Omul liber

Adevarul il poate vedea si rosti numai omul liber. Omul liber este cel desprins de lume. Cel care nu este legat de o parte a lumii, ci care poate imbratisa lumea intreaga.

Omul liber nu este tarat de sentimentele lui, de simpatii si antipatii, de interes. Pe toti ii vede cu aceeasi dispozitie. Dispozitia iubirii intru Hristos. Strainii sunt ai nostri si ai nostri sunt straini. In felul acesta vine echilibrul. Cel ce-L iubeste pe Hristos se indurereaza pentru toti si le da tuturor bucurie spre mangaiere. Dimpotriva, cel ce iubeste sentimental, cauta de la altii bucurie, placere, si ofera reprosurile si nemultumirile lui.

Omul sfant aduna durerea oamenilor si da bucuria. Cel „salbatic”, adica omul lumesc, aduna bucuria si da durerea. Adevarul se pastreaza mereu. Minciuna are termen de expirare. La fel se intampla si cu omul interesat, care iubeste si promoveaza grupul lui apropiat, in contradictie cu omul sobornicesc, care iubeste si ajuta dezinteresat intreaga lume.

21-10-2008

(din: Arhimandrit Arsenie Kotsopoulos, Lucrari minunate ale harului – eroi contemporani ai duhului, Editura Egumenita, 2013 )