issa continuum 2014 ro opt

I S S A – d e f i n i ț i a u n e i p e d a g o g i i d e c a l i t a t e

Instrument de dezvoltare profesională pentru îmbunătăţirea calităţii practicilor educaţionale în grupe și clase de copii

AUTORI

Dawn Tankersley – autor coordonator

Sanja Brajkovic

Sanja Handzar

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

TANKERSLEY, DAWN.

Instrument de dezvoltare profesională pentru îmbunătăţirea calităţii practicilor educaţionale în grupe și clase de copii / Dawn Tankersley (coord.), Sanja Brajkovic, Sanja Handzar; coord. ed.: Cornelia Cincilei; a colab.: Olga Olevschi; Intern. Step by Step Assoc., LED – Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein, Progr. Educaţional Pas cu Pas. – Chișinău: Epigraf, 2014 (F.E.-P. Tipografi a Centrală). – 98 p.

1500 ex.ISBN 978-9975-125-37-6.

373.2/.3T 19

Actualul Instrument, de rând cu lucrările Pedagogi competenți ai secolului 21 și Cum aplicăm teoria în practică, face parte din pachetul de resurse în sprijinul unei educații de calitate centrate pe copil, în defi niția Asociației Internaționale Step by Step (ISSA), al cărei membru este Programul Educațional Pas cu Pas Moldova.

Prezenta ediţie apare în cadrul Proiectului Un start bun în viaţă pentru copiii din mediul rural din Moldova, implementat de Fundaţia Liechtenstein Development Service (LED) şi Programul Educaţional Pas cu Pas.

Coordonatorul ediţiei: Cornelia Cincilei

A colaborat: Olga Olevschi

© 2014: Programul Educaţional Pas cu Pas pentru prezenta ediţie în limba română.© 2014: Editura Epigraf S.R.L.

CUPRINS

Introducere ............................................................................................................................................................................................................................ 4

Instrument de dezvoltare profesională pentru îmbunătăţirea practicilor educaţionale ........................................................................... 5

1. INTERACŢIUNILE ......................................................................................................................................................................................................... 9

2. FAMILIA ŞI COMUNITATEA.....................................................................................................................................................................................21

3. INCLUZIUNEA, DIVERSITATEA ŞI VALORILE DEMOCRAŢIEI .........................................................................................................................32

4. EVALUAREA ŞI PLANIFICAREA .............................................................................................................................................................................43

5. STRATEGIILE DIDACTICE ........................................................................................................................................................................................55

6. MEDIUL DE ÎNVĂŢARE .............................................................................................................................................................................................74

7. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ ...........................................................................................................................................................................89

Despre ISSA ..........................................................................................................................................................................................................................94

Mulţumiri ...............................................................................................................................................................................................................................97

4

IntroducereActualul Instrument, de rând cu lucrările Pedagogi competenți ai secolului 21 și Cum aplicăm teoria în practică, face parte din pachetul de resurse în sprijinul unei educații de calitate centrate pe copil, în defi niția Asociației Internaționale Step by Step (ISSA), al cărei membru este Programul Educațional Pas cu Pas Moldova.

Misiunea Asociației Internaționale Step by Step (ISSA) este sprijinirea comunităților profesionale și dezvoltarea unei societăţi civile puternice, care să infl uențeze factorii de decizie în a:

• oferi servicii de educație și ingrijire de înaltă calitate pentru toți copiii cu vârsta de la naștere la 10 ani, acordând atenție deosebită celor din medii sărace și dezavantajate;

• asigura o mai mare includere a familiilor și o mai mare participare a comunităților la educația și dezvoltarea copiilor;• asigura incluziunea socială și respectul pentru diversitate.

Asociaţia Internaţională Step by Step este o asociație profesională care conectează profesioniști și organizaţii active în domeniul educației și dezvoltării timpurii și al învățământului primar. Înfi ințată în Olanda în 1999, astăzi, prin cei 31 de membri ai săi, ISSA se întinde dinspre Europa Centrală și de Est (ECE) până în Asia Mijlocie, având membri și în America Latină. În cei 14 ani de existenţă, ISSA s-a dezvoltat prin investiţii substanţiale și a activat având la bază succesul Programului Step by Step din cadrul Institutului pentru o Societate Deschisă (OSI), devenind o reţea vibrantă ce are scopul principal de a îmbunătăţi viaţa copiilor și a mări șansele lor de reușită în viaţă. În prezent, ISSA reprezintă cea mai proeminentă rețea profesională pentru educație timpurie și primară din spațiul Europei Centrale și de Est și al Comunității Statelor Independente.

Obiectivul general ISSA este de a promova importanța experiențelor de îngrijire și învățare incluzive și de înaltă calitate, care oferă șanse fi ecărui copil să fi e fericit și să-și dezvolte la maximum potențialul. ISSA atinge acest obiectiv prin: promovarea îngrijirii și educaţiei de calitate în rândul tuturor celor care lucrează în domeniul educației timpurii; dezvoltarea și diseminarea de resurse; pilotarea/evaluarea programelor, infl uenţarea politicilor educaţionale, investirea în capacitatea profesională a organizațiilor din rețea, în campanii și construirea alianțelor și parteneriatelor.

Programele ISSA sunt centrate pe patru piloni:

1. Accesul egal la educaţie de calitate și oportunităţi de îngrijire.2. Înalta calitate și profesionalismul celor care lucrează în serviciile de educație timpurie și în învățământul primar.3. Participarea și implicarea familiilor și a comunităților în dezvoltarea și învățarea copiilor. 4. Capacitatea crescută a rețelei ISSA de a implementa planul strategic.

5

Instrument de dezvoltare profesională pentru îmbunătăţirea practicilor educaţionale

Acest Instrument de Dezvoltare Profesională este menit să însoţească lucrarea Cum aplicăm teoria în practică: ghid pentru promovarea principiilor unei peda-gogii de calitate. Acesta ilustrează, prin exemple pentru fi ecare indicator de calitate din cadrul lucrării Pedagogi competenţi ai secolului 21: defi niţia ISSA a pedagogiei de calitate, parcursul gradat de atingere a unui înalt nivel de calitate al practicii centrate pe copil pentru cei care lucrează în educația timpurie și primară.

NIVELUL 0 descrie o practică NECORESPUNZĂTOARE, care nu poate fi considerată o abordare centrată pe copil. Nivelurile rămase se construiesc unul pe celălalt.

NIVELUL 1 – ÎNCEPUT BUN – ilustrează practici care dezvăluie o mai bună înțelegere a pedagogiei centrate pe copil, a proceselor democratice care stimulează învățarea, a importanței familiei/comunității și a dezvoltării profesionale continui. Constituie bune premise pentru îmbunătățirea practicii în scopul atingerii excelenței.

NIVELUL 2 – PRACTICĂ DE CALITATE – indică practici care ilustrează o profundă înțelegere a pedagogiei centrate pe copil.

NIVELUL 3 – UN PAS ÎNAINTE – indică modul în care profesioniștii care lucrează în serviciile de educație timpurie și primară își pot face practica durabilă și pot crea schimbări sistemice în paradigma pedagogică a unităților în care lucrează.

6

Pentru fi ecare indicator de calitate există câteva exemple concrete de acţiuni care ilustrează fi ecare din aceste patru niveluri. Aceste exemple sunt doar exemple și nu sunt destinate a fi o listă de verifi care a calităţii. În schimb, acestea sunt idei pe care pedagogii le pot folosi pentru a începe să refl ecteze și să discute cu privire la practicile lor, în scopul de a răspunde mai bine nevoilor impuse de contextele și mediile respective. Idealul ar fi , desigur, pentru practicieni ca după aceste discuţii să contribuie cu alte exemple din propria lor practică, în funcție de contextele variate în care lucrează.

ÎNCEPUT BUN

Acest nivel descrie pedagogii care încep să-și schimbe practica odată cu aspiraţia de a dezvolta o clasă centrată pe copil. Din experienţa noastră, acești educatori încep, de obicei, să-și schimbe practica prin replicarea unor idei, exemple și strategii pe care le-au văzut la cursurile de formare, despre care au citit în cărţi, pe care le-au observat într-o altă clasă sau despre care au auzit în discuţiile cu mentori sau colegi. Este posibil ca aceștia să se fi bucurat de reacţii bune din partea copiilor, părinţilor și comunităţii privind schimbările pe care le-au introdus în sala de clasă și încep „să simtă” ce este o abordare centrată pe copil.

ANGAJAMENT PENTRU O PRACTICĂ DE CALITATE

Acesta este nivelul la care pedagogii încearcă să-și demonstreze în mod constant convingerea că preșcolarii au dreptul de a conștientiza, de a-și extinde potenţialul și de a se exprima în dezvoltarea unor proprii identităţi și abilităţi, relaţii și interacţiuni cu ceilalţi, cu idei, cu obiecte, precum și cu evenimente reale și imaginare. Această practică de „învăţare” interiorizată, centrată mai mult pe copil, crede în potenţialul copilului, profi tând de toate oportunităţile de învăţare. O „pedagogie” de calitate este o formă de artă care nu reprezintă o acţiune sau o componentă singulară, ci constituie combinaţia tuturor zonelor de interes și principiilor din lucrarea Pedagogi competenţi ai secolului 21: defi niţia ISSA a pedagogiei de calitate. Aceste principii nu sunt o reţetă de urmat într-o anumita ordine – acestea sunt, mai degrabă, o descriere a modului în care pedagogii pot combina diferite componente pentru a crea contextul pedagogic adecvat pentru dezvoltarea la maxim a unui copil.

UN PAS ÎNAINTE

Nivelul fi nal în cadrul acestui Instrument de dezvoltare profesională este un pas în practica de transformare, care este o descriere a modului în care pedagogii își pot dezvolta măiestria. Pedagogii au o capacitate imensă de a fi agenţi ai

Descrierea nivelurilor din Instrumentul de

dezvoltare profesională pentru îmbunătăţirea

calităţii practicilor educaţionale

7

schimbării în scopul creării unei lumi mai bune și a unui viitor luminos. Din păcate, sistemele de educaţie nu recunosc sau nu cultivă această capacitate. Cadrele didactice care au avansat își oferă de asemenea posibilitatea, lor și colegilor lor, de a-și ridica nivelul de practică profesională, pentru a îmbunătăţi calitatea predării în clase și școli, a crea medii mai bune de învăţare pentru toţi copiii.

Un pas înainte descrie acţiuni care includ:• Oferirea posibilităţii copiilor, familiilor și comunităţilor de a avea un rol mai important în modelarea destinelor lor.• Deţinerea unui rol profesional mai activ în școală și în comunitate, ca agent al schimbării.• O mai mare refl exie din partea pedagogului în ceea ce privește structurile de autoritate care includ sau exclud persoane, și rolurile lor aferente în menţinerea acestora.

Instrumentul de dezvoltare profesională poate fi utilizat de către mentori, formatori, profesori și certifi catori ca ghid pentru pedagogii care lucrează în prezent și ca sprijin pentru a identifi ca următorii pași individuali sau la nivelul grupului de educatori în dezvoltarea lor profesională. Acesta poate fi , de asemenea, utilizat de către educatori individual, care lucrează în mod activ la implementarea calităţii în clasele lor, pentru a-și identifi ca punctele forte și domeniile ce urmează a fi îmbunătăţite.

Trebuie remarcat faptul că unii pedagogi s-ar putea afl a la un nivel mai înalt în ceea ce privește indicatorii de calitate decât alţii și că există întotdeauna domenii în care și-ar putea îmbunătăţi activitatea practică, pentru a avansa în profesia de instruire a copiilor din grădiniţe și școli. Angajamentul unui pedagog de a învăţa mai mult, de a crește și de a fi cel mai bun defi nește profesionalismul acestuia. Instrumentul de faţă încurajează, de asemenea, cadrele didactice să fi e refl exive, să conștientizeze și să folosească posibilităţile de care dispun pentru a ajuta copiii și familiile acestora să-și atingă potenţialul maxim, precum și să sprijine comunităţile profesionale de instruire.

Deși Instrumentul de dezvoltare profesională descrie practicile ce ar demonstra modul în care un anumit indicator de calitate este în curs de apariţie sau este implementat, acesta lasă, de asemenea, loc pentru dialogul dintre mentori, formatori, profesori, certifi catori, practicieni etc. referitor la orice alte exemple de dovezi care ar putea defi ni un indicator. Instrumentul de dezvoltare profesională ar trebui să fi e utilizat împreună cu ghidul Cum aplicăm teoria în practică, ori de câte ori există întrebări privind tipurile de practici care descriu calitatea, astfel încât exemplele suplimentare să fi e în spiritul teoriei și cercetării privind un indicator anume.

Cine ar trebui să folosească acest

Instrument de dezvoltare profesională

pentru îmbunătăţirea calităţii practicilor

educaţionale

8

Pentru a îndeplini cerinţele de educaţie în secolul 21, trebuie să se treacă la o defi nire nouă a calităţii, conform căreia calitatea este un proces continuu de realizare a ei în comun de către diferite părţi interesate și preocupate de calitate.

ISSA este convinsă că indicatorii de calitate trebuie să fi e globali, pentru a refl ecta: diversitatea mediilor în care aceștia sunt utilizaţi, modifi cările și cererile noi din societate și noile dovezi bazate pe practică și cercetări, care apar în mod continuu. Defi nirea calităţii ar trebui să fi e un proces de dialog continuu, care să sprijine cadrele didactice în schimbarea practicii lor și în înţelegerea conceptelor pedagogice care sunt considerate esenţiale pentru a asigura o calitate înaltă, la un anumit moment și într-un anumit loc.

O parte a acestui proces este mai bine descrisă în prezentarea fi nală a indicatorului Un pas înainte din cadrul Instrumentului de dezvoltare profesională, prin care pedagogii avansează în practica lor, atunci când ies în comunităţile lor (atât profesionale, cât și sociale), pentru a se angaja în dialoguri cu privire la ceea ce constituie calitatea. Acest nivel reprezintă o cale spre o paradigmă de transformare a predării, care promovează conceptul conform căruia indivizii și comunităţile pot și se vor transforma, pentru a se îndepărta de constrângerile trecutului, pentru a crea un mai bun viitor.

Sperăm că acest material și toate celelalte materiale didactice de sprijin care însoţesc lucrarea Pedagogi competenţi ai secolului 21: defi niţia ISSA a pedagogiei de calitate vor fi resurse vii, la îmbunătăţirea cărora vor contribui toţi cei ce le vor utiliza.

ISSA mulţumește Institutului pentru o Societate Deschisă (Open Society Institute) pentru sprijinul acordat în

realizarea documentelor Pedagogi competenţi ai secolului 21: defi niţia ISSA a pedagogiei de calitate, Cum aplicăm

teoria în practică și Instrument de dezvoltare profesională pentru îmbunătăţirea calităţii practicilor educaţionale

în grupe și clase de copii, precum și pentru diseminarea acestor instrumente în cadrul reţelei ISSA.

Grupul de experţi calitate ISSA

9

1. INTERACŢIUNILEPrincipiul 1.1

Pedagogul interacţionează cu copiii într-o manieră binevoitoare şi respectuoasă, care vine

în susţinerea dezvoltării procesului de stabilire a (auto)identităţii copilului şi învăţării lui.

Indicatorul 1.1.1

Interacţiunile pedagogului sunt pline de căldură şi grijă, ele exprimă aprecierea copiilor şi plăcerea de a comunica cu ei.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2

Practică de calitate Un pas înainte

Sunt neglijate momentul sosirii și momentul plecării copiilor.

În general, nu acordă atenţie copiilor.

Uneori le vorbește aspru copiilor.

Vorbește cu copiii mai ales pentru a le da indicaţii.

Salută copiii.

Se adresează copiilor folosind prenumele.

Zâmbește copiilor, își arată grija prin expresia feţei și limbajul corpului.

În cea mai mare parte a timpului, are o voce plăcută, folosește cuvinte politicoase și are un ton cald.

Își exprimă afecţiunea pentru copii doar în anumite cazuri (când copilul este agitat, trist, supărat etc. ) .

Interacţionează cu copiii într-un mod adecvat vârstei lor.

Este receptiv la ideile, sentimentele, părerile și experienţele tuturor copiilor.

Implică toţi copiii în conversaţii cu sens.

Tratează copiii într-un mod care arată că este conștient de unicitatea fi ecăruia ca persoană.Manifestă empatie, preocupare și înţelegere oferind copiilor confort și siguranţă.

Interacţionează pozitiv cu copiii, atât verbal (de ex., ascultând, conversând cu interes și respect), cât și nonverbal (de ex., zâmbind, încuviinţând din cap, prin contact vizual pronunţat, coborând la nivelul ochilor copiilor etc. ).

Refl ectează asupra propriilor practici pentru colectarea și analizarea informaţiilor despre interesul copiilor în diferite situaţii și cu diferite persoane.

NOTĂ. Este inacceptabil să se vorbească pe un ton aspru cu copiii sau să se vorbească negativ despre un copil de faţă cu alt copil.

În ce alte moduri pot pedagogii să îşi exprime aprecierea şi plăcerea de a fi în preajma copiilor?

10

Prin ce alte modalităţi pedagogii pot demonstra că interacţiunile lor cu copiii şi aşteptările acestora sunt în concordanţă cu procesele de dezvoltare şi învăţare ale copilului?

Principiul 1.1



Indicatorul 1.1.2

Interacţiunile şi aşteptările pedagogului faţă de copii corespund cu procesele de dezvoltare şi învăţare ale copilului.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu utilizează un limbaj care sprijină copiii și nu îi încurajează să încerce lucruri noi sau să încerce din nou atunci când eșuează.

Folosește cuvinte/propoziţii nepotrivite (cum ar fi „Ai putea fi mai isteţ”, „Ești un copil rău” etc.).

Ignoră situaţiile în care copiii devin frustraţi și încep să se enerveze.

Răspunde adecvat la majoritatea comportamentelor copiilor.

Gestionează atât comportamentul individual, cât și dinamica grupului.

Utilizează un limbaj care sprijină copiii și îi încurajează să încerce lucruri noi sau să încerce din nou atunci când eșuează.

Individualizează interacţiuni pentru a stimula, susţine și sprijini în continuare învăţarea și dezvoltarea fi ecărui copil.

Urmează iniţiativa copiilor în conversaţii și discuţii.

Utilizează informaţii și date relevante în stabilirea așteptărilor fi ecărui copil.

Răspunde corespunzător comportamentului fi ecărui copil.

Are așteptări realiste privind faptul că în general copiii nu reproduc înţelegerea și comportamentele adulţilor, dar pot face multe alte lucruri.

Încurajează și folosește contribuţia copiilor.

Observă preocupările copiilor și le pune întrebări bazate pe aceste observaţii.

Fără a emite judecăţi, recunoaște că atitudinile, cunoștinţele și interesul copiilor pentru învăţare sunt modelate prin toate interacţiunile lor, nu doar cele de la școală.

NOTĂ. Este inacceptabilă disciplinarea copiilor prin lovire, ţipete, umilire etc.

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

11

Cum pot demonstra altfel cadrele didactice că interacţionează frecvent cu fiecare copil, în moduri care să-i dezvolte punctele forte şi să-i stimuleeze învăţarea şi dezvoltarea?

Principiul 1.1



Indicatorul 1.1.3

Pe parcursul zilei, pedagogul interacţionează frecvent cu fi ecare copil, bazându-se pe punctele forte ale copilului şi stimulând învăţarea şi dezvoltarea acestuia.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Cere tuturor copiilor să desfășoare aceleași activităţi, în același mod, în același interval de timp.

Se ocupă doar de copiii mai activi.

Nu permite copiilor să spună ceea ce știu deja despre subiect.

LE vorbește copiilor, nu CU ei.

Adresează doar întrebări care au un singur răspuns sau răspunsuri scurte, „corecte”.

