare, formarea imaginii radiologice....................6

1.1. a) radiografii intra orale...............................................................6

1.1 b) radiografii extraorale.................................................................7

1.2 Senzorii digitali......................................................................7

2. Principiul general al formarii imagini radiologice ....................................................... 8

2.1 Fascicolul de radiatii .......................................................9

2.2 Modul de formare a radiatiilor Ronger ............................9

3 .Anatomia radiologica a OPT-ului................................................................................................10

3.1 Dintii............................................................................................10

3.2 Structurile parodontale........................................................11

3.3 Coloana vertebrala.............................................................12

3.4 Articulatia mandibulara .....................................................13

4 Eroarile care sunt posibile........................................................................................................14

4.1 Eroarile determinate de manipulare , pozitionare si depozitare......14

4.2 Eruarile de expunere………………………………………………………………… . 23

4.3 Eroarile de developare…………………………………………………………….…..24

4.4 Eroarile de interpretare……………………………………………………………………..…..26

5 Sinteza ................................................................................................................... 27

Partea II

Contributii personale

1 materiale si metoda ...............................................................................................................34

2

2 rezultate si discutii ...................................................................................................35

3 Concluzii ..................................................................................................................47

4 bibliografie ................................................................................................................48

3

Introducere

Radiologia dentara este o metoda de investigatie indispensabila in practica stomatologica pentru ca ofera informatii indispensabile tratamentului si a planului terapeutic , ofera si informatii legate de anatomie , si confirma datele furnizate de examenul clinic.

Datorita faptului ca este o tehnica operator dependent , aceasta metoda pot sa apara numeroase eroari atat de realizare cat si de interpretare insa si cele de intrepretare pot sa apara si datorita unor variati, variatii care pot fi minore si care nu pot influenta diagnosticul , dar pot fi si variatii majore care pot influenta insa diagnosticul , gresala din care sufera medicul curant atat ca plan de tratament pe moment cat si de viitor.

In prezent este foarte simplu sa solicitam o radiografie dentara sau o ortopantonograma si de multe ori aceasta se realizeaza de la primul contact cu pacientul , fiind si usor de realizat nedureroasa cu pret acceptabil si neivaziva devenind de nelipsit in fisa pacientului. Dar trebuie avut in vedere ca daca a fost realizata gresit sau interpretata gresit poate provoca mai mult rau decat cel cu care se prezinta pacientul.

Cel mai importat la aceste radiografii este ca cel care le realizeaza trebuie sa stie principiile tehnicile sa stie ca fiecare pacient este unic si ca tehnica trebuie adaptata la fiecare in parte sa constientitue eroarile care pot sa para si sa stie sa le remedieze insa si medicul la randul sau sa stie sa interpreteze un film radiologic si sa diferentieze micile defecte de eroari grosolane.

Trebuie avut in vedere ca si pacientul poate fi cauza eroarii prin simplu fapt ca este necooperant chiar daca tehnicianul este binevoitor si incearca sa remedieze.

In lucrarea aceasta ne-am propus sa vedem eroarile care apar in realizarea ortopantonogramelor si incercarea aceasta de a le remedia si intelege unde s-a gresit.

4

Partea I

Date din literatura

5

1. Radiografia dentara : aparatura, principiile de functionare, formarea imaginii radiologice.

1.1.Aparatura

Radiografia dentara este metoda radiologica cea mai frecvent solicitata in vederea stabilirii diagnosticului radiologic in medicina dentara.

1.1.a) Radiografii intraorale

Radiografia dentara standar desi pare o metoda banala , necesita cunostinte practice specializate, adaptarea profilului stomatologic , in vederea obtinerii unei imagini corespunzatoare in regiuni dento-maxilare , tinand cont de dimensiunile reduse ale filmului radiologic dentar de numai 3cm/4cm.

( fig.1 caz1 )

Radiografia dezvaluie multe informatii care nu se vad la examenul clinic. Indicatia radiografiei retroalveolare este pentru evidentiarea modificarilor patologice la nivelul apexului dintelui si anume granulom sau chist periapical.

6

(fig. 2 caz 2)

Pe alte tipuri de radiografii se poate ca aceste elemente sa nu fie concludente si mai ales cand sinusul maxilar coafeaza radacinile dentare semanad cu un chist pe acest film poti sa faci diferenta urmarind integritatea laminei dentare. [1]

1.1.b) Radiografii extraorale

Necesita o aparatura complexa de dimnesiuni mai mari si filme/senzori cu suprafete cuprinse intre 13/18cm sau 24/30cm. exemple ar fi ortopantografia, axiala de craniu, lateral de mandibula, teleradiografia etc. [2]

Fig. 2 fig. 3 caz clinic 3

1.2 Senzorii digitali

Un moment important in evolutia tehnici radiologice din Romania a fost patrunderea in practica radiodiagnostica a imaginilor radiologice captate de senzori digitali.

