\T

ElEmuntaJ

il$u[rn rmrlui

Biblioteca Centrala Universitara"Lucian Blaga"

Sectia de imprumut

Aceasta publicatie trobuie returnata inainte de ultima data marcatamai jos

l+laFOLIVIER

,1 . ,..,

J:"' i

,t.., r/i,r ,,.r- 1

CLEMENT

fnftebdri asuprataomulur

Tipiriti cu binecuvAntarea P.S. AndreiEpiscopul Alba-Iuliei

Cuvint ina inte de

ll tsoris BobrinskoyBCU Cluj-Napoca l

|fliltilt]iltilililffiil]il]ilttilil4060 I10 7552

Traducerc din linrba fiancezi leroni. Iosif Pop qi Pr:, Ciprian $panTfaducere duDa:

Of ivier Cl6mcnt, ()trc.ttions.';ur I'lrttnnc, 1986.

Editions ANNE SIC tER. Canada

Alba-Iulia1997

r

Je, soussignd, Olivier Cldrnent,propridtaire maintenant des droits de I'ouvrageintituld Questions sur I,homme, editd par les6ditions Stock d Paris et dont.je suis I'auteur cdded titre gratieux aux Edirions de I'Evdchd orthodoxed'Alba-lulia, Roumanie, le droit de traduire etd'6diter la version en langue roumaine de cetouvrage.

Fait ii Paris, le 19 mars 1997 .

l,l,u,w #t'^^tOlivier Cldment

..".ijt'.'. /

r

I

I

in trebi ri asupra om u I u i

PROLOG

Institutul Sf'Antul Serghie line si repare astdzi o mare

nedreptate gi de asemenea o coplegitoare datorie de recuno$tin[d

fa{d de Olivier Cldnrent. unul dirr prof'esorii sdi pentru care noi

avem multd veneralie gi respect. Am vrut sd ddm o rezonantAparticulard acestei ceremonii acaclemice de acordare a titluh"ri

d9-doeior in teologie situAndu-o. in rnomentul SarUarorii anual"a Sfinlilor Trei lerarhi. slrbdtoare a teologiei. Olivier Cl6rnent

nu este un petitionar al unui titlu care i-ar lipsi, dar Institutulinsuqi are nevoie de acest gest. cdci prin prezenta sa sfAlucitoaregi credincioasd de nrai bine de 40 de ani. el il onoreazd. Tinemdeci sd aducem aici Ei astdzi uiceastd mhtlurie.'

Aga precurn trebuie, inainte de a preda. el a ascultat. a tbstucpnlcuJ u4q!a dintre dascdlii cei mai ilugtri ai gAndirii teologiceo$g{9x9 contemporane. Vladimir t,osg!r. unul din reprezentantiicei mai califlcati a ceea ce nurnim neo-patristica ortodoxi.Olivier Cldment a contribuit la cunoaqterea gAndirii sale pr.in

publicarea postumd a cdrtli Vederea lui Dumnezeu. a cursuluisdu de teologie dogmatici gi a tezei sale de doctorat (nesustinutd)

la Sorbona despre Meistcr Eokan. Printre dascdlii gi prieteniilui aq cita in mod cert pe PaUl lyglg[lngy._tgg!:Zgndgl 9i. insfar$it, pe Pirintele Ojr.ltt., l131lgg

. PrezentAnd pe Vladimir Lossky Ei pe Paul Evdokimov ca"doi trecitoli". cl insugi lr, imbrlcerl aceastd l-tarismd de trecdtor.

7

OLIVIER CLEMENT

de luntra; de la un rlal la tiltul. 'll'ecir1or. inair.rte de toale. al

fraditiei Bisericii ncclivizirte gi al stAlqitr-rh-Li nostrr.r de secol Ei

de nrilenir-r. 'll'ccitor intrc Rdsf it Ei Apus. tinarrd sd realizeze ir.r

pols()iurit ;;i gindirea sa sirltcza Risiritr-rlLri siro-bizantin. a traditicilcligioase ruse (de la Berdiaev la Soljcnilin) Ei a Apusuluicontemporan din care igi are obiri;ia gi pe care-l reprezinti.

Provenit dintr-rLn l]lediu dccleqtinal. a$a cum noi ilcunoa$tem in Frtrtta "piurilrt al misir-rnii" in care Durnnezeune.-a dat sir lriinr gi pc carc o iubinr. la sfAr;itul unei lun-qi ciutdriin irintclcpc iunilo, olicutalc. a intilnit pe Ilristos gi a solicitatbotezul in Biserica Ortodoxi.

Pe parcursul celu'mai ntult de 210 de ani de invftdntArrtteokrgic. Olivier ('lintent a parcLlrs nutreroase cdi. gantiere

uncori puf in delt'i5ate. uneori urcu.,sLu'i abrupte gi chiarpericuloase..ialonate de ruine ;i de pripdstii. El insu:;i ne

relateazi experienta sa dc teolog. bucr,u.iile gi antdrdciunile sale.

nrult rrai bine deciit i-n.n putea-o face noi..

[il este prezent in ntarile tr-rlbul'dri qi pr.obleme ale timpuluinostru: mai '68. caderea zidului Berliuulr.ri Ei deschiderea larilorde Est, mileniul creqtinirii l{usiei. drama t}osnioi gi drepratea

restituitd suf'eritrlelor poporului siirb. DizrlogAnd cu marxismul.el rcaminte$tc demnitatca inflnita a persoanei r-rmane. dialogindcu modernitatea fird teauti. nr: l'ace concesii, ci are ccrtituclineaci Evanghelia lui Ffi-istos este 1ot cccil ce c uriri aclual gi n.riri

vir-r. ['.1 esle scr.rsibil in ntocl tlcoscbit la ltroblcltrclc tldur.oroase))

ale eticii nrcdiculc. alc scxrltlilirtii. alc iLrbirii. sau chiar.ale e/?.s-

uitti trrtrirrr r ;r:Ir rnzrintl /:)i,.s-LrlLri Irri I lrrrrrnczcrr inruf i.in alirra Institutulrri Sllntul Serghic. Olivier Cldmenr a

Intrebiri asupra ontului 7

predat pe parcursul a multi ani la Institutul Superior de StudiiEcumenice. la $coala Catedrald din Paris, la Centre Sdvres, peste

tot fiind un mdrturisitor al tradiliei oltodoxe deschise dialogului.A aq.lrngllpyry{ din 1959 revisra reologica C'ontacts aldturide un comitet de redaclic oare ii acorda toatd increderea Ei care

ldsa totul uneori prea ((pasiv)) pe r-u.nerii sdi.

in slhrgit. el a qtiut sA asculte $i si transmitd lumii de astizimelqJ{j-qillygl a_ doi rnari patriarhi ecr"mrenici (Atenagora, qi

Bartolomeu.; qi gandirea unui lbst student al Institutului nostru.patliarhLrl lgnatie al IV-lca al Antiohiei.

Ag vrea sA enu:lir doar cdteva din aspectele propriu-zisteologice din opera sa, care nreritd prinLre rnulte altele aceastaasardQlq ? tilllfl! d9 do91or in rcologie.

AE vorbi mai int6i de o viziunc plenard a credintei sre$tine.de o Ortodoxie sigurir. irrsd de o Ortodoxie deschisi giprimitoare a tot ceea ce este adeval;li autentic. chiar dincolcrde fiontierele dognratice gi caltonicc ale Ortcldoxiei istonce.Viziure de plenitudine Ei de unitate carc nu este nici unitbmtitatenici exclusivitate.

Acest centrLl de utrltate in diversitatea legitima gdseEte inmod evident lScaqul sdu in taina lui Hristos qi in centralitateaSa. Convingefea lui profirndl cste cd Hristos este peste tot prezentgi c[. prin intruparea Sa. C'r:vintul a asun]at umanitatea intreagade la inceputul istoriei pdrrii la irrchcierea ei. -foat5 istoria umana.spune el, a tins cirtre Hristos care a venit qi tinde spre Hristoscare vlne.

Ag vorbi cu plircerc de' tcologia lui. Olivier Cll6ment ca cle

o teologic pascalir. ca dcspre un inru rri invierii lui Hristos li clcci

7

OLIVIER CLEMENT

de speranfd in propria noasffa inviere. Aceastd dimensiune

pascalS traverseazd ansarrblul operei sale, a reflecliei sale

asupra crizei modernitdjii, asupra esenlei insdgi a Ortodoxiei.

Citez: "Pentru cd Fiul cel vesnic este solidar nu numai cu

umanitatea noastrA cfeata dupa chipul Sdu, ci solidar de

asemenea cu condilia noastrd de muritori, cu condi{ia noastrd

atee de ateismul cel mai total. penfiu aceasta totul se rdscolegte

inaintea iubirii nebune a lui Dumnezeu, pentru aceasta prapastia

iadului gi a mo4ii se face nevAzutd precum o derizorie picdttud

de urd in vAltoarea de fbc a divinitdtii. Cuvantul revine spre

Pirintele Sdu, aducAnd cu El umanitatea cdreia i se deschide de

acu-n inainte plinatated vietii. calea indumnezeirii".

Dar aceasti "dinamicd hristicd" a istoriei - a toatA istoria -trebuie siniati in spaliul qi in suflarea iluminate de Duhul Sf6nt.

Taina Duhului.... Imi amintesc d" pUu,^dq_!g{!_9 rhile_ 3lqrra

controversatei a |ti Filioqtte gi de maniera sa, noud gi

ldmuritoare, de a degaj a deschiderea existenliald in ceea ce

privegte indumnezeirea omului prin acelagi Duh care odihne$te

in F{ristos Ei in Trupul Sdu, care este Biserica. Dar dincolo de

aceastd refleclie teologici, el aratd bine cd a vorbi de Duhul in

BisericS" sau a vorbi de Biserici in Duhul, inseamni aceeaqi

tain6. aceeagi experienld a Bisericii, divino-umanitatea hristicd

in care sufld Duhul. Citez: "Tirnpul Duhului este cel al unei

sinergii, al unei colabordri, al unei creativitd{i divino-umane: in

numele lui lkistos, adice in prezenla cea mai intensd, in prezenla

Sa euharisticd, ecleziali, o perspectivd inflnitd se deschide

libertAtii umane ficutd creatoare prin Duhul, astf-el incdt

Dumnezeu-Omul. cum zicea Vladirnir Soloviev, devine

Intrebiri as u pra ont u I u i 9

Dumnezeu-umanittile Si Dtuttnezetr- trn ivers" .

El reaminteste, in fir-re. cI Duhul dumnezeiesc "sdldEluieEte

trupe$te" in Bisericd. pentru cI locuia qi locuieqte in u.nanitatea

lui Hristos, gi cd Duhul este marele "rr-ristagog" al acestei

plenitudini tainice. intleaga sa vialir .'si rndttttria sa teologicd sunt

inseparabile de Biserica in care Duhul l-a ndscut la viala cea

noud. El traieste dureroasa. insd necesara sfartecare. intre

certitudinea tangibili a l-rarului Duhr.rlui Sfhnt aclion6nd asupra

devenirii in istoria bulversati a secolr-rlui nostru, intre sfintenia

qi adevdrul Ortocloxiei dc o parte. ial de cealaltd parte

sldbiciunile men.rbrilor acesteia pi a societdtilor zise cre;tine.

Fdrd nici un compronris zt-supra adevirurilor de credinfd trdite Ei

mfuturisite in Ortodoxia iskrrici. el a cdutat in mod constant sd

menlind deschis dialogul de iubire ;i de adevdr', dbruindu-se

pentru aceasta fera mAsurd. uneori nsinteles $i criticat. pldtind

astf'el tributul unei liberldti prolbtice. purtAnd chiar in trupul sdu

suf'erin1ele dezbirrdrii cre$tinilor qi nu tnai putin a diviziunilor in

sAnul aceleiaEi Biselici Ottodoxc. rlet'gdnd astt'el in contra-

curentul unei anuuritc 9tlq4g*ii p11'e qi Qurg, intoleranta gi

agesivd, pentru cd ea ignora bogd{iile Duhului.

In fine. taina Bisericii este de asen.lenea cea a organizdrii

sale. exercitarea colcgialitAtii sau a s;bornosl-ului la toate

nivelele vietii ecleziale. a devenirii sale in Occident, in sAnul

diasporei noastre. Olivic| C'ldment a $tiLlt sd reaminteascd cu

multd vigoare importan{a pl'egAtirii viitorului Sinod panoftodox

pentru care Patriarhul Atenagora e lucrat atdt. Tot lui ii pldcea

sd sublinieze cd pregdtifea colegiali a Sinodului nu este mai

pu{in esen{iald decdt insaqi tinerca accstui Sinod qi cd Biserica

(.-)

c

l0 OLIVIER CLEMENT

este chiar dupd natura sa un Sinocl per.nranent dupd ci-ripul"Sinodului veqnic" din sAnul ltricitei 'll-eimi. Aici de asemenea

el a reamintit adeviratele exigente irle ecleziologiei ortodoxe.ale unitd{ii s.tcrantentAle qi canonice pe r-rn singur teritoriu.Biserica este dc asentenca actr:alitatea Sflntilor pdrin{i.cdrora Olivier Cldrnent a $tiut sii lc cletr cuvdr.rtul in excelentaantotogle J()lt,rucs. ctrL, estc o rlir.ri pr.efioasd ce adapi cu apacea vJe-a Duhr-rlui.

tlltima n.rare axi qi preocuparca flndamentald a intregiisale vieli estc chcstiunca orrulr-ri. in care. urmAnd dascdlilorsdi. a contribuit la r.einnoir.ea antropologiei or.todoxe. centratAin.jurul tainei existenlei personale dup[ imaginea qi inconlul.liLlne cu viata intimi:r dun.rrrezeiegtii Treimi. Elt.earrrinteqle pc hrlrri drcl)latr ea irr ntr. pol0gia cre5tina, eareeste o antropologie a intrupir.ii qi a invierii. distinctiafundarner.rtalS nu este cea slflet-r;up. cdci omul este oLrn llat! ,qsilro-somal.ici (eu a1 zice irttreg rrr,rp. irl.rcg sullet),ci adevdrata distinctic este cea a naturii qi a persoanei. in careDuhul va cdqtiga onrr-rl intrcg, adicd gi trupul sdu. prin urmareel ne reamintc$te cu.succes ci tr.r-rpr-rl insr.rqi, iar in trup inspccial chipul. cxprirni persoana. insir la l'cl cle bine poate sd

o ascundi. si u lnaschcze. C)rrul nu oste in lume decAt prinexisten(a sa trllpeasc:i Ei cu toatc acestea el depdgegte f.Irdincetare aceasti existentl $i poate zriunge sd o sacrifice. inlinal|:trupul nll are scns dccilt in taina invierii: .'De la inviercalui IJristos. un spatiLr al non-morlii se cleschide in opacitatea

int rebiri asupt';r ontu ltti

lun]ii, un spaliu in care totul poate si se intoarci. sa

basculeze in lun.rin5".

P Boris Bobrinskoy.

Decanul Institutului cle -l'eologic

OrtodoxA Sffintul Serghie

din Paris.

Paris l6 fehruarie 1997 ('uvint rostit cu oc:lzia

acorddrii titlr.rlr-ri de doctor in teologic de cirtrc Institutul Slhntul

Ser-ehie Donrnului Olivier ('lirrcnt. pentrll intl'eaga ss opera

teologicd.

ll

t2 OLIVIER CLEMENT

^ O antropologiern care se intri prin pociinfi

. Umanitatea pe carc o observdm gi din care facem. parte es_1e.o urnanitate diviz.atd. Este divizatd in printul rdnd in fiecare dintre-

.nor: (.euh, estc un teatru de unrbre. de persona.je nevrotice aleciror sfbri nu le tragenr noi, ci rnai degrabd "i. ,. ,ra O.

".loastre. Facultelile noastre sunt gi ele divizate gi ierarnia torbulversatd: o inleiigenfil pur. cerebr.ali. ca,"

"ompa.A. o <inimdlin incertitudine. abandonatd fbrlelor. suh_congtientului, care

confundd. $i iatd-ne ((de_a rostogolulii, l5rd un centru derefblin1d pentru a impAca btul.

- Dezbirrali irr noi ingine. ru 'er

sunrern gi intre noi: indivizidugmani, sir.rguratici sau contirndali. singuratici in confuzia insdgi.

Aceasta este ceea ce teologia nume$te <condilia cdderiill.Limitdndu-ne la aceastd condilic nu aln putea elabora oantroporogie cregtinS. Gdndirea ar merge in gor. A anariza

individul doa.i'condilia sa de separare. arinsemnaa ne inchideintr-o viziune mioapi. rezultat al rralieniriil) noastre, alienarecare

1u e_ste numai sociald. ci fundamentald. ontologicd.

lnsa aceste.lenebre sunt tmversate de lfigerd in nebunra

l.

intrebiri asupra omulu i

dragostei sau a crea{iei. in transparenta unei priviri, in simpla gi

ne4steptata mirare de a exista. s1 iv;1 aOalyt^t*^tno2.---...

9l'yt:y :Z:Lp-!:: t! Tiltetul 9-mtlili Cuvdntu(-g-rftos )

pe care noi l-am golit de sens in "$ic", avea semniticalia

originali ae "l_4ctE-'. ._!-gc3qul omului este Dumnezeu". zicea

batranul Heraclit.

Dezbinarea, iudul Si moartea

Aturci cum putem irrtra in aceastd cunoa$tere a omului care

nu se lasd atinsi iErd descoperirea lui f)umnezeu?

Nu prin $tiinfa. in sensul de (($tiinta uman6)), pe care noi

o salutbm qi o recunoagtem in trecere. ci prin cunoasterea

creStind, care este o cunoa;tefe in credin{d, o cunoaqtere al cdrei

organ nu este o facultate separatA. ci omul intreg. Pe scurt: o

cunoa$tere care debuteazi gi progreseazi prin pociin{d. Mai bine

zis, impreuni cu Evanghelia 9i cu Phrintii greci, metanoia, insensul de reintoarcere a constiintei noastre de a ti. Oe treceie,-...:,--

copemiciand de la geocentrismul eului (individual sau colectiv)

la heliocentrismul care descoperi. in profunzimea fiin{elor qi a

lucrurilor'. .jarul soalelui durnnezeiesc.

Dar mai intdi trebuie si te ciocnegti de pere{ii inchisorii

tale. Una dintle cele niai potrivite defrnitii ale <<de-cdderiirr

noastre a tbst dati de Sthntr-rl Andrei al Cretei, un cdlugdr din

secolul al V{l-lea al cdrui canon de pocdin{d il citim la inceputul

Postului Mare. simbol al pocdintei care ne pregdte$te pentru a

primi invierea. "Omul este idolatru t4d de el insupi", zice Sfhntul

l3

/t

OLIVIER CLEMENT

Andrei. El a deturnat spre sine insugi cnpacitatea de venerare..

de cult, care constituie lbndul natLu.ii sulc. Itr.in accasta omul se

separd - atAt cAt depinclc tlc cl tlc lzv(rnrl viclii qi se gisegtereintors spl'e neanlrrl. sprr, nunrt.ul \lin carc este creat. El nu poate

fl neantizat. rlrl rlcr irrt. :,t.llrvrrl rrrorlii. Iar moafiea nu este numaln6r1.51 li1|l tt(, ltloii. cr.ucl: cd viala fiecdrui ont trcbuie sa sel{.nult(.. ( rrci in accasti n1oafte se ghiccqte o consecintd a mileiIrri l)unutezeu. Pc ntdsurd ce olr.ml avanseazd in destinul sau. igidd seama cA totul se termini: ..prea mult a thcut, prea mult avizut" qi. cunt zice tAlharul pe crurce: ..Noi dupd dreptate primimce nr se cuvine dr-rpi fhptele noastre'. (1..c.23. 4l). Dar moafieastarea de rnoarte din tinrpul vielii chiar. inseamnd in sens multmai larg o existenl5 "irrpotriva naturii.., impotriva setei deetemitate, a acestei nevoi de sdrbcitoare cale constituie adev5rulnostru de taini. in acest sens. sllntem in moarle. Ne desconerimintf-o natura urnani pi irlr.-urr rrniver.s eu adc\,aral dezintegrate.

Una dir-ttre cele n.lai uimitoare tr.asdturi ale epocii noastreeste ca adev[ruri spiritr:alc pe care nu c.le mult Ie vddeau doaroamenii contempla{iei. ai rugiciunii, devin astdzi realitdtiistorice. Astt'el, ir.r evider.rla istoriei, dezintegrarea atomulut nueste intr-o oarecarc mlsuri decAt expresia unei stiri de sprrit aumanitilii, pe cat-e T'radilia o dest ntneaza prin ae ea idee adezintegrdrii. a 1(atomizairii))

CAnd persoana intoarcc spatele lui Duntnezeu. nu rnaipoate contlnc natLu.a sa. ea devine un individ alonos _ in cz[:ese distruge aceasta natur5. Natura umand $i cosmicd (nu in sensfilosoflc ci in sensul teologic proprir"r al cuvAntului naturd).aceastd unitate sin]lbnicd qi accst clinamism ce_l presimtim in

t4 I n t rebi ri as upre om u Iu i t5

Hristos Si in sfintenie. este ((atomizata)) in noi.

in noi, juxtapus pe chiplrdle noastre inchise. pe privirea

celuilalt cale-mi ascunde universul. dinamismul euharistic al

naturii devine o miEcare oarbi. El nu-gi'mai giseqte. prin nor.

astAmpArarea sa in Dlrmnczeu. Atunci el se joacd cu

individualitatile noastre in acelagi tinrp inchisr'gi difbrrne. cu

ace$ti (atomi)) pe care-i lovegte r"rnr-rl de altul.

$i aceasta este condi(ia noaslrd. in cars trebuie sd ucidem

pentru. a mAnca. pdr-ri cind milrirr qi natura cangrenat5 ne

absoarbel in care trebuie si r"rcizi de asemenea in atdtea t'eluri

pentru a g[si o siguranld trecAtoare; in care se cauta sigulantA

prin stdpAnirca lumii - pe care o f'acem sb devinl astf'el

monnAntul nostrlr: in calc. plin eros-ul care dole$te etemitatea,

servim in detlnitiv doar la perpetualezr speciei. $i acestea sunt

tot atatea aspecte a ceea ce ascetii numesc {{patimill gi care

s-ar putea r-rumi rtidolill. Deveniti irrrpersonali, natura aserve$te

r,rrrrul yi-l intshitc in rn(ur1e.

lndivizii se odspeazi asupra libeltdlii lor lipsite de sens. o

libeftate care stAlqegte prin aservirea la ea insdgi gi la rela{ia de

exterioritate qi de posesiune, cdleia ii dd nagtere. Este dragostea

imposibild gi in cele din urmir dish'r-rgdtoare, ultima constrAngere

a morlii. Un personaj al lui Dostoievski. Kir"ilov din Demonu, e

detagat de tot, deschis la tot, pdni la a resim{i eternitatea.

contemplAnd de exemplu o fir.urzd de-abia ingdlbenitA de toamna.

El clede cd murind liber in aceste momente. va gasi implinireaultimq" adevirata libertate: va fl Dunurezeu. $i in momentul ales,

se.sinuciQe. lnsd el nu va fl Dunrnezeu va fr mort. Aici este

rdddcina robiei noastre. Toatd concep{ia despre lume care nu

OLIVIER CLEMENT

include moartea, care se strddr-rie;te sd o uite, nu poate fi decAt oiluzie.

Iatd deci. pe de o parte. libertatea lipsiti de sens aindividului. lar pe de alta, migcarea de adorare, de celebrare, de

sArbdtorire. de deschidere la infirritul car.q- es_!g 111ra1ura2 i4 noifldar care datoritd laptului cd nu lnai este exprimati prinpersoanele noastre $i prin ele ancorata in Dumnezeu, devinenebund, devine sdlbaticd, ne antreneazd in elanul sdu nesdbuit,

de acum inainte irnpersonal. incepe atunci cdutarea unui extazn-are impoftanld care . pt'in distl.r.rgere. drog sau erotism.

inscrierea euharisticd a naturii in persoand se transformd inprizoniepl inf-emal al individr"rlui in naturd.

Cdci. printr'-o dimensiulre g'ex i.9t9n1ei noastredecizute, noi suntem nu numai irr moarte, ci deja" aici gi acum.

't 199'' Nu este nevoie sd citdnr aici pe Pdrinfii Bisericii. Am putea

sd ne mdrginim la doud scurte tiaze ale lui Sartre, cici gdndirea

lui este rigutos ascetici, dar de o ascezd care se deschide spre

neant sau spre o evadare intr-o revolufie absolutizatb. ."ladul suntceildlli", scrie Sartre, gi iar5Ei: "Cdderea mea originard este

existenla celuilalt". Cici esenta omului, spune el in Fiinla SiNeantul, nu este nimic trltceva decdt setea de a fi Dumnezeu. Deaceea aceasta escnta este at,it de necsenlial5 pentru el.

Aceastd sele de a 1l Dumnezeu, aceastd sete de absolut,respinsd cu indilelenrd. il ,":llstruge. lt tdenttllca cu moartea.Celdlalt)'este pentlu mine eqecul. e;e_c-ul meu de a md implini incomuniqne. Este conEtiinta stdrii nrele de non-comuniune. chiarpeste dorinla mea de a iubi. gi |e-cdderea sa mortald. "L-am iubit

t6 Int rebiri asupra otnului l7

prea mult, de aceea l-am on.rordt". zic autorii crimelor pe care

pe bunA dreptate le numim pasionale.

in ce privegte reciprocitatea, am putea spune cd ea are un

pol de deschidere gi de abandon. pe care l-am putea desemna

simbolic ca feminin. qi un pol de elan Ei dinamism, masculin.

Spun simbolic, rnai intdi pentru ca fiecare persoani, tie ch este

vorba de un bdr"bat sau de o lbrneie, poartd simultan in natlra sa

aceste doud atitudini. dar cu una dominantd; apoi pentl'u ca

sexualitatea este ea insdgi sin-rbolicd - gi nu singura expresie

legitimd a eros-ului total care se. poate exprima gi mai bine inslujirea celuilalt qi in prietenie. in crea{ia artistului sau incontemplalia omului duhovnicesc. Dacd exprimdm decireciprocitatea dupd aceastd cornplexi simbolich sexuald.observdm cd intdlnirea, in lumea egecului. degenereazd in sadism

gi in masochism. Cdt despre dimensiunea verlicald a comuniunii.

care la origine este parlicipare in Duh la <patrifi lialialr trinitarh

- "Ca ei sd fie una precum Noi una suntem", zice HristosPirintelui Sdu in Evanghelia dupd loan -. ea se denatureazd inmii de tbrme ale relatiei "stdpdn-sclav".

Aceasta este condilia de cidere pe care Sfinlii Pirinli o

evocd prin termeni ca egec, boal5. absenld qi, pentru a relua unleitmotiv al acestui capitol, dezbinare. O iluzie, cum o nume$te

India, parazit6nd elealia "bund toata". provocdnd o suf-erinliinepuizabild,suspinalcreaticiqqjeJlqkg{lg:tq_pe.careHri_sros

le-a fdcqt cele-ale unei nagteri. Nn o (rasemdnarell. ci o'-.'.'=-\((neasemAnare))_glle,,ptolil'ereazd uneori in mongtr.i de otiumusele magici" precum in Satiricon-'tl in imagini (gi imagrnar;de Fellini. Ei in care fhrmusetea se umple de un absolut denaturat.

t8 OLIVIER CLEMENT

Aici dimpotrivS. nici Evanghelia nici rnarea tradiliecreftind nu construiesc un Dumnezeu rdzbundtoq terorist, gi

castrator. in inin.ra mesajulr-ri evanglrelic nu este nimic altceva

decAt Dragostea intlnitd, .jertf-elnicd. ddtltoare de existenta.respecdnd libefiatea noastrd "pdnd la rnoafle, Ei incd moarle

pe cruce" (Fil.2, 8).

La cei rnai rrari n.rdrtr.u'isitoli ai perioadei patristice, de laSfAntr-rl Irineu de Lyon la Slhntul Gligore de Nyssa gi la St'rintul

Maxirn Mhrturisitolul, tema creatiei omului de cbtre Dumnezeueste intelpl'etatd in sensul r"urui lisc caut41_volun# .de, Creator., a

unei vulnerabilitdli inflnile asuntata de acun inainte de cdtr.e El.

C,qQ9r.ea - acest simbol al unei asentenea firr[e. a cdrei experienfd

o tiicem in fiecare clipd - devine incercarea libertdJii, incercarenecesard. con$tiinlei, tErl de care nu existd dragoste personald.

Dach Dumnezer-u,,indep4l1,9g?i pe og de ]a Pomul Vielii, o f-ace

pentru ca el sd,ng.{ie_etemizat in stare de separare. Cf,ci aceastd

stale (care este gi a noastrd), dacA ar.fl culundatd ca atare inLurrina divind, n-ar putea fi decdl un iad.9i inc6 un iadiremediabil. Sd ne gAndim la acele momente in care, plini de

minciund qi de mAlqdvie. a trebuit sd intl.untdm privirea(neindur5tor)) de inocentd a unui copil! O singurd clipd de iubiretrddat6, de incredere batjocoritd, daci ar fi cercetatA de mtnteamea cu o con$tiinlA - total lucidd - de Dumnezeu, s-ar revela oetemitate inl'ernald,lCAt de ntull avenr nevoie de istorie. de

ribddtoarea i<pedagogiel a lui Dumnezeu, de cruceaeliberatoare a lui Hristos!

Condi{ia de muritori pe care pacaiul o anrreneaza nu este

deci o pedeapsA. ci ccl rnult. s-ar put!"a spunc. o autopedepsire

!11ryberi asupra ont ulu i

pe care Dumnezeu o intoarce. o transfbrmd,

19a9. Oplq! qoare pentru ca refuza p9 Cel _Viu gi exclude pe

Cleator din crealia Sa. Dar Dur.nnezcu se va intrupa $i va muripentru ca moartea insdgi sd se umple de dragostea Sa qi sa

devini pentru orr-r inviere)

De la fariseism Ia tuint libertdlii

O antropologie care are o asctnenea colrceptie desprepdcat va aborda tema binelr"ri qi rdului nu cu limbajul moraleivalorilor. ci cr"r oel al liinqei gi al neantr"rlui, al vielii qi al mortii.al comuniur-rii gi al dezbinlrii, al bolii 9i al vindecdrii. $i acesta

este cu adevdrat sensul Bisericii gi chemarea pe care ea ne-oadeseazd: de-a tace pe om sd se altoiascd prin botez pe TrupulCelui inviat, <ie a-1 lace sd printeascd astf'el puterea paqtilor

care-i ingdduie sd smulgd mortii. oricdrei tbrme de moarte.existenla sa, precum Lazdr. pe care-l vedent in icoane. incdinfEgat in giulgiuri, iegind din nlornrant la chemarea Clelui cepoate zice: "Ett sunt invier.ea gi viata".

, Prin harul Crucii ddtdtoa.r.e de viala omul primegte aceasticapacitate de a transfbrma toatA starea de moarle in stare deinviere. in Hristos. prin Duhul Slfurt. in Biser"icb - casa Tatdlui -botczatul redevine chip aJ lui Dunrnezeu tinzdnd cdtre asemirnare"

adicd cdtre participare. in acest molrerlt bl poate incepe sd

acitalizeze marea-fuiliQlg_baptismald, care inseamnd a muri Eia cobori in iad cu Hristos pentru a se na$te in El la o viafd noua.f'ecundatd de etemitate. Atunci el poate incerca sd moard propriei

l9

ln

20 OLIVIER CLEMENT

sale mo4i, adicd propliuh-ri noant. acel neant cdruia libertatea

sa r6tAcitd ii coni'erd o cxistcnll paladoxalS. Adicd de a muri

iubirii sadice, relafici strlprin-sclav. clisperirii tardate de orgoliu,

pentru a reniglc irt spllitrl irrlinit al 'liupului lui Flristos unde sufl5

Duhul, ttntlc sunlcnr :llidulale unii altora", unde fiecare chip se

Iurnincnzll tlir interior intr-o Cincizecime continud.

Astl'cl. existenla noastra creEtind pr€supune, in etapele sale

rna.jore. gi in definitiv in fiecare clipd, un ((pa$te-trecere)), otransfbrmare treptatA care se petrece in toatd fiinla noastrd.

Moartea-inviere baptismalA devine cheia care ne permitetransfbrmarea momentelor <iniliatice>r ale destinului: lipsuri,suferinle. despir{iri. pdrdsiri in "cobordrile noastre la iad",entuziasme, be1ii, uirnirea "intoarcerilor noastre in pal.adis".

Omul trece astfbl de la moartea palliala la invierea schilatA. pand

la trecerea ultimd, la ((pa;tele)) final al agoniei, care, pentru cei

care au ldsat deja moartea inapoia lor, se transformd intr-o(tadormire> linigtitd. intrar"ea in contuniunea luminoasd Si activda slintilor.

Aceastd antropologie ar putea tl eliber.atome pentru omulde azi, atdl de profund marcat de marii <<reducli oni$ti)) aisecolului al XIX-lea gi ai inceputului de secol XX..

Dacd existd Pdrinti ai Bisericii. existd qi Pdrinli ai lumiimodeme pe ca[e intelligentsia noaslrd ii evocd f]rd incetare sau

incearcd sd-i evoce. ca pentru a elabora o grarrdioasd sintezd a

ateismului. $i chiar dacd nu am citit niciodatd Feuerbach. Marx,Nietzsche sau Freud. ne ir.npregndm de tematica lor. pentru ci"duhul vrernii'' in care tr[im este intpregnat de ea.

A$a este tematica marxistd de alienare sociald gi de

In t rebi ri as upra om u lu i

reilicare a omului creator prin dialectica "stipAn-sclav". AtunciDumnezeu nu este decit (aceastd tbrmuld: nu este decdt.caraclerizeazd toatd gdndirea redr-rotionistd) esenla alienata.

pierdutd a omului. Aqa este la Nietzscl-re tematica "vointei de

putere", de sanAtate, de depiqire. de joc creator. Dumnezeu nu

mai este decdt lumea iluzorie a ideilor qi valorilor ur-rui

"platonism pentl u popor", ref ugiul sldbiciunii noastre qi arma

resentimentului nostru. La f'el sunt marile cercetdri alepsihanalizei, descoperirea de cdtre Freud a supra-eului, ludnit de

o culpabilitate obsedantd (Dumnezeu devine atunci proieclia"tatalui sadic"). Sunt observaliile Iui .lung. care aratA ci omul

care se vrea cregtin, nu este adesea decdt in mintea sa: in acest

caz el are tendinla de a identillca rdul. necurSfia, cu protunzimile

sunbre, uterine gi f'ecunde ale iiinlei. Lucif-er. cu toate acestea.

era un inger de luntind!

Cunoagterea omului. ascr-rtith dar unilaterald, pe care o

intdlnim la marii reduclioniqti. trebuie sd devinh pentru noi ocunoa$tere asceticii. Ea trebuie sd ne.a.jute sd inlelegem in ce

i'el greutdlile istoriei. congtiinta de clasd. resentimentul, tragedia

sexului gi instinctul nro4ii intlmecA ldrd incetare in noi imaginea

lui Dumnezeu Ei sr-rscitd fdrd incetare_ rniqti gi idoli care

denatureazd misterul. Astf'el vom trece, precum Nietzsche o

dorea uneori. dc ler un "Dumnczeu nt<lral" la un "Dumnezeu

divin".Critica malilor reduclionigti nu este oare legatd de

degenerarea istolicd a crq$tinisna u !Llr l!__EloralS, gi a insagi

acestei morale in zdrobire irrtantill prin supra-eu. in noliune

oastratoare a "pr"u'r"rlui gi inrpurulr.ri". sau in sublimare intr-r-ur t'el

2l

22 OLIVIER CLEMENT

de angelisrn a.iungAnd la disociere. la lirnita schizofieniei, intreo retoa de obliga{ii qi clensitatea vietii.) in profirnzinre. nu se va

gdsi oare n()tiunea de nrintuirc ca qi isplgire dolorist5. obsesia

de pacate ca gi incilcare a interdictiilor. r'educerea mAntuiriinoastre in Hristos la crucea singeroasi ca $i cruce de rdzbunare.

ir.r uitarea cd sangefoasa crllce este $i crucea luminii. cd

Desfiguratr"rl este de ascntenea q;i 'liansfigur.atul?