Pune întrebări pentru a afl a mai multe despre gândurile și planurile copiilor.

Uneori pune întrebări individuale deschise unui anumit copil, pentru a stimula învăţarea.

Pune întrebări deschise, pentru a invita la răspunsuri gândite și extinse.

Încurajează toţi copiii să vorbească despre felul în care au înţeles ceva sau să își împărtășească opiniile și perspectivele despre un subiect.

Îndeamnă copiii să recapituleze, să emită ipoteze, să facă presupuneri.

Se angajează în conversaţii reale cu fi ecare copil în parte, despre subiecte care îl interesează.

Desfășoară activităţi bazate pe interesele copiilor.

Creează noi oportunităţi de joc și activităţi pentru copii, în care fi ecare dintre ei își poate exprima ideile și părerile.

Oferă copiilor posibilitatea să dobândească deprinderi pentru a-i fi coparteneri (în sensul că ei pot, de asemenea, prelua conducerea) în procesul de însușire a cunoștinţelor, nu doar în sala de grupă/clasă, ci și în alte situaţii.

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

12

În ce alte moduri pedagogii pot demonstra că în interacţiunile lor cu copiii sunt receptivi la calităţile forte şi la necesităţile emoţionale, sociale, fizice şi cognitive ale fiecărui copil?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.1



Indicatorul 1.1.4

Interacţiunile pedagogului vin ca răspuns la calităţile forte şi necesităţile emoţionale, sociale, fi zice şi cognitive ale copilului.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Neglijează ceea ce copiii știu deja sau sunt capabili să facă.

Acordă prea multă atenţie unui singur copil, în detrimentul celorlalţi prezenţi în grupă/clasă.

Neglijează necesităţile specifi ce ale copiilor.

Diferenţiază activităţi pentru grupuri de copii care dezvoltă unele aptitudini mai repede sau mai încet.

Oferă confort psihologic copiilor care au nevoie imediată de sprijin emoţional.

Încurajează copiii să-și exprime necesităţile.

Satisface diferitele necesităţi ale copiilor pentru mai multă acţiune sau pentru liniște, pentru un ritm mai lent sau mai alert, pentru activităţi mai mult sau mai puţin provocatoare

Observă când unii copii au nevoie de mai mult ajutor sau de mai multă stimulare și efectuează modifi cări în consecinţă.

Oferă susţinere copiilor până când aceștia sunt pregătiţi să facă un lucru de sine stătător.

Învaţă copiii cum să se consoleze singuri.

Are fl exibilitate în activităţile de rutină (de exemplu, asigură necesităţile de odihnă, de hrană etc. ale copiilor, în diferite momente ale zilei).

Caută cât mai multe informaţii posibile despre cum reacţionează și interacţionează copiii în medii diferite și refl ectează asupra propriei interacţiuni cu fi ecare copil în parte, devenind mai receptiv la calităţile forte și la necesităţile acestora.

13

În ce alte moduri pot cadrele didactice să demonstreze că oferă copiilor oportunitatea de a face alegeri?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.1



Indicatorul 1.1.5

Pedagogul le acordă copiilor posibilitatea de a face alegeri care să fi e realizate şi respectate de alţii.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu oferă copiilor nicio posibilitate de a face alegeri.

Oferă copiilor posibilitatea să facă unele alegeri referitoare la locul de joacă și la modul în care să abordeze o activitate, inclusiv ce materiale le-ar plăcea să utilizeze, despre ce și-ar dori să afl e mai multe, cu cine se vor juca etc.

Planifi că modul de a asigura oportunităţi pentru ca fi ecare copil să facă alegeri cu sens (activităţi, teme, materiale, locuri în care să-și desfășoare activitatea, cu cine să lucreze, cât de mult timp să petreacă pentru o anume activitate) care să fi e adecvate vârstelor și capacităţilor copiilor.

Încurajează copiii să experimenteze, să găsească noi modalităţi de a face lucrurile și să vorbească despre descoperirile lor.

Are un sistem pentru alegerile copiilor care include un format „planifi care – efectuare – revizuire”.

Ajută copiii să-și dezvolte aptitudinile care să se refl ecte în alegerile lor, să înţeleagă consecinţele și să se gândească și la alte opţiuni.

14

În ce alte moduri pedagogii pot să-i ajute pe copii să-şi dezvolte spiritul de iniţiativă, autonomia, încrederea în sine şi spiritul de lider?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.1



Indicatorul 1.1.6

Interacţiunile pedagogului cu copiii le dezvoltă spiritul de iniţiativă, de autonomie, de încredere în sine şi de lider.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Așteaptă de la copii să urmeze doar indicaţiile pedagogului.

Nu le permite copiilor să iniţieze sau să conducă activităţile (jocul).

Oferă propriul model pe care copiii să îl urmeze în toate activităţile.

Atribuie copiilor sau le permite să aleagă sarcinile de grupă/clasă.

Permite copiilor să manifeste iniţiativă în timpul jocului liber.

Uneori le permite copiilor să iniţieze jocul și nu intervine.

Uneori lasă copiii să își gestioneze disputele.

Uneori oferă copiilor posibilitatea de a-și demonstra lucrările sau de a vorbi despre reușitele lor.

Încurajează și îi capacitează pe copii să realizeze activităţi independente, de la grija pentru propria persoană la proiecte în sala de grupă/clasă.

Oferă fi ecărui copil oportunităţi de a-și asuma roluri active în activităţile de învăţare ale grupului.

Îi antrenează pe copii în stabilirea responsabilităţilor, regulilor și deprinderilor din sala de grupă/clasă și le permite să ia decizii referitoare la modul de a le pune în aplicare.

Manifestă feedback pozitiv la iniţiativele copiilor, arătând interes, punând întrebări, admirând și aprobând realizările lor.

Susţine și urmează iniţiativele copiilor.

Evaluează și explorează ce mecanisme din școală și din comunitate pot submina iniţiativa copiilor și caută modalităţi de a diminua aceste efecte.

15În ce alte moduri cadrele didactice pot facilita interacţiunile colegiale dintre copii?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.2

Interacţiunile pedagogului promovează dezvoltarea unei comunităţi de învăţare unde fi ecare

copil simte că este bine-venit şi susţinut pentru a-şi dezvolta pe deplin potenţialul.

Indicatorul 1.2.1

Pedagogul facilitează interacţiunile colegiale dintre copii pentru a promova dezvoltarea lor socială, crearea unui mediu de înţelegere şi susţinere reciprocă, precum şi a unui simţ al comunităţii care să-i ajute să-şi atingă obiectivele de dezvoltare şi învăţare.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Organizează activităţi în care copiii lucrează singuri și nu trebuie să comunice între ei.

Adulţii le vorbesc copiilor, iar copiii doar răspund adulţilor.

Organizează activităţile pe perechi sau în grupuri mici.

Oferă fi ecărui copil oportunitatea de a alege cu cine ar prefera să lucreze.

Încurajează construirea comunităţii grupei/clasei, găsind modalităţi prin care copiii să experimenteze împreună momente plăcute, cum ar fi în timpul prânzului sau gustărilor, la întâlnirea de dimineaţă, și să comunice în timpul activităţilor pe tot parcursul zilei.

Creează un climat în care copiii să se simtă liberi să vorbească și să-și împărtășească trăirile.

Planifi că și concepe activităţi pentru copii, astfel încât aceștia să coopereze, să colaboreze și să manifeste grijă reciprocă.

Dezvoltă abilităţile sociale ale copiilor, cum ar fi ascultarea activă, interesul pentru ceea ce fac ceilalţi, încurajarea/consolarea celorlalţi, împărtășind bucurie și entuziasm.

Intervine în situaţiile în care între copii apar probleme de excludere și îi sprijină în rezolvarea lor.

Oferă copiilor oportunităţi pentru a se sprijini unii pe alţii la învăţat, inclusiv trimiţându-i unii la alţii pentru informaţii și ajutor.

Ajută copiii să aprecieze contribuţiile colegilor, de exemplu, oferindu-le sarcina de a crea o poveste a grupului etc.

Ajută copiii să-și înţeleagă responsabilitatea în crearea și menţinerea siguranţei emoţionale în sala de clasă, astfel încât toţi să poată să înveţe și să se dezvolte.

16

În ce alte moduri pedagogii pot ajuta copiii să înveţe cum să identifice propriile sentimente şi sentimentele altora şi să discute despre ele?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.2



Indicatorul 1.2.2

Pedagogul propune activităţi care îi ajută pe copii să înveţe să distingă sentimentele, să le recunoască la ei însişi şi la colegi şi să discute despre ele.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu oferă nicio activitate care să îi ajute pe copii să înveţe despre sentimente.

Organizează numai activităţi în care copiii lucrează singuri și nu trebuie să comunice între ei.

Nu oferă nicio posibilitate prin care copiii să poată vorbi despre sentimentele lor.

Numește unele sentimente ca fi ind „rele” (să fi i supărat, să îţi fi e frică etc. ).

Încurajează copiii să-și exprime emoţiile prin cuvinte.

Oferă copiilor feedback pozitiv atunci când aceștia sunt sensibili și au grijă de ceilalţi.

Încurajează copiii să-și împărtășească experienţele individuale bazate pe sentimente.

Acceptă toate sentimentele și emoţiile fără a le judeca, învăţând copiii cum să-și exprime chiar și trăirile mai difi cile în modalităţi adecvate/acceptabile, pentru a-și satisface nevoile.

Desfășoară cu copiii activităţi adecvate vârstei lor, precum jocul de rol, citirea poveștilor, în care ei să recunoască diferite expresii emoţionale și să le denumească.

Încurajează copiii să mărturisească și să descrie provocările cu care se confruntă, indiferent dacă este vorba de provocări materiale, cauzate de colegi, de deprinderi sau de așteptări.

Se gândește la cele mai bune metode pentru a ajuta copiii să facă faţă propriilor emoţii utilizând efi cient ca oportunitate de învăţare, momentele când acestea apar.

17

În ce alte moduri cadrele didactice pot încuraja copiii să-şi exprime părerile şi să participe la luarea deciziilor?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.2



Indicatorul 1.2.3

Pedagogul promovează valorile democratice, încurajând fi ecare copil să-şi exprime opinia într-un mod adecvat şi să participe la procesul de luare a deciziilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu întreabă copiii care sunt opiniile lor.

Indică copiilor ceea ce ei sau alte persoane ar trebui să gândească sau să facă.

Se concentrează doar pe propriile sentimente/acţiuni.

Nu are încredere că copii își pot rezolva problemele cu propriile forţe.

Oferă copiilor unele oportunităţi de a se implica în anumite decizii.

Cere părerea copiilor, atunci când acest proces se încadrează în programul grupei/clasei.

Încurajează copiii să-și expună opinia liber, chiar dacă nu a fost cerută, și îi ajută să găsească cuvintele potrivite pentru a-și exprima argumentele/poziţiile.

Arată respect pentru deciziile copiilor.

Se asigură că opiniile și deciziile copiilor sunt respectate de către ceilalţi copii și adulţi din grupă/clasă.

Implică copiii în formularea regulilor și a procedurilor ce trebuie respectate în sala de clasă.

Iniţiază copiii referitor la procesul de luare a deciziilor, solicitând posibilităţi diferite și analizarea consecinţelor diverselor decizii asupra propriei persoane și asupra celorlalţi.

Oferă copiilor posibilitatea de a-și revizui deciziile, pe baza unor cunoștinţe și experienţe noi.

Promovează dreptul copiilor de a-și exprima liber părerile în orice demers care îi afectează.

18Prin ce alte modalităţi cadrele didactice pot să sprijine dezvoltarea limbajului şi a comunicării copiilor?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.2



Indicatorul 1.2.4

Pedagogul promovează şi susţine dezvoltarea abilităţilor lingvistice şi de comunicare ale copiilor în multiple moduri, pe parcursul zilei.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Vorbește majoritatea timpului.

Pune copiilor doar întrebări închise.

Nu încurajează copiii să comunice unii cu alţii.

Oferă oportunităţi pentru toţi copiii să vorbească pe parcursul zilei, încurajându-le discuţiile.

Încurajează jocul de rol.

Acordă atenţie și promovează utilizarea cuvintelor noi introduse în timpul activităţilor și al jocurilor.

Utilizează uneori întrebări deschise.

Pune în mod constant întrebări deschise, care stimulează gândirea copiilor. Solicită copiilor să-și dezvolte și să își clarifi ce ideile, să facă predicţii și să refl ecteze.

Organizează activităţi de învăţare prin cooperare, în care copiii comunică între ei pentru a învăţa lucruri noi.

Oferă modele pentru ascultare activă, precum și modele de discuţii cu copiii.

Susţine dezvoltarea abilităţilor de alfabetizare ale copiilor printr-un limbaj bogat și diverse tipărituri.

Încurajează copiii cu diferenţe de limbaj să-și asume riscuri și să nu se teamă de greșeli atunci când vorbesc.

Urmărește comunicarea copiilor și sprijină interacţiunile cu și între copii, astfel încât limbajul și capacităţile lor de comunicare să se extindă.

NOTĂ. Este inacceptabil să se interzică comunicarea sau să fi e pedepsiţi copiii care vorbesc între ei.

19Prin ce alte modalităţi pedagogii pot să demonstreze că se implică în interacţiuni sociale respectuoase cu alţi adulţi în sala de clasă?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.3

Pedagogul se implică cu alţi adulţi în interacţiuni intenţionate, reciproce, pentru a susţine

dezvoltarea şi învăţarea copiilor.

Indicatorul 1.3.1

Pedagogul se implică în interacţiuni sociale respectuoase cu familiile, cu alţi colegi şi cu membrii comunităţii şi promovează astfel de interacţiuni.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu salută alţi adulţi atunci când aceștia intră în clasă.

Nu oferă modele de comunicare verbală și nonverbală cu alţi adulţi.

Întotdeauna vorbește respectuos cu și despre alte persoane din sala de grupă/clasă.

Salută și recunoaște prezenţa altor adulţi în sala de grupă/clasă.

Interacţiunile (verbale și nonverbale) adulţilor oferă copiilor un model de respect, sprijin și parteneriat.

Pune întrebări celorlalţi adulţi pentru a primi ajutor, pentru a auzi opiniile, ideile și experienţele acestora legate de un anumit subiect.

Manifestă apreciere cu privire la ideile și contribuţiile celorlalţi adulţi.

Devine tot mai conștient de inegalităţile dintre grupuri și acţionează pentru eliminarea barierelor în interacţiunile cu ceilalţi.

NOTĂ. Este inacceptabil să se vorbească ireverenţios despre sau cu ceilalţi.

20

În ce alte moduri pedagogii pot colabora cu alţi profesionişti, pentru a stimula învăţarea şi dezvoltarea copiilor?

1.

INT

ER

AC

ŢIU

NIL

E

Principiul 1.3

Pedagogul se implică cu alţi adulţi în interacţiuni intenţionate, reciproce, pentru a susţine

dezvoltarea şi învăţarea copiilor.

Indicatorul 1.3.2

Pedagogul cooperează cu alţi profesionişti în cadrul instituţiei de învăţământ şi al comunităţii pentru a promova dezvoltarea şi învăţarea copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu cooperează cu alţi profesioniști sau cu membri ai comunităţii.

Solicită specialiștilor sfaturi privind susţinerea copiilor în grupă/clasă.

Invită alte persoane să planifi ce împreună, să predea împreună și să evalueze/refl ecteze împreună, cu scopul de a stimula învăţarea și dezvoltarea copiilor.

Solicită informaţii relevante și obiective despre copii de la pedagogii lor anteriori sau de la alte persoane care lucrează cu ei.

Creează Planuri educaţionale individualizate împreună cu specialiștii și cu părinţii atunci când este cazul.

Își împărtășesc experienţele privind cooperarea cu succes cu alţi profesioniști, în timpul reuniunilor profesionale.

Scrie articole despre cooperare pentru publicaţiile pedagogice.

21În ce alte moduri pot pedagogii să implice familiile în procesul de educare a copiilor lor, astfel ca acestea să se simtă bine-venite?

2. FAMILIA ŞI COMUNITATEAPrincipiul 2.1

Pedagogul promovează parteneriate cu familiile şi oferă o multitudine de oportunităţi

pentru familii şi membrii comunităţii de a se implica în învăţarea şi dezvoltarea copiilor.

Indicatorul 2.1.1

Pedagogul invită şi salută prezenţa în clasă a membrilor familiei şi găseşte modalităţi pentru a implica toate familiile în procesul educaţional şi de învăţare al comunităţii.

0Necorespunzător

1Început bun

2Practică de calitate Un pas înainte

Nu încurajează părinţii să participe la învăţarea copiilor lor.

Nu recunoaște contribuţia părinţilor la învăţarea copilului.

Întâmpină cu căldură părinţii/membrii familiei.

Invită părinţii/membrii familiei să observe sau să stea cu copilul lor, în cazul în care acesta este agitat.

Solicită părinţilor/membrilor familiei sprijin în proiecte speciale (cum ar fi aducerea de materiale sau activităţi speciale în cadrul programului - excursii, petreceri etc.).

Interacţionează atât formal, cât și informal cu părinţii.

Analizează periodic informaţiile disponibile pentru părinţi.

Propune diverse activităţi părinţilor/membrilor familiei, din care aceștia să aleagă și să se implice împreună cu copiii lor în program.

Întocmește și afi șează planurile lunare ale activităţilor din grupă/clasă, inclusiv proiecte tematice cu oportunităţi specifi ce pentru implicarea membrilor familiei.

Afi șează urări de bun-venit și scrisori de mulţumire și recunoștinţă pentru contribuţia membrilor familiilor.

Anchetează părinţii/membrii familiei, pentru a afl a cum ar dori familiile să se implice, și utilizează informaţiile obţinute pentru a-i implica.

Caută modalităţi de a implica familiile care nu au timp să asiste în sala de grupă/clasă, trimiţându-le lucruri pe care le pot face cu copiii lor acasă, în sprijinul desfășurării programului.

Facilitează participarea familiilor în funcţie de interesele, capacităţile și cultura acestora.

Identifi că barierele care stau în calea unei mai mari participări a familiilor (mai ales a familiilor provenind din grupuri defavorizate) în construirea unor parteneriate școală - familie și caută modalităţi alternative pentru a implica familiile sau a le aduce în cadrul grădiniţei/școlii.

22În ce alte moduri pot pedagogii să antreneze membrii familiei în luarea de decizii comune, care privesc învăţarea şi dezvoltarea copiilor lor?

Principiul 2.1



Indicatorul 2.1.2

Pedagogul implică membrii familiei în procesul comun de luare a deciziilor cu privire la învăţarea, dezvoltarea şi viaţa socială a copiilor în grupă / clasă.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Ia toate deciziile privind tot ce se întâmplă în sala de clasă.

Părinţii sunt informaţi despre deciziile luate cu privire la copii în timpul ședinţelor formale.

Oferă familiilor oportunităţi de implicare în unele decizii, cum ar fi organizarea de excursii, vizite tematice etc.

Vorbește cu părinţii/membrii familiei pentru a afl a părerile lor, sau în cazul unei probleme cu copilul lor.

Încurajează părinţii să desfășoare activităţi în sala de clasă și să participe la activităţi.

Are un sistem pentru afl area obiectivelor părinţilor pentru copiii lor (cum ar fi în conferinţe, comunicări scrise, convorbiri telefonice regulate etc.) și includerea acelor obiective în activităţile din sala de clasă.

Implică părinţii/membrii familiei în crearea unor Planuri educaţionale individuale pentru copilul lor (dacă este necesar).