Ortopantomografia digitala cu microprocesoare conditioneaza perfect pozitionarea corecta a pacientului si cursa fasciculului de radiatii/ sensor. Un computer mininatural reflecta toate

7

manevrele de pozitionare a pacientului si indica regimul de lucru , iar computerul central indica imaginea finala sau un preview al acestuia. Senzorul este electronic [3]

2. Principiul general al formarii imagini radiologice

Scopul deliberat al tehnicii radiologice este obtinearea imaginii radiologice. Adica transpunerea pe filmul radiologic sau pe monitorul computerului a aspectului si conformatiei anatomice ale tesutulor normale sau afectate de procesele patologice.

Radiografia este o imagine radiologica pentru ca se obtine prin mijloace specifice radiologiei si prin participarea determinate si nemijlocita a radiatiilor.

Principiul general care guverneaza constituirea radiografiei sunt descrise identitatea si natura radiatiilor pe care le folosim pentru extragerea din profumzime a aspectului tisular. Principiul teoretic fundamental al formarii imaginii radiologice cere 3 elemnete fundamentale indispenzabile:

--radiatii penetrante ionizante (radiatii Ronger grupate in fascicule)

--componentele anatomice ale regiunii de radiografiat.

--senzorul (filmul sau sensor principal)

Principiul general este urmatorul: inspre regiunea pe care intetionam sa o radiografiem directionam un fascicule de radiatii penetrante –ionizante (radiatii Ronger)

Fasciculul de radiatii prin capacitatea sa energetic de a patrunde in profunzime trece prin structurile regiunii, le traverseaza si ajunge la sensor , acesta din urma este traversat de fluxul de radiatii, dar radiatiile ionizeaza neuniform suprafata senzorului care concominte recepteaza si retine informatiile culese de fasciculul din drumul sau intratisular, la origine fasciculul este omogen , uniform energetic , si puternic dar pe parcurs in unele zone este oprit , franat , slabit (energetic) de catre structurile traversate , neomogenitatea fasciculului determinate de diversitatea structural a regiunii strabatute constituie sursa de informare a senzorului. Modificarile senzorului prin ionizare sa neuniforma vor constitui un preludiu constituiri imagini radiologice. [4]

8

2.1 Fascicolul de radiatii

Fascicolul de radiatii este un manunchi de radiatii Ronger care se naste in tubul emitator de radiatii--- tubul radiogen- aflat in cupola protectoare a aparatului . Termenul “protector “ defineste o situatie specifica radiologiei : peretii incintelor protectoare ale tuburilor radiogene ale aparatelor radiologice sunt alcatuiti din plumb care opresc total dispersarea necontrolata a radiatiilor. Radiatiile grupate in fascicolul omogen parasesc cupola printr-un orificiu perfect calibrat si amplasat , caracteristicile orificiului sunt riguros subordinate destinatiei aparatului .

Fascicolul de radiatii se constituie ca entitate imediat dupa iesirea sa prin orificiu/ fanta cupolei. La aparatul Ronger dentar fascicolul este condus spre regiunea de radiografiat de catre tubul central cu scopul evitarii dispersiei laterale divergente conice a radiatiilor.[3]

2.2 Modul de formare a radiatiilor Ronger

Radiatiile Ronger se formaeaza in tuburi de sticla cu pereti grosi in interiorul carora s-a creat un vid avansat. Tuburile contin un catod reprezentat de un filament care la incandescent emite electroni si un anod reprezentat de catre o placuta tungsten. Tuburile astfel alcatuite poarta numele de tuburi Ronger dentar este adapostit si izolat si protejat printr-o cupola cu pereti de plumb iar la ortopantomograf intr-o incidenta etans asemanatoare.

Filamentul ( catodul) adus la incadescenta prin alimentarea de catre o sursa de 12 V emite electroni care au tendinta sa migreze in toate directiile in sens centrifug fata de originea lor ; daca insa anodul este cuplat la polul pozitiv al unei surse de curent , electronii ( reamintim faptul ca sarcina lor electrica este negative) se vor dirija in flux continuu spre anod. Cu cat diferenta de potential electric dintre anod si catod este mai mare cu atat viteza de deplasare a electronilor inspre placuta anodica este mai mare iar impactul electron – anod este mai puternic.

