„Anul istoric al investiţiilor CEZ“

18-19pag.

6pag.

Compania lunii: FORDInterviuri în exclusivitatecu Jan Gijsen, preşedintele companiei, şi Zoltan Brassai, directorul general

PENTRU AFACERI PREMIUMNR. 1 - NOIEMBRIE 2012

Revistă editată în colaborare cu GAZETA DE SUD şi CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DOLJ

Doina Vornicu, director general CEZ Distribuţie:

2

ECONOMIE

Modexim şi-a dublat cifra de afaceri

Este o fabrică de tradi-ţie pentru Craiova. A fost construită în 1966

şi a fost una dintre primele trei fabrici de confecţii din ţară. În prezent, Modexim a învins criza mai bine ca orice altă companie care activează într-un domeniu vulnerabil ca acesta. În 2012, firma a reuşit să îşi dubleze cifra de afaceri şi anul încă nu s-a încheiat. „În ciuda crizei economice cu care se confruntă economia, în special în domeniul confec-ţiilor, Modexim SA este o companie rentabilă, care are aproximativ 700 de salariaţi.

Nu face parte din economia subterană, adică nu practică munca „la negru“, ceea ce înseamnă că ajung foarte mulţi bani la bugetul statu-lui, contribuind astfel la PIB şi asigurând locuri de muncă şi condiţii de muncă decen-te pentru angajaţi“, a decla-rat directorul general al Mo-dexim SA, Iuliana Dănişor. În septembrie anul trecut, Modexim SA a preluat acti-vitatea companiilor Craimo-dex şi Steimann-Modexim. Această combinaţie a dus la eficientizarea fabricii, prin diminuarea personalului indirect productiv şi prin

creşterea personalului direct productiv. Încă o măsură care a condus la creşterea cifrei de afaceri a fost aceea că „Modexim a selectat co-menzile cele mai rentabile de la partenerii externi“, a explicat Iuliana Dănişor. Fa-brica livrează produse către clienţi din Franţa, Italia, Ger-mania şi Anglia, iar întreaga producţie se realizează în sistem lohn.

PRODUsE PENTRU BRANDURI CElEBRE, CONCEPUTE lA CRAIOVA

Fabrica realizează toată gama de confecţii pentru femei. Din mâinile lucrătoa-relor din fabrică ies produse deosebite, pentru branduri celebre, cum ar fi Steilmann, Max Mara, Vestebene, Le-winger, Suzanne Martin, Zara, H&M şi multe alte mărci cunoscute atât la noi, cât, mai ales, peste hotare. Din cauza crizei, clienţii ex-terni sunt destul de preten-ţioşi, astfel că primează ca-litatea mai mult ca oricând. „Se vând doar produsele

perfecte“, a precizat Iuliana Dănişor. Compania a rezis-tat pe o piaţă concurenţi-ală acerbă, respectând acel „gentleman‘s agreement“, care poate crea legături trai-nice între un client extern şi un furnizor român, de talia Modexim.

CEA MAI MARE PROBlEMă: ECONOMIA sUBTERANă

Compania atrage atenţia că firmele care compun „eco-nomia subterană“ consti-tuie o concurenţă neloială acerbă pentru acei agenţi economici care îşi desfă-şoară corect activitatea şi plătesc salarii „la vedere“. „Asemenea firme care an-gajează oameni la negru îşi pot permite să aibă şi pre-ţuri mai mici, pentru că nu plătesc la stat sume mari, la fel ca noi“, a spus directorul general al Modexim. Com-pania dezaprobă şi creşte-rea nejustificată a costuri-lor la utilităţi.

RAMONA OlARU

PAChETE sAlARIAlE ATRACTIVEÎn industria uşoară, problemele de personal nu sunt de neglijat, în sensul că există dificultăţi în găsi-rea de forţă de muncă. Modexim caută încontinuu lucrători pentru fabrica din Craiova. Iuliana Dănişor susţine că firma oferă „salarii decente, peste nivelul pieţei. Salariul mediu net pe fabrică, la opt ore lu-crate şi la realizări de 100%, este de 1.200 de lei, cu tichetele de masă incluse. De asemenea, salariaţii beneficiază de toate prevederile Codului Muncii şi ale Contractului Colectiv de Muncă“.

Producătorul autohton de textile a avut în 2012 unul dintre cei mai buni ani de până acum. Conducerea companiei îşi doreşte să găsească forţă de muncă pentru numeroasele comenzi pe care le are.

EDITORIAL

3

Poarta Craiovei spre Europa

PAg. 8

De ce Oltenia Business?SUMAR

RAMONA OlARURedactor şef

Într-o țară în care tine-rii îşi doresc să ajungă şoferi la Hidroelectri-

ca, într-o regiune a țării în care cuvântul „autostradă“ sună mai pretențios decât OZN (a se citi ORN, adică Obiectiv Rutier Neidenti-ficat), într-un oraş în care industria părea că se stinge încet până au venit Ford şi furnizorii săi, în acest colț de lume apare Oltenia Busi-ness - o revistă dedicată ex-clusiv mediului de afaceri - , realizată de Gazeta de Sud, în parteneriat cu Camera de Comerț şi Industrie a județului Dolj. Întreprinză-torii din Oltenia vor putea să îşi dezvolte afacerile prin intermediul revistei; să îşi exprime punctele de vede-re despre eventuale modi-ficări ale legislației precare, care afectează companiile; să îşi expună realizările în afaceri într-un mod ageabil şi profesionist, sub forma unor advertoriale redacta-te de redactorii noştri. De ce apare Oltenia Business tocmai acum, când criza încă nu este departe, iar apele sunt tulburi atât la nivel macroeconomic, dar, mai ales, la nivel european?

Pentru că acum, mai mult ca oricând, este nevoie de exemplul pozitiv din econo-mie. Mulți dintre dumnea-voastră - oamenii de afaceri locali - aveți un cuvânt greu de spus în business-ul regio-nal sau chiar național, mulți puteți fi un exemplu pentru alți antreprenori care au curajul să se aventureze în hățişurile neiertătoare ale afacerilor. Parafrazând-ul pe guvernatorul BNR, Mu-gur Isărescu, care conside-ră că îți trebuie o oarecare doză de nebunie pentru a fi întreprinzător privat în România, eu cred cu tărie că în Oltenia sunt suficienți oameni de afaceri care au luptat pe timpul crizei, şi nu numai, să îşi mențină businessul, angajații buni, să aducă plusvaloare şi să răzbească pe piețele pe care altădată le considerau de neatins. Avem cu toții nevoie de expertiza dum-neavoastră în afaceri, de propunerile dumneavoas-tră pentru o infrastructură mai bună, pentru o fiscali-tate echitabilă, pentru po-litici publice care să sprijine întreprinzătorii privați, iar prin intermediul Oltenia Business, vocea dumnea-voastră poate fi auzită de cei care trebuie să schimbe lucrurile şi să întoarcă fața, cu adevărat, către mediul de afaceri. Deocamdată, economia sprijină Româ-nia! Și nu „politichia“. Doar dumneavoastră ştiți ce în-seamnă economia. Haideți să facem împreună ca acest lucru să fie o normalitatea în viața economică, politică şi socială a regiunii. De ace-ea, avem nevoie de Oltenia Business... Pentru afaceri premium.

Constantin Popeci către investitori: „Aveți încredere în firmele locale!“

PAg. 12, 13

Facilităţile fiscale sunt sublime, dar... lipsesc

PAg. 17

Elpreco - firma care a construit Craiova

PAg. 14

Redactor şef: Ramona OlaruTel.: 0732.800.108ramona.olaru@gds.roRedactori: Maria CernătescuCarmen RusanAdrian DinuMarian ApipieAldezir MarinValentin TudorFotograf:Claudiu TudorDesign:Victor Şoşea

Director publicitate:Virginia BaciuTel.: 0730.280.593Coordonator proiect:Daniel Dobredaniel.dobre@gds.roTel.: 0730.280.595Editor:Fred Online SRLTiraj: 1.100 de exemplareTipărit la:

Craiova, str. Câmpia Islaz, nr. 97ATelefon: 0251/510.349www.tiposud.ro

4

INVEsTIţII

Succesul firmei succes Nic Com

Cu o reţea de 170 de magazine, compania se extinde tot în zona de retail, dar în marile oraşe ale ţării.

În anul 1994 a luat naş-tere firma Succes Nic Com, care a apărut, ini-

ţial, ca o simplă afacere în domeniul comerţului an-gro şi en detail cu produse food şi non-food. Compa-nia s-a dezvoltat an după an, ajungând în 2012, după 18 ani, să cuprindă peste 170 de magazine alimenta-re şi să dezvolte numeroa-se activităţi conexe celei de comerţ, precum producţia de produse de panificaţie, ambalarea produselor ali-mentare, comerţ cu pro-duse petroliere, producţie publicitară, construcţii, exploatare forestieră, pre-lucrare masă lemnoasă, transport, închiriere de uti-laje terasiere.

„CAlITATEA NE REPREZINTă, PREţUl NE RECOMANDă“

Activitatea de comerţ este principalul motor al com-paniei, reprezentând 60% din ponderea totală a veni-turilor, susţin reprezentanţii Succes Nic Com. De altfel, pe lângă reţeaua de magazi-ne din Gorj, compania deţi-ne hipermarketurile Succes din Craiova şi Piteşti. „Hi-permarketurile se încadrea-ză şi ele în trendul economi-ei, al retail-ului, trend care îşi va accentua creşterea, cu siguranţă, în luna decem-brie, în preajma sărbătorilor de iarnă. Sortimentaţia este variată şi mulţumeşte cea mai mare parte a clienţilor, însă cea mai mare atractivi-tate pentru consumatori o constituie preţul produse-lor. Ne dorim ca sintagma ”Calitatea ne reprezintă, preţul ne recomandă”, să nu fie perceput doar ca un slogan, ci să reflecte reali-

tatea“, a spus director ge-neral al companiei, Liviu Sendroiu. Prin prisma fap-tului că are o reţea extinsă de magazine în Gorj, dar şi hipermarketurile din Dolj şi Argeş, compania a observat o uşoară creştere a pieţei de retail anul acesta. „Piaţa de retail se află pe un trend uşor ascendent în momen-tul de faţă, aşa cum a fost pe parcursul întregului an 2012. Prin urmare, aceeaşi creştere uşoară, dar sigură au avut-o şi afacerile“, a de-clarat directorul general.

CâND PREţUl CARBURANţIlOR DICTEAZă PIAţA DE RETAIl

Cele mai mari dificultăţi ale companiei pe piaţă sunt cauzate de desele scumpiri atât pe piaţa carburanţilor, cât şi a utilităţilor. Este cu-noscut faptul că orice cost în plus într-o activitate eco-nomică fie se regăseşte, mai

devreme sau mai târziu, în preţul de vânzare al produ-sului sau în tariful de pre-stare a serviciului, fie scade profitabilitatea firmei.„Principalele dificultăţi cu care ne confruntăm în mo-mentul de faţă sunt legate de creşterea preţurilor la carburant şi a preţului utili-tăţilor (energie electrică, gaz, energie termică)“, a explicat Liviu Sendroiu.

COMPANIA sE DEZVOlTă

Politica de expansiune a Succes Nic Com este una clară: „încet, dar sigur“. Ma-nagerul general a adăugat: „Anul 2012 a reprezentat un an bun din punct de vedere al extinderii lanţului de ma-gazine, îndreptându-ne de această dată mai mult către oraşele mari ale ţării. Trendul acesta de dezvoltare va con-tinua şi în 2013“.

RAMONA OlARU

PROMOVEAZă PRODUsElE ROMâNEşTI

Compania Succes îşi propu-ne să promoveze cât mai mult produsele româneşti, aducând în atenţia consu-matorului produse naturale autohtone. „În acest sens, în următorii doi-trei ani vom investi foarte mult în agricultură, iar producţia astfel obţinută va avea ca punct de desfacere reţeaua de magazine Succes din întreaga ţară“, a spus Liviu Sendroiu.

5

lIDERI şI AFACERI

EVOBRAND. Când brandurile aleg să evolueze

Ne place să evoluăm încontinuu. Și să facem brandurile

să evolueze, este motoul agenţiei EVOBRAND - pri-ma agenţie de publicitate full-service, dezvoltată în Craiova, ce oferă servicii integrate - construcţie de brand, strategie de co-municare, creaţie, con-sultanţă de marketing, consultanţă politică, trade marketing, field execution, evenimente, direct mar-keting, campanii on-line, media planning & buying.EVOBRAND a câştigat în 2011 contul de publici-tate pentru promovarea ElectroputereParc Craio-va, concurând cu cele mai puternice agenții de publi-citate din România. Struc-turată pe departamente specializate, EVOBRAND este la această dată singura agenție de publicitate full-service din Oltenia, care oferă servicii integrate de comunicare, de la strategie de brand şi creație până la producție sau dezvoltare, implementare şi chiar di-vizii separate de branding, digital, BTL şi media.

sOlUţII INTEgRATE DE COMUNICARE

De la gândirea mediilor de comunicare până la achiziționarea spațiului de media, EVOBRAND se pre-ocupă de fiecare detaliu, iar angajații companiei au grijă ca mesajul clienților să fie perceput de cât mai mulți consumatori şi să ajungă exact unde trebuie. În cursul anilor 2011 şi 2012, EVOBRAND a fur-nizat soluții integrate

pentru o gamă largă de evenimente: inaugurarea mallului Electroputere-Parc, a susținut lansări de branduri internaționale, cum ar fi brandul H&M la Craiova, promovarea intrării Grupului Indi-tex pe piața locală, cu brandurile Zara, Bershka, Stradivarius, Pull&Bear, organizarea la Craiova a preselecției pentru con-cursul internațional Elite

Model Look. De un real succes s-au bucurat în acest an şi concertele or-ganizate de EVOBRAND la Craiova, cu cei mai în vogă artişti ai momentului - Andreea Bănică, CRBL sau Connect-R.

PARTENERIATE PUTERNICE

Eforturile companiei în domeniul organizării de evenimente corporate şi evenimente private şi în-chirierii de echipamente tehnice audio-video au fost răsplătite prin par-teneriate puternice cu importante nume din România - Elite Model Look, Music Events sau Music Channel. Au ur-mat conferințe, expoziții, târguri, lansări de pro-duse, promoții, campanii de promovare, concerte, petreceri, spectacole sau

alte tipuri de evenimente corporate sau evenimente private -, care au demon-strat capacitatea agenției EVOBRAND de a satisface cele mai exigente cerințe în materie. Pentru mana-gementul EVOBRAND, pasul următor înseamnă o nouă provocare: un par-teneriat strategic cu cel mai puternic holding de agenții de publicitate din România.

