William Shakespeare

Opere [VEfi1ia a II-a

Edi$e coordonat[ gi ingrijitE de George Yolceanov

A

Imhhnzirea scorpiei

Traducere de Violeta PopaPrefalS de Dana Percec

Note de George Volceanov

Regele loan

Traducere gi note de George VolceanovPrefa[E de Iulia Andreea Milicd

Yis de-o noapte'n miezul Yerii

Traducere gi note de Horia G6rbeaPrefalS de Odette Blumenfeld

,ffifnt*th*

Bucuregti, 2016

Cuprins

Imblfinzirea scorpiei I simblA,nzirea scorpi,ei sau inddr[tnicia vesele - Dana Percec I 7

t-bht rir"a scorpieiTraducere de Violeta Popa

Prefa[I de Dana Percec

Note de George Volceanoa I 39

Regele Ioan I rszPutere qi prejudecatS: Regele Ioan gi lupta pentru Anglia

- Iulia And,reea Milicd,l I59

Regele IoanTraducere qi note de George Volcearrca

PrefalE de lulia Andreea Milicd I 2OL

Vis de-o noapte-n miezul verii / 3tsVis de-o noapte-n miezul aeri,i: Yisul nepovestit qi laboratorul de

snalizl" a dragostei - Odette Blumenfeld,l 3L7C6teva observalii privind onomastica personajelor comice din

Vis d,e-o noapte-n miezul aeii - Hoia krbea I 347

Yis de-o noapte-n miezul veriiTraducere gi note de Hori,a G6,rbea

PrefalE de Odette Blumenfeld I 351

tmnnANztnuA sconPrgrSAU INDARATNICIA VESELA

DATE GENERALE

imbli.nzirea scorpiei este una dintre piesele de tinerele ale

":j \\-illiam Shakespeare, fiind jucat5 la Londra cdndva intre 1593:: 1594. A v5zut prima datd lumina tiparului abia in 1623,in::rma edige in-folio, ingrijit5 de prietenii dramaturgului, Hemingeso; tlondell. Pe l6ngd varianta impusd prin aceastl edifle, existi incl:na. intitulatl, lmbll,nzirea unei scorpii, jucatd in 1594 qi tip[ritd inacelaqi an de Peter Short. Aceasta este consideratd fie o variantS:amasd anoniml, fie o piesl anterioarl, obscurS, pe care Shakes-

:€are a imbunltl[it-o ulteriort. in aceast[ versiune, personajelepoartd alte nume, diferenlele la nivelul limbajului sunt vizibile, iarDo\-estea lui Christopher Sly, c5ldlrarul be$v, incadreazl simetric:ovestea nevestei ind5rdtnice.

Comedia se deschide cu farsa pe care un lord i-o joaci unuiniet meqtequgar, cules de pe treptele c6rciumii qi dus la conac,:renit cu trufandale qi distrat cu un spectacol de teatru, povestea

, Ros King, ,,The Taming of a Shrew", TheLiterary Encycloped.ia. 21 iulie: :.-tt. http://www.litencyc.com/php/sworks.php?rec : true&UID = 16339, 2l'-:-:e 2010.

William Shakespeare

lui Petruccio gi a caterinei. sosit la Padova in cEutarea norocului,Petruccio afl5 povestea negustorului Baptista gi a celor dour flice alesale, frumoasa Bianca gi l0fnoasa Kate. peu-uccio o curteaz5 pe soranEbEddioasS, obfnOnd pe datE binecuvAntarea tatdlui, care, scipatde povara celei mari, iqi poate mrrita cum se cuvine frica preferatr.PeEuccio se hotdrS$te si inceapr un proces de re-educare, mode-l6nd personalitatea miresei sale, ffi5ng6ndu-i trufia gi reducOnd-ola tEcere. Dupr aplicarea unei serii de core4ii, petruccio iqi aducesolia inapoi la Padova, pent-u a lua parte la nunta Biancdi. Aici, ?nfala familiei gi prietenilor, caterina demonstreazr cd s-a schimbat inbine gi igi sfrtuieqte comesenele sE fr urmeze pilda pentru a se pureabucura din plin de binefacerile cdsitoriei.