Cdutarea tl'eneticd a Iibertatii - rnai bine zis. cr: maimultA rigoare. perntisivitate in toate domeniile culturiicontemporane. este tr5iti de citre rlulti ca r:n etbrt de a se

eiibera de obsesiile irccstci nrolale. de r"rn zrngelism du;rnanal r''ietii. de un fariscisnr arl pulului Ei itnpurului gi de a regasiin lata existentei un f'el de spontzrncitale 5i de inocer-rta. Caun efort pcntru a redobindi. intpotriva a ceea ce numim tabll-uri creqtinc. a ceca cc linerl ca intcrclictii ale unei nroralethtarnice. un t'el de rilibertate dionisiacil;. "intr-o lume undeplcatul nu va rnai exista". precunt o atirma pr-rblicitalea tecutdSatiricon-ului. Flste o tentativi clisperatd de a regdsi in flrral.in adAncul cdderii. inocenta paradisr-rlui. de a fiAnge limiteleeului. Din lipsl de deschidere pr.intr.-o credinti personald. iartii

de Izvorul absolut al vietii. libertatca risci sf, descompund er-rl

in dinamismul impersonal al natr-u.ii. t(Revolutia)) mitica a

selvit bine de alihi:eul se !11.,/ntcnttrreazi in dielecticaorgasmului Ei a neliniqtii. a exaltirii qi a nostalgiei. care ar-r

fbst protund analizate de Albcrlo Mor.arvia intr-uu ronlan cal.e

se nume$te chiar Nelinistea: "Seltzatia nelini5tii nagte in nrincimpresia absurditAtii unci realitati ir.rsullcicnte: dincolo denepLrtinta de a ie;ii dirr rninc irrsunri. este conEjtiinta cA a$ putea

poutc evada gra(ie nu qtiu c[rui r11iracol".

in ta{a acestei cautf,ri q;i a acestei puneri la incercare a

libcltir{ii. mi se pare cd atitr"rdinea cre$rind trebuia s[ fie mai intdirlc lcspect. in pdcat. gi mai ales in pdcatul ca $i cAutare a

rrroccntci. in mijlocul iadului. se inscrie tot paradoxul omului.irragine intunecatl. dar tinzand chiar prir-r tenebre cltre Arhetipulr;iru divin. l rebuie si gtirn discerne sctea de infinit. nostal-eialibcftatii qi a conruuiunii. r.elirzul de a se lisa abandonat in'ru rrr nrr.trbulisntul burglrczisnrului spiritual. sui.erinta celur czrre

r'irutir absolutul in realitAtile tercstre care nu pot mAntui. ciirflcapt<l sd tie rnAntuite. "Adultul este cel care s-a resentnat...( ( t care a acceptat de a 1l intbdn.Anit \adultdrd), spun tiner.iir t'r'olutionari. nostalgicii adolesccntei vqqr.rice. pentru cd ei nr"r

r'rrrtrsc din Duh decAt nrlidila sa.jLrveniii. prima sa expresie inciprr vitali. N-au cllvintelc, n-au Nuntele. dar au setea. in nrar.ea,,r udesea nebuna (punere la) incercar.e a libertifii. trebuie sirlistingent persoalta in trcsdrirea sa ir.rci oarbd gi destinul sIr-r

|l('sutisfacut. cu cerliludinea cd in profunzimea iadului, Hr.istos

l)cntru totdeauna biruitot. al iaclr"rlui a$teaptd pe cel pe care.,\1xrcalipsa il nurrreqte "omul dorirrtei".

Si ne ref'erirr trici la doud importante mdrturii. Dionisie\rtrrlragitnl scrie (Nuntele clivine. lY,20): '.Cel neintidnat esre

lrp:;it dc birrc plin polla sa nerationalir. S-ar putea spune cii.rr'citstir Iipsd il distrugc ilttr-o oarecal.e misurd Ei cd polta sar",tc llli obiect reall este adev:irat insd ca el palticipA Ia Binetrrr ccolll slirbit carc rinriine in el din cornuniume Ei prietcnie.lrr lt'l. lirria participii la []inc prin n.ri;carea care erte in ea. pr.rn

rIrr irla de-a antelirtla ceea ce pat.e a fi tdtrgi-'cG'a- | readucc la

OLIVIER CLEMENT

o stare care pare mai bLuti. $i chiar oel care doreste viala ceamar rea. atata titrp cit el nu dor.eqte decdt sd tr.diascd. gi sdtriiascA viata care-i pare cea ntai bund. prin insdEi dorinla sa.prin dorinta sa de a trdi. prin avAr.rtul sdu cdtre vial5" are el insrrqiparte la Bine."

StAntul loan Scirar.ul (.Scara. V. (r. 57): .,Am vdzut sufletenecurare. care tllsesel.zi stiqtdnite nebunegte de iubirea celor.trupeqti. dar cat.e intorcAnciu-se citl.e pocdintA. s_au inf.ldcd,rat _gralte experienlei ercs-r-rlui tizrc ai a convertirii lui in erosduntnezeiesc - de o iubire llentru (.l.el-rtor depdgind orice fiicddc rob. De aceca gi Domnul n-a zis desfre inteleapta pAcAtoasdcd mult s-a temur. ci ci rnult a iLrbit..... (..$i a putut cu uqurinfdschimba dragoste cu dragoste',. i?. //:).

Astlbl experienta separir.ii ;;i a setei. inevitabild pentru totonrul fEgdduit depteptiu.ii. dovine spaliul spiritr-ral al reintoarcerii.CAnd nevoia de inlinit. pc care onrul o investegte in <patirnill.se descoperd indel.init alnigitir. ortrul clescoper.h cd singurDumnezeu poale rispunde clorintei pe care aceastd nevole ocol.lstitLlie.

Oligen a clezvoltat viziunert gr.endioasd a sufletuluiexplordnd abisr-u.ile rdului prin orozrrea clcz_gustului; chiar dincotode moarte. in exodul sdu pr.in iad. sufletul sfdrgeste prin areclu'loalle ca t.iul nu este itrepuizlbil ;i ca se poate sdtura de elajungAnd pini la o plictseali ingherati. Atutrci Dumnezeu sedescoperd a fi sir.rgurul inepr-rizabil. gi toti. chiar Satan. vor sf6rgipnn a se intoar.ce citre El.

Biserica a conclantnat cer.titudinea origenistd a unermintuiri univer.sale carc ar 1.i. in ccle din urntA. autontata $i

24I rt t rebiri as upra ottt ulu i

rrcccsarS. Dar ea a ocrotit aceastii spefalllA ;i, in spiritualitatea

sl cea mai inalt6. a schimbat-o ilt cor.npasiune universald gi in

rrrgirciune pentru ca tofi sd fle mdntr"riti.

MetanoiLt. reintoarcerea onrului in centrul sdu inexclusivitate personal. nu este Lln elbl't voluntarist pentrll a

:rrncliora cutare aspect la supratala psihisrnului, pentru a dcpi$i

t'utare def'ect sau cutare viciu. E,ste mai intAi gi fundamental

irrcrcdere totali in Hristos care p!.nh'u lroi. pentlu Inine. s-a dat

rnortii. iadului. separdlii. Ill se dir rlor'fii a cdrei cauzd sunt eu.

i:rclului pe care eu il gcuerez gi unclc ii fac pe altii si trdiascl

;rrccum Ei pe nrine insr-rnri. separdlii (de l)umnezeu. n.tr.), care

r'stc condilia Si pAcatul lreu. pcrltru a lirce din moafte. din iad.

tlin angoasd, o poarti a pocf,inlei qi a unei existente reinnoite.

l)cscoperilt.r atunci, nrult dir.rcolo de ceca ce noi am indrdznit sI:rpcli.m. cd pdcatul, moarlea. disperarea au fEcut o spdrturl inrnrtonomia inf'ernald a omului. l-au deschis pe acesta mileil)rrnrnezeului C'clui Viu. Aturrci ir.rima clc piatra devine inimd de

tr-nc. piatra care pccetluia izvolul ccl viu in adincul omului e

';liilirnatd, iar lacrirnile pocdinlei qi ale uimirii ldEnesc spdlAndu-

rrc in apele Botezului. marile ape originare sfin(ite de citrellristos, in caro Duhul nc clu'ite$te gi lte le-creeezd.

intrxrrcereu

Cleea cc ni se celc rrai irrtii qi in nrod constant. este o

clrerttitre. un strigdt de incredelc' qi de dlagoste dq profondis. di'r.uliirrcul abisului. Sau simplu. Lur lllonrent de vlrtii. golul unei

,,/,

25

z l,\

angoase. strdfulgerarea deEteptirii care cleqiri tihna inchisd af'ericirii sau a virtlllii. Sli ne arlintim atit cje clesele atacuri alelui llristos impotriva fariseilor. ?n Evanghelii. Sd ne amintim. inCrintd Si pedeap,sd. cutrernur?rea care pune stdpdnire pe Sonia.umila prostituatd. cand ii cite$te iui Raskolnikov_ acest derizoriusupl'aom cal'e dcscoperi c.i el nu cste. la unlla unlei. decdt unasasin Evanghelia invier.ii Iui Lazir. SI ne amintim. in aceeagrcalte, monologul g.otescului Marnteladov. tatdl Soniei. care t_apierdut pe ai sdi prin nArgivie. lagitate gi betie. El. decizutul.pulin inaintea noftii sale. evoci astf'el .ludecata cle Apoi: ..Atunci

Flristos ne va zice: Venili gi voi. de aserrenea! Veni{i betivilor!Veniti neputincioqilorl Venili. desli.Ana{ilor! $i ne va zioe: fiintejosnice. voi sunteti dllpi cl-ripul fiarei $i purtati pecetea ei. Da,...haideli Ei voi!

"inreleptii 5i circurnspectii ,,,1.7i1.. Doamn.,. de ce iiprimegti? Iar El va r:ispLrncle; Dacii Eu ii primesc, voi. inteleptilor.daci Eu ii prinrese. roi. eircuntsllectilor. este pentru ca nici unuldintre ei nu s-a socotit vreoclatd vrednic de aceasta. Si El ne vaintir-rde bralele. i:n.r.roi vonr cidca le picioarc,le Sale. vom izbucniin hohot de pldrrs qi in acel nrcment vom intelege tot. vom inlelegetot! Doamne. vie irnparblia Ta!..

Inceputul vielii cr.egtirre necesiti aceastA descoperiresinrultan[ a llnitudinri nrele qi a setci ntele de inf.irrit: ca omu]nu-$i poate tl suficient. cd n-are in el sursa bucuriei, cA el trebuiesd se primeascd in fiecarr noment din mdna milostivd a Tatdlui- in acest cr-rvdnt. Tatd, se giseqte tot atldncul Necunoscutului Eiminunata irrcredere a copilulr-ri care_qii descoperd originea. inEvanghelie. r5ddcina plcatulr-ri cste tocnrai pretentia ornului de

OLIVIER CLEMENT

a se mAntui prin el insuEi, de a gisi in el insuEi siguranld - acest

"el" flind bineinteles nu numai individual. ci Ei colectiv - ceea

ce ne aminteste de tarisei. "car,.rpionii respectblii legii". Pentru

a ne mAntui tlebuie sd ne depclsedlllr de toati siguranla, de toata

sulicienla" sI ne mintrn[m de iutreaga existentd $i sd o primim

cu recuno$tintd. incdlcatd de o taind intiniti Ei de un sens infrnit.

Si totul sd fie revelatie: lurnea. istoria. oeldlalt Ei eu insumt.

penLru cd in toate sc imprirnd Chipul ( elui inviat. ial Plietenul

imoarle cu tlecare. in taind. piit.rea strf'erintei qi vinul bucuriei

La paradoxr.rl Celr,ri Neair:ns. care se lasd rdstignit pentrLl

a ne revela cd "Duntuezeu este ir-rbire". llLl poate r6spunde decdt

Lrnrilinla gi incrcderea otlului carc se smttlge tuturor linrilelor

sule pentru a-L adora. cr-r insirqi clensitatea angoasei sale.

Dacd vamegii qi p|ostituatele intri inaintea dreplilol in

irnpdr6{ie. este pentru cd ei Etiu bine cd nu se vor mantui ei ingiqi.

lstl'el inc6t condilia lor derizorie ii deschide Iubirii venite pAnd

la ci. Astt'el illtoarcel'ea nu este ttuntai Lln sentilllent moral de

vinovltie. Este con$tiinta dorinlei rrrele nepotolite. a acestei

tlorinle care este in mine oa un vid deverrir.rd chemare. ca qi golttl

rrnoi desivdrEiri necur.toscute. ''lnima omr-rlui. zicea Nicolae('abasila. a tbst creati destul dc nlare pentru a-L incdpea pe

| )rrrnnezeu insu5i'' ( Izlazr in Hriskts. II. E). $i atata timp cet ea

nu incape Necreatul. ci se intozrrce odtre realitalile create pc

carc le absolutiZeazi. in ea tignegte neantul. odci omul este un

"rrrare gol". Lln neant carc vrea si se ttrrrple dc Dumnezeu.

Pociinta inseauni a deveni in nrod congtient "omr'tl

tkrlin{ei". $i. concouritent. a inlelege caracteryl derizoriu al

tuturor idolilot' pritr carc vreaLr sd inEelfeastd dorintA:

28OLIVIER CLEMENT I n t rebd ri as upra ont u I u i 29

caracterul derizoriu ai ..e

in care umanitatea ,,ltttttt lunri"' adicd ndvodul pasi'nilor

creatorul; ca'acterur o ut"u t' captureze creagia uita,d

personajeror mere _ pe ",:XH;:r,.::::?il;1,:., - .*

Atunci descopdr ci sur.rt, firncJarle,ntal. iubit. Ch eu szlrlpenu'u ca sunt ir-rbit.

Iar iubirea rd-spunde iubirii. Singur.ele cr.iter.ii ale pocdinleisunt con$tiinta de a li iubit Ei t.ispr-rnsr-rl pe care aceasta itpl"ovoaca.

"Cdl.rur.arii 5i lar.isc

..

adu r rer qi. pundn<r-o ;, ;,;, ::, i:H i?. lilr;'i::::":';H,:;fbmeie_a fbst prinsa sivdrgind adulrcr.. lar ,",.. 0.,"'irr"

"._,poruncit ca pe unele c:r acrLr ce zici? ,* ,;.,,,. nr*i,]il :1':#i.j"#iJ:: ,ff]l,l:Dar cum ei stiruiau irrtr.eblfdrd pacat dintre voi ,,

"-,,tnot'-t'

lll s-a ridicat gi le-a zis: Cel

iaraei precdndu_S. ;:,; ;;fi ;l ilil: ;:ffiTl;,:H, .;

;rjde cllget. iegeau unul cAte unul, incepdnd de la cei rn",-l"rr*,,pdnd la cei din r"rmri; qi a rdmas Iisus singur, gi tbmeia stiind inmiiloc. gi ridicandLr_Se Iisrfbmeie, i-a zis: Fenreie. ,nout

t' nevdzdnd pe nimeni deciit pe

osdndit? _ N ici,nur. onu,,,,l. ;:L:;:lll'":1,Tfi .:Tf ,i::ll'^":t osdndesc. Dr-r-te.;;i rir: acum si nu mai pdcdtuiegti!..(loan& 3-ll). 'fext insr-rportabill Ei lipseqre ," ,rr",

"rrr,. ,l"rri,i*.Conptiinta morald _ chiar. con$tiinta religioasd a oamenilor _nu poate adr.nite ci l L.isrostemeie car.e nu zice ,,,,,.,,,.'""'tt

si o condanrne pe aceasti

surprinsd in fla-e.,nr cletict: a .:::: "" aratd pocdinfd' A fost

l conls Llna dirrtte cele mai grave

crine pe care le cunoagte Legea. nu nuntai pentrll cA aceastA

crimd pune in cauzd structtu'ile patliarhale ale societd{ii evreiegti.

dar gi dupS simbolismul de fidelitatci qi de infidelitate conjugaldprin care Scriptura caracterizeazd raporturile poporului ales cuDumnezeul sdu. Hlistos reduce la tf,cere acuzatorii. amin-tindu-le universalitatea rdului: ''si ei. spiritual. sunt adulteri: gi ei.

intr-un chip sau altul, au tlddat iubirea. ''Cel tirl de pdcat..."Nimeni nu este thrd de pdcat. $i conclude cu acest "Du-te gi nurnai pAcAtui" care f'ace pt'rsibili o nor-rd vial[.

ConEtiinla de a fi separat 9i de a fi insetar de a nu mai fi(separat) este indispensabild in fiAngerea eului superficial, inzdrobirea inimii de piatr5. Fdrd ac.eastd fiAngere, Hristos n-arputea invia in noi. Pentru aceasta cdlugirii spun despre pocdinllcd este "amintirea mortii". in sensul unei protunde congtiinlecxistenliale a stdrii noastre de separare.

"A limita pociinla la congtiinla unei vinovdtii individualear risca sd tle doar nrdndrie". zicea Sthntul Ioan Scdrarul(Cuvdntdri. ed. de Consrantinopol. p.ll8). A tace din ptcat osimpld vinovdfie individual5 ar insenrna a se lipsi din nou del)umnezeu. pentru cA respectarea Legii ar fi de aluns pentru .'a

li impdcat". Dar legea'tru da viat[". spune Sfhntul pavel (Gal.3.2l). Pentru cel care este con$tient de moafiea sa cotidiand. deornorArea cotidiana a iubirii. nunrai biruin{a lui Hristos asupraiadului gi a mortii poare "da via1d".

Omul care a traversat poto/ul marii intoarceri gi a pre-simlit "r'evclaliile rrortii" este {e aclrm inainte stdpAnit de o"dufefoasd bucurie". latl-l pdfLtns cle tandrele in toatd tiima sa,

nu ca sinrplu rclirz al patirnii. ci ca patimi transliguratd de cea

30 OLIVIER CLEMENT

a Domnului. Devine capabii de a_i intdrnpina pe celilait nr-r cape.un du$man. ci ca pe un i.ate ,.,.,irt..loaru ,,iubire avrdjmaqilor'', din Evanghelie _. cle a-l pr.imi fir.i a_l.judeca gr poatede a gdsi cuvintelc car.e si_l trezeascA la rAndui lui. l,.drd a ocaura. el va fi altul in cuvintele;i in gestLrrile cele mai obiqnuite.ldsAnd si se inleleagi ci totul ar_c un sens. cA moartea n_areultimul cuvdnt.

Nu se poate pdtrunde in intelegerea onrului in Hriskrs clecdtprrn pocainld gi rugSciune. ir ueest fcr s-iu. putea uo.o,, oou,a.insi printr-o ozlrecarc talcr

tuoasi. c L, o oa,.ec.,.e .,*J,;,il' l.il..r::;;i:T,:' i?il:;destinul unei persoane. precunt ;ii in istoria clamenilor. fdgdduin{ade viatd. qansa de tiurnuscfe. f]uvitrtele care vin dintr_o inimdcluitta pot li:cunda o altd inirld. precunr l\{oise pe Sinai nu poateveclea pe Dumnezeu clecir ..din spate... tot

^" .*,r,.i. o*,"sn_atere tdcerii.

^precum gi spatere pdcii. {ii aceastS 0u""" u. ,oardtdr.ile Celui inviat ucenic

sr ujbere de ztzj -..ct;" ;:lT,::l ;,:ru::1. ;l#:il:prezenfa Lui. Bliindelea celor tar.i face din om un pom al pdcii _"9i va fi ca un pom r.isddir iAngi izvoarele *";; ";;;."jr, ,r,va da la vr.emea sa 5i liu.za tui nu va .dd""'$i ;;;;;*lu ru..vor spor-i" (ps. I " 3). Au fbslei nu servcsc r a n i,, i c

^,,.;l T..j.Xl :,.#il,.l l;T:,:i".;pdmdntul nu ntai cste rodnic. Acest tinrp are nevoie de oamenicare sd fie ca arbor.ii. g.ei de o pacc tdculd care se inrdddcineazain acelaqi tinrp in plin p?intAnt gr_r.r piin cer.

I r t t t <'bi ri :ts trprn ottt trlu i

Persoana dupi chipul lui Dumnezeu

0trtul fdpturi

I,uptul ci ornul nu-gi este sullcicr.rl. cd nu se poate implinil,l,r lr sc iutoal'ce catr-e Ncclutoscutul car.e ii este temei gi car-e

rl ( l)rilllti. se rezuntd in aoeastd afirmalie a credinlei: suntemlrrr lrli. :iLtntelt faptul'i.

l: inrportant sa lttL sc litloseascii aici cuvinte statice, cal.e

'rlrrr'Ltivcazi. 'li:ndinta pe care noi o avctr este de a.juxtapr-rne

| ,rr rrtorul 5i fEptura. Af trebui dintptttl-ivi. sd sesizftn cd fEpturilerrrr r'rrstil dccdt in Dumnczeu. in voin{a Sa creatoale. tocmai,r,,,r,lrr lircilrdu-le dilerite de Duntnczeu. 1b1i, intr_o zi. va trebtri,,r l.r nluliul intr-urr li:l sau altr"rl admirabila rr_rgiciune pe careI rr r',loicr,slii o pune pc buzele pelerir.rului Macarie: "lbtul esterrrtrrr lirrc^ l)untncz,cul rleu. eu insunti sunt intr-u'line: primegte_md...| )rrrrrrrr'zr'rr ltrirtrc;tc lotcleauna. cln- tr.ebr-rie ca omul. in mod liber.,,r ( ( it|ii slr Iic pIimit. ..1.'apttrrile. scria in veacul tr.ecurrrrrlrllPolilul I ilarct al Moscovci. sunt a$czate pe voinla cLeatoare,r lrrr l)rrrrllczcu cil pc un pod de diantant- intr-e addncul neslbr.;irii,lttrrrrri zcic;iti qi lrdilrcul propriulLri lor ncant'.. Neantul. prin

3l

2.

32 OLIVIER CLEMENT I tt t reberi asupra ontului )J

definitie. nu este "ceva". Este un concept limitd care semnificdfaptul ci ontul nu existd prin sine insugi, ci cd Dumnezeuconstituie "originea sa. centrul sdu. telul shu" (SfAntul MaximMdrturisitorul). ca El ii di. cum zicea Pavel atenienilor. "viata.migcarea gi tiinta'' (F.A.17. 28).

Astfel, omul nu poate exista fiu-d Duntnezeu. nici in afardde Dumnezeu. Nu este nimeni care sd o poatd face. prin insdpiviata sa, ontul se inrddicir.reazh in Cel singur Viu. in Islam, uniispirituali spun cd pritnul strigat al noului ndscut gi ultimul suspinal agonizantului corlpun;i proclarri Numele lui Dumnezeu.Fiecare bdtaie a inimii r.roastre este un act de credintd. A trdi rru

poate sd nu fle o sdrbdtoare. De aceea. atunci cdnd AliogaKaramazov inoearcd sd intoarcd pe fiatele sdu lvan din caleanihilismului. el il intplor.d sd iubeascd viata. sd indrdzneascd sa

se incredinleze acestei mari iubiri care existd in el; abia dupdaceea va avea posibilitatea sd-i caute sensul. De aceea astdzi.in ciuda aparentei victorii a nihilismuh-ri. sLurt totugi atat de pulinesinucideri.

A iubi viala, inseamnd a presirrrli acest har de inceput. caref'ace ca s[ nu putem exista decit in Dumnezeu, c6ci viara estenedespd4itd de har.

"Atr,rnci. Iu6nd Domnul l)umnezeu ldrdnd din pdmdnt. afEcut pe om qi a sullat in 1a1a (ndrile) lui suflare de viala $i s-albcut omul tiinfd vie". spr.rne Facerea (2. 7).

, Aceasta viziune este adesea astf-el comenhta de pirin{i:.l harul necreat. spun ei, care este lumind qi tbc. se afld implicat,i in insuEi actul cl'eator. Omul primeqte deodati viata gi har.ul.

Harul se af)d in primul rAnd in 1'aptul insugi de a exista.

Grigorie de Nazianz lnerge chiar tbarre departe. vorbind.ln acosl sens. de o "{dEnilc a dumnezeitii" (Despre suJlet. P.C..

\XVII,452). Pentru el. insiqi Suf'larea lui Dumnezeu. I)uhulli liint, constituie principiul exi:itenlei noastre. El nu numai cd

It'cundeazd {<cloceqtel apele oliginale. dar se concentreaza

rr cxistenta personalf, a omului. unde culmineazd. $i se depd$e$te

v iir{a universali.

Literatura din tdrile care aLi lbst marcate de geniul( )rtodoxiei dd m[rlurie despre acest har fundamental, chiar. gi

r'rintl e vorba de o literatLlri care se vrea atee. O nuveld a luil..rrzakov, un cAntec al lui 1-l-reodoral<is. slu.icsc in f'elul lor "harul

rlc a fi". Acesta trans lig r-rreazi rinihilismul tragicli al luihrrztrntzakis. in lumea ntarcatd de creqtinismul oriental. ohiarrllrcir Dumnezeu este negat. energiile divine rdmiin. preslm-

lIl(l -se.

Vocatia ornului este de a deveni. in mod liber qi conErient.rlrrjitorul acestei mari taine. Omul cr: adevdrat natural este cel( (' sc rccllnoagte fhptuld purlatd de har. chemat la unirea cul ilciitorul sdu.'

Nin-ric nu poate li neutru. Untanismul modem nu s-a pututrlczvolta decAt datoriti l'aptului cd era pulat tainic de revelatiar'r'r.';tini a divino-umanitdlii. Moartea lui Dumnezeu antreneazarrrourlca omului. De.la Cirigorie dc Nvssa zicea cd cel care nu-qi;rlIi chipul in Iumina Duhului se vede impopolonat cu o mascarl.'nxnicd, iar masca riscf, sd se intrupeze ;i sd devini mutra. int.lxrcir noastrd. Nicolae Berdiaev a spus cd sensul istoriei se

l'zrrnr-r putin cAtc putin la alegerea irrtre ..divino-umanitate', $i

'lx'sl iirio-umanitate".

OLIVIER CLEMENT

La originea noliunii tle persoand: teologia trinitard.

Omul, in conditia sa de liptr-rrd. nu este doar o natura creatd- el este o existenld personald.

Avem impresia cd qtim din start ce este persoana. Darteologul, cAnd examineaza cele sptLn d.rpr...u tilosofii gipsihologii. are inrpresia cd e vorba doar de ceea ce este mai bunin individ, de tensiunea sa cdtre persoand. in ce priveste tainainsdgi a acesteia, singuri contentplalia Trcintii ne poate lirce sdo sesizinr.

Totul este spus in rr"rgdciunea lui Hristcls zisi t(arhiereascall- pe care o gdsim in Evanghelia tlupd loan: ..Ca tofi sd fie una,dupd cum Tu, Pirinte. intru Mine gi Eu intru fine, aqa $i ace$tiaintru Noi sd fie una. (...) $i siava pe care Tu Mi_ai clat_o. te_amdat-o lor, ca sd fle una. precum Noi una suntent: Eu intru et SlTu intru Mine... " (ln.17.2l_23).

Totuqi, r.rumai in secolul al IV_lea se precizeazd rnareateologie trinitard. ca reacfiune impotriva a dou5 incercdricontradictorii de trexplicare,,. dihtr.e care una confundaPersoanele divine, iar.cealaitd le separa. intre primul sinodecunenic de la Niceea qi cei de_al doilea, de la Constantinopol,Slbntul Atanasie insistd asupra tainei unicei Fiir_rte a Fiulur gi aI'atalui. Fiul este hontoortsios cu Tatdl: adicd nu de ..aceeasi.,

fiintd- cdci "aceeaqi" ar.pulea dr,scntna o sirnpld sirnilin_rdine _. ci de o

fiin1d absolut identicd.

Puqin mai tdrzir-r. gAndirea capadocienilor _ Vasile deCezareea. zis Cel Mare. (irigorie cle Nazianz $i Grigorie de Nyssa

J'l

va sublinia de o manierd antiltontici difbrenta inconlundabilirr 'lirtilui gi a Fiului: Fiul este idcntic dupd flintd cu TatAl. darlstc in acelaqi tirnp absolut Llnrc. precum $i Tatdl este unic. Si( irludocienii al.ard dc asrntenca ci IJuhul Sldnt. mult rirnpeonfundat cu prezenta dumnezeiascd pe care o comunlca.l)urtieipe qi El la aceastd ..consubstantialitate,,

(de-o_liinlrune).l)iistrandu-$i tainica unicitate. penh.u a se pune intr-un mod cdtl)ar con$tient in slujba Celui Viu. pdr.intii secolului al IV-lea ar-rlcalizat o veritabild revolu{ie a limhajului ;i a gAndirii.

Celdlalt qi unul, marea revelatie biblicd a lui Ez si a h-ri7ir. rimdneau notiuni dificile pentr.u lilosofii anrici. in tradifiairriliaticil; pe care o iistenrariz:r plotin. c6nd Iz_ul. celilalt.

sc conlirnda impreund cu Et in IJ'ur i'rpersonal, cr4ncr indiviziiilllareau asemdndtori. dar separafi. Vocabularul insuqi purtarrrnrele acestor inceftitudini. Grecescr"rl prosdp on, ca gi latinescull)t)t'.\onct. pastreMd ceva din sensul lor.originar care desemneazAn[rsca de teatru. De aceea pir.rnIii au evitat aceste cuvinte.glrclbrdnd sd schintbe. cu un sens nou. un tenren banal care nur:rai era nici rnlcar fllosofic. dar servea in viala curentd pentruir desenrna un Iucru luat mai rnult irr particulu.itat.u ,u. Ert"vtrrba de cuvAntul iposlas pe care noi il vom traduce pnnl'crsoand, cu majusculd. pentrll r,r evita confuzia cu uza.ielell losoflce.

lpostas era aproape sinoninj cLt oltsia. pe care il g5sim inItrntootrsios, gi car.e inseamni tiinld. naturd (sau, in mJ banal:Lrn lucru). Dar, cum am spus, prinrul dintrc aceste cuvinte me.caIuai degrabd parlicularitatear. ia:. cel de-al doilea caracterul conrun.

Parin{ii au numit ipostas pe Tat.il. sau pe Fiul, sau pe Duhr-rl.

36 OLIVIER CLEMENT

In acest fel au formulat eiinsdgi a Iubirii.

fiecare in originalitatea sa incomnArahitn ai ^,. --._-:-identitatea lor.

ncomparablll. $i au numit ozsra

antinomia care invdluie taina

::O:t:" aceeasi Fiinfd (esengril de a o primi Oe tu

"er"ilrt" 9ide a le-o dirui. in aceasta .'irrm*J; ,.;.^-*- .'^ ,..:;':-

Logica de dupi cldere opune sau confundd. Ori dogmaTreimii sugereazd coincidenta unitdtii absolute qi .a diversitiliiabsolute in Izvorul divin. Trei este aici un nu_U. lrn"ru_matematic" (Slhntul Vasile cel Mare) care, rn"..,r,d"nr,.

"uUnul, semnificd depdgirea infinitd a opoziliei, n, Onrl"r*Of*in impersonal, ci in plindtatea iubirii, intr_o diferenfd transpa_rentd" in care fiecare persoani, departe de ^

.. oO*", ," .,L"-ape. celelalte. Fiecare apare atunci ca urn mod uric de a face sa

iubirii incare fiecare se golegte de sine. oentnr ", ".,u,.u.l l]- :"" "ci nri- -^-^_r^ , . lpenmr

ca celdlalt sd fie pe deplin:gi prin aceasta. ei insuqi este C^ ^-rr asemenea pe deplin!Astfel, Tr"eimea desemneazd ldentitatea (Jniciloi: nu doarca plindtate, ci gi ca izvor al existenlei persona.le i, iuti..-

Persoand Si naturd (ire)

Vom evoca mai ?ntr4i taina persoanei create, intr_operspectivA verticald, in relalia ei pe de o pafte cu Dumnezeucare-o cheamd' pe de artr parte cu firea umand p. "*. * t."uui.

. s-o asume. ale cdrei dimensirexamina in capitorere ,"rrrjlj:o--*ane)) $i cosmice le vom

37

Cum bine a arAtat-o Vladimir Lossky, caracterul supra_natural al persoanei se precizeazd in dbgma de la Calcedon.Aceasta subliniazd unitatea umanitdlii $i a divinitAtii (in Hristos).Hristos este Dumnezeu adevdrat Ei om adevdrat, este desdviar$itin ce priveqte umanitatea Sa. Aceastd umanitate integraldinglobeazd vdzutul qi nevdzutul din om, adicd trupul gi sutletul"ralional". CuvAntul "ralional" traduce prost aici pe cel grec carese referd la minte ca partea cea mai flnd. ..cea mai inaltd,, asufletului, capacitate duhovniceasci prin care firea umana sedeschide Duhului. Hristos are deci o umanitate deplind, compusaclintr-un suflet duhovnicesc qi dintr-un trup. Cu toate acestea Elnu este o persoand umand, pentru cd El este CuvAntul intrupat.F'iul itnpreund-veqnic cu Tatdl, deci o persoan[ divinl. Aceastavrea sd spuni cI in om, persoana nr_r se identificd nici trupului,nici sufletului gi nici duhului. Ea fine de o altd ordine a realitatii.

Vedem cd in antropologia cre$tinA. distinc{ia tundamentaldnu este cea dintre sullet gi trup, nici cea dintre suflet gi duh.(lAndirea Phrinlilor qi a nevoitorilor, in ciuda influenterdualismului elenist, a rdmas credincioasd gdndirii biblice careconsiderd omul intr-o unitate pe care Dumnezeu o transcendein mod radical gi pe care o poate in intregime transtigura.I Jnitatea psiho-somaticd pe care o subliniazd azi qtiinlele umane,rru produce deci nici o diflcultate punctului de vedere aulentic0re$tln.

Adevdmta distincfie este cea intre tnturd (fire) gi persoand.Natura gine de intrebarea: ce esle aceasta? intrebarea este

ncutra, fiind vorba de neutrul conceptului. persoana insdlranscende orice intrebare. Ea este non_conceptualizabild.

38 OLIVIER CLEMENT

Persoana. spune Lossky. este "ireductibilitatea omului la

natura sa"; persoanil este ireductibild.. Rasdritul necre$tin o

reduce prin ascezd, iar Apusul postcre$tin prin gtiinfe. Rdsdritul

smulge metodic ttpieile moartell. cost.nice. biologice, sociale.

psihologice gi absoarbe omul in transpersonal. Apusul analizeazA

metodic determinarile qi agteapti ntdntuirea din impersonal: curd

psihanalitici sau revolr-rtie sociald.

Persoana insl dolegte divino-umanitatea. Coniven{a sa ou

Dumnezeul Cel Viu consti in a fi ca Ei EI tainich, enigmaticd,

neobservatd: "Addrrc pe addr.rc c}rearud" (Ps.4l.9: n. fi'ad). Nu

ne putem apropia de taina Cclui Viu decAt printr-o teologie

rlnegativdll, cale neagi rltice lintitale cottceptuald in ceea ce-L

privegte pe Dumnezeu. Nu inlelegem" de asemenea, per5oana

creatd, decdt printr-o antropologie 'rnt'gativarl. in acest sens

ascezele Rasdlitului necle$tin qi analizele Etiin{ifice ale Apusului

sunt prelioase: nu pentl'u cd ne spun ce e pel'soana, ci pentru cA

ne permit sd inlelegen.r ce nu cste ea. Pentru a percepe taina

persoanei. trebuie depdgit intreg ool'ltcxtul ei natural. inveligul ei

cosrnic. colectiv. individual. to1 ce poate tl sesizat. Sesizdm

totdeauna tlrea. dirr nr"r sesizlm niciodati persoana. Nu sesizdm

decdt obiecte, fie ele qi obiecte de cunoa$tere. Pelsoana nu este

un obiect de cunoaEtere: nu mai mult decat Durnnezetr. Ca Ei

DLu.r.rnezeu. ea eslc incourpalabilr.rl. inepuizabilul. tt1Er5-tundi;-

ul. I'utem pune in serie indivizi" fircAndu-i sd intre in colectivitd{i.

Persoana insd este intotdealma ur.ric[. Ea de$irI co]ectivul. este

ttbreEdll in univers.

Pentru a cuprinde taina persoanei. trebuie impinsd mai

departe paralela intre teologia negativ[ Ei antropologia negativi.

I t t l rebiri as upra ont u/u i

| )rrnrnezeu. "mai mult decdt Dumnezeu". este nu numai dincolorlt'orice atirmalie. ci Ei dincolo de or.ice negaqie. Addncul se

rl('seoperA a fi Iubitorr-rl care transcende propria-gi transcendenta

lx'ntru a veni sA caute "oaia cea pierdr.rtd" - toatd umanitatea $iliccalg cl1n1r. r.i - qi si se tacd penu.u ea "PAine a vie{ii,'. Numelegrnrpriu al Celui Viu este unul expropriat: Iubirea se dezvdluie pe('r'rrce. Teologia negativd ajunge la paradoxul .'Celui Viurristignit", "Celui Nea.juns" care se ddruie$te total dar rdnrdne;rscuns de cdtre insdgi stralucir.ea luurinii Sale. Cu cAt il gdsinr

1x'l)umnezeu. cll atAt il cAutint ntai muit: pafiiciparea introducerrr irrcpuizabila reciprocitate a tlni-tiinitdtii.

Noi regisint, prin prelungirea in llristos a modului de a fi.rl lreimii, aceeagi dinanricd in cltnoa$terea aproapelui. Absentlrlirr analizele raliunii datoritd revir.sdr.ii propriei sale lumini.lrclsoana se dezvdluie in iubire. Dincolo de toate cuno$tinlele( rrc se pot acur.nula de o fiintir Llntan[. deschiderea sprel{cvclatie necesit[ rugdciune, atentie. la limiti moafiea propriului('rl: cunoagterea persoanel este necunoa$terc, ..noapte dincolo-r lc-lulnin[" a iubirii.