Furnizează instrumente precum portofoliile copiilor și rapoartele scrise, pentru a ajuta familiile să revizuiască și să aprecieze dezvoltarea copilului lor. Oferă părinţilor/membrilor familiei ocazia de a se familiariza cu programul, înainte de înscrierea copilului în program. Implică părinţii/membrii familiei în crearea unor planuri pentru activităţile din sala de clasă. Integrează cunoștinţele părinţilor în procesul de evaluare a nivelului de instruire al copiilor.

Capacitează familiile și le este aliat atunci când acestea militează pentru părerile lor pe probleme legate de învăţarea și dezvoltarea copiilor să fi e luate în considerare.

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EA

23În ce alte moduri pot pedagogii să antreneze membrii familiilorî n luarea de decizii comune care privesc mediul de învăţare al copiilor lor?

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EA

Principiul 2.1



Indicatorul 2.1.3

Pedagogul implică membrii familiei în procesul de luare a deciziilor cu privire la mediile de învăţare ale copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Ia toate deciziile care privesc mediul din sala de grupă/clasă.

Implică familiile prin solicitări de a face donaţii de materiale, de a petrece timpul sau a oferi ajutor, invitându-le să contribuie cu activităţi precum zugrăvirea sălii de clasă, recondiţionarea mobilei sau crearea decoraţiunilor.

Implică familiile în planifi carea și crearea mediului de învăţare, la nivelul grupei/ clasei și al grădiniţei/școlii, astfel încât să fi e luate în consideraţie valorile, obiectivele și preocupările acestora. Antrenează familiile în discuţii cu privire la regulile grupei/clasei, orarul autobuzului, obiectivele programului, activităţile extracurriculare și aspectele de implicare a comunităţii.

Încurajează familiile să devină ca membri activi în conducerea școlii sau să-și exprime nevoile și așteptările în faţa persoanelor cu putere de decizie.

Ajută familiile în conceperea fi lozofi ei, obiectivelor, procedurilor de funcţionare ale programului etc.

Împarte autoritatea cu familiile și membrii comunităţii pentru a implementa iniţiative naţionale de reformă școlară la nivel de școală/centru și comunitate.

24

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EAPrincipiul 2.2

Pedagogul foloseşte oportunităţi formale şi neformale pentru a face schimb de informaţie şi a

comunica cu familiile.

Indicatorul 2.2.1

Pedagogul comunică în mod regulat cu familiile despre copiii lor, învăţarea şi dezvoltarea acestora, despre cerinţele curriculumului şi evenimentele din grupă / clasă.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Informaţiile pentru părinţi sunt limitate la informaţii administrative referitoare la program, cum ar fi : orarul zilnic, normele de sănătate pentru a fi admiși etc.

Relatează părinţilor (fără a discuta) ce trebuie să facă în caz de probleme de învăţare și dezvoltare a copiilor.

Informaţiile pentru familii sunt limitate la rapoarte de evaluare sau probleme de comportament.

Oferă familiilor informaţii scrise despre fi lozofi a, obiectivele și metodologia programului.

Comunică cu familiile într-o manieră formală (discuții la venirea și plecarea copiilor de la grădiniță/școală).

Invită părinţii să participe regulat (cel puţin de două ori pe an) la ședinţe, pentru a discuta despre progresele făcute de copilul lor.

Organizează întâlniri individuale cu părintele atunci când este necesar.

Informează familiile copiilor despre activităţile lor în timpul programului.

Organizează ședinţe cu părinţii.

În mod regulat, oferă părinţilor/familiilor informaţii scrise despre copiii lor, subliniind punctele forte ale acestora (precum portofoliul copilului, instrumentele de evaluare a acestuia, diferite întâmplări etc.) și solicită un feedback de la părinţi/familii.

Actualizează regulat informaţiile scrise referitor la cerinţele curriculumului și evenimentele din sala de grupă/clasă pe un panou de informaţii pentru familii.

Individualizează comunicarea cu familiile, pentru a se adapta programelor acestora, limbilor vorbite acasă și altor circumstanţe speciale prin e-mailuri, conferinţe telefonice, rapoarte scrise despre progresul copilului etc.

Informează familiile cum pot comunica cu pedagogul și la ce informaţii anume se pot aștepta.

Organizează sesiuni educaţionale pentru părinţi, pe baza celor mai recente studii și argumente știinţifi ce.

Aduce la cunoștinţă părinţilor informaţii relevante pentru rolul lor cheie.

Încurajează familiile să-și exprime părerile despre reforma școlară și cerinţele curriculumului.

Ce alte acţiuni pot întreprinde pedagogii pentru a comunica regulat cu familiile şi a discuta despre învăţarea şi dezvoltarea copiilor?

25

Ce alte acţiuni pot întreprinde pedagogii pentru a obţine informaţii de la familie despre punctele forte, interesele şi necesităţile copilului lor?

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EA

Principiul 2.2

Pedagogul foloseşte oportunităţi formale şi neformale pentru a face schimb

de informaţie şi a comunica cu familiile.

Indicatorul 2.2.2

Pedagogul comunică în mod regulat cu familiile, pentru a afl a mai multe despre copil şi a înţelege mai bine punctele forte, interesele şi necesităţile copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu are nicio informaţie despre viaţa copilului în sânul familiei.

Solicită părinţilor/membrilor familiei să completeze chestionare referitoare la mediul de viaţă al copilului lor la începutul anului școlar.

Are consultări permanente cu părinţii, dacă există vreo problemă cu copilul.

Comunică în mod regulat (atât formal, cât și informal), pentru a afl a interesele copilului, nevoile speciale, noi abilităţi observate acasă, deprinderi, persoane speciale în viaţa copilului, evenimente care urmează să se petreacă și alte activităţi ce au impact asupra vieţii acestuia.

Adaptează planurile și cerinţele ca răspuns la informaţiile afl ate de la familii.

Se interesează despre convingerile și acţiunile pe care părinţii le consideră importante în susţinerea dezvoltării copilului lor acasă.

Utilizează informaţiile furnizate de către părinţi pentru a satisface nevoile de învăţare pe care le are copilul în sala de grup/clasă.

Încurajează familiile și acţionează ca un aliat pentru a face ca autorităţile școlare să „audă vocea familiei” și să cunoască valorile lor, nevoile, punctele forte, ţelurile, visele și perspectivele importante referitoare la copiii lor, pentru a asigura programe optime.

26Prin ce alte modalităţi pedagogii pot oferi familiilor posibilităţi de a învăţa unele de la altele şi de a se sprijini reciproc?

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EAPrincipiul 2.2

Pedagogul foloseşte oportunităţi formale şi neformale pentru

a face schimb de informaţie şi a comunica cu familiile.

Indicatorul 2.2.3

Pedagogul promovează oportunităţile prin care familiile învaţă unele de la altele şi se susţin reciproc.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Pedagogul nu facilitează întâlnirile dintre părinţi pentru a socializa și a învăţa unii de la alţii, decât ocazional, de sărbători sau cu ocazia serbărilor de la sfârșitul anului.

Creează oportunităţi pentru ca familiile să se întâlnească în cadrul unor ateliere de lucru pentru părinţi.

Planifi că activităţi în care diferite familii stabilesc relaţii pozitive și se ajută prin împărtășirea cunoștinţelor, preocupărilor și intereselor lor privind creșterea copilului, prevăzând inclusiv reuniuni informale de familie – ieșiri în aer liber, excursii etc.

Oferă spaţiu în clasă și timp în cursul evenimentelor pentru schimb de informaţii între familii.

Susţine relațiile dintre părinți, pentru schimbul de informaţii și oferirea de sprijin.

Creează un mediu prietenos pentru familie în școală/clasă, inclusiv spaţiu și timp pentru a se întâlni, resurse bibliografi ce, comunică părinţilor despre posibilităţile de întâlnire, formare și învăţare reciprocă, formează grupuri de sprijin pe subiecte specifi ce.

Ajută familiile să facă schimb de idei și să comunice, trimiţându-le acasă sugestii, creând o reţea de grup în cadrul reţelei web etc.

Capacitează familiile pentru a forma, conduce și modera reuniunile, activităţile și parteneriatele și asociaţiile în jurul problemelor care le privesc în cadrul comunităţii.

27

În care alte moduri pot pedagogii să păstreze confidenţialitatea informaţiilor despre copii şi familiile acestora?

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EA

Principiul 2.2

Pedagogul foloseşte oportunităţi formale şi neformale pentru a face schimb de informaţie şi

a comunica cu familiile.

Indicatorul 2.2.4

Pedagogul respectă confidenţialitatea informaţiei despre familii şi copii.

Practica de calitate înseamnă:

Nu se discută niciodată informaţiile confi denţiale despre familia unui copil cu persoane care nu sunt profesioniste în domeniu și care nu trebuie să cunoască respectivele informaţii (de exemplu, nu se bârfește despre familii).

Nu se discută niciodată cu alţii despre problemele întâmpinate cu familia unui copil în faţa acestuia.

Se solicită numai acele informaţii care sunt strict necesare pentru a ajuta un copil.

Înainte să li se ceară informaţii confi denţiale părinţilor/membrilor familiei, li se va explica de ce este nevoie de acele informaţii și cum vor fi ele folosite.

Se folosesc numai fotografi i/clipuri video cu un copil sau se prezintă activităţile copilului doar dacă părinţii au dat permisiunea și copilul este reprezentat în mod pozitiv.

NOTĂ:. Nu există informaţii suplimentare referitoare la acest indicator. Informaţiile TREBUIE păstrate confi denţiale.

28

În care alte moduri pedagogii pot utiliza resursele comunităţii pentru a stimula învăţarea şi socializarea copiilor?

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EAPrincipiul 2.3

Pedagogul foloseşte resursele comunitare şi cultura familiei pentru a îmbogăţi experienţele

necesare de dezvoltare şi învăţare a copiilor.

Indicatorul 2.3.1

Pedagogul organizează excursii în comunitate sau invită reprezentanţii comunităţii în clasă pentru a stimula învăţarea şi socializarea copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu se organizează excursii sau acestea nu sunt în concordanţă cu curriculumul și obiectivele educaţionale.

Nu invită oaspeţi.

Armonizează curriculumul și obiectivele de învăţare cu excursiile și activităţile în aer liber.

Invită ocazional părinţii și membri ai comunităţii pentru a vorbi cu copiii despre activitatea, viaţa, pasiunile și tradiţiile lor.

Oferă copiilor modalităţi de a obţine cunoștinţe despre comunitatea lor și de a le aplica în practică.

Periodic invită membri ai comunităţii la școală pentru a lărgi orizontul copiilor.

Creează copiilor și familiilor oportunităţi pentru a lua iniţiativa și a se angaja activ în evenimentele și activităţile comunităţii.

Ajută familiile și membrii comunităţii să facă schimb de idei și să colaboreze pentru sponsorizarea evenimentelor care au legătură cu activităţile copiilor etc.

Oferă copiilor oportunităţi pentru ca aceștia să-și asume un rol activ în diferite situaţii care apar în viaţa din comunitate.

29

În care alte moduri pedagogii pot oferi asistenţă familiilor privind accesul la informaţii, resurse şi servicii necesare pentru a stimula învăţarea şi dezvoltarea copiilor?

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EA

Principiul 2.3



Indicatorul 2.3.2

Pedagogul le acordă asistenţă familiilor în obţinerea accesului la informaţie, resurse şi servicii necesare pentru a stimula învăţarea şi dezvoltarea copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu oferă asistenţă familiilor. Este deschis și dispus să răspundă la întrebările familiilor și le sprijină în găsirea unui ajutor atunci când acestea îl solicită.

Colectează, structurează și diseminează informaţii despre diverse servicii care sunt disponibile pentru familii și copii în comunitate. Este receptiv și sensibil în furnizarea de informaţii pentru părinţi. Organizează evenimente interactive, vizite ale unor experţi și furnizează informaţii legate de creșterea și îngrijirea copiilor.

Sprijină părinţii în înţelegerea învăţării și dezvoltării copiilor lor.

Militează, susţine și facilitează legăturile reciproc benefi ce dintre familii, agenţii, societăţi și alte organizaţii comunitare care pot îmbunătăţi învăţarea și dezvoltarea copiilor.

30

În ce alte moduri pedagogii pot utiliza cunoştinţele pe care le au despre familiile şi comunitatea copiilor, pentru a îmbunătăţi experienţa lor de învăţare?

Principiul 2.3



Indicatorul 2.3.3

Pedagogul foloseşte cunoştinţele privind comunităţile şi familiile din care provin copiii ca parte integrantă a curriculumului şi a experienţelor de învăţare ale acestora.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Referirile la evenimentele care se întâmplă în comunitate sau în familiile copiilor nu sunt evidente în cadrul activităţilor de învăţare.

Uneori în timpul activităţilor folosește informaţii despre comunităţile și familiile copiilor (obiceiuri vechi, tradiţii, evenimente de sezon etc.).

Armonizează resursele pe care le oferă familiile și membrii comunităţii cu obiectivele curriculumului naţional și interesele copiilor. Planifi că activităţile care integrează cunoștinţele familiei și/sau comunităţii, inclusiv folclorul, istoria orală, experienţele personale ale membrilor comunităţii, muzica, artizanatul, ritualurile și jocurile. Folosește evenimente care se petrec în familii și în comunitate pentru a dezvolta activităţi de învăţare și proiecte educative.

Se implică în diferite organizaţii comunitare (sociale, culturale, de voluntariat, de afaceri, de pensionari sau religioase), în lucrări și acţiuni de colaborare care aduc educaţia în centrul preocupărilor comunităţii.

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EA

31

În ce alte moduri pot pedagogii să stimuleze şi să consolideze competenţele părinţilor?

2. F

AM

ILIA

ŞI C

OM

UN

ITAT

EA

Principiul 2.3



Indicatorul 2.3.4

Pedagogul oferă informaţie şi idei părinţilor, membrilor de familie privind crearea unui mediu de învăţare prielnic şi stimulativ acasă şi le ajută părinţilor să-şi sporească nivelul de competenţă.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Cu excepţia temelor pentru acasă, activităţile distractive pe care familiile le pot desfășura acasă împreună cu copiii nu sunt clare.

Oferă familiilor unele informaţii scrise referitoare la activităţile pe care acestea le pot desfășura acasă.

Uneori, în timpul discuţiilor individuale cu părinţii, sugerează practici mai bune pentru acasă.

Oferă familiilor informaţii, materiale de învăţare și organizează ateliere de lucru referitoare la dezvoltarea copilului și desfășoară activităţi demonstrative pe care familiile le pot folosi pentru a stimula procesul de învăţare acasă.

Invită specialiști pentru a oferi familiilor ateliere de creare a unor medii de învăţare stimulative.

Invită părinţii/membrii familiei în sala de clasă pentru a observa activităţile copiilor.

Ajută familiile să recunoască strategiile pe care le utilizează deja și care contribuie la dezvoltarea și învăţarea copiilor lor.

Oferă părinţilor strategii simple pe care le pot utiliza în timpul interacţiunii zilnice cu copiii lor.

Capacitează familiile pentru a putea să evalueze succesul diferitelor strategii pe care le utilizează acasă și pentru a efectua modifi cări, astfel încât acestea să fi e bazate pe punctele forte și necesităţile unice ale fi ecărui copil.

32

În ce alte moduri pot pedagogii să demonstreze că sunt conştienţi de felul în care propriile lor convingeri, atitudini şi experienţe pot afecta comunicarea cu familiile şi cu copiii şi pot influenţa modul de predare?

3. INCLUZIUNEA, DIVERSITATEA

ŞI VALORILE DEMOCRAŢIEI

Principiul 3.1

Pedagogul asigură oportunităţi egale de învăţare şi participare pentru fi ecare copil şi familie,

indiferent de sex, apartenenţă rasială, origine etnică, cultură, limbă maternă, religie, structură

a familiei, statut social, statut economic, vârstă sau necesităţi speciale.

Indicatorul 3.1.1

Pedagogul este conştient de propriile opinii, atitudini şi experienţe şi de modul în care acestea îi afectează predarea şi comunicarea cu familiile şi copiii.

Nu Da

Face afi rmaţii în sala de clasă prin care se aduc prejudicii unor copii sau familii, inclusiv condamnă unele familii și unii copii pentru orice fel de probleme.

Demonstrează prin cuvinte și acţiuni convingerea că nu toţi copiii pot reuși pentru că unii nu sunt capabili să însușească materia cerută de curriculum.

Are așteptări modeste și stabilește obiective reduse pentru copii.

Nu recunoaște diferenţele dintre copii.

Adaptează mediul educaţional și strategiile didactice utilizate, în loc să blameze copiii și familiile sau să încerce să îi schimbe.

Demonstrează prin cuvinte și acţiuni convingerea că toţi copiii pot să reușească.

Predă conform curriculumului pentru toţi copiii.

Identifi că diferenţa dintre fapte și interpretări în raport cu comportamentul copiilor și familiilor acestora.

Manifestă respect atunci când pune în discuţie diferenţele.

33

În ce alte moduri pot pedagogii să-şi demonstreze respectul pentru fiecare copil şi să ofere oportunităţi egale de implicare în viaţa colectivului?

Principiul 3.1

Pedagogul asigură oportunităţi egale de învăţare şi participare pentru fi ecare copil şi

familie, indiferent de sex, apartenenţă rasială, origine etnică, cultură, limbă maternă, religie,

structură a familiei, statut social, statut economic, vârstă sau necesităţi speciale.

Indicatorul 3.1.2

Pedagogul îi tratează pe toţi copiii cu demnitate şi consideraţie şi le oferă oportunităţi egale pentru implicare în viaţa colectivului.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Condamnă copiii și familiile lor pentru eșecurile sau conduita copiilor.

Nu recunoaște diferenţele dintre copii.

Face afi rmaţii pozitive despre toţi copiii.

Oferă copiilor și familiilor oportunitatea de a vorbi despre experienţele lor de acasă, cum ar fi sărbătorile, mâncărurile tradiţionale, rudele etc.

Include experienţa și povestea fi ecărui copil, atât personală, cât și culturală, în mediul și activităţile educative, evitând stereotipurile.

Creează fi ecărui copil posibilitatea să participe la diverse activităţi și proiecte.

Intervine atunci când unii copii arată lipsă de respect faţă de alţii.

Folosește afi șe, fotografi i și cărţi care reprezintă diverse și multiple identităţi ale copiilor din clasă, în moduri care să nu susţină stereotipurile.

Acţionează pentru a crea o cultură și un climat de includere în întreaga școală sau un program care oferă pentru fi ecare copil șansa egală de a simţi că aparţine instituţiei și poate fi implicat.

NOTĂ. Este inacceptabil să se facă declaraţii înjositoare despre copii.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

34

În ce alte moduri pot pedagogii să-şi demonstreze respectul pentru fiecare familie şi să le asigure acestora posibilitatea de a se implica în educaţia copiilor lor?

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

Principiul 3.1




Indicatorul 3.1.3

Pedagogul tratează toate familiile cu demnitate şi consideraţie şi găseşte modalităţi de a le implica în educaţia copiilor lor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Blamează familiile pentru eșecurile sau conduita copiilor.

Nu recunoaște că și familiile au infl uenţe pozitive asupra educaţiei copiilor.

Invită familiile să vorbească despre istoria, cultura, sărbătorile lor și despre alte caracteristici specifi ce grupului căruia îi aparţin.

Recunoaște că familiile sunt buni educatori ai copiilor lor.

Este sensibil la situaţiile individuale ale părinţiilor, găsește multiple moduri în care aceștia pot fi antrenaţi în activităţi.

Face declaraţii prin care nu judecă /care nu au caracter critic la adresa familiilor copiilor.

Caută modalităţi de a oferi noi experienţe de învăţare pentru copii cu familiile lor și se bazează pe experienţele deja existente.

Recunoaște că procesul de învăţare are loc continuu și în afara școlii și construiește învăţarea școlară pe acele experienţe.

Sprijină familiile în a-i ajuta pe copii să combine diferitele aspecte ale multiplelor lor roluri sociale.