Deqi sursele sunt ugor de identificat ?n literatura, folclorulgi mentalitS$le societElii engleze pre-moderne, comedia lui shakes-peilre trebuie sE fi provocat oarecare rumoa.re gi in randurile publi-cului elisabetan, dovadi fiind gi reaclia unor dramaturgi contempo-rani. John Fletcher ii dE reptica lui shakespeare in premiulfem,eiisau tmbldnzitorul tmbld,nzit (L6Ll?)2, o continuare in risp5r abiografiei lui Petruccio. Rdmas v5duv, acesta se recrs5toreste cuMaria, o tOnIrE yirtuoasd gi cuminte, care, ins5, iqi r5zbun5 prede-cesoarea, dovedindu-se mai ind5rrtnicr dec6t scorpia rdposatd gifnAndu-i piept so[ului autoritar.

DupE o perioadi de interes suslinut pentru subiect, imbt6,n-zirea scorpier a intrat intr-un con de umbr5 in a doua jum5tate asecolului al XVr-lea, bucurandu-se de pulind atentrie in compa-ragie cu alte piese ale aceluiagi autor. ln veacul urmrtor, reve-nirea scorpiei gi aimblinzitorului ei s-a datorat nu lui shakespeare,ci unuia dintre cei mai infocali admiratori ai s5i, David Garrick,caxe a adaptat comedia pentru gusturile burgheze gi sensibilitateaepocii. Catharine Si Petru.ccio,jucatl in premierd in.1754, a rlmas

2. John Fletcher, T'lw Tam.er Tamad.; or, Ihe Woman,s prize,Reyels StudentEditions, Manchester University Press, Manchester, 2002.

B

Imbli,nzirea scorpiei

cap de afiq mai mult de un secol, originalul dispirAnd din reper-toriul teatrelor de pe ambele maluri ale Atlanticului. in versiuneartomlui David Garrick, intriga secundarl (povestea Biancdi, sora

cea cuminte) este eliminat5, iar implcarea final5 dintre scorpiegi AnblAnzitor este pus5 mult mai explicit sub semnul metamor-{ozei Caterinei, cuprinsl de remuqcSri qi coplegitl de bundtateasotului. La jumitatea secolului al XIX-lea, in contextul interesuluipentru tematica realist5, originalul, prin viziunea sa asupra rela-

filor inter-umane gi sociale, prin radiografierea atent5 a psihologieiindiridului, revine in for!5.

Deqi nu este o pies5 at6t de canonicl precum marileu'egedii, comediile romantice consacrate sau cdteva din pieseleisorice, deqi nevestei inddr5tnice nu i s-au dedicat nici pe departeuumirul de pagini de exegez5 dedicate prinplui danez, mauruluigdos sau fecioarelor travestite, deqi comedia timpurie a Mareluifill este mai rar o prioritate curricularS, Imbld,nzirea scorpieirimine o intrigd ofertant5 pentru producltorii de teatru gi film qi,

de asemene a, ea are o tematic5 suficient de controversatd pentru a

cryta interesul shakespearologilor.

ADAPTARI SI INTERPRETARI

DacE piesa lui David Garrick, cu misiune morafizatoarepeotru publicul brrghez, a fost prima adaptare celebr5 a comediei*LaL65psariene, ea nu a fost nici pe departe o excepgie. in functrie

dr gusturile, prioritigile, instrumentele fiec5rei epoci, tnfildn zireawpd s-a bucurat de interpretEri multiple, care au contribuit lafruea imaginii nevestei inddrdtnice nu doar in sistemul informa-

*?r.-l gi valoric al culturii de elit5, ci qi in imaginarul colectiv qi

iu relelele de propagare, atAt de adesea stereotipe, ale culturiip@larc.

William Shakapeare

Prinhe adaptdrile timpurii se numSrI qi prima versiune peinlelesul copiilor (1807), oferitd de Charles gi Mary Lamb, caretransformi procesul de imblOnzire intr-un act burlesc, iar nevastaindEr5tnicE se metamorfozeazd., ca in basmele cu final fericit, dinCaterina Scorpia, in Caterina cea blfindI qi iubitoare. Spectrulnevestei indirdtnice nu a ocolit nici artele plastice ale secolului alXIX-lea, pictori gi gravori englezi intrec0ndu-se in a surprinde ceeace li se pErea relevant societilii gi familiei vicroriene. Robert Brai-thwaite Martineau vede in scorpia Kate femeia tfirfagi, rece, dar gilipsitd de tact, pe care nu o pot indupleca nici minimele cerinle aleetichetei conversalionale3. Un Pebuccio elegant gi amabil incearcEsI flirteze cu eleganta domniqoarS, un context monden minimal,pentru care educagia victorianl nu poate accepta o minl ar[Sgoasddin partea unei tinere - mai ales a uneia nec5s5torite. Nici unretetax monden gi casnic victorian nu putea prescrie 16fna, o atitu-dine atdt de indeplrtatl de idealulingerului casei, fEptura delicatiqi devotatE care se dorea a fi orice solie perfectE.