„Vrem să facem nu nu-mai reclame, ci să creăm divertisment, astfel încât oamenii să îşi dorească să vadă cât mai des ce facem noi. Vrem să le dăruim clienților noştri pasiunea

şi înverşunarea noas-tră de a face lucruri frumoase, pasiune şi înverşunare ce ne-au adus până acum atâtea satisfacții. De aceea, clienților care vin să le facem un ad de presă noi le dăm o campanie integra-tă, celor care vor un

spot, noi le facem şi un viral, şi tot aşa. Suntem bucuroşi să devenim par-teneri cu toți cei care vor mai mult. Cu toți cei căro-ra nu le este teamă când aud cuvântul „imposibil“.

Vă aşteptăm la o cafea, să facem planuri de viitor, în care imposibilul o să de-vină posibil. E simplu... ne place ca brandurile de care ne ocupăm să evolueze“, a declarat echipa manageri-ală a agenției EVOBRAND.

În Top Afaceri România, la nivelul județului Dolj, compania EVOBRAND ocupă în 2012 primul loc la categoria Servicii de repre-zentare media, conform datelor de bilanț aferente anului 2011, şi locul 3 în Regiunea Sud-Vest Olte-nia.

CONTACT:www.evobrand.rooffice@evobrand.ro

Vă aşteptam la o cafea să facem planuri de viitor, în care imposibilul o să devină posibil. E simplu... ne place ca brandu-rile de care ne ocupăm să evolueze“, a declarat echipa managerială a agenţiei EVOBRAND

6

INVEsTIţII

Anul istoric al investițiilor CEZ Distribuție

Compania CEZ anunță că realizează cele mai mari investiții în regi-

une de la înființare şi până acum. Investiţiile companiei CEZ Distribuție în 2012 în-sumează 50 de milioane de euro şi sunt destinate mo-dernizării reţelelor electrice de distribuţie din aria sa de operare, adică în judeţele Dolj, Argeş, Vâlcea, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Teleorman, in-formează compania. Cel mai mare proiect de investiții este realizat în centrul Cra-iovei. „Modernizarea şi in-tegrarea în SCADA a staţiei de transformare 110/20 kV Craiova Centru este cea mai mare lucrare de investiţii a companiei din 2005 până în prezent, cu o valoare de 5,72 milioane ade euro. Sta-ţia alimentează cu energie

electrică toată zona centra-lă a municipiului şi este un important nod în reţeaua de distribuţie a Craiovei“, a precizat directorul general al CEZ Distribuție, Doina Vor-nicu. Alt proiect investițional este „integrarea în SCADA a 16 staţii de transformare din Oltenia, pe fonduri proprii şi

fonduri europene. Lucrările de modernizare şi integrare în SCADA la 12 dintre staţii sunt executate pe fonduri proprii, cu o valoare totală de 13,5 milioane de euro. Pentru modernizarea a pa-tru staţii, CEZ Distribuţie a atras fonduri europene în proporţie de 47% din va-loarea investiţiei, promo-vând, în acelaşi timp, me-diul economic regional“, a declarat Doina Vornicu.

1.000 DE TRANsFOR-MATOARE sUNT ÎNlO-CUITE ÎN OlTENIA

Modernizarea parcului de transformatoare electrice

reprezintă încă o investiţie care totalizează peste cinci milioane de euro, prin care CEZ Distribuţie îşi propu-ne înlocuirea a peste 1.000 de transformatoare doar în acest an la nivelul Olteniei. Scopul pentru care se înlo-cuiesc transformatoarele

este acela de a creşte calita-tea serviciului de distribuţie a energiei electrice, susține compania. Încă o investiție pe care compania o reali-zează anul acesta se referă la cartografierea electronică a reţelelor de distribuţie din Oltenia (GIS), adică harta completă în format elec-tronic a tuturor instalaţii-lor de distribuţie a energiei electrice din proprietatea CEZ Distribuţie la nivelul Olteniei. „În acest proiect - premieră la nivelul regiunii -, CEZ investeşte atât resurse materiale, cât şi umane, ur-mând să pună rezultatele la dispoziţia autorităţilor publice în mod gratuit“, a dăugat directorul general al CEZ Distribuție, Doina Vor-nicu.CEZ informează că toate cele patru proiecte sunt implementate cu firme ro-mâneşti, utilizând potenţial local de resurse umane şi promovând echipamente energetice româneşti. Pe lângă obiectivele sale di-recte legate de moderniza-rea reţelei de distribuţie, CEZ îşi propune să acţioneze ca un pilon de sprijin al mediu-lui economic autohton prin parteneriate solide cu com-panii din domeniu care îm-părtăşesc viziunea orientată spre performanţă a Grupului CEZ“.

RAMONA OlARU

CElE MAI IMPORTANTE INVEsTIțII AlE CEZ DIsTRIBUțIE:• Modernizarea şi integrarea în SCADA a staţiei de transformare 110/20 kV Craiova Centru;• Integrarea în SCADA a 16 staţii de transformare din Oltenia, pe fonduri proprii şi fonduri europene;• Cartografierea electronică a reţelelor de distribuţie din Oltenia (GIS);• Modernizarea parcului de transformatoare electrice.

În 2012, CEZ Distribuţie aduce în Oltenia cea mai importantă cifră de investiţii din istoria companiei şi sprijină dezvoltarea economiei naţionale, încheind parteneriate cu firme româneşti din domeniul energetic şi al construcţiilor. Majoritatea angajaţilor acestor companii sunt din Oltenia.

Staţie integrată în SCADA

7

lIDERI şI AFACERI

MITlIV a ales dezvoltarea competitivă

grupul de firme MITLIV are peste 500 de angajaţi şi

o cifră de afaceri la nivelul anului 2011 de peste 370 de milioane de lei. „Consec-vent valorilor şi principiilor pe care le-a recunoscut şi însuşit încă de la înființare, grupul MITLIV a devenit li-der pe piața construcțiilor şi materialelor de construcții, punând în centrul preocu-părilor sale angajamentul total al întregii organizații în vederea obținerii satisfa-cerii exigenței clienților“.

Aşa îşi începe agenda de prezentare MITLIV şi aşa se explică faptul că grupul de firme craiovene reunite sub acest nume s-a dez-voltat în ultimii ani. Din grup se evidențiază MITLIV EXIM - compania mamă a grupului -, o societate ce operează în domeniul construcțiilor şi materialelor de construcții sub brandul căreia s-au dezvoltat alte opt firme, având activități co-nexe construcțiilor. MITLIV EXIM a fost înființată în anul 1994, punând bazele ope-rării în piața materialelor de construcții în anul 1999, atunci când înființa primul punct de desfacere în Cra-iova. MITLIV a pătruns pe piața distribuitorilor de ma-teriale de construcții în anul 2000 şi a ajuns ca, în prezent, să fie principalul operator din Oltenia, şi nu numai.

ExTINDEREA AFACERIlOR A DEVENIT REAlITATE

În 2008, la venirea crizei, compania s-a restructurat prin dezvoltare, cucerind noi piețe. „În toamna anului

2008, împreună cu echipa managerială am dezbătut zile şi nopți şi am ajuns la concluzia că suntem prea ambițioşi şi orgolioşi pentru a face vreun pas înapoi. Însă, ambiția şi orgoliul nu erau suficiente. Trebuia găsite şi soluții, astfel că încet, dar sigur s-au născut două idei: dezvoltarea şi pătrunderea pe noi piețe, altele decât piața naturală din Oltenia, în felul acesta puteam folosi logistica şi parte din perso-nal; diversificarea activității, producerea altor materiale de construcții şi lucrări de construcții“, a explicat ma-nagerul companiei, Liviu Cioană, pentru care echipa cu care lucrează în grupul MITLIV este foarte impor-tantă. Dacă, inițial, MITLIV avea depozite de materiale de construcții doar în Dolj şi Olt, acum şi-a extins activi-tatea şi în alte județe, cum ar fi Vâlcea, Prahova, Buzău şi Mureş. În permanentă

preocupare pentru nevoile pieței, MITLIV a adoptat o politică de dezvoltare com-petitivă. Conduşi de nevoia de a obține produse de calitate, dar şi de a optimiza cos-turile, reprezentanții com-paniei au adoptat ideea de a-şi produce în regie pro-prie o parte din materialele pentru care are un consum

asigurat. În sensul acesta, MITLIV a dezvoltat propria capacitate de producție betoane, armături din oțel beton şi agregate minerale de balastieră. În plus, grupul mai produce plase sudate, panouri de gard bordurat, țiglă metalică - sisteme de învelitoare pentru acoperiş.

RAMONA OlARU

UNDE sE sITUEAZă ACUM MITlIV

Grupul de firme s-a extins pe segmentul construcțiilor industriale, iar dintre lucrările de anvergură amintim: Staţia de Epurare a Apelor Uzate Craiova; Centrul Multifuncţional Cra-iova (structura de rezistență) şi pasajul subte-ran la care se lucrează în prezent şi despre care reprezentanții MITLIV spun că este lucrarea lor de suflet. La nivelul anului 2011, grupul MITLIV totaliza o cifră de afaceri de 370 de milioane de lei, iar în 2012 managerul estimează o creştere a afacerilor cu 9,8%.

8

INVEsTIţII

Aeroportul din Bănie va avea în curând statut de aeroport internaţional, iar creşterea traficului atrage implicit şi o creştere economică a zonei.

Craiova este pe punc-tul de a intra în rân-dul marilor oraşe

europene, o dată cu mo-dernizarea aeroportului şi transformarea sa dintr-unul deschis traficului internaţi-onal într-unul cu statut in-ternaţional. Bănia va deveni astfel o punte de legătură cu Europa, iar asta va atrage şi o creştere economică a acestei zone. Aeroportul Craiova a ajuns de la 250 de pasageri pe an şi nici o dotare - în ianuarie 2006, la 35.000 de pasageri pe an în prezent, în condiţiile în care primul zbor regulat al unui opera-

tor aerian - Carpatair - a în-ceput în aprilie 2007. Lucrurile se vor schimba însă considerabil de anul viitor, când vor începe şi zborurile Wizz Air (primul este stabi-lit pe 20 mai), cea mai mare linie aeriană low-fare/low-cost din Europa Centrală şi de Est, care leagă 82 de des-tinaţii din 29 de ţări. „Anul viitor, cred că vom ajunge la 50.000 de pasageri, iar peste alţi doi ani am putea sări la 100.000 sau 150.000. Dacă lucrurile vor evolua aşa cum sperăm, este posibil ca până în 2020 să ajungem la un mi-lion de pasageri pe an, luând în calcul cifrele actuale şi dorinţele exprimate şi de to-uroperatorii de turism“, sus-ţine directorul Aeroportului Craiova, Mircea Dumitru. „În zonă există companii mari precum Ford, Pirelli, avem şi Carpatair, care zboară în ciuda tarifelor mari pe care le au, deci este clar că există potenţial de creştere a trafi-cului şi că un operator nu are cum să ajungă pe pierdere dacă vine la Craiova“, adaugă Mircea Dumitru.

VENIREA WIZZ AIR A RIDICAT sTANDARDUl AEROPORTUlUI

Semnarea contractului cu Wizz Air a ridicat foarte mult standardul Aeropor-tului Craiova, compania ungurească mai operând în România doar pe aero-porturile din Cluj, Târgu Mureş, Timişoara, Bucureşti şi Arad. Wizz Air va avea în Bănie o cursă Craiova - Ber-gamo, cu un avion al bazei de la Bucureşti. „Pe măsu-ră ce va creşte numărul de pasageri, atunci este clar că putem să ne gândim şi la alte destinaţii şi, implicit, la un avion «al nostru»“, susţine directorul Mircea Dumitru, care se gândeşte şi la alte destinaţii, precum Londra, Barcelona, Koln, Pa-ris şi Bruxelles, dar şi la alţi operatori. „Merg pe ideea că, atunci când vom ieşi pe această piaţă şi vom spune că ofe-rim sprijin companiilor, să se deschidă o rută nouă la Craiova, vor apărea şi alţi operatori. În plus, prezenţa

Wizz Air la Craiova reprezin-tă o garanţie că îndeplinim toate standardele cerute de aviaţia civilă“, afirmă Mircea Dumitru. Acesta anunţă că, în curând, se va face o soli-citare publică operatorilor aerieni din Europa pentru înfiinţarea de noi destinaţii la Craiova, aeroportul anga-jându-se chiar, prin oferta sa, să suporte o parte din cheltuielile de publicitate ale operatorilor. „Creşterea traficului într-un aeroport presupune şi o creştere eco-nomică a zonei, iar în Olte-nia există potenţial pentru tot ceea ce înseamnă inves-tiţii“, este de părere directo-rul Aeroportului Craiova. Toată investiţia s-a cifrat la zece milioane de euro, iar Mircea Dumitru crede că, din punct de vedere al con-diţiilor oferite pasagerilor, Aeroportul Craiova este în prezent între primele cinci aeroporturi din ţară, după Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Sibiu.

 MARIAN APIPIE

Poarta Craiovei spre Europa

Terminalul Aeroportului Craiova

9

lIDERI şI AFACERI

Fără prea mari speranţe în urmă cu şapte ani, comerţul cu GPL a cu-

noscut o creştere continuă, de care se bucură în prezent şi societatea Azalis din Craiova, unul dintre agenţii economici care a făcut pionerat în vân-zarea acestui combustibil, dar care astăzi se află în top zece al afacerilor la nivel naţional.

Societatea Azalis a apărut pe piaţa carburanţilor în urmă cu zece ani. De şapte ani a pus accent pe vânzarea de GPL. A pornit de la o singură staţie de alimentare ampla-sată pe strada A.I. Cuza şi câţiva angajaţi. În prezent, numără 45 de skiduri pe care le deţine în parteneriat cu alţi agenţi economici în Craiova şi judeţ, 50 de anga-jaţi şi o cifră de afaceri de 15 milioane de euro pe an. „În

2005-2006, când am deschis, era pionerat în comerţul cu gaz. Erau doar câteva staţii în Craiova. Creşterea a început să devină semnificativă din 2009, odată cu criza financi-ară. De fapt, vând un produs de criză, la care apelează cu încredere majoritatea per-soanelor şi societăţile co-merciale care vor să reducă în mod considerabil costuri-le cu transportul“, a precizat Cristian Berceanu, directorul societăţii (foto).