Lucrează împreună cu familiile pentru a le ajuta să-și păstreze identitatea și cultura.

NOTĂ. Este inacceptabil să se facă declaraţii jignitoare despre membrii familiilor copiilor.

35

Cum pot pedagogii să demonstreze şi altfel că evită stereotipurile legate de sex şi de alte aspecte?

Principiul 3.1




Indicatorul 3.1.4

Pedagogul foloseşte un limbaj şi activităţi care evită stereotipizarea pe criterii de sex sau de alt tip.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Organizează activităţi separate pentru băieţi și fete.

Organizează activităţi separate pentru diferite grupuri etnice sau de limbă vorbită.

Cere ca familiile sau copiii care au medii sociale și economice diferite să respecte aceleași criterii, cum ar fi așteptarea ca toţi copiii și familiile lor să fi e capabili/e să cumpere anumite materiale.

Organizează activităţi în care băieţii și fetele lucrează împreună.

Organizează activităţi în care copiii din diferite grupuri etnice sau de limbă vorbită lucrează împreună.

Organizează activităţi în care copiii din diferite grupe de vârstă lucrează împreună.

Utilizează modalităţi diverse (citire, discuţii, dezbateri, jocuri etc.) pentru a face copiii să fi e conștienţi că diferitele acţiuni nu sunt determinate de sex, aspectul fi zic sau alte aspecte de ordin cultural sau socioeconomic.

Creează o atmosferă în care toţi copiii se simt în siguranţă pentru a-și împărtăși diferite experienţe. Discută cu copiii despre imaginile și limbajul pe care le întâlnesc, explicându-le că acestea pot întări stereotipul legat de sex și de alte aspecte, cum ar fi aspectul fi zic (inclusiv greutatea, vârsta, culoarea pielii, frumuseţe), limba vorbită sau condiţiile socioeconomice.

Demonstrează sensibilitate faţă de diversele medii socioeconomice și structurile familiale ale copiilor.

Refl ectă asupra ariei în care materialele, limba folosită, imaginile sau activităţile promovează inegalităţi între grupuri și cum să contribuie cât mai efi cient la eliminarea acelor inegalităţi.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

36

Ce alte adaptări pot fi făcute de cadrele didactice, prin care să permită tuturor copiilor să participe la activităţile grupei/clasei?

Principiul 3.1




Indicatorul 3.1.5

Pedagogul adaptează mediul şi activităţile de învăţare pentru ca copii cu diferite capacităţi, necesităţi educaţionale şi origini sociale să poată participa la majoritatea activităţilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Copiii cu nevoi speciale sau cu difi cultăţi de învăţare nu sunt incluși sau recunoscuţi.

Nu ţine cont de diversitatea copiilor, astfel încât acestora li se cere să facă același lucru în același interval de timp și în același mod.

Oferă copiilor cu nevoi speciale modalităţi de a participa la unele dintre activităţi.

Oferă asistenţă suplimentară acelor copii care au nevoie.

Uneori pune sarcini specifi ce unor copii, în funcţie de capacităţile lor individuale.

Oferă și/sau adaptează mediul, materialele și strategiile didactice pentru ca toţi copiii să poată primi sprijinul de care au nevoie (inclusiv copiii mai activi/mai tăcuţi, mai mici/mai mari etc.).

Își dă seama că copiii au aptitudini și nevoi educaţionale diferite și asigură modalităţi prin care toţi copiii să participe la toate activităţile.

Organizează grupuri de lucru eterogene, astfel încât toţi copiii să poată lucra împreună.

Manifestă empatie faţă de nevoile copiilor, însă fără protecţie exagerată.

Militează pentru dreptul tututror copiilor de a fi participanţi activi în comunităţile lor.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

37

În ce alte moduri pot pedagogii să includă în activitatea lor de predare diversitatea care există în grupul de copii şi în familii?

Principiul 3.2

Pedagogul le ajută copiilor să înţeleagă, să accepte şi să aprecieze diversitatea.

Indicatorul 3.2.1

Pedagogul apreciază şi încorporează în procesul didactic diversitatea prezentă în cadrul grupului de copii, în familii şi în cadrul comunităţii.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Curriculumul, predarea, amenajarea sălii de grupă/clasă, materialele didactice, precum și activităţile nu refl ectă cultura, istoria și/sau experienţele diferite ale copiilor și familiilor acestora.

Include în activitatea de predare diversitatea existentă în familii și în comunitate cu privire la măncărurile tradiţionale, sărbătorile celebrate, cultura, tradiţiile, preferinţele, aspectul fi zic, structurile familiale etc.

Include dialogul despre diversitate în toate centrele, domeniile și materialele, subliniind frecvent unicitatea copilului și a familiei sale, dar care are multe în comun cu alţi copii și alte familii. Tema diversităţii se derulează în mod natural și nu este o activitate accesorie.

Militează pentru valorizarea diversităţii la nivelul școlii și al comunităţii, pentru a edifi ca o grădiniţă/școală incluzivă și centrată pe copil.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

38

În ce alte moduri pot pedagogii să atragă atenţia copiilor asupra diversităţii existente în afara instituţiei de învăţământ?

Principiul 3.2

Pedagogul le ajută copiilor să înţeleagă, să accepte şi să aprecieze diversitatea.

Indicatorul 3.2.2

Într-o manieră respectuoasă pedagogul foloseşte oportunităţile existente pentru a le atrage atenţia copiilor asupra diversităţii care există în afara instituţiei de învăţământ şi afi rmă prezenţa acesteia.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Sunt reprezentate exclusiv tradiţiile, istoria etc. aparţinând culturii dominante în ţară.

Oferă informaţii despre alte popoare, într-un mod respectuos.

În timpul unor activităţi specifi ce, recunoaște diversitatea existentă în mâncărurile tradiţionale, sărbătorile, cultura și tradiţiile din diferite grupuri culturale etc.

Subliniază frecvent existenţa diferenţeloe și face conexiune cu cele din viaţa copiilor.

Prezintă fotografi i, imagini, cărţi și artefacte din viaţa de zi cu zi, care nu sunt reprezentări-stereotip ale oamenilor de diferite culturi, rase, sex etc. pe care copiii le văd de obicei în propria lor viaţă, mai degrabă decât în evenimentele speciale și de sărbători.

Implică copiii în proiecte tematice sau unităţi de studiu în care aceștia explorează diversitatea.

Prezintă copiilor conceptul de excludere ca o nedreptate (într-o modalitate adecvată vârstei) cauzată de modul de percepere a diferenţelor și le dezvoltă motivaţia de a aduce o schimbare în lume. De exemplu: profesorul poate spune povești despre ceva care i se întâmplă unui copil de aceeași vârstă și care este exclus din cauza aspectului său, hainelor pe care le poartă, locului în care trăiește etc.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

39În ce alte moduri pot pedagogii să consolideze aprecierea şi respectul copiilor pentru puncte de vedere sau preferinţe diferite?

Principiul 3.3

Pedagogul dezvoltă înţelegerea copiilor privind valorile unei societăţi civile şi formează

abilităţile necesare pentru participare.

Indicatorul 3.3.1

Pedagogul consolidează aprecierea şi respectul copiilor pentru diverse puncte de vedere, preferinţe şi îi ajută să-şi dezvolte abilităţile de exprimare adecvată a părerilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2

Practică de calitate Un pas înainteNu prezintă puncte de vedere diferite sau nu permite copiilor să exprime opinii sau viziuni diferite.

Promovează ideea unui singur răspuns și a unei singure opinii corecte.

Uneori cere copiilor să își spună părerile și punctele de vedere.

Folosește povestiri pentru a evidenţia opiniile diferite pe care copiii le-ar putea avea într-o anumită situaţie.

Uneori întreabă despre diversele preferinţe pe care le au copiii pentru culori, alimente, animale, fl ori, personaje etc.

Oferă copiilor posibilitatea de a-și dezvolta un comportament social adecvat cu colegii (comunicarea în cazul confl ictelor, ascultarea opiniilor celorlalţi cu respect etc. ).

Utilizează strategii care îi fac pe ceilalţi să emită puncte de vedere diferite, cum ar fi parafrazarea, solicitarea unor detalii și dezbaterea.

Determină în cadrul discuţiilor în grup dacă văd ceva diferit sau au opinii diferite.

Arată diferite puncte de vedere ale persoanelor implicate în evenimente curente sau istorice.

Aplică tehnici de discuţii transformative, care îi încurajează să exploreze o chestiune din propriul lor punct de vedere, să exploreze punctele de vedere ale altor persoane, să întrebe ce altceva s-ar fi putut întâmpla, să clarifi ce dacă rezultatele au fost echitabile pentru toţi și să se gândească ce tipuri de acţiuni ar alege.

Exemplifi că moduri în care oamenii pot gândi diferit și pot totuși rămâne împreună; arată cum diferenţele pot fi o oportunitate de a învăţa și a se dezvolta.

Refl ectează asupra situaţiilor în care „vocea copiilor” nu poate fi auzită în sala de grupă/clasă, în grădiniţă/școală și în sistemul de învăţământ și activează pentru a face schimbări sau a aduce problema în atenţia altor persoane atunci când este posibil.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

40

Cum altfel pot pedagogii să ajute copiii să înţeleagă modul în care stereotipurile şi prejudecăţile le pot influenţa atitudinea şi comportamentul?

Principiul 3.3



Indicatorul 3.3.2

Pedagogul îi ajută pe copii să înţeleagă în ce mod stereotipurile şi prejudecăţile le pot influenţa atitudinile şi comportamentul.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu vorbește despre stereotipuri sau despre prejudecăţile pe care unii le pot avea faţă de altii.

Ignoră comentariile copiilor care manifestă prejudecăţi faţă de ceilalţi.

Corectează, sau începe discuţiile despre neînţelegerile copiilor, dacă se manifestă prin stereotipuri sau prejudecăţi.

Ajută copiii să înţeleagă modul în care unele imagini, limbaje și acţiuni pot fi dureroase și pot exclude unele persoane sau le pot prezenta în mod eronat.

Ajută copiii să înţeleagă modul în care stereotipurile se dezvoltă și se perpetuează.

Capacitează copiii să ia măsuri pentru combaterea stereotipurilor și prejudecăţilor; să se ridice în apărarea lor și a celorlalţi.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

41

În ce alte moduri pot pedagogii să dezvolte la copii spiritul justeţei, corectitudinii şi respectului faţă de alţii?

Principiul 3.3



Indicatorul 3.3.3

Pedagogul încurajează copiii să îi trateze pe ceilalţi în spiritul justeţei, corectitudinii, respectului şi demnităţii şi să aştepte acelaşi tratament de la alţii.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu reacţionează atunci când copiii se bruschează între ei, își spun lucruri jignitoare sau se rănesc reciproc fi zic sau afectiv, ignorând consecinţele dăunătoare ale acestor comportamente.

Reacţionează pentru a corecta copiii atunci când ei nu îi tratează pe ceilalţi cu respect și discută cu ei referitor la această problemă.

Dezvoltă empatia copiilor, ajutându-i să înţeleagă cum se simt alţii atunci când nu sunt trataţi corect, respectuos sau echitabil, sau când alţii acţionează agresiv împotriva lor.

Organizează activităţi de învăţare care îi ajută pe copii să rezolve problemele de lipsă de respect și dreptate, cum ar fi jocul de rol, citirea cărţilor, vizionarea fi lmelor etc.

Ajută copiii să înţeleagă că lipsa de acţiune și neparticiparea duc la situaţia în care nu toată lumea este tratată corect, cu respect și cu demnitate.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

42

În ce alte moduri pot pedagogii să prezinte copiilor conceptul de răspundere personală în grija faţă de mediul înconjurător?

Principiul 3.3



Indicatorul 3.3.4

Pedagogul introduce conceptul de responsabilitate personală pentru păstrarea mediului şi oferă oportunităţi pentru copii să practice acest concept.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu prezintă copiilor concepte despre grija pentru mediul înconjurător sau despre grija unuia pentru celălalt.

Planifi că activităţi speciale, lecţii sau pune întrebări referitoare la grija pentru mediul înconjurător.

Se asigură că toţi copiii au grijă de plante/animale în sala de grupă/clasă.

Face uneori remarci pe parcursul zilei despre grija faţă de mediu (utilizarea hârtiei, folosirea apei la spălarea mâinilor etc. ).

Aduce în discuţie cu regularitate modalităţi prin care copiii înţeleg felul în care vocile și acţiunile lor pot aduce schimbări în atitudinea faţă de mediu și faţă de ceilalţi oameni și cum ar putea să militeze pentru aceasta.

Întreabă copiii ce pot face pentru protejarea mediului.

Discută împreună cu copiii modul în care studierea problemelor de mediu schimbă atitudini și comportamente în viaţa cotidiană și contribuie la o mai mare implicare personală.

Include copiii în cercetarea participativă legată de comunitatea lor și în toate fazele proiectelor: pregătire, acţiune, refl ectare și recunoaștere.

3. IN

CLUZ

IUNE

A, D

IVER

SITA

TEA

....

43Ce alte modalităţi folosesc pedagogii pentru o evaluare formativă a rezultatelor obţinute în procesul de învăţare şi dezvoltare?

4. EVALUAREA ŞI PLANIFICAREA

Principiul 4.1

Pedagogul monitorizează permanent şi sistematic progresul, procesele de învăţare şi

succesele fi ecărui copil.

Indicatorul 4.1.1

Pedagogul foloseşte observarea sistematică şi alte diverse instrumente de evaluare formativă din perspectiva dezvoltării apropiate, care să refl ecte procesul şi rezultatele din domeniul învăţării şi dezvoltării.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu practică observarea sistematică.

Evaluează performanţa unui copil în comparaţie cu alţi copii.

Copiii își depun lucrarea într-un dosar sau o cutie fără nicio informaţie

Colectează exemple de fi șe de lucru, desene, materiale scrise etc. ale fi ecărui copil într-un portofoliu cu lucrări datate și organizate pe teme sau domenii.

Poate observa dezvoltarea copiilor în diferite domenii, dar nu o înregistrează sistematic.

Înregistrează sistematic și organizează observaţiile scrise într-un portofoliu individual pentru fi ecare copil.

Utilizează rezultatele observaţiilor pentru a urmări progresul individual al copiilor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de învăţare naţionale, precum și obiectivele proprii și pe cele ale familiilor copiilor.

Utilizează exemple de lucrări ale copiilor (materiale scrise, lucrări artistice, fotografi i, înregistrări de participare a lor la proiectele de grup, liste de verifi care și înregistrări de conversaţii despre cum își petrec timpul) ca informaţii de evaluare.

Dezvoltă și utilizează noi instrumente și modalităţi de a evalua progresul copiilor, care permit o mai bună înţelegere a copilului, incluzând cercetarea

44

În ce alte moduri pot pedagogii să evalueze nivelul de implicare al copiilor şi să facă modificările adecvate?

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

Principiul 4.1



Indicatorul 4.1.2

Pedagogul evaluează nivelul de implicare a copiilor, necesar pentru o învăţare semnifi cativă şi participare, ajustând activităţile.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Planifi că și implementează activităţile fără a lua în consideraţie interesele și nivelul de implicare al copiilor.

Uneori observă când copiii nu sunt interesaţi de o activitate și încearcă să îi antreneze mai mult.

Observă nivelul de implicare a acelor copii cu care nu lucrează într-un anumit moment și ocazional îi verifi că.

Documentează implicarea copiilor în activităţi de învăţare și o analizează, pentru a putea modifi ca activităţile.

Observă întotdeauna când un copil nu este implicat în activitate și încearcă să găsească moduri de a-l motiva.

Este conștient că nivelul de implicare al copiilor poate varia.

Organizează diferite tipuri de activităţi, în diferite momente, pentru a oferi o varietate de opţiuni.

Planifi că activităţile de învăţare individuale, ale întregului grup, în grupuri mai mici, pentru a antrena copii cu aptitudini, interese și preferinţe diferite.

Evaluează nivelurile de implicare ale copiilor și starea lor de bine sistematic, formal și pe baza unei planifi cări regulate.

45

În ce alte moduri pot pedagogii să utilizeze procesul de evaluare, bazându-se pe punctele forte, pe necesităţile şi pe interesele copilului?

Principiul 4.1



Indicatorul 4.1.3

Pedagogul se asigură ca procesul de evaluare să fi e bazat pe punctele forte, necesităţile şi interesele individuale ale copiilor şi să se ţină cont de acestea.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Feedbackul constă în observarea acţiunilor incorecte ale copiilor. Nu oferă feedback.

Oferă feedback în formă verbală (de exemplu: Te-ai descurcat bine”, „Bravo” etc. ), referindu-se la ceea ce copiii știu cu certitudine și pot face bine. Atunci când oferă feedback, ţine cont de progresul individual al fi ecărui copil.

Înregistrează observaţii fără a le eticheta sau a le judeca. Oferă copiilor feedback specifi c cu privire la punctele lor forte și la faptul că este loc pentru îmbunătăţirea anumitor acţiuni. Evaluează cunoștinţele și conduita copiilor în diferite situaţii.

Se bazează pe activităţile în care copiii se implică cel mai mult și se simt cel mai bine”.

Utilizează evaluarea, pentru a se forma și a-și îmbunătăţi practica didactică proprie.

Refl ectează la multiplele infl uenţe asupra dezvoltării și învăţării copiilor și adaptează corespunzător procesul de evaluare într-o manieră respectuoasă.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

46

În ce alte moduri pot pedagogii să demonstreze că activităţile planificate de ei sunt fundamentate pe nivelurile de dezvoltare şi interesele copiilor?

Principiul 4.2

Planifi carea pentru predare şi învăţare a pedagogului este bazată pe informaţia despre

copii şi pe cerinţele naţionale.

Indicatorul 4.2.1

Pedagogul planifi că activităţi bazate pe nivelul de dezvoltare şi interesele copiilor, pentru ca ei să aibă posibilităţi de a-şi dezvolta competenţe de explorare şi învăţare pe parcursul întregii vieţi.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Folosește numai materiale educaţionale standardizate (fi șe de lucru, culegeri de fi șe etc.).

Planifi că activităţile numai pentru întregul grup, fără a lua în consideraţie abilităţile și interesele individuale ale copiilor.

Nu are planifi care.

Planifi cările refl ectă cerinţele naţionale și includ o varietate de activităţi corespunzătoare vârstei.

Planifi că activităţi separate pentru copiii care întâmpină difi cultăţi.

Planurile sunt bazate pe evaluarea care refl ectă nivelul actual de funcţionare/dezvoltare/ cunoștinţe ale tuturor copiilor din grupă/clasă.

Organizează activităţi specifi ce pentru a ajuta fi ecare copil să treacă la nivelul următor de înţelegere sau capacitate.

Elaborează planuri pe termen lung și pe termen scurt, care iau în consideraţie fi ecare copil, printr-o abordare holistică.

Are un plan individual pentru fi ecare copil, dezvoltat împreună cu copilul și familia sa.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

47

În ce altă mod pot pedagogii să echilibreze activităţile planificate cu activităţile iniţiate de copii, pentru a susţine ritmurile şi stilurile individuale de învăţare ale acestora?

Principiul 4.2



Indicatorul 4.2.2

Pedagogul asigură echilibrul dintre activităţile planifi cate şi cele iniţiate, alese de copii, totodată el găseşte modalităţi de susţinere a ritmurilor şi stilurilor individuale de învăţare ale copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Planifi că tot ce vor face și cum vor face copiii, fără a le oferi vreo șansă de a contribui sau de a avea opţiuni.

Nu planifi căa activitățile.

Planifi că timpul liber destinat jocului în timpul zilei.

Echilibrează volumul de timp petrecut în activităţi de joc liber și spontan cu activităţile sale planifi cate.

Încurajează copiii să iniţieze activităţi și îi implică în planifi care.