Edward Robert Hughes, pictor de inspiralie pre-rafae-IitE, se opre$te asupra procesului de domesticire a femeii sllba-ticea. El o surprinde pe Caterina invegm6ntatE intr-o rochie duplmoda italiani Quattrocento, de un roqu aprins, duc6nd cu g6ndulla temperamentul purtdtoarei, intr-o postur[ meditativd - speci-ficd personajelor din pictura pre-rafaelit5, atipicE pentru n5b5dd-ioasa nevast5 a lui Petruccio. Senzalia de nemigcare este sporitlde elementele specffice naturilor moarte (faldurile fetrei de masE,carafa de vin, paharul gol etc.). Hughes reuSe$te sE sugereze faptulcE acesta este primul moment de pasivitate, de contemplalie dinvia[a Caterinei, o existen[5 nepotrivit de dinamicd gi voluntar5 inraport cu feminitatea ei - sI nu uit5m cI eroinele scenelor pre-rafa-elite sunt fecioare hieratice, fApturi eterice, spiritualDate, pentru

3. Robert Braithwaite Martineau, ,,Katherine and Petruccio', 1855.4. Edward Robert Hughes, ,,The Shrew Caterina", 1898.

10

Imbld,nzirea scorpiei

care cuv6ntul de ordine este renuntarea. Friptura neatinsd de pefarfuria din fala Caterinei dob6ndegte, aqadar, un triplu sens: este

Eanscrierea plastici a Scenei I din Actul aI IV-lea, in care sotrul

\i obligd mireasa infometati sd posteasc5; criticl indirect apetitul

- mai ales al femeilor - Si il prezint5 ca pe o form5 de parazitarea idealului feminin aI vremii (al oricdror wemuri, de altfel); ne

inlEliqeaz5, prin intermediul unei siluete imobile, aproape inerte,un corp docil, asupra cdruia s-a aclionat cu metode de disciplinaremoderne: controlul este o art5, prin care un corp devine cu at6t

mai eficient cu c6t este mai obedient; disciplina sporegte putereatr-upului (din perspectiva utilitilii sale economice) qi il inmoaie inacelagi timp (in sensul supunerii sociale)s.

in treaclt fie spus, motivul mAncdrii se repetd aproapeobsesiv in aceast5 comedie elisabetanS, el reflectdnd o anumitdconcepgie a epocii cu privire la conexiunile nevizute dintre fizio-logie, psihologie qi societate. In viziune pre-modern5, hrana este

un simbol social, care, al[turi de regulile purtdrii veqmintelor,marcheazl diferenlele de cast56, cantitatea gi calitatea bucatelorvariind in funclie de prestigiul, profesia qi subgirimea obrazuluiconsumatorilor. Mai mult, cel care inc5lca aceste norme ierarhicerisca tulbur5ri grave sau chiar moartea prin otr[vire. O istorioarddin Renaqterea italianST demonstreazl cd delicatesele sunt Ia fel de

indigeste pentru calici ca qi fasolea qi usturoiul pentru cei de vitrd

nobil5. JSranul Bertoldo se imbolniveste grav dupl ce se infrupt5din bucatele st5p6nilor, iar tratamentul doctorilor, tot cu feluri

5. Yichel Foucault, A supraueghea gi a pedepsi. Nosterea tnchisorii, Humanitas,Eucureqti, 1997.o. \lassimo Montanari, Foamea gi abundenla. O istorie a alimentagiei ?n Europa,Foltom, Iagi, 2003.i. Vezi, de pild5, versiunea lui Giulio Cesare Croce, Bertold,o (k sottili.ssim.e

cstttzic di Bertoldn\, tradusd Ar englezd in secolul al XVI-lea, care pistreaz5traginea personajului comic din folclorul medieval, ldrlnoiul prost care ajunge

ri dea de bucluc.