UN MIlION DE lITRI PE lUNă

Distribuţia gazului la puncte-le de lucru se face cu ajutorul unei flote de autocisterne cu care se asigură transportul pe cale rutieră sau ferovia-ră. „Reuşim să onorăm orice comandă în maximum 24 de

ore, atât la cele 45 de puncte de lucru, cât şi la societăţile care nu sunt partenere“, a precizat Cristian Berceanu, directorul societăţii. Lunar, se livrează un milion de litri de gaz, profitul afacerii fiind asigurat.

DEţINE CEl MAI MARE DEPOZIT DE gAZ

Asigurarea distribuţiei de GPL nu este singurul sector de activitate al societăţii. Anul trecut, Azalis a reuşit împreună cu alţi doi parte-neri economici să constru-iască la Caracal cel mai mare depozit de gaz din sud-ves-tul României, o investiţie de şase milioane de euro. Și în acest an, tot în Caracal, a mai deschis o fabrică de în-cărcat butelii, o altă investi-ţie în valoare de două mili-

oane de euro. Și planurile nu se opresc aici. „Pentru 2013, preconizăm să lărgim pale-ta de clienţi. Ne propunem să mai deschidem încă cinci staţii în Craiova şi judeţ“, a spus directorul firmei. CARMEN RUsAN

Azalis dezvoltă cu succes comerţul cu GPL

Cristian Berceanu, directorul Azalis

10

INTERVIU

Dr. Mahmoud Obeidat: Nu am făcut afaceri cu statul. De aceea dorm liniştitDe origine iordaniană, Dr. Mahmoud Obeidat este în Craiova din 1980. Ca o particularitate, el este o fire extrem de deschisă şi are în Craiova 60 de fini. În vârstă de 50 de ani şi de profesie medic, Obeidat face afaceri în special în domeniul închirierilor de spaţii comerciale, în Complexul Obeidat, situat la ieşirea din Craiova.

Întreprinzătorul ne-a acordat un interviu, în care vorbeşte despre

avantajele afacerii sale şi de extinderea domeniului de activitate cu un service auto şi o firmă de servicii.

Oltenia Business: Cum s-a dezvoltat afacerea dum-neavoastră pe timpul crizei?Mahmoud Obeidat: Nu am lucrat în viaţa mea cu sta-tul şi de aceea dorm liniştit. Complexul Obeidat a fost construit de mine. Am spaţii pentru firme diferite (de la cele de medicamente şi ali-mentare până la cele ce co-mercializează echipamente hidraulice etc.), sedii de bi-rouri şi spaţii de depozitare deosebite. M-a afectat criza, pentru că foarte multe fir-me farmaceutice, care aveau spaţii închiriate la mine, au dat faliment. Acum am des-chis un service auto, M&D Auto, plus o firmă de servicii de deratizare şi de instala-ţii. Îmi extind domeniul de activitate pe o firmă nouă, OBYLIGHT SRL.

Oltenia Business: Ce atuuri

aveţi pe piaţa chiriilor din Craiova?M. Obeidat: Ţinând cont că am mai avut complexe co-merciale de amploare, am mers de la început pe ne-gociere directă şi sinceră cu clienţii şi ceea ce am promis că voi mai face pentru cli-enţi am făcut. M-am ţinut de cuvânt.

Oltenia Business: Care sunt cele mai tari puncte ale afacerii dumneavoastră?M. Obeidat: Ideea afacerii mele mi-a venit în momen-tul în care tirurile au fost in-terzise în oraş. Atunci m-am gândit că ideal ar fi ca firme-le să aibă sediile la ieşirea din oraş, am construit spaţii noi, cu pardoseala din quartz, special pentru standardele firmelor de medicamente. Alt punct forte al afacerii este acela că spaţiile comer-ciale se află la ieşirea spre Bucureşti.

Oltenia Business: În condiţi-ile în care mediul economic a fost în picaj, iar creşterea economică este moderată, cum veţi încheia anul 2012

faţă de 2011?M. Obeidat: 2012 a fost la fel ca 2011. Au fost doi ani grei! Dar sper ca în 2013 să fie mai bine cu cele două firme pe care le deschid.

Oltenia Business: Cum caracteri-zaţi piaţa chirii-lor din Craiova?M. Obeidat: A scăzut mult piaţa chiriilor, dar, din punctul meu de vedere, înainte erau preţuri-le foarte umflate. Chirii aşa de scumpe mai erau doar în Zűrich sau în Frankfurt. Acum tarifele sunt puţin subevaluate, în sensul că gă-seşti pe Calea Bucureşti spa-ţii şi cu zece euro pe metrul pătrat.

Oltenia Business: Cu ce probleme vă confruntaţi în a desfăşura un business în Dolj?M. Obeidat: Datoriile la stat trebuie plătite la zi. Ca o paranteză, odată, am avut datorii la stat, deoare-ce chiriaşii nu mi-au plătit la zi, totul din cauza con-juncturii economice. Or, nu este bine să fii dator la stat. De aceea spun că su-mele la stat trebuie plătite la timp.

Oltenia Business: Aţi avut şi o firmă de intermedieri financiare. Ce s-a întâm-

plat cu ea?M. Obeidat: Acea firmă am deschis-o destul de târziu, în 2008, când aproape ve-nise criza şi oamenii nu au mai contractat credite, iar piaţa imobiliară a scăzut şi am fost nevoit să închid firma. Acum, afacerea cea mai mare care o am în cap este să construiesc un mic spital, care să-mi poarte numele, ţinând cont de faptul că fiul meu cel mare face chirurgie plastică şi es-tetică la Spitalul Judeţean de Urgenţă.

Oltenia Business: Ce pla-nuri de dezvoltare aveţi pentru 2013?M. Obeidat: Vreau să-mi promovez noile afaceri pe care le am şi poate reuşesc să pun temeliile minispitalului de chirurgie plastică. De ase-menea, sper să îmi achit cre-ditele bancare pe care le-am contractat pentru a construi Complexul Obeidat.

„M-a afectat criza, pentru că foarte mul-te firme farmaceutice, care erau chiriaşele mele, au dat faliment. Acum am deschis un service auto, M&D Auto, plus o firmă de servicii de deratizare şi de instalaţii. Îmi extind domeniul de activitate pe o fir-mă nouă, Oby Light SRL“.

12

lIDERI şI AFACERI

Constantin Popeci către investitori: „Aveți încredere în firmele locale!“Businessmanul craiovean a explicat ce trebuie modificat în România pentru ca mediul economic să funcționeze şi a propus ca firmele din Dolj să primească punctaj în plus la licitații. Citiți în continuare de ce crede Popeci că un kilometru de autostradă a ajuns la prețuri fantastice în România.

Promotor al Forumului Economic Regional Ol-tenia, pe care l-a reali-

zat împreună cu Prefectura Dolj şi cu Universitatea din Craiova, Constantin Popeci promite că va realiza ediția a doua a Forumului în 2013, tot în luna aprilie. „Forumul Economic Regional Oltenia este înregistrat ca marcă înre-gistrată la OSIM, pe Fundația „Constantin Popeci“ şi va fi organizat în fiecare an de acum înainte. Ideea este ace-ea de a ne cunoaşte şi de a co-labora între noi, cu întreprin-zătorii din regiune. Putem face multe lucruri frumoase împreună. Forumul organi-

zat anul acesta a fost foarte benefic, deoarece ambasa-dori din 15 state au partici-pat şi au fost mulțumiți. Au promis că anii următori vor aduce oameni de afaceri din țările lor să participe la acest forum“, a menționat, pentru Oltenia Business, omul de afaceri craiovean. Forumul se va structura pe trei secțiuni, industrie, agricultură şi tu-rism, iar anul viitoar acestea vor fi organizate separat, şi nu în acelaşi timp˝, ca la prima ediție. Cunoscător al mediu-lui de afaceri atât din Oltenia, cât şi din exterior, Constatin Popeci are un sfat pentru companiile care ar dori să

investească în Dolj şi pentru firmle care dezvoltă deja afa-ceri în Oltenia: „Aveți o mai mare încredere în firmele locale! Există tendința că tot ceea ce este din afară este mai bun, dar şi noi, pe plan local, putem realiza lucruri deosebite. Dau un exemplu: de ce să vină firme din Ger-mania şi Spania pentru a face mentenanță la societățile din Craiova şi să nu o facă o firmă craioveană?“.

COMPANIIlE AUTOh-TONE – BONUsATE lA lICITAțII

Întrebat ce trebuie schimbat

în România pentru ca eco-nomia să funcționeze, Con-stantin Popeci este de părere că trebuie modificată legea licitațiilor publice. El este de părere că la o licitație publi-că trebuie să participe firme auditate, companii „care să aibă mai întâi competențe să facă acel obiectiv şi apoi să in-tervină concurența prin preț. Mai întâi, firma trebuie să de-monstreze capacitatea tehni-că şi financiară şi abia apoi să participe la licitații. Ca să nu se mai întâmple ca la privati-zarea Oltchim Râmnicu Vâl-cea sau ca la licitația pentru drumul Rovinari-Bumbeşti Jiu. Vine o firmă mică la

13

lIDERI şI AFACERI

Constantin Popeci către investitori: „Aveți încredere în firmele locale!“licitație, dă un preț de dum-ping, iar apoi nu este în stare să o facă“. La lucrările impor-tante din județ, antreprenorul craiovean susține că firmele locale ar trebui să primească punctaj în plus, pentru a fi sti-mulată economia locală.

DE CE sUNT sCUMPE AUTOsTRăZIlE lA NOI?

L-am întrebat pe Constan-tin Popeci de ce în România un kilometru de autostra-dă costă mai mult decât în orice țară a Europei. Răs-punsul a venit fără ezitare: „Oricine doreşte un produs, fie că este vorba despre o autostradă sau altceva, acel cineva ştie exact prețul acelui produs. Dacă o firmă vine cu un preț cu 25% mai mare sau cu 25% mai mic,

atunci acea ofertă trebuie catalogată ca neserioasă, iar acel ofertant trebuie desca-lificat. Dar în România este un vid legislativ, care poate genera corupție!“. Altă lege problematică pentru me-diul de afaceri este Legea insolvenței, care este prea permisivă. În opinia între-prinzătorului local, uşurința cu care intră companiile în insolvență este anormală, în timp ce alte firme au de suferit, „cum este cazul lui Dinu Patriciu, care şi-a cerut insolvența pe magazinele lui şi a băgat în incapacitate de plată şi firme din Craiova“.

POlITICA... lUI AjAx AMsTERDAM

Pentru ca o comunitate ca a noastră să se dezvolte armo-

nios, omul de afaceri consi-deră că trebuie să investim în sport, în tinerele talente şi, deopotrivă, să promovăm brandurile olteneşti şi obice-iurile locului: „La restauran-tul meu de la Baza Sportivă avem numai vinuri olteneşti. Eu promovez produsele noastre. Ar fi bine ca şi echi-pa de fotbal să se transforme ca echipa de la Atletico Bil-bao, unde joacă numai basci. Nu datorită unui naționalism doresc olteni, ci, pur şi sim-plu, mediul de afaceri din Craiova nu are bani să aducă jucători de milioane de euro. Cu alte cuvinte, să aducem politica lui Ajax Amsterdam, adică să creştem tinerele ta-lente din Oltenia“.

RAMONA OlARU

şCOAlA-ATElIERDE lA POPECI

Cu un proiect pe fonduri europene, Popeci a dezvoltat o şcoală-atelier, în care sunt pregătiți tineri pentru diverse meserii şi sunt acceptați de la tineri absolvenți de liceu (inclusiv cei fără bacalaureat), până la persoa-ne cu studii superioare. Școala re-spectivă pregăteşte lăcătuşi, meca-nici de întreținere, prelucrători prin aşchiere sau operatori pe maşini cu comandă numerică şi unii (de regu-lă cei cu studii superioare, dar şi cei cu liceul) sunt învățați cum să facă programarea maşinilor cu comandă numerică. Cei instruiți primesc bur-se la nivelul unui salariu minim pe economie şi o gustare de dimineață. Există cerere şi de la furnizorii Ford pentru a fi pregătiți la Popeci oa-meni pentru diverse meserii.

Constantin Popeci, proprietarul Popeci Utilaj Greu

14

lIDERI şI AFACERIElPRECO – firma care a construit Craiova

B locurile sunt con-struite din prefa-bricate făcute în

această fabrică, casele au în componenţă BCA-uri tot de acolo, canalizarea foloseşte tot tubulatură făcută acolo, acoperişurile caselor au ţiglă de beton fabricată în aceeaşi unita-te, iar trotuarele sunt ame-najate cu pavele din beton produse în aceeaşi fabrică. E în tot ce s-a construit şi se construieşte. Căci ei, cei de la Prefabricate – sau ELPRECO – aşa cum se nu-meşte acum – au construit Craiova.

CINCI DECENII DE CONsTRUCţII

Înfiinţată în anul 1963 sub denumirea de „Întreprinde-rea de prefabricate din be-ton“, fabrica a fost proiectată iniţial să producă elemente din beton armat pentru con-strucţii civile şi industriale.După 1990, ELPRECO a adoptat o nouă strategie, ba-zată pe investiţii şi produse noi. Principalul produs care

iese acum pe poarta fabricii craiovene este BCA-ul (beto-nul celular autoclavizat).„BCA-ul este un material imbatabil pentru construc-ţii. Din punct de vedere al durabilităţii şi al izolării ter-mice, casele din BCA sunt superioare celor care utili-zează alte materiale. Acum e la modă izolaţia cu polis-tiren, dar oamenii trebuie să ştie că, dacă îşi fac încă de la început un zid de BCA sufi-cient de gros, casa nu doar că e mai solidă, dar nu mai are nevoie nici de izolaţie cu polistiren sau vată minera-lă“, a declarat Adrian Bezer-ghianu, director general al ELPRECO Craiova.Cel de-al doilea produs al EL-PRECO este ţigla din beton colorată. Apoi, firma cra-ioveană mai fabrică tuburi de beton, pavele, borduri şi multe alte produse din be-ton.„Cred că până la urmă sun-tem sau putem fi producă-tori pentru orice element din beton de dimensiuni mici sau medii, pentru in-frastructură sau sectorul re-

zidenţial. Pentru produsele rezidenţiale suntem imbata-bili în zonă ca şi raport preţ/calitate“, a explicat directo-rul ELPRECO.