Adaptează planurile zilnice, săptămânale și pe termen lung pe baza observaţiilor asupra activităţilor iniţiate de copii.

Planifi că modul de extindere a gândirii copiilor atunci când aceștia iniţiază o activitate.

Ghidează copiii într-o nouă activitate, atunci când aceștia sunt gata de a-și însuși o nouă abilitate.

Implică toţi copiii în procesele de planifi care, realizare, revizuire.

Refl ectează asupra numărului de activităţi iniţiate de pedagog sau de copii, activităţi în care au fost implicaţi copiii, și fac ajustările necesare.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

48

În ce alt mod echilibrează pedagogii experienţele de învăţare la nivel individual, de grup mic şi cu tot grupul?

Principiul 4.2



Indicatorul 4.2.3

Pedagogul foloseşte o abordare complexă a planificării ce asigură echilibrul dintre experienţele de învăţare individuale, în grupuri mici şi în grupuri mari.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Planifi că doar activităţi pentru întregul grup.

Planifi că activităţi pentru perioade liniștite și perioade active.

Planifi că activităţi în aer liber și în interior.

Planifi că activităţi de învăţare structurată și nestructurată.

Echilibrează activităţile individuale, pentru întregul grup și pentru grupuri mici.

Armonizează activităţile individuale, pentru întregul grup și pentru grupuri mici cu obiectivele educative.

Se asigură că există un echilibru între activităţile oferite pe parcursul zilei și că fi ecare copil are posibilitatea să aleagă în care activităţi să se implice.

Planifi că activităţile luând în consideraţie preferinţele copiilor de a lucra singuri sau în grupuri mici, precum și momentul zilei în care ei se angajează în anumite tipuri de activităţi.

Analizează modul în care fi ecare copil se implică în activităţile individuale, în grupuri mici și cu tot grupul, pentru o mai bună armonizare a activităţilor oferite și pentr a stimula învăţarea .

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

49

În ce alt mod demonstrează pedagogii că au planificat activităţi suficient de variate?

Principiul 4.2



Indicatorul 4.2.4

Pedagogul planifică activităţi suficient de variate, pentru a menţine antrenarea copiilor şi pentru a le oferi noi provocări.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu asigură activităţi suplimentare pentru copiii care se plictisesc, nu sunt interesaţi sau termină o activitate mai devreme.

Extinde activitatea atunci când copiii termină de îndeplinit o sarcină.

Planifi că activităţi alternative și sufi ciente, astfel încât copiii să fi e stimulaţi să gândească la un nivel superior.

Planifi că activităţile, pentru a se asigura că întotdeauna copiii sunt sufi cient de stimulaţi.

Refl ectează împreună cu copiii referitor la nivelul de implicare și îi invită să propună schimbări în planuri, pentru a satisface și interesele lor de a fi antrenaţi în activităţi.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

50

În ce alt mod demonstrează pedagogii că planurile şi acţiunile lor sunt suficient de flexibile?

Principiul 4.2



Indicatorul 4.2.5

Planurile şi acţiunile pedagogului sunt sufi cient de fl exibile pentru a accepta şi a încorpora condiţiile, precum şi necesităţile, interesele schimbătoare ale copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Continuă o activitate, chiar dacă copiii sunt dezinteresaţi sau aceasta este prea grea, prea ușoară etc.

Ia în consideraţie condiţiile în schimbare și face o nouă planifi care a activităţilor atunci când este necesar. (Unii copii sunt absenţi și activitatea de grup nu poate fi organizată, invitatul nu a putut veni în grupă/clasă etc.).

Valorifi că „momentele spontane de învăţare, pentru a oferi copiilor șansa de a-și lărgi cunoștinţele și a-și dezvolta aptitudinile.

Utilizează situaţii interesante în clasă, care să provoace copiii să își exprime sentimentele și gândurile.

Este fl exibil în revizuirea unei activităţi incluzând cunoștinţe despre nevoile și interesele copiilor, obţinute în urma evaluării.

Ascultă ce își împărtășesc copiii sau de ce anume sunt preocupaţi, inclusiv evenimente în familie, locale, naţionale și internaţionale, și folosește aceste informaţii atunci când poate să facă legătura cu obiectivele de învăţare.

Lucrează cu alţi adulţi la nivelul întregii grădiniţe/școli, pentru o abordare proactivă a condiţiilor în schimbare în cadrul comunităţii sau în lume, în scopul de a satisface cel mai bine nevoile și interesele copiilor.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

51

În ce alte moduri pot pedagogii să ajute copiii să devină mai pricepuţi în autoevaluare şi în luarea deciziilor cu privire la propria învăţare şi propriul comportament?

Principiul 4.3

Pedagogul antrenează copiii, familiile şi profesioniştii relevanţi în procesul de evaluare şi

planifi care.

Indicatorul 4.3.1

Pedagogul îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile de autoevaluare şi de luare a deciziilor privind procesul de învăţare şi comportamentul lor, în baza unor criterii clare şi consecvente.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Planifi carea este realizată exclusiv de către profesor.

Toate refl ecţiile și recapitularea sunt făcute de către profesor.

Întreabă copiii unde și-ar dori să lucreze sau să se joace.

Cere copiilor să povestească ce au făcut.

Are obișnuinţa să planifi ce împreună cu copiii ce vor să facă (cum vor face, cu cine vor face, de ce resurse vor avea nevoie și cum se va desfășura activitatea).

Are obișnuinţa sa refl ecteze împreună cu copiii la ce au făcut și au învăţat și cum vor folosi ei aceste informaţii pentru a planifi ca o activitate similară sau de altă natură.

Angajează copiii în procese în care se discuta cu privire la 1) ce știu ei despre un subiect, 2) ce vor să știe și 3) despre tot ce au învăţat.

Angajează copiii în procesele de planifi care, realizare, revizuire.

Determină copiii să își evalueze gândirea și efi cienţa strategiilor pe care le utilizează pentru a-și realiza obiectivele.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

52

În ce alte moduri pot pedagogii să orienteze toţi copiii pentru a evalua corect comportamentul şi munca altora?

Principiul 4.3

Pedagogul antrenează copiii, familiile şi profesioniştii relevanţi în procesul

de evaluare şi planifi care.

Indicatorul 4.3.2

Pedagogul ghidează copiii cum să evalueze munca şi comportamentul altor persoane.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu solicită copiilor să comenteze acţiunile, realizările altor copii sau dacă le plac lucrările colegilor.

Solicită opinia copiilor despre activitatea altora, despre o anumită operă de artă, melodie, poveste, joc care le este prezentat.

Învaţă copiii să aprecieze munca altora, solicitând și oferind detalii în loc de generalităţi, în timpul dedicat procesului de refl ecţie.

Încurajează copiii să ceară și să accepte comentariile colegilor referitoare la munca lor.

Dezvoltă la copii obișnuinţa de a gândi dincolo de elementele de suprafaţă și simplele opinii, încurajându-i să exploreze motivaţiile, experienţele trecute și diferitele contexte.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

53În ce alte moduri pot pedagogii să facă schimb de informaţii cu familiile privind progresul copiilor şi să stabilească împreună obiective pentru copii?

Principiul 4.3



Indicatorul 4.3.3

Pedagogul şi membrii familiei fac schimb de informaţie despre progresul şi interesele copilului şi împreună stabilesc obiectivele individuale pe termen scurt şi pe termen lung.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Părinţii nu sunt întrebaţi ce fac copiii acasă sau nu sunt informaţi despre ce-au făcut copiii la școală.

Părinţii participă numai la ședinţele formalle cu părinţii, în care toate performanţele tuturor copiilor sunt discutate de faţă cu toţi.

Oferă informaţii privind progresul copiilor și cere feedbackul părinţilor/familiilor.

Părinţii completează formulare formale despre copiii lor, la începutul anului școlar.

Invită membri ai familiei să asiste și să comenteze ceea ce fac copiii în sala de grupă/clasă.

Comunică membrilor familiei observaţiile înregistrate și instrumentele de evaluare.

Clarifi că cum contribuie membrii familiei la progresul copilului în învăţare.

Familia, copilul și pedagogul formulează împreună obiective de învăţare și discută strategiile pentru atingerea lor.

Familia, copilul și pedagogul evaluează împreună cât de bine au fost atinse obiectivele de învăţare.

Solicită informaţii de la părinţi despre așteptările pe care le au de la copilul lor și despre strategiile pe care le utilizează aceștia acasă pentru a ajuta copilul, folosind aceste informaţii în educaţie.

Utilizează interesele speciale ale familiilor în planifi care, pentru a oferi experienţe de învăţare variate

Cere membrilor familiei să-și împărtășească ideile referitoare la unităţile de învăţare pe care copiii le-ar putea însuși în sala de grupă/clasă.

Refl ectează și acţionează în moduri care încurajează contribuţia copiilor și familiilor în elaborarea obiectivelor de învăţare pentru copii.

Înţelege că anumite proceduri din grădiniţe/școli ar putea crea bariere pentru contribuţia familiei și acţionează pentru a le elimina.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

54

În ce alte moduri pot pedagogii să atragă profesioniştii în domeniu în procesul de planificare şi evaluare?

Principiul 4.3



Indicatorul 4.3.4

Pedagogul include profesioniştii relevanţi în procesul de planifi care şi evaluare, după necesitate.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu antrenează profesioniști în evaluare și planifi care.

Încorporează idei ale altor profesioniști (educatori speciali, profesori de materii cu conţinut special, asistenţi didactici, administratori, alţi colegi etc.) care pot lucra alături de copii.

În cadrul unor echipe, evaluează și planifi că educaţia copiilor care au nevoie de asistenţă suplimentară.

Planifi că munca educatorilor speciali, psihologilor și logopezilor cu grupurile mixte de copii din grupă/clasă.

Lucrează cu alţi profesioniști pentru a îmbunătăţi conţinutul și abordările educative, armonizându-se cu activităţi precum cele de știinţă, artă, muzică, educaţie fi zică și limbi străine.

Antrenează și alţi profesioniști/specialiști în planifi carea, predarea și refl ectarea asupra proceselor de predare, avându-i ca parteneri în grupă/clasă.

4. E

VALU

AR

EA Ş

I PLA

NIF

ICA

REA

55

Care sunt alte modalităţi prin care pedagogii pot asigura o gamă de strategii de învăţare activă ce se adresează tuturor domeniilor de dezvoltare ale unui copil într-o manieră holistică?

5. STRATEGIILE DIDACTICE

Principiul 5.1

Pedagogul aplică un spectru variat de strategii didactice care implică activ copiii, pentru a

le îmbogăţi cunoştinţele, a le dezvolta abilităţile şi predispoziţiile conform reglementărilor

naţionale şi care formează baza unei învăţări pe parcursul întregii vieţi.

Indicatorul 5.1.1

Pedagogul aplică un spectru larg de strategii pentru învăţarea activă, care vizează toate domeniile de dezvoltare a copilului într-o manieră holistică.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Activităţile de învăţare constau în a vorbi copiilor sau în a-i pune să completeze fi șe de lucru.

Activităţile și strategiile se concentrează doar asupra dezvoltării abilităţilor cognitive.

Asigură activităţi care se adresează diferitelor aptitudini ale copiilor pentru a învăţa (crearea, discutarea, manipularea, jocurile de rol etc.) în loc de doar a asculta, a viziona sau a completa fi șe de lucru.

Planifi că activităţi concrete prin care sunt puse în valoare diferite competenţe de dezvoltare, care să includă limbaj și alfabetizare, matematică, știinţă și tehnologie, arte creative, studii sociale și dezvoltare fi zică, sănătate și bună stare (abilităţile sunt considerate ca fi ind transferabile între aceste domenii de conţinut).

Utilizează jocul în cooperare, jocul de rol și jocul liber, pentru a oferi copiilor diverse oportunităţi de a folosi o gamă largă de abilităţi (de limbă și comunicare, socioemoţionale, cognitive).

Investighează de ce sunt utilizate anumite practici în educaţie, dacă acestea îi ajută sau nu pe copii și face modifi cări în consecinţă.

56

În ce alte moduri pot pedagogii să încurajeze explorarea, experimentarea, cercetarea independentă şi creativitatea?

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

Principiul 5.1




Indicatorul 5.1.2

Pedagogul propune activităţi care încurajează explorarea, experimentarea, cercetarea independentă şi creativitatea.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Educaţia formală se face doar cu întregul grup.

Copiii nu sunt încurajaţi să comunice cu colegii lor.

Se așteaptă ca, în funcţie de exemplul dat de cadrul didactic, copiii să facă aceleași lucruri, în același mod.

Pune copiii să desfășoare unele activităţi pe termen scurt, în care pot explora pe cont propriu (cum ar fi experimentele), și evidenţiază pașii pe care aceștia îi vor urma.

Asigură activităţi deschise ce permit copiilor să înveţe în mai multe moduri.

Activităţile de învăţare includ mișcarea, observarea, clasifi carea, explorarea materialelor, tragerea concluziilor și comunicarea ideilor.

Oferă copiilor oportunităţi din care aceștia să obţină informaţii și să acumuleze cunoștinţe în moduri diferite și dintr-o varietate de resurse (alte persoane, internet, cărţi etc.).

Discută critic în cadrul unor forumuri profesionale strategiile didactice, curriculumul naţional și conţinutul manualelor și al altor materiale care pot inhiba creativitatea și curiozitatea naturală a copiilor.

57

Ce alte strategii pot folosi pedagogii pentru a promova gândirea complexă şi abilităţile de rezolvare a problemelor?

Principiul 5.1




Indicatorul 5.1.3

Pedagogul aplică strategii care promovează gândirea complexă şi abilităţile de rezolvare a problemelor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Desfășoară activităţi de învăţare care sunt limitate la memorizare.

Nu pune copiilor întrebări sau probleme, atunci când aceștia se joacă.

Rezolvă problemele în locul copiilor (cum ar fi să nu le permită să ridice construcţii înalte din cuburi, pentru că acestea vor cădea).

Asigură activităţi cum ar fi jocuri de construcţie, cu apă și nisip, dramatizări și jocuri de rol, activităţi de artă.

Permite copiilor să experimenteze cu diferite materiale.

Ajută copiii să-și rezolve problemele prin joc.

Încurajează copiii să compare, să facă legături, să continuie logic secvenţele, să clasifi ce, să estimeze, să prognozeze, să raţioneze, să justifi ce, să deducă, să-și imagineze și să creeze.

Asigură materialele și activităţile care încurajează copiii să rezolve probleme.

Adresează copiilor întrebări de sondare, pentru a face ipoteze și previziuni.

Întreabă copiii despre motivele opiniilor lor sau cum fac ei să cunoască un lucru.

Prezintă exemple din practica proprie care contestă concepţiile greșite ale unora dintre adulţi despre copii, conform cărora aceștia nu sunt capabili de operaţii superioare de gândire.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

58Prin ce alte modalităţi pot pedagogii să asigure copiilor oportunităţi pentru o învăţare informală?

Principiul 5.1




Indicatorul 5.1.4

Pedagogul recunoaşte, creează şi apreciază diverse oportunităţi pentru învăţarea informală, în afara timpului acordat instruirii.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu folosește momentele de tranziţie, repausul de masă sau timpul petrecut pe terenul de joacă pentru învăţare.

Vorbește cu copiii în timpul repausului de masă și îi încurajează să comunice și să înveţe unii de la alţii.

Utilizează intervale de tranziţie și alte momente informale în sala de grupă/clasă pentru a cânta și a face mișcare împreună, sau pentru a se angaja în discuţii. Pregătește copiii pentru activităţi în aer liber sau în excursii.

Folosește momentele de tranziţie, gustările, pauzele și momentele de odihnă pentru a susţine dezvoltarea socială, emoţională, fi zică și cognitivă a copiilor.

Utilizează momentele informale din cadrul programului școlar pentru antrenarea copiilor în cercetarea și explorarea diferitelor lucruri pe care le învaţă.

Furnizează materiale didactice văzute în mod tradiţional ca materiale pentru activităţi de interior (cum ar fi cărţile, cuburile, jocurile Lego, accesoriile artistice etc.), și pentru exterior, pentru a fi folosite de către copii în timpul pauzelor.

Recunoaște și include, acolo unde este cazul, învăţarea copiilor de la prieteni, familie și membri ai comunităţii în afara clasei.

Ia legătura cu familiile pentru a corela experienţele de învăţare de acasă și din comunitate cu ceea ce se întâmplă la grădiniţă/școală.

Informează alte persoane din școală, comunitate și domeniul profesional referitor la valoarea învăţării care are loc în afara grupei/clasei sau în situaţii neconvenţionale și acţionează pentru a susţine acest tip de învăţare în cadrul comunităţii.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

59

Prin ce alte modalităţi pot pedagogii să împărtăşească obiectivele de învăţare şi să încurajeze copiii să reflecteze asupra celor învăţate?

Principiul 5.1




Indicatorul 5.1.5

Pedagogul le împărtăşeşte copiilor care sunt obiectivele de învăţare şi îi încurajează să analizeze procesul şi rezultatele propriei învăţări.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu spune copiilor care este obiectivul unei activităţi.

Nu cere copiilor să refl ecteze asupra celor învăţate.

Spune copiilor ce vor face în acea zi, la întâlnirea de dimineaţă sau înainte de activitate.

Întreabă copiii ce au învăţat în ziua respectivă.

Are pregătită o tematică sau o structură a unui proiect, astfel încât copiii să înţeleagă care sunt obiectivele globale a ceea ce învaţă prin intermediul diferitelor activităţi.

Clarifi că ce știu deja copiii despre un subiect pe care îl vor aborda.

Lucrează cu alţi adulţi, precum părinţi și alţi profesioniști din școală și din comunitate, cu privire la importanţa dezvoltării metacogniţiei la copii.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

60

În ce alte moduri pot pedagogii să încurajeze copiii să utilizeze tehnologiile adecvate nivelului de dezvoltare pe care le au la dispoziţie, pentru a-şi susţine învăţarea?

Principiul 5.1




Indicatorul 5.1.6

Pedagogul încurajează copiii să folosească tehnologiile disponibile, adecvate etapei de dezvoltare, pentru a le susţine învăţarea şi a le dezvolta abilităţile necesare de participare activă într-o societate informaţională.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu face referiri la calculatoare sau la cum poate fi utilizată tehnologia pentru a ne ajuta să desfășurăm diferite activităţi în viaţa reală.

Încurajează copiii să utilizeze tehnologia și reprezentări ale acesteia.

Are pregătite reprezentări ale tehnologiei în zonele de joacă, cum ar fi telefoane celulare, tastaturi, aparate foto, computere etc.).

Integrează utilizarea tehnologiei în practica didactică și exemplifi că copiilor utilizarea efi cientă. (Ajută copiii să înţeleagă despre computere că sunt instrumente care ajută oamenii în viaţa de zi cu zi, și nu doar mașini pentru jocuri).

Ajută copiii să exploreze utilizările computerelor, ale telefoanelor mobile și ale aparatelor foto. (Dacă în sala de clasă nu sunt disponibile computere, duce copiii în vizite la școli sau licee care dispun de laboratoare de informatică, pentru a lucra în proiecte în care pot utiliza tehnologia.)Dacă există computere în sala de clasă, oferă un software adecvat vârstei și culturii copiilor și îl include în activităţi libere, care promovează explorarea, creativitatea, rezolvarea problemelor și cooperarea cu colegii.

Refl ectează asupra utilizării tehnologiilor moderne în sălile de grupă/clasă, școli și acasă și susţine accesul la tehnologie.

Explorează critic modalităţile de folosire a acelor tehnologii care constituie un benefi ciu pentru copii și societate.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

61

În ce alte moduri pot pedagogii să stimuleze sentimentul de individualitate şi identitate al copiilor?