1l

REGETE IOANTraducere gi note de George Volceanov

Prefal5 de lulia Andreea MilicE

PERSOANELE

REGELE IOAN al AnglieiREGINA ELINOR, mama regelui gi vlduva lui Henric al IIJeaPRINTUL HENRIC, fiul regelui, Henric al IIIJea de mai t6rziuBLANCHE de Castilia, nepoata regeluiContele de ESSEXContele de SALISBURYContele de PEMBROKELordul BIGOT, conte de NORFOLKPETER DIN POMFRET, ,,profet"DOI ASASINI in slujba regelui IoanUn SOL englezUn MESAGER englez

PHILIP FAULCONBRIDGE, fiul nelegitim aI lui RichardInimx-de-Leu, numit qi BASTARDUL sau Sir RICHARDPLANTAGENETROBERT FAULCONBRIDGE, fiul legitim al r5posatului SirRobert FaulconbridgeLADY FAULCONBRIDGE, mama lorJAMES GUERNEY, servitorul familiei Faulconbridge

REGELE FILIP AL II-LEA al FranleiLOUIS DELFINUL, fiul s5u

Vicontele de MELUN, nobil francezCHATILLON, nobil francez, ambasador la curtea regelui IoanUn SOL francezUn MESAGER francezCONSTANCE, soqia lui Geofhey, fiul riposatului rege englezHenric al IIJea

ARTHUR, fiul ei qi nepotul regelui Ioan, pretendent la tronulAngliei gi duce de BretaniaDucele de AUSTRIA zis gi Limoges, aliat al regelui Filip al FranleiCARDINALUL PANDULFO, legatul Papei Inocenliu al IIIJeaHUBERT, un suslinltor al regelui IoanUn CETLIEAN din AngiersUn gerif dintr-un comitat engflez, seniori, soldatri gi servitorienglezi, seniori, solda;i qi servitori francezi

ACTUL I

SCENA I ,

(Rdsund, tronxpete. Intrd, regele loan, regina Elinaf, conlii d,e

Pembrokd, Essef Si Sali^sbuf , tmpreund cu Chatillon, annbasa-

d,orul Frangei.)

REGELE IOAN: Ei, Chatillon, ce ne propune Frantra?CHATILLON:Aduc salutul regelui francez -

Prin mine fr vorbegte celui careUzurpd maiestatea Engliterei.

REGINA ELINOR: Ciudat! Ai zis ,,uzurp5 maiestatea"?REGELE IOAN: $qqt, maml scumpd, s-ascult5m solia.

1. Elinor de Acvitania (1122-1204) a fost solia regelui Ludovic aI vll-reaal Franlei intre 1137 qi 1152; dupr ce a divor[at de acesta, s-a recEsrtorit curegele Henric al Il-lea al Angliei, impreunE cu care a avut opt copii (cinci briegisi t,ei fete), dintre care doi au gi urcat pe tronul Angliei (Richard I, intre 1lg9qi 1199, qi Ioan, intre II99 9i 1216).2. william Marshall, unul dintre pulinii seniori loiali regelui Ioan, a fost regentdupr moartea acestuia, in primii ani de domnie ai tandrului Henric aI III-lea.3. william Fitz Peter - a defnut funcgia de judecrtor supremral coroaneiintre 1198 qi 1213.4. william, supranumit sabie-lungd, a fost bastardul regelui Henric al Il-lea,aEadar, fratele vitreg al lui Ioan.

204

Regele loan

CHATILLON: Filip al Franleis i\i trimite vorbdDin partea lui Arthur Plantagenet,Fiul lui Geoftey6, rdposatu-li frate,C5, dupl lege, Iui i se cuvin

$i-aceastd insul5 frumoasS, qi

Irlanda, Poitou, Anjou, Touraine qi Maine?:

iE ""." sd renungi la asuprirea

linuturilor uzurpate silnic,Lis0nduJ sE domneascd peste ele

Pe-Arthur, nepotul t5u qi suveranulDe drept.

REGELE IOAII: $i dacd n-o sd renun!5m,Ce-o sI se-nt6mple?

CHATILLON: Un rlzboi cumplit

$i sdngeros il va repune-n drepturiDe care tu cu for[a l-ai privat.

REGELE IOAN: Rlzboiului rdspundem cu rdzboi

$i s6ngelui vdrsat - cu s6nge, -aqa s5-i spuiLui Filip.

CHATILLON: El prin mine te sfideazd;

Cu asta, mi-am qi incheiat solia.