La inceput chipr"rl se lr.rmineazi pentru o clipd. Chipul.rt cst loc prin exoelenla unde natura se lace permeabild persoaneirrrrri intAi prin transparenta ochilor. Pentru o clipd, chipul nu este\;rzul prin opacitatea natur.ii. ci irr I)uunezeu. $i totul, in acelr){)nrcnt. se inverseazi. Departe de a sc explica prin lumea in(irc 1(se scalddll. persoana. pr.in prezenta ei. lumineazd deodatdlinrcu. ne descoperi sen.rniticalia ei. I_ovitr,rrile date de timp gi

rlc sul'erin{d acestlli trup. oboseala care il ingreuneazd",,lxjleiturile ca'e-l inflereazA. totr-rl devine senrn miraculos al unei

39

40 OLIVIER CLEMENT

existente pefsonale. I'rimim o capercitate noud qi proaspdtd de

uimire. de mirare."Copacul era aproape acopcrit de zipadi; ramurile qi

tiuctele sale erau pc .jr-unirta(e ir.rgiretrte. eele doud ramuri nrnse

care i se intindeau in intimpirrarc. ii amintird bra{ele lungi ale

Larei. tiumoasa lor rotuniirnc bucilatl. El se prinse de ele qi

tlase copaclll cltre el. Ca gi cum i-al ldspunde. copacul revdrsa

o ratall de zdpadir cale-l acopeli clir.r cap pdnd-n picioare. FIrda pricepe ce zice. el bdlbdi: l-e voi revedea, liumoasa mea.

prinlesa mea... . preaiubita mea perli rogie" (Boris Pasternak.

Doctor Jivago, cap.Xll).Noi sr:ntenr llri irrcetiu'e ispitili de a iudeca in loc de a

intdrnpina. Punem rnereu eticheta pe celilalt. A pune eticheta.

inseamni a nu mai vedea. Cunoaglerea. ntai ales a celorlalfi. este

un rnod de a se liniEti sau de a-gi justifica patirna. Urile colective

au justificat toate sadisnrele. CilirLrl ;;i amantul, perverqi. au incomun aceea cd doresc si poseclr: o pclsoana. Dar nu se posedd

decdt cadavrele. ClLrnoa$tefea adcvdlati a celuilalt. adici ne-

cunoa$terea lui. cere dcodaLir liscul ;i rcspectul. Dumnezeu n-a

cunoscut pe deplin ornul decrll pe cluce! O vulnerabiLitatein./initd este callzo ocesLei nacttnou$teri in care, cu cdtcunoscLrtul e,\le cLttlo.\cut, cLt o1(i1 el se dezvdluie ntat

necun.oscut,

Nu. Dumnezeul cle$tiuilol' ntL este vArf linigtitor qi ldn-rurit

- al unei piramicle a llintelor. I:l estc Addncul care dezvdluie

peste tot adlincr-rri ;i care fhce Lln necluloscLlt din llinta cea mai

larniliald. $i iatd-ne ca r-ri;;te speologi ametiti, cdrom liecare chip

le dezvdluie la(a irscunsal a pin.rir.rtr.rlui.

in t rebdri a s upra om u I u i A1

Uimirea este cea care angaleazd.

"Nu incerca s[ deosebe$ti pc cel ce e vrednic de cel ce nu

r'stc; toti sd lie egali in ochii tdi. pentru a-i iubi qi a-i sluii... N-a

rnincat oare, Domnul la masa vameqilor gi pdcdtoaselor ldrd sa-

i lcspingi pe cei nevrednici? Astf'el. tu vei lace acelagi bine gi

vci da aceea$i cinstc... necredil.tciosulr"ri. ctiniinalului. cu atAt mai

rrrult cu cAt $i el este un tiate pentrr"r tine. pcntru cd parlicipd la

unica fire umani" (SfAntul Isaac Sirul. Cllrvantul 11).

Vocalia Sfintei Teleza de Lisicux s-a ndscut din rugdciunea

ci pentru un criminal despre al cdrr.ri dcstin cumplit vorbeau

zinrcle. Ea se simtea ca gi rnanra lui.

Criminalul este exemplul celor pe care noi preferdm sd-i

ig,nordm. Insd primul pe care Hristos il asigurase ch va fi "asthzi

t rr l:ll in rai" era un crirninal r,lstignit. E momentul in care se

consacreazd taina persoanei.

in secolul al XX-lea, reduclionismele lilosoilce au devenit

rctluc{ionisme istorice. Cline va spllne legdtura dintre Nietzsche

;ii llitler, dintre Marx $i Staliu. dir.rtre Pavlov qi Freud. dintle

societatea vidului qi cea a rrf'ericiriiil? SAngele rnucenicilor gi

rnai ales ruglciunea lor pentru cildi. realitd{i trdite in Uniunea

Sovicticd qi in lagdrele naziste. au mdrlurisit despre caracterul

ilcductibil al persoanei.

Astdzi. atdtea rizvrdtil'i. in disproporlie cu cauzele ce

1i lc acordi. aratd ci omul vrea depiqirea (de sine) gi

lrucuria. Ei nu aceastl ltricile de cale e obsedat: lericireavilci bine hlinite. bine spdlate. bine psihanalizate. gravatA

tlt' inrpresii agreabile qi de orgasnre qtiin!ific reuEite. Se

42 OLIVIER CLEMENT

pot furniza omului pani Si rctcte clc extaz, pentru a-l eliberade remugcAri..

lnsa ()tnLll cstc () pcrs()iuti dlrpir clripul lui Dumnezeu. rarchipr.rl tinde citrc Modelul silr.

Omul dupd chipul lui Dumnezeu

Filosofllor antichitAlii le pldcca sd sublinieze locul axialal omului in univers. Onrul. spuncau ei. este singurul animal caresta in picioare. dlcpt. dclinirrd astl'el dintensir-rnile simbolice alespatiului. mai ales partca de sus. care e cereascd. ;;i cea de.jos,pdmAnteascd. Celelalte anitnale rnerg in patru labe sau se tAri^sc.

Spaliul lor este in inlregime pdrlAnlesc; nunrai prin om ele suntlegate de celesc. Desigur. copacul :,ii stilnca se inal{d pe verticald.simbolizdnd astt'el axa lumii. dar nu au nrigcarea. adicd libertareade a orienta - sau ((dezorienta)r - spatiul. de a exprima - saureprima - rugdciunea care constituie in raod nevizut firealucrurilor. tair.rica lor t(sacramentalitateri.

Toate marile traclitii spiritr-rale cutosc aceste simboluri. inExtremul Olient de pildd, ideogranra car.e desemneazd on-rul ilarata ca intemedial intr.e cer.;i parnant. in .laponia. edrrd se laceun buchet se pune o ranturi pe oriz0ntald. care este ttpdmAntulir.

Si o alta pe vclticalS. ((cerul)); o a treia. intre oele doud. indltdndpdmantul qi aplecdnd cerul. cal.e scmniflel omul in mijlocrreasa cosmici.

Sfrntii Parinli au reluat aceste tenle. subliniind cd omul* in sensLti de poLtiulti - lt. Dt(,/tult)ttr. t1. tt(r(1.

rrrrc;;te vdzutul cu llevazutul. cI l'ecapituleazA in el universr"rl.

Cu toate acestea. pentru Parinli. adevdrata mArelie a omului

rrrr cste f'tLptul de a recapitula univcrsul. ci de a h dupd chipLrl lui

l)rnnnezeu. "Nu cste nimic rentat'cabil. scrie nu fEra Llmor

( i|igoric de Nyssa. in aceea cd otllul este chip $i asemAnare a

rurivcrsului, cdci pdmdntr.rl trece $i cerul se schimbd... CrezAnd

rrr lirea uman5 este exaltati prin acest nume grandios (de

rrrie r-r'rcosnlos: sintezi a urrivetsr.rlui). se ignold faptul cd omul

'.t irllil ((onorat)) astf'el cLI calititi ale lAntarilor qi ale Eoarecilor"

( / r( ;.. xt-lv. I 770- 1 80 I ).

Prietenul lrii Gri-sorie de Nyssa. Grigorie de Nazianz.

',1,',,'"a' "in calitatea mca de plmAnt. sllnt legal de viala de'aici

,1,'.ios. dar tiind gi "palte" dumuezeiascd. port in inima mea

rIrlinla vcEniciei'' (PG.. XXXVIl. 4.52).

Astl'el. omul - ca qi Durrnezeu - este o existen{a personala

l l rru este o naturi oarbd. tt stancri. Llll copac. El trebuie sd

( l|l)r'iudi. sd expt'inre ;;i sir calilice llrca sa cu con$tiinld $i cu

r cslxrrrsabilitate. depline: lirea sa trebuie sd raspundd chemf ii

Irri l)urlnezeu. Chipul nu este deci cevrl in ont: el este in acelaEi

Irrnp ndzuinla frrii sale gi libeltatea persoanei sale.

ir.r tir.r.rp ce pentrlr rlulte traditii alhaice. gi pAnd azi in India.

,rrrrl sc rnintuiegte dilatindu-se in imensitatea cosmosului 9i

, rl,rrolbinclu-se prin etr intt'-t"u-t divin intpersonal. pentfu Sfinlii

I'rrlinti or.nul trebuic si it persttrtalizezcl) utriversul. Nu sA sc

rrr;rrrlrrilsci prin el. ci si tnintttiascit universul. impfu1d$indu-i

lr,rrrrl. I)al sirlultan. orlttl tt'ebuic sit clescifieze smerit "Biblia

lrrrrrii". tlebuie sir sc supr-uri viotii in k)ulitatea ei. pentru a o t'ace

',;r t lcasci intl'eagi. cxprinrAr,d gi lavorizdnd tainicul elan al pro-

44 OLIVIER CLEMENT

sldvirii ei. Dorinla modernd de a stdpiini natura ca pe unmecanlsm, ca pe un ansamblu de lucruri gi energii care sefolosesc fdrd respect, este la 1el de strdind adevdratuluicreqtinism. ca Ei t{cosmizarea)l impersonald a orientaliror Amputea sa ne intrebdm dacd puterea tEri dragoste a Occidentuluimodern nu este reversul unui creqtinism devenit religieindividualistd a ttsufletuluill _ ,.Dumnezeu gi sufletul meu,, _incapabil de a asuma prolunzimile naturii in om gi imprejurullui.

intr-o grddind sau pe o stampa din Extremul Orient. naturase dizolvd subtil in ape gi neguri: ca un fulg in care secondenseazi qi se disimuleazh o vepnicie fdrd chip. intr_ometropold din Extremul Occident, natura este devoratd detehnicS: omul impdrdtegte singur, in puterea gi pldcerile lui; cerullui Dumnezeu care se dilatd intru nesf6rgit, este ciuruit de zg<.rmotgi invdluit de negurd; noaprea ldsatd de Dumnezeu. noapte denelinigte qi crcdin{d. este abolili <je lumini.

O biserici romani sau bizantini insd. reprezinri pamantulqi-l binecuvinteazi; intpre.iurul ei. dragostea r5bdAtoare a omului.sdngele marlirilor, lnornintele pecetluite cu crucea biruintei, auumanizat natura: gi aceastd staprinire nu abolegte, ea elibereazarugdciunea de lucruri. irr linigtca criptei, apa sfinlitd gi Fecioarainnegritd prosldvesc sfinlcnia uterinl a pdmAntului. in absidd saupe cupold, binecuvAntar.ca Ccrului radiazi dintr-un chip _ chipulomenesc al lui Dumnczcrr. Icolna (.elui inviat.

Atunci se pune intrebarea: De ce Dumnezeu l_a fbcut peom tragic de liber. tl.agic de responsabil _ sarcind atat de grea?ncdt o depunem fdri incetare la picioarele idolilor gi ale.

I rr t rebdri asuDra omului

rr rchizitorilor? Rispursul marii Tradilii crestine este unanrm:

l)rrmnezeu l-a fhcut pe orr liber. peirn'u ca il cheama la indum-

rrczcire la o condilie divino-umani in care umanitatea sa trans-

liguratd igi va gisi implinirea. Ori. aceastd chemare cere .un

lispuns liber. Unirea care ar veni dintr-o simpld atraclie al li;rrrtomatd., animalicd, nevrednicd de o existenld personali care

lncsupune, in insdqi consim{irea sa, o deplind responsribilitate.

Desigur, existd o dragoste ne-pcrsonali, care este miEcarea

rkrrinlei. Unii contemplativi au pus accentul pe aceastd intoarcere

:;pontand a firii citre Originea ei. Pentrr-r Dionisie Areopagitul

rlc cxemplu. lunrea este un f'el de imerrsd liturghie, un lbl de dans

srrcru gravitAnd in jurul Centrului divin. ca inghi{it de atraclia Sa.

('u toate acestea, Dionisie nu a intrat in Tradilie decdt corectat

rlc odtre Maxim Mdrturisitorul. care, prin opera qi prin destinul

:;iru. a pus accentul pe teribila libertate a onrului.

De aceea Adam trebuia sd treacA prin punerea la incercare

rr libertdtii sale, pentru a cre$te citre o iubire con$tientA. Derrccea Iubirea jeft1'elnicd n-a putut sA se dezviluie inainte de a ilIrrcit culitul lui Avraam in ochii lui Isaac qi de a fi rdsunat strigdtul

lrri lov, acea invocare a unui Dumnezeu care transcende propria

Sa putere. De aceea poporul ales a fbst un popor incApAfAnat,

curc gi-a primit numele Israel - dupf, lupta nocturna cuNcrrumitul. De aceea, in sfdrEit, cAr.rd Dumnezeu a asumatrlcstinul lui Isaac, destinul lui lov. a venit in taind, in aqa f'el incdtrrumai iubirea liberd a omului sd-L poatd recunoa9te intr-un roblirstignit, pdtat de sAnge Ei scuipat. Nici chiar Cel inviat nu se

irrrpune: Nlaria Magdalena il recunoaqte in grddini intr-un stright

rle credinli gi de dragoste: la f'el gi uceniiul mult-iubit, pe malul

45

46 OLIVIER CLEMENT

lacului. Dumnezeul nostru vine in taind qi Biserica insdsi. in careDuhul ne integreazd trr-rpurui euharistic ar c'elui inviat, esre o tarnaa cdrei sfinlenie ne este ascunsl de atata ((zgurd)) a istoriei.Omul nu poate sI-L iubeascl cu adevdrat pe Dumnezeu decdtpentru cd-L poate rellza. Cartea cheie a Bibliei, in aceastiperspectivd, ar putea ti Cdntar.ea CantArjlor. acea lungd cdutarea unuia de cdtre celdlalt. Dumntzeu cauta ornul. mai mult decAtcautd omul pe Durlnczeu.

Riscul osumut de cdtre Dumnezeu

Omul. fiinld personaid. constituie coroana creatiei. Cu el,atotputemicia lui Dun.rnezeu f'ace loc unei noutdti radicale. Nurrn reflex mofi sau o marionetd. ci o libertate care poate sAhotdrascd impotriva lui Dumnezeu. si-L excludd din creatia Sa,sd compronr itd deslvir.pir.ca acesrcia.

Pe culmea atotputerniciei creatoare - caci numai Iubireadatrtoare de viald poate tbce viu gi liber - se inscrie astf'el rrscul.Atotputemicia se implinegte lintitdnclu_se. in actul creator insuqi.Dumnezeu se lintiteaza intr-un f.el. se retragc. pentru a ddruiomului spaliul libeftdtii. Culntea atotpr(emiciei tdinuie5te astf_elo neputinld paradoxald. $i aceasra este posibild deoarece culmeaatoputemiciei este iubirea. iar Dumnezeu poate totul, mai putinsd-l constrdngr pe orn sii-L iubeascd. sjtirn cd a intra in iubire.inseamnd a se deda ihrd menajan.rent celei mai grele suf.erinle.aceea a refuzului qi a abanclonului din partea celui (celei) pecare-l (o) iubim. Cr.ealia estc Ia umbra Crucii. Mielul lui

| )rrrrrrczeu. zice Apocalipsa. este.jerttit de la inceputul veacurilor.Voin{a divind se supune totdeaLlna tatonirilor, ocolurilor pe

lru e lc f'ace omul, revoltelor lui. pentru a-l aduce pe acesta ,prlrtc - la o consim(ire liberd. Aceasta este <<pedagogialr luil)urrnczeu. Dar insdqi aceastd imagine apare iniompletd inIrrorrrcntul in ceu.e L-am sesizat pe Duntnezeu ca pe un cer$etorrlt' itrbire a$teptand la poarta sufletului, pe,care niciodatd nr-r

lr(h arzne$te si o fb4eze. "$i de fbpt El nu se multume$te doar sar'lrcrrc la Sine pe sclavul pe care l-a iubit, ci coboard El insusrp I clr,rtir; El. bogarul. vine cIlre sir.icia noastrd, vine El insugi.ili nliuturise$te dragostea qi se roagi sd I se pldteascd in schimb.hr lir[a refuzului nll se rctrage. CArrcl i se rdspunde cu obrdznrcre,trrr sc rrr6nie. Respins, El agteaptd la poartd qi lace totul pentru a.rr' irrirta iubitor; rabdd lovitr-rrile gi chiar moartea...,' (Nicolae('rrlrrrsila, Viata tn Hristos, VI. A. I).

lubirea lui Dumnezeu este astt'el spafiul Iibertdtii mele.l)rrcl'i nu este Dunnezeu, eu nu sllnt decdt o pdrlicicd a socieHii1r ;r rrniversului, supus detemrinismelor lor qi in definitiv mortii.l)rrl tllrcA Duntrrezt'u esle Iubirea rastignita. imi esle ol.erita oIrlrcltate tdrd limite, o participar.e la libertatea insdgi a lui|)unrrrczcu.

Maxim Mbrturisitorul distinge fbafie clar in om douA tipurirk' lil)ortate: cea a tirii sale gi cea a persoanei sale. prima dintret'lc sc rrr aterializeazl it-t atrac!ia firii sale profunde cdtr.elhrrrrrrczctr. in implinirea ei in iubire. Cu toatd fiinta sa omulrl' rlciilc de tapt iubirea gi-qi glseqte implinirea in ea. Omulrr\r'un(lc iu el o "imensd capacitate de iubire gi de bucr.rie. careIrll;r in acliLlnc din clipa cAnd Frulosul prin excelentd, cdnd

.18 OLIVIER CLEMENT

Preaiubitul i se infiligcazi', (Nicolae Cabasila.marele constntamAnt la iubire. llrea ontuluidoregte. ajunge Ia spontaneiratc. la libcrtate.

'l)oui'r particularititi il caracterizcazi pe cel ce iubeqte Ei,

'r ,r.r1lrrli birr.rin{a: laptul de a lace bine. prin toate mijbacelc.,'l,r', trrlrri iubirii sale gi. la nevoie, de a suf'eri pentru el durcri 5i, lrrrrrrri lclibile. Aoeastd a doua m[rtur.ie de iubire estc r]rLllr

rrl,, roilat celei dintdi. Ori. Durrnezeu era neputincios sd o dea.

lrrrr,l rrt plrtirnitor... Atunci El nbscocegte accasta umilinl5. cautir ',r' punil in stiu'ea de a putea indura dureri qi chinuri pentrll a

,,,r\ rr!( rlc iubirea Sa pe cei pentrLl care.va suf'eri atAf'(Nicolaet .rlr,r',rlrr. ihiLt.,IV, A.l).

Irr eazul acesta ir-rbirea r.irspuncle iubirii ;;i libcrtateal,i | .,,nirli invie din ea insA$i. in cletinitir' "ornul nu ccdeazl decAtrl' I'r( utatcil un.rilin[ei exll.en]e a lui Duurnezeu" (Maxint

\f,lltrlrisil(n'ul. Epistola a doua ctittc Tbmal.

lrr I lristos, Dtur.mezcu Ei-a iubit pnpr-ii vriilmaqi rnai mult decAt

1,, '.rrr,.' irrsu;;il Aceasta este taina iubirii personale. prccun.r

l.lrrrrrrrlzerr. ornul devine capabil de a-l iLrbi pe celdlalt mai mult clecAt

p, .r r(. rru rnai mult decAt existenla sa personald ("ir-rbeqte pe.rp,,.r1r.lt.(iur ca pe tine insu{i"). dar nrai mult dcc6t propria_i fir.e.,1,, rt |)tlD|ia-i via{zi. Ornul devinc pe dcplin persoana in momentulrr {,rr( if' tlcpaqeqte propria tire. dindu-qi viata nu numai pentru

l'r, r, rr siii. ci chia:'qi pentn-r vrajmi4ii sii. De aceea. dupd spuselet , | , r r r ' I r r I r r i t' Silr-r:ut din Muntele Atos. "iubir.ea vrijmagilor'. este.r11,rrrrrl r'r-ilcriu intailibil al proglesului nostru spirinral.

ibid., rI. E).

gase$te ceea

L.t

Hristos restaureazii in Sine aceasti plinitate. E sulicientsi lilx altoifi prin bdez $i eurra.isrie pe'frLrpul Sdu indurnnezbitor.penfl'u ca sa lAqneasci din stratundril nostru clinamisrnul careunilicd.

insi. nc amintegre Maxim Marturiiitorul. existi Ei o altdlibertate. personzrii in exclusivitate. Accasti libertate nu poarcli constrdnsd. nu poare fi sub nici o lirrr.ni rnodificatA din afari.

Daci Ilristos restaureazl. d:rcd innoiegte firea noastrd. Hl110 poate lua asupra Sa Iibertatea noastra personald, cacipersoana este un absorut pc ca.e nimeni. nici chiar DumnezeLrnu o poate asuma qi transfbrma. F-afa cle aceastd libertate,Durnnezeu nu poate fhce nrn.rrc altceva decdt sA incerce sd ocoltvlnga pritr mirturisir.er iubir.ii Sale. Atunci El Se intrupeaza,patlmeste gi moa.e pentru r.i- cici "nu este dragoste mai maredecdt aceea de a-1i da viala pentr.u cei pe care ii iubegti.,. Diniubire pentru om, F.l se micgoreazi pe Sine. lasa sd intre in Eltoatd d.isperar.ca uranitilii separate (de el). incAt o prdpastie denegandit se deschide intre l)untnezeu gi Dumnezeu, intre .lhtd]gi Fiul rdstignit, ca Ei cunr l)untnezeu rrurind in trup pe Cruce.ar cunoa$te stat-ea cea mai infcrnali a ateisnrr:lui: ,.DumnezeulMeu, Dumnczeul MeLr. pentl.u ce M_ai pirdsit?,. Antinomia ldrdmdsurd a Dumnoze r-rlui Ccluj Viu ;;i a C,elui Rdstignit mdrturiseq;teomului cd Duntnezeu este Iubirc tdrd misLrrd, iar MaxrntMdrturisitorul. gi mai apoi Nicolac Ctabasila. au vorbit in acesrscns de o "iuhirc rrehrrni...

' \r, r r ,,t rrsul irrltcnlic clc "biitflin": sl. \ttu.ii.i]telept:n trd(1.

50 OLIVIER CLEMENT

De lo chip lo usemdnore

Iraptul cI ontul estc cfcat dupi chipuJ lui DuntnezcLrinscat.nna deci ca cl cstc creat ciupl chipul ir-ri Ilristos. Nuntaiin Ilristos ontul sc t.egdsc\itc cu adevirrat. Nuntai EI este pedeplin omul Ferjcirilrtr. (Mat.,5. 3- l2). siracul care se pnntelsrct)ril incuarc din nriinilc'lhrilui $i a cirui blindete impara-teascd tt.anslbrnti pimainlul in cLrhar.isiic. ..ininta cur.rtd... clun lac al picii in care f recar-c i;;i clcscoperir adeviratul ci.ti1.r.mdrturisitor.ul drcplitii inaintea Iui Dunrnezeu qi fi.atetc.impotriva cot.r lirrur ismelor putcrii 5i orgoliului. licitor.ul clepacc care-gi d.i viata pentrlr prietonii Sai gi_qi invizrzirvrd.jma;ii. Ir.r Cel irrviat. oilul descopcri sensul pdmantului.scopul creatiei. (ihipLrl lui Ilristos esre in n.rod ir.rsepar.abilchipul lui Duntnezeu. singurul clrip care nu se inchideniciodata. pcltlj.Ll car tfansptrcnla sa e infjnita. este singuracare nLr picrrilicir niciodarar ci clibcrcazi. EI estc Cthipulchipurilor. cheie a tuturor chipur.ilor.

lbtJl a fi)st Iicr-rt cle cirtrc (.uvAntul in vedereet intrupdniSale induntnezcitoarc..'intr.u Ill. spune aposlolr-rl. au fbstficute toate. cele din ccrur.i q;i ccle cle pe pdmAnt... lbare s-au iAcut pr.in Iil ;ri pe n1ru ljl.. (('ol. l. l(r). in Hrisros scdezvaluie "taina cea din veci ascunsi.. (CoJ.l. 26). .,(,u

acesrscol). cor.ltcntcazar Sienlul Maxint. adici pcntru unirea uma_nititii 9i a diVinitdtii in Hrislos a ticut Duurnezeu roarefdpturile" (PG.. XC. (r2 I A). $i (irigorie palarna insrstd:"Crearea onrulr-ri dupi chipr-rl lui Dur.nnezcu s_a fhcut prin El;

I r t t t'<'bi ri lts upra ortt u lu i

1rr irr Ilristos. pentrLL ca onrul si nu poati l'i dcspartit de

l,rrrlotipul siti'\Omiliu a I/ll-u lu PuSri).

('hiar in sir.rul ll'einrii. IiiuJ apare ca Arhctip vc;nic al

,'rrrrrlui. oa acel Onr ccresc clespr-e cat'e vorbcsc vizionat ii\, r'lriLrlui 'l-cstitntcnt. calc contcrlplcozi in El Prolotipr-rl

"nrrrlui $i intrcvld astfel pe Adant ccl dc pe urrli. ('iicil)unllczcll r.r-tr ficut llrea unternd pcntru rrinric altcevii clecit

l'( nl|rr a plinti de lu ea pe Maica dc c:lre avea nevoie pcntrll.l ,f' nir$tc' (Nicolae Cabasila. Otnilie lu c ir .s ii. t O r i. a ) .

l )rrurczcLl l-a It'rcLrt pc onr in pclspcctiva divino-Lrnranititii.It, r'i intres destinr-rl r,ularritirtii este hlistologic.

()nrul incolpot'at in Ilristos pfin botcz ledevir.re chip al

lrr I)urllrczell. Dar depinde dc cl ca :rcest chip si lle adus ir.r

rrrIrt 1tirnc la aser.nitnltrc. niscocincl. in sullarea gi lbculItulrrrlui. un nrocl ltersonal. deci irrconrparabil. de a l'i inllrr';los. "[)urlnezcu S-a f]cu1 purtartu-dc tfup pentrll ca onrul.r poirtli deveni purtitor de [)uh" spune Atanasic al\|, \irrr(lrioi (PG.. XXVl.99(r). Nuntai unilca clintre liber.tatca

r,,,r',rrii li l)r-rh. prin neVointcle iubir.ii. poate si ne perntiti sirrrrlrlrrirn chipul in asenrinare. dc a da propliul nostlu chip.,sr

Irrrlrrrlrri lr-ri Hristos. I)r-rlrul gi litrcftatea complul putin crtclrr{rr nlenslt cornurtittrtc a cclor trtrrsf i-qr-rra{i- plin carerr rrr,lrr.lulut'cir rrrrivclsalir. realizatir tainic ir.r Hristos se varr rt,r rrrtltt slitt'it.

l)urrrnczeu a dcschis unra:titirtii. in llristos, ciile vieLii.l l .r',,tL irl)lit trcunt Iibclr:l rasprLns al omuiui. aceasti "noutrltc

r l)rrlrrrlli" rlc care vctrbeEte apostolul ;i care sc identitlci inr', rt,r ( \tslcnla ce e cu

5l

rL/:i{'rI I

fsonald. creatoare :,;i in

52 OLIVIER CLEMENT

comuniune. Biruinla definitivd asupra morlii, metamorfozadefinitivd a istoriei qi a universului in impdrdtia lui Dumnezeu,vor izvori gi izvortsc deja din rugbciunea gi iubirea activA a

oamenilor care "respird Duhul"."Iatd cd Domnul ne-a dat puterea sA devenim pentru

veqnicie fii ai lui Dumnezeu: de acum inainte mdntuireanoastrd ste in a voi" (Maxim Mdrturisitorirl, PG., XC, 953 B).

'laina chipului restaurat in Hristos si aceea a asemdnbriidobAndite prin Duh $i libertate, se intAlnesc in MaicaDomnului, prima persoand creatA care a dus trupul de pepimdnt pdnd in incandescenfa impdrafiei. Nicolae Cabasilaa spus astf-el cI Dumnezeu, at6ta timp cdt nu gdsise o mam6,era ca un rege in exil, ca un strdin "lird cetate". Si numaipentru cd o tAn5rd fatd, in libertatea sa total6, a acceptatvestea ingerului, Dumnezeu a putut sA ia trup, sd intre in inimacreafiei, sd. re'-creeze lumea din interior. Cici trupul nu este

nimic altceva decdt lumea devenitd interioard unei persoanegi deci numai o persoand putea sA o re-deschidd, iir trupul sdu,

Exilatului. Acolo, pentru prima datd de la egecul originar,"noua Evi" a dezlegat tragedia libertdlii umane.

Ori, taina Fecioarei Maria se universalizeazd astdzi inBiserica SfAntului Duh. '"in mod mistic, Hristos se nagte insuflet, ludnd trup din cei ce sunt mantuili, fEcdnd din sufletulcare-l nagte o maici fecioard" (Maxim Mdrturisitorul, p G.,XC, 889 C). Nu este vorba de o continuare a intrupdrii, ci de

actualizarea personald a ei, in Sfintul Duh. Hristos este celcare vine, Hri stos-umanitate $i HrisJos-inivers, care se

rrrruril'cstd astfel pu[in cdte putin: El este identic Celui invrat.rlur Vila are acum nenumdrafi ciorchini din care qiroieqte vinulrrr:rlii bucurii. Hristos care vine va fi intr-un sens nou Fiul( )rrrrrlui: noi il naqtem de tiecare datd cand chipul hristic carenr intemeiazA aduce roadd, intr-o asemdnare personald, pnnvr.lrr ica tinerete a Duhului.

LJn teolog grec, Panayotis Nelias, a remarcat ca de-aIrrrrllul veacurilor mulli atei au avut pretentia cd omul ar putearlcvcni Dumnezeu; dar nici unul, spune el, n-a indrdznit sill(tn(lcilscd cd omul ar putea sd-L nascd pe Dumnezeu. Ori noirr llirrndm de fiecare datd cand o vener6.m pe Ndscdtoarearlt' l)umnezeu, c6nd intrezdrim in chipul stinlilor venireaI )orrrnului intru slavd.

Irt t rcbdri asu

54 OLIVIER CLEMENT

3.

Omul in comuniune

Singularul Si plurilul

Prin dimensiunea sa r<verticald))" existenta personal[

cufundl in plindtatca lui Dumnezeu. Dar Dumnezeul nostru nu

este in El insuqi singuritate. Oceanul fiinlei Sale vibreazd de o

intjnite "miqcare de iubire". AdAncul nu este intunericnedif'erentiat. Existi in El o reciplocitate. un schimb: Cel5lal

este in El. iar in comuniunea [Jni-Trinitard se.depa$e$t

dualitatea. Sau mai degrabd adAncul sugereazd caracterul

inepuizabil al Persoarrelor qi iubirea [,ot'. cdci "Dumnezeu este

iubire" - putem acum indrdzni sd o spunem fEr.d a risca blasf'ernia

unei aparente banalitati. $i daca "Dumnezeu este iubire", persoana

carc se cufundd in Fll este prinsi in aceirstd miqcare, este deschisd

de cdtre El la comuniunea cu aproapele.

Reci$rocitatea singularului 5i a pluralului se inscrie

Biblie incd din primul capitol al Facerii. cdnd este vorba despre

orn: "$i a lleut Dunrnu/cu orn dupa clripul Sdu: dupi chipul

Dumnezeu l-a thcut: a ficut batbat Ei f'emeie " (Fac.l. 27). F

cd este vbrba de b5rbat pi de lemeie. adicd.gi de o poladzare etl$lilzl (cAci cste resorbtie itr,Slree gi nu tensiune cAtre

rebdri ra omului

nu schimbe nimic din deschiderea acestui text in ce oriveste

;i pluralul. ClIci fbmeia mea chiar dacd eu sunt tentat

uit" este rnai intAi apr oapele rneu.

Misterul singularului gi pluralului in om reflectd misteruli Ei pluralului in Dumnezeu. Precum unitatea esentiald

l)unrnezeu se realizeazd in iubirea personald. tot a$a omulchcntat la asemdnarea cu Dumnezeu realizind unitatea

cu toti oamenii. Firea umand. nu in sens filozoflc. ci

la1ie. nu poate fi posesiunea unei singularitlli. Ea se

l'esttr in diversitatea de persoane. se identiftcd acestlli mare

b de viatd care le fbce sd existe tiecare pentru celelalte.

loato celelalte. Spiritualitatea cregtind - in sensul vietii inSlhnt - este cu necesitate o spiritualitate a lui "noi". in

$orl$tiinta de sine se treze;te in con$tiinta comuniunii. Cu

uccstca trebuie precizat cd acest noi nu este nedif'erenliat..n-ore nimic de-a tace cu enruziasmele colective. cd el trece

prin intdlnirea cu aproapele. cd el este pentru mine

Ul gproapclui. tdrd numdr desigr"u'. ci de flecare datd chip..ul cre$tin reilectd Treirnea: in liturehiile rdsiritene. infugaciunii euharistice, sluiitorul proclamd: "Sd ne iubirr

Pc lltii oa intr-un gdnd sd maturisim...". si corul rdspunde:

lkt0l. 6i pe Fiul 9i pe Sfintul Duh. Treimea cea de o fiinrd qi

itd". Strivechiul "sirut al pdcii" care-i urmeazd ne

ctr accst "noi" creEtin. precunr Treimea. nu este fuziune.

ti Ltnitate de unici., l,rin lccasta spiritualitatea cregtind se distinge de misticile

lizicilc SinelLri. In lndia de exemBlu" ceea ce ar trebui

)u OLIVIER CLEMENT

Celllalt) se numeste katvalya" adicd <rinsingurarelt

\(esseulementrr). in experienla drogr-rlui. asupra cdreia Huxley,

l\,{ichaux sau Jtinger ne-au dat mal.turii literare, beatitudirrea.

ghiar daci este trditd de cdtre mai multe persoane reunite in

n6eJaqi loc, cutundi omul intr-o singurdtate totald. in acest

moflent. o ce prezenli strdinA carc n-ar: ti analogd qi paraleld.

u6jcd cufundatd intr-o stare asemAnAtoare. provo.acd oinsuportabild durere. Nu poate exista nimic de acest fel inuulentica experientd cregtind care. zioea Grigorie de Nyssa, este

drtpd "ntodelul fleimii". Precum este un Dumnezeu in trer

persoane, tot aqa in Hristos suntem '.mldulare unii altora" si este

u singur Om intr-o mullime de personne - precum noi totr

surrtem chemali sd devenim.

Cel care deschide clile unei veritabile antropologiifi tlre este mar cu seami Sfdr-rtul Grigorie de Nyssa, cel mar

speculativ dintre Capadocieni. jn mici tratate, considerare de

c re criticd un pic prea repede ca fiind pur filologice, el se opune-gre$itului obicei" care constd in a vorbi despre om la plural, iar

despre Dumnezeu la singular (iaci. in amAndoud cazurile,

pluralltatea personald nu pune in cauzd unitatea fiinlei). in

Dumnezeu la singular

Ha$os. in Noul Adam, ar trebui spus cE "omul este unic in totiou6enii" (Nz; sunt trei Dumnezei, p.G., XLV, I l7). Gdndirea

leligioasa rusA a secolului al XX-lca a reluat qi precizat aceastd

cefiodine. ca pentru a dezvdlui exigenla spirituald pe care o

contjne, dar o secularizeazd, socialismul. pirintele Serghieg,1lgakov sublinia "intreaga umanitate a fiecdrui om". CAt desorep;finlele Pavel F-lorerrsl<y. ut.l n.lar.e savant, care cu acest titl; a

putd f[mdne in Uniunea Sovieticd, acesta remarca diferenta

Ittt n'ltiri asupra omului

Irurrlirnrentald intre conceptia in exclusivitate cre$tind Si morala

lrr i:rli cea mai bine intenlionatS. pentu care oamenii stu:t numai

rr',r'nriinitori. pe cAnd pentru cea dintAi ei sunt oarecum

r'orrsrrbstan(iali1; (deofiinld) ca gi Persoanele Sfrrtei Treimi.(lAnd omul devine "fiin{a vie". e[ se dilatd mult dincolo de

Inritclc sale individuale, se face imens in Trupul lui Flristos, nurrr;ri cste despirlit de nici o existen!5, nu numai in spaliu, ci gi inItrrrlr. l'inde a purta in el intreaga umanitate.

l.uate in sensul cel mai realist, aceste afirmatii dau istoriei

'rh'vi'uilta sa deschidere. Dacd existd r.rn singur om, attxlci istoria este

lrrlol(loauna istoria mea. in sensul unei nesthrpite comr"uriuni. Dacd

trlr n il cste nunai ruine gi cenuq5. istorie a nio(ilor gi a morlii, penhr

r r no-ar mai interesa? Aq vrea sd amintesc aici o intimplare

;x'rsonali. Avearn opt sau noui ani. cre$team intr-o lume intr-un

tncrliu, gi de asemenea intr-o qcoald atee, mai pufin in sensul

rrrliirlici cit al unei mdicale absenle a lui Dumnezeu. imi pldcea multr,,trrria qi, in acea zi, ascultam leclia profbsorului despre Carol cel

lvluc, incoronat in anul 800, mort in 814. Mort... MA cuprinse o

rilrlccnld: Mort! imi zic. Toli sunt mo4i, toti acegti oameni despre

I i[(' L'ste vorba in aceastd cafte. Atunci pentru ce mi mai intereseazi

rrtrx'ia? Mi-a trebuit mult timp pentru a gSsi r{spunsul: cd istoria inrh'llritiv este destinul omului cu Dumnezeu qi ci Dumnezeul nosturur estc Dumnezeul mortilor ci al viilor.

