Organizația Mondială a Comerțului

Vehicul al liberalizării comerciale sau al intervenționismului internațional

(interguvernamental)?

Structura discuției

• OMC – prezentare generală

• De la GATT la OMC sau logica/dinamica intervenționismului internațional/interguvernamental

• OMC – aspecte specifice

OMC – prezentare generală• Organizație interguvernamentală, fondată la 1 ianuarie 1995, ca urmare a

Rundei Uruguay (1986-1994; desfășurată în cadrul GATT – General Agreement on Tariffs and Trade, vezi mai jos)

• Peste 150 de țări– Membri „surprinzători”/recenți: Cuba (1995; membru fondator); China (2001);

Moldova (2001); Cambogia (2004); Arabia Saudită (2005); Vietnam (2007); Ucraina (2008)

– Non-membri „interesanți”: Federația Rusă (16.12.2011 s-au ratificat condițiile de acceptare a FR în OMC; urmează ratificarea internă), Iran, Irak, Libia, Belarus – au statut de observatori și în 5 ani trebuie să inițieze procedura de accesiune/acceptare ca membru (și Vaticanul e observator, dar nu se pune problema să devină membru)

– Romania – membru fondator (1995)• Buget 2011 – 196 mil franci elvețieni (cca 160 mil Euro; bugetul României pe

2012 e de cca 46 mld Euro)• Personalul Secretariatului (Geneva, Elveția) – cca 640• Director General – Pascal Lamy

Funcțiile OMC

• Administrarea acordurilor din cadrul OMC• Forum de negocieri în probleme comerciale• Reglementarea diferendelor• Monitorizarea politicilor comerciale naționale

ale țărilor membre• Asistență tehnică și training pentru țările în

dezvoltare• Cooperarea cu alte organizații internaționale

OMC ca „sistem comercial multilateral (SCM)”

• Multilateral vs. global, mondial, plurilateral, bilateral, unilateral

• Principiile SCM– Nediscriminarea– Liberalizarea– Predictibilitatea/Previzibilitatea– Competiția corectă– Încurajarea dezvoltării și reformei economice

Principiul nediscriminării• Cel mai important principiu OMC (constituie substanța articolului 1 al GATT)• Are 2 componente:

– Clauza națiunii celei mai favorizate (ro CNCMF/en MFN)• Își are originea în acordurile bilaterale de comerț

– Ex: țara X are ca parteneri comerciali (cu acord comercial sau nu) țările Y, Z, K față de care practică nivele medii ale taxelor vamale la import de, respectiv, 10%, 15% și 20%; încheierea unui acord bilateral cu o altă țară Q în care i se acordă acesteia MFN, implică acordarea nivelului mediu al taxelor vamale de 10%.

– Denumirea era proprie în cadru bilateral (chiar se acorda un tratament echivalent cu cel acordat „celui mai favorizat” partener)– În OMC MFN se acordă pe cale multilaterală TUTUROR membrilor; denumirea devine improprie, deoarece tratamentul este unul

normal, generalizat, nu preferențial (de aici și propuneri de schimbare a denumirii în RCN - „Relații comerciale normale”)» De aici și ideea de NEDISCRIMINARE

• Are efect „la frontieră”

– Clauza tratamentului național (ro CTN/ en NT)• Bunurile importate și cele locale trebuie tratate egal, nediscriminatoriu• Are efect după trecerea frontierei (pe teritoriul național, mai puțin frontiera)

– Adică impunerea de taxe vamale la import (care afectează mărfurile importate, dar nu și pe cele de pe piața internă) nu se consideră a fi încălcare a NT

• Discuție: e bună nediscriminarea? Cu ce tip de politică comercială este ea compatibilă (mai protecționistă, mai liber-schimbistă)?– Quick quiz: între 2 parteneri comerciali posibili, A, cu tarif vamal discriminatoriu (t.v.i. între 2% și 10%)

și B, cu tarif vamal nediscriminatoriu cu nivel mediu (unic pt. toți partenerii) al t.v.i. de 50%, care-i preferabil?