„ClIENţII şTIU Că N-AU DE CE să sE DUCă ÎN AlTă PARTE“

După perioada de vârf a construcţiilor – anii 2007-2008, în care ELPRECO ajun-sese la o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de lei sau 40 de milioane de euro – a urmat o cădere vertiginoa-să a întregului sector. Acum se observă un reviriment al firmelor care au ştiut să facă faţă anilor de criză.„Suntem o echipă de cir-ca 500 de salariaţi cu care vrem să mergem mai de-parte. Anul acesta, am făcut eforturi şi îl vom încheia cu o cifră de afaceri în creştere cu 5-7% faţă de anul trecut. Clienţi ştiu că ELPRECO are produse foarte bune şi pot să vină la noi de fiecare dată când au nevoie de materiale de construcţii, pentru că ştiu că n-au de ce să se ducă în

altă parte“, spune Adrian Be-zerghianu.

„NOI OFERIM UN ACOPERIş, NU DOAR ţIglA“

ELPRECO oferă soluţii com-plete, nu doar produse.„Când cineva îşi construieş-te o casă, noi îi oferim un acoperiş, nu doar ţigla. Mai mult, asigurăm şi consultan-ţă pentru construcţie. Ace-laşi lucru îl putem spune şi despre BCA, unde oferim tot un întreg sistem de zidărie, ce include adezivul „Elpre-co Fix”, dar şi soluţia pentru tencuială - „Elpreco Sprit“ şi „Elpreco Flex“. Merită amin-tite şi sistemele complete de canalizare şi pavaj. Anul viitor, ne vom diversifica gama de produse pentru cei care vor să-şi amenajeze curţi, alei, grădini. Mai avem şi alte planuri, dar le ţinem deocamdată secrete“, expli-că directorul general Bezer-ghianu.

ADRIAN DINU

Oriunde te-ai uita în jur, vezi ceva făcut în curtea acestei firme, care va împlini în curând o jumătate de secol de existenţă.

15

lIDERI şI AFACERIPan GrouP, un business cu notorietate

De-a lungul timpului, Pan Group şi-a cre-at multiple atuuri în

piaţă, pe care le-a consolidat prin seriozitatea în relaţiile cu partenerii săi. „Notorie-tatea brandurilor deţinute de Pan Group, atractivita-tea mărcilor comercializate în piaţă reprezentând un business profitabil pentru partenerii noştri de distri-buţie, calitatea apreciată şi recunoscută a produselor Pan Group, precum şi par-teneriatele durabile pe care le avem cu furnizorii şi clien-ţii noştri sunt doar o parte din argumentele oferite de Pan Group în piaţă“, susţine directorul de marketing al companiei, Florin Busuioc.

PâINEA PAN gROUP - UN BRAND OlTENEsC

Compania craioveană are numeroase produse care constituie vârful vânzărilor an de an. „Avem un porto-foliu diversificat de produse, însă vârfurile de vânzări sunt atinse, evident, de mărcile consacrate la nivel naţional, dar şi internaţional: Salatini (crackers), Capollini (brezel) şi Rollini D’Oro (rulade şi pră-jituri). Să nu uităm, totodată, de „Pâinea Pan Group“- un brand oltenesc crescut odată cu generaţiile de consumatori. Sectorul de panificaţie repre-zintă un business important, cu o pondere ridicată în cifra de afaceri a companiei şi, de

aceea, atenţia noastră rămâ-ne, în continuare, îndreptată spre susţinerea şi promovarea produselor de panificaţie“, a spus Florin Busuioc. MAgAZINE CU AUTOsERVIRE

În 2012, Pan Group a investit în remodelarea şi eficientiza-rea reţelei proprii de magazi-ne, „Market Pan Group“ fiind cea mai mare reţea la nivel local. Remodelarea a con-stat în transformarea maga-zinelor din spaţii cu servire asistată în magazine cu au-toservire, în paralel cu diver-sificarea produselor oferite cumpărătorilor. Reţeaua de magazine Pan Group are 40

de spaţii comerciale, marea majoritate fiind amplasate în Craiova şi câteva spaţii în Calafat, Segarcea şi Filiaşi.Pan Group rămâne unul din-tre marii angajatori de pe pia-ţa locală a forţei de muncă, iar, în anul 2012, a continuat să facă angajări, chiar dacă numărul acestora nu s-a ridi-cat la nivelul anilor anteriori. Pentru perioada următoare, se vor face angajări numai pentru ocuparea posturilor devenite vacante între timp.Grupul de firme Pan Group este format din Pan Group, Pan Distribution, Pan Dynamyc şi Secombi.

RAMONA OlARU

Reţeaua de magazine, „Market Pan Group“ este cea mai extinsă reţea la nivelul Doljului, totalizând 40 de magazine.

16

ECONOMIECe au în comun Apple, Adidas, google sau Coca-Cola?

Apple a fost decla-rat cel mai valoros brand din lume anul

acesta. Puțini ştiu că româ-nii au posibilitatea să devină deținători de acțiuni la Apple şi la multe alte companii care dezvoltă economia mon-dială. Cetățenii români pot deține o părticică din „im-periile“ altor companii care sunt cunoscute la nivel mon-dial, cum ar fi Bayer, Daimler, Christian Dior, Google, Coca-Cola, VISA, Siemens, BMW, Microsoft, Adidas, Deutsche Bank şi altele. Toate acestea au un singur lucru în comun: se tranzacționează pe piața de capital din România pe segmentul alternativ al Bur-sei (ATS). Asemenea acțiuni sunt listate la bursele din SUA sau din Europa, dar pot fi cumpărate şi din România. Luna trecută, directorul de marketing şi comunicare din cadrul BVB, Ileana Botez, le-a vorbit oamenilor de afaceri craioveni despre avantajele investirii pe segmentul ATS al Bursei, accentuând idea că aceasta poate fi „o formă alternativă de investire“. Al-terativă… la piața principală de capital din România, de-a dreptul „moleşită“ în ultime-le luni.

CINE CUMPăRă AsEMENEA ACțIUNI

Deocamdată, titlurile străi-ne de pe piața ATS au stâr-nit interesul investitorilor cu experiență, spun brokerii.

„Aceştia s-au informat des-pre rezultatele emitenților străini, de istoricul cotației pe ultimii ani şi au început tranzacțiile pe titluri străine, în mare parte şi din lipsa de interes care se manifestă de

câteva luni pe Bursa româ-nească“, a declarat George Popa, broker la Interdealer Capital Invest. El a trasat profilul investitorilor care au în portofoliu titluri stră-ine tranzacționate pe ATS-ul Bursei: „Clienții interesați de piața ATS sunt cei care au câțiva ani de experiență pe BVB, studii superioare, interes pentru studiu şi, nu în ultimul rând, sunt dispuşi să-şi asume riscuri“. Dar care ar fi avantajul deținerii unor astfel de acțiuni? Răspunsul este evident. Un acționar al unor companii mari din eco-nomia globală poate bene-ficia de o părticică din pro-fitul unora dintre cele mai valoroase entități econo-

mice. „Practic, la fel cum ai cumpăra un iPhone, la fel ai putea cumpăra şi acţiuni la Apple. Diferenţa este că prin cumpărarea produsului lor te bucuri de un instrument nou pe care-l poţi folosi în

diverse feluri şi care este la modă, iar prin cumpărarea acţiunilor te poţi bucura de profitul lor, din vânzarea acestor produse, prin creş-terea cotaţiei sau prin primi-

rea de dividende, dacă este cazul. Peste tot, zeci de mi-lioane de oameni cumpără produsele lor, poate că mi-lioane de oameni cumpără acţiunile companiei care lan-sează aceste produse“, a opi-nat brokerul George Popa. Cine investeşte în acțiunile tranzacționate pe seg-mentul alternativ al Bursei româneşti are parte de cos-turi reduse, comparativ cu achiziționarea acțiunilor di-rect de pe bursele din țările în care sunt listate. Dacă ci-neva vrea să cumpere acțiuni la asemenea companii de renume direct de pe bursele pe care sunt tranzacționate în țările în care îşi au sediul social, atunci acea persoa-nă trebuie să îşi deschidă cont la un broker străin care are acces la platforma de tranzacționare din țara re-spectivă, mai spune brokerul craiovean.

RAMONA OlARU

Deşi sunt branduri diferite deținute de unele dintre cele mai mari companii din lume, ele au un numitor comun pe piața românească de capital: toate mărcile acestea se tranzacționează pe segmentul alternativ al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), secțiunea ATS.

VAlOAREA COMPANIIlOR, REFlECTATă ÎN PREțUl ACțIUNIlOR?Multe dintre titlurile enumerate de noi şi tranzacționate pe ATS se vând la cotații mult mai mari față de acțiunile com-paniilor autohtone tranzacționate pe BVB, pe piața princi-pală. De exemplu, o singură acțiune Apple se tranzacționa, la data la care am scris acest articol, la 1.938 de lei pe acțiune, o acțiune a BMW a urcat la 291 de lei, iar Adidas se tranzacționa cu 290 de lei pe acțiune, pe când un singur titlu de valoare al Microsoft avea un preț de 103,9 lei pe acțiune pe segmentul ATS al Bursei de la Bucureşti.

17

ECONOMIEFacilităţile fiscale sunt sublime, dar... lipsescLocalităţile care acordă reduceri de taxe şi impozite investitorilor care creează locuri de muncă pot fi numărate pe degete

Pe site-ul Guvernului Româ-niei sunt afişate facilităţile prin care autorităţile doresc să atragă investitorii străini. Sub denumirea pompoasă de „program de atragere a investiţiilor străine şi au-tohtone“, sunt prezentate schemele de ajutor de stat, destinate însă doar mari-lor companii, investiţiilor de peste cinci milioane de euro, nicidecum investitori-lor mici sau mijlocii. Pentru aceste din urmă categorii, „momirea“ lor e lăsată în sarcina autorităţilor locale, care de cele mai multe ori „se fac că plouă“.

ÎN AlTE PăRţI s-A PUTUT...

Există, totuşi, localităţi unde primarul şi consilierii locali au avut mintea des-chisă, dându-şi seama că anumite scutiri sau reduceri de impozite se pot dovedi benefice în viitor pentru economia locală, atrăgân-du-i pe investitori.În Baia Mare, spre exem-plu, de la începutul acestui an, firmele care realizează investiţii între 150.000 şi 300.000 de euro şi care cre-ează cinci locuri de muncă au o reducere de 25% la im-pozitul pe clădiri şi terenuri.

Pentru investiţiile cuprinse între 300.000 şi 500.000 de euro, respectiv pentru crea-rea a zece locuri de muncă se aplică o reducere de 50% la impozitul pe clădiri şi te-renuri. Agenţii economici care investesc între 500.000 şi un milion de euro, anga-jând 20 de persoane, pri-mesc o reducere de 100% (scutire) a aceloraşi impozi-te pe o perioadă de cel pu-ţin trei ani.Oarecum similare sunt şi facilităţile acordate de ad-ministraţia locală din Turda, unde se impune însă firme-lor beneficiare să menţină investiţia în funcţiune cel puţin cinci ani pentru între-prinderile mari şi cel puţin trei ani pentru întreprinde-rile mici şi mijlocii, perioadă care începe să curgă de la data expirării termenului de acordare a ajutorului de mi-nimis, respectiv de la data încetării aplicării facilităţilor fiscale.Și la Deva sunt aplicate ast-fel de facilităţi fiscale pen-tru atragerea investitorilor. Pentru o investiţie de peste 500.000 de euro şi 25 de locuri de muncă, impozi-tul pe clădiri se reduce cu 30% şi se acordă scutire la plata impozitului pe teren (această din urmă facilitate e valabilă în toată schema de minimus). La o investiţie de 1.000.000 de euro şi 50 de locuri de muncă, redu-cerea impozitului ajunge la 40%, pentru o investiţie de 2.000.000 de euro şi 100 de noi locuri de muncă, redu-cerea este de 50%, în vreme ce la o afacere de 5.000.000 de euro şi 200 de noi locuri

de muncă, municipalitatea nu mai percepe nici un leu impozit pe clădiri şi terenul aferent investiţiei.La rândul lor, timişorenii acordă facilităţi (reduceri de 10% - 100% din impozi-tul pe clădire şi scutirea de impozitul pe teren) doar pentru investiţii mai mari de cinci milioane de euro şi care creează cel puţin 100 de locuri de muncă.

...DAR lA CRAIOVA NU

Nu la fel de bine stau, însă, lucrurile în Craiova. În Ceta-tea Băniei nu există astfel de înlesniri. Mai mult, impozi-

tele de aici sunt foarte mari. Spre exemplu, impozitul pe clădiri din Craiova este cu 40% mai mare decât cel din Cluj. Municipalitatea craio-veană se limitează la încer-carea de a-i atrage pe inves-titori cu cei 80.000 mp de teren din Parcul Industrial, unde au şi utilităţile la înde-mână, consultanță gratuită despre legislaţia specifică românească şi cu scutirea de taxe şi impozite locale timp de 25 de ani după fina-lizarea investiţiei şi, implicit, crearea de locuri de muncă.

ADRIAN DINU

18

COMPANIA lUNII

B-Max reprezintă produsul iconic al mărcii FordOltenia Business a desemnat Ford România drept „Compania lunii“, ca urmare a faptului că în noiembrie au ajuns maşinile Ford B-Max în toate showroomurile din Europa în care se comercializează produse Ford. Distincţia este acordată şi pentru că la Craiova se produce, pe lângă vehiculul Ford B-Max,şi motorul de 1.0 litri EcoBoost, care a primit distincţia de „Motorul Internaţional al anului 2012“. Doi dintre cei mai importanţi oameni din staff-ul companiei din industria auto, Jan Gijsen - preşedintele Ford România şi Zoltan Brassai - directorul general al companiei, au acceptat să ne acorde scurte interviuri pentru Oltenia Business.

Zoltan Brassai, direc-tor general al Ford România - Compa-

nia Naţională de Vânzări, ne-a vorbit despre modelul Ford fabricat la Craiova.