57

58 OLIVIER CLEMENT

A justico binele

Pdcatul este ccea cc transli)r'mi aceasti unitate dirersirintr-o multiplicitate ostili. intt.ult spatill care separd. trn timpcare miceldregte. o Iimbi care nu rnai poate exprirna decAt

luxtapunel'ea sau poscsiunea. Dc unde Ll$Lx.alica blasfemie dinrnai '68+: "lubiti-vi uuii peste altii". in tinip ce intAlnirea eroticirinsirqi ne este dati ca urr sinrbol- ca un cadru al conruniuniipersonale.

tJniversul plcatr"rlui estc cel al indivizilor solitat.i care se

sid;;ie intrc'ei. LJna din tcltcliu(cle fitnclantetrtale irle epocii noastrc

constir in a da situatiilor pur spilitualc. ;;i r,'indecabile numai prinsflntenie. o cxplicatic pur istolici qi in celc din urr.nd sociail.Astlel. sc vr.r'hcjle de ,ciclJtcr (lc e()nsLlnl atunci cand intlir iziiincl de ]a cirdele rru inceteirzii J sL- e()nsLllu r.ecipr.tre ;i totiimprcuni natln'a inconiut'altoiut. care intotdcauna le plitcgte cu

acecaqi nroncdi. CLI adcvirat. banul este Ltn ma-gltet putemic care

face sd urce picatlll la slrpralata luntii. dar el rru-l inventeaza:

inclritgost ittrl, e notion(tl /burtc. decrstrpt.tt fntntoasei scrle

aplecul.

Are uerul tuttti rnuribuntl rndngdindu-Si morntanlul.-

iar nraura este ispititir nrai dcgr.abir sir-qi devorcze copilr-rl. dec6t

si-l aduci pc lLrrr rc.

+ Aluzie la ntifcifilc dc revolliaclesea violenle (r. /rdrl )

alc tincrilor l'rrncezi din anii '(r8. nriScar.i

Ittt t cbiri asupra otttului 5<)

(lnivcrsul picatului cstc ccl al inclivizilot'deodati duEr.nar.u

.r rir'nrcui (cle acoca laptr.rl cle a r,rri pe altii estc conditionat dc

rrrr tlc sine. carc cste cca nrai telibild). Este aici o strilnie

rrorrolonic. Daci cei ce pt'intesc spovedania, pdrintii,lrrlrrvniceqti. n-ar sesizit printre atAtea bicte secrete. pe cel al

{ \ r:;lcntelot' personalc. n-aI rrtli |irrttanc dt' repetat decat

{ u\ intcle Eclcziastului: "-liratc luclurilc se zbuciutttd... (leea ce

.r rrrli lost. aceea va nlai li. \ii csea ce s-tt intimplat se va ttrai

rntrrrnpla. cdci r-rin.ric nu e noll sllb soare" (1. 8-9).

A verrit fiu'ir 'irrckriali vlcnrea clc "a.ir"rstilica bittele':. cttm o

rr,rir Soloviev. carc intitLlla astlel Llna din cdr{ile sale. Nu

IlrrPiirrdul bine al moralisrnLllui. ci [rine le-;ii-truttt osu l ca

p.rrticipare la plinltatea lui l)unrnczcu. Un bine care nu mai ale

t,rr',t tlc uromlir. ci clc liinta gi cle conrunir-rtre. Citci inventivitatea.

lrrtir crcat():u'c. r'roulalcil. nr-r cxistar clecat in Duh. Rdttl in el insLt5i

,",rr' rrn balon de ncanL. Estc locul fepetitiei. Accentul se poate

,lr'lrlrrsa cLr vcaculilc ;;i civilizatiilc irr inteliolr-rl acestei morti $i

r ,rr'estui iuci cale nc invirluic. ial istolia fiullli s-ar putea l'etrasa.

lr.rr rr-ar lrai riurdne nirric irr sullctul istoricului decit orgoliul

.r rlispcrarea. adici neanl ce a venit la cxislcnti din libertitilerr,,r'itrc lit'c te. N-ar rnai rimane uinric. clccAt vertijttl neantulLli.

$i firpnrl c:.r poate szi existc uncoli o grandoare silbaticl.,, r\cntivitalc clcuronici irr liru. vinc tocrnai dir.r aceste libcltirti, ,rr, in acelaEi til.r.]p cnlrtar. r'c1r.rzir ;i imiti Duhul de viata. [-all,rrt'na. intr-un urozzrio. Luciler este rcllrezcntat ca un ingef

trr,rrle lir:nros. dar dc o infinita nostalgie. cle o inllniti tristctc.

l,, rllr cii el este linga Ilr-istos dal nu vrca si-I. vada. ([)e aceea

rr ,r( leir- ccca cc SllntLrl Pavel nr:nregtc "tfistetca cerc adllcc

60 OLIVIER CLEMENT

moane", II Cor.7, 10, este consideratA de c6tre marii cdlusdrica o formd majord a pdcatului).

in secolul al XIX-lea, care. in ciuda cAtorva admirabileexcepfii, a fost pentru cregtinism o epocd de somn spirituat qi

de degenerare moraIizanId., fiin{e de fbc, avide de viala gi defiumusele; au confundat pe Duhul Sfhnt cu Lucii'er, at6t de multlipsea (acestui secol) prezenta creatoare. Baudelaire compunealitaniile sale dedicate lui Satan, iar Nietzsche, tdndr fiind qi inciuda faptului cd tatdl sdu era pastor, sau mai degrabd din cauzalui, enunla Treimea: Thtil, Fiul qi Lucif-er! Numai Ldon BIoy aqtiut sS "disceamd duhurile": Duhul este cel ce ingdduie adevdratainspiralie, dar el trebuie smuls iadului in care burghezismulcre$tin l-a exilat. Astdzi pldtim masiv prelul fAddrilor din secolulal XIX-lea. Cu toate acestea, de cAnd Berdiaev a zis - si amdrturisit prin viafa sa - cA Duhul dd fiecdrui creqtin o genialitateproprie, de cdnd Simone Weil a cerut qi a demonstrat deja _ o"sflntenie care are geniu". prol-efii Duhului sunt printre noi.Descoperim cd euharistia este Duh gi Foc, cum spun vechileliturehii siriene.

Sdngele Si Focul

In Hristos, Dumnezeu a reunificat umanitatea. De acuminainte $i tdr5 limita de timp sau spa{iu, umanitatea nu este nimicaltceva decdt Trupul lui Dumnezeu. De aceea Cabasila putea zicecd oamenii sunt pdrinli mai mult in Hristos decdt in trup.Patemitatea trupeascd duce la moarte. paternitatea in Hrisros.

ht t rtbdri asupra omului

lrr vc;rricie. SAngele care izvori$te din coasta strdpunsl a lui

llristos, despre care Stlnlii Pdrin{i spun cd este vinul euharistic,

rrc rrnbatd de marea Sa iubire.

Unifilii Sangelui ii rdspunde diversitatea Focului; de fapt

t clt' dtiud sunt inseparabile, pentru cA deja Focul arde in S6nge.

lhrllrl este foc, sdngele este ro$u; privirea in acela$i timp naivi

1 prnl'undd a credinfei, inlelege cd taina sAngelui este cea a apei

rrr irlinare - seva lumii - imbrdtisatd de cdtre Duhul. De aceea

rrlrrp'.clc nd este numai rogu, ci gi fierbinte. In Biserica Orientald,

rrrrrlc toli credinciogii se impdrtdEesc cu SAngele lui Hristos, se

vursir in vin inainte de impdrtiqanie qi pulind apd cald5, simbol

itl " lircului Smntului Duh".

Ori, dacd noi suntem un singur Om in Hristos, cur6{iti qi

rrrrili de acelaqi Sdnge, fiecare dintre noi este o Persoana unic6

In l)uhul Strint. ln ziua Cinzecimii a PogorArii Sfdntuluil)rrlr -, $i de atunci fErd incetare, fldcirile Duhului se impart qi

liceirle lumineazd o interioritate ireductibill, imbrdtiseaza o

lllrt'rtirte, intdreqte o vocalie, innoiegte o existenla personala. Ali 1x'rsoand inseamnd a atima, in qi pentru comuniune, o noutate

lnr il nrecedent.

Astf'el, cregtinul nu trebuie numai sA se integreze in Trupul

rrrrrlicator al lui Hristos. El are nevoie de asemenea sd se exprime

Itlrcr'. sd trdiascd puterea invierii pe care acest Trup o are, oa pe

prrryr'iul sdu destin.

I)acd Biserica, ca Trup al lui Flristos, cere o atitudine de

rr!rt)(.ct. de adeziune gi de ascultare, 4,cea ascultare pAnd la

nxrrrto pe care ne-o dd ca exemplu Hristos insqi, atunci Biserica

r rr ( inzecime continuatd dorigte riscul. descoperirea. poezia

6l

62 OLIVIER CLEMENT

creatoal'e a unLll c,r?s transligur.at. int;.eaga lupt,l a con$tiintcipersonale in libcr.tatca su. [)rrr-lccastir lul]ta nu are al1 scop clecdtacela dc a clibcra conruniunetr cle ispitclc contrarii. cele alcindividualisnrLrlui qi colcctivisurului. aic rclirzului ;;i firziuni i.Ascultarea cste. in dolinitil. ascultarea tlltLlror de citre 101r.pent|u ca toli sar cfcasci inrprcut]ii in ciragoste gi liberlate. [Jna?n Ilristos. untiutitatea este chrrnatil la clivcrsitatea tird lirnrte aDuhului.

ln trirtul'a sa pr.ol'r:n11ir. l.lt.llt.ita u unei noi Llnt an ital i.

.JLlxtapLlncre

unitate gi iaLrnltatea $r

Biscrica rrtr csle nici o srrpr.a-pcrsoitrli . nici sirnplaa indivizilor.inspir.ati. l:a tinclc in accla;i tinrp ladivelsitaLe. Ori in virtutca cherlirrii trinitare.diversitatea trchuie si lie. ;i una qi alta. absoiute.

rrr r'l ip11'c2t', umanitatc. cosrtrosLrl intrcg. pentru cd el lace sa

,'.r,lc irr el. pentru toti $i pcntnl 1ot. iubirca nebuni a llliI rrr)r)czeLl. pentl'Ll cI el insu;;i nu existir decdt in aceastl iubir.c.

De Ia indivitl lu persoani

l|upul lui Ilristos nr: cstc nulnui urritatc. ci qi schintbr-rl. sau

rr,i( iuea cle iubire" a 'lieimii carc se irrpdr.ti$e$te oanleniior.\, ( irslil nri$czrre in carc cineva sc uitii pe sine pentru a se dirLli.

' ,t\' treccrcil dc la individ la pet.soarri: nraturizare fdra ilrdoiali.,l,l ( ur)r 11int. ltlintr.-o strcccsiLrne cle nr orti-ir.rv icr-i in caretr ,I r',( cDL1cn1a ne clcsltoaie ;i nc r.ecr.ccazi. Ornr-rl devine clr atilrl.rr rrrtrlI unic: el nu scapit cal.aclcl.u]ui r.epctitiv al picatuluri decitrr nrr:iLllit in care realizeazir unitatea. pelsonna se impline;tr.rrrtr ri tlilrlecticir clc dcschiderc;;i clc distinctie. de dirr.rir.e gi der, ,1rr't (. tlc chagosle gi clc creatic. Astlll. ea renuntd si lind pcntru,rrrr'. 111 1111;{ egoist- llartc:l szr clc urlanitate - accasta ljitrcl,l, tir,;;u cil sa gi ertazui siru. Ea ciiu.uiegte pcntrlr a insufleti. Ear..r ,lil \ iilta 5i lasir si intre in ca toate r.,ictile.

fi nu pcntlu ci ar trcbui sir vrea si dlruiasci, si sc

'l,rrrrr;rse r-r. prcl r.cpeclc. c ur.r'r l'uc adolesccntii ;;i Iuptdtorii. tJnr , rr( Ircir liDtbai. ntai nrult clccat altclc. a fbst clesconsidcral dc

, r, ,trrrisrrr "Nrr toti cci ce zic: I)oaurne. l)oan.rrre...'" (Mt.7.'l ) nr loli cci ee zic: l)ra-rltts(c. tlr.trgoste...

l.:r cc l)un sa tlirnric;ti Itithrl ;i superliciniul,J Clontur-riuncl

', r, rrrri inlii rc-ccntrarcl. itnPircarca interioard. sttrpanir.ctrt,ttprr llrrtirlilol- 5i lsLrltr.lr irrst inctclor.. [)t.aqostcll l]cnlru

O persoani nu trcbuie intaginatal ca o celulA intr_un corp_Fiecale persoani. irtrircliic in a tir in lr.LrpLrl unic. este un absolut:ficcare pe.s.nr.ri este P.inritir clc citrc c'cr in'iat. in acel lati ctitr.efati al inrpiritiei. l;iecarc l.lcr.sorLrr:i csrc lr 1.cl 11e. inrportantdpenlru I.[ristos. Sau nrai degrabir aici nLr rlai existd con]pal.atlv:Hristos pref'cra liecar.c pcr.soanir. O ir-rbire ilt serie. egalitard. cuntnc reprezcnttnt adesea iubirca ltri ll.istos pentru o:rmeni. n-arfi decdt o abstractie. IJneori clriar-cirlu-qirri neintpliniti. secdtuiliintre cer qi pdmint. vor.[resc accst linrba.j al r-rnei iubirilmpel's()nalc. IJLrnrnczcLr ytr.clerh cu sigurantir ur.r nebun dedragostc care nu iubegte dcciil tt sirr_euri fiinti. dar pdnir lamoarte. Dragostea este intot.lcauna o preterinli. $i Ih.istosprelerA pe flecare. El sc adreseazii ijcciruia pentru a_i zice:..petnc tc prelbr!" I)errtrr-r lll liccar.c cste un ahsolut. IJn absolut nulace parte din rrintic. el inglobcaz:j totul. StArrtul fhcc sit cxrsrc

64 OLIVIER CLEMENT

aproapele cere mai intAi dragoste pentru Dumnezeu gi nevoinlape care o implicd aceasta. Pentru cd Hristos este una cu Thtdl,

El poate sd se ddruiascd ca gi hrand, sd devin5 "pAinea vielii"noastre.

Daci, prin Hristos, omul cu inima impdcatd se une$te cu

Tatdl, omul al cdrui addnc al inimii comunicd cu adAncul luiDumnezeu devine un om-umanitate: la limitA, dar o limitaniciodatb depdqitS, cdci este vorba de o dilatare infinitd - omulnu mai are nimic, dar el este totul. Este "sEracul care iube$teoamenii", cum spune Simeon Noul Teolog.

- . Individul vrea sd posede totul, dar se regdse$te golit, intorsspre propriul sdu neant. Persoana. prin aceastd "sirdcre a

duhului", care este de-posedare, renunld la tot $i prime$te totul."Tot ceea ce ali ldsat (pentru Mine qi pentru Evanghelie), insutitveti primi inapoi", spune Flristos (Mc.l0, 29).

Desfrdnatul sfArgegte prin a nu mai vedea ascunsafrumusele a r-rnei femei, inaccesibila fiumusele a persoanei. Sau

dacl o descoperd, este pentru a incerca sd o distrugd prrndezmembrarea trupului: "$i ea este ca $i celelalte". El multiplicd"obiectele" posedate - aici vocabularul "Marelui Secol" primegte

sensul sdu integral -, dar nu poate vedea realmente un chip de

femeig nici un trup ca pe un chip. Omul neprihdnit dimpotrivd,presimte miracolul adevdratei fiumuseli. El va deveni poate acest

sf6nt despre care vorbegte Ioan Scdrarul, care cdnta slavd lui

1

\. Dumnezeu inaintea splendorii unui trup de femeie.

Omul puterii qi al calculului nu vede decdt aparenla. Eltransformd totul in lucruri pe care crede cI le poate $Apani. Dar"fericiti cei blinzi cd aceia vor mogteni pdmdntul". Acegtia l-au

Ittt rthiri asu ra otttului

l11rllcnit deja pentru cd ei transfonni totul in prezenle.

()mul care in acelagi timp se unifica Ei se deschide gdse;te.

lh'n il cluta. adevdratul s6u chip. Nu chipul penlu care ne este

nlfll tlc tiicd sd nr-r il pierderr qi ce ne este modelat de otlvilizllie. de un mediu. de atatea griii. de atdtea suf'elin[e. Nici

lfttttrrrsclea care ne este cdtcodatl dat[ cAnd suntem tinen, ca

lltr tlrrr 5i ca o chemale. Cliit de nrateriale sunt toate acestea!

Arlrvrlr'atul chip urca din ininrl. daca ininra se inflacdlc'a25. Fll

tt irrllil din inimd precum r.roul Ierusalim se va indlla din ininra

l)ttntttczcu-Omului gi din oar.nenii indumrrezci[i. $i precum

lrt'ttsllinrr-rl va transfigura "slava qi cinstea neamurilor''. tot aqa

Sltillrl cc u'ci din ininri tlansliguleazi stigmatele destinulr-ri.

htlcliolizcaza liunrusclcn tincletii.('cl oare a vorbit cel mai binc clesple dinamismul iubirii

trl(' l)oate Grigorie de Nyssa. FIrI indoiald. el a fbst obligat sd

tl lucal din cauza origeni;;tilor. cregtirri profunzi, dal inca

llttltlcgnali de viziunea ciclicl a Iumii antice. OrigeniEtii ziceau

lil srrllctcle, in starea lor originard. erau umplute de Dumnezeu

1l ttnclc de altele. dar resirntearL o saturatie. Atunci ele au vrut

{lllr'tir. au dat loc ur.rr:i "in atari" in ciu"e ele s-au izolat. s-au

ttltttri r:l gi ricite. Acest male liig. in noi gi in jurul nostrr-r. este

hllrrcrr in de-cddere. Ilristos a venit pentru a repune totul in starea

llfltniuil. [)ar de ce saturatia n-ar alneninta ea din nou?

l)c aceea Grigorie de Nyssa a rulpt-o categoric cu

unrr'l)lia ciclicd a tradiliilor arhaice. pentru a evoca, incepAncl

t!,rriei tlc ios. o etentitate dinarnicd. o etemitate a comuniunii.

I'urrr rr;; li c'u vreodatd saturat? Clu cdt Dumnezeu mi se ddruiegte.

l al unl)lc cle prezenta Sa. qi cu cit il descopar mai nou. mar

66 OLIVIER CLEMENT

inepr-rizabil. cll amt nrai nrult nri avent spre El, precum mrreasa

din CAntarea CAntirilor sau zborlrl potunbelului in lumrna

neapusi. Cu cAt il clurosc. cu atdt El este "intotdeauna Cdutatul".

$i, de asernenea. in cunoagterea-necunoaftere a aproapelui nu

rnri existd ()fIire. siltLlratic.

Vegrricia incepe de aici de.jos. in capacitatea de a lldnge

obiectivarea. sau mai degrabd de a clescoperi. pentru totdeauna

sllrAmatd in Flristos. aceasti porirti a savantei ignoran{e care

se inchide intre nrirre Ei cclilalt. C'eldlalt este pus la neutru,"acela" . clasat. certalogat. r,ritat. Ve;nicia inseamn5 a descoperi

pe celhlalt ca pe Lln ((l.lun1ric)) la lel cle tair.ric. viu, de nepifi-uns.

ca gi prezenla totalA a lui Duntnczeu. ca 5i propria Inee prczentA.

Atunci intru intr-un destin cir intr-o tari a copildriei qi qtiu bine.

pentru a relua cuvintele Sfintului Ciligolie, cA a$ avea nevoie de

intreaga veqr-ricie pentru a mcrge "din inceput in inceput, pfininceputuri care nu au niciodatd un sfArgit" (Comentariu lct

Cdntttrea Cdntdrilor.. P6.. XLIV. 941 A). Vcgnicia esle o pnmadatJ cart sc reinnoicltr rncrctr.

Mtnunea primei ddti: prilrna clata cdnd tu ai simlit ca acest

om va tl prietenlrl tdu. prima data cdnd ai ar"rzit, copil flind, cAntatd .

muzica ce te-a sfAgiat. plima data cind tlul tdu !i-a zAmbit. prirna

data... Apoi rre obigrruill. Dal vegnicin inseamnd a se dezobi$nui

cu cAt cur.rosc pe Dumnezeu ;ii pe cel5lalt in lumina Sa. cu atAt

Dumnezeu gi celdlalt se rcvelerzi. irt niod I'elicit. necunoscuti."Cd cine va voi sd-gi scape sutletul il va pierde; iar crne

iqi va pielde sul'letr,rl pentru Mine il va af'la" (Mt. 16.25.y. inHristos. pierd viata ntea gi primcsc Duhul. care este Vialddeplini. in Hristos. pierd viala mea. un Altul md primeqte gi eu

plirnesc pe celdlalt. Fiecare cel alt pe care il prin.resc este o

rrrri prin care imi pierd viala $i prin care o regdsesc. Cr.egtinismul

,',,te rcligia chipr.rrilor-. Creqtinisrnul estc Dlln]nezeLl care pentrLl

roi s-a fbcut chip gi ne descoperi pe cel[lalt ca qi chip. Macar.ic

r r'l Mare zice cd omul duhovniccsc devine in intlegime chip. iarr lripul sdu. in intregime privire.

(le este un chip devenit in intr.eginre privire. dacd r.ru o

',lrirrlurd salvatoarc in inrensitatea inchisi a lumii?Nimic mai n.riqcdtor decAt cilatoriile interplanetare. mdine

poirtr intergalactice. Trcbr-rie ca ontr,rl sd-;;i explorezc inchisoarea',rr | )at' inchisoarea sa. tocmai. rr-are Iirnite. Singura solutie aici,",11' rur chip. gi rlai intAi chipul cosrronautului care apare pe

r'i'r';rrcle televizoarelor noasrrc itcoperit de gluge abiiului.I rpkrratorul este mai mare decAt ceea ce el exploreazd. singur.ir

1rr rr ilca sa ne scoate din neant. $i daca chfuul se indspreEte. sc

rr( lri(lc. $tim cd in taina o privire ne ilrtiirlpinl intotdeauna. Chipulllr lllistos nu este inchis niciodata.

I)isciplinele comuniunii

AstJbl. am plltea schita disciplinele comr.rniunii.

Mai intdi, inainte ohiar de a vorbi despre dragoste. este,|lr, r(niir. qi ccea ce devinc srler.enia cdnd se intoarce catre

r r'l,rl;rll. atlici respcctul. Respectul retuzd orice curiozitaterrt{'rr'rirti qi orice posesie a su1'letelor. Sut.rt oameni care igirrrrprrrr ncvoinfe glcle pentru a se eliber.a de poftele h.upului. dar, ,rrr r rrtl irr l.ricatr.rl celei rrai l.aflliate pofte. cea de suflete.

67

68 OLIVIER CLEMENT

Trebuie qtiut curn se identilici qi cum se dephqeqte aceasta. mal

ales cdnd se pretinde cxercitarea patemitdtii duhovniceqti (de

duhovnic). Arra 9i Etiinla constau aici irr a trezi. a naqte. fErd a-l

sechestra apoi pe celdlalt. fhri a-l incleia pe celSlalt de tine

insu{i. tJn astitl de respect cerc rellztrl olicdrei confirzii. a

oricirei promiscuitAti. ori. ca sn spLtnem totlll. a odcfu'ui erotism

in relalia cu celdlalt; tie el chiar erotismul i{predicatoruluir r

politic sau religios ritmAnd emolia nrul{irrii ca gi cum ar poseda-

o. sau erotislnlrl irspiritualuluit, cr: brevet. Dacb ironia risca sa

rdneascd pe celdlalt gi trcbuie cleci evitati. untorul estc adesea

indispensabil pentru a se dezun.rfla pe sine insuqi. Respectul este

o fbciorie a oricdlei liinle. care se naEte din smerenie: "Cdnd te

agezi in f-zrta lui Dumnezeu penlrLl rugiciune. identiflcd-te in

mintea ta cu iirrnica. cu animalul care se taraie pe pdmAnt...

infEti$aza-te lui Dumnezeu ci sinrldmAntul unui copil..." (Sfantul

Isaac Sirul. CuvAntul 62). -Irehuie. zice acelaEi, "sd devii ca o.

fiintd pe care nimeni n-o cunozr$te. nici chiar sufletul ei"(CuvAntul 8l). AtLrnci inteleg ch nu rrri se cuvine nimic qi cd totul

este har. Omul de-cdzut a$teaptl btdeauna totul de la ceilalli Ei

ii tlansfbrma in lapi ispdqitori. in nrourentul cAdelii. Adarn.

departe de a se cdi. actzd f-emeia: "Femeia mi-a dat din pom...".

acuzdndu-l- in delinitiv pe Dumnezeu insuqi: "'...l'emeia pe care

Tu mi-ai dat-o"' (Fac.3. l2). Numai o smercnie ontologich ih care

eu imi asum in. mod real condilia de tipturi. md poate face sd

inleleg cd nu mi se cuvine ninric. pentrll cA totul imi este dat.

Dumnezeu imi dd fiintd. iar trinta este har. Durnnezeu imi dd

lurnea Ei pe ceilalli. qi cAnd lumea, pentru o clipd. imi dezvdluie

frumuse!ea-i proprie. qi cAnd celdlalt. pentru o clipd. imi

II n t rebiri as upra otn ulu i

tlczvdluie chipul siu. nrultunrin:a irri r:mple inima: totul este har.

lrstc bine ceea ce spLlnenr in "'lirtdl nostrui' cdnd ne rugdm: "$irrc iaft5 noud gle$clilc - datoriile noitstre. precun'l Ei noi ierldm

grcqitilor - datornicilor - no$tri". Daca irrtelegem cd Dunrnczeu(lir totLll. toate datoriile sLlnt iertale ,si respectul pentru celdlalt

sc transfirrma in minunale.

Trezvia spirilr"rali. cdnd se intoarce spre celdlalt. devine

ttinrire. degteptare. descoperire. Sc rragte in rnine sfAEietoarea

rrrinunare cd mai existd Ei altii in Ir"u.n ina caldd a lui Dur.nnezeu.

Sri ne gdnclinr la clrauoslea paqrrici qi cu toate acestea

sllqietoare. aproape clc nesupoltal. pe care o resimrpinr cdnd

privin ur.r copil care doanne. ('url estc posibiln o asemenea

liurnusete'? in ce l'el prirr tr"upul unui bdrbat qi al r,rnei f'enter.

l)Lrmnezeu I plltLlt cfea accdsti liuntusete- nici trupeasca nieisllirituali, ci totall: aceastir liuurusctc dir.rcolo de orice nea.iuns

qi carc se elibereazd intr-un abandon lipsit de griii. cdci copih"rl

tloarnre curn r.rr-rmtri sflntii Stit"l sal se roage. Mai tdrziu. inltlolesccnlir. la nraturitatc. liunrusclea se va disocia. celul Ei

pirnriintul se vor opllne unul altuia. Vor trebui thcute indelungi

clirr-turi pentlu a le leconcilia. I)ar acunr totul este ddruit. Clu

rrtlcvirat, un chip al vc;;niciei intloreEte incetigor deasupratrrtLrrrericului. precunr nulirrul cloasupra apelor. Omul va regdsi

poatc irrtr-o zi acest chip. Adesca. l)uurnezeu redd unui ont care

rrroarc chipul slu dc copil adolntit. ('iud un om qtie sA-$i nroaril

Itri insuEi pentru a rena;ite in Hrisk)s. el iqi regdsegte acest chipir'opiii pi aninralele sdlbatice merg spre sl. Atunci insd ochii luirr rrrt deschigi.

Asccza trezilii ne pernrite regisirea acestei st'fqieri

69

70 OLIVIER CLEMENT

tirndamentale inaintea oricdrui chip. fie Ei cel mai distrus, vldguit.impovdrat. qi cu atAt n.rai nrult pontrll cd este a$a. Dumnezeuiube;te acest om aici gi acum. in banalilatea sa. in laEitatea sa.

in singuldtatea sa. in pircatr-rl siu. Asceza tlezirii deschide in noi

ochiul inimii. care participd la vederea lui Dunnezeu.

Atr"nci ne puteut plnle "in locul'' celuilalt qi putem simti ca

din interiol ceea ce el rcsimte. CelilalL devine pentru noi chipullui Dumnezcu: nu pentru delectareir noasfA. ci pentru tensiunca

asceticA cea mai puternicit. cici aceastd irragine este matintotdeauna clesfigulalir dc cirtl'c prLtcliJc rf,ului. impotriva cir.ttr.a

trebuie stl luptirr de acurr iuainle pc ilccst l.rou cAmp de luptd.

cu amrelc discerniutrintului. alc cl-agostei ;;i ale rugaciuniiMai ales ale rugacir-urii! Claci Iiadilia este r-rnzurimd: "Dmgostea

se na$te din rugdcir-ure". "Dragostea este rodul rugiciunii".Rr-rgiciunea curltcftc ininra de ipatimi).. qi o deschide dilatiriit'eimice. Rugdciunea r-rc eliberetzi dc indilbrenti ;i de opacitate. ne

iace vulnerabili revelatici ceh-rilalt. a cclr.rilalt ca revelalie.-fi'ebr-rie

cleci sa;tinr si plziur simr.rltar.r zrtcntia fala de ceilalti

qi alontia fbtd de Dumrrezer:. slujirea gi irsingurarea. lbt omul este

figaduit la ceea ce Paul Evdokin.urv nlulea "'monahisn-r interiorizat".

pentru ca monaltr-rl cstc cei care. ir.r adAncul ininiii sale rdmAne singur

cu I)unlrezeu. Sd ne antilttim una din aceie mexirne monastice: "Fiitotul penuu to1i. pldnge cu cei ce plAng. l-rucurd-te cu cei ce se bucuri.Dar in sttifirndr"u'ilc tale tirnali sin-rluf': ir.raintea [.r:i. cu El. in El $icurr ljl esto iubire gi izvol al iLrbirii. cel c:re pentru El "se desparle

de toti" se gdseqte prin :rceasta "r:nit cr-t to{i".

Aceasta este disciplina bunei Ei indispensabilei insingurdr"i.

A nrea. dar de asenrcnca a celr-rilalt: trebuie sd gtii sa-l la;;i pe

lttt tt'ltiri asupra ontu]ui

r r'Irlrrlt singur. Noi nu qtim si-i ldsim singuli pe prietenii nogtri.

pr' rotia noastr6. pe copiii noqtri, pentru cd suntem posesivi gi

rlnr Vlcrr tdrd incetare sd reconstl'Llim in .jurul nostru lur.nea

r rrpill-r|iei. in care noi elarn in centru.

Iaf singur[tatea nu este numai llzicir. Chiar gi mai ales -1r11'uri. sunterr locuili. posedalii nLl suntem pustiuri. ci locurr

|rrlrlice. Ceilalti sunt in noi qi noi inqine suntern multipli.Astf'el nu numai sirr-euritatca este- indispensabiIa rugaciunii.

, r 1i lugiciunea. adeviratei singLtfitati. Se impune o ucenicicr rrlrrportand momente de retragefe (de altt'el toatd luntearIrirrrne), dar sfAntui sfirEeqte prin a plrrta in el. in mijloculrrrrrltinrii. o /iniste tleplinci. aceea a adevdratei insingurdri. Atuncirrirneni nu-i rrai este stliin.

Iubirea dezinteresati

Totul se rezumi in privirea "Milostivei". ("MaiciiMilostivirii") - de exemplu icoana Maicii Domnului de Vladi-rnir -. care exprimd o maternitatc atAt de concretA, dar cu toate

ilccstea transtlguratii. r-rnivcrsalir. I)entru ch e oclnlundatA cuirrduiogarea" astdzi se crede ci rlila e urnilitoare. cAnd de laptca este fundamental com-pasiune. impr.euna-pitim ire. este

iutimpinare thrd ezitare, r'efuz de a .judeca, ir-rbir.e dezinter.esatd.

lubirea dezinteresatl - de czrre oarncnii .all poate cel mai mr-rlt

rrevoie astizi. cdr.rd oricc ir-rbirc este lisuspectata)).

Dacd singura expresic le_eitima a eros-ului estcsexualitatea, cirr.n multi o -qdndesc ast[zi. ltu rnai existd nici

7l

OLIVIER CLEMENT

liatelnitate. nici rratelnitate. rrici patcrnitate: nuntai. la lirnitS.incestul sau ( homo)-scrr.urlilatea. IJn crc$tin vede in aceasta rrr,r

viitorul unei umaniLirti libele. ci dccirclct'ea eros-ului. GAndirea

ascetici o anunld de altlel pc ccl a lui FfeLld: batranii ctrlugar-i

pune:ru in gardi pc r-rcenicii lor intpotliva vizitelor ntiunei lor'.

caci r.roi nu $tinr. zicci tr ei. cc lclatic avcnr noi in mod lcal cu

ca. Ibtugi. pentrLr accastd tlaclitic. ea este existentd in moarte.

I"reLrd a sfdrgit prin a inlclcge cir l)t'agostea gi Moaftea nrc'rg in

cArdirqie: daci orlul vrea sir-gi dizolvc dificila existentarpelsonald illll'-un univcrsal cxlaz crotic. o lircc pentru a uita cit

de lapt el va muri. Flste norntal ca I:xtt'emul-Occident. dupi ce aascrLns uroartea. se relirgiazi in rniile de lirrne ale prontiscllitltiisexlralc. $i nici un cilhtor ler,cnit din (lhina. imbitar incd de

entuziitsnrrLl coll'lllrl. nLl ne-ll spLls cLlln sc trateazd nrortii acolo.l:rotisnrui. in doi. itr trci snu in fa]ttc sute de r.nilioanc. este oponi![ dc scdpare pc carc o sustinc insir;;i propria-i deqefidciunc:

Stalin" carc cur.lo$tea accasta. n-r zis chiar:ii el cd moartea arc

intotcleauna ultimul cuvrirrt'l

Dar daca Ilrislos a biluit moarlca. eu nu mai am nevole

de acest subterlugiu. in llristos. nloartea mea nu-ml ntai estc

inainte. ci inapoia moa. iar eu pot incerca sI treiesc. pot incercilsA iLrbesc. $i claca pzicatul. mai ntult sciderc (rlgzsr ion\ decirt

cidcrc ( /r'.r?sgrc.s.s rr,rir ). inulcrrnclzi pi t[.sligureaza irrhir.ea. nrr

csle rrai putiu adcvinat cir ca este posibili;;i ci poate parriuiptl

mo(lest la iubirea elibcratonre I h:i [)umnezcu pcntru noi.

l)acir n-ant lcu;i si sliirintirn aceast[ robie pcntrll a

nriu'turisi o ir:bilc dcrintcrcsata. utit cu colegii de serviciu cat

q;i in toatc relatiile vcrticalc [)c care Ic sintbolizcazir

I tt t rebdri asupra otttulut 73

prrtcmitatca. totul atur.tci s-af fcittchiclc. L.ttttlea ar ll inchisi in

r'ir insiqi $i tt)atal ,libcftatca lt-iu' ll clccit tt 5i mai subtili lobie.

l'r'csimtiur aici scnsttl spilitrral ll . rtabutr-ttlui inct:stului: dc a

lacc loc iubirii dozitttcrcsatc. ltrttpliu-zis pel'sollale. Petltru un

l)aliat. nlalra sil nll este cll tolul altcilttva. curl nici pentrLl o latd.

liltill sriu. A sc' cisittori ctl tlitall :ialtl silll ctl lllanla sa. at'inset.nna

r lisa natln'a sir inghita pcrsoanelc. t,'lhburl-ul incestului este

ca gi insertia transccn(lcrlle i.

De aceea. qi cu atiit tlai nrult. lluck)afca este indispensabilA' A

sc lli'rln er o prt:zcttlli persottltlit.'itrsclttrtttit a se rl.rarrilcsta cl ;ichi1.r. nu ca gi scx. Scxclc llscincazir prin insali identitatea lor. satt

nriii degfabal. ir-r polariza|ca c|r,,s-ultti. pfitl l.llilsivzl altel'itate in carc

sc alilndar dit'erentclc pcrsonrlc. I)ttdttarca IlLl aboleste taina sexelor.

cafe sc linrrn'efte in chipul insu;i ;ii itr nttbletea trupr-rlui care

nroriclcaza lraina qi pc cilrc accilstil ciin ut'trtl tt'ebuie s-o cxprlnlc.

l)ar s-a stabilit o ierat'hie. la cltrc o clr-rc cxtretlitdtilc cele nrai

rpelsonalizaterr alc fiintci: clripul ;i mAinile cll tozttc ci buna

corespondenli dintle u'up ;i hairtit po:rte ;ii ca si dezvdluie. plin

mtrcli sau inrl.rotr-iva ntotlci. o spotriltttcitlttc personalii.

Pudoarca sc cxlitrclc it.l L(late rtlpu'tln'ilc noastre cu lulrea

inliaurrani gi se leirga stt'ans clc disciplina pcriodici a postulr:i.

care intlcrLipe rclatia clc violcrttit qi de ucidcrc dit.ttrc ntti ;i lutre.

Ituckrarca 5i 1-rostul l'lcilitcazfr conrpitiru !rcit. respectlll. cinstca-

lirri de cale sul)ctul rlcvinc o1tac.