Principiul liberalizării• Nu este primul (și nici cel mai important)!• Gradualism• Negocieri• Vizează reducerea barierelor din calea schimburilor

comerciale (tarifare și netarifare (prohibiri, contingente, formalități excesive, politici de curs de schimb etc.))

• De-a lungul a 8 runde de negocieri sub GATT (a 9-a e în desfășurare în noul regim OMC) s-au obținut succese apreciate ca notabile (până la jumătatea anilor 90 taxele vamale la importurile bunurilor industriale ale țărilor dezvoltate scăzuseră la mai puțin de 4%)

Predictibilitatea/Previzibilitatea• Consolidarea

– Promisiunea/angajamentul de a nu ridica o anumită barieră comercială (ex: taxă vamală) peste un anumit nivel• Pot apărea 2 valori diferite: ale TV aplicate efectiv (mai mici) și ale TV consolidate (mai mari), ultimele

fiind plafonul primelor.

• „Tarificarea”– Convertirea barierelor netarifare în echivalentul lor tarifar

• Se consideră că taxele vamale sunt mai transparente decât barierele netarifare deoarece costul lor poate fi ușor integrat în calculele antreprenoriale (pe când cel al barierelor netarifare e complicat de evaluat)

• Transparența propriu-zisă a procedurilor vamale (publicitate prin notificare în cadrul OMC)

• Mecanismul de Supraveghere a Politicilor Comerciale (vezi mai jos)

• Discuție: cât de bună e predictibilitatea ca atare?

Principiul competiției corecte

• Nu al competiției libere! (discuție)– Competiție liberă vs. Competiție corectă (free trade vs.

fair trade)• Probleme care se consideră că pot vicia

concurența: dumpingul, subvențiile, achizițiile publice, mediul ambiant, protecția consumatorului, proprietatea intelectuală etc.– în aceste cazuri, instrumentul OMC sunt tocmai

barierele comerciale (cu caracter de retaliere/răspuns)

Încurajarea dezvoltării și a reformei economice

• Asistență și concesii pentru țările în dezvoltare (mai mult de ¾ din membrii OMC)– Perioade de tranziție (mai lungi) în implementarea acordurilor– Asistență tehnică (în cazuri de tipul proprietății intelectuale - TRIPS)– Acces preferențial pe piață al mărfurilor din aceste zone

• „Paradox”/contradicție (?): deși OMC propune caracterul benefic al participării la un comerț mondial „mai deschis”, trece la capitolul „ajutor” pentru ț.c.d. tocmai opusul acestor practici (gradualism, amânare, menținerea barierelor).

Observații

• OMC este forum interguvernamental (nu privat)– Firmele și agenții economici nu participă ca atare în mod

direct la negocieri și discuții– În esență, activitatea OMC este politică

• Deși vorbim de „negocieri”, chiar „comerciale”, nu e vorba de negocieri de afaceri

– Apare problema reprezentării• Se vor ține reprezentanții (politicienii) de interesele reale ale celor

reprezentați (comercianții)?– OMC (și GATT) trebuie analizat(e) prin prisma conceptului de

„competiție politică” (diferit de cel de competiție economică/comercială)

De la GATT la OMC sau logica/dinamica intervenționismului internațional/interguvernamental

• Intervenționismul intern (național)– Acel sistem economic mixt în care o parte din deciziile alocative sunt

luate de întreprinzătorii privați (proprietari), iar altele de către autoritățile publice (non-proprietari)

– Problema principală: instabilitatea• Orice intervenție guvernamentală în economie are consecințe neanticipate

contrare obiectivelor inițiale și pune decidentul recurent în situație de a opta pentru intervenții suplimentare („de corecție”) sau pentru renunțarea la intervenția prealabilă

• Intervenționismul internațional– Forma de acțiune (inter)guvernamentală care încearcă viabilizarea

intervențiilor interne prin exportarea lor (sau omogenizarea lor) la nivel regional sau global