Oltenia Business: Ce în-seamnă B-Max pentru vânzările Ford în Româ-nia?Zoltan Brassai: În primul rând, permiteţi-mi să vă spun ca pentru noi este o mândrie să lucrăm chiar în ţara unde B-Max este con-struit. Este produsul mun-cii echipei foarte talentate

de la Craiova, iar pentru noi, în vânzări, B-Max reprezintă acum produsul iconic al mărcii Ford. Aceasta este, dacă vreţi, latura emo-ţională. Din punct de vedere strict al cifrelor, întrucât am demarat cam-pania de vânzări destul de recent, res-pectiv la sfâr-şitul lunii octom-brie, anul acesta ne-am propus să vindem aproxima-tiv 400 de unităţi, un volum mulţu-mitor pentru pia-ţa din România.

Oltenia Business: Se spu-ne că în aceste vremuri vânzarea oricărui produs este o ştiinţă, o artă. Cum se împacă echipa Ford cu acestă „artă“?Zoltan Brassai: Dacă ai ingredientele necesare, re-spectiv produse excepţio-nale cum sunt cele Ford şi o echipă bună, nu este di-ficil. Vorbind concret, într-adevăr, în aceste vremuri clienţii sunt interesaţi de autovehicule ce oferă un consum redus de combus-tibil, dar şi tehnologii utile, costuri de întreţinere re-duse şi, nu în ultimul rând, siguranţă. Acestea sunt de altfel principalele avantaje

ale produselor Ford şi mă refer aici şi la motorizări, unde Ford se poate lăuda cu motorul de 1.0 l Eco-Boost pe care îl producem inclusiv la Craiova.

Oltenia Business: Pentru persoanele fizice, maşina porneşte de la 12.700 de euro. Ce pachete aveţi pen-tru persoanele juridice?Zoltan Brassai: B-MAX este un model ingenios nu numai la nivel tehnic, însă şi practic întrucât ne oferă posibilitatea de a configu-ra pachete ce se potrivesc atât clienţilor persoane fizi-ce, cât şi pentru persoanele juridice.

Oltenia Business: De ce ar cumpăra firmele din Ro-mânia o maşină ca Ford B-Max sau flote?Zoltan Brassai: Vă ofer doar câteva motive în cele ce urmează: consum redus de combustibil; costuri re-duse de întreţinere şi ac-cesibilitate la piesele de schimb şi service; valoare reziduală bună; siguranţa maximă (5 stele EurNCAP) şi, nu în ultimul rând, pen-tru că este fabricat în Ro-mânia, la Craiova.

Oltenia Business: Care sunt cele mai importante atu-uri pe care le are maşina, pentru a deveni mijloc fix în proprietatea compani-ilor? Ce costuri presupune

B-Max?Zoltan Brassai: Fie că vor-bim de o persoană ce folo-seşte maşina doar pentru a se deplasa la serviciu, fie că ne referim la acea cate-gorie de angajaţi care stau cu orele la volan, un lucru e sigur: oricine ajunge să conducă un B-MAX se vă îndrăgosti instantaneu de tot ceea ce această maşină îţi oferă.

Oltenia Business: Care esti-maţi că va fi cifra vânză-rilor de B-Max în Europa anul acesta? Dar în 2013?Zoltan Brassai: Nu vă pot oferi în acest moment o ci-fră estimativă pentru anul viitor, însă ceea ce vă pot spune este că suntem foar-te mulţumiţi de feedback-ul pe care l-am primit de la primii noştri clienţi.

Oltenia Business: Există vreo „terapie“ pentru ca dealerii să obişnuiască potenţialii proprietari de B-Max cu tehnologia mo-dernă, motorul de 1.0 litri şi cu faptul că primesc un produs oltenesc ultrasofis-ticat?Zoltan Brassai: Nu consider că este nevoie de „terapie“. Experienţa şi istoria ne-au arătat că, după ce clienţii conduc noile noastre pro-duse (fie B –MAX, fie Focus) echipate cu motorul de 1.0 litri, e greu să-I convingi să îşi cumpere alt motor.

Zoltan Brassai, director general al Ford România

19

COMPANIA lUNII

B-Max reprezintă produsul iconic al mărcii FordOltenia Business a desemnat Ford România drept „Compania lunii“, ca urmare a faptului că în noiembrie au ajuns maşinile Ford B-Max în toate showroomurile din Europa în care se comercializează produse Ford. Distincţia este acordată şi pentru că la Craiova se produce, pe lângă vehiculul Ford B-Max,şi motorul de 1.0 litri EcoBoost, care a primit distincţia de „Motorul Internaţional al anului 2012“. Doi dintre cei mai importanţi oameni din staff-ul companiei din industria auto, Jan Gijsen - preşedintele Ford România şi Zoltan Brassai - directorul general al companiei, au acceptat să ne acorde scurte interviuri pentru Oltenia Business.

Jan Gijsen, preşedintele Ford România, ne-a acordat un interviu în exclusivitate, vorbindu-ne despre echipa de oameni din Craiova.

Oltenia Business: Domnule preşedinte al Ford Româ-nia, ce notă dați fabricii de la Craiova pentru evoluția ei sub brandul Ford?

Jan Gijsen: Aş dori să sublini-ez, în primul rând, că lansarea producției la fabrica noastră de la Craiova a reprezentat o provocare pentru noi toți. Fabrica Ford din Craiova are şansa de a construi două dintre cele mai avansate pro-duse care există în acest mo-ment pe piața auto europea-nă, B-Max şi motorul de 1.0 l EcoBoost, desemnat de altfel „Motorul Internațional al Anului 2012“. De aceea, sunt extrem de mândru de echipa noastră de aici, de la fabrică. Nu există o notă suficient de înaltă pentru a-mi expri-ma aprecierea şi mulțumirea pentru munca oamenilor noştri de la Craiova şi talen-tul lor deosebit în a construi vehicule şi motoare.

Oltenia Business: B-Max a pornit la drum. Unde îl vedeți peste un an ca producție, vânzări, ca avans?Jan Gijsen: Ne-am respectat în întregime angajamentele față de piețele noastre eu-ropene, astfel că, în acest moment, B-MAX a ajuns în toate showroomurile din Europa unde Ford comerci-alizează acest model. Deja primim feedback din partea primilor noştri clienți ce par a fi extrem de mulţumiți şi tot-odată încântați de calitatea produsului nostru de la Cra-iova. Personal, sunt convins

că noul şi ingeniosul B-Max se va bucura de succes şi în anul ce urmează şi sperăm ca piața auto să-şi revină încet, încet, iar cererea să crească treptat.

Oltenia Business: Dar moto-rul de 1.0 litri EcoBoostunde se va situa? Am înțeles că aveți comenzi mari pentru Asia.Jan Gijsen: Motorul de 1.0 l EcoBoost este un real suc-ces. Suntem foarte mândri să construim acest motor high tech la fabrica Ford de la Craiova. După cum pro-babil ştiți, producția noastră de motoare este destinată, în acest moment, atât modelu-lui B-Max, cât şi apreciatului Ford Focus, pe care îl con-struim la uzina din Saarlouis, Germania. (...).

Oltenia Business: Aveți o colaborare bună cu mediul local administrativ şi de afaceri? Ce spun furnizorii despre Craiova?Jan Gijsen: Sigur că da. Ford se bucură în Româ-nia şi în Craiova de sprijinul autorităților centrale şi loca-le şi doresc să le mulțumesc pe această cale pentru tot sprijinul acordat investiției noastre. De asemenea, ne aflăm în dialog cu Universi-tatea din Craiova, în sensul în care încercăm să identificăm

proiecte comune şi, mai ales, programe ce ar permite dez-voltarea viitoarelor generații de specialişti în industria auto. Lucrăm îndeaproape cu toți furnizorii noştri cu care avem un parteneriat ex-trem de puternic. Oltenia Business: Când se mai fac angajări la Craiova şi câte persoane vor fi anga-jate?Jan Gijsen: Suntem foarte mulțumiți de toți cei care au venit să lucreze la Ford, iar rezultatele muncii ce-lor aproximativ 4.000 de profesionişti pe care uzina îi are sunt vizibile în produsele extraordinare pe care noi le construim. Ford îşi va adapta forța de muncă de la Cra-iova la cerințele de piață şi cerințele existente în proce-sul de producție de la uzină.

Oltenia Business: Câte maşini şi motoare estimați că se vor produce în 2013 la Craiova?Jan Gijsen: Nu fac previzi-uni deocamdată cu privire la anul viitor, însă 2013 se anunță extrem de intere-sant sub aspectul lansării producției celui de-al doilea motor la uzina din Craiova – respectiv cel de 1.5 l ben-zină. El completează foarte bine actualul cadru şi sunt convins că se va bucura de succes în piață.

„Sunt convins că B-Max va avea succes şi la anul“

Jan Gijsen, președintele Ford România

20

ECONOMIEBăncile au intensificat executarea silită În comparaţie cu anul trecut, numărul imobilelor executate silit de bănci în 2012 s-a dublat.

Numărul cazurilor de executare silită de către bănci a imo-

bilelor sau spaţiilor comer-ciale pentru care firmele nu şi-au mai putut plăti creditele contractate este în creştere. Deşi bancherii susţin că imobilele aflate în executare în acest an „nu sunt foarte multe în com-paraţie cu portofoliul de credite“, numărul acestora s-a dublat faţă de anul tre-cut. „În 2011, nu s-au execu-tat mai mult de zece imobi-le, în timp ce anul acesta au fost executate silit peste 20 de imobile. Este adevărat că multe dintre ele aparţin persoanelor fizice, pentru că în cazul firmelor intrate în impas acestea încearcă să nu-şi piardă din patrimo-niu, îşi reorganizează activi-tatea, mai vând din active. Pe când la persoanele fizice este mai greu să găsească o soluţie pentru a-şi plăti ratele, dacă nu mai au de unde să ia bani“, susţine un bancher.

Băncile susţin că, mai în-tâi, parcurg toate etapele rezolvării situaţiei pe cale amiabilă. „Nu intenţionăm să ne transformăm în agenţi imobiliari. De aceea, până la executare procesul este în-delungat. Există o perioadă de graţie, clienţii au drep-tul la două restructurări de credite, încercăm să-i aju-

tăm să treacă peste impas. Dar, dacă nu există soluţii de îmbunătăţire a situaţiei financiare, singura variantă rămâne executarea silită a imobilului şi recuperarea sumelor de bani“, spune reprezentantul unei bănci. Bancherii mai susţin că pia-ţa s-a educat şi că atunci când se ajunge la executare oamenii ştiu că trebuie să elibereze bunurile.

DATORIA lA BANCă NU sE PREsCRIE

În cazul firmelor care au intrat în insolvenţă şi au de achitat credite, banca poate merge până la executarea bunurile personale ale aso-ciaţilor sau administratoru-lui societăţii. Și are tot tim-pul din lume, pentru că în legislaţie nu există termene de prescriere a datoriei că-tre bănci. „În afară de execu-tarea bunurilor în garanţie şi a altor bunuri, contractul presupune şi gajarea cu bu-nurilor personale a adminis-tratorilor, a asociaţilor, dar

şi cu tot patrimoniul firmei. Dacă nu există nimic pe nu-mele lor, se deschide un liti-giu în dosar“, spun banche-rii. „Dar nu este recomandat să se ajungă aici, pentru că se adaugă dobânzi penali-zatoare foarte mari şi dato-ria creşte, cu cât trece mai mult timp de când banca se află în recuperarea sumelor. Plus că se adaugă cheltuie-lile de executare“, adaugă directorul unei bănci craio-vene. Ca un exemplu, anul acesta creditele neperfor-mante contractate de firme s-au rezolvat prin executare silită în proporţie de până la 6%.

sE FAC lUNAR lICITAţII

Cum băncile au intensificat executarea silită, şi licitaţiile pentru bunurile executate se organizează lunar. Băn-cile susţin că există parti-cipanţi şi sunt şi vânzări, „chiar dacă oamenii aşteap-tă de multe ori oportunita-tea de a cumpăra sub preţul pieţei“. „Noi, ca bancă, nu

putem însă să acceptăm o vânzare sub preţul pie-ţei, pentru că trebuie să fie avantajat şi clientul debitor. Dar se poate negocia, iar un bun se poate vinde şi la o valoare foarte apropiată de preţul pieţei. Dacă se vinde un bun, iar preţul ob-ţinut este mai mare decât valoarea creditului, atunci diferenţa revine debitorului. Asta pentru că proprietatea asupra bunului respectiv îi aparţine şi noi, ca bancă, nu avem dreptul să luăm mai mult decât este trecut în cartea funciară“, afirmă re-prezentantul unei bănci. Cei care vin la licitaţie au chiar posibilitatea să contrac-teze un credit de la banca respectivă pentru imobilul aflat în executare. Pentru un bun aflat în executare silită poate găsi un cumpărător chiar debitorul, iar „banca îi dă acord de înstrăinare a imobilului, dacă valoarea creditului este acoperită de valoarea vânzării“.

MARIAN APIPIE

21

ECONOMIETVA la încasarea facturii încurcă iţele economieiUnii antreprenori craioveni consideră că sistemul trebuie extins la toate firmele din România.

După cum probabil ştiți, de la 1 ianua-rie 2013, o serie de

companii vor plăti TVA la stat doar la încasarea factu-rii şi nu la emiterea actului, cum se întâmplă în prezent. Potrivit OG nr. 15/2012 se arată că, la 90 de zile de la emiterea facturii intervine exigibilitatea taxei pe valoa-rea adăugată (TVA), adică intervine obligaţia colec-tării TVA. Dacă actele nor-mative care stabilesc plata TVA la încasarea facturii au fost amplu dezbătute până acum, noi vă propunem să vedeți care sunt opiniile câ-torva dintre cei mai respec-taţi antreprenori craioveni din mediul privat.

ORI TOţI, ORI NICI UNUl!