Iubirea nuptialir estc posibilir atunci cand toatA imcnsitatea

vietii devinc irrtcliolt'it urtci itrtalrrili pct'sottale" ial ir-rbirezt

dczintcrcsatil estc posibilii atutrci clltcl cullndarea in taina Iui

Drrrlrrczcr-r perllitc culLrhclitrca itr taitra onrului.

74

Iubilea este dezir.rteresatl dacd inter.esul sdu fundamentalslujeqte qi se roagi pelltru ca celdtalt sd.fie _ adicd pentru ca elsd tie indumnezeit: "Eu si rdmdn afcu.d. si 1iu piatrd cdlcatd detrne pe caldarArn. ca cei mai untili cergetori ai Ewlui Mediu, cuun nurle degrabl uitat: dar tlr. tu si inh.i in sala ospdtului!,. Dacdva exista aceastd rugdciune. va 6xista gi un pic de iubiredezinteresatd.

A ne allgaia pe aceasti caie. si nu ne antdgim. ar insemnasd deveninr vulnerabili la toati dur.erca lumii. Dacd n_am $tl caFlristos a asudat cu sr:doar.e de sdngc qi tiind pe Cruce a izbucr.ritin acel strigdt de o slhgiekrar.e disper.are. arn fl zdrobiti in modiremediabil. Tbt ontul care iese clin lirriEtea somnambulisrnului.este rdnit de moarte. ntai devreme sau mai tdrziu, de sul.enntalumii. Dal pentrll cd Duntnezeu S-a fEcut ont gi a luat asupra Luiaceastd sut'erin(a. calea vulnerabilitntii $i a morlii devine pentrunoi inviere. $i purenl astf'el sit ne rugim gi sd luptim pentrumAntuirea universali: '.latir. flui ntcu. r) p()runca pc carc ti_o dau:mila si biruia-scA totdeallna in balanla ta. pdna cdnd vei simtr intine mila pe car.e Dumnezell o ar.e tald de lurne,, (Sfhntul IsaacSirul. Cuvdnnrl 48).

OLIVIER CLEMENT Ittr rebAri asupra otnului

4.

Clutarea o'locului inimii"

Templul trupulii

Daod ouul este pel'soanil Ei naturd. aceastA natura

L onrporti in sine o ozlrecare dr.ralitate. Este o "natura compusl".

sintetica)" unde vdzlttul qi r.revizutttl se intl'epdtl'und 9i se contin'

rcciproc. Prin truplll sdu. otrtul participd la lumea materiei 9i a

r ic{ii. sau mai degraba tlr-rpul este inscricrca persoanei in nlateria

rrnir,elsalh. stl'uctln'a pt'in cat'e cxistenta pel'sonald particula-

rizcazi universul. Enelgia costt.ticit nLl incetoazA sd traverscze

tlLrpul. sA-i innoiascd rnateria. astlel incAt universul sensibil

r lcvine in realitate trr-rpul r-rnic al r"rmanititii. Astf'el se exprirna.

prrru ir.r corrdi{ia circlerij. taina "oonsubstanfialitdfii" urnane 1i

t Ircmarea fiecilei pelsozure de a contine 9i de a calilica torul.

rrr cornuniune cu ceilal(i. I-rr-rpr"rl este locul unde cu incep sii

( un()sc lul'nea dir.r interiot'. cr-r posibilitatea de a o schimba in

.liittrdr sau i' st6rv' Ni'ric t.tu cstc Irlai r<spiritualll decat lbnna

ilrrpului. aceastd perntanentd accesibili sim{urilor in vAltejul

rrchinrburilor cosmice. Matcfizl. in dellnitiv. este nevazuti. este

o rc[ca purh de relatii ltlatelttalic(r care fin doar de inteligenfd.

76 OLIVIER CLEMENT

Persoana, "sulletul viu". dupd cum zice Scriptura, face din acest

joc al abstracliunilor adcvdrata clensitate a trupului. dupd acea

liumoasd tbrrnuli a vechilor fllosoti care spune cA "sufletul este

tbmra trupului". Ceea ce se vede in definitiv. nu este materia. ci

sufletul, persoana!

in structurile ;i litmurile' salc. 1r'upul este thcut s6 devini"templu al Duhulr"ri". "Deplindtatcu durlnez-eirii silSqluie$te in Hdstos

hupeSte". Ei noi sunten.r *pirti4i in El la aceastd deplindtate" (Clol.2.

9). I)e unde pdtim4a irrtrebarc a apos(rlului: "Au nu Etiti voi cA tupulvostru este tenrplul Slilrtr"rlr"ri Duh'?... Sliviti cleu'pe Dumnezeu in tupr-rl

voshr-i' (l clor.6. | 5: 19. 20).

in aceastd preclis;rozitie a trupului inspre deplindtate. inspecial dorrd ritmru'i. ar-r o putel'e de udevdrat sirnbolism, in care

simtrolul incorporeazd real ceea ce el semnitlcd: cel al respira{iei

qi cel al inimii. Duhul. Sr-rllarea de viata. poate sA se uneasca cu

sutlarea omului:Respit', o nevdzut poenl'

Purd schimbare, care niciodatd nu inceteazd,

inlre propriu runstrd fircSi sptrliile luntii...

Unic val.

a cdrui mare cre,scanclii stutt.

(l{.M. Rilkc. Sonetc ltti Or/bu. lI, | .)

Olianda suflului nc deschide inrensitdtii eliberatoar.e: Iisus

insearnnd de fhpt Dumnczeu libereazd.,Dumnezeu "m6nd in largi'.

Singele este zv6.cnirea apei oliginare sub suflul arzdnd al

aceluiaqi Duh" iar aceasti zvicnire urne$te spatiul gi timpul.Respira[ia reaninri in noi lbcul sdrrgeh,ri. Ritmul inimii este un

I n trebdri asupra otn ului

ritrn care aduni gi dilatd. curalegte gi dd via1d. Inima este soarele

lilmas interior, in ciuda izgonirii (din rai) de dupd cidere: este

soalele trupului precum. qi aici intr-o corespondentd reali.('ur,dntul este Soarele universului. Irrima este "locul de sus"

dcvenit tainic. $i daci oarnenii escaladeazd munlii. o fac pentn't

lu iltinge acest "loc" unde cerr-rl qi pdrndntul se intAlngsc. $i dacd

oumenii rnerg cdtre mdrile imbdtate de soare. o tac pentru cd ei

eLruti iluminarca vielii prin soarele inimii.

PAntecele coresptmde intdi. intr-o simbolisticd feminind"

"pintecelui indurlrii". pe cat'e Scriptura in rnai multe randuli ;iintpun sens quasi-uterin. il atribuie lui Dumnezeu. Duhul invdluie.

rlotul'izeud. rndngiie. iar cuvAntul care-l desemneaz[ in limbile

scrnitice este adesea la lirrtirtirt.Eros-ul bdrbdtesc. la r6ndul sdu. r'dsfidnge in om misterul

Iutilui, care t'ecundeazd gi dd naEtere. Unirea bdrbatului qi a

lcmeii se include in unirea lr-ri l'lristos cu Biselica. a Cuvdntului

c|catof cu pamantul pe care-l creeazd: pdmiut cu totul pasiv, caci

lu tl'ebuit ca el sd accepte liber. in persoana unei t'emei, sd-l

plimeascd pe Mantuitorul sdr"r.

De aceea, unul dintre cei mai intuitivi filosofi religioqi rugi

tlc la inceputul secolului, Vasile Rozar.rov, veritabil poet al

nuplialitdlii, a spus cd ero.r-ul, nu numai in expresia luic()ntemplativA, ci gi in expresia lui sexualA. imbracd un sens

lirrrdamental religios. "Ateul. spunea el. este acela care nu are

scnsul trupului": "Actr"rl sexual. in inima gi sensul lui. astdzi cu

lotul pierdute. este tocnrai actul prin care nu distrugem castitatea.

ci dimpotrivd. o dobAndim". $i Rosanov, evocdnd sensul protund

;i n-rereu actua.l al circumciziunii biblice. conclude: "Orice gdncl

77

78 OLIVIER CLEMENT

privitor la sex trimitea la Duntnezeu. pierzdnd de indatd acea

senzualitate f'eroce pe care o cunoa$tem atat de bine.prefbcdndu-se in sim{ire a divinului (aici m-a cucerit Domnul)".

"Doamne Dumnezeul nostru. care cu chipul Tdu ai cinstitpe om. intocmindu-l cu suflet cugetitor gi cu trup bine alcdtuit.

ca trupul sd slujeascd sufletului; qi punAnd capul peste celelalte

mddulare, ai aSezat in el mai multe sim{uri care nu se impiedichunul pe altul...", astf'el zice rugdciunea Bisericii rAsAritene a

tunderii, care s-a preluat in ritul baptismal Ei replezintd. prin

tdier€a catorva guvile, olianda adusd lui Dumnezeu de cdtre om

- ca raliune qi conEtiintd. CapLrl de 1apt, dacd se une$te cu inima.

care ea insdEi linigteqte qi innobileazd eros-ul, are punte de

legdturd cu "sufletul raiional" cate tace sinteza simturilor $i

reflecta Rafiunea divind. Cuvrintul ca inlelepciune a luiDumnezeu. "Raliunea, iatd omul". spltne un Pirinte al Bisericii(Ps. Vasile, Crealia omului. 7, P.G., XXX, 17 C). Toate

dimensiunile de rigoare. de luciditate. de stdpAnire, de interogalie"despuiatd", pe care umanismul modem le-a dat raliunii sunt aiciintemeiate, lSrgite, trasfigur ate. Prin ra{iune, spune un alt Pfuinte,

omul "traverseazd mdrile, cerceteazi cerul cu ochiul duhului.cugetd asupra miqcdrilor. distanlelor Ei volumelor astrelor...

$tiinla gi cercetarea il lac sd triurnl'e... Omul este stdpdnul a

toate" (Nemesius de Emes4 Nattra omului,I, P.G., )A-, 533 A. B).

Prin rafiune, omul este mij locitorul gi mAntuitorulcosmosului. cuvdntul pdn care lunrea se pronun{[ iar indl{area

creatului include toatd ciutarea stiintei $i toate cuceririletehnicii. Prin raliune, olnul este impirat. dar trebuie sd devinl qi

I n trebari as upra om ulu i

;rrecrt. cdci cuvintul grec logikos. "logic", pe care noi il traducem

plin ralional. inseamni gi inrudire cu Logosul, CuvAntul qi

Inlelepciunea lui Dunrnezer-r. Ratiunea este deci deodatd

investigalie qtiinlilicd gi descoperile a infelepciunii. Astazi de

cxernplu. cdnd biologia studiazd sistemele vii, ea vede la lucru o

lnteligenla a cdrei destdgurare mintea umanb cu procedeele ei

eclc rnai raflnate, mai ales in infbnnaticd. nu face ddc6t sa o

|cpete. Iar aceastd Inteligenld trebuie sd fie personald ca sd se

l)oatA explica dialectica sistemelor qi a evenimentelor care se

irtscrie ir.r istoria lurnii.

in aceastd perspectivd. opozilia pe care o stabilegteflcidegger intre ((cercetarear) lat raisonnerner?1) $tiinliticd $i

e'qlebrarea (liturghia) llrii. se reduce in profitul unei qtiin{e

tlinamizate printr-un .cult-adorare. care o alimenteazd fdrdincetare. Prin toatd activitatea sa ralionald de impdrat al

eosrrrosului, omul este chentat si aducd otianda sa de sacerdot.

" Inimu-d uh"

Marea tradi{ie cre$tind dezvoltd astf'el notiunea unei(tmoa$teri integrale, care asumd rafiunea, precum qi celelalte

lirculteli gi simluri, in special voinfa, iubilea gi sensibilitatea('r,ilclici. Cunoa$terea integlald este o cunoa$tere in credinfd: ea

ptrnc tirea omului intr-o migcare personald de intAlnire gi de

t ornuniune. in aceastd comuniune, "plindtatea dumnezeirii" se

inlpArtA$efte firii umane, atingAnd ceea ce vechii asceti numeau

"piurdntul trupului" qi prin trup" p[mdntul insuqi. Omul devine

79

II

BO OLIVIEIT CLEMENT

atuuci in intregime celebrare (slLriirc). intr-o cutreIrrllrarc atit de

in.rpelioasi qi de inrcdiati. incit ca tlirrile rnai n.rult la sirnlire

decit la opera(ii intelcctuale. I)e aceea Palinlii. cdnd volbesc

despre cunoagterea llri Duntrrr'zr:r-r. () nur-nese "sinttilca lr,ri

Durlnezerf'. Altoit prin botcz 1-rc trupul indumnezeitor al lui

Hristos. omul lacc si sirlir;;luiascu irr proliu.rzinrea existentei sale

trupcEti enefgia inviefii. ir.r tinrp ce conqtiirrta sa hoindrcqtc clc

la adulter la idolatlic. Mtu'ii oamcrri clr-rhovnicegti clin l{asaritr-rl

creqtin incleamna clcci la a "circurrscric netrupescul in trupcse".

A li atcnt. cu k)atlr !lra\,itatca 5i recLrrro;tin1a. la cea mai sirrpliisimtirc::r respira. a nrerge. a rllincu. cstc un cxercilir-r spilitLral

sirlplu gi lunclamental. Nunrai r-ut sullct curat va intelege ntiroslrl

trandafirr-rlui. a spus lloetLll. Slintcnia cstc liinta lurrii. iar omulpoarti sllnlenia in trupr-rl siu. 'licbuic cloar ca suf)etr.rJ h-ri si-;idea scama de aceasta.

Orgarrr-rl acestei cLlnoastcli integrale este deci omul total.

lAcllt sir devilli. in ininta luntii. "locul lui l)untnezeu". [)ar orrul.ca un muzician bun. ca un instrLnlcnt rltrzical bun. trcbuic si se

pregateascd. sa se acordeze pclltfLl ca sir vibrcze in el cAntecul

fEpturii. Trebuie cir el si se unilice ;i sa se deschicli ilr ercelaEi

timp. (ientrul unclc sc lucreazi accastir uniflcare qi aceastir

deschidcre sc nuntc$te. itr urulc:r rrrdiiie hihlica gi ercgtini."inima-duh". IJnii. plecincl clc la trihotornia paulina a trr-rpr.r lr-r i.

sulletului qi duhulr,ri. au insistat rtrai ntult asupla acestuia dir.r

umrd: sutletul semnillcir atunci psihicul. iar dr-rhr.rl transparenta

personali a Stirrtulr.ri l)uh (cincl Slinrul Pavel vorbcgte de duh.

este adesea dificil cle a prcciza dacl e vorba cle cel al ontulni

I n t rebe ri as upra otD tt l u i

';uu cle al lui Dr:ntnczeu). Ailc ntLrtirlii. pc tirLLl clrcpt al

rinrlrolisrruii.ri biblic. au pus ntai degrabli acccutul pe itrintir. Inlinll. s-u cor.lstrtlt ea cllr rorhu ilc tloLrir idci plir,!nd acecrrli

reulitatc ;i s-u r orIil clcsltlr " in inlr-rlLrh"'.

l)acli parcurtclt Scril.rtLrlu" ntai alcs in ltat-tilc ci cele nrat

,rrlruicc;i ntai 1.ru1in intclcctrule. rctlcnt bir.rc cir initnu rtu cstc

rrrrrni rrlt olgan llzioloi-tic Lrnrlc r-irsr-rnii cnrotiile. ci ca sintboli-zclrzi-r clc ascn.lcr.rcil- in scrrsul ccl rtrai rcalist. cerrt:'ul intclr'ftr.ii

lrelsonulc a licultittilof lulanc 5i krcLrl liizbititLlr:i clultovnrccsc.

Irrirra t'ste "lirLrrrtrul" ontulLti^ in rrSl lcl incit picatrrl sc( (rrscnrncazal in dczacOIrlirl 1.lLrr-ii crr ininra. I:stc Or.i:nr.tlrI',. ntimentclOr'. al roirrtci" al l-)lrsiunii. irecitsta (lilt ur.ntar putancl sai

';r' sichintile in contl.litsitrrtc. "lrrinta cstc ltr.urit" la btrcrrr-re;r'rllu-c" la irrtristalc. Inirrra cstc ntai ales locul intcli-qerltci li rrl

,rr L:lasi lintp al lndircinilor corrtcrtrltlat ir c 1i al crltr-esici r-ellcrireI irccsLciar. l-.a clescrlnclzlr ilStlrl Irerslurr.r. ln cu se tlcrchiclclrcit pcstc " lini- lirnd"-rrl ircclLrctibil tl c\istcltte i per.sr-tr.lrlc.

I'en1rLl accastil eu cslc inrltcnctreltilir: sir.rgtLr l)urtrnczeu\ Lni)itgte tainelc ininrii" (Irs..15" 2l). ".{clarrcul inintii" cstc asrrer

,,eLrl intihririi cu [)rrnmczctr. locul pe care ontul i] tlcschicjc suLr

rl inehicle (cr-qetorului iLrbilii car.c "lltcaptii la poartii'. ItclirzLrlri l)trn.rnezeu. irrchitlclel in sir.rc" sLrnl nrulitc clc Scrilttr-rr.ir

rrrpictr-ilca inintii". Inintir clcrlincioltsir. ciirtrpotrir tr"'.sc.lirl()fr)iccflc" it.t I)urlnrtztrr.

[)c accea. ltrirr rlcslirrclc lt(]lsttc. I)urlnczeu lrrcr.e.rzlr

I rlnrlc ltoilslrc ca rrr.r br"rn lLtcfiil(n.cilre l(irobeftc l.xiruirrlLrl irrtirr-it

,l, .jrjccla Irctllrll ca cl sir Ponti pIinri trpii 5i sln-liirrlii. I)lrillnczcii

8l

-t

I

I

82 OLIVIER CLEMENT

"este aproape de cei cu ininra zdrobitd" (Ps.34. l9). Proorocul,

anun{dnd implinirea ultirri. pentru noi hristicd, uneqte inima gi

mintea, deschizAndu-le Sthntului Duh: "Vd voi da o inimd noui,

voi pune in voi un duh nou. voi lua din trupul vostru inima de piatrd

qi vd voi da o inimd de came... Voi pune Duhul Meu in voi" 1E2..

34,26-27).Noul Testament desdvdrgeqte gi dramatizeazd aceastd

descoperire a "omului ascuns al ininrii". Lumina ce straluceqte

din Cuvdntul intrupat alungd tulburirile cauzate in inimi de

citre puterile rdului. Refuzrll acestei lurnini <<dedubleazdll

inima, o dd demonului numit "legiune". Din inirnd vin"gdrrdurile" - puii patimilor care duc omul la "mAndrie gi

la nebunie" (Mc.7. 21). Nunrai credinla, numai marea"intoarcere". 1e a.jutd sd prinim itr Hristos o "inimd noud";

plindtatea inundd atunci protirnzirnea firii noastre. Dariluminarea baptismald se ascunde in inconEtienfd. Atunci.spun ascefii creqtini, trebuie "sd cdutdm locul inimii".

O nevoinld ddtdtotre de viald

"Cdutarea locului inimii" se identiflcd intregului parcurs

al destinului nostru. Pulin cAte pufin. con$tiinla se elibereazd de

idoli, dezbrac? pieile moarte. identificdrile ih"rzorii gi

<rcoboard>, precum Psyche {inAnd o lampd aprinsd, in cripta incd

intunecatd a inimii. Sanctuar. cripti. mormdnt devenit cameri

nup{iald: "inima-duh" se reconstituie in fbcul harului. tresare de

bucurie, se inroEegte. lumea Ei umanitatea sunt in ea $i deja

it rr treDafl as uPra om utu r

I Iristos revine in slavd.

Calea acestei nevoinle ddtAtoare de viald este cea a

lrcricirilor: sirdcirea de sine, iubirea activ6, lacrimile de tiicd;i de uimire in care se topegte piatra inimii. Eros-ul nu este stins

[)umnezeu trebuie iubit cu tot ercs-ul sdu, spune SfAntul IoanScdrarul -. el este scos din ((ignorantd)). din r<tiraniert.trretamortbrzat in deqteptare, adora{ie, primire. Voinla liberd qi

haml sunt cele doud aripi ale acestui elan, zic Pdrinfii. insd vointacstc purtat5 in mod organic de inaintarea vielii in Hristos,r(x)pereazA la elibelalea omr-rlui de chipurile multiple ale mo4ii.ingiduind vie{ii divine sdl inunde si sd-l aducd la adevdrata sa

luturA.

Nu e deci de mirare ci "metoda" asceticd cea mainlspiinditd in RSsdlitul ore$tin fblose$te .chemarea Numelui luilisus legati de respiralie. Numele este ca o taind (sacrament) a

prozenlei. Numele lui Iisus desemneazd deodatd numele('uvdntului prin care totul existd gi al Celui inviat. care redeschide

efcatului calea indumnezeirii. Chemarea Numelui lui Iisustriiureazi "pizirea inimii": cdrrd un "gAnd". in sensul evanghelic.eontinand o idee drdceascd, inf)oreEte din subconptient. trebuieninricit cu Numele inainte ca acest gAnd sd devind obsesiv.I t r rnsti gurdnd astfel energia el iberatd. <imbricAndu-lll in acelaqiNtune. in linigtea noplii, omul duhovnicesc, la pdndd ca qi

ltcscarul pe firul apei, disceme gAndur.ile gi le captureazd. Astfbl,"rlisciplina sufletului il face pe acesta smerit gi il curdleEte detrrilodrile pAtima$e, preficAndu-le in miqcdri de contemplalie'.(S l/intul Isaac Sirul, Cuvdntul 40). Chernarea Numelui penetreazd

l)ulin cate pulin incongtientul. continuAnd gi-n timpul somnului,

83

B4 OLIVIER CLEMENT

Vise luminoase. uneoli prof'etice. il viziteaza pe omul adormit.

in plus. nevoia de sorrn scade. Se $tir: ci surreer de somn profund.

somn t{paradoxal))* aninlat de vis. este indispensabild echili-

brului uostru. Clremarca Nurr.relui t'ace oarecum con$tientd.

aceastd stare care devine urr vis adeviral ce elibe|eazd perceptia

fiin{elor gi a lucrut'ilor de halucinatiile dernonice. pentlu a vddi

"chipurile de lr"u.n irtd" pc cat'e le ascttlrd.

Dacd orlul se roagi "din toat,l inilna sa". vine vremea cAud

Numele infldcdreazd irr mod dulabil inima. ider-rtiflcdndu-se

pulsului singelui. Atr-u'rci t'u,eiciuttea devine "spontand". coincide

cu adevlrata naturi a ornului (qi a univel;sttlui). omul nu sc nlai

roagi. el esle ntgdciune. "lll cstc beat dc iubile oa dd vin"- zicc

SfAntul Isaac (CuvAntr-rl 40).

TransJiguroreu

Omul a fbst fhcut ir.rtr-o goliciune invelitd de lunrind. sau

mai degrabd rdspindind lumind peste o lullle ce trebuia trans-

tigr-rrata. I)ar Dunrnezeu l-a itlbricat dr-rpd cadere in "tunicd de

piele" (l'-ac.3. 2 I ). Omul clzut este vt't :;ac cle plele 9i aceast[

granild il opune universului. afitand cI organismul pe care ea il

addposteEte este o ma$ina dt coltsutrat 'exteriorulr fdnd la

moartea inevitabila. Vegetala sau iurimald. totdeauna moaltA,

+ DLrpii o clrsificale a lui Kleitnran. exisli cinci stadii ale somtrului :

I ) aclofm irea. 2 ) sornnul lent 5i lejer'. I ) sonrrl lent 5i proflnd. netegulat. 4)solnn le[t si p|of'und, r'egulat;;i 5) sotntr paradoxal - activ, calactelizat de

rri5cili oculare.vise:esteodihnitot.(llcv."Scicncesetavenir",Nt l09.declog0. p l0-l I r. ir./,iftl

In t rebdri asupra ontului

haina subliniazd aeest rapofi de prddare. Ea il protejeazd pe om(lc naturd qi de propria-i natur'f,. omul osciland intre acest

lucoperdmant de piele moartA. in care cosmosul moare inintunecime. qi acoperdntAntul de piele vie al cdrui cel mai miccxtaz slujeqte in deflnitiv nu reqnicia. ci perpetuarea aproape

impersonali a speciei.

Cu toate acestea pielea. "sacul de piele" rdmAne pentru om

;i principiu estetic $i nostalgie a paradisului. Omul de azi. cdnd

ville in contact cu vdntul ;;i cu ntitrca. car.itA ero.s-ul copilului dinral. nu un er.r.r ai olqanelor sexuale. ci al intregii pieli. Miqcareahippy. in izbucnirca ei primard. regdsise sensul arhaic al hainei(:a $i 1(cosmizarelr a or.nului. irr cele doud sensuri ale vechiuh"ri

cur,dnt cosrzosi cal'e scntnif ioli de.odatd podoabd gi ordinerurii'ersal5. Plin hainl" otnui primegte lunrea ca pe o podoabd.

-fotul este insd antbigur-r: rrcosmizarel) nu inseamniirrdumnezeire. Iar plajeie noastre. vara. sunt acoperite, pentru apalali'aza Evanghelia. de rnorrninte nu virruitc. ci bronzate !

Numai in Hristos ontul igi regaseqte tainic haina h,rminoasa

5i imbracd umanitatea transflglrratA a lui Hristos. Aceastd lumindllinicd poate sd redevind aceea;i irr ''tunicile de piele" qi sdlnursibme elbrtrer sau durabil. in .lur.r-rl nostru" haosul in cosmos.n scasta se intdrnplS unc-ori intr--o mar-e iubire. cAnd se rcalizeaza"inocenta. f'ecioria. stlntenia pielii... fird de care tandrerea.pusiunea. dragostea. ar tl de neconcepllt". scrie Rozanov. Deja.ultf-o asttbl de iubire. incepe transligurar-ea lumii $i tunicile depiclc devin haine lurninoase.

Acest lucru e valabil nrai ales in desdvdrqirea personald a

slinleniei. in istoria sflntqniei cr.e$title sunt pomenite mLrlte

85

86 OLIVIER CLEMENT

exemple ale transfigurdrii sirnlurilor Ei a trupului, dar cel mai

semniflcativ este fErd indoiald cel al Sthntului Serafim de Sarov.

Era in Rusia, iarna, intr-o pddure. in 1831. Pdrintele Seraflm

vorbea cu un tdndr, Motovilou pe care-l vindecase gi care-l luase

ca pdrinte duhovnic. Dupd o lungd Ei tdcutd nevoinfi, Serafim

pirca insulleqit direct de citre Duhul; rugiciunea lur era

neincetata qirnii a. pelerini veneau la el; citea in inimi.proorocea. vindeca sutletele qi trupurile. Nelinigtit, tulburat,

Molovilov intrebd pe bdtrdnul cdlugdr cum si disceamd prezenta

Sl'Antului Duh. Vdzdnd ci singure cuvintele nu-l mi$cd" Seraflm

i se aJdtd deodatd trasfigurat. fEcdndu-l sd intre in lumind."Suntem amAndoi in plinitatea Sfantului Duh. De ce nu mIpriveqti? Nu pot parinte. Fulgere i1i !funesc din ochi. Fala

dumitale a devenit nrai luminoasi decit soarele. Nu-ti fie fiic6.

Ai devenit la f'el de luminos ca qi mine. $i tu egti acum inplindtatea St'antului Duh. altl'el n-ai putea sd md vezi... Ai cu'aj

qi priveqte-m6. Dumnezeu este cu noi".''ll priveam. insd o f icd gi mai mare md cuprinsese.

i,Inchipuieqte-gi cd cineva igi vorbeqte. iar fala lui se glse$te insoarele de amiazd. Vc'zi miEcarea buzelor lui, expresia

schimbdtoare a ochilor. ii auzi sunetul vocii, ii simli m6inile

str€ugendlFte de urleri qi in acelaEi timp nu-i zirpgti nici mdinile

nici trupul, nici pe al tdrl vezi numai o lumind scAnteietoar e care

se impra$tie implejur. la o distanld de rrai mulli metri, lumindnd

zdpada carc acoperd poiana qi cade bl6nd peste staret $i peste

mine".

Atunci Sfhntul Selafim" prinh.o serie intregd de intrebdri,

il f'ace pe Motovilov sd-qi cerceteze noua stare. $i Motovilov

!41yeberi asupra omului

recunoa$te cd se simte "fbarte bine", plin "de o linigte Ei de opace de nespus". Picii ise adaugd blAndelea. bucuria, cildura qi

buna mireazrld. "Cdnd md duceam altd dat5 la dans, la bal, mama

rnd stropea. inainte sd plec. cu parlunturi pe care le cumpdra dincele mai bune magazine... Mirosr"rl lor insd nu se conpara cu

.rceste miresme". Din explicaliile Sfdntului Serailm rezulti cd

l)uhul nu lumineazd doar suf'letul. ci Ei trupul. ferindu-l de

atingerea fiigului gi transfigurdndr"r-l pAnd la miros. simlul cel

nrai arhaic. legat de mirosul protund al pdmdntului."$i aga trebuie si fie lr-rcrurilc. conclude sfdntul. Harul

riumnezeidsc sdldEluieste in strilundul nostru, in inimile noastre.

inrpdrdlia cerurilor este inlduntrul vostru. a zis Domnul. Prininlptutlia cer"urilor El inlelege harul Sfhntului Duh. El este in noiirt aceastd clipd. ne incilzegte. ne lumineazd. ne-mbucurdsirnturile gi ne umple inima de veselie".

TotuSi, ace;ti "elibernti vii" rru sunt hindugi. ci cre$tini: ei

nu sLlnt "purtatori de Duh" decAt in mdsura in care r6m6n"puftdtori ai Crucii". dtuuiti pdni la capdt vulnerabilitalii lirdruargini a iubirii oersonale.

87

88 OLIVIER CLEMENT

f,.

Destinul eros-ului

Erotism, posiune, Evoughclie

O cdutare uneori cu:'a.joasd. insi adesea grdbitd. conduce

azi Ia o omniprezenti a sexualitltii. Mass-media. publicitatea.

patosul ((revolLltionar')). toate difuzcazd un fieudism vulgalizat,in care chiar sensul ntortii. pL. cin'e ntaestrul vienez il regdsise.

dispare in reveriile paradisiacc aic fieudo-marxismului. Frica

<refuldriil. excitatia dituzEt a sinttr"l'ilor. a nervilor, a imagina{iei.

sunl legate. se pale, de r-rn ilrtreg ansamblu de deceplii.

Mli intii dcceptia in llunch. cal'c este prea mecanicf,.repetitivd. golita de scns. o ntuncil care prin evolutia tehnologiei

cauz,eazd, mai putind oboseall plotundd gi rnult rnai mr-rltitensiune nervoasd. in civilizatia actr.rald tehnicizatd. pentru un

rlare rrur.nd.r de o:ulerri. singr-u'a realilate a naturii cal'e existA este

trupul celuilalt.

Deceplie totala in dellnitir'. prin r-rihilismul ascurrs gi

extl'eura singurltilte a tiin(elot'. []xpcrienta eroticl este in acest

caz sil'lgura aplopiere a saclulr:i. r.rltinta intdlnire a celuilalt.'l'inelilol revolulionali dcccptionati de insesizabila r-rtopie. le

L

Intrebiri asupra omului 89

rirmAne lesnicioasa revolutie sexuald. betia ((libertAlii)).

intoarcerea. luatd ca $i inventie" la foarte vechile extaze ale

orgiei. <Obqtilel) care trdiesc in plomiscuitate sexuala exprim[

o pateticd gi naivi nevoie de contopi|e. pentru a scdpa singurdtdlii

;i morlii. singurAtItii rnortii.

Cu toate acestea. a volbi despre etotism, a se ldsa invadat

tlc propriile t'antasme, a mina anevoie extazele gi contopit'ile -err trjutorul (pemrisivitAtii)) burgheze sau revolutionare -, totul

rlcvine ldrd impoltantd. insd aceastd neinsemndtate duce la

iulirrirea provocf ii. cu atit mai nrr.rlt cu cit sexualitatea. pentru

nroment. pare a se vinde bine $i a face si se v6ndd bine. De unde

r'ulacterul nrereu mai violent Ei nai mecanic al erotismului

('()nlemporan. care sooiltc in eviden[l in detrnitiv o Eubrezenie a

irtlcviratei sensibilitirli. Se presiurt t'enomene de neputintd qi de

liigiditate. De f-apt, cei care au sensul erzs-ului nu mai vorbesc

tlcloc. Popoarele nrediteraneene. de exetr.rplu, sunt mai pudice

rlcciit cele din Nord. Se presimt insi de isemenea f-enomene de

tlczagregare. Dacd existd niai pu{ind retillare. existd mai multlrliscontinuitate, fiinlelor le este greu a se construi intr-oc( )r )t ir.luitate personald.

N-ar trebui sd ne oprim numai la erotism. Dacd ii ldsatn

pc intelectuali in practicile lor. obselvlm. la cei simpli. o cu totlll

rrltii preocupare: cea a iubilii-pasiunc. a'-rnatii iubiri". in una din

rri|lilc cheie ale epocii noastre. Drrr.qos tea qi Occidennrl, Denis

rlc l(ougemont a aratat cd unul dintre ultirnele noastre mitu'i este

t'cl ul lui Tristan qi lsolda. chiar'. 9i mai ales pentru cei care n-au

rrrrzit niciodatd de aceq;ti eloi ai iubirii-destin. l'eoria lui

Itorrgcnronl este cd iubirea pasiune s-a ndscut din opozitia intre

)

'7

\_

90 OLIVIER CLEMENT

aflflnatia cre$tind a persoanei ti stdruinla inc6pdJ6natd, in lumeacre$tind. a unei conceplii pur tirnclionale. a cdsdtoriei. prea multtimp cAsAtoria s-a fbcut tErd a lua in considerare dragostea, doarpentru a asigura continuitatea neamului. insi persoana, trezitd

_deja la exigenla alegerii libere. a cAutat dragostea in afaracdsdtoriei: pasiunea hubadurului sau a cavalerului pentru doamnasa. S-ar putea merge dealtminteri rnai departe gi a ardta cd primaiubire in intregime personall pe car-e o intdlnirn in istoriaOccidentului a luat aspectul unei prietenii spirituale intre barbatigi f-ernei care renunlo.\erd la cdsdtorie: Sf'6ntul Bonifaciu. irrscrisorile adresate Sfintei Lioba. evocd astf'el dragostea lorduhovniceascd. Sd ne gindint la contextul acelei societdlimerovingiene brutald pAnd la barbar.ie. cu violurile sale. cucdsdtoriile sale pur.biologice; cu.jocul carnal al adulterelor.Cdlugdri gi cdlugdrile realizau urr iutens efbfi pentru a smulgeexistenla personali oriclrei apdsdri a .'trupului qi a sdngelui'..Doar in acel moment au putut 1i intr.evdzute inflexiuni in care seanunla adevhrata dragoste. insd n.upul era inci atat de violent.inc6t o iubire personald pdr.ea fird putin[e a se intrupa.

De asemenea iubirea-pasiune este rdu personificatd, pentrucd se pune in rela{ie directi cu absolutul, lErd o adevaratnmeditalie personal5: nu o vedem pe Isolda devenind Dna Tristan.ironizeaz-a Denis de Rougenront. in pasiune. dragostea estedublatd de neliniEte. aceasd scol.bLx.A a absolqtului. Aqteptareaeste umplutA pentru o clipd de o fiinld pe care o sperdm a tirevelarea absolutului. Apoi vine decep{ia ineluctabi16, f'atal[:totul e (construitll. iar cdnd celdlalt se r.eveleazd sdrac el insugi,ne trezim indif'erenfi. reci. Este bine gtiut cd o iubire-pasrune

I trcbdri asupra omului 9I

ffo$te $i moare ca o maladie. $i cAnd e moaftd te intrebi ce s-a

irrtAmplat. qi nu mai gti. "Cum veli fl credincioqi. de vreme ce

sunteti incapabili de a sesiza urzeala unei alte vieli? MI intreb

eunr puteti sA vA ganditi la mine. dacd vi se intAmpld sd gdndili

rrllli:f decAt prin imaginile voastre. Arrr cdutat in zadar a regdsi

olrccare din gestulile rnele in caietul vostru. in atara de ticul

lruzei mele, nimic nu ia trup. De lapt eu nu v-am interesat

rriciodatd in mlsura in care eram eu insumi qi nu asemenea a

eeca ce voi mA credeti. SA trdiesc in afala voastrA, v-a venit

itfoea'?" (Pierre Emmanuel. Circi in sfarSit, eu vir iubesc.)

Adevirata iubire nu este elotism impersonal, nici pasiune

rrbsolutizatS. Ea pune erns-ul in slu.jba tandre{ei, ea $tie cd celalalt

rurc de asemenea nevoie sI fle mAntuit. dar c6, prin dragostea

nr)ilstre. vom putea sd ne mdnluim impreund. Hristos a restaurat

nuplialitatea originilor. El a reluat ternenii insdgi ai Cuvdntului

elcator din Facere. despre omul gi fbrneia care vor li "un singur

lrup". AdevArata cdsdtorie. care nu este o institutie sociald. ci oIrtittd^ a devenit de atunci posibiln.lin Hristos, noi putem invinge

"usprimea inimii" qi a face ucenicia increderii in chipul fidel a

Itri I)r:mnezeu. Care n-a incetat niciodatd de a zic.e da. chiar atunci

uirrd rroi il respingem. Din acest n'loment nuptialitatea bdrbatului

tri u lerneii este ceruta prin ieltale. prin viala mai tare decdt

rloanea. in acelagi timp nu se mai poate zice, cum trebuia sa se

lrrcrl sub regimul Vechii Alian{e, ci nu este bine pentru om sa

lic singur. Cdci, in comuniunea Bisericii, singurdtatea ddundtoare

{Nlc invins5. celibatul poate sa devind vocalie de rugdciune Ei de

rlrrjire. prof'elie a lumii viitoare. Pe ldngd vocalia nuplialA, in

tcfrrlic prolundi cu ea. vocatia morrasticd realizeazd de asemenea

92 OLIVIER CLEMENT

implinirea aros-ului.