Diferentele de potential utilizate la tuburile radiogene ale aparatelor radiologice utilizate in stomatologie sunt de 60 000 -80 000 V . La o diferenta de potential de aseamena valori ridicate se semnaleaza o viteza remarcabila a electronilor pe sensul catod-anod. Viteza mare a electronilor genereaza o amplitudine neobisnuita a coliziunii dintre electronii in miscare si anodul stationar. Impactul brutal al electronilor de origine catodica cu

9

componentele anatomice ale tungstenului anodul creaza mutatii energetic in conformatia orbital si nucleara a tungstenului placutei anodice.

Fiecare mutatie energetic rezultata din ciocnirea electronilor de origine catodica cu electronii orbital ai tungstenului anodic sau cu particulele nucleului atomului de tungsten se va solda cu eliberarea exploziva de energie sub forma unei cuante de energie : acesta este fotomul Rontggenian adica substratul energetic al radiatiei Rontgen. Putem defi radiatia Rontgen ca fotoni de inalta energie grupati intr-un fascicule neintrerupt , fotoni care se deplaseaza in cadrul unei lungimi de unda cu frecventa ridicata si care se nasc in tuburi special alcatuite ca rezultat al diferentei substantiale intre filamentul incandescent si anod.

Lumina are ca substrat energetic tot fotonul ( fotonul luminous) dar un foton redus incarcat energetic , nepenetrant , neionizant si cu component ondulatorie caracterizata printr-o mare lungime de unda si o frecventa redusa . Aceastea vor arata diferenta dintre fotonul luminii si fotonul Rontgen. [5]

3 .Anatomia radiologica a OPT-ului

fig.4

3.1 Dintii

Pe imaginea ortopantomogramei este reprezantata coroana radacina si daca este realizata corect se vede si camera Pulpara precum si prin radacina in centrul careia se identifica canalul radicular.

Teritoriul cu cea mai intensa atenuare a radiatiilor care pe radiografie va avea tenta cea mai deschisa (alba) este portiunea periferica a coroanelor: smaltul dentar. Marginita de smaltul coronar situate la periferie , constatam o arie de alb mai

10

putin intens dar bine reprezentat : zona dentinara a coronaelor , dentina coronara cu tenta caracteristica se continua nemijlocit si uniform (in jurul canalului radicular) cu dentina radiculara.

Cementul care imbraca radacina la periferie nu apartine functional dintelui ci parodontiului el nu are individualizare radiologica deoarece indicele sau de atenuare este asemanator cu al dentine. Cementul poate fi “intuit” radiologic datorita continuarii sale periferice de catre trasparenta spatiului periodontal sau la nivelul jonctiunii smalt-cement. In zona jonctiunii smalt se subtiaza progresiv , pe imagine radiologica are un aspect ascutit cu varful privind spre apical varful lancei de smalt indica inceputul teritoriului radicular acoperit de cement.

Radacinile dintelui prezinta in general o tenta uniforma alba cu exceptia axului central ocupat de canalul radicular care pe imaginea radiologica imbraca o tenta asemanatoare camerei pulpare. In conditii normale conturile periferice ale dintelui sau conturile componentelor anatomice endodontice sunt net trasate , bine delimitate. Imaginea radiologica a dintelui va cuprinde mai multe detalii referitoare la marginiile incizale la cuspizi, coarnele camerelor pulpare conformatia canalelor radiculare poate fi descries pe ortopantomograma.[6]

3.2 Structurile parodontale

Structurile parodontale vizibile pe OPT sunt cementul caracterizat mai sus, spatial periodontal , lamina dura spongioasa perialveolara septele interdentare si daca este realizata corect se vad si septele interradiculare

Spatiul periodontal este ocupat de sistemul ligamentar odontoalveolar, tesut conjuctiv , vase si nervi , datorita fraptului ca este ocupat de tesuturi moi intensitatea acestuia va fi identical cu cea a camerei pulpare . Caracteristicile acetuia nu sunt redate chiar asa evident ca in radiografiile retroalveolare insa se pot vedea si pe OPT daca este realizat corect. Spatiul periodontal va fi redat pe filmul radiologic ca radiotrasparenta , ca o linie continua periradiculara cu tenta cenusie care insoteste fidel radacina si care este situate intre doua formatiuni dense, cementul si lamina dura alveolara.

Lamina dura (corticala alveolara interna) apare pe imaginea radiologica ca o linie continua densa alba cu diametrul 0,5mm insotind si delimitand inspre alveola spatial periodontal. Lamina dura se interpune intre spatial periodontal si spongioasa perialveolara ea este prezenta regiunea apicala , lateroradicular , interradicular la dinti pluriradiculari, pe

11

creasta septului se constata o linie calcara asemanatoare laminei dura dar care nu are structura de cortical osoasa. Continuitatea laminei dura constituie un execelent reper al starii de integritate anatomica parodontala.