Principiul 5.2

Pedagogul aplică strategii didactice pentru susţinerea dezvoltării emoţionale şi sociale a

copiilor.

Indicatorul 5.2.1

Pedagogul propune activităţi care consolidează simţul de individualitate şi de identitate al copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Cere ca toţi copiii să urmeze modelul cadrului didactic.

Nu oferă activităţi care să evidenţieze individualitatea, preferinţele sau diferitele experienţe ale copiilor.

Oferă copiilor câteva opţiuni pentru a se exprima pe ei înșiși și a-și exprima individualitatea, cum ar fi imaginea pe care ar alege-o pentru spaţiul lor de depozitare, sau ce culori ar prefera să folosească într-o pictură/desen etc.

Permite copiilor să aducă de acasă obiecte familiare.

Prevede activităţi în care copiii încearcă diferite modalităţi de a-și exprima individualitatea sau înţelegerea unor concepte.

Vorbește cu copiii despre identitate, individualitate, roluri diferite pe care ei le au acasă, la grădiniţă/școală, în echipa sportivă etc.

Discută cu copiii despre cum se fac lucrurile în familiile lor.

Implementează activităţi care încorporează cultura familiei.

Pune sub semnul întrebării curriculumul naţional și imaginile care nu confi rmă sau nu promovează multiplele identităţi și roluri ale copiilor și acţionează pentru a le depăși, atât în activităţi desfășurate în grupă/clasă, cât și prin susţinerea cauzei în comunitate.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

62

În ce alte moduri pot pedagogii să consolideze autonomia şi iniţiativa copiilor?

Principiul 5.2

Pedagogul aplică strategii didactice pentru susţinerea

dezvoltării emoţionale şi sociale a copiilor.

Indicatorul 5.2.2

Pedagogul aplică strategii care formează spiritul de autonomie şi de iniţiativă al copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Prevede activităţi în cadrul cărora copiilor nu li se permite să ia iniţiativa.

Desfășoară activităţi în care există doar un singur mod „corect” sau „greșit” de a face un lucru.

Face în locul copiilor lucruri pe care ei le pot face și singuri, cum ar fi să mănânce, să se îmbrace, să aducă materiale etc.

Permite copiilor să facă lucruri pe care deja le pot face singuri.

Pune întrebări și organizează unele activităţi (discuţii, jocuri de rol, dramatizări etc.) în care copiii își pot exprima ideile sau pot face anumite lucruri în felul lor.

Desfășoară activităţi în cadrul cărora copiii pot face diverse lucruri independent sau împreună cu colegii.

Antrenează copiii în planifi carea propriilor jocuri. Încurajează și sprijină copiii să încerce lucruri noi. Încurajează copiii să facă lucrurile în moduri diferite.

Angajează copiii în stabilirea responsabilităţilor și a regulilor în cadrul grupului.

Antrenează copiii în punerea în discuţie și schimbarea regulilor, procedurilor etc., după caz.

Evaluează și cercetează mecanismele care subminează iniţiativa copiilor în grădiniţă, școală, comunitate sau în curriculum.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

63

În ce alte moduri pot pedagogii să promoveze autocontrolul copiilor?

Principiul 5.2



Indicatorul 5.2.3

Pedagogul aplică strategii care promovează autocontrolul copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Regulile sunt stabilite exclusiv de către profesor.

Recompensează copiii arbitrar, pentru a promova comportamentele pozitive.

Utilizează un sistem de recompense pentru consolidarea comportamentelor pozitive, bazate pe criterii explicite.

Explică regulile și limitele.

Exemplifi că obţinerea autocontrolului prin propriul comportament.

Are așteptări realiste de la copii.

Întotdeauna consolidează comportamentele pozitive.

Validează sentimentele copiilor și îi ajută să și le exprime în moduri adecvate.

Sprijină copiii să-și analizeze comportamentele lor și consecinţele acestora, inclusiv căutând comportamente alternative care ar fi acceptabile.

Angajează copiii în stabilirea regulilor.

Discută cu copiii despre drepturile și responsabilităţile lor.

Oferă copiilor timp să identifi ce soluţii proprii la probleme mai degrabă decât să intervină cu sfaturi.

Ajută copiii să găsească modalităţi de a rezolva problemele.

Ajută alţi adulţi (inclusiv membri ai familiei) să înveţe strategii care promovează autocontrolul la copii, pentru a le dezvolta imaginea și respectul de sine.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

64

În ce alt mod pot pedagogii să ajute copiii să construiască relaţii pozitive şi de cooperare cu cei din jur?

Principiul 5.2



Indicatorul 5.2.4

Pedagogul aplică strategii care să le ajute copiilor că stabilească relaţii pozitive şi de cooperare cu alţii.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu încurajează copiii să se joace cu alţi copii.

Nu oferă copiilor strategii de joacă cu alţii.

Oferă copiilor diferite oportunităţi pentru a se implica în jocuri comune și de cooperare.

Uneori le propune copiilor proiecte mai mari pe care aceștia să le realizeze împreună.

Prevede activităţi în care copiii planifi că, refl ectează împreună și se ajută reciproc.

Învaţă copiii să-și dezvolte încrederea, abilitatea de lider, de a lua decizii și de a comunica.

Încurajează copiii să interacţioneze în timpul discuţiilor sau activităţilor în grupuri mari.

Încurajează copiii și le oferă oportunităţi pentru a se juca cu alţi copii.

Facilitează prieteniile și relaţiile de colaborare dintre copiii din grupă/clasă, din toate categoriile de vârstă, construind inclusiv relaţii cu ceilalţi copii din școală și cu oameni de toate vârstele din comunitate.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

65

În ce alte moduri pot pedagogii să ajute copiii să rezolve un conflict?

Principiul 5.2



Indicatorul 5.2.5

Pedagogul susţine dezvoltarea abilităţilor copiilor de a soluţiona confl ictele.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Ignoră confl ictele dintre copii.

Rezolvă confl ictele copiilor, vorbind cu ei despre acestea.

Permite tuturor copiilor implicaţi într-un confl ict să își exprime sentimentele și punctele de vedere și sugerează modalităţi pentru a rezolva problema.

Utilizează jocul de rol și poveștile pentru a învăţa cum să soluţioneze un confl ict.

Învaţă copiii cum să utilizeze mesajele de tip „Eu…” .

Dezvoltă copiilor abilităţi de negociere și dezbatere a problemelor.

Uneori confl ictele nu sunt evitate și nu îi încurajează pe copii să le evite, dar le folosește ca oportunități de învățare.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

66

În ce altă modalitate pot pedagogii să lege noile concepte şi competenţe educaţionale cu experienţele şi cunoştinţele anterioare ale copiilor?

Principiul 5.3

Pedagogul planifi că activităţile, ţinînd cont de experienţele şi competenţele copiilor,

pentru a susţine şi a extinde în continuare procesele de dezvoltare şi învăţare.

Indicatorul 5.3.1

Pedagogul asigură conexiunea dintre noile abilităţi, concepte, cunoştinţe şi experienţele anterioare ale copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Introduce un subiect fără să afl e ce știu deja copiii despre el.

Întreabă copiii ce știu deja despre o temă/subiect.

Reamintește copiilor ce au învăţat recent despre un anumit subiect.

Se angajează în dialog cu copiii, pentru a afl a ce știu deja despre un subiect.

Utilizează cunoștinţele anterioare ale copiilor pentru a planifi ca activităţi noi.

Introduce activităţi educative respectând principiul: ce știm, ce vrem să știm, ce am învăţat.

Încurajează copiii să utilizeze cunoștinţele anterioare despre un subiect pentru a rezolva probleme noi.

Pune sub semnul întrebării, în cadrul unor întruniri cu caracter profesional și în alte forumuri de educaţie, materialele și practicile didactice care nu recunosc conceptul că, în general, copiii au deja cunoștinţe și abilităţi.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

67 În ce alte moduri pot pedagogii să ofere o susţinere eficientă conform necesităţilor şi progreselor copiilor?

Principiul 5.3



Indicatorul 5.3.2

Pedagogul le asigură copiilor un grad adecvat de susţinere eficientă în conformitate cu necesităţile şi progresele lor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Predă întregului grup, așteptându-se ca toţi să înveţe în același mod.

Încurajează copiii să nu se teamă să spună dacă nu înţeleg sau dacă nu pot face un anumit lucru.

Încurajează copiii să aleagă activităţi educative alternative. Oferă materiale didactice și recuzită atunci când constată că un copil are nevoie de ajutor pentru a rezolva o problemă.

Ajută copiii care au nevoie de sprijin.

Oferă din timp recuzita și informaţiile de care copiii au nevoie, pentru a-i ajuta să realizeze o activitate.

Oferă informaţii și recuzită pe măsură ce copiii au nevoie de sprijin suplimentar.

Consolidează cunoștinţele și experienţa pe care copiii le au deja.

Exemplifi că în faţa copiilor noi abilităţi care să îi ajute să realizeze anumite acţiuni.

Pune întrebări deschise.

Încurajează copiii să elaboreze sau să-și clarifi ce ideile, să ofere sugestii, puncte de vedere alternative și să facă presupuneri sau le oferă modele de gândire.

Structurează activităţile în părţi mai mici, astfel încât copiii să le poată realiza.

Încurajează copiii să-și exprime ideile sau cunoștinţele în moduri diferite (scheme, povestiri, desene, jocuri de rol).

Comunică altor adulţi cu rol important despre nivelul de dezvoltare imediat următor al unui copil și despre cum să se lucreze, astfel încât să existe o continuitate în dezvoltarea copilului.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

68

În ce alt fel pot pedagogii să încurajeze copiii să-şi fixeze propriile obiectivele şi să reflecteze asupra învăţării?

Principiul 5.3



Indicatorul 5.3.3

Pedagogul încurajează copiii să-şi stabilească propriile obiective şi aşteptări pentru munca lor şi să refl ecteze asupra rezultatelor învăţării.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Fixează pentru întreaga grupă/clasă toate obiectivele educative.

Este singurul care asigură feedback referitor la activitatea copiilor.

Întreabă copiii ce anume vor să afl e despre un anumit subiect.

La sfârșitul zilei, îi întreabă pe copii ce au învăţat în acea zi.

Angajează copiii în procese de „planifi care–realizare–evaluare” care includ: ce și-ar dori ei să facă într-un centru de activitate, cum se vor juca și cu cine se vor juca.

Întreabă copiii cum au învăţat ei lucrurile noi.

Încurajează copiii să aleagă activităţi alternative de învăţare, pentru a veni în sprijinul diferitelor abilităţi, cunoștinţe și aptitudini pe care vor să le dobândească.

Lucrează cu alţi adulţi (părinţi și profesioniști) pentru a-i informa cu privire la importanța stabilirii obiectivelor de către copii și refl ectării asupra acestora, oferind exemple despre faptul cum functionează procesul.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

69

În ce alte moduri pot pedagogii să integreze experienţe de învățare şi să îi ajute pe copii să le aplice în situaţii reale?

Principiul 5.3


pentru a susţine şi extinde în continuare procesele de dezvoltare şi învăţare.

Indicatorul 5.3.4

Pedagogul integrează experienţele de învăţare astfel încât copiii să poată observa legăturile dintre conceptele învăţate şi experienţele zilnice, ca să le poată aplica în situaţii reale.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Introduce concepte noi fără a face legături cu viaţa reală a copiilor.

Predă concepte noi bazate numai pe informaţiile din manual, ca domenii separate de conţinut.

Clarifi că dacă copiii au cunoștinţe despre un eveniment, fenomen sau o anumită activitate.

Întreabă copiii despre experienţele personale referitoare la un concept nou.

Aduce unele exemple generale de situaţii din viaţa reală.

Utilizează predarea tematică, pentru a prezenta copiilor diferite concepte.

Integrează diferite domenii de conţinut astfel încât copiii să poată utiliza experienţele dintr-un domeniu pentru a-i ajuta în alt domeniu. (De exemplu, folosind cântece pe care ei le știu pentru a-i ajuta să numere sau să recunoască cuvinte).

Îmbunătăţește centrele de activităţi pentru a preda concepte multiple, precum transformarea centrului de „Joc de rol” într-un restaurant, spital etc.

Organizează excursii educative în comunităţile lor pentru a le arăta modul în care funcţionează în practică noile cunoștinţe pe care ei le dobândesc.

Implementează unităţi tematice pe termen lung, legate de situaţiile cotidiene și experienţele copiilor.

Oferă copiilor oportunităţi de a folosi acasă matematica, citirea, știinţa, geografi a etc.

Organizează activități prin care copiii își intervievează familiile pentru diferite proiecte școlare.

Adaugă teme sau unităţi de studiu care nu fac parte din curriculumul național sau din manualele școlare, pentru a susţine interesele și experiențele copiilor.

Lucrează împreună cu familiile și membrii comunităţii pentru a-i ajuta să înţeleagă cum învaţă copiii și care sunt avantajele studiului integrat. Explică familiei cum îi poate ajuta pe copii să înveţe din experienţele cotidiene și să aplice cunoștinţele/competenţele.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

70

În ce alt mod pot pedagogii încuraja cooperarea şi susținerea reciprocă în rândul copiilor?

Principiul 5.4

Pedagogul aplică strategii care promovează procese şi proceduri democratice.

Indicatorul 5.4.1

Pedagogul modelează şi aplică procese şi proceduri care încurajează cooperarea semnificativă şi susţinerea în rândurile copiilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Copiii învaţă numai ascultând profesorul.

Copiii își petrec timpul doar jucându-se într-un mod nestructurat.

Încurajează copiii să comunice în timpul jocului.

Planifi că activităţi pe care copiii să le desfășoare în grupuri mici.

Încurajează copiii să se joace împreună, pentru a atinge un scop comun (cum ar fi „constituirea” unui magazin, unui restaurant, unei grădini zoologice, pictarea împreună a unui tablou etc.) . Promovează abilități de ascultare activă și de îndeplinire prin rotaţie a rolurilor de ascultător și de vorbitor.

Cere copiilor să planifi ce modul în care se vor juca împreună în cadrul grupului.

Solicită copiilor să refl ecteze asupra modului în care au cooperat între ei.

Arată copiilor modul în care cooperarea semnifi cativă dintre oamenii din societate îi ajută să își atingă obiectivele.

Caută alte modalităţi în grădiniţă/școală și în comunitate prin care copiii pot coopera și îi pot sprijini pe ceilalți.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

71

În ce alt mod pot pedagogii să promoveze participarea copiilor, precum şi înţelegerea responsabilităţii şi a consecinţelor ei?

Principiul 5.4


Indicatorul 5.4.2

Pedagogul aplică strategii care promovează participarea copiilor şi înţelegerea esenţei responsabilităţii şi consecinţelor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu există atribuţii curente pentru copii în clasă deși, uneori, pedagogul poate cere copiilor, la întâmplare, să facă un lucru.

Atribuie copiilor sarcini și responsabilităţi în clasă și îi ajută să înţeleagă cum să le îndeplinească.

Încurajează copiii să stabilească responsabilităţi și roluri care sunt necesare în sala de grupă/clasă.

Discută cu copiii despre responsabilităţile pe care le au unul faţă de altul și faţă de colectivul grupei/clasei, precum și despre consecinţele neasumării responsabilităţii pentru acţiunile lor.

Discută cu copiii despre cum vor proceda (acțiunile pe care le pot realiza) pentru a-și asuma responsabilitatea și le oferă oportunităţi de a pune în practică.

Introduce copiii în probleme reale care apar în sala de grupă/clasă, în care aceștia pot discuta despre rolurile și responsabilităţile lor.

Se angajează în discuţii profesionale, precum și în discuţii în cadrul comunităţii despre nivelurile de participare și responsabilităţile pe care copiii și le pot asuma.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

72

În ce alt mod pot pedagogii să ajute copiii să înveţe despre reguli şi limite şi să respecte drepturile celorlalți într-o societate democratică?

Principiul 5.4


Indicatorul 5.4.3

Pedagogul aplică strategii care le ajută copiilor să însuşească conceptele de limite, reguli şi restricţii şi să înveţe să respecte drepturile altor persoane în cadrul societăţii democratice.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Spune copiilor care sunt regulile, fără a le oferi vreo explicaţie cu privire la motivul existenței acestora.

Vorbește cu copiii despre reguli și despre motivul existenței acestora.

Intervine atunci când regulile trebuie respectate, dând indicaţii clare pe un ton prietenos.

Permite copiilor să se implice în crearea unor reguli ori de câte ori este posibil.

Explică pe înţelesul copiilor faptul că regulile nu există pentru a-i controla, ci pentru a crea un spaţiu în care toţi copiii să poată învăţa.

Folosește propoziții afi rmative pentru a formula reguli (de exemplu, reguli „Fă” în loc de reguli „Nu face”) și menţine un număr minim de reguli.

Ajută copiii care au nevoie de sprijin suplimentar pentru a urma regulile, ilustrându-le cu ajutorul imaginilor.

Oferă copiilor al cărui comportament poate fi problematic un comportament alternativ, care ar putea fi acceptat.

Iniţiază discuţii în grupuri profesionale și în comunitate despre autoritate și putere fără autoritate, pentru a stabili dacă unele măsuri luate cu copiii sunt un abuz de autoritate.

NOTĂ. Este inacceptabil ca profesorul să nu respecte, la rândul său, regulile sau să folosească pedeapsa pentru a-i face pe copii să se conformeze regulilor.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

73

În ce alte moduri pot pedagogii să ofere copiilor oportunităţi de a face alegeri şi îi pot ajuta să dezvolte o înţelegere a consecinţelor alegerilor făcute?

Principiul 5.4


Indicatorul 5.4.4

Pedagogul oferă oportunităţi copiilor de a alege, atât în cadrul procesului de învăţare, cât şi în alte situaţii, şi le ajută să înţeleagă consecinţele alegerilor pe care ei le fac.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu oferă copiilor alegeri. Permite copiilor să aleagă (activităţi, materiale), atunci când este cazul.

Angajează copiii în procesul „planifi care–realizare–evaluare” și discută despre alegerile făcute și consecinţele acestora.

Respectă alegerile făcute de copii, chiar dacă aceasta înseamnă comiterea unor greșeli.

Caută situaţii/oportunităţi în care copiii pot face alegeri în viaţa lor din afara școlii; ajută alţi adulţi să înţeleagă de ce este important acest lucru și modul în care ei pot facilita procesele de dezvoltare care au loc atunci când copiilor li se permite să facă alegeri.

5. S

TRAT

EGIIL

E D

IDA

CTI

CE

74

În ce alte moduri pedagogii pot asigura un sentiment de apartenenţă şi confort fiecărui copil?

6. MEDIUL DE ÎNVĂŢAREPrincipiul 6.1

Pedagogul asigură un mediu de învăţare care promovează starea de bine a fi ecărui copil.

Indicatorul 6.1.1

Pedagogul creează un mediu care să-i asigure fi ecărui copil simţul de apartenenţă şi confort.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu expune fotografi i, lucrări ale copiilor sau despre familiile acestora etc.

Neglijează întâmpinarea copiilor.

Sala de grupă/clasă nu este amenajată astfel încât să încurajeze interacţiunea copiilor și posibilitatea de a învăţa unul de la altul.

Întâmpină copiii și îi ajută să se integreze în clasă pe măsură ce sosesc dimineaţa.

Există câteva fotografi i ale copiilor și familiilor acestora etalate pe pereţi.

Afi șează în sala de grupă/clasă exemple de lucrări fi nalizate ale copiilor, care fac parte dintr-un proiect (de exemplu, fl orile de primăvară pe care le-au pictat toți copiii).

Mediul educațional este amenajat astfel încât copiii pot interacţiona și afl a mai multe unul despre altul.

Mediul este sigur prin faptul că profesorul intervine atunci când copiii se rănesc reciproc fi zic și/sau emoțional.

Întâmpină fi ecare copil în parte.