Cdlugdri Si martiri

Monahismul a apdrut in Biscrici atunci cdnd a disparur.prl conveltirea impdr.atultri. riscul petmanent al martiriuluj. Neputeam teme pentru cregtinisrr ci plltea fi secularizat. cA puteadeveni cimentul unei cctdti terestre. Monahisrnul insd a fbstlevolta irnpotr.ira o1jri1.t1i cortrPrrrrrtis.

Monahismul. in tbrr.na sa prirlard, este o cale abrupt5. ceaa "puternicilor care cuccr.esc irlparitia lui Dumnezeu...Maxirnalisn.rr-rl evangl.relic cere rel.uzul. compromisurilor gr aambiguitdlilor. Pentr-u cilugfu.. singur. Dumnezeu este cu adevtu atinteresant. Oamenilor angajati irr griiile q;i construc{iile istoriei.el apArea ca un marginal. un nebun. r.rn in_afaralegii: qi el vreade lapt sd scape legii depdEind-o. deverrind aoea existenti inDuhul pe care nu-l- qtinr .'nici

de unde vir.re. rrici ir-rcotro se ducel..Unii Pirinli au numit monahisntLrl o ..sfent5

deviere,.. Sdne inchipuim dq exentplu cd mAirre cre$tinii vor fi din noupersecutati: un monairism institutionalizat nu gi_ar mai avearostul: ar exista siguf un ceiibat ..,lit in interiorur comunitatiloreuharistice presupuse, uneori cherlate la martiriu. Aceasta e1asituatia pe parcursul prinrelor trci secole ale erei noastre. rarcultul stinlilor care se niscuse ilr perioada subapostolicd. a rostmai intai cel al rnarrir.ilor.

Tiebuie inleles ceea ce inseantnd rrrarririu in creEtinism.Acesta nu este nuntai nrir.turisirea inaintea .judecdtorilor

pdnrinteqti a singut'ei duntnezeiri a lui Hristos. ci este starea

misticd prin excelenti. Martirul ItLl cstc ul'l ascet, ci un om al

crcdintei totalc. O tinirir cregtini insf,r'ciriati. dusd in inchisorile

l'olrane. gemczr de dut'ei'c in tintp ce adr-tcca pe lume copilul sau.

"Ce vei zice cind vei ll at'uncatl liarelot"' - zice. luAnd-o in

zefler.nea. un ternnicer'. lar ea rispurrde: "-Atunci un altul va ti inrnine care va sulet'i perrtru mine". in tlontentul in care cie lapt iilirge ppmAntul de sub picioare in sul'erir.rti. n1artirul. dacd aderi

la ('el l{astignit-gi-inviat. cLr toald sLll'erinta sa. este cople$it de

putcrea iuvielii qi cr-uronqte bucl['ia. "Strivili de dinfii llarelor"'.

cl devine "grAu curat''. cunr zicca gi cum urfuturisea - SlAntul

Ignatie al Ar.rLiohiei: el devir.re intr-o oalccare ttrf,sur[ euhat'istie.

Iar cAr-rd situalia politicir abolcEtc pentrLl nroment maniriul. atllnci

apare cilugirul. care. de o alti trauiet'i. dupd o veche sentirtli."igi dd singele $i prime$te Duhul".

Ca $i nrAlturia marlilului. cca a citlr-t-cirului estc agchia in

trupr-rl lr-rmii. fana atitati clc salea "Voi sunteti sarea

pdnrintului" ctrre inrpiedicil isLot'iu sd se inchidd in ea ins[qi.

in el. StdrgitLrl este cle.ja plezent qi lumea clevine "rug aprins"

in unele monlenle ale isarriei. maximalismul evanghelic

trece de la marLir'la cilirgdr: in altele. de la cdlugdr la mafiir. in

Rusia. de excmplu. nronahismul olganizat a dispdrut in perioada

interbelicd. Dar au existal multi rlauli:'i q;i noi qtirr cd ei se rr-rgar-r

pentru cilaii lor. Astiizi cea r.r.r iri n.lare parte a mAndstirilor

ledeschise imediat dupti rizboi. ar: lbst din nou inchise. l)ar se

presimte - in strAnsi legdturd cll Lu.l uou tip de martiriu. 'hafiiriulvietii". pre( al un-rilirii qi al .josnicici - un oarecare ttuntir de

cdllrgdri ascun6i. nemirtulisiti. Dcstinul lor este fdgdduit.

94 OLIVIER CLEMENT

rughciunea ii locuieqte, ei nu se mai cdsdtoresc.

Cdlugdrul este de tapt cel care nu se cAsdtore$te, pentru.cA el vrea sA scurteze tirnpul. sd inlocuiascd procrearea altora,in timp, prin procrearea sa in vegnicie. Este bine sd ai copii, pentrucd fiecare este o persoanA vrutd de cdtre Dumnezeu, qi pentrucd impdrafia nu va veni pAnd ce ntr se va implini numdrul celoralegi (aleqii. sd ne amintim, nu pentru ei inEigi. ci pentru a lucrala mAntuirea lumii). Iar cel care. pentru Dumnezeu nu se

casAtorefte, protbleqte in mocl rnai direct impdrdlia. refuzd de ase instala in istorie. in continuitatea speciei. Consumd in el, inIoc de o lisa sd se manifbste. sAnlan[a timpului.

Se presimte ceva analog intr-o iubire adevdratd intre unbdrbat qi o fbmeie: ei nu se unesc pentru a avea copii. ci pentrucd se iubesc, ca gi cum dragostea lqr. fErd a mai intfuzia, vatransfigura universul. insl trebuie sd intdrzie!

Monuhismul - implinire ( eros-ului

Precum Ioan care se odihnea pe pieptul invdldtorului laultima Cin6, iar mai apoi. imbitrdnit, descoperea chipulfulgerdtor al Domnului lumilor., cllugdrul este f'ascinat deincomparabila tiumuse{e a Celui inviat. in cdlugda eros-ul intregeste atras de aceastd fi-umusele plamAditd din dragoste gi dinlumind. cu atet mai mult bulversantd cu cet ea strdluceqte prindesfigurarea Patimii gi a Crucii. Nu mai este loc aici pentru oaltd eXpresie a eros-ului: cdci cdlugdrul a inteles cd distanta $iidentitatea intre cel Desfigurat gi cel Tr.ansfigurat dau mdsura

in trebdri as upra omu I u i

"iubirii nebune" a lui Dumnezeu pentru el, pentru toli. $i de care

altd dragoste ar mai avea el nevoie?

Trebuie sh iubeqti pe Dumnezeu cu toata puterea ero.s-ului.

Sfhntul loan Scdlarul zicea cd trebuie sa-L iubegti cum ai iubi

logodnica t4 mircasa ta. Cdlugirul astfbl aprins devin€ un "bdrbat

apostolic": el are dreptul sd vorbeascd despre Dumnezeu pentru

ch il cunoaEte cu toata fiin{a sa. Nu va vorpi despre El cum

vorbe$te teologul in canrerd, in cd(i. ci precum cel despre care

putem iice cd "avAnd rugdciunea curatd, este cu adevdrat teolog".

CAnd el vorbe$te despre Dumnezeu, este un calAtor care

istoriseqte. El a fEcut drumul qi a pl5tit prelul sAngelui.

O Biseticd in care nu vor mai exista mari cdlugdli ficdnd

acest pelerinaj in imensitatea lui Durnnezeu pentru a reveni apoi

citre oameni cu chipul incendiat precum cel al lui Moise

cobordnd de pe Sinai, acea Bisericd va tl muribundd. Biserica

nu-i slndtoasd decdt dacd are martiri sau cAlugari.

$i de ce o societate care este legatd nu numai de putere,

oi Si de inlelepciune, aqa cum intreline laboratoare in care se

urmare$te cercetarea qtiinfificd. nu lavolizeazd qi aceste labora-

toare spirituale in care oamenii se consacrd "explordrii luiDumnezeu"? Vom sfdrgi toli prin a recunoa$te cd este ridicol a

se stbdi asupra existentei lui Dumnezeu. Ar trebui mai bine sd-i

ascultdm cu atenlie pe cei care-L cunosc din experienld gi pe

care ii vedem cd in credinja gi cunoagterea totald pe care aceasta

o provoaci. nu degradeazd umanitatea lor. ci o sldvesc.

Avem nevoie de spirituali care pot deveni pdrinfii nogtri

duhovniceqti. Prea mult timp am rAmas orfani. Am translbrmat

tratamentul sufletului intr-o tbrmd un pic ne$lefuiti de

95

96 OLIVIER CLEMENT

psihanalizi. Vrem de asentenea oarncni care practicd "arta

altelor' gi gtiin(a Etiinfelor". cLrnr nunresc IsihaEtii "metoda" lor'.

calugdri capabili de a discelne duhurile. de a se culunda in"inimi" (care sunt un pic r.nai protunde decAt inconEtientulpsihanaligtilor). spirituali avcrtiza{i in strategia rbzboaielornevizute. Da. cAtd nevoie avenr de cirlugf i!

Asculture, .feciorie, sdrdcie

Voturile monahale tladilionalc permit de-a iubi pe

Dumnezeu qi pe aproapele "din toatir inirna sa. din to1 sufletulsiu- cu toata nrinlea sa".

Ascultarea elibereazi lilrertltc'a. rastigninci''iubirea de

sine". Cel care se di cu toati increderezr. cu toatd credinta"despr-riat. unui "pdrinte" mai avansat pe cdile liberirii. depdgeqte

suficien{a gi int)uenta "patirnilor". se detageazd qi se liniqtegte,

se gdse$te pr-rrtat printr'-r'r nti.jlocirc oare-l introduce incomuniunea sfin{ilor. Ascultarea condamnd la moarle idolatriade sine. rddicini a tutulor celorlalte. invati sd se supuni la toatdexistenta astt'el ca ea sd" creasci. adicd si-l invele pe cdlugal.sadevind "pilirrtc" la rindrrl saLr.

Sdrdcia. ca Ei dezapro1l'iere ontologicd. coopereazd cuascultarea pentlu a-l descliide pe om l)umrrezeului Celui Viu: a

se lace umil in rndinilc Acestuia. inseanrnd a-l pemite de a ne

re-crea. Eu md prirlesc de la [:]l in tiecare.rnonrent. primesc totul.gi totul e dar (har). Sdrircia este ca qi lrdosr,rll sdrbdtoririi.Interiorizatd de laicul anga.lat in Iume. ea depdqeEte idolatr.ia

Intrebiri asupra omului

cconomicului, indepfuteazd cu umor obsesia de a produce qi de

a consurna qi, cum scria Paul Evdokimov, pregdte$te o economie

planetard lbndatd pe partaj, insd rAnduiti la comuniune prinadevdratul miracol al p6inii: Euharistia.

Castitatea este o notiqne bogatl Ei profundd in Traditiallisericii primare. $i aceastd noliune merge la fel de bine atAt

pentru omul casdtorit, cat pentru cdlugdr. Castitate inseamnd

unilicare, pacilicare. integritate qi integralitate a fiinlei intregi.lixistd castitate atunci cdnd persoana integreazd realmente eros-

ul, dinamismul naturii sale. A se abandona miscErii oarbe a eros-

ului. inseamnd a se dezintegra. A omori eros-ul ldr6, a-l invia.Itrri a-l insulleli in Duhul, inseamnd a se usca dup6 un rip fbafteparticular de rdutate monasticd (adesea inchizitoriald). Trebuie0onstruita imensitatea iubirii personale. Atunci toatd puterea

vielii devine sirbdtoare a unei intAlniri. f-armec al tandretei.Aceasta poate fi dragostea pentru fiumuselea ultimi a lui Hristos.

core imi incredinfeazd taina tuturor chipurilor. blandetea fiecArei

creaturi. Si ne arnintim, in mAndstirea din Avila, tamburina de

cure Sfhnta Tereza se acompania pentru a dansa, cdnd bucuria o

invada. Acesta poate 1i de asemenea, tErd a exista opozitie, chipullubitei care smulge poetului acel strigdt atat de banal, insdc$onfial:

"C6t de lirumoasi este lumea, iubita mea,

cAt de t-rumoasd este lumea!"

Ascultdtor, s6rac, cast. cdlugdrul devine vigilenla, trezvnIurnii. in regula pe care o dbdea cdlugdrilor din Biserica RomdndIn 1953, patriarhul Iustinian le cerea "si se roage pentru cei care

nu ltiu, nu pot sau nu vor sd se roage". Sau precum un cdlugdr

97

98 OLIVIER CLEMENT

de la Athos care putea zice unui oaspete in trecere, in timpulslujbelor de noapte aproape indefinite: "Noi suntem obligati sd

biruim tot somnul lumii."Acesta este puternicul care pune inana pe impdrdlie: el

vede toate lucrurile in lurnina lui Lfuistos care vine. gi pe aceastd

cale grdbeqte venirea Sa.

Cu toate acestea un adevdrat calugdr.nu este nicidecuminsensibil la fiumuselea lbminind in esenla ei, pe care atn putea-

o numi t{paracleticdll. de la denumirea de Paraclet. datd DuhuluiMdngi4ietor. Pentru a reveni la Athos. dacd nici o prezenlileminind nu este adnisd. pestc tot insd. in inima fiecareimandstiri, se gase$te icoana Maicii Domnului. iar Athosul este

adesea numit "Grddina Maicii Domnului" sau.,Gr6dinaFecioarei". indllarea eros-ului spre veqnicie se face deci prinmedierea celui mai femirrin chip. La f'el, o prietenieduhovniceascd poate.iuca un rol pr.elios in destinul fbgbduitslujirii. Dar atunci, "iubegte pe cel mai demn de iubire in aceastd

lume, sinele celuilalt. $i ce primire a-i f'ace frumusetii? Foartesimpld: recunoaqte, primeEte in inima ta acest dar foarte pldcutal cerului, apoi lashJ linigtit. cu condi(ia de a-i dori liumuseteasupremd de la Dumnezeu - harul" (Gerar-d Mar-rley H opkirs, poeme).

Voculitt nupliuli

. Este plin de sens t'aptul de a ni se revela consubstan-tialitatea naturii umane in Biblie. mai intAi sub o fbrmd nupliald:

"nceasta este os din oasele mele qi came din camea mea.," ziceornul atunci cdnd Dumnezeu aduce f'enieia spre el. $i Genezac(nltinuA asupra realitdfii vii a nrariajului:.',De aceea va ldsa omurl)c tatdl sdu gi pe r.nanra sa Ei se va uni cu f-emeia sa.9i vor firurn0rrdoi un trup'', cuvdnt reluat de Hristos in Evanghelib. Agadar.(hagostea dintre bdrbat gi t'emeie este originard. paradisiacd, datdirr toatd splendoarea sa cu ntult inainte de phcat: ,.Iar ei erau gorqi nu se ruginau" (Fac.2;23-25 t. in paradis nu gdsim cdlugdrul,ei cr,rplul.

Cu siguranll condilia de separatie (de cddere) a tLllburatirr profirnzirne rela{ia dintre birbat gi fbrneie. $i unul gi altul aulirst antrenali in jocul impersonal al eras_ului in care ei se cautdftt rnod dureros pentru a se intiilni un moment. a se pierde dinnor.r sau a nu se mai intdlni nioiodatd.

Paul Evdokimov, a cdrui meditalie asupra dragostei umanec$tc atat de prelioasd. aplicd in mod simbolic bdrbatului gi fbrneiihrtrobarea pe care Dumnezeu o adleseazd lui Adam, in paradisult[.iu pierdut: ''Unde eqti tu?" La fbl. scrie Evdokimov. btubatul $illrrrcia nlr inceteazi a-gi zice unul altuia: ,,Unde egti tu?,. de_aItrngul unei istorii in carc seductia gi ura se amestecd. S_ar pureatlu(lia intr-adevdr ceea ce Maryse C_.hoisy a numit .,rdzboiulrexclor". Perioada pan.iar.hald n_a existat ?ntotdeauna. nuItrlotdeauna blrbatul a clominat f'enteia. Istoria $i preistona aulr )oscut t'enomene de matr.iarhat (atestate p6nd in secolul alXVI|I-lea in unele sate fianceze in care omul era semi_nomad)1l tlc poliandrie, practicatd in Tibet piind in epgca noastrA gilorrsiderati de altfbi ca o metodd sAndtdasd pentru a restrAngenuntilrul natterilor! Dacd f'emininul pare sd fi fost asociat mar

lo0 OLIVIER CLEMENT

deglabd lumii vegetale. care acumuleazd energie, iar masculinul

lumii animale, care o cheltuiegte, se presimte, mai degrab5 dec6t

o dominafie unilaterald. un joc complex de tensiuni gi de

altemanJe. in multe tradilii arhaice (qi aceasta a reapdrut in Indi4in plind perioadd patriarhald, cu tantrismul) se apropia divinulprintr-o simbolisticd cosmicd gi f'eminini (nu numai Pdmdntul

Mami, ci Marea Mamd divind), gi existd un sacerdofiu f'eminin.

Fo4ei mai mari a bdrbatului, l-emeia i-a opus tenacitatea

sa biologicd. Din punct de vedere sexual b6rbatul este partea

legatd de moment, t'erneia de duratd; servitoare, insd care na$te

gi cleqte partea bdrbdteascd. servitoare a,speciei in detinitiv. iarbdrbatul este intotdeauna tentat sA se dizolve in sdnul mameicosmice.

in Hristos, in tainicul raport care-L uneqte cu Biserica,cre$tinul cautA reconcilierea bdrbatului gi a femeii, a masculinuluigi a f'emininului. a eros-ului gi a persoanei. Cregtinismul, chiardaci unele contexte culturale l-au desfigurat uneori, a consacrat

deflnitiv transcendenla persoanei gi deci cd bdrbatul gi f'emeia

sunt gi unul gi altul persoane, mai mult decdt egale - absolute.

De aceea Sthntul Pavel a putut scrie: "in Hristos, nu mai este

nici bdrbat, nici femeie" (Gal.3, 28) - sunt mai intAi, qi

fundamental. persoane.

Simultan, Hristos a restaurat buna polaritate a masculinuluigi a f'emininului. i-a redat splendoarea sa paradisiacd, a

pacillcat-o, a iluminat-o, prin aceasta mare iubire care circuld. intre El qi Biserica Sa, intre El gi PdmAntul indumnezeit de

Euharistie. Cdci Biserica nu este numai Trupul SIu, ci qi MireasaSa. $i existd o t'emeie. Maria, care in mod liber, in numele

I

umanittilii gi a pdmdntului, a redeschis crea{ia Creatorului sdu.

De aceea Smntul Pavel afirmd inc5: "...intru Domnul. nicil'cmeia fbrd bdrbat, nici bdrbatul tErd f'emeie " (l Cor.l 1. 1 I ).

in aceastd perspectivA, adevdrata cdsitorie, care nu este

sociologicd, ci sacramentald "este o mare taind", scrieapostolul -, nu pune in cauzd. a$a cum am spus, adeviratacastitate.

La primul sinod ecuntenic. cel de la Niceea (anul 325),cdteva voci au insinuat c[ mariajul Ei sacerdotiul sunt incompa-tibile, pentru cd relalia sexuala te tace necurat. Ori, trebuiesubliniat, aceastA probleml nu s-a pus niciodatd, de lainceputurile crestinismului. Apostolul Petru. in particular., era

cisdtorit, iar Clement al Alexandriei. tblosind o veche istorisire.nc spune cd dragostea conjugald dintre apostol qi so{ia sa ajunge

la plenitudinea sa in momentul martiriului. Stbntul Pavel, care

tvusese accente monastice gi care a preferat s5 pdstreze celibatulin speranla unei reveniri imediate a Domnului. atunci cAnd a fbstchemat, la sfbrgitul viefii sale, sd precizeze organizareacomunitdlilor pe care el le-a tbndat, cerea numai ca episcopul(cuvdntul desemna atunci atet episcopii cdt gi preolii noqtri) sd

lie "bdrbat al unei singure femei". Recomandarea are valoaremisthE gi nu morald: intr-adever. in biserica primard. precumastdzi in Biserica Ortoboxe, un vdduv nu poate avea acces lapreolie. Fidelitatea preotului 1'a!5 de o singurd femeie - chiardincolo de moarte - trebuie sd fie imaginea absolutei tldeliEtit lui Dumnezeu.

Oti. dezvoltarea unui dualism (la limit5 manihean) carertacliona impotriva pansexualismului unor culte pdg6ne, de

.t

t02 OLIVIER CLEMENT

asemenea cre$terea unei dialectici vechi-testamentare a purului

gi impurului. 9i, in iine, evolulia sacerdofiului spre o casta de

clerici. au deterninat sinodul de la Niceea de a pune problema

puritalii sau impuritatii casdtoriei. {ii-atunci un mare cdlugdr

egiptean din acel timp. Pafhutie. care cuno$tea din experienld

cdile castitdlii asoetice. a reamintit cu insisten!5 cd mariaiul este

cast qi cd el este deci perttct conciliabil cu practicareasacerdoliului.

in Tradilia Bisericii nedivizate, dualitatea vielii monastice

gi a vie(ii cojugale nu coincide nicidecum cu cea a sacerdoliului

gi a laicatului. Se poate fbarte bine concepe ca un laic sd aibd

de asemenea nevoie de celibat pentru a se irnplini; calugdrii. inOccident pdnd in epoca caro lingiand.' in Orient, cu cdteva

excep{ii, pAni astdzi. sunt aploape to{i laici. in Orient se intdmplS

ca unele conunitdti monastice sd nu aibd preot; acesta vine

pentru celebrarea slu.ibelor duminicilor qi sdrbdtorilor. in totrestul timpului cdlugarii cAntAnd qi psalmodiind slujbele precum

in mare misurd gi laicii au dreptul de-a o tace. Deci, dacd un

laic poate tl atras de voca(ia celibatului. un bdrbat cdsdtorit poate

fl la f'el de bine atras de cea a preo{iei. ceea ce este fbarte

obignuit in Orient. Cu toate acestea. pentru cd aici este vorba

despre cdile inventive ale iubirii, se poate fbarte bine concepe.

qi exernplul Sf'6ntului Pavel ne incurajeazd de-a o face, un preot

care va rirnAne celibatar pentru o maj mare disponibilitateapostolicd. in aceasta consti. parc-se. una dintre experienlele

tradiliei occidentale a sacerdoliului. E ca gi cum a-i spune cd

Biserioa ar trebui sd-qi aleagd preolii sii la f-el de bine printre

cei mai buni celibatari. cAt si orintre cei mai buni bdrbati

103

cdsdtorili. Esengialul este de a nu se opune. de a nu clericalizacelibatul - pentru cd un laic are de asemenea dreptul la unelefbrrne de maximalisnt -. de a nu descaliilca cdsdtoria, cdcidiversele sacramente sunt ca gi tot atAtea raze a unicului soareeuharistic Ei este g.eu de inleles in ce fel, dacd cdsdtoria este otaind. ar putea fi incompatibild cu cea a pr.eofiei. poate cI astdziaceastA problemd pare de nerezolvat in Biserica Catolica, nunumai din cauza unei condi[iondri istorice indelungate. ci Eipentru cd lipsegte anbianla proflrnd asceticd, magnetizarea pentruto(i spre o autentici castitate pe care o suscitd prioritatea cdiimonahale in Bisericd. Din contrd. delirurile contemporane in cepriveEte irnplinit.ea onului printr-o .'liber.I" sexualitate, pustie$teclerul, cu atat mai mult cu cAt acesta se compune incd dintr_omajoritate de pr.eoli care au fbst .'puqi de o parte" mult prea detineri, in viflutea unei conceptii ir-rdividualiste gi sentimentale a"vocaliei". qi care igi lac criza lor de adolescentA la patruzeclsau la cincizeci de ani.

Cdsdtoria este casti prin integrarea eros-ului in intdlnireatlintre doud persoane care. purtate cle comuniunea ecleziall" factlin polaritatea naturilor lor. linbajul iubirii lor gi iqi ddruiesclcciproc lumea. Pe parcursul a noud secole nu a existat un ritualprclpriu al cdsdtoriei: acesta unea doub flinte care, tl.Aindirnprcund. mergeau intpreund pentru a se impaftA$i. pentru unlrirrbat gi o f'emeie care se inrddacineazi in viata in Hristos _(lralaostea lor -. ei au a o descoperi. a o reinnoi, a_i d5rui oentruliccare chipul celuilalt gi pentnr anrtindoi chipurile copiilor lor.lli n-au a o inventa: ea exista inaintea lor. i-a dus unul cAtre altul.

t04 OLIVIER CLEMENT

este dragostea dintre Dumnezeu gi PhmAntul idcut de El, dintre

Dumnezeu qi umanitate. dintre Hristos Ei Biserica Sa. Femeia

este nAscutd nu din "somnul" bdrbatului, cum se obiqnuiegte a

se scrie. ci din "extazul" sdu. cunr pe drept traduce vechea Biblie

grecd a Celor $aptezeci (Septuaginta). Tot a$a, moartea luiFlristos pe Cruce este un "extaz" care dd naqtere urnanitatii celei

noi. Acest extaz al Rdstignitului este fundamentul oricdrei iubiri

umane. O iubire adevdratd, chiar mult dincolo de frontierele

apalente ale Biseridii. evocd, tErd a o $ti sau gtiind, acest extaz.

Nu o qtie? Atunci ea se consumd. sau moartea o intrerupe. cdci"nu existd iubire f'ericitd". O stie? Inceoe asceza care consistd

in a lua din extazul inepuizabil a lui Hristos. Din coasta Sa

strdpunsd curge apa botezului Ei sAngele Euharistiei. Dindeschizdtura tiinlei Sale torturate izvoragte Duhul. Atunci, cAnd

iubirea un-rand pare a seca. este de aiuns a slpa pdn{ la intinderile

nesecate ale iubirii divino-umane. Prin pdrere de rdu, prin iertare,

increderea firl reciprocitatea "degertului", celdlalt neagteptat ne

este dat. uimirea qi recunoptin{a se aprof-undeazd, fidelitateadevine, in Duhul, poarti deschisd la noutate, de aqa manierA inc6t

se reveleazd iartr gi iard intre noi aceastd "mart taind" al ctrrei

singur criteriu, contrar exaltdrilor pasagere ale pasiunii, ar putea

li pacea. bucuria. increderea, impdrtaqite.

Asceza vielii nupliale comportd astf'el trei exigenle majore.

Pdma este interiorizarea obstacolului. iar nu escamotarea

lui. Dragostea nll poate sd dureze. nu poate evita innimolireapromiscuitatii Ei a uzurii decAt dacd rdmAne presdratd de

obstacole. in cdsdtoria adevdrati. obstacolul nu dispare, se

interiorizeazd. Devine necesitatea durd de a r€sDecta alteritatea

a .-IntreDa asupra omutur r05

celuilalt pentm ca acest prea apropiat sd rdmdnd totu$i un

aproape. "A deveni un singur trup". adicd o singurd viafd. nu

inseamnd fuziune. ci comuniune: qi trebuie si qtim sd rdmAnem

doi. Trebuie sa te treze$ti la existenta celuilalt. o existenld la t-el

de leal6, la f'el de interioard ca a mea. inaccesibild nu in

opacitatea sa (celdlalt devine atunci un obiect mult prea accesibil

urii mele),.ci in transparenla sa insdgi.

A doua exigen!5 este reluzul de a obiectiva eros-ul"

Occiderrnrl, dupa tAcerile victoriene. se nApuste$te cAtre "artele

de-a iubi". $i. binein{eles. dzic6 dragostea este un limbaj, trebuie

sd inveti bine si vorbeqti. Dar ce importanlA are, dacd nu mai

avem nimic a ne spune. dacA ttu rnai existd decdt mecanisme

bine aranjate? A refuza simultan vagabondajul imaginarului Ei

mecanizarea enrs-ului, a echilibra atenlia fald de cel5lalt 9i fald

de slrbdtorirea vielii, iatd o asceza de care nimeni nu s-a ocupat

cdtugi de pulin!

A treia exigenlb este cd dragostea umand se implineqte Ei

se depi,gegte intr-o slujire comund. Un cuplu se condamnd dacd

se inchide in el insuEi. N-are alti alegere decdt distrugerea

reciprocd sau impreund-crearea in aceastd mare miEcare a slujirii

9i a vietii, a slujirii vielii, care singurd permite Bisericii de a tr

ea insl$i. Ca in.Tradilia Bisericii nedivizate gi astdzi inci inOrtodoxie, preotia si tie, de-o oarecare manierd. cdnd este vorba

de un preot cAsitorit, asumat5 nu de bdrbatul singur ci de cuplu,

este de o imensd. de o exemplard semnilicalie.

Intervine aici taina copilului. taina proprie familiei: "Pentru

aceasta imi plec genunchii inaintea Tatllui Domnului nostru lisus

[Iristos. din Care orice neam in cer Ei pe pdmdnt iqi trage numele"

l06 OLIVIER CLEMENT

(Ef.3, l4-15). Inrr-o perspecrivd propriu cregtind, nu se poatespune cd obiectivul cdsdtoriei este procrearea. O dragosteadeval'ati nu are obiectiv; este ea insa$i propria sa evidenld. Daratunci ea nu poate sd nu tle f'ecund5. ca aceastd f'ecunditate saserueascd pentru a lupta impreund. a pr.imi impreund pe apropelesau "a aduce pe lume" copii. Atdt de putinq, cupluri aduc cuadevdrat copiii lor pe lr,une! Cdli nu se inchid asupra lor gi iidevoreazd cu jilava lor adorare. pdnd cAnd ace$ti copii, cu onecruldtoare brutalitate. se mogesc ei ingigi din aceastd sterilAmahice fbnilialS. CAli adulli rru cairtl sensul viefii in copiii lor,in loc de a le-o transmite: slu.litori ai speciei, nu ai persoanei. Aaduce cu adevdrat copii pe lunte. inseamnd a qti nu nurnai sd ledai viafd. ci qi exemplul unei slujiri creatoare; ?nseamnd a accepta .

destinul scoarlei in .jurul mugurelui. care prote.jeazd la vremeapotrivitd, apoi se deschide pulin cAte putin la vreme potrivitd.Inseamnd a tace din f-amilia sa acea "miculE Bisericd,. de carevorbeEte Sfhntul loan Gurd de Aur qi in care copiii. dupd exempluladullilor, 1'ac ucenicia dublc'i deschideri: lui Dumnezeu qiaproapelui. Cdt de bogat era inteiesul vechiului obicei din casele

lardnegti cregtine de a ldsa intotdeauna un loc liber Ia masd:pentru strdinul care poate va bate gi oare ar putea fl Necu_noscutul, gandindu-se cd Duntnezeu viziLeazd adesea oa[renii intr_un lbl fbarte tamiliar.

Dar copilul insugi nu este oare un mic nepunoscut care neviziteazd? -foate

asemdndrile care il f'asorreazd gi care ne asigura.nu'il irnpiedicd de a fl radical dil.efit. Din ce in ce mai multcopilul va fl dorit. Existd ceva fbame insemnat in aceasti liber.tate

I ntrebdri asupra ontului lO7

care transtbrmh f-ecunditatea din f'atalitate biologicd in setea dupd

o mai mare iubire. Dar cu o condilie: ca acest copil, chiar vrut,

$i ar putea tl intr-o zi "programat". sd fie mai intdi in mod

fundamental primit. qi primit ca vn necunoscut.

Incertitudini

Nimic. precum aceasti temd a dragostei umane, nu atinge

taina existenlei personale qi de aceea Fespectul qi rezerva se

impun aici. precum gi mai mult inc6. preceptul evanghelic de a

nu judeca. Sd ne amintir.r.t atitudinea lui Hristos inaintea femeii

"prinsd in adulter" (loan 8, 3-ll). Sd ne amintim un alt pasaj, de

o densitate carnalA incredibild. in care chiat'Iisus lasa o

prostituafi sd-l infEqoare picioarele clr parul ei gi sh le unga cu

parfum gi cu lacrimi. Totul este pdtruns de eternitate prin

proximitatea mor{ii 9i a trar-rsfbnndrii : "... spre ingroparea Mea

a fhcut-o" - deja purtitoare de rrit'. Fariseul care-L prime$te pe

lisus zice in sinea lui: "Dacd acest om ar fi prooroc, ar qti cine

este qi ce fbl de t'emeie este aceasta carc se atinge de El, cd este

o prostituata". Iisus, descoperindu-i gAndurile, ii zice: "leltate

sunt pdcatele ei cele multe. fiindcd rnult a iubit. Iar cui i se iartd

pufin, pulin iubegte. Iar ltrreii i-a zis: Ciedinla ta te-a mantuit;

rnergi in pace". (Lc.7. 36-50)

Sd ne amintim. in tlne. dialogul cu Samariteanca - o

crctic5! - aproape de fhntAna lui lacob. Iisus ii aminteEte in rnod

pagnic cd ea a avul cinci bdrbtrli Ei cd birbatul cu care fAiegte

ircurn nu este solul ei. Aceastd amintire nu .judec6, ci afirma o

l08 OLIVIER CLEMENT

clarviziune care are rolul de-a o trezi pe t'emeie asupra identitdliiinterlocutorului sdu. "Doamne. ii zice ea. eu vdd cd Tu estiprot'et". $i acestei t'emei Iisus ii descoperd nu numai taina apeicelei vii, ci gi cd "Dumnezeu este Duh si cei care I se inchindtrebuie sd I se inchine in duh gi in adevdr" (loan 4, 1 -42\.

inaintea f'emeii prinsd in adulter, a prcxtituatei, a f'emeii cucinci bdrba{i, Iisus, in ciuda tariseilor - gi mai ales a fariseilorcreqtindtd{ii -. refuzd a privilegia mizeria trupului, a tbce dinpicatul trupului lapul isplgitor al angoasei noastre. El desci_fi'eazd numai in aceastd mizerie un semn al situatiei noastre'comune: "Cel care este tlra pacat sd arunce piatra cel dintrii'..EI qtie de asemenea cA aceste t'ernei cu via{i deplasatd suntmodestele care vor li primele a-L inqelege.

De aceea mesajul cregtin. in acest domeniu, nu este o legea impune, ci o solulie a propune. Nu apa4ine Bisericii sI dictezelegile Statului sau sd blocheze ca un oarecare ,.gmp de presiune".Biserica inspird qi sfinte$te, ea nu constrdngel inimile sunt celepe care incearcd si le schimbe.

insd trebuie mers mai departe. Chiar pentru fiii sdi, Bisericatrebuie sd fie o mami milostivd gi nu o putere juridicdimpersonald. Preceptele care privesc dragostea umand trebuiescadaptate. de cdtre pdrinti duhovnicegti gi episcopi care au daruldiscernerii duhurilor, cu un inllnit respect, fiecdrui destinpersonal. Aici intervine, in uzul canonic al Orientului creg'tin,nofiunea fundamentall de ..iconomie',,

care desemneaza tocmaiaceastd adaptare milostivd. Ortodoxia insistii asupra misterului

Jw.J monogamiei. ca qi Catolicismul de altf'el, 9i mai mult chiar, pentru

- cd reclsdtorirea unui viduv nu este incurajatd. ea fiind inspirattr

r.

Ilntrebdri asupra omului r09

rlc un rit penitential. Cu toate acestea, intemeindu-se pe cuvdntul

lrri llristos cd divorlul este imposibil cregtinului, mai pulin in caz

lc porneia (care desemneazl o situa{ie de adulter qi de

rlcpravare), i se intAmpld sa constate moa.rtea unui cuplu, de.a

rrucgistra dezmembrarea lui gi de a-i da din nou unui divo(at taina

lsircramentul) cdsdtoriei. inseamnd cd aceasta taind nu este

eonrparabild Botezului. in care libertatea omului nu are in t'a!a

rlt:cit haru'l intotdeauna ot'erit. Harul, in cdsdtorie, este ol-erit unui

etrplu, adicd acordului a doud libertd{i umane. Ori, in unele cazuri

lirnitd, pentru discernbmAntul cf,rora se cere cea mai mare

uiroumspeclie din partea responsabililor bisericegti, se intampla

r'li o pocdinld comund gi o ieftare reciprocd nu mai sunt posibile,

r'i lcest cuplu nu mai existd qi nu se mai poate insera ca atare

in curentul de iubire care leaga pe Hristos de Biserica Sa. Cum

vl indepdrta ea, Biserica, de la comuniune, aceste destine

rrhobite? indrdmi-va ea sd indepdrteze de la Flristos pe f'emeia

nrltrlteri. pe prostituatA, pe fbmeia cu cinci bdrbali gi care trdiegte

Itr'urn cu un bdrbat care nu este sotul sau? $i suntem noi altoeva,

pultru a putea arunca piatra dreptului?