Constantin Popeci (foto), deţinătorul companiei Po-peci Utilaj Greu, consideră că „plata TVA la încasarea facturii este încă o proble-mă cu care ne confruntăm. Ei au stabilit să se realizeze plata TVA la încasarea fac-turii de către cei care au o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro, dar aceş-tia sunt micii comercianţi care lucrează mai mult cu banul jos. Aşadar, nu avan-tajează pe nimeni această măsură fiscală. Trebuie să se permită, aşa cum este în Vest, ca TVA să se plă-

tească la încasarea factu-rii de către toţi operatorii economici de pe piaţă. Va fi greu o lună - două pen-tru stat, dar oportunitatea este mai mare pentru stat dacă toţi vor plăti TVA la încasarea facturii. Practic, cine nu plăteşte la timp? Exact statul este cel care nu rambursează TVA la timp către operatorii economici, dar noi suntem obligaţi să plătim la emiterea facturii... Noi credităm statul“.

Emilian Niţă, de la Nitela Impex SRL: „La prima vede-re, va ieşi o mare brambu-reală cu TVA la încasarea facturii. Dacă un client mai mic are cifra de afaceri sub plafonul stabilit de lege, atunci vom putea aplica regulile, dar dacă acel cli-ent depăşeşte cifra de afa-ceri de 2,25 milioane de lei, atunci noi, cei mari, ce fa-cem? De unde ştim noi că firma a depăşit cifra de afa-ceri? În plus, de ce nu se ac-tualizează pe site-ul ANAF informaţia cu plătitorii de TVA la încasarea facturii? Eu am un principiu: nu do-resc să se reducă fiscalita-tea, ci doresc să mi se ofere condiţii optime să lucrez“.

TVA lA ÎNCAsARE - DOAR „O INIţIATIVă DE PR“

Întrebat cum vor fi afectate IMM-urile de aplicarea TVA la încasarea facturii, repre-zentantul SAFF TRADING SRL, Răzvan Paul Duţă, a precizat: „Cred că vor fi afectate IMM-urile mici, care practică comerțul cu amănuntul şi vor fi avanta-jate cele care oferă servicii.

În cazul primelor, este po-sibil să aibă probleme cu unii din clienții lor care, neavând un departament de contabilitate, nu vor avea cum să țină evidența acestora ca şi furnizori. Pentru cei care prestea-ză servicii ar putea fi un avantaj îmbunătățindu-le cash-flow-ul. Extinderea sistemului la toate firmele ar fi extraordinară, dar mă îndoiesc că se va întâmpla asta vreodată. Gândiți-vă, de pildă, la firmele care vând medicamente şi care îşi primesc banii după un an. Opinia mea este că această lege, ca de altfel majoritatea, nu va schim-ba nimic în economia ro-mânească şi este numai o inițiativă de PR“.liviu Cioană, directorul general al MITLIV, a pre-cizat: „În mod normal, nu ne afectează în nici un fel sistemul de TVA la încasa-rea facturii, dar în practică orice schimbare a bazei de deducere a TVA presupune adaptarea softului pe care îl utilizăm şi, de asemenea, regândirea unor chei de

control paralele întrucât companiile cu pretenţii nu se lasă niciodată la mâna softului şi utilizează în pa-ralel chei de control pen-tru a fi siguri că softul nu dă erori. În cazul nostru, în timpul sezonului ajun-gem la 200 - 300 de facturi de intrări şi câteva mii de facturi de ieşiri pe lună. În concluzie, pentru noi este o muncă în plus să regân-dim alt sistem de control“.

RAMONA OlARU

ANTREPRENORII CONsIDERă Că:a firmele private creditează statul;aTVA la încasarea facturii este doar „o iniţiativă de PR“;asofturile companiilor tre-buie modificate;avor fi afectate IMM-urile mici, care fac doar comerţ cu amănuntul;a informaţia privint plătito-rii de TVA la încasarea factu-rii trebuie actualizată perma-nent pe site-ul ANAF.

Constantin Popeci, deţinătorul Popeci Utilaj Greu

22

POlITICă MONETARă

BNR ne pregăteşte o secetă de baniPentru atenuarea scumpirilor, Banca Naţională a trecut la întărirea politicii monetare printr-o gestionare mai strictă a lichidităţilor. Decizia se suprapune unei restrângeri a consumului care deja previne o majorare necontrolată a preţurilor. Riscul luat în calcul de BNR este acela ca deficitul de cerere să fie adâncit cu costul frânării creşterii economice.

Banca Naţională a României a început deja întărirea politi-

cii monetare după avansul preţurilor din ultimele luni, potrivit declaraţiilor de ieri ale şefului instituţiei, Mu-gur Isărescu. Deocamdată, BNR nu are în vedere de-cât restrângerea lichidităţii prin limitarea volumului operaţiunilor monetare de tip repo prin care asigură finanţare pe termen scurt băncilor comerciale.Decizia vine în condiţiile în care scumpirile au revenit din această toamnă, iar in-dicele preţurilor de consum măsurat de Statistică a con-semnat în septembrie a.c. o creştere anualizată de 5,33%, ieşind în afara coridorului de variaţie ţintit de BNR. Auto-ritatea de politică monetară prognozează o inflaţie de 5,1% pentru anul în curs.

Demersul de întărire a po-liticii monetare, iniţiat la un an de la demararea unui trend de tăiere de dobânzi întrerupt în primăvară, nu survine ca urmare a creş-terilor de preţuri din lunile precedente, considerate de banca centrală ca având caracter tranzitoriu, ci pen-tru a preîntâmpina crearea de anticipaţii inflaţioniste la nivelul actorilor din eco-nomie, a explicat Isărescu.„Seceta“ de bani pe care BNR o are în vedere are şi un risc pe care oficialii in-

stituţiei îl cunosc, respectiv acela de a constrânge încă şi mai mult cererea internă, cu efecte negative asupra creşterii economice. Anali-zele băncii centrale indică existenţa unui deficit de cerere agregată la nivelul economiei româneşti peste nivelul prognozat anterior, care oricum va constitui o frână pentru orice posibil puseu de creşteri de pre-ţuri. „Nu avem în perioada următoare de luat decizii uşoare pentru că avem un deficit de cerere; este semnificativ. Este un mare semn de întrebare dacă este cazul să îl accentuăm, dar avem, pe de altă par-te, nu neapărat creşterea inflaţiei efectivă pe care o considerăm tranzitorie, ci riscul ca aceste creşteri de preţuri să ducă la o dete-riorare a anticipaţiilor“, a spus Isărescu.

Scumpirile din ultima pe-rioadă ar putea reaprinde anticipaţiile inflaţioniste, fapt pentru care Banca Na-ţională a României a trecut la întărirea politicii mone-tare, la aproximativ un an de când instituţia trecuse la un trend de reducere a dobânzilor care a coborât rata de intervenţie de la 6,25% până la 5,25% la ulti-ma tăiere operată în martie a.c.Măsurile de politică mone-tară prevăd o limitare a vo-

lumului operaţiunilor repo prin care banca centrală asigură lichiditate bănci-lor comerciale, ceea ce ar urma să se reflecte într-o înfrânare a procesului de extindere a masei moneta-re. Această măsură a părut mai adecvată Consiliului de Administraţie al BNR decât majorarea ratei de dobân-dă. O astfel de mişcare ar fi putut avea un impact foarte mic în condiţiile unei lichidităţi laxe, a spus ieri guvernatorul instituţi-ei, Mugur Isărescu, la pre-zentarea raportului privind inflaţia.Acesta a întărit că schimba-rea de abordare în politica monetară nu are în vedere scumpirile din lunile prece-dente, care sunt trecătoare, fiind imprimate de urcarea preţurilor volatile, ci de po-sibilitatea dezancorării aş-teptărilor publicului legate de dinamica inflaţiei. „Nu ne-a îngrijorat caracterul tranzitoriu; nu luaţi aceas-tă întărire că ne-am speriat de preţul fasolei sau preţul cartofului, ci de anticipaţii-le care pot să se formeze“, a explicat Isărescu.

CE FAC BăNCIlE CENTRAlE DIN REgIUNE

Cei de la BNR încearcă să îşi poziţioneze paşii luând aminte şi la deciziile celor-lalte bănci centrale ale ţă-

rilor din Europa Centrală şi de Est. Astfel, în Republica Cehă, inflaţia este mai mare decât rata de politică mo-netară, iar dobânzile sunt real negative, cu nivelul no-minal al acestora situat cu 3% sub majorarea anuală a indicelui preţurilor de con-sum. Deşi inflaţia este în creştere, banca centrală de la Praga a redus dobânda.În Polonia, dobânzile au fost marginal peste rata medie a inflaţiei în toţi aceşti ani, câştigul net fiind de aproximativ zero. Când scumpirile s-au manifestat recent ceva mai accentuat, banca centrală din această ţară a avut curajul să ridice rata de dobândă. Ungaria are o inflaţie în creştere şi a coborât dobânzile, însă în ultima vreme această ţară nu mai este trecută în pie-ţe la exemplele pozitive, a amintit Isărescu.

BUZUNARUl gOl Al ROMâNUlUI, AlIATUl BNR ÎN lUPTA ÎMPOTRIVA INFlAţIEI

Oficialii Băncii Naţionale au însă în vedere faptul că po-litica monetară este destul de restrictivă din moment ce cererea internă este în continuare slabă. „Deficitul de cerere exercită un impact dezinflaţionist relativ mai pronunţat pe întregul inter-val de prognoză în compa-raţie cu rundele anterioare“,

23

POlITICă MONETARă

BNR ne pregăteşte o secetă de banise spune în prezentarea ra-portului privind inflaţia, dat publicităţii recent.Consumatorul silit să se restrângă de la cheltuieli, mai preocupat pentru eco-nomisire sau, pur şi simplu împovărat de plata datori-ilor contractate la jumăta-tea deceniului trecut, pune puţină presiune în sensul aprecierii preţurilor. „Ceva foarte puternic ţine în jos inflaţia şi noi suntem con-vinşi (...) că, în special da-torită deficitului de cerere, se va valida acest caracter tranzitoriu al creşterilor de preţ“, a declarat Isărescu.

FRUCTElE, BATă-lE VINA!

Potrivit datelor statistice, într-adevăr, ieşirea dinami-cii inflaţiei din intervalul de variaţie delimitat de BNR a rezultat din oscilaţii mai puternice ale preţurilor vo-latile. Scumpirile la legume, fructe şi ouă au imprimat o majorare încă şi mai mare a unui indice al preţurilor de consum măsurat de Sta-tistică şi în care ponderea alimentelor este chiar mai mare decât în Bulgaria. Ro-mânia a avut, de altfel, prin-tre cele mai ridicate majorări de preţuri la mâncare din în-treaga regiune, comparabile chiar şi cu cele din Ungaria şi Republica Cehă, unde, în ultimul an, a fost majorată taxa pe valoarea adăugată.În general, preţurile volati-le au un caracter sezonier şi fluctuant, însă variaţiile de la -25% la +35% au fost calificate drept „enorme“ de către Isărescu. Evoluţia acestora şi însemnătatea lor importantă în coşul de con-sum au antrenat şi un efect

de bază asupra căruia BNR avertiza încă din vară că îşi va spune cuvântul printr-o inflaţie mai mare, începând cu lunile de toamnă. Totuşi, proporţiile în care acest efect de bază s-a manifestat au fost mai ridicate decât s-a scontat iniţial. „Decala-jul a fost chiar exagerat“, a declarat Isărescu.

CARE sUNT RIsCURIlE PENTRU NOI sCUMPIRI

BNR anticipează o diminuare a pre s iuni lor inflaţioniste în a doua parte a anu-lui viitor, urmând ca indicele pre-ţurilor de consum să se întoarcă la majorări anualizate în interiorul ban-dei ţintite de instituţie. Există însă şi riscuri de abatere în sus, ma-joritatea acestora ţinând de coordona-tele mediului extern. Cea mai importantă este posibilitatea deteriorării percepţiei investitorilor faţă de Europa şi faţă de Româ-nia, în particular, ceea ce ar favoriza o depreciere mai accentuată a leului.Prognozele BNR indică o stabilizare a cotaţiilor ţi-ţeiului şi a materiilor prime agro-alimen-tare pentru 2013, riscurile de abatere în sus fiind mai degrabă pe ter-men lung. Dina-mica preţurilor

volatile este însă inclusă la categoria riscurilor echilibra-te, din două considerente. Primul dintre acestea este legat de faptul că istoricul ne spune că România nu are doi ani agricoli proşti con-secutivi, şi cel de-al doilea este că preţurile sunt deja foarte mari; chiar dacă pro-ducătorii ar încerca să urce preţurile, deficitul de cerere nu ar permite acest lucru.

„Materializarea, în sens ne-favorabil, a oricăruia dintre riscurile menţionate ar putea reinflama anticipaţiile infla-ţioniste, producând efecte adverse asupra preţurilor de consum“, avertizează docu-mentul prezentat recent de Mugur Isărescu

ADRIAN PANAITECURIERUl NAţIONAl

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

24

CONsTRUCţII

Atenţie la conductele de sub construcţii!

V-aţi cumpărat teren şi vreţi să constru-iţi o casă. Atenţie

mare la reglementările ur-banistice ale zonei. În func-ţie de acestea, puteţi con-strui o casă fără etaj sau cu mai multe etaje. Pentru a afla acest lucru, întrebaţi arhitectul care vă întoc-meşte documentaţia urba-nistică sau cereţi la primă-rie Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi îl veţi obţine în zece zile. Cum actele nor-mative prevăd că PUZ-urile le întocmeşte numai pri-măria şi acelea numai pen-tru suprafeţe mari, indicat

este să construiţi conform reglementărilor deja stabi-lite în PUZ. E bine de ştiut că deschiderea la stradă a casei este de 12 metri, cel puţin aşa prevăd actele normative, dar, în realitate, ea poate avea şi opt metri. „Conform noilor reglemen-tări, deschiderea la stradă este prevăzută în PUZ-ul zonei. Dacă deschiderea este de 12 metri, este foar-te uşor, dar eu am făcut şi la opt metri. De asemenea, nu ai voie să construieşti casa la mai puţin de 60 de centimetri de marginea terenului pe care îl deţii.