Vorbește individual cu copiii despre interesele și experienţele lor. Introduce în mediul educațional și în diferite activități elemente din mediul de acasă al copiilor (limbaj, fotografi i, cântece, povești, cuvinte specifi ce, cărţi etc.).

Afi șează lucrările copiilor în curs de fi nalizare, și nu doar lucrările terminate.

Face ca scopul activităţilor să fi e cooperarea mai degrabă decât competiţia. Creează oportunităţi în care copiii să-și acorde ajutor reciproc.Aplică principiile corectitudinii și echităţii.

Asigură recunoașterea competenţelor, eforturilor și performanţelor tuturor copiilor.

Adaptează mediul sălii de grupă/clasă la nevoile individuale ale copiilor.

Dezvoltă obiceiuri/tradiţii pentru a-i ajuta pe copii să se atașeze de sala de grupă/clasă, îndemnând la sentimente pozitive și oferind un sentiment de apartenenţă la grup.

Lucrează împreună cu alţi membri ai grădiniţei/școlii și comunitaății pentru a aborda modalitatea de a face mediile educaționale cât mai incluzive.

75

În ce alt mod pot pedagogii să manifeste interes faţă de sentimentele, ideile şi experienţele copiilor?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.1


Indicatorul 6.1.2

Pedagogul manifestă respect faţă de copii, fi ind interesat de sentimentele, ideile şi experienţele lor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu întreabă copiii despre sentimentele, ideile sau experienţele lor.

Arată copiilor afecţiune și interes.

Manifestă atenţie atunci când copiii doresc să-și exprime sentimentele, ideile și experienţele.

Are grijă de nevoile fi zice și emoţionale ale copiilor.

Încurajează și ajută copiii să-și exprime sentimentele, ideile și experienţele lor.

Explică copiilor că toate emoţiile lor sunt acceptate și îi ajută să dezvolte modalităţi adecvate pentru a le împărtăși.

Se implică în ascultarea activă, în dezvoltarea ideilor și integrarea acestora în experiența de învățare.

Refl ectează asupra modului în care sentimentele, ideile și experienţele au modelat vieţile copiilor și lucrează împreună cu alţii membri ai școlii și ai comunității pentru a asigura copiilor mai multe experienţe pozitive în familiile și comunităţile lor, care să le asigure o stare de bine.

76În ce alt mod pot pedagogii să încurajeze copiii să se exprime liber?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.1


Indicatorul 6.1.3

Pedagogul creează o atmosferă în care copiii se simt liberi de a se exprima.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Copiii urmează doar exemplele oferite de adulţi. (De exemplu, desenul fi ecărui copil seamănă cu cel al adultului).

Copiii se simt intimidaţi/stânjeniţi să se exprime în moduri diferite. Fiecare încearcă să facă ceea ce fac ceilalţi.

Copiii sunt ascultători și benefi ciari pasivi ai celor oferite de adulţi.

Oferă copiilor oportunităţi de a se exprima prin utilizarea unor materiale diferite, cum ar fi : markere în locul creioanelor, hârtie albastră în loc de verde sau să facă ceva într-un mod diferit decât au făcut-o adulţii (un desen diferit înfăţișând o casă, o pasăre etc.).

În unele discuţii, întreabă copiii care sunt ideile sau opiniile lor.

Încurajează copiii să-și descrie ideile, eforturile și rezultatele obţinute.

Asigură copiilor oportunităţi de a discuta sau a utiliza arta pentru a-și exprima sentimentele, experienţele anterioare și preferinţele.

Prezintă copiilor mai multe forme de exprimare artistică și îi încurajează să le încerce.

Utilizează un limbaj lipsit de criticism atunci când copiii se exprimă.

Cultivă inteligenţa și diversele stiluri de învăţare ale copiilor.

Încurajează spontaneitatea copiilor și le oferă posibilităţi de a utiliza materiale care le cultivă exprimarea liberă.

Caută modalităţi de a ţine cont de opiniile copiilor cu privire la toate problemele care îi afectează.

77

În ce alt mod pot pedagogii să stimuleze copiii să-şi asume riscuri adecvate, pentru dezvoltare şi învăţare?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.1


Indicatorul 6.1.4

Pedagogul creează un mediu care încurajează copiii să-şi asume riscuri adecvate pentru dezvoltare şi învăţare.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Există o singură variantă, corectă sau greșită, de a răspunde sau de a face un lucru. Li se spune copiilor când răspunsul este greșit.

Nu admite ca copiii să folosească materiale fără permisiune.

Încurajează copiii să exploreze materialele din clasă.

Folosește un limbaj lipsit de criticism faţă de copiii care se confruntă cu difi cultăţi într-un anumit aspect al învățării (cognitiv, social, afectiv sau fi zic).

Organizează mediul educațional astfel încât copiii să-și poată testa ipotezele despre cum funcţionează diferite lucruri în sala de grupă/clasă.

Oferă copiilor activităţi care presupun exprimarea liberă a opiniei.

Ajută copiii să refl ecteze asupra experienţelor lor atunci când nu reușesc să rezolve o problemă sau să realizeze ceva.

Se concentrează pe procese, și nu pe rezultatele fi nale.

Încurajează copiii să rezolve o problemă în diferite moduri.

Refl ectează și susţine procesele din sistemul educaţional care stimulează creativitatea și asumarea riscurilor de către copii.

78

Ce alte lucruri pot face pedagogii pentru a-i ajuta pe copii să dezvolte ataşamente şi relaţii individuale cu cei din jur?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.1


Indicatorul 6.1.5

Pedagogul încurajează fiecare copil să dezvolte un ataşament şi o relaţie individuală cu el.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Uneori poate fi abordat și este accesibil pentru copii.

Poate fi abordat și este accesibil pentru toţi copiii, în mod regulat.

Are o voce calmă și un limbaj plăcut în timpul discuţiilor cu copiii.

Creează o atmosferă de siguranţă emoţională în sala de grupă/clasă.

Recunoaște nevoile specifi ce emoţionale, fi zice, sociale și intelectuale ale fi ecărui copil și acţionează pentru a le satisface (de exemplu, încurajează copiii să aducă obiecte care să asigure tranziția de acasă, până când ei se simt sufi cient de siguri pentru a înceta să le mai folosească.)

Sprijină copiii atunci când aceștia au probleme emoţionale, de învăţare sau sociale.

Ascultă activ în timp ce conversează cu copiii.

Vorbește cu copiii despre ceea ce fac ei.

Își arată aprecierea pentru unicitatea fi ecărui copil. Oferă oportunităţi pentru ca fi ecare copil să se angajeze în discuţii confi denţiale.

Manifestă interes și nu judecă atitudinea, experienţele și cunoștinţele copiilor.

Înţelege că este mai ușor să se creeze legături de atașament cu unii oameni și mai greu cu alţii și acţionează pentru a depăși limitările.

79

În ce alt mod pot pedagogii să asigure un mediu de studii sigur şi uşor de supravegheat?

6. M

ED

IUL

DE

ÎNVĂ

ŢAR

E

Principiul 6.2

Pedagogul asigură un mediu fi zic îmbietor, sigur, sănătos, stimulativ şi incluziv, care

încurajează explorarea, învăţarea şi independenţa copiilor.

Indicatorul 6.2.1

Pedagogul ia măsuri ca mediul de învăţare să fi e sigur din punct de vedere fi zic şi să poată fi supravegheat cu uşurinţă.

Următoarele aspecte sunt esenţiale:

Furnizează materiale, echipamente și mobilier adecvate nivelului de dezvoltare al copiilor, de calitate superioară și sigure.

Asigură curăţenia, siguranţa și întreţinerea instalaţiilor și materialelor utilizate de copiii.

Se poziţionează astfel încât să poată vedea copiii oricând sau se asigură că un asistent îi poate supraveghea.

Întocmește programe zilnice care să garanteze siguranţa copiilor.

Oferă copiilor posibilităţi și materiale care încurajează bunele practici de protecţia muncii.

Oferă activităţi în care toţi copiii să se simtă în siguranţă.

NOTĂ. Nu există o continuitate pentru acest Indicator. Toate cadrele didactice sunt responsabile pentru supravegherea copiilor și pentru siguranţa acestora.

80

În ce alte moduri pot pedagogii să facă spaţiul plăcut şi confortabil pentru copii, pentru ca aceştia să se angajeze în diverse activităţi?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.2



Indicatorul 6.2.2

Pedagogul se asigură ca spaţiul să fi e îmbietor şi confortabil pentru copii, pentru ca ei să se poată angaja în diverse activităţi.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Mobilierului este prea mare sau prea mic pentru unii copii.

Lipsesc atributele care să refl ecte interesele copiilor, precum lucrări artistice ale copiilor, picturi, fotografi i, obiecte de uz casnic familiare etc.

Mobilierul are dimensiuni adecvate copiilor.

Afi șează urări de bun venit pentru copii și familiile acestora în clasă și școală; etalează fotografi ile copiilor și ale familiilor lor. Asigură materialele și echipamente care sunt adecvate din punctul de vedere al dezvoltării, sigure și accesibile copiilor. Face ca sala de clasă să fi e plăcută pentru copii.

Oferă locuri pentru ca fi ecare copil să-și depoziteze lucrurile personale și obiectele aduse de acasă care să îi ofere confort.

Organizează spaţiul și ocupaţiile zilnice astfel încât copiii să poată selecta singuri materiale.

Aranjează materialele din centrele de activităţi astfel încât copiii au acces cu ușurinţă la ele, pentru joc și învăţare.

Menţine mediul curat și îngrijit, dar totodată încurajează în același timp copiii să se angajeze în artă, știinţă și alte activităţi de explorare prin care uneori se produce dezordine.

Afi șează fotografi i ale copiilor și familiilor lor, tablouri ale copiilor, opere de artă la nivelul vizual al copilului.

Reîmprospătează mediul, pentru a refl ecta interesele și proiectele actuale ale copiilor.

Include elemente de acasă și obiecte de uz casnic familiare în mediul din sala de grupă/clasă, cum ar fi draperii, perne mari pe podea, plante și mobilier moale.

Asigură în clasă atât zone pentru activităţi de socializare zgomotoase, cât și pentru activităţi liniștite.

Lucrează împreună cu alţi membri ai personalului pentru a se asigura că spaţiile comune ale grădiniței/școlii sau centrului sunt sigure, atractive și primitoare pentru copii.

81

În ce alte moduri pot pedagogii să organizeze spaţiul, pentru a sprijini învăţarea şi dezvoltarea?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.2



Indicatorul 6.2.3

Pedagogul organizează spaţiul în arii de activitate după interese, care să vină în susţinerea învăţării şi dezvoltării.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Materialele de care au nevoie copiii în centrele de activităţi nu le sunt accesibile fără ajutorul unui adult.

Materialele nu sunt clasifi cate după tipul utilizării.

Organizează spaţiul în zonele sau centrele logice, în care copiii pot avea acces la materiale clasifi cate pentru activităţile lor.

Asigură existența în sala de grupă/clasă a unor zone liniștite, mai retrase faţă de zonele zgomotoase.

Schimbă materialele din centrele de activitate astfel încât să refl ecte interesele copiilor, temele sau proiectele la care lucrează aceștia.

Se asigură că în centre există sufi ciente materiale care susțin gândirea liberă, pe care copiii le pot explora.

Dezvoltă împreună cu copiii reguli și/sau proceduri clare pentru utilizarea materialelor în fi ecare centru de activitate.

Antrenează toţi copiii în planifi carea materialelor care vor fi folosite în centrele de activităţi.

Organizează sala astfel încât să fi e utilizată independent de către copii.

Lucrează împreună cu alţi membri ai personalului, pentru a crea și dezvolta alte spaţii din grădiniţă/școală, care pot fi utilizate ca zone de interes educativ, astfel încât întregul spaţiu (atât cel din interior, cât și cel de afară) să fi e utilizat pentru învăţare și dezvoltare.

NOTĂ. Este inacceptabil ca la această vârstă copiii să stea aranjaţi în rânduri.

82

În ce alte modalităţi pot pedagogii să asigure materiale suficiente, accesibile şi adecvate din punct de vedere al dezvoltării, care să stimuleze învăţarea, jocul şi explorarea copiilor?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.2



Indicatorul 6.2.4

Pedagogul susţine cu diverse materiale sufi ciente, accesibile şi adecvate pentru etapa de dezvoltare a copiilor, care stimulează explorarea, jocul şi învăţarea.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Materialele pot fi nepotrivite pentru grupa de vârstă.

Asigură materiale adecvate vârstei.

Toate materialele sunt ușor accesibile copiilor pentru a ajunge la ele, a le folosi și a le pune la loc.

Oferă o varietate de materiale (structurate și nestructurate) în toate centrele, pentru a satisface interesele, experienţele, stilul de învăţare și nivelul de dezvoltare ale fi ecărui copil.

Schimbă materialele pe care le pune la dispoziţie, astfel încât să susțină învăţarea și să îndrume copiii spre noi interese, noi niveluri de competenţă etc.

Creează materiale pentru și împreună cu copiii, bazându-se pe observarea și interesele copiilor.

Oferă, în fi ecare centru de activitate, materiale ce corespund mai multor tipuri de inteligenţă și stiluri de învăţare (de exemplu, în centrul de matematică – povestiri despre mari matematicieni, probleme scrise, cuburi etc.).

Creează, include noi materiale pentru joc și învăţare, pe baza observării și a planifi cării individuale pentru fi ecare copil sau pentru grupuri de copii.

NOTĂ. În sala de grupă/clasă nu pot fi acceptate materiale periculoase, sparte şi uzate.

83

În ce alte moduri pot pedagogii să încurajeze copiii să participe la planificarea, organizarea şi întreţinerea mediului în care învaţă?

6. M

ED

IUL

DE

ÎNVĂ

ŢAR

E

Principiul 6.2



Indicatorul 6.2.5

Pedagogul încurajează copiii să participe la planifi carea, organizarea şi întreţinerea mediului din grupă / clasă.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu antrenează copiii în întreţinerea mediului.

Încurajează copiii să ajute la întreţinerea mediului, atribuindu-le diferite sarcini.

Încurajează copiii să ofere idei și sugestii cu privire la organizarea mediilor educaționale.

Dezvoltă reguli clare împreună cu copiii, pentru întreţinerea mediului grupei/clasei.

Încurajează copiii să-și asume răspunderea pentru diferite sarcini în cadrul grupei/clasei (fl ori, bibliotecă etc. )

Invită copiii să aducă lucruri de acasă sau din afară pentru a echipa centrele.

Încurajează copiii să-și asume responsabilitatea pentru sala lor de grupă/clasă, inclusiv pentru aranjarea materialelor.

În mod constant, refl ectează împreună cu copiii referitor la faptul cât de efi ciente sunt centrele și ce ar trebui modifi cat.

84

În ce alt mod pot pedagogii să modifice mediul, pentru a satisface nevoile fiecărui copil şi nevoile grupurilor de copii?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.2



Indicatorul 6.2.6

Pedagogul modifi că mediul fi zic, pentru a satisface necesităţile fi ecărui copil în parte şi ale grupurilor de copii.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu face nicio modifi care a mediului pentru copiii care pot avea nevoie de asistenţă suplimentară.

Adaptează mediul pentru defi cienţe evidente, cum ar fi necesitatea de a vedea mai bine, a auzi mai bine sau a se mișca mai ușor.

Face adaptări pentru copiii care pot fi bolnavi sau răniţi în ziua respectivă, sau care trec prin momente difi cile.

Modifi că mediul pe baza observațiilor asupra copiilor.

Diferenţiază materialele și organizarea grupei/clasei, pentru a răspunde tuturor nevoilor copiilor, creând un mediu sensibil din punct de vedere cultural.

Adaptează mediul fi zic la nevoile individuale ale copiilor și cere sfaturile specialiștilor și părinţilor.

Ia în consideraţie modifi cările care trebuie făcute în funcţie de stilurile de învăţare, vârsta copiilor, aspectele culturale etc.

Susţine împreună cu alţi membri ai comunității crearea unor medii mai prietenoase pentru copil.

85

În ce alte moduri pot pedagogii să îşi comunice cu claritate aşteptările referitoare la comportament şi să implice toţi copiii în elaborarea regulilor, când este cazul?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.3

Pedagogul asigură mediul care promovează simţul comunităţii şi participării copiilor în

crearea unei culturi a grupei / clasei.

Indicatorul 6.3.1

Pedagogul comunică clar aşteptările legate de comportament şi implică copiii în elaborarea regulilor.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Așteptările în ceea ce privește comportamentul copiilor sunt nepotrivite pentru vârsta și nivelul de dezvoltare al acestora.

Copiii sunt controlaţi prin intermediul unor recompense nepotrivite sau arbitrare, care nu au criterii clare.

Așteptările nu sunt comunicate.

Acordă atenţie comportamentului pozitiv pe baza unor criterii clare.

Afi șează reguli corespunzătoare vârstei și adresate copiilor.

Este consecvent în aplicarea regulilor și explicarea consecinţelor pentru încălcarea lor.

Angajează copiii în stabilirea regulilor și modifi carea acestora, pe măsură ce apar noi situaţii.

Lucrează împreună cu copiii pe parcursul anului, ajutându-i să înţeleagă faptul că unele reguli depind de situaţia pe care persoana o constată singură.

Ajută copiii să înţeleagă de ce există anumite reguli, discută cu ei despre nevoia de reguli sau modifi cări suplimentare aduse regulilor existente.

Împreună cu copiii creează în centrele de activităţi proceduri, reguli și așteptări referitoare la comportament.

Discută cu familiile, prezentându-le regulile și procedurile programului, explicând așteptările referitoare la comportament și participare.

Analizează și lucrează la regulile din grădiniţă/școală prin care se arată respectul și demnitatea pentru fi ecare persoană din comunitatea educaţională.

NOTĂ. Este inacceptabil să nu existe reguli sau copiii să fi e controlaţi prin pedepse fi zice sau emoţionale.

86

Prin care alte moduri pedagogii pot crea un mediu bazat pe valori democratice şi care promovează participarea?

6. M

EDIU

L D

E ÎN

VĂŢA

RE

Principiul 6.3



Indicatorul 6.3.2

Pedagogul creează un mediu bazat pe valori democratice şi promovează participarea.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Ia toate deciziile privind ceea ce se întâmplă în grupă / sala de clasă.

Nu ia în consideraţie opiniile și ideile copiilor.

Solicită copiilor opinii și idei privind problemele care afectează sau au impact direct, uneori utilizându-le în luarea deciziilor.

Utilizează opiniile, ideile și deciziile copiilor referitoare la activităţile din sala de grupă/clasă, ori de câte ori este posibil.

Oferă tuturor copiilor oportunităţi de a lua parte la adoptarea deciziilor care îi afectează, ori de câte ori este nevoie.

Se asigură că regulile, obișnuinţele și procedurile îi permit fi ecărui copil să-și împărtășească ideile și gândurile în mod deschis.

Oferă copiilor oportunităţi pentru a participa la dezbateri și negocieri, din care rezultă soluţii comune.

Exemplifi că modalitatea în care trebuie manifestat respectul pentru gândurile și opiniile altora.

Susţine în grădiniţă/școală mai multă participare și folosirea opiniilor copiilor în luarea deciziilor la nivelul instituţiei.

87

În ce alte moduri pot pedagogii să folosească deprinderi coerente pentru a promova autocontrolul şi independenţa copiilor?

6. M

ED

IUL

DE

ÎNVĂ

ŢAR

E

Principiul 6.3



Indicatorul 6.3.3

Pedagogul foloseşte în mod consecvent deprinderile copiişlor pentru a promova independenţa şi autonomia acestora.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Copiii sunt ţinuţi împreună grupaţi, în cea mai mare parte a timpului, pentru a le putea controla comportamentul.