Femeia, purtittoare de uomute

Ast6zi, la capdtul unei lungi perioade de patriarhat. femeia

I irrlil sA se afirme ca persoand umand in plenitudinea sa, un

rurbicct liber gi responsabil. Este fbrmentul, aluatul evanghelic

r rul lucreazd, eliberdndu-se in sf6rqit de vechile structuri pdgene.

Insi\ necesara lupt2i pentru egalitate sociald pentru cA ea trebuie

llo OLIVIER CLEMENT

sd existe - prca des purtati impotriva bdrbatului, ne lasd astizinesiguri asupra identitSlii proprii a t'emeii. asupra sensuluif'eminitali. Fdrd indoialS. trupul. sul1etul, maternitatea, suntsimboluri, insi mai mult ca niciodatd intdrite dupa ateteainterpretdri care au definit t'emeia ca int'erioard. Ori. pentru

creqtinisrn. masculinul ;i f'emininul nu sutt esen[e ierarhizate, cimodalitdfi ale unicei naturi umane. Am6ndoud. am spus-o, suntprezente in fiecare bdrbal gi in fiecare fbmeie, astf'el incdt femeia.c6nd ea impune demnitatea sa de persoand contra b rbalulu|incepe a-i semdna acestuia. valor-izdnd. in Lira sa. propria-gidimensiune masculind in detrintentul f'eminitdlii sale. De undeambiguitatea actualei "revolutii fbminine', in Extremul-Occident.Femeia se revoltd pe buni dr.eptate impotriva fieudismului difuz,care - regdsind lird sd o gtie, vechi pre.judecdfi aristotelice 5iscolastice - o vede ca pe un f'el de mascul ratat. Femeiaprotesteaz5 impotriva acestei societdfi a plhcerii. care face din.ea un obiect erotic Ai din goliciunea ei un mijloc de publi_citate - pe scurt, un vast bordel al imalinarului. Ea doregte oreciprocitate real5 cu bdrbatul. o participare directd la viatapublic5. in care qi-a dovedit incd de multd vr.eme apritudinile;compasiunea sa vie. bdtdioasd. se trcze$te pentru tofi cei necdjili

- cei din lumea a treia sau din ntaghenri(e, cei ai minoritltilordesconsiderate, cei din r-rzinele in care cdqtigarea existentelrdmdne de cele mai multe ori o pier der.e a sufletului. Totugi, dinlipsa unei inspirafii pur duhovnicesti. haosul ameninld iarierarhiile se inverseazd in loc de a f'ace loc unei tensiunicreatoare. Violenla face din f'erneie un f'el de amazoanahomosexuald gi dominatoare. ignoranla disciplinelor meta_

in trebdri asupra omului

morfozei, o datd rupte vechile bariere. neeliberAnd decit instinc-

tele qi tbarte vechile nragii.

Este impoltant deci sd clarificdrn gi sd atirmdm cuseninAhte qi in acest domeniu. o inspira{ie propiiu creqtind.

S-ar putea sugel a, impreund cu Paul Evdokimov cd masculinul

leflectd intr-un mod mai particular. in natura umanA, Cuvantul(Logosul divin) care structureaza gi defineqte, iar femininul pe

I)uhul btAnt cale inspir5, mAngAie Ei intrupeazd. Aqa cum am spus

nrai sus, cuventul Ruah, care in limbile semitice insemneazA Duh.

cste adesea f'eminin. Limbaiul Bisericii stabileqte de altf'el ostrdrrsd coresponden{d intre Duhul preasfint eniei - Panagron

;ii f-erneia prin excelenld. Maioa lui Dumnezeu, veneratd ca gi

"Prea St'6nt6" - Panagict. intr-un text al antichitdlii creqtine,

l)idascalia Sfinyilor Apostoli. gdsin urmdtoarele cuvinte cu

privire la diaconat, care atunci era conf'erit atat femeilor cet $i

hdrbalilor: "Diaconul are locul lui Hristos. iar yoi il veli iubi. Veli

cinsti diaconesele in locul Duhului Sfhnt."

Aceastd remarcd ne perrnite sa descitiam simbolurileinscrise in maniera de a fi.a bfu'batului gi a t'emeii.

Atitudinea masculind in sexualitate ca $i in demers -tlcmers tizic, dar gi intelectual - este in acelaqi timp liniard qi

saeadatd. pe cdnd atitudinea f'eminina pare iradialie gi

e (mtinuitate. La f'el geometria asprd a trupului bdrbatului se opune

c(n'rtinuifilii annonioase a trupului f'emeii.

Bdrbatul merge ca gi arcaEul. drept la {intd. Voinla sa se

irrcordeazd pentru a depdgi obstacolul. Femeia reaclioneazA

plintr-un gest de prezentd in care voinla abstractd ocupd mai

l)u[in loc decet vibmlia intlegii fiinfe. Ea cautd - sau mai degrabd

lll

tt2 OLIVIER CLEMENT

g5seste - mai pulin eflcacitatea decdt expresivitatea. Un bdiefel

exagereazi" surioara lui se deghizeazd.

Bdrbatul este zgomot inf-ernal - de r6s sau de mdnie;

l'emeia curge ca apa. surdde ca apa.

Bdrbatul este cuceritof, privind departe gi spunAndu-o cu

lirism. Femeia se adaptazeazd la imediat, indicd concretul, este

ironicd.

Bdrbatul evadeazd, f'emeia se prdbugegte. Partea ei este

grija qi adesea devotamentul.

Bdrbatul gande$te cu capul sdu, lbmeia cu toatA fiinta sa.

Ea poartd copilul in trupul sdu, este in complicitate cu via1a.

Dar adevdrul 1'eminitd{ii gi al masculinitiilii, pentru a trece

de la aceastd descriere ambigud la chipul lui Dumezeu, cere oascezd a transfgurdrii.

in Biserica Rdsdritului, deasupra u$ilor impdrdte$ti care

sunt in lala altarului gi inaintea cdrora cregtinii primescimpdrtdgani4 se reprczintd de obicei, de o pqrte ti de alta a luiflristos in slavd gi intr-o atitudine de mijlocire, Maica Domnuluigi Sf'dntul Ioan BotezAtorul. Evdokimov vede in aceste doui fi-guri im4inile simbol ale masculinului qi femininului. IoanBotezdtorul, in linia lui Ilie, este violentul care interiorizeazdviolenla sa pentru "a pl€gdti ciile Domnului", cu certitudinea cd

"El trebuie sd creascd, iar eu sd mE micsorez". Vedem in Ioansimbolul masculinului care cucere$te, gnsindu-gi crucea gi trans-lbmrarea sa. Dupi chipul BotezAtorului, bdrbatul duhovnicesc nuva fi solul care domind gi posedeazd. ci "prietenul Mirelui'lceresc, cel care qtie cd femeia, ca persoand" are un raport ime-diat du Dumnezeu. Cdt despre Maica lui Dumnezeq ..ea nagte

In trebari as upra ont u lu i I r3

dumnezeirea pe pAmdnt gi umanitalea in cer". inrplinind astl'el

maternitatea duhovniceascd. Dupi chipul ei. rnaternitatea prin

care f-emeia se mdnhrieqte, pentru a relua o expresie a Sf'Antului

Pavel. nu este un destin biologic. nici simplul instinct matem.

despre care $tim cd poate poseda copilul pAnd la asfixiere. ci

adevdrata maternitate se transfigureazi dupi chipul celei care.

la picioarele Crucii, se consacri matemitdtii univenale: "Femeie.

iatd fiul tdu", ii spune Rdstignitul. desemnAnd pe ucenicul Sdu

mult-iubit - qi care dintle noi nu este mult-iubitul Sdu? DoaraceastA nlaternitate .iertlitoare. dezinteresatd. perf'ect corrpa-tibild cu celibatul, poate descilia sensul ntatemit5lii psihologice.

Prin umrare, spune Evdokimov. voca{ia spirituald a tbmeii ar tlde "a natte pe Dumnezeu in sufletele devastate".

Orice flintd umand. c-ar 1i bdrbat sau fbmeie. este chematlla o oarecare virilitate in raport cu natura sa - sd ne gAndim la"f'emeia puternicd" a Bibliei -, gi la o oarecare f'emirritate inrelatia sa cu Dumnezeu. De asemenea irr bdrbat. via{a spiritualiculmineazd intr-o atitudine aproape lcminind in fata misterului

5i de aceea intruparea se realizeazd printr-o femeie care se

!.ase$te acum in centrul comuniunii slintilor. \Totu$i, cand bdrbatul Ei f'emeia. pdtrunpi de darul lui

l)umnezeu. se intorc chtre lun1e. fiecare regdseqte transfiguralA

rnodalitatea umanului care dontind in el: unul este un de$teptdtof.

[rplator, cealald "pAze$te viata cu acoperdmAntul sAu matern".fldrbatul rdnegte pentru a deqtepta. f'emeia cicatrizeazd, gi vindeci:"l;iccare t'emeie este o purtdtoare de rnir - mironositd". zicealrcdorov. intre cele doud atitudini fundamentale ale ascezer

clcgtine. trezvia gi tandretea, prima este virild. a doua f'eminind.

tt4 OLIVIER CLEMENT

Umanitatea incepe cu Adam, pentru a se implini prin

Adamul desdvdrEit. divino-uman - Hristos -, intr-o femeie: Maica

lui Dumnezeu. Axa Bisericii. care in Hristos este Biserica

Sf'Antului Duh. nu este ierarhia" ci stingenia. in raport cu aceastA

axd sacerdoliul preotului este instrurrental, este o functie care

nu conferd delindtorilor sdi nici o superioritate de esenld. El este

rezcl val barbalil()r pentlu cd preotul. in sluiirea sa. este imaginea

lui Hristos Ei pentlu cd Hristos. recapituldnd intreaga naturA

uman5- este bdrbat, iar nu fbmeie sau androgin. Dar Hristos nu

a venit decdt pentl'u ca Duhul sd se poatA pogori, pentru ca. sub

limbile de fbc de la Pogordrea Sf?ntului Duh. sd apard o

umanitate reinnoitd in inima clreia se gisegle o f'emeie. :

Pentru t'emeie, a revendica preolia dovedegte o uitare a

Duhului gi a indumnezeirii. Este fiuctul amar al clericalizdrii

Bisericii.Trebuie reinventatd slu.jirea diaconeselor, expresie a

maternitf,lii duhovniceqti legate in mod tainic de Duhul.

Trebuie de asemenea ca tbmeia sd poatd fi sofia preotului,

purtdtoare a preotiei in fblul sdu: iar maniera sa de a o purta nu

este tunctionald ci personald, discreth gi devotatd in Duhul Sf'dnt.

Se infelege acum cd bdrbahrl gi tbmeia sunt complementari,

nu ca doud tunclii" ci in totalitatea complexd a existenlei lorpersonale.

Eros-ul nu mai este fascina{ie irnpelsonald a trupului,folosire platonicd sau tantricd a celuilalt ca miiloc de extaz,

ci nevoia de un altul pentru o comuniune a sufletului qi a trupului.

In dialoeul dificil al adevdratei iubiii. tocmai atdt de difcil crit

tl5

are nevoie pentru a se ajusta. pentru a se aprofunda pe intregparcursul unei fidelitali. in acest dialog in care "sufletul invdluietrupul" sunt doud persoane care incet-incet se recunosc. Atuncilemeia nu mai este t'emeia in general. f'eminitate cosmicd sau"ctemul lbminin". Ea este acest ra pe care cealaltd nodalitate a

umanitdtii sale md alr-rtd sd-l numesc. La f'el qi bdrbatul pentruca. Orice subordonare este reciproca. in aga t-el inc6t o libertatese ddruiegte alteia. Fiecare transcende instinctul posesiuniicrre-l inchide in singurhtate gi in moarte. Fiinla umani. inaceast5 existenta care nLt rnai estc dominatoare saudispretuitoare, ci comunicativA. apare dubld gi una, dupdreciprocitatea respectului. a slu.jirii gi a tandrefei.

"Purtdm aceast:i contoar.d in vase de lut." Dar lungilenoastre cautari in noapte nll ne vol face niciodatd sd uitdm acea

licdlire a zorilor, scAnteia pascald a unei adevdrate iubiri.

I t6 OLIVIER CLEMENT

6.

Dumnezeu Ei Cezar

impdrd1ia lui Dumnezeu Si tmpdrdlia Cezurului

"'Religia voastrd va ll de acum irrainte politica", scliaFeuerbach cu pulin inainte ca Marx sd-l socializeze pe

Dumnezeu. Noi o vedem azi in mod clar in golul pe care-lgenercazd civil iza{ia industriald. "Revolutia sdlbaticd" a tehnici i,

aparilia unei civiliza{ii planetare, au nevoie mai mult ca niciodatd

de Sens, de Duh, de un nou pact nuptial intre om gi pdmApt. Orisocietdtile noastre par a nu avea alt tel decet dezvoltarea nede-

finita a mijloacelor de trai. $i curn Duhul nu este spectaculos,

atunci ma;inile producdtoare de imagihi propun mai cudinadinsul, in mod uguratic. "idolii" gi "pasiunile". pentru a amdgi

absurdul.Ori sub-dezvoltarea spirituald a.unora se reper-cuteaza

in sub-dezvoltarea rnateriald a celorlal{i, gi "lumea a treia" igi

tace aparilia la periferia societatilor noastre.

Rdzvrdtirea, la rnulli dintre tineri, exprimd deci doud tipuride sete ce igi corespr"rnd: setea de sens la unii $i setea de

demnitate la al1ii. Peste tot se vorbe$te de "schimbarea vie!ii".Nu e vorba doar de apropierea, la rqanif-estalii, intre drapelul rogu

In trebiri as up ra ont u I u i I t7

gi cel negru, atata timp vrijmaqe. care nu pot preligura orbeqtecomuniunea treimicd in unirea tuturol. $i unicitatea fiecdrr-ria.

Revolulia, devenitd mit, exprimd qi alieneazd - in acelagi timp -o nevoie mult ntai profundd. Nu trebuie sd ne amdgim cfutd auzintspunAndu-se cA "totlll este politicl": accentul cdde pe totltl. iarpolitica este opiul. dacd nu al poporuh-ri. cel pulin al r:nui tineret

Ei al unei intelligentfu care-l cautl pe Dumnezeu tdedduindu-l_.

A venit deci momentul cind cregtinii trebuie sd readucdaminte luntii cd infiastructura istoriei nr.r este nintic altceva decitrelatia umanitatii cu Dur.nnezeul cel Viu. Istoria se desfhgoaraintr-un divino-urnanism in care uneori accentul se pune pe[)umnezeu, pdnd la a-l nega pe om, iar alteori pe om. pdnh la a_l

nega pe Dumnezeu. Sensr"rl istoriei. centrul ei. se afld in Hristos.[)umnezeu adevdrat gi om adevdrat. qi prin aceasta "om deplin,.:iar rnigcarea ei creatoare" in Duh gi in libertdtile noastrc.

Omul nu este doar fiul pdnrdntuiui. fiul istoriei. El este Eichipul lui Dunrnezerl chemat sA devind tiul Lui adoptiv. purldtordo Dul-r, "dumnezeu dupd har". Crucea a rdnit de moaruepigdnismele paminrului pi toralitar.ismele istoriei. Tensiurreadintre impdrSlia lui Dumnezeu qi impdrdlia Cezarului esteileductibild pAnd la transfigurarea ultimd (care va insemna inrrcelaqi timp clderea denor.ricului): ea semniflcd qi gribegtellansfigurarea, ea deschide calea Duhului in care se desfEpoara.la fi:l de ireductibild. persoana. $i dacd cr.egtindtatea a dispdrur.iroeasta se datoreazd necunoa;terii acestei tensiuni qi negdriilibefidtii personale. Istoria. de la mormdtrtul gol incoace. nr: senlai poate inchide in ea insdqi: o tfaverseazd o nddefde. cea a

r 18 OLIVIER CLEMENT

Imp[rdtiei. in care pdmdntul gi durerea oamenilor vor fitranstlgurate, dar prin libera comuniune de persoane unite cu

Dumnezeu.

De aceea cre$tinii primelor veacuri refuzau sd

mdrturiseascd divinitatea Cezarului Ei proclamau singurddivinitatea lui Hlistos. gi singura indumnezeirea omului prin viala

in llristos. La limitd. ei pAstrau istoria inceputd de martiri: inca.re cregtinul, in lala.abuzului celor putemici, se asimileazA pAnA

la stbrgit patimii Ei invierii Domnr,rlui $i sflnle$te cu sdngele sdu

pdnrdntul qi istoria. tlanslirrrl6lrdu- le . in ciuda a toate - ini,oliande. ln acelaqi tinrp. pl'imii crtqrini se rr.rgau penlru C ezar -

chiar dacd Cezarul se nur.nea Nelo, gi ii cereau snrerit sd Ietolel€ze existenia care. ziceau ei. ar ti (era deja) o binecuvdntarepentru Imperiu.

Cezarul - individual sau colectiv - pretinde adorarea de

fiecare datd cdnd pretinde sd explice prin istorie tot ceea ce

priveqte omul.

aftimii drepli

Cel dintdi rol al Bisericii pi al cregtinilor este deci de adeschide istoria vegniciei in otrre ea este destinatd sI r(treacdl)intr-o zi printr-un Paqte definitiv (se qtie cd Pagte semnificdtrecere)" in care ea ((trece)) de pe acum prin mi.jlocirea gi

binecuvAntarea liturghiei gi a "oamcnilor liturgici". Pentru cinegtie sii vadd cu "ochiul inimii". r.eintegrarea sacramentalb men-

line lumea. ltreqte isktria de descompuner.e gi satureazd incet

in t reba ri as upra om ul u i tr9

de vegnicie existenla universali. Rugdciunea gi iubirea sdracilor,

a celor curafi, a "nebunilor pentlu Hristos" inmullesc aceasth

binecuvAntare euharisticd. o transfbmrd in binefacere. permitand

energiilor divine sd pdtrundd in lunre qi sd o lucreze: ele sunt

strdlucirea lubirii personale. qi numai libertdli personale pot sd

le deschidd istoria, precum numai fiat-ul Maicii Domnului a

permis intruparea Cuvdntului. De aceea stdp6nii nevdzuli ai

istot'iei. 9i care nu o $tiu, sunt oamenii slujirii.Pentru marea Traditie a Bisericii. actul de prezentd al

cre$tinilor Ei mijlocirea lor pdzesc ordinea cosmicd pi societatea

umand gi Ie dau valoare de ofiandd. Cea mai veche <apologielra cregtinismului pe care o culoa$tent. cea a lui Aristide. scrish

in timpul primelor perseculii. aflrnrd in mod direct: "Fdrd

indoiald, datorita miilocirii creqtinilor ddinuiegte lumea" (XVI.I ). Aceast6 concep(ie se inrdddcineazd in Vechiul Testament, cAnd

Avraam. printr-o tdrguiald prodigioasd. obline ca Sodoma sd nufie distrusd dacd se vor gdsi in ea gi numai zece drepfi. Creqtinii

sunt chemali sd dea acei zece drepli care lipsiserd Sodomei.Astfbl, vedem in Faptele Apostolilor (27,33-44) pe Sfhntul Pavel

transf'eral la Roma sub pazd bun5. salvind de la disperare gi

moarte pe pasagerii vasului pe care se gAsea. qi care nauliagrase;ori actul apostolului este cvasi-euharistic cdnd, in momentul cel

mai greu, "a luat pAine qi. mullumind lui Dumnezeu in fafa tuturor,a fidnt Ei a inceput sd nrdnAnce''; toti atunci. revenindu-5i dinsupdrare. au luat qi ei pu{ini hrand qi au gisit fb4ele necesare

pentru a ajunge pe pdmAnt inot sau pe cdte o scAndurd de lacorabie...

Aceastd rlisiune a "ultir.nilor dlepti" se regdse$te in toate

r20 OLIVIER CLEMENT

religiile avraamite. nu nur.nai in cleEtir.tisr.n. ci gi in islam gi in

iudaism. Pentlu lhlnir-rd. lumea este pazita datoritA miilociriicelor treizeci qi Ease de drepti care se innoiesc din generalie ir-t

generafie qi "primesc in tiecare zi Prezen{a".

in cle;tinisrrr. ciin secolul al IV-lea, aceastd taina a

millocirii s-a concentrat in rugdciunea cdlugdrilor. Un episcop

egiptean scria atur.rci pustnicilor: "tJnivelsul se mAntuiegte plin

rugdciunile voastre; datoritd cerelilor voastre ploaia vine peste

plmant. pdmantul se acoperi de verdeafd. pomii se incarcd de

iiucte" (Serapion de -fhuruis. Eltistold cdtre cdhrgdri,3: PG.,

xL.928 D-929 A\.Mijlocirea. binecuvdntarea Iliselicii este un stdlp nevdzut

care leagd cerr,rl Ei pdmintul qi ingdduie seceriqul naturii Ei al

istoriei. Acest stalp sLrnt slintii. ['e cei ce trdiesc asldzi nu-i

cunoaStem. ardtarea lol estc nuld sau deconceftantA. Cu toate

acestea ei sunt. impreund cu prczcnta CL'lui inviat la care se unesc,

adevdrul ultim al Ilisericii. intilnim uneori pe pla.id cochiliidesligurate de nisipul aglulrcfat. algc. concreliur.ri ale viemrilor

marini. Dar cAnd le intoarccnr, apal'e un sidef fbarle curat pe care

cerul se irizeazi gi in care marea ciinta. Asti'el este Biserica. Cdnd

Mielul va rupe pecelile ci(ii adevdratei istolii se va descoperi

cd toate seceriEurile istoriei au pornit din rAndul necunoscut al

stintilor. Se va descopeli. mai imporlant decdt bitdliile. chemarea

revoltaa, chemarea totuSi a atator lovi. strigdtul de credin(d al

vameqilor...

Este deci esential. in criza actuald. care este o crizd de

sens. ca Biserica si fie regisiti ca nristcr al slin{irii. ca loc unde

in trebiri asu pra om u lu i t2l

prisosesc bucuria pascald qi aceastd pace "pe care lumea n-cr

poate da" qi care "depigeqte toatd inlelegerea". Bisericii ii este

dat mai intAi sd-i hrdneascd pe oameni cu pace qi bucurie. Ii este

dat sd inmulleascd parohiile reinnoite. adevirate comunitdli euha-

ristice in care sa putem f'ace ucenicia comuniunii. Locuri unde

sA ne putem smulge unei civilizalii a griibei $i a singurAtAtii, in

care prolil-ereazd prin compensatie puseurile anarhizante gi

f-uziunile erotico-ideologice, pentru a fi in sfArqit impreund tdrd

preiudecdli. in tiumusele $i tandrete. de vreme ce moartea e

invinsa Ei nu mai e nevoie de lapi ispdgitori. Locuri in care

pentru cd le adordm sA putem sd ne vofbim uneori.

Prirnele comunitdti cleqitine se nun'leau tiecate agape.

iubire ddruid de sus. qi mesele tidlegti care urmau euharistiei.

sau ii serveau de cadru. pdstt'aserd in spocial acest nume f'rumos

de "agape". Prima datorie a Bisericii cste de a reinvenra. injumleuharistiei (altl'el masa servitd impreur-ri ar ramane aliment moft)

acele locuri de impdrlire Ei intraiutorare in care celebrarea dd

valoare sairamentald serviciului social. unde nevoia de

sdrbdtoare se purificd Ei se irnplineqte. "Bine ne este noud a fi

aici". zicea Petru pe muntele Schimbdlii la Fa{d. Oricine aparticipat la sluiba de Pagti intr-o bisericd ortodoxd. cand toli

se irnbrdliqeazd vestind adevdrul invierii. va inlelege ce vreau sd

spun. Dacd aceste parohii s-ar inmulti. legate uneori la

comunitdli monastice care Etiu si alterneze retragerea cu

deschiderea, atunci in rnod sigur lumea s-ar schimba din nou.

tird ca nimeni sA fi cdutat retete penttu a o schimba.

SAngele mtu'til'ilor iii nevointa cirlugdrilor au dat naEtere

civiliza{iei Iomane sau civiliza[iei bizantine. au pldsmuit Chatres

t22 OLIVIER CLEMENT

gi Sfhnta Sofia. Sfintii epocii merovingiene, aproape necunoscutiastAzi. au lbndat Fl.anta in nevdzut. Francisc de Assisi a pennisprima renaqtere italiana in ctrre lucrurile p6m6ntului selumineazd in bucuria lui Dumnezeu. qi r.ugdciunea Athosului al-ecundat arta Mistrei qi a Karie-r-rlui. prccum. cinci veacuri maitdrzir"r. opela lui Dostoicvski. l,e cAnd. in nr6mentul cel maiintunecal al dorninafiei rrongole in Rusia viitorul Sfhnt Serghiese afi-rnda singur in pddure perrtru a se indeletnici cu ,,lucrarea

Tdcerii". el purta in sine^ firl si ftie. victoria de la Kulikovo SiTreimea lui Rubliov. $i cine va spLrne legitura tainicd dintrc.martilii rugi dintrc cele doud rdzboaie gi aceastd gravi tandrete.acelstd "durerrrasi bucuric". Jceasti vindecare decisiva u ni_hilismului occidental ce

Pasternak sau in opela

descoperd in Doctor Jivago a luiSol.jenilin? Poate ce rugdciunea

se

Ir"ri

antichitatii cre$tine qi a evulr-ri rnediu a acumulat energlaspirituali din oare s-a hrdr.rit nrai tdrziu umanismul modem. p6nila epuizarea actuali care face indispensabil un nou fbraj...

Numai oamenii inrbdtati de Dumnezeu, care vor sdconsurle istoria in ve;nicie, t'ecr,urdeazi eivilizafiile. Istoria estereinnoitd de.cei ce o depdgesc: '.Vie inlpArAtia Th!"

Thina Ji,utelui

Existenta personall indreptatI cdtre Dhmnezeu. cdtreDumnezeul fr.eime a cirui fiinti este iubirea, nu poate fi decAto existentd in comuniune.'.Fiii lui Durlnezeu gi fiii diavoluluise recunosc astf'el: cel ce nu sdvirqeqte dreptate nu este din

-t

Dumnezeu. nici cel ce,',u-l iub.$r" pe liatele sdu" (l loan 3, l0)'

in tulburdtoarea descriere a.ludecdtii pe care o face St-Antul

Matei. Hristos reaminteqte dleptilor: "Am flnmdnzit $i mi-ati dat

si nranfurc; am insetat ti nii-ati dat sd beau; strAin am tbst 9i m-

a1i primit; gol $i m-a(i imbrdcat...". $i cum dreplii se rnir6, Fiul

Omului le dezvdluie marele secret: "Adevdr vd spun, intrucfrt

afi JAIM unuia dintre ace$ti fo(tt"te mici .frali ai meL mie mi-ali

Jdcln " (Ma:. 25. 34-41). Cor.tret.rtdrrd acest text cu realismtl-i

obiqnuit, Sfhntul loan Gurd de Aur a vorbit de "taina liatelui" Ei

mai ales a fi'atelui "celui rnai rric". sdracul. Acest mare episcop.

acest palriarh al Constantinopolului care apdra impotriva puterii,

pAnd la martiriu. libertatea cle duh :;i drepturile sdrrnanilor. atirma

cu Dutere cd sdlacul este un a/l Hristos ,i cd taina euharistiei

trebuie sI se prelungeasci in sluiba dreptatii. intr-o "pomand"

care sA nu tle induio$are tt'ecAtoal'e ci impAdre. adicd organizare

mai bund a cet[tii. Punerea in comun a bunurilot'a$a cum se

practica in Biserica prinard din Ietusalirn. mama 9i nlodel a

tuturor Bisericilor. a rdmas. in istoria plotundd a creqtinismultti,

imaginea determinantd nu a utrui sisteur economic care ar rezolva

toate problemele. ci a victoliei voite asupra egoismului $i

zgArceniei. pentru a avea "unanimitate" in iubire. Mai mulli dintle

l)drinli, nu numai in cuvdnt dar Si in faptd. un Vasile cel Mat Ei

un Ioan Guri de Aur ir.r Rasarit. un Ambrozie de Milan in Apus.

au subliniat caracterul relativ al pl'oprietdtii pl'ivate, au contestat

cu duritate moqtenirea ntijloacelor de produclie qi au ardtat cd

bogAliile naturale n-aparfin decdt lui Dumnezeu 9i cd oamerrii

pot doar sd le t'oltrseasci pentt'u hirlele tuturor. in acelaEi tirnp-

dupd exemplul lui Pavel oare fhcea cttfiuri. ei au reabilitat munca'

r23

124 OLIVIER CLEMENT

consideratd ca fiind doar pentru sciavie de cdtre Antichitateapagind. gi in care au vitzut exL"t.sircc responsabilitatii cosnricca omului gi a unei solidaritdfi in car.e se schileazd comlmlunea.CAnd conlirrmisnrul constantinian a umplut de indii.erenlief'ectivul multor parohii. diminudndu_le puterea. de agape, defiaternitate trii6. "stanta deviafie". a monahismului comunitara devenit indispensabild: comr-rnititile monastice. de fapt, aveauca fel sd mftturiseasc5 ..iubrrea

apostolicd,.. sd actualizeze. intr_un context istoric nou. exentplul pr.intei Biserici din Ierusalim.MAnastirile. larg cicschise poporului. gi unde toli cdlugdrii. ?nRdsarir. lucrau (Ei lucreazd) cu propriile rneini. a,itau calepidarea de sine o necesitd pe cea de bog5tii. lar cdnd. gra{ie.prrntre altele. rr.rar.ilor deposeddr.i de sine" au dispus in colectivde importante bogitii. all exersat un adevdrat serviciu social,insotit . itr rcgiunile "bar.barc,.. de o putenricd inflorir.e culturalh.

$tirn acurn cd ntiqcdrile de sdrdcie evanghelicd care auzguduit lumea cre$tind ir1 Evul Mediu qi la inceputul timpurilorrrodcrne el.au alimentate de invitdmdntul lui ,,Gurd de Aur,..Aceste nli$ciri. rcprinrate in nroci cruci, .iaroneaza una dintrc ceremai distrugatoare schisrne ale istoriei cregtinismului: schismaintt'e s|Ama tuinii cle la crlxrr qi taintr .fi.dtelui. Biserica a pdzitnristerui gi mistica Celui inviat. dar complexele distorsiuni fiecd e' vtirba de decadenta nronalrisllului sau de dezvoltarea unuipietisnr i'dividr-rarist pulin capabir de a suscita o eticd crcaroare- au lbcut adesea pe cre$tini sA tie puqin sensibili fa{i de Hristosrastignit de istorie. mai ales cdnd istoria a devenit cea a revolutieiindr.lstliale. Nimic nu simbolizeiza ruai bine aceste distorsiunideciit evoluqia diaconatului: irr Biserica veche. diaconul dddea

"!t

intrebari asupra omului 125

euharistiei intreaga ei dimensiune de serviciu social, el implinea

serviciul social. in numele episcopului, ca pe o stdntl tain6. Ori

pdnd la timidele restauriri contempolane. sluiirea diaconald a

displrut de facto in Apus qi a devenit pur liturgicd in Rdsdrit.

Separala de euharistie. cale e totuEi singura ce poate sd o

invie, taina fratelui s-a intors catre nddeidile qi violenlele

utopiilor. citre a$teptarea pasionatd a unoi "impdrd{ii milenare"

a sfin{ilor. instauratd profitAnd de o catastrof'd eliberatoare.

Suntem aici la originile socialisrnului modern, in care coexistd

un puternic t'ennent evanghelic" un umanism devenit antiteist gi

toata neputinla resenl irnentului.

' Noi simlim clar astizi" cd vine vt'erttea sd depdqin aceastd

schismi. Trebuie sd se puna capdt schizofieniei atdtor creqtini

care, duminica, se extaziazd (in Rdsdrit) sau igi propun intenlii

bune (in Apus). pentru ca peste o sdptdmAnd sd se abandoneze

irtrenuluill acestei lumi. Nu e vorba. de a inlocui sfhnta taind de

la altar cu taina tiatelui, ca <progresigtiil. astf'el s-ar abandona

istolia la ea insdqi Ei ea nu- mai este. in definitiv, decdt un dans

macabru; ci e vorba de a da euharistiei amploarea ei eticd. Ori,

de la inceputul secolului. mai ales de la Pdguy $i Berdiaev. duhul

prol'etic s-a trezit in cregtinism qi seva. urcAnd pulin odte putin

prin atAtea vie(i corsacrate snerit luptei cotidiene a Fericirilor,

a sf.irEit prin a atinge pe cei mai responsabili purtdtori de cuvdnt.

un loan XXIII gi un Atenagora I. in tirrile.din EsL. in ciuda ispitei

seryilitdlii Ortodoxia a refuzat s[ "ridice garda in fafa proprietdlii

private"; cei mai buni reclaml libertatea de gAndire Ei

rlaicizarea>> marxismului, dar afirmd compatibilitateacreqtinismului cu un socialism non-totalitar.

t26 OLIVIER CLEMENT

in rest, nu e vorba aici de "socialism,' sau de ultima retetapentru f'ericirea univelsalh. E vorba de a da Evangheliei, qi indonreniul social. purelea ci de inspir.utic.

Nu e vorba deci de nici o altir retetd decdt de iubirea activd.inventivA. tenace. fErd speranta unei reuEite totale qi stabile inistorie - ar insernna sd nu se cunoascd in mod straniuprofunzimea ldului dar animati de o viziune torald a omuluisau. mai degrabd" a divinoumanititii.

Speranlo Si liherturtea

- Cregtinul $tie ca angaiarea sa in istorie nu va t-ace din eaImparaf ia lui Dumnezeu. Iar orizontul sdu nu se limiteazd, laistorie: el $tie de asemenea cd Hristr.rs revine intru slavd pentrua invia pe to(i rnorlii gi prin ei. rrupul pdmAntului gi crealiileistoriei. O astt-el de viziune rru gener.eazd r-rtopia ci speranta.

Cregtinul pregAte$tc in istori-e o transfbrmare care odepdgeEte Ei care, deia. se of'er.d tainic in Hristos. De aceea elscapd dilemei "totul sau ninric" fird sd cad[ in resemnareadisperalilor sau a celor siguri tle sine..El se vede capabil sddescopere fiecare posibilitate cal.e apare pentru a promovalibertatea. dreptatea. dernnitatea. Lupta sa _ care se dd rnai intdiin el - nu este nici conservatoarc nici revolutionard. sau dacdvlem. deodatd una Ei alta. flre$tirrr-rl nu este conservator in sensulcinismului gi al liicii de irrbuiba{ii carc teorctizeazd cu atat maibucurogi greutAtile istoriei ai cdror. beneficiari sunt. CreEtinul nupoate sA nu iie aproape de cei pardsiqi Ei de cei revoltati. Ci

intreba ri as upra ont u I u t r27

evaluAnd qansele de via1d. pind Ei in tragediile istoriei. el qtie ca

existd nigte legi cvasi-biologiqe ale existentei colective in acord

cu viala cosmicd. cA tensiunea intlc individ qi societate este

ireductibild Ei cd in politicd mai ales "cine vrea s6 fbcd pe ingerul

face pe prostul": intriganfii paradisului au fbst t'urieri ai iadului,

qi Prometeu are flcatul ros de poluare. Omul are nevoie de

dreptate Ei de f'ericile. dar qi de risc. de depd$ire, de protunzimca

tragicd a existengei. $i nr"r vom inceta niciodatd de a Iupta

impotriva "duhului greutilii". impotriva prostiei qi a urii. astf'el

inctit nurnai o speranti ,utcol'atd dincolo de lunre - dar de.la

transfbrmAnd lumea prin existente pei'sonale poate da rabdarea

de a sluji viafa fErd a cAdea in amirdciune gi disperare.

DacI cre$tinul nu este revolutional in sensul revolutiei

mitice. el Stie cd creqtinismul deline o putere revolulionara.

aoeea a lui Hristos biruitorul morlii. Aceastd putere poafc

schimba structurile persoanei. $i dacd schimbarea se produoe

simultan la mai mul1i, in comuniune. atunci lumea incepe sd se

schimbe, se fbndeazd o civilizatie.

Dorinla de a uita moarlea - "via1a moarta" - se dezvdluie

in nrod crud in societalile noastre care tind sd elibereze omul

de lbrmele elementare ale nef'ericitii dar il abandoneazd Idrir

scapare <st-Arqir'lii) Uinitude). Acesta este fhrd indoiald bietul

seclet al civilizaliei fericirii gi al revoltei impotriva ei.

Malxismele socializeazd absolutul. ocolesc moaftea personali

- singura adevdratd - in protitul duratei, presupusa ascendentS,

a speciei. Fascismul. in izbucnirea lui primald, era o esteticd

lizloinicd a morlii.

Credinta in Hristos biruitolul Inor.tii. experienla schitata a

r28 OLIVIER CLEMENT

invierii, speranta lmpdrdfiei ar trebui s5 ne inglduie sd vindecdm,in noi gi in jurul nostru. angoasa fundamentald gi sd eliberdmastf'el fbrjele vii ale firii. Pentru a t-ace o lucrare de via{d incetSlile stricacioase de pe pdmdnt, tr.ebLiie addugata .,aducerea

aminte de moarte" qi "de Dumnezeu". Cel ce stie cA totul vatrece. dar $i cA totul poate trece in Dumnezeu, acela e vindecatde idolatrie gi de nihilisrl: el relalivizeazd pentru a inveqnicr.