Procentul de ocupare a terenului trebuie să fie de 35%, dar în zonele centrale se merge şi până la 80%“, a precizat arhitectul Emilian Ștefârţă. Pentru construi-rea unui spaţiu comercial, nu există astfel de limite. Singurul lucru care trebu-ie respectat este distanţa de nouă metri de la axul drumului. În cazul hale-lor, nu există nici o limită. Aici, gradul de ocupare a terenului poate fi de 100%. Pentru a putea fi constru-ită, trebuie ca zona să fie una industrială.„Dacă aş dori să-mi con-

struiesc o casă, eu aş fi foarte atent, în primul rând, la reţelele de utilităţi. Sunt anumite conducte care au o zonă de protecţie de 15 metri. E bine de şti-ut că, dacă terenul pe care construiţi este traversat de astfel de conducte, puteţi că cereţi proprietarilor să le mute pe cheltuiala lor. Pentru asta, însă, îţi trebuie nervi tari, deoarece firmele acestea au armate de avo-caţi, iar procesele pot dura mult“, a spus arhitectul Ște-fârţă.

VAlENTIN TUDOR

Atunci când doriţi să vă construiţi o casă, un spaţiu comercial sau o hală industrială, trebuie să luaţi în calcul mai multe aspecte legate de reglementările urbanistice pentru ca lucrurile să meargă şnur.

lIDERI şI AFACERI

Atenţie la conductele de sub construcţii! Eurogenetic - flexibilitate în afaceri Compania de distribuţie a carburanţilor a crescut de la un an la altul, ajungând să aibă o cifră de afaceri pe anul 2011 de aproximativ 18 milioane de euro.

Eurogenetic a intrat pe piaţa distribuţiei de carburanţi pentru au-

tovehicule în anul 1994, în-cepând cu construcţia unei singure staţii, care a fost dată în folosinţă în 1995. În prezent, după 18 ani de la înfiinţare, compania are o reţea proprie de distribu-ţie formată din nouă staţii de vânzare carburanţi auto (patru în Craiova, două în Balş şi câte una în Slatina, Drăgăşani şi Iancu Jianu). La acestea se adaugă 50 de sta-

ţii de distribuţie GPL (gaz petrolifer lichefiat - n.r.), deţinute în parteneriat, si-tuate în opt judeţe din Ol-tenia şi Muntenia. Euroge-netic deţine propria flotă de transport, atât auto, cât şi pe calea ferată.Anul 2011 a fost marcat de Eurogenetic prin des-chiderea unui depozit de alimentare cu carburanţi de aviaţie (Jet A1) în incin-ta Aeroportului Craiova. În anul 2010, Eurogenetic, îm-preună cu alte două com-panii, a înfiinţat firma Ade Gas Oil Company - o soci-etate care a pus în funcţi-une, în 2012, cel mai mare terminal GPL din sudul ţă-rii. Acesta se află în muni-cipiul Caracal şi presupune atât depozitarea, stocarea, cât şi vânzarea de GPL. Tot anul acesta, Ade Gas Oil Company a preluat o staţie de producţie a butanului cu o capacitate de 120 de tone pe zi.

INVEsTIţII ÎN ENERgIA REgENERABIlă

În ceea ce priveşte viitorul, Cosmin Creţan, proprieta-rul Eurogenetic, se declară optimist şi hotărât să dez-volte în continuare compa-nia pe care o deţine şi con-duce, descriind-o ca fiind „singura societate privată din Oltenia care a dezvoltat o reţea de staţii de distri-buţie a carburanţilor care a reuşit să evolueze şi să-şi crească afacerile de la un an la altul, făcând faţă con-curenţei marilor companii“. În prezent, Eurogenetic este implicată în proiecte ce pri-vesc energia regenerabilă, proiecte ce se vor finaliza în viitorul apropiat.Succesul companiei Euro-genetic se bazează pe vân-zarea unor carburanţi de calitate şi menţinerea ser-viciilor specifice staţiilor de distribuţie a carburanţilor la un nivel calitativ cu cel

al marilor companii, însă la preţuri mult mai mici, care ţin cont de necesităţile rea-le ale clienţilor. Un alt atu al Eurogenetic este flexibilita-tea – compania s-a adaptat permanent la cerinţele cli-enţilor, fie ei persoane fizice sau juridice.

AlDEZIR MARIN

Cum a evoluat

eurogenetiCReţeta succesului constă în vânzarea de carburanți de cea mai bună calitate şi ser-vicii comparabile cu cele ale marilor com-panii, însă la preţuri mult mai mici.

puterea perfectului simplu

25

Eurogenetic, carburanţi de cea mai bună calitate la cele mai mici preţuri

26

ECONOMIE

Creştere economică de 2% la anul sau optimism exagerat?Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a lansat ţinta de creştere economică pentru anul viitor şi a declarat că inflaţia va coborî în 2013.

Creşterea economică de 2% este condiţi-onată de atragerea

fondurilor europene.

În 2013 se aşteaptă ca infla-ţia să revină în „ancorele“ stabilite de Banca Naţională a României (BNR), a declarat săptămâna trecută econo-mistul-şef al BNR, Valentin Lazea, citat de Agerpres. „Sperăm ca inflaţia să revină în ţintă, undeva la jumăta-tea anului 2013. Evoluţiile

privind inflaţia au răspuns aşteptărilor noastre, ceea ce este o veste bună pen-tru întreprinzători. O veste proastă vine din partea seg-mentului investiţiilor străine directe, care, în 2011, au to-talizat 1,8 miliarde de euro şi au fost în scădere cu 17,9 la sută, calculat an la an“, a spus Lazea.

România a înregistrat a doua mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, fi-ind devansată doar de Un-garia, precizează datele Ofi-ciului European de Statistică (Eurostat). În luna octombrie a acestui an, rata anuală a in-flaţiei a scăzut, comparativ cu luna septembrie, atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro. La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a in-flaţiei a înregistrat o scădere uşoară, în octombrie, până

la 2,6%, faţă de 2,7%, în sep-tembrie. O scădere uşoară a fost înregistrată şi în cazul zonei euro, unde rata anu-ală a inflaţiei a scăzut până la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în luna septembrie. Cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei a avut următoarele valori: în Ungaria - 6,0%, în România - 5,0% şi în Estonia - 4,2%. La polul opus se situ-ează state care au înregistrat cea mai mică rată anuală a inflaţiei: Grecia - 0,9%, Sue-dia - 1,2% şi Letonia (1,6%), menţionează Agerpres, care citează Eurostat.

PIB AR PUTEA CREşTE CU 2%

Economistul-şef al Băncii Centrale a apreciat că Româ-nia ar putea avea o creştere a PIB de 2%. Această evolu-ţie a economiei anticipată

de oficialul BNR ar putea fi chiar mai mare, în cazul în care ar creşte nivelul de atra-gere a fondurilor europene. „Pentru 2013 vedem o creş-tere economică de 2%, dar aceasta depinde de capaci-tatea de a atrage bani euro-peni, iar cu o absorbţie bună a fondurilor europene, Ro-mânia ar putea avea chiar o creştere de 3% a PIB“, a expli-cat Lazea, citat de Agerpress. Valentin Lazea consideră că ineficienţa atragerii banilor europeni are trei cauze - dis-tribuirea responsabilităţii privind fondurile de la Uniu-nea Europeană pe mai multe ministere, alcătuirea de pro-iecte „nebancabile“ de către aplicanţi şi nerespectarea regulilor stabilite de birocra-ţia europeană în elaborarea proiectelor.

RAMONA OlARU

a responsabilitatea privind fondurile se împarte între mai multe ministere;aaplicanţii întoc-mesc proiecte care nu pot primi finanţare de la bănci;anu se respectă regulile stabilite de birocraţia europeană în elaborarea proiectelor.

Cea mai mare rată anuală a inflaţiei în UE

Ungaria

6,0%

5,0%4,2%

România Estonia

De ce nu atragem suficiente fonduri:

27

ECONOMIERuşii de la TISE, interesați de Oltchim

15% din acțiunile CEO pentru 400 de milioane de euro

Profitul ALRO Slatina a scăzut de 2,8 ori

Care este valoarea unitară a activului net al SIF Oltenia

VâlCEA

gORj

OlT

DOlj

Reprezentanții Minis-terului Economiei au invitat conducerea

grupului rus TISE la discuții despre posibilele investiții ale grupului în țara noas-tră, iar aceştia ar fi acceptat. TISE a depus în vară o ofertă neangajată pentru prelua-rea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Ruşii nu au avut timp să pregăteas-că participarea la licitație şi au cerut amânarea acesteia.

Între timp, licitația s-a ținut, dar a eşuat, iar guvernul a schimbat metoda de privati-zare, renunțând la conversia datoriilor în acțiuni. FMI ar agrea finanţarea combinatu-lui prin Societatea Română de Comerţ şi Industrie, po-trivit Bursa.ro, ceea ce con-duce la crearea unor „breşe“ financiare pentru Oltchim. Privatizarea Oltchim ar pu-tea fi reluată anul viitor. (Ramona Olaru)

Constantin Bălăşoiu, director al Sucursa-lei Energetice Craio-

va, din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a declarat recent, în cadrul unei conferinţe naţionale pe

teme energetice, că adminis-traţia va încerca să obţină peste 400 de milioane de euro din vânzarea a 15% din acţiunile companiei. Potrivit lui Bălăşoiu, lansarea ofertei publice de vânzare a 15%

din acţiuni va fi făcută anul viitor. Guvernul s-a angajat faţă de FMI, Comisia Euro-peană şi Banca Europeană să vândă până în prima parte a anului viitor, prin licitaţie publică, pachetul majoritar

de acţiuni al Complexului Energetic Oltenia. Constan-tin Bălăşoiu a mai declarat că necesarul actual de inves-tiţii pentru CEO este de 1,2 miliarde de euro. (Eugen Măruță)

A lro SA (simbol BVB: ALR), cel mai mare producător de alu-

miniu din Europa Centra-lă şi de Est, a înregistrat pe primele nouă luni ale anului 2012 un profit net de circa 79 de milioane de lei, în scădere cu 143,6 milioane de lei faţă de

profitul pe nouă luni din 2011. Profitul astfel reali-zat este de 2,8 de ori mai mic decât în aceeaşi peri-oadă a anului trecut. Cifra de afaceri a ALRO Slatina a fost de 1,58 miliarde de lei, în uşoară scădere de la 1,7 miliarde de lei, la fina-lul primelor nouă luni ale

anului trecut, a informat compania printr-un co-municat transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Compania explică diminu-area profitului arătând că producţia totală de alumi-niu primar pentru primele trei trimestre ale lui 2012 a fost de 186.735 de tone, în

scădere cu 12.550 de tone faţă de trei trimestre din 2011. În schimb, produc-ţia de aluminiu procesat a crescut anul acesta cu 7.034 de tone faţă de pe-rioada analizată din 2011, ajungând anul acesta la 48.676 de tone. (Ramona Olaru)

sIF Oltenia a informat că valoarea unitară a activului net la sfârşitul

lunii septembrie era de 2,53 lei pe acţiune, în scădere faţă

de aceeaşi perioadă a anulu-lui 2011, când când valoarea unitară a activului net fusese de 2,62 lei pe acţiune. În ace-laşi timp, valoarea unitară a

activului net după nouă luni ale anului este în creştere faţă de sfârşitul lui 20122, când era de 2,44 lei pe acţiune. SIF Oltenia (simbol bursier SIF5)

are peste 580 de milioane de acţiuni emise, iar activul net actual total are o valoare de 1,47 miliarde de lei. (Ramona Olaru)

29

EVENIMENT

Ziua Parcurilor industriale la Târgu Mureș

speakeri recunoscuţi ca profesionişti în dome-niile lor de activitate au

răspuns timp de două zile la întrebări esențiale, cum ar fi: Cum dezvoltăm un parc indus-trial? Cum îl finanțăm? Cum atragem clienții? Ce facilități acordăm? Ce argumente avem față de concurență? Cum au procedat alții în jur? Ce tip de management aplicăm? Dar de marketing?Participanţii au mai aflat cum sunt organizate, cum funcţio-nează şi cum sunt dezvoltate parcurile industriale, tehnolo-gice şi logistice în Europa Cen-trală şi de Est prin prezentarea de către echipa Transilvania Business a unor modele de suc-ces din Cehia, Polonia, Ungaria şi România, văzute la fața locu-lui. „Reprezentanți ai Ministe-rului Dezvoltării şi Turismului, ai Ministerului Economiei, ai Ministerului Transporturilor, ai Ministerului Administrației şi Internelor, manageri şi acționari de parcuri industriale din toată România, oameni de afaceri, specialişti din diverse sectoa-re conexe unui parc industri-al/cluster, posibili investitori privați sau din administrațiile județene au avut pentru prima dată o scenă pe care au putut discuta/învăța/relaționa în voie cu privire la subiectul relansării industriei în România, pe baze şi în concepte noi, performan-te, eficiente, aducătoare de profit. Este un eveniment care, credem noi, va trebui să aibă ca finalitate, prin lobby-ul comun al participanților la eveniment, declararea acestui proces de re-industrializare drept prioritate națională“, a declarat Ciprian

Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.„România a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de dezin-dustrializare determinat, în pri-mul rând, de o criză profundă de sistem. Fabrici importante s-au închis şi s-au pierdut sute de mii de locuri de muncă. Unele branduri naţionale din industrie au fost salvate prin privatizare, altele nu. Ce a um-plut locul rămas liber? Mai ni-mic, pentru că România a fugit până acum de politicile indus-triale!

PARCURIlE INDUsTRIAlE - O VARIANTă DE REINDUsTRIAlIZARE

Nu e nimic rău în a avea o po-litică industrială! Uniunea Eu-ropeană are şi o promovează inclusiv prin Strategia Europa 2020. Statele Unite au avut chiar un efort naţional de re-industrializare în anii ’80, şi se regăsesc astăzi în faţa unei noi reindustrializări, mai ales după ce criza financiară a demon-strat fragilitatea unei economii bazate prea mult pe specula-ţii. Parcurile industriale sunt o variantă de reindustrializare adoptată cu succes de multe state din centrul şi estul Eu-ropei. Polonia, Cehia, Ungaria sunt exemple de reuşită, iar echipa Transilvania Business s-a convins de acest lucru la fața locului. Ce împiedică România să urmeze un astfel de drum? Care sunt paşii?“, a declarat Au-relian Grama, director fondator al revistei Transilvania Business.

sANDU TUDORTransilvania Business

Consiliul Judeţean Mureş, în colaborare cu revista Transilvania Business, a organizat la Târgu Mureş, pe 6 şi 7 noiembrie 2012, Conferinţele Open4Business „Parcuri Industriale. O strategie naţională“.