Nu sunt afi șate orarele.

Lipsesc obișnuinţele care să antreneze copiii în asumarea responsabilităţilior, pentru a deveni independenţi

Orarele sunt afi șate zilnic/săptămânal și se face referire la ele, pentru ca toţi copii să înţeleagă ce se așteaptă de la ei în cursul respectivei zile/săptămâni.

Folosește melodii, rime și mișcarea fi zică, pentru a consolida programele obișnuite.

Asigură copiilor minima supraveghere necesară pentru ca aceștia să aibă succes în timpul activităţilor și jocului.

Încurajează copiii să se implice în crearea deprinderilor, inclusiv deplasarea de la un centru de activităţi la altul etc.

Folosește întâlnirea de dimineaţa, alegerea făcută de copii referitor la centrele de activităţi și procesele de „planifi care–realizare–evaluare” ca deprinderi coerente.

Refl ectă asupra scopului deprinderilor create, pentru a echilibra autocontrolul și independenţa faţă de construcţia comunităţii și pentru alte scopuri.

88

În ce alt mod pot pedagogii să ghideze comportamentele copiilor pe baza cunoaşterii personalităţii şi a nivelului de dezvoltare al fiecărui copil?

6. M

ED

IUL

DE

ÎNVĂ

ŢAR

EPrincipiul 6.3



Indicatorul 6.3.4

Pedagogul ghidează comportamentul copiilor, bazându-se pe cunoaşterea personalităţii şi a nivelului de dezvoltare al fi ecărui copil.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Copiii sunt controlaţi prin intermediul unor recompense nepotrivite sau arbitrare care nu au criterii clare.

Explică copiilor din timp care sunt comportamentele acceptabile și cele inacceptabile.

Demonstrează coerenţă când este vorba de comportamente și de punerea în aplicare a regulilor și așteptărilor în grupă/clasă.

Arată copiilor cum să-și rezolve problemele (să-și exprime emoţiile etc.) într-un mod pozitiv.

Depozitează materialele și clasifi că activităţile astfel încât să satisfacă necesităţile tuturor copiilor, pentru a preveni problemele de comportament.

Utilizează motivaţia intrinsecă, în loc de susţinerea venită din exterior, pentru a ghida un comportament.

Laudă și apreciază individual comportamentul pozitiv al copiilor, referindu-se la comportamentul concret, în loc de a oferi laude lipsite de semnifi caţie.

Angajează copiii în crearea regulilor.

Stabilește legătura dintre comportamentele copiilor și necesităţile acestora.

Antrenează copiii în stabilirea unor proceduri clare și ghidarea comportamentelor așteptate pentru rezolvarea confl ictului/intermediere în grupă/clasă.

Ajută alţi adulţi din școală și comunitate să înveţe să observe care sunt nevoile individuale ale copiilor, pentru un mai bun autocontrol al propriului comportament.

NOTĂ. Este inacceptabil să nu existe reguli sau copiii să fi e controlaţi prin pedepse fi zice sau emoţionale, sau să existe aşteptări nepotrivite referitoare la comportament.

89

În ce alt mod pot pedagogii să-şi demonstreze angajamentul pentru o învăţare continuă?

7. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

Principiul 7.1

Pedagogul îşi dezvoltă continuu competenţele, pentru a atinge şi a menţine calitatea înaltă

în exercitarea profesiei, în conformitate cu cerinţele schimbătoare ale lumii contemporane.

Indicatorul 7.1.1

Pedagogul recunoaşte importanţa învăţării pe parcursul întregii vieţi prin participarea la diferite oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu folosește diverse oportunităţi de dezvoltare personală și profesională.

Frecventează cu regularitate ateliere sau participă la activităţi de dezvoltare profesională, organizate de grădiniţă/școală sau de alte instituții și organizații.

Frecventează seminarii și ateliere care pot îmbogăţi practica educatorilor (de exemplu, utilizarea tehnologiei informaţionale), inclusiv practici care pot să nu aparţină direct predării, cum ar fi aptitudinile de comunicare, de management, de scriere creativă etc.

Utilizează abilităţi și tehnologii noi, în urma instructajelor/atelierelor de lucru/seminarelor/conferinţelor și adaptează informaţiile în conformitate cu condiţiile din grupa/clasa sa.

Se alătură diferitelor grupuri profesionale, în comunitatea educaţională, pentru a refl ecta împreună asupra practicii și îmbunătăţirii ei.

Citește publicaţii de specialitate.

Își împărtășește experienţa cu colegii și organizează și/sau sugerează discuţii profesionale, la nivelul instituţiei sau regionale.

90

Ce altceva mai pot face pedagogii pentru a reflecta, a solicita feedback şi a evalua calitatea practicii lor?

7. D

EZVO

LTA

REA

PR

OFE

SIO

NA

LĂPrincipiul 7.1



Indicatorul 7.1.2

Pedagogul analizează, apreciază, solicită păreri şi evaluează calitatea practicilor sale pedagogice şi nivelul cunoştinţelor profesionale, ajustându-le în mod adecvat atunci când e cazul.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu refl ectează și nu se implică împreună cu alţi profesioniști din domeniul educaţional în ceea ce privește calitatea practicii sale pedagogice.

Discută cu alţi profesioniști din domeniul educaţional despre munca sa și utilizează informațiile pentru a face modifi cări în sala de grupă/clasă.

Utilizează diferite instrumente de autoevaluare și își face planuri de dezvoltare profesională, în funcţie de rezultatele evaluării.

Elaborează propriul portofoliu profesional și îl folosește în practică.

Invită diferiţi profesioniști în sala de grupă/clasă și le solicită feedback cu privire la munca sa.

Lucrează împreună cu mentorii sau se angajează în mentoratul colegial.

Solicită feedback cu privire la activitatea sa de la părinţi și copii și face modifi cări în grupă/clasă, în funcţie de reacţiile acestora.

Își împărtășește experienţele de autoevaluare, primind și oferind feedback de la și către comunitatea profesională, pentru a demonstra avantajele acestui proces.

91

În ce alt mod pot pedagogii să lucreze în cooperare pentru îmbunătăţirea calităţii practicii proprii şi a profesiei în general?

7. D

EZVO

LTA

REA

PR

OFE

SIO

NA

LĂ

Principiul 7.1



Indicatorul 7.1.3

Pedagogul lucrează în cooperare, pentru a spori calitatea generală a practicilor în exercitarea profesiei sale.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu lucrează cu alte cadre didactice.

Participă la întrunirile pe echipe, la discuţii profesionale despre practica în grupă/clasă și la alte evenimente profesionale la nivelul instituţiei.

Împărtășește formal și informal cu alţi educatori experienţa din grupă/clasă.

Lucrează în echipă cu părinţii și cu alţi specialiști, dezvoltând IEP pentru copii, atunci când este cazul.

Folosește diverse oportunităţi pentru a lucra în diferite echipe, cum ar fi programul încrucișat sau echipe pe diferite niveluri, pentru a discuta despre modalităţile prin care își poate îmbunătăţi practica.

Participă la forumuri profesionale pe internet.

Refl ectează asupra practicii altor persoane din grădiniţă/școală/ la nivel local/ din ţară/ la nivel internaţional și folosește acele experienţe în practica proprie.

Participă la evaluarea practicii de instruire și aduce în discuție procedurile de evaluare a calităţii acestei practici și sugerează obiective și activităţi de îmbunătăţire.

92

În ce alt mod pot pedagogii să demonstreze că acţionează ca factori de decizie în profesia lor?

7. D

EZVO

LTA

REA

PR

OFE

SIO

NA

LĂPrincipiul 7.1



Indicatorul 7.1.4

Pedagogul ia decizii legate de exercitarea profesiei sale, folosind cunoştinţele, abilităţile şi gândirea independentă şi critică.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu utilizează abordări noi în sala de grupă/clasă.

Utilizează în practica proprie abordări noi, pe care le învaţă în ateliere de lucru, observând pe alţii etc.

Introduce noi abordări în practica proprie, într-un mod care se potrivește contextului concret și care este adaptat la structura și nevoile grupei/clasei sale, precum și la experienţele copiilor/familiilor.

Explică sau justifi că motivele pentru care aplică diferite strategii/activităţi în grupă/clasă celorlalţi profesioniști, precum și copiilor și familiilor acestora.

Explorează noi metode educative și refl ectează critic asupra acestora.

Contestă diferite aspecte ale programei și practicii care nu refl ectă calitatea și introduce/susţine utilizarea noilor abordări la nivelul școlii, conform experienţei sale.

93

Ce alte lucruri pot face pedagogii pentru a promova în comunitate importanţa educaţiei de calitate şi a accesului la o educaţie de calitate pentru fiecare copil?

7. D

EZVO

LTA

REA

PR

OFE

SIO

NA

LĂ

Principiul 7.1



Indicatorul 7.1.5

Pedagogul se implică în activităţile publice comunitare, pentru a promova importanţa educaţiei de calitate şi a accesului la o educaţie de calitate pentru fi ecare copil.

0

Necorespunzător

1

Început bun

2


Nu se implică în nicio activitate extrașcolară, pentru a-i ajuta pe copii sau a promova cunoștinţele profesionale.

Își folosește cunoștinţele profesionale pentru a lucra cu copiii sau cu părinţii care au nevoie de ajutor în afara programului din instituţie.

Utilizează diferite evenimente comunitare pentru a vorbi despre importanţa practicii și educaţiei de calitate.

Folosește diferite oportunităţi pentru a ajuta diverse grupuri de oameni să recunoască importanța unei educaţii de calitate.

Recunoaște problemele educaţionale în comunitate și susţine schimbarea prin realizarea materialelor sau iniţierea unor campanii. Organizează întâlniri, mese rotunde și alte manifestări pentru membrii comunităţii, în scopul de a le oferi informaţii sau a-i antrena în discuţii referitoare la importanţa unei educaţii de calitate.

94

Asociaţia Internaţională Step by Step (ISSA) este o asociație profesională care conectează profesioniști și organizaţii active în domeniul educației și dezvoltării timpurii și al învățământului primar. Înfi ințată în Olanda în 1999, astăzi, prin cei 31 de membri ai săi, ISSA se întinde dinspre Europa Centrală și de Est (ECE) până în Asia Mijlocie, având membri și în America Latină. În cei 14 ani de existenţă, ISSA s-a dezvoltat prin investiţii substanţiale și a activat având la bază succesul Programului Step by Step din cadrul OSI, devenind o reţea vibrantă ce are scopul principal de a îmbunătăţi viaţa copiilor și șansele lor de reușită în viaţă. În prezent, ISSA reprezintă cea mai proeminentă rețea profesională pentru educație timpurie și primară din spațiul Europei Centrale și de Est și al Comunității Statelor Independente.

Obiectivele strategice ale ISSA pentru 2013-20151. Promovarea îngrijirii și educaţiei accesibile și echitabile pentru copiii din regiune: Contribuţia la dezvoltarea potenţialului maxim și asigurarea accesului egal la îngrijire și educaţie de calitate pentru toţi copiii, condiţie

imperativă a drepturilor copiilor, cu o atenţie sporită asupra copiilor din grupurile defavorizate din punct de vedere socioeconomic, din zonele rurale izolate și din alte grupuri vulnerabile, precum minorităţile etnice/lingvistice și copiii cu dizabilităţi.

2. Promovarea unei calităţi și a unui profesionalism la nivel înalt în ceea ce privește asigurarea îngrijirii și educaţiei copiilor: Contribuţia semnifi cativă la promovarea și implementarea îngrijirii și educaţiei de calitate pentru toţi copiii, cu accent special pe dezvoltarea

și educaţia în perioada preșcolară, și pentru toţi copiii incluși în clasele primare. 3. Promovarea în societatea civilă a participării, a unor ECD bazate pe comunitate și a unei educaţii în familie: Asigurarea unui sprijin mai mare acordat atât incluziunii familiei, cât și participării comunităţii la dezvoltarea și învăţarea copiilor. 4. Mărirea capacităţii reţelei ISSA de a-și implementa strategia: Dezvoltarea abilităţilor membrilor săi, asigurarea unei bune implementări a practicilor și sistemelor de management, pentru îndeplinirea

obiectivelor de susţinere / ale programului și dezvoltarea durabilităţii pe termen mediu și pe termen lung.

ISSA le asigură membrilor săi:• Dezvoltare profesională și obţinerea abilităţilor profesionale;

• Distribuţia informaţiilor și asigurarea unei reţele de date;

• Suport tehnic în proiectarea și implementarea programelor ECD;

• Susţinere internaţională;

• Participare în proiecte comune;

• Publicaţii;

• Conferinţe și alte evenimente anuale.

Despre ISSAISSA—promovarea educaţiei de calitate și a oportunităţilor egale de la începutul vieţii

95

Serviciile ISSA – bazele cooperării și parteneriatelor:• Resurse, asistenţă tehnică și învăţare în ECD, într-o varietate de domenii, incluzând crearea unor medii centrate pe copil, interactive,

de includere în sălile de clasă pentru preșcolari și pentru clasele primare; susţinerea educaţiei care sprijină democraţia, diversitatea și corectitudinea socială; promovarea împuternicirii părinţilor; asigurarea unei educaţii bilingve, când e cazul;

• Învăţare, asigurare de mentori și sprijin pentru a ajunge la o înţelegere comună despre pedagogia de calitate în ECD, pe baza lucrării Pedagogi competenţi ai secolului 21: defi niţia ISSA a pedagogiei de calitate;

• Învăţare pentru adulţi: educaţia privind corectitudinea socială, susţinerea, abilităţile părinţilor, dezvoltarea programei analitice, elaborarea și implementarea proiectului;

• Programe/module de învăţare, programe analitice și materiale de studiu pentru diferite grupuri de audienţă;• Cărţi ilustrate pentru copii, care sunt disponibile în diferite limbi și includ linii directoare pentru pedagogi și părinţi.

Organizațiile-membre ale ISSA: ALBANIA Qendra Hap pas HapiARMENIA Fundaţia de Voluntariat Pas cu Pas AZERBAIDJAN Centrul pentru Inovaţii în EducaţieBELARUS Liga Părinţilor și Profesorilor Pas cu Pas din Belarus BOSNIA ȘI HERŢEGOVINA Centrul pentru Iniţiative Educaţionale Pas cu Pas BULGARIA Fundaţia Programului Pas cu Pas CROAŢIA Academia Deschisă Pas cu Pas REPUBLICA CEHĂ Fundaţia Pas cu Pas din Republica Cehă ESTONIA Hea AlgusGEORGIA Centrul pentru Iniţiative EducaţionaleHAITI Programul Pas cu Pas / Tipa TipaUNGARIA Fundaţia Ec-PecKAZAHSTAN Fundaţia Comunitară Pas cu Pas KOSOVO Centrul Educaţional din Kosovo KÂRGÂZSTAN Fundaţia pentru Sprijinirea Iniţiativelor EducaţionaleLETONIA Centrul pentru Iniţiative Educaţionale

LITUANIA Centrul pentru Educaţie Inovativă MACEDONIA Fundaţia pentru Iniţiative Educaţionale și Culturale Pas cu Pas MOLDOVA Programul Educaţional Pas cu Pas MONGOLIA Alianţa în Domeniul Educaţiei din Mongolia, Programul Pas cu Pas MUNTENEGRU Centrul Pedagogic din MuntenegruROMÂNIA Centrul Pas cu Pas pentru Educaţie și Dezvoltare Profesională RUSIA Fundaţia pentru Dezvoltare Educaţională SoobșcestvoSERBIA Centrul pentru Pedagogie InteractivăSLOVACIA Fundaţia Scoala Larg DeschisăSLOVENIA Institutul pentru Cercetări în Domeniul Educaţiei, Centrul pentru Iniţiative Educaţionale Pas cu Pas TADJIKISTAN repreyentanţa Organizaţiei Internaţionale a Institutului pentru o Societate Deschisă, Fundaţia pentru Asistenţă în TadjikistanUCRAINA Fundaţia Pas cu Pas din Ucraina UZBEKISTAN Farzandim-Jigarbandim

96

MULŢUMIRIISSA este recunoscătoare și apreciază aportul unui număr de profesioniști din cadrul și din afara reţelei ISSA, care au contribuit la dezvoltarea Pachetului de Resurse ISSA cu privire la Pedagogia de Calitate, pe baza principiilor cuprinse în lucrarea Pedagogi competenţi ai secolului 21.

Aducem mulţumiri speciale tuturor membrilor Grupului de Bază al Experţilor în Calitate din cadrul ISSA:

Sanja Brajkovic, Academia Deschisă Pas cu Pas, CroaţiaDr. Cornelia Cincilei, Programul Educaţional Pas cu Pas, MoldovaSanja Handzar, Centrul pentru Iniţiative Educaţionale Pas cu Pas, Bosnia și HerţegovinaDr. Mihaela Ionescu, director programe ISSA, România Tahmina Rajabova, Fundaţia pentru Asistenţă OSI, TadjikistanRegina Rimkiene, Centrul pentru Educaţie Inovativă, LituaniaRegina Sabaliauskiene, Centrul pentru Educaţie Inovativă, Lituania Dr. Dawn Tankersley, specialist programe ISSA Zorica Trikic, Centrul pentru Pedagogie Interactivă, SerbiaAija Tuna, specialist programe ISSADr. Tatjana Vonta, Centrul pentru Iniţiative Educaţionale Pas cu Pas, Slovenia

ISSA exprimă sincere mulţumiri tuturor celorlalţi profesioniști care au sprijinit, au încurajat activitatea și au contribuit prin feedback și sfaturi. Suntem onoraţi să lucrăm cu colegi și parteneri care ne împărtășesc visele și idealurile pentru obţinerea unei educaţii de cea mai înaltă calitate pentru toţi copiii.

ISSA își exprimă recunoștinţa sinceră faţă de Open Society Foundations pentru sprijinul generos acordat pe parcursul multor ani în cadrul activităţii ISSA de promovare a pedagogiei de calitate în perioada preșcolară, ca fundament esenţial pentru dezvoltarea și educaţia fi ecărui copil.Copiii prezentaţi în fotografi ile din această publicaţie sunt cei înscriși în programele preșcolare ale organizaţiilor-membre naţionale ale ISSA.Fotografi ile care apar pe paginile 10, 12, 17, 31, 43, 45, 46 și 77 au fost făcute la Grădiniţa Pitypang, arondismentul 18, Budapesta, Ungaria.

Personalul ISSA:Liana GHENT, director executiv [email protected]

Dr. Mihaela IONESCU, director programe [email protected]

Dr. Dawn TANKERSLEY, consultant programe [email protected]

Éva IZSÁK, șef direcţie reţele [email protected]

Laura LILIOM, asistent de birou [email protected]

Ofi ciile ISSA OFICIUL DIN BUDAPESTA, UNGARIA (Birou de coordonare):Asociaţia Internaţională Step by Step Nádor utca 23, IV/1 _ H–1051 Budapesta, UngariaTel: (+36 1) 354 3920; Fax: (+36 1) 354 3925; Email: [email protected]

OFICIUL DIN AMSTERDAM, OLANDA:Asociaţia Internaţională Step by Step Keizersgracht 62–64 1015 _ CS Amsterdam, OlandaTel: (+31 0) 20 520 7505; Fax: (+31 0) 20 520 7510; Email: [email protected]

www.issa.nl

ISSA – reţea inovativă a profesioniștilor și organizaţiilor în domeniul educaţiei timpurii, în special din Europa Centrală / de Est și Asia

Mijlocie, care activează pentru a asigura accesibilitatea serviciilor de educaţie în primii ani de viaţă pentru toţi copiii.

I S S A - D e f i n i ț i a u n e i p e d a g o g i i d e c a l i t a t eI S S A – d e f i n i ț i a u n e i p e d a g o g i i d e c a l i t a t e

issa continuum 2014 ro opt

Documents