REGELE IOAN: Atunci du-i-o pe-a mea; hai, mergi in pace.

S-ajungi la el ca fulgerul de iute,

5 Filip al Il-lea al Franlei (1165-1223), a domnit cu incepere din 1180 qi aparticipat, alSturi de Richard I al Angliei, la Cruciada a III-a.6. Geoftey (1158-1186), al patrulea fiu al lui Henric al II-Iea, a murit inimpul unui turnir, la o dat5 la caxe atat tatXl sdu cat $i fratele s5u mai ma.re eraurc5 in via!5. Arthur s-a nlscut la cdteva luni dupl moafiea lui Geoffrey, detaliuspeculat de opozangii succesiunii sale Ia uonul Angliei.:. Prezenla militarl englezd in Irlanda a inceput in anul 1169. in 1185,i{enric al Il-lea i-a acordat lui Ioan titlul de lord al Irlandei; celelalte comitaterumerate aici erau posesiuni ale casei de Anjou, care, prin Henric al Il-lea, a

rrurs sd conducl Anglia incep6nd cu anul 1154.

205

William Shakespeare

C5, p6n' ai s5-i vorbegti, voi fi acolo

$i tunete-or s5-mi scuipe tunurile.sHai, pleacS! S5-i vestesti m0nia noastrd

$i prdbugirea sumbrd ce v-agteaptE. -Dafl-i un salvconduct. Pembroke, ai grij5De el. - i1i rpu, cu bine, Chatillon.

(les Chatillon Si Pembroke.)

REGINA ELINOR: $i-acum ce facem? Nu g-am "prir

mer",C5-nfumurata de Constance intrunaO sI instige Franla, lumea-ntreag5,S5-i sprijine bliatu'? -Am fi pututPre-nt6mpina situagia de acumCu niqte gesturi de bundvointrS,Sd evitdm rizboiul sAngeros

Dintre bdrbatrii celor dou51Iri.REGELE IOAN: A noastrS-i gi puterea gi dreptatea.REGINA ELINOR (aparte cd,tre regele loan):

Dreptatea? Aq! Puterea, mai degrabd!De nu-i aga, r5u o si ne mai fie!G0ndul acesta-n goaptd f l-am spus,

Doar noi s5-l auzim qi Cel-de-Sus.

(Intrd, un Serif.)

ESSEX: Sire, -1i agteapt5 judecata cazulCel mai ciudat din cAte-am pomenitDe c6nd mi gtiu. SE intre-mpricinalii?

REGELE IOAN (cd.tre Essex): SE intre.

8. Anacronism shakespearian: tunurile aveaudupl evenimentele din pies5.

206

si fie inventate Ia un secol

Regele loan

(Iese senful.)

- Vom purta acest rlzboiNeaqteptat cu banii colectaliDe pe Ia mln5stiri.

(Intrd, Robert Faulconbridy" Si Philip Faulconbid,gee.)

Voi cine suntef?PHILIP FAULCONBRIDGE: Supusul tlu loial, un gentilom

N5scut in Northamshire, cel dint6iFiu aI lui Robert Faulconbridge, socot,

Cel ridicat la rang de cavalerDe Inimd-de-Leuro dupl o lupt5.

REGELE IOAN (cd,tre Robert Faulconbridge): Dar tu?ROBERT FAULCONBRIDGE: Sunt fiul qi moqtenitorul

Lui Faulconbridge cel menlionat aici.REGELE IOAht: El e cel mare, tu - moqtenitorul?

S-ar zice cd n-ave1i aceeagi mam5.

PHILIP FAULCONBRIDGE: M5rite rege, -avem cu siguran[EAceeaqi maml gi-avem gi un tatS:Dar, dacd rrei sd afli adevdrul,intreabi Cerul qi pe maici-mea;Eu, ca tot omul, am qi indoieli.

REGINA ELINOR: Dispari, neruqinatule!'Ndrlznegti

9. Philip Faulconbridge, numit ulterior Bastardul, este mai cur6nd invengia

lui Shakespeare, prototipul eroului englez dintr-o piesl istoricl cu un rege deloceroic. Se crede cI Richard I ar fi fost homosexual gi nu ar fi avut urmaqi, insicronicarul Holinshed menlioneazl in treacdt existenla unui bastard regal, pe

nume Phfip de Cognac.

10. Cognomenul regelui englez Richard I, derivat din diferite legende ce

aiestau vitejia regelui-r5zboinic.

207