Foto: Transilvania Business

30

VAlORIlE CRAIOVEI

Crama Banu Mărăcine sau istoria vinului produs la CraiovaCunoscută pentru vinurile competitive pe care le-a produs timp de 30 de ani, Crama Banu Mărăcine, parte a staţiunii didactice şi de cercetare cu acelaşi nume, este unul din obiectivele frumoase, dar mai puţin cunoscute din oraşul Craiova. Locaţia a fost inclusă de curând în patrimoniul Universităţii din Craiova, care are în plan să o deschidă circuitului turistic.

Pe Calea Bucureşti, pe drumul ce duce spre Plaiul Vulcăneşti, se

scrie istoria vinului produs în Bănie. Povestea stă bine păs-trată între porţile staţiunii Banu Mărăcine, care se des-chide simbolic cu o boltă de viţă-de-vie ce se continuă cu o alee de brazi argintii. În mij-locul acestei alei se află cea mai mare hrubă din regiune. De aici începe incursiunea despre tradiţia locului. Po-vestea este spusă de ingine-rul Adrian Leoveanu, angajat la staţiune din anul 1986. „Este locul unde pe vremuri se păstra vinul. E cea mai mare hrubă din regiune. Sunt

peste 300 de budane din stejar, unele vechi chiar de o sută de ani. Aici, anual, adu-ceam 200 de vagoane cu câte 10.000 de litri de vin. Aveam contracte şi pentru export. Acum vasele sunt goale, nu mai este strop de vin“, explică inginerul. Acesta nu şi-a pier-dut însă speranţa. „Poate, în timp, se va mai relua tradiţia de a produce vin. Cu siguran-ţă, nu vor mai fi aceleaşi can-tităţi, dar este un brand care nu ar trebui pierdut“.

50.000 DE sTIClE CARE PăsTREAZă sECRETUl

Butoaiele sunt goale, dar is-

toria nu a rămas doar ca o poveste rostită de angajaţi de câte ori sunt întrebaţi despre trecutul cramei. Din hrubă, pe un tunel, se ajunge în vino-tecă, unde se mai păstrează din producţie. 50.000 de sti-cle, aşezate în poziţie orizon-tală, la o temperatură con-stantă de 12 grade Celsius, indiferent de anotimp, sunt mărturia vie a activităţii care se desfăşura la Banu Mărăci-ne. Prăfuite de trecerea tim-pului, sticlele conţin vinuri albe (Fetească Regală, Sau-vignon) şi vinuri roşii (Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteas-că neagră), soiuri de colecţie produse între 1970 şi 2000.

„Am mai produs vin şi după 2000, dar, nefiind ani viticoli favorabili, nu a putut fi oprit pentru colecţie. Sticlele din vinotecă se scot numai la co-mandă. În momentul în care ia contact cu temperatura exterioară mai mult timp, se deteriorează“, explică un alt inginer al staţiunii. Pe rafturi-le vinotecii se găsesc şi sticle de coniac şi ţuică, ce-i drept în număr foarte mic. „Aici se producea odată coniacul «Roua Plaiului». Mai sunt doar câteva sticle. Tot în can-tităţi mici mai avem şi rachiu şi ţuică de prune, caise şi pier-sici. Sunt băuturi distilate, pe care le păstrăm în sticle aşe-

31

VAlORIlE CRAIOVEI

Crama Banu Mărăcine sau istoria vinului produs la Craiovazate în poziţie verticală“, expli-că inginerul Adrian Leoveanu.

PRODUCţII MEDAlIATE

Valoarea vinului de la Banu Mărăcine nu este dată doar de vechimea producţiei, ci şi de premiile obţinute la con-cursurile de specialitate. La cel de al VI-lea Concurs Naţional de Vinuri de la Vaslui, ediţia 1996,  Rieslingul Italian  produs în 1994 a fost premiat cu Di-ploma de Onoare şi Medalia de Aur,  Merlotul produs în 1994 a obţinut Diploma de Onoare şi Medalia de Argint, iar  Cabernetul Sauvignon  a fost premiat, tot din 1994, cu Medalia de Bronz. De aseme-nea, în anul 2000, la Opera Română din Bucureşti, Ofi-ciul Viei şi Vinului şi Federaţia Mondială a Bucătarilor au pre-miat Feteasca Regală din 1997 şi 1998,  precum şi Caberne-tul Sauvignon  şi  Sauvignonul Blanc din 1987. Vinurile premi-ate, dar şi cele mai vechi pot fi degustate şi cumpărate.

s-A DUs VIţA-DE-VIE

Viţa-de-vie din care s-au pro-dus aceste licori nu mai există. După „măcelul retrocedărilor“ început în 2008, care a ciopâr-ţit staţiunea Banu Mărăcine, conducerea Universităţii din Craiova încearcă acum, odată cu finalizarea litigiilor, să valo-rifice ceea ce a rămas: crama Banu Mărăcine şi terenurile din împrejurimi. Se aşteaptă ca în perioada următoare să fie făcut cadastrul, pentru a se şti exact ce a mai rămas. Ingine-rii staţiunii, dar şi conducerea Universităţii ştiu doar că plan-taţiile de viţă-de-vie şi livezile de pomi fructiferi – caişi, pruni, piersici – au rămas doar amin-

tire. Pentru revigorarea cramei şi a tradiţiei de la Banu Mără-cine, speranţa stă deocamda-tă în cumpărarea strugurilor pentru a reîncepe producţia de vin. Anul acesta a fost unul favorabil producţiei, dar nu şi financiar. „Au fost struguri dul-ci, care permiteau producerea unei noi serii de vin de colecţie, dar nu am avut bani pentru a cumpăra. Prin urmare, am lă-sat aceste planuri pentru anul viitor“, a spus managerul staţi-unii. De altfel, tot de anul viitor se va încerca şi plantarea unei noi suprafeţe de viţă-de-vie. Producţia de vin poate fi asi-gurată prin linia de vinificaţie existentă la cramă, care a ră-mas funcţională. În acest fel se încearcă menţinerea staţiunii de cercetare, care poate fi nu numai un loc de producţie, ci şi un obiectiv turistic, întrucât peisajul şi istoria locului sunt completate şi de vila Mircea, care a aparţinut boierilor Vul-căneşti. Unul din corpurile ei deţine o sală cramă, dar şi un turn din care se poate vedea panorama oraşului.

CARMEN RUsAN

32

VAlORIlE CRAIOVEI

Parcul „Romanescu“, sanctuar al naturii

După ce străbaţi Ca-lea Unirii, lăsând în urmă una dintre cele

mai moderne zone ale Cetă-ţii Banilor, ajungi în faţa unui sanctuar străjuit la intrare de coloane zvelte. Este una dintre podoabele reprezen-tative ale oraşului Craiova, cu rădăcini în existenţa ur-bei din secolul al XIX-lea. Parcul „Nicolae Romanescu“ este cel mai mare parc al oraşului şi se întinde pe o su-prafaţă de aproximativ 100 de hectare. O grădină a cărei istorie şi evoluţie de-a lungul veacurilor este impresionan-tă, cu suişuri şi coborâşuri, şi care se dezvăluie azi, în toa-tă splendoarea ei, privirilor celor care rătăcesc pe aleile sale. În mijlocul acestei oaze de verdeaţă clipoceşte apa unui lac încărcat de nuferi între care îşi găsesc odihna lebedele măiestre. Fiecare metru pătrat a fost gândit şi amenajat astfel încât şi peste o sută de ani peisajul să aibă aceeaşi grandoare.Dacă francezii au Versailles-

ul lor, italienii se mândresc cu Parcul Pincio, iar nemţii cu Grădina englezească din Műnchen, oltenii au Parcul „Romanescu“. UN PARC PEsTE TIMP

Grădina princiară Bibescu s-a ridicat în lunca din stân-ga Jiului, unde cu un secol în urmă se întindeau doar pajişti şi bălţi, de-a lungul cursului întrerupt şi silenţi-os al unei ape: Pârâul Fetii. Aici a prins chip Grădina Bibescu în 1842, la iniţiativa marelui logofăt Ioan (Iancu) Bibescu. Au fost aduşi meş-teri nemţi ca să amenajeze grădina cu paviloane am-ple, bănci pentru odihnă, sere şi un chioşc pentru fanfară. Aleile au fost îmbo-găţite cu o serie de arbori, arbuşti, flori şi plante aduse din străinătate. Perioada de după revoluţia paşoptistă este una întunecată pen-tru Parcul Bibescu, ajuns în stare de degradare. Primăria Craiovei salvează această

bijuterie, cumpărând-o de la Barbu Știrbei.Perioada premergătoare Unirii Principatelor a cres-cut pentru scurtă vreme interesul autorităţii locale pentru Palatul Bibescu, ast-fel că în vara lui 1858 s-a tre-cut la repararea lui. Încet-încet, grandoarea aces-tui loc a apus, dar nu s-a stins definitiv. Flacăra vieţii lui a pălit ca să se aprindă cu mai mare putere, când la cârma oraşului a venit cel al cărui nume îl poartă azi parcul, Ni-colae Romanescu.În scopul înfrumuseţării oraşului şi cu precădere a parcului, edilul de atunci l-a chemat pe renumitul arhi-tect francez Edonard Re-dont, care, ajutat de Ernest Pinard, a regândit imaginea parcului. În anul 1900, pla-nurile parcului au fost me-daliate cu aur la Expoziţia Universală de la Paris. Con-strucţia a început în 1901 şi a fost finalizată după anul 1903, fiind inaugurat în pre-zenţa regelui Carol I.

Constructorii parcului au dat dovadă de o gândire şi imaginaţie geniale, au venit cu idei îndrăzneţe: au im-provizat lacuri şi văi, au ză-mislit cascade, au trasat alei şi poteci, toate fiind lucrate ca o adevărată bijuterie în filigran.

De-a lungul timpului, parcul a fost un simbol al existenţei acestui oraş. Evenimentele marcante ale istoriei neamu-lui au îmbogăţit şi istoria par-cului. În anul 1912, intrarea în parc s-a îmbogăţit cu o cre-aţie sculpturală de referinţă a patrimoniului românesc: Monumentul Independen-ţei. Însuşi parcul îşi schimbă denumirea în Parcul Inde-pendenţei. Până în anul 1947, paradele militare, manifes-taţiile locale, demonstraţiile populare s-au desfăşurat în preajma acestui impresio-nant monument, care a avut un sfârşit sumbru în perioada contemporană, perioadă în care parcul a primit un nou nume: Parcul Poporului.

33

VAlORIlE CRAIOVEI

Parcul „Romanescu“, sanctuar al naturiisANCTUAR Al NATURII Parcul „Romanescu“ în-truchipează pentru oraşul Craiova un frumos sanctuar de arhitectură peisagistică zămislit de un arhitect vizi-onar, cu zeci de hectare de pădure sădită şi amenajată de mâna omului pentru a părea o pădure neatinsă. Flora însumează mai mult de 1.000 de specii, ceea ce reprezintă peste 30% din totalul speciilor de plante care se regăsesc pe întreg teritoriul României (Bogdan Bobârnac, „Rezervaţii şi mo-numente ale naturii din Ol-tenia“,1984).Acest parc adăposteşte o variată floră multicoloră, de la arbuşti ornamentali de tip thuja, buxus, la arbori de însemnătate dendrologică, precum bradul alb sau pinul de Himalaya.

Plantele ierboase, floricole, decorative sau de ornament sunt destul de rare. Dintre acestea pot fi enumerate

garofiţele, floarea de ceară, floarea iubirii. Parcul se poate lăuda ca fiind un valoros obiectiv arhitectural-dendrologic. Importanţa sa ştiinţifică şi turistică rezultă din multitu-dinea şi varietatea numeroa-selor specii rare sau plante de mare interes ornamental, nu numai pentru flora spon-tană, ci şi pentru cea cultiva-tă în condiţii naturale, cât şi în condiţii de seră.

BIjUTERIIlE PARCUlUI „ROMANEsCU“

Comorile care se întâlnesc aici şi dau prin existenţa lor unicitatea locului sunt con-strucţiile care se contopesc într-un tot de neegalat.De cum păşeşti pe porţile parcului, trecând de co-loanele de la intrare, ţi se revarsă la picioare o colină maestuoasă, în vârful căreia tronează Rotonda. La poale-le colinei este aşezat bustul turnat în bronz al lui Nico-lae Romanescu. Aleile curg

şi se împletesc pe kilometri întregi prin peisajul şi arhi-tectura locului. Treci peste podeţe zidite din trunchiuri de copac împletite (zămis-lite din beton armat, o idee inovatoare la acea vreme), sari din piatră în piatră peste pâraie, uneori line, alteori în-volburate, care se prăvălesc în cascade mici spre inima grădinii, ca adevărate toren-te ce se grăbesc spre albie.

Când te aştepţi mai puţin, faţa parcului se luminează şi cerul stă răsturnat peste chipul unui lac care se întin-de pe o suprafaţă de 4 ha. La orizont, ca o ghirlandă rega-lă peste întinderea lacului, se întrezăreşte podul suspen-dat, sprijinit pe stânci tur-nate din beton armat şi care stau să se prăvale. O lucrare zămislită în fier şi lemn, sus-pendată pe cabluri de două portaluri în chipul unor tur-nuri medievale. Din apele lacului se ridică precum o corabie debarca-derul, loc de odihnă şi pre-

lungă admiraţie.În centrul grădinii, pe un pla-tou de sute de metri pătrați, se găseşte Palatul Bibescu, în faţa căruia veghează doi lei ciopliţi în piatră în partea de nord, iar în partea de sud, doi îngeri aşezaţi fiecare pe un piedestal. Casa este le-gată prin alei de restul par-cului, iar alături este aşezat chioşcul comandat la Viena, unde în serile toride de vară au răsunat pe vremuri ală-muri de fanfară. Nu putem uita Castelul Fer-mecat, o construcţie ruptă parcă din lumea poveştilor, dar care în realitate a fost gândită de arhitectul fran-cez ca un castel pentru bazi-nele de apă care au servit la irigarea parcului. O lume măruntă (metaforic vorbind) se învârte în jurul altui punct de atracţie al pacului, şi anume Grădina Zoologică. Aceasta a fost in-augurată în anul 1906, fiind cea mai veche din ţară.

MARIA CERNăTEsCU

34

EDITORIAL

Promovează-te acum în cea mai importantă revistă de afaceri

din OlteniaDaniel Dobre

daniel.dobre@gds.ro0730.280.595