Spongioasa perialveolara mult mai greu vizibila ca pe o radiografie retroalveolara e localizata in regiunea periapicala , lateroradiculara marginal , la nivelul septului interradicular ea este separate de spatial periodontal de lamina dura. Din punct de vedere anatomic este formata din lamele osoase in ochiurile caruia sunt prezente formatiuni hematopoiesite , tesut conjuctiv, tesut adipos , vase sanguine , nervi , cellule osoase tinere. Caracteristica ei este reteaua de linii dense cu tenta deschisa (traveele osoase) care circumscriu ochiurile de forma romboidala , circular triunghiulara de nuanta inchisa dar la maxilar imbraca o fizionamie granular.[6]

3.3 Coloana vertebrala

Coloana vertebrala fi si ea prezenta pe filmul radiologic avand o intensitate puternic conturata avand o culoare alba delimitand exact formele osoase. Chiar daca apare pe ambele laterale ale filmului incidenta o face sa apara in “dublu exemplar” . insa apare doar nivelul cervical iar la nivelul incisivilor apare a 3 prenta a coloanei pe film fiind pe acela si cu prezenta incisivilor , acesta face ca OPT-ul sa nu fie indicat cand este nevoie sa se vada exact partea frontal a arcadei dentare.[6]

3.4 Articulatia mandibulara

Find tot o structura osoase care se vede bine conturata pe filmul radiologic . Patologiile articulatiei temporare sunt:

A) malfomatiile

- Condilul bifid- Hipotrofia de condil uni/ bi laterala- Hipertrofia de condil uni/ bi latele

si B) traumatismele:

-luxatii -artroze

- fracture -anchiloze

-artrite -tumori [7]

12

4. Eroarile care sunt posibile

Executarea radiografiilor dentare implica o multitudine de manevre care sunt armonic legate intre ele.

Daca in noianul de operatiuni si manevre care alcatuiesc demersul radiografic intervine o eruare , imaginea radiologica definitive consemnata pe filmul uscat va purta inevitabil amprenta acetei erori si o marturisi de o maniera lipsita de echivoc.

Succesiunea operatiunilor care alcatuiesc radiografierea propiu-zisa si prelucrarea filmului este precedata de o serie de manevre de depozitare , manipulare , transport si conservare a materialelor in speta a filmelor radiologice si a substantelor de developare.[1]

4.1 . Erorile determinate de manipulare , pozitionare si depozitare.

In timpul trasferului de la producator la cabinetul de tehnica radiologica se poate ca ambalajul sa se indoaie rupa si astefel filmu nefolosit sa ajunga unul care nu se mai poate folosi prin expunerea lui la lumina accidental.

Depozitarea indelungata va duce la pierderea sensibilitatii si a contrastului lor. Un film vechi chiar daca a fost expus si developat in conditii corecte va avea o imagine albicioasa lipsita de detalii.

Pozitionarea incorecta a filmului face ca sa apara zone care interesau clinic medical dar prin pozitionarea incorecta nu apare zona interesata pe filmul radiologic.

Erorile cele mai frecvente au loc in cadrul developarii manual. Developarea automata este insotita de un nr redus de examene ratate cu conditia ca expunerea sa fie corecta.

Eroari de pozitionare – de centrare film

-- de centrare tub-film

--de angulare

--de orienatare a razei in plan orizontal

--de indoire [3]

13

A.) De pozitionare a filmului: proiectie sub planul ocluzal

fig.5 caz clinic. 4 fig.6

M sup. poziţionare oblică a filmului. Descentrare exprimată tub-film şi rază centrala + dinte, aceasta fiind proiectată mult sub planul ocluzal [11]

Erori de pozitionare la OPT-uri

A.1.)

pozitionare incisivilor anterior de incizura

dintii frontali apar ingustati si nedefiniti,zona

14

imposibil de apreciat corect

fig.7 caz clinic 5

A.2.)

pozitionarea incisivilor posterior de incizura

dintii anteriori largiti si nedefiniti

15

fig.7 caz clinic 6

A.3.)

Devierea fata de planul sagital, intoarcerea capului

structure mai mici in partea spre care este intors capul fata de planul sagital , mai largi contralateral

A.4.)