Cealaltd dintensiune a rndrturisirii in cetate nu poate fldecat libeltatea. Bisericile trebuie sd se cbiascd amamic pentrua 1i contat tin'lp de at6tea veacuri pe sabia Statului. Astdzi, pi esteo evidenld tulburdtoare pentru tinerii din tdrile din Est.cre$tinismul apare in esenta sa ca o descoperire a persoanei gi

a libeftdtii. De aceea cre$tinii. in angajamentul lor istoric, trebuiesi tacd din libertate nu numai un scop ci gi un mijloc. Dostoievskia zugrdvit in mod genial in pemoana lui Chigalev, in Demonii,portretul gnosticului istoriei care prctinde sd dea naqtere libeftAtiinelimitate din despotismul nelirnitat al celor.'care gtiu',. Noisuntem cei ce trebuie sd apdrdm libefiatea personald deodatd derobia socialb gi de robia ideologicd. Noi suntem cei ce trebuiesd m6rturisim cd Dumnezeu este spatiul libertdtii gi cd omul vafi mereu robul condi{iondrilor naturii qi ale istoriei dacd nu estedupd chipul lui Dumnezeu. Ori a respecta chipul lui Dumnezeuin om inseamnd mai intAi a refuza de a-i impune binele.ArdtAndu-i cu toate acestea. dar numai prin exemplul gi pnnfamrecul comuniunii. ci adevdr.ata libertate - cea care ingdduieomului sd se depdgeascd in iubir-e - cere serioasa ascezd a uneimorfi-invieri: altlbl nu s-ar elibera decdt un haos locuit de fiar.e."Divinul marchiz" a ardtat bine. in toiul Revoluliei lianceze, cd

lntrebi ri as upra om u Iu i t29

dacd ne abandondm firii. ftatia devine rrcainismlt. Insd singurele

constrangeri creatoare sunt cele pe care ni le impunem singuri.

"Un tAndr a venit la un om duhovnicesc ca sd invele calea

deshvArEirii. BdtrAnul insd nu zicea nimic. Atuncielil intrebd carc

e pricina tdcerii lui. Sunt eu mai marele tdu ca sd-ti comand?

i-a rdspuns bdffanul. Nu-!i voi spune nimic. F5- dacd vrei. ceea

ce md vezi pe mine cd tac".

Animat de sperantA qi mergAnd spre libertate. creqtinul

trebuie si lie prezent in viata cet5lii fdfd un alt lel decdt acela

de a marca lird incetare tensiunea sociald (ale c[rei legi trebuie

sd le studieze ca oricare altul) de o neostenitl exigen{d de

comuniune. "Programul nostru social este Treimea. ziceaFddorov; tot restul este degenerare sociologica". Nu poate sa

existe opozilie, in aceastd slujire, intre necesitatea aceluiaqi nivelde la om la om, crearea comunitatilor exemplare $i actiunea

asupra structurilor: acestea, in fbnd, nu sunt decat casa, haina,

pdinea cu care sunten datori "tu"-ului fdrd numdr al aproapelui.

astdzi la scard planetarA. Sfantul Ioan Gurd de Aur, cAnd a inceput

sd predice "taina fratelui", a imaginat pentru Antiohia un plan de

reorganizare sociald care ar fi extirpat mizeria. insa socialul este

o dimensiune a persoanei qi nu invers gi structurile mai bune nuau valoare decet primind vialA prin persoane, pentru persoane.

Cunoaqtem legdtura intre structuri gi deprinderi. Ori acestea nu

se rafineazi gi nu se innobileazd decAt la tcoala contemplatiei.

a ascezei. a iubirii active. E nevoie de timp qi de popasuri qi de

difuzarea lentd a unui stil. E nevoie de cdlugdri qi de cavaleripentru ca toti, pentru o clipA, sA se simti nobili. Apoi totul se

I30 OLIVIER CLEMENT

uzeazd. $i viafa. din nou. trebuie f'ecr,rndatd de veqnicie.

Iubirea vrdjmasilor

Teologii violenlei uiti Fericirile. Teologii non-violenlei uitd

cd istoria este tdcutA din tragedii. Ceea ce crestinismul trebuie

sd facd sd la$neasc5 in violenlele istoriei, este puterea proprie

lui Hristos a iubirii vrdjrnaqilor. Numai iubirea vrdjmagilor,practicatd pAnI la tensiurile cele mai rrari, poate vindeca, qi mai

?ntAi in mine. nevroza politicS. cale constA in a fugi de propria

moarte proiectAnd-o asupra vrdjmagului. Numai prin aceasta

viata este t'ecundatd, fbrla creatoare eliberatd. A f'ace insd dinnon-violenfd un sistem. inseamnl a visa la o noud perioadd

constantiniand sublimatd. Dacd "fEc5to|ii de pace se vor chema

fiii lui Dumnezeu". nu trebuie sA uitim cd Fiul lui Dumnezeu a

fost rdstignit. Nimic nu este mai ambiguu decdt a face dintr-unmijloc de ascezd - din post. de exemplu hdrdzit Ia a lace tainiclumea permeabild luminii divine, un mijloc de constrAngere

psihologicd a societA(ii. Mciartea totdeauna acceptatd a datfecunditatea absolutd destinului lui Ghandi sau a lui MartinLuther King. in multe ldri cregtine. in Evul Mediu. se considera

cd regele trebuie sd moard martir. dAndu-gi viata pentru prieteniisdi - gi pentru vrdimaqii sii: r'ispuns anticipat la aspra remarcA

a Sfhntului .lustin cd nimeni nu poate domni thri urmdri.

Biserica nu trebuie sd impunh metode. nici chiar de non-violen1d. Ea trebuie sd mtutudseascd cu timp qi flrd timp despre

puterea creatoare a dragostei. Problem'a nu se pune atunci in

Intrebiri asupra ontului l3l

termeni de violen{5 sau non-violenldl solulia ei, totdeaunapa4ial5, este capacitatea de a translbrma cAt mai mult posibil.in orice circumstanld istoricd. violenla distrugdtoare in fbrtdcreatoare. Crucea care. penfu a relua admirabila expresie a luiBerdiaev, face sd reinfloreascd trar-rdaflrul existentei mondiale,nu se inscrie aici in demisie ci in slujire. nu in sldbiciune ci inactul creator.

Regele Si bufonul sdu

in migcarea sa prollnda. cfc$tinisrnul tinde sidesacralizeze puterea pentru a o sfinti prin omul care o exercitd.in pustiul ispitirii, Iisus a exorcizat in mod radical adoratia mereuceruta de cdtre prinlul - qi prinlii - acestei lumi, dar a cerut alorlui de a da Cezarului cele ce-i revin qi i-a reamintit lui pilat cdn-ar avea nici o putere asupra Fiului Omului dac6 aceasta nu i-ar fi fbst dati de sus. De asemenea, cum am mai spus-o. Bisericaprimitivd, cu toate cI denunqa ca Fiard apocalipticd Statuldivinizat, se ruga pentru autoritati.

Mai tarziu, cAnd cregtindtatea s-a implinit, Biserica a

acordat ungerea impdratului creqtin gi l-a iubit ca pe unul cepoartd o harismi particulard, la limith crucificatoare, harismaimpirdJiei. Mai ales in RIsdr.it. dar qi in Apus in lunga luptdimpotriva pretenjiilor teocratice ale papalitdtii, cea mai bundrelatie care s-a cdutat atunci intre Bisericd si Stat a fbst o"simfbnie", un acord reciproc. fErd ca ierarhia bisericeasca sapretindA delinerea izvorului puterii politice. impdratul. ca

t32 OLIVIER CLEMENT

reprezentant al elementului laic qi al "preoliei sale impdrdteqti"

(l Pt.2, 9). delir-rea in mod direct un aspect al chipului lui Hristos.

in el putelea se sfinlea devenind limitare a rdului, slujire

creatoare, organizare a unui spafiu de ordine qi de pace in haos.

incercarea fi-a avut rnirelia sa. Ea a f-avorizat. fiind intr-o

tensiune f'ecundd cu setea de veqnicie imediatd a cdlugdrilor,

innobilarea vielii cotidiene prin adevdrata fiumusefe. Impdratul

qi poporul se impdrldqeau - erau in comuniune - in bisericd. qi

se intAlneau qi la sirbdtoare. in pia(a publicd.

Tentativa a eEuat din cauzd cA nu s-a respectat liberlatea.

Astdzi. tlecare cregtin trebuie sI asume "preotia impa-

rdteascd" in care puterea se sfrnte$te prin sluiire gi prin creafie.

Nimic nu este mai important. in aceastd perspectivd, decAt

descoperirea sensului plopriu religios al actului creator. Nu os[ biruin olericalisr.nul bisericesc Ai clericalismul ideologic -qi unul qi celdlalt excese ale aceluiaEi tip de ((castra!i)) decAt

suscitAnd in toate domeniile vocalii propriu-zis impdrdteqti,

capabile sd schimbe violenla in tbrld creatoare, capabile siinmulleascd viata gi fiun-ruselea: buni gr'ddinari in deflnitiv. care

qtiu sd taie nu in mod arbitmr ci pentru ca pomul sd dea roade.

$i, desigur. rdstignili intre violenli qi creafie; aceasta este

"pdlimirea" indispensabild a impdralilor.

Impafal e deci cel cc-qi pacilica plopria naturd nu intr-o

retragere monastica ci intr-o tensiune creatoare. E un impdrat-

sacerdot, cdci incearcd sd sirnbolizeze veEnicul in cet5lilepdmdnteEti. E un impAl'at-prot'et, caci el anunfd, impotriva tuluror

idolilor. adevdrata Inlparatie.

Sd adSugdm cd nu merge niciodatd irn impdrat fErd bufbnul

In t rebiri as u pra ottt u lu i 133

sdu. Lumea Fericirilor este o lurne pe de-a-ndoaselea care face

sd explodeze grava seriozitate de aici de jos. $i noi suntem

imparati ai unei impirdrii rrerizule. inrpararia cre$tinului eslcinseparabild de oarecare bufbnerie in fbta tutur.or manif'estdrilor

duhului de dillcultate gi de posesiune. [Jna dintre cele mai inalte

fbrme de sfinlenie este "nebunia pentru Hristos", cea a celor"culafi" care trdiesc uneori in carlierele tnirginage ale oragelor.

impreunl cu bdie{ii cei "rbi" pi cu f'emeile cu o viatd 'lrecuratd";

provoaci disprelul tariseilor gi deodat5. fbcdnd pe bufbnii. smulg''pielea moartd", dezgolesc sufletele. in fa{a mortii, in tata iubirii.

Perif-eriile marilor ora$e sunt propice acestor vocatiistra:rii. $i tlecale sat igi are idiotul siu, care $tie secr.etele.

Acele voci le ascultd imphatul ascultAndu-qi bufbnul.Bufbnul impiedicd pe cdlugdr gi pe impdrat sa se

mdndreascd. unul cu depdqirea de sine iar celdlalt cuilunrinarea sa. Unuia ii aminteqte cA este cu mult mai putininaintat in cariera spilituald decdt acel cArpaci care se roagdca toli oamenii sd se m6ntuiascd. decAt acel tAlhar a careiinim6 a fbst.strdbatutA de rnild intr-o bun6 zi. dec6t acea mamdde tamilie copleqiti de nevoi qi care nu dezndddjduieEteniciodatd. Iar celuilalt: Memento mori.

Fiecare, astlzi, trebuie sd exercite in lume cele doudfunc{iuni, care intr'-o societate creqtind constituie cei doi poli aipoporului lui Dumnezeu: cea de cSlugdr qi cea de imp6rat.interiorizdndu-le. Dar sa nu uite sd-qi fie Ei propriul bufbn.

134 OLIVIER CLEMENT

Pentru o laicitute creatoare

Asthzi, intr-o cetate in mod necesar pluralist5, creqtinii

trebuie s6 lupte pentru o laicitate creatoare.* O civilizaJiedeschisd. fEri ideocratie, nu trebuie sd fie un pustiu spiritualabandonat instinctelor prin dir-ramismul fdrd llnalitate alproduc{iei. Kierkegaard considera cd "omul trebuie addncit inexislenla". inainte de a irrdrdzni a-i vorbi de Dumnezeu. inainte

cu mai mult de o mie de ani. cel mai dur dintre asceli. SfAntul

Ioan Scdrarul, spunea cd adevdrata fiumusete nu e niciodatdprolan6: "Trebuie. spunea el. sd incercim sd fim animati de

aceastA mi$care de a iubi pe Dumnezeu cdnd auzim arii muzicale:

cdci cei care iubesc pe Dumnezeu sunt atin$i de o sfinti bucurie,

de o dumnezeiasci emolie $i de o tandrete care ii face sd venelacrimi cAnd ascultd o frumoasd armonie. y'e din arii profane,fie din cdntdri duhovnicegti" (Scara, l5).

E important astdzi ca civilizafia postindustriald sd lle atrasiprintr-o antropologie bogatd. cornplexd, deschisd, care prin chiaraceastd deschidere respectd ((tdrd tund)Ful persoanei gi se

extinde potenlial in (rteo-antropologiel. Ca toti sa simtd deacum inainte cd rimul are nevoie nu numai de pdine ci Ei deprietenie qi de frumusefe, nu numai de abundentd ci gi de ascezi,nu numai de puterea maginilor- ci qi de un respect reinnoit fa{6de crealia lui Dumnezeu. nu numai de o educafie a ralionaliti{iici gi de aptitudini de celebr.ar.e. "sdlbatica revolulie" a tehnicii

* Olivief Clement se adreseazd unei societiti franceze "laice" Dl.in statututeloficial actual.

!n! rgbd ri a s u p ra o m u I u i t35

nu va fi stdpanitd decdt prin punerea in valoare a dimensiunilornon-tehnice ale omului. Criza generatiilor va dispbrea atuncicAnd, incetdnd de a mai merge de-a-nddrdtul spre moarte. vonlaccepta qi propovddui o cumintenie. Instinctul de luptd va inceta

sd mai putrezeascd. inactiv. in nihilism Ei aventuri. cAnd asceza

il va asuma: asceza individuald a duhului 5i a artei. asceza

colectivd a acelor mari "rdzboaie ale vielii" pe care omenir.ea

va trebui si le ducd pentru a vindeca rdnile lumii a treia. refuzAnd

ibtalit5lile tehnicii qi restabilind prietenia cu universul.

Astfel mdrturisirea cregtinilor in cetate se intoarce azicdtre un divino-umanisnt. Religia unui Dumnezeu ce e in-rpotrivaomului. uitAnd creativitatea "iurp[rdteascd" in Duhul SfAnt aprovocat revolta purificatoare a marilor reduclioniqti gi a

prodigioaselor explordli ale umanului. Dar astdzi omul rupt deDuh este ameninlat de ntoalte: nu nrulai de cea spiritr-rali ci gi

de oea fizicd. Trebuie deci ca umanismul modern sd gdseascd

cu luciditate loc in divino-urranitate. printre ai cdrei rrinainre-mergdtorilr vor apdrea atunci qi Marx, Nietzsche si Freud. ininima umanidlii pe cale de uniftcare. se viseazd o Bisericd dinnou una, unind dinamisrnul etic Ei cr"rltural al Occidentului cr.eqtin

gi credinla nezdruniinatd a Ortodoxiei. ea insb;i rnediatoare lathde Orientul mai indepdrtat. Aceastd Biser.icd metamofbzatd n-ar cere nimic, n-ar impune nimic. Ea ar emana sensul. libertatea,iubirea creatoare. Ea ar f'avor.iza qi ar realiza deja in sAnul eichipul Comuniunii trinitare. uni-diversitatea persoanelor. a

popoarelor, a neamurilor. a culturilor. Ea ar dezvdlui in invreresemnificalia posibild a Etiin{ei gi a tehnicii. Cum spunea patri-

136 OLIVIER CLEMENT

arhul Atenagora in anul I969 unui ziarist italian: "Lumea se

gdsegte azi intr-un moment in cale toati valorile sunt puse Ia

incercare. Noile descoperiri gi iraensele progrese ale tehnicii.

ieqilea omului in spaliu, rapidele transtbrmdri sociale. marea

tulburare spirituald'. succesiunea zdruncinath a genera{ilor (...)

creeaza o confuzie neculloscutd pAnd acum. $i aceastd cont'uzie

constituie adesea o pricind de desculajare qi pesimism. Dar noi

nu trebuie sd ceddm acestei ispite. nici mdcar o clipd, nici sd ne

l6sdm pradd disperdrii. Starea lumii actuale este o stare de

naEtere. gi o na$tere este insotiti totdeauna de speran{d. Noi

privim situalia actuald cu o inrensd spefantd cre$tina $i cu un

prol'und sentiment de responsabilitate peritru tipul de lume care

va ieEi din na$teren de azi. $i acum cste ceasul Bisericii: una, ea

trebuie sd dea orientdri cregtine lumii noi care se naqte"(Awenh"e. 12 ianr"rat'ie 1969).

II n t rebiri as upra om u I u i t37

1

Omul gi cosmosul

Thina Jiinlei create

' Pentru cre$tinism lumea nu este ortanA; mai mult, ea nu

este o simpld emana[ie a Absolutului, ci iese noud din mdna

Dumnezeulu Celui Viu, voitd de Dumnezeu qi jubildnd de acea

veselie descrisd de psalmi gi de cartea lui Iov in care constela{iile

strigd de bucurie - o "armonie muzicald". un "imn minunat

alcdtuit", zice Sf?ntul Grigorie de Nyssa in comentariul siu la

Psalmi (PG.. XLIY 441 B).

Creatura, o continul trecere-pasaj a neantului la fiingd in

atraclia inf-lnitului. este miqcarea in care sunt date simultan

timpul, spaliul, structurile rnateriei: "AceastA lume este o semi-

fiinld intotdeauna curgatoare. in devenire, vibrantd: dincolo.

urechea sensibild, percepe o altd lealitate" (Pavel Florenski).

Astf'et. in viziunea cre;tind" natura este o realitate noud,

adevdratS, dinamica- animati. dupd cum spun Pdrinlii, de o putere

"luminoasd" pe care Dumnezeu o pune in ea ca pe o tensiune

spre transcendenld. De aceea, subliniazd Florenski. numai

creEtinismul a p-ermis interpretarea coreotd a sensului 'creatului.

r38 OLIVIER CLEMENT

in aga f'el incdt orice explorare gtiintificd a naturii presupunerevelalia bilbicd: "Numai atunci oantenii n-au mai vdzut in crcarsimpla cochilie a diavolului, un f'el de. entanalie. de miraj aldivinitdfii, precum curcubeul intr.-un picur de apd. numai atuncis-a putut concepe lumea ca Ei creatie a lui Dumnezeu. autonolnain fiinla sa. in.justificarea sa qi in responsabilitatea sa',.

Sirnultan. slava lui Dumnezeu se descoperd la rdddcinainsdgi a lucrurilor. in fiin1a sa. creatul.a ar-e raddcini cereqti. Dupdlogos-ul sdu, dupd "numele" sdu. cr,rvAntul viu prin care qi in careDumnezeu i-a dat viat5" cl.eatura exprilr.rd in f'elul sdu, pr.in insdgifiinta sa slava dumnezeiascd. Cdci .'alta este stdlucirea soarelui.alta cea a lunii. alta cea a stelelor ;i chiar stea de slea sedeosebegte in strdlucirea ei" (l Cor..13.41).

La conlluenla acestor abordari complementare se naqre oconoeplie cregtind a simbolului. Lumea nu este Dumnezeu. cftemplul Sdu. ''locul" Sdu. precum spun despre inimd IsihaEtii. Cucat natura este mai plind, mai vie. mai bogatd de sevd in ordineasa proprie. cu atat mai mare este semnificalia ei simbolicd.Simbolul nu este o <rplacdll pe lucruri: el este insdsi densitatealor, dinamismul r.raturii lor care este chematd sd se imolineascain Dumnezeu.

Omul - preot Si impdrut al universului

Dacd universul std inaintea ornului ca irirna revelatie. deom depinde descifiarea acesteia in mod creator, fhcdndcon$tientd prosldvirea ontologicd a lucrurilor. in raportul ei

a

intrebiri asuDra ontului 139

tainic-nuplial care o une$te cu omul, lumea, ca o feminitate

impersonalh. std inaintea omului gi in acelaqi timp tbmleazd cu

el un singur trup. intregul univers sensibil prelunge$te trupul

noslru. Sau. mai degrabd. cLlnt arrl mai. spr"rs-o. ce este trupul

nosfu dacd nu structura pe cale o imprimd persoana noastrA.

"sufletul nostru viu". "pulberii" universale pentru a fblosi doud

expresii biblice? Nu existi discontinuitate intre trupul lumii 9i

cel al omului, lumea este tl'upul un-ranitl1ii. Omul este o "micd

lume", un "micro-ctlst.tros" care rezumd. condenseazd,

recapituleazd gradele liinlei cl'eate Ei poate cunoa$te astf'el trupul

urnanitAtii. Facerea ( I . 26-3 I ) ne arati omul-microcosmos. creat

dupd toare celelalte fiinle. dar asimilat lor prin aceeaqi

binecuvantare. ca vdrful in oare evolulia se impline$te.

$tim cd omul este ir-rsd cu mult mai mult decdt ur-r

microcosmos: el este o persoand clupd cl-ripul lui Dun-rnezeu. in

libertatea sa personald el transcende universul. nu pentru a-l

abar-rdona. ci pentru a-l conlirre. pentrr"i a-i spune sensul. a-i

comunica harul. Universul este chemat prin om sd devin[ "chipul

chipului" (Smntul Grigorie de Nyssa). Sfinfii Pdrin{i au

interpretat in acest sens a doua relatzu'e a crealiei (Fac.2,4-25).

care situeazA om l la origineu lurrii create. Numai omul este

animat de suf)area insiqi a lui Dumnezeu ;i tErd el "plantele" ntr

puteau cre;te, ca gi cum ar fl lbst ir-rriddoinate in el. El este cel

care "nume$te" animalele. desciliAnd esen{ele lol spirituale.

Doar omul - uu nut.nai ir.nplrat. ci gi preot - poate permlte

universului sd corespundd tainicei sale sacramentalitati. Adam

a fost pus in lume pentru a o "cultiva". pentru a desdvAt'Ei

fiumuselea ei. Vladimir Soloviev sputrea cd umanitatea tl'ebuie

r40 OLIVIER CLEMENT

sd devind un Mesia cosmic colectiv. chemat sd,.supundpdmantul", adicd sd-l transfigureze.

Deci omul este pentru univers speranla primirii harului gi

a unirii cu Dumnezeu, insd este Ei riscul egecului qi al decdderii,cici, despdrlit de Dumnezeu, omul nu va vedea din lucruri decAtaparenla ;i le va impur-re un "nume" fals. Sd ne amintim textulfundamental al Sfentului Pavel care corespunde situaliei dedecadere qi mai apoi de rdscumpdrare pe care o vom evoca maitArziu, insd in care se vede, in Hristos. redeschizAndu-seumanitdlii vocatia sa de mi jlocitoare: .'Fiindcd fiptura a$teaptacu nerdbdare descoperirea fiilor lLri Dumnezeu. CIci ea a fbstsupusd deqertdciuriii - nu cu voia ei. ci din pricina aceluia carea supus-o - cu nddejdea insi cd gi ea, fbptura insdgi. se va eliberadin robia striciciunii spre libertatea slavei fiilor lui Dumnezer.f.(Rom.8. I 9-21 ). Astf'el tot ceea ce se petrece in om are osemnificatie universald qi se rdsfidnge asupra universului.Destinul omului determina destinul cosmic. Revelatia biblicd.luatd in semnifica!ia sa sintbolicd. ne pune inaintea unuiantropocentrism clar. nu llzic, ci spiritual. pentru cd este inacelagi timp 'lnicrocosmos gi microtheos',, sintezd a universuluiqi chip al lui Dumnezeu $i pentru cd Dumnezeu, pentru a se unlcreatiei. S-a fEcut om. omul este axa spirituala a oricarei flintecretrte, a tuturor planLtrilor.Sale. a lumilor Sale. Sfinlii vdduniversul in Dumnezeu, penetrat de energiile. Sale. nelbrmAnddecdt un tot dar un tot minuscul- in mAna Sa. Trecerea, in $tiintamodernd, de la geocentrism Ia heliocentrism, apoi la absentaoricdrui centru in indefinitul fizic. nu pune in cauzd acest caracteraxial al omului in Dumnezeu, ci ii dd un sens reinnoit. Nedefinitul

a

Intrebdri asupra om ului t4l

cosmic nu se poate situa decet in dragostea creatoare a lui

Dumnezeu la care omul poate participa in mod conqtient, in aga

fel incdt nedefinirea lumii se situeazA in omul sfinlit $i devine

simbol al "addncului care pe adanc cheamd". in mod sigur, pentru

cei care ref'uzd sau ignord pe Cel Viu. nu mai este nici sus nicijos, ci numai frig gi intuneric, precum Nietzsche o proclama in

acela$i timp cu moartea lui Dumnezeu. ins4 pentru cei care cred

gi care gtiu - gi toli sunt chema{i la aceastd bucurie -, inima

sfinlilor este "l5cagul lui Dumnezeu" ;i prin aceasta centrul lumii;

mai mult. lumea incape in ea qi o a$eazA astf'el in iubire.

Unii Sflnti Pdrin,ti greci. precum Gdgorie de Nyss4 qi unii

teologi ruqi din prima.jum5tate a secolului nostru, uneori mari

fizicieni, precum pArintele Pavel Florenski, au elaborat o teorie

dinamici a materiei care pelxrite o dare de seamd despre datele

scripturistice privind incdrcdtura cosmicd a caderii, minunile lui

Hristos, corporalitatea sa spirituald dupd inviere, invierea

trupurilor qi anticiparea sa in sfinlenie.

Pentru Grigor"ie de Nyssa materia provine din convergen{a

structurilor inteligibile. Sd subliniem numaidecdt cd Grigorie

atribuie o oarecare materialitate inteligibilului, Dumnezeu singur

frind imaterial. Ceea ce vrea el sd spund este cd "materia" este

concre{iunea. inchegarea "raliunilor" "perceptibile prin duh, iar

nu prin simfuri",;i cd aceste structuri create sunt locul de

intilnire dintre Atotqtiinla divind 9i inteligenla umand. S-ar putea

pune intrebarea dacd gtiinla contemporanE. cdnd descoperi

"sistemele", "structurile" uluitor de complexe, care singure fac

universul sd existe. nu ajunge la concluzii similare.

t42 OLIVIER CLEMENT

Ori, pentru Sfintii I,dlinti gi pentru marii asceji - carevorbesc din experientA - aceastA concepfie ar:at| cd existd stlriduhovniceEti foarte dif'er.ite de rnater.ialitate, despre care s-arputea spune cd sunt, pentru oll. stAri de contemplatie sau deorbire. Cel pulin la inceput. iar apoi in Hristos, in Duhul Sfhnt,situalia cosmosului, transparenla sau opacitatea sa la luminadumnezeiascd depinde de transparenla sau opacitatea proprieomului, cici omul, asetvind tniversul .'neantului",

se aserve$teel insugi unel stdri "impotriva naturii" ntateriei.

Cdderea - catostuofrt cosmicd

Sfinlii Pdrinfi, aprofunddnd numeroase dut...bibli"", u,vdzut in cdderea omului o adevdratd catastrofb cosmicd,perveftirea modului paradisiac qi apari{ia unei noi conditii deexisten,td universald. Omul. tlu al lui Dumnezeu, a vrut sd uciddpe dumnezeiescul .Tatd pentru a pune stdpAnire pe pdmdntulmamd. "Omul. zice Stintul Maxim Mdrturisitorul, a vrut sI pundstip6nire pe lucrurile lui Dumnezeu fErd Dumnezeu, inaintea luiDurrnezeu gi nu dupd Dumnezeu.,' De aceea.,El va ldsa naturaintreagd pradd morfii" (PG.. XCI. I156 C).

Omul a incetat atunci sI perceapd in mod real adevdratalune, aceea pe care Dumnezeu o poartd in slava Sa, deoarececrealia nu ni se impune rnai mult decdt Creatorul. El vedeuniversul dupd chipul propriei sale decdderi, a pottei gi adezgustului sdu. prin aceasta intunec6ndu-1. indsprindu_1,dezbin6ndu-1. Astfel se nasc modalitdfile de a omori timpul.

t43

spatiul $i materia, - tirnpul uzurii qi al morlii, spatiul care

desparte $i intemniteazA, materialitatea ppacA, determinatd,

oglindd a mortii noastre spirituale. P4mAntul violat devine

morment pentru om. Oedip cu ochii insAngerali.

insd Dumnezeu, chiar exclus din inima omului, adicd din

inima lumii, o line pe aceasta din atar5. introduce o oarecare

ordine pentru a evita o totald dezintegral€, pentru a ingidui istoria

gi in cele din urmd mantuirea. Legile naturii, prin continuitatea

pe care ele o asigurd. mdrtLlrisesc despre Alianla cosmicA

incheiatd de Dumnezeu cu umanitatea a doua zi dupd potop

ridioare a apelor peste rautatea umand. ape originare in care

crealia decizutd a trebuit sd se desflinteze : "De acum, cat va

trdi pdmAntul. semdnatul 9i seceratul. liigul gi caldura. vara Ei

iam4 ziua gi noaptea nu vor mai inceta" (Fac.8, 22). Cu toate

acestea Alianta ir-rcheiatd nu numai cu omul._ ci cu "toate flintele

insufle1ite", inch"rde de acum inainte moartea, un raport de

exterioritate qi de violenlb intre om gi univers. Sarcina cosrnicd

a omului este reamintitd. insd el va produce "fricd gi team6", va

ucide pentru a mAnca, fapt exclus in condilia paradisiacd.

Dumnezeu iqi rezewd totugi sdngele in care Suflarea Sa pdtrunde

gi animd seva vitalS - iar sdngele semnifica locul transcendenlei

qi promisiunea mdntr-rilii. Crea{ia, toati bund. geme in a;teptarea

eliberdrii. cdci ea este ldsatd in seama puterilor rbului, care

transfbrmd transparenfa sa euharistici intr-un "zid" care obse-

deazd de la Sartre incoace sensibilitatea contemporanA.

Privind din aceste perspective. mi se pare cd gAndirea

cre$tinA ar trebui sd ia in considerare problema evolutiei.

t44 OLIVIER CLEMENT

Descoperirile geologiei gi ale paleontologiei se opresc cu

necesitate la por{ile Paradisului. pentru cd acesta constituia o

alti modalitate de a 1i. $tiinta nu poate creqte dupd cddere, pentru

cA ea este inclusd in condiliile existenfei provocate de aceasta.

Ceea ce $tiinfa nume$te "evolu!ie", in ordinea spiritualdreprezintd procesul obiectivf,r'ii, a exteriorizdrii existentei cos- '

mice abandonatd de c6tre primul Adam. Lumea inceteazd sd maifie "trupul mistic" al lui Adarn, addncindu-se in dezbinare Ei inmoarte, in care Dumnezeu o stabilizeaz5. o ocrote$te, o orien-rcazd inspre intruparea lui Hristos. Noul Adam. Este remarcabilcd Teilhard de Chardin, care mai apoi va ignora in mod sistematicstarea originard a crealiei, a incercat intr-o scurtd scriere din1924 - Universul meu - sd prezinte cu mai mult6 fldelitatedatele Tradiliei: "De unde revine universului sarcina sa originard?N-ar putea fi.... precum pare a o indica in mod formal Biblia,din aceea cd multiplul originar este nAscut din disocierea uneifiinte deja uniflcate (primul Aclam) astt'el incdt, in perioada sa

actualA, Lumea n-ar inainta, ci s-ar re-in6l1a cdtre Hristos (aldoilea Adam)? in acest caz. inaintea fazei actuale de evolutie (a

spiritului in afara materiei), s-ar situa o fazd de involulie (aspiritului in materie), fazd evident in-experimentald, pentru cds-ar dezvolta intr-o altd dimensiune a Realului.,'

TransJigurarea tainicd t costnosulai tn Hrislos

Existenla personal5 deplind, Fiul lui Dumnezeu, devenindFiu al PdmAntului, nu numai cd se lasd continut de cdtre univers

In t rebdri as upra om u I u i r45

intr-un punct al spaliului 9i al timpului. .ci conline El insugi inrealitate universul. El nu vrea sd-ii aproprieze lumea ca pe opradd prin trupul Sdu. ci. prin atitudinea Sa constant euhadsticA,

El o face trup al rmitdlii, trup in acelagi tin-rp cosmic qi euharistic.

in Hristos, lumea devine corporalitate spirituali. nu

dematerializatd, ci insutletitd de cdtre Duhul. Hristos ascunde

in mod voluntar corporalitatea Sa luminoasd in corporalitatea

noastrd suf'erindb gi- neputincioasd. astf'el incdt pe Cruce gi inzorile neaEteptat radioase ale Pagtilor, totul se lumineazd pentru

a fl transibrmat: nu numai universul. ci tot efbrtul utnan. Deaceea Trupul gi Sdngele lui Hristos r:ru sunt numai strugure qi grdu,

ci pAine gi vin! in El, in jurul Lui. materia decdzutd nu mai impune

determinismele gi Iimitele sale. ea redevine mijloc decomuniune, templu gi sarbdtoare a intdlnirii. in El, in jurul Lui,lumea, inghelatd prin decdderea omului, se tope$te la foculDuhului, regdse$te dinamismul sdu originar. in El, in jurul Lui.timpul gi spaliul nu mai sunt sepal'ate, dimensiunea invjerii lemetamorfozeazl..

invierea gi indl{area lui Hristos intru slavd au avut, ingdndirea creltind primara. o dimensiune cosmicd. Crucea devrne

noul pom al vielii, fbc6nd accesibilh oamenilor invierea. .'Acest

pom urcd de la pimAnt la ceruri. Plantd nemuritoare, el se inal{dintre cer gi pdmdnt, sprijin neclintit al universului, legdtura a

tuturor lucrurilor. impletituri cosmicd... Prin inillarea Sa laceruri, Hristos dddea viald gi putere tuturor lucrurilor... ca Ei cum,prin jertlb Crucii, durirnezeiasca extindere a lui Flristos in lumea pdtruns totul" (Pseudo-Gurd de Aur, PG., LIX,743-i46). Totulde acum inainte, pand la antinomiile cu care fizica contemporana

t46 OLIVIER CLEMENT

trebuie sd se incruciqeze pentru a se apropia de lesdtura insdgi a

lumii. e marcat de semnul Crucii. Cu toate acestea transfigurarea

omului qi a lumii este in acelaqi timp qi tainicd gi descoperitd

vederii, (sacramentalA)). Iluminati in Hristos, lumea rdmAne

incremenitd in opacitatea sa prin opacitatea oamenilor.Eliberarea definitivd a cosmosului cere nu numai ca Dumnezeu

sd se fbci om, ci ca omul sd se t-acA dumnezeu. Flristos l-a fhcut

pe om capabil sd primeascd Duhul, adicd sd conlucreze la venirea

impdrdliei.

Sfinlii Pdrinti ldmulesc aceasta transfigurare in curs,vorbind de cele tainice gi de cele ce vor:fi descoperite. "Focul

tainic $i ca indbuqit sub cenu$a acestei lumi (...) va izbucni qi va

cuprinde dumnezeieqte scoarfa morlii" (SfAntul Grigorie de

Nyssa. P G.; XLV, 708 B). Maxim Mdrturisitorul di o

semnific4ie cosmicd episodului Rugului aprins gi anunld cd prin

comuniunea sfin{ilor se rnanif-estd qi se va manifesta "acel fbc

inef'abil gi uluitor, ascuns in esenla lucrurilor ca qi in Rug"(PG.. XCr. ll48 C).

Bisericd $i cosmos

intre prima gi a doua venire a Domnului. intre Dumnezeul-

Om gi Dumnezeul-univers. intre starea decdzutd a fEpturii gi

starea ei de transfigurare, este Biserica, (limitd)) $i (trecere)).

Fiecare creqtin, prin impdrtdqirea din cdle sflnte, adicl dinEuharistie Ei in comunir:nea sfinlilor. ilevine el insuqi o <<limitbl

vie in care moaltea duce la viatd. Isloria cosmicd a Bisericii este

In t rebi ri as upra ont ulu i 147

istoria unei naqteri. aceea a cosmosului ca trup de slavd alumanitAtii indumnezeite. Biserica este matrita divino-umand incare se tese trupul universal al omului nou, al oamenilor noi:"intreaga Ibpturd... sulbrd durerile na;terii... p6nd acum" (Rom.

8.20-22).

"Tainele" Bisericii, adicd dif'eritele aspecte ale vietiiBisericii ca taind - sacrament a Celui inviat. constituie centrulgi sensul vie{ii cosmice. Lucrurile nu existd decdt prinrugdciunile, binecuvAntdlile gi preiacerile Bisericii: "in toateacestea. materia. rnai inainte rnoatla $i fhrd simlire. transmilemarile minuni gi plimeqte in ea puterea lui Dumnezeu" (Sfentul

Grigorie de Nyssa, PG., XLVI. .581 B). Torul culmineazd laprefacerea euharistic5. Pentru Sthntul lrineu, natura intreagd este

of'etiti de om lui Dumnezeu spre a deveni <<euharistiatdl(eucharistide), in ofrandi. aminre;te Chiril al Ierusalimului,"pomenim cerul, pdmAntul. marea, soarele, luna gi toatd fbp-ixa..." (Cateheze mistagogice, V, 6). Daci seva urcb din pnment.

dacd, apa descrie ciclul sAu care f'ecundeazd, dacd