16

Erore prin deviere fata de planul sagital a capului

fig.8 caz clinic 7

Imagine asimetrică determinată devierea spre dreapta a craniului , cu apropierea părţii stangi a craniului de casetă

Dinţii - din stânga apar imprecis, măriţi superior şi inferior

- din dreapta micşoraţi

Între arcada superioară şi cea inferioară apare un spaţiu, mai evident posterior. [13]

A.5)

Flexie a capului:

Mandibula în formă de V, incisivii scurţi, uneori mentonul exclus, suprapuneri de coroane la PM

17

fig.9 caz clinic 8

Mandibula în formă de V, incisivii scurţi, uneori mentonul exclus, suprapuneri de coroane la PM, prin ieşire din planul focal

Aspect zambitor al OPT

Caninul si PM maxilari sunt suprapusi peste dintii vecini

din imagine

Condilii mandibulari au pozitie sup-ext[ 11]

A.6)

Extensia capului

Mandibula pătrată, palat suprapus peste dinţii maxilari

18

fig.10 caz clinic 9

Aspect mohorat al OPT

Apexurile dintilor maxilari se suprapun peste opacitatea transversala a palatului

Randurile de dinti au un aspect serpuitor.

ATM sunt expuse inafara [14]

B.) Pozitionarea inversa a filmului

19

fig. 11 caz clinic10 fig 12 caz clinic

11

Curbarea filmului prin apăsarea excesivă de către pacient a cestuia în incidenţa Dieck creează deformări ale imaginii unor dinţi [12]

C.) Indoirea filmului inainte de folosire

Duce la distructia emulsiei

20

fig13 caz clinic 12

D.) 1. Alungirea filmului

Tehnica bisectoarei: , bisectoarea ungiului dintelui (galben) si axul lung al dintelui (rosu) [15]

fig. 14 caz clinic 13

21

2. Scurtarea

E.) Tehnica bisectoarei si eroarea de angulatie:

> 90*=scurtare orizontalizare verticalizare

<90*=alungire

[16]

F.) Erori fata de ortoradialitate

22

mezio-excentric, cu suprapunerea proximala a coroanelor

deviere disto-excentrică a fasciculului

Suprapunere proximala ( incorecta in planul orizontal)

4. 2 Erorile de expunere

Expunerea aste activarea pe o scurta perioada de timp a radiatiilor Ronger in vederea traversarii regiunii de radiografie si impresionarii filmului radiologic deci a obtinerii imaginii radiologice.

Expunerea la aparatele Rontgen dentare are 2 componente fundamentale

23

-Cantitatea de radiatii necesara impresionarii filmului care stabileste la tabloul de comanada prin reglarea duramatei de actiune a radiatiilor

- penetrabilitatea radiatiilor, altfel spsus calitatea radiatioilor , putearea lor de patrundere in profunzimea tesuturilor.

Volumul tisular se regleaza in raport cu:

-varsta pacientului

-sensibilitatea filmului.

Erorile de expunere se manifest ape film printr-o innegrire excesiva a filmului supraexpunerea fie prin lipsa de innregistrare si constrast a filmului- subexpunerea.

Filmu supraexpus va avea dupa developare o tenta mult mai inchisa , neagra , cu multe structure acoperite de negrul intens generat prin excesul de argint metallic rezultat prin iradierea supraliminara. Chiar daca developarea unui film supraepus se interpe prin controlul la lampa de developare cu scopul evitarii filmului, acesta va avea o imagine cenusie lipsista de contrast.

fig 15. Caz clinic 14

M sup, film subexpus, eroare faţă de ortoradialitate sens mezio-excentric

M inf, film supraexpus, cu descentrare tub-film, raza centrală proiectată mult înafara filmului înspre distal

24

expunere dubla

4. 3 Erorile de developare

Supradeveloparea unui film dentar se manifesta prin inegrirea excesiva a filmului cu pierderea transparentei normale si eliminarea detaliilor.

Subdeveloparea are loc atunci cand durata revelarii este scurtata sub limitele ei de timp normale si cand temperature revelatorului este scazuta , altfel spus subdeveloparea apare fara un motiv justificat scoaterea filmului din revelator inaite de relevarea lui obtima si atunci utilizam un revelator rece. Aspectul caracteristic e cenusiu deschis a filmului fata teorii cu tenta inchisa pe film si o reprezentare imagistica incomplete a structurilor anatomice.

Imersia incompleta in revelator al filmului se datoreaza unei insuficienti cantitati de revelator, fie ca nu a fost suficienta substanata sau nu a introdus complet filmul operatorul.

Zgarieturile filmului rezultate prin frecarea suprafetei acestuia de peretii recipientelor sau prin contactul cu unghia operatorului.

Spalarea intermediara superficial conduce in timp sau imediat dupa fixare la depuneri de saruri pe film, la un aspect maroniu al filmului sau filmul poate imbrca chiar un aspect uleios.

Supradeveloparea poate aparea in 2 conditii:

-in conditiile revelarii filmului intr-un revelator a carui temperature este prea ridicata

25

- in conditiile prelungirii timpului de revelare mai ales cand se asociaza si o supraexpunere.

Manevre gresite care pot avea efecte nefavorabile pentru film:

- descarcari de electrictate static

-plieri, indoiri ale filmului

- zgarierea filmului prin frecarea lui

- producerea pe suprafata filmului a amprentelor degetelor operatorului in cazul in care acesta sunt umede.

-caderea pe film a a unor picaturi de apa sau de solutii inaitea developarii.[9]

OPT-urile

Artefacte - Imagini fantomă:

Localizate în partea opusă

Aceeaşi formă

Imprecis conturate

Dimensiune mai mare

Proiectate mai sus pe film

Opacitatea unei structuri (bijuterii, structură anatomică) localizată pe partea pe partea opusă a pacientului.

Produc imagini fantomă, artefactuale structurile localizate între locul de start al tubului şi cel de oprire [10]

26

4.4 Erorile de interpretare

Erorile de interpretare sunt rare , dar pot sa fie si greseli inadmisibile, punad sanatatea pacientului in pericol.

Din greseli de nestiinta se poate confunda gaura mentoniera cu un granulom la nivelul premolarilor sau traiectul nervului alveolar inferior in fistula, confundarea sinusului cu un chist sau chiar nerecunoastearea pozitiei radacii palatinale a M6 la nivelul sinusului sau in raport foarte intim cu acesta, insa toate aceste cazuri sunt foarte rare deoarece apar mai frecvent la studenti in anii incepatori, facultatea avand posibilitatea sa invete studentul astfel incat deja in ani mai mari sa recunoasca cu usurinta formatiunile anatomice fara sa se ajunga la astfel de greseli inadmisibile.

Exista insa unele artefacte care pot fi foarte usor confundate chiar si de un medic experimentat de exempul un film stropit la developare sa dea un pulpolit intraradicular , sau bulete murdare care sa dea efect de radacina butonada dar o imagine difuze, neclara , punad insa medicul pe ganduri. [12]

5. Sinteza

Ortopantomografie (radiografie panoramica).

Investigatie pentru vizualizarea in ansamblu a ambelor arcade, studiul parodontiului marginal impreuna cu formatiunile anatomice vecine cu care dintii au legaturi functionale stranse, cum ar fi articulatiile temporo-mandibulare, sau relatii de vecinatate cu implicatii patologice: sinusurile maxilare, canalul alveolar inferior, fosele nazale.Indicatii:• evaluare initiala in cadrul planului de tratament.• leziuni osoase sau dinti neerupti. • evaluarea starii parodontale si structura osoasa de sustinere.• vizualizarea molarului 3. • fracturi osoase maxilare sau mandibulare.• preimplant in vederea evaluarii inaltimii osoase

27

1. Ortopantomograma adult2. Ortopantomograma pediatrica - este utilizata in cazul copiilor, modifica geometria imaginii astfel incat sunt usor vizibili mugurii dintilor permanenti in formare. reducand considerabil doza

de radiatii.

3. Ortopantomograma arcada larga

4. Ortopantomograma ortogonala – defilare mai mare a arcadei dentare, vizualizare mai buna a spatiilor interdentare, se evita suprapunerile aproximale ale dintilor, incidenta fiind

28

perpendiculara pe dinti [ 4]

Radiografii Articulatia Temporo-mandibulara (ATM)

Este o radiografiei ce se axeaza pe cuprinderea condilului mandibular si cavitatea glenoida. Indicatiile sunt:• Sindrom algo disfunctional. • Investigarea maladiilor ATM. • Conditii patologice ale capului condilian.• Fractura capului sau gatului condilian. • Hipo/Hiper plazia Condiliana.

1. ATM vedere laterala stanga +dreapta (cu articulatia inchisa sau deschisa

29

2. ATM vedere laterala stanga +dreapta (cu articulatia inchisa si deschisa pe acelasi film)[ 6]

3. ATM vedere postero-anterioara stanga+dreapta

30

4. ATM vedere laterala si postero-anterioara stanga+dreapta pe acelasi film

Ortopantografia

Avantaje

1. Regiune largă anatomică de acoperire

2. Doză relativ redusă

3. Uşor de operat

4. Cooperare bună a pacientului

Dezavantaje

1. Netitate redusă

2. Cost relativ crescut

3. Elementele din afara planului focal nu sunt vizibile

4. Valoare dignostică limitată

[7]

Radiografie sinus maxilar

Este indicat in cazul patrunderii unor corpi straini sau inainte de extractie in vederea identificarii situatiei

sinusului fata de dintii sinusali. de asemenea este util in patologia sinusala. Sinusurile anterioare ale fetei. Este

31

o incidenta simetrica faciala postero anterioara ce evidentiaza sinusurile anterioare (frontala, etmoida,

maxilara).

32

Partea a II-a

Contributii personale

33

Introducere

Ortopantomograma este o investigatie indispensabila in cabinetul dentar fiind prima cerere la contactul cu pacientul

Ofera cele mai valoroase informatii legate de elementele antomice de profunzime inaccesibile examenului clinic sau confimand datele furnizate de examenul clinic.

Fiind o tehnica usor de realizat nedureroasa pentru pacient ieftina si care este pretinsa de orce medic face ca tehnicianul sa greseasca usor fara sa realileze. Insa si medicul poate foarte usor sa greseasca dintr-o simpla “ graba “ de interpretare.

Tehnicianul are posibilitatea de a putea corecta eventualele greseli realizate daca cunoaste principiile fizice ale formarii imaginii, sa intaleaga fiecare pacient este unic si ca trebuie sa adapteze fiecare tehnica la fiecare pacient .

Intalnim des greseli in realizarea OPT-urilor si ne-am propus sa facem o analiza acauzelor, incidentelor la pacientii din programul Sanod Denta Prim cu filme realizate la catedra de radiologie dentara.

34

II . 1 MATERIALE SI METODA

Materialul folosit in acest studiu au fost pacienti cuprinsi cu varste in tre 18 si 90 de ani care eu fost selectati in programul Sanodenta Prim o inatelgere intre primaria Cluj- Napoca si catedra de Reabilitare orala in care pacientii erau cu venituri mici, someri sau pensionari care s-au prezentata in serviciul stomatologic din diferite motive dar carora li s-au facut OPT-uri gratuite catedrei de radiologie dentara.

Datorita faptului ca nu avem un lot martor analiza se face la populatia tinta evidentiindu-se doar aici moficarile.

Perioada in care s-au facut filmele sunt in vara anului 2010 si 2011 luanduse in calcul radiografiile a 250 de pacienti.

Rezultatele interpretarii filmelor este realizat in ceea ce va urma

35

II. 2 Rezultate si discutii

cercei

fig 1

36

fig 2

Cea mai freceventa gresala, pastrarea bijuteriilor de catre pacient, gresala realizata de tehnicianul radiolog.

pircing

gulerul de protective

37

Ochelari neîndepărtaţi în timpul expunerii opacitate la nivel superior pe film

fig 3

scala de realizare mult mai mare in raport cu situatia clinica , cu alte cuvinte raportul de 1:1 nici un pacient nu are acest raport din programul din care s-au analizat pacientii

38

fig4

supradeveloparea. Inegrirea tururor detaliilor.

Opacitatea coloanei

vertebrale - datorită unei posturi incorecte, coloana cervicală nefiind poziţionată drept ex:

39

Aer în spaţiul palato-glos (banda curbă neagră) nu

s-a poziţionat limba pe palat sau nu s-a menţinut pe întreaga durată a expunerii

Dificil de apreciat o patologie apicală în reg. maxilară .

curbă radiotransparentă aerică ce artefactează imaginea rădăcinilor dinţilor arcadei superioare şi ramurii ascendente a mandibulei

- lucrare protetică superioară neîndepărtată

- atitudine cefalică în flexie cu secţionarea de pe film a regiunii mentoniere.

Filmul este supraexpus, fiind imposibilă determinarea detaliilor cu importanţă radiologică

40

Erori date de necooperarea pacientului: miscarea in timpul expunerii radiatiilor

Imagini fantoma→ artefacte

Mişcarea pacientului în timpul expunerii generează decalaj al ramuri mandib. cu aspect ireal de fractură cu deplasare

Expunere dublă – şiruri duble de elemente dentare

+ electricitate statică

41

fig 5 fig.6

Erore de developare

Developare imperfectă ( automată)

- cu menţinerea unei jumătăţi de film prea mult în revelator.

- asociat în perioada expunerii, pacientul s-a mişcat, jumătatea dreaptă a filmului pare „mai sus” decât cea stângă

Alte greseli date de realizarea filmelor dentare

Imagini reale / ireale artefacte

42

limfonoduli calcificati

Masă radioopacă în reg. cervicală stângă.

- inomogenă , uşor neregulată

- în această reg. sunt limfonoduli fiziologic, aspectul pledând pt. un ggl cu calcificare, frecvent în TBC

- altă imagine mai puţin distinctă în regiunea M2 maxilar drept care este absent -- aceasta este artefactul fantomă al ggl calcificat

- Ca sinteza fie exista: --limfonodul calcificat

- --imagine fantoma cu limfonodul calcificat

43

Piercing nazal

l - Imagine radiopacă lineară structură cu o extremitate în formă de cârlig, şi cealaltă în buton, rotunjită

Intensitate metalică

Pe baza principiului paralaxei , obiectul este localizat anterior în regiunea nasului

Fixare incompletă, spălare insuficientă, PM sup

44

Pete negre– stropi de revelator înainte de developare

Pete albe– stropi de fixator sau bule de aer

Filme suprapuse în timpul developării

45

role murdare

electricitate statica

- imagine transparentă cu aspect de ramuri de copac

Cauza – îndepărtarea filmului din casetă sau a casetei din dispozitivul OPT mult prea brusc .

46

fig 7

Fig. 7, 8

47

Raportul de 1:1 si raportul de 1: 3

II 3. Concluzii

1 Numarul mare de eruari realizate de acest cabinet de tehnica radiologica este foarte mare astefel incat nu s-au gasit radiografii denatura corecte cu un raport al scarii de 1 la 1

2. Toate filmele realizate au fost developate manual nu digital si aceasta apare printr-o simpla comparatie. Un OPT realizat intr-un alt cabinet si acesta

Şi în cazul OPT, greşelile de poziţionare pot genera multiple erori ce interferează în diagnostic

Cooperarea cu pacientul este un element esenţial în reuşită

Cunoaşterea erorilor şi a cauzelor lor evită greşeala diagnostică

48

Bibliografie

1 . S Loghin , F Lazarescu Atlas de tehnica radiologica dento-maxilara Bucuresti 2007

2 . F Fildan Radiologie stomatologica Patologie dentomaxilara Cluj-Napoca 2003

Alexander,C.J.(1977)-Scheuermann,s disease: a traumatic spondylodystrophy. Skeletal Radiology 1, 209-221;

3. Grandhed,H.,Jonson,R and Hansson T.(1987). The loads of the spine during extreme weight lifting. Spine 12, 146-149;

4. Hellstrom, M., Jacobbson B., Sward, L., Petterson, L. (1990). Radiologic abnormalities of the lumbar spine in athletes. Acta radiologica 31,127-132;

5. Mihaita, I.,Opris, L. (2000). Ed. Medicală, Bucureşti . IRM vertebro-medular, pag. 46-50, pag. 63-66; 5. Pana, I.,Vladareanu, M.,Roventa, N.,Mihaita, I. (1997), Radiologie - Coloana vertebrala, Ed. Medicală, Bucureşti

6. Sward,L. (1992). The thoraco-lumbar spine in young elite athletes:current concept on the effect of physical training. Sports Medicine 13(5), 337-364;

7. Sward, L., Hellstrom, M., Jacobbson, B., Nyman, R., Petterson, L. (1991).Disc degeneration and associated abnormalitiees of the spine in elite gymnasts. A magneting resonance imaging study. Spine 16 (4),437-443

8. Rush North Shore Medical Center, 9600 Gross Point Rd, Skokie, IL 60076, şi Departamentul de Radiologie, Rush Medical College, Chicago, IL..

49

9. Example of Aligned TeachingAm. J. Roentgenol. January 1, 2010

10. Moskop JC, Geiderman JM, Hobgood CD, Larkin GL. Emergency physicians and disclosure of medical errors. Ann Emerg Med 2006

11. Collins v Lake Forest Hospital 2003

12. Borgstede JP, Lewis RS, Bhargavan M, Sunshine JH. RADPEER quality assurance program: a multifacility study of interpretive disagreement rates. J Am Coll Radiol 2004

13. Meena v Wilburn 1992

14. Berlin L, Berlin J. Malpractice and radiologists in Cook County

15. Curs de Radiologie şi Imagistică Medicală, Magda Păscuţ LITO U.M.F. Timişoara 2005

16. Spiral and Multislice Computed Tomography of the Body, Mathias Prokop, Michael Galanski, New York; Thieme Stuttgart; 2003

17. Arhiva de radiografii şi computer tomografii a disciplinei de Radiologie şi Imagistică Medicală, U.M.F. Victor Babeş Timişoara

18 . Radilogie dentara . editura Pedagogica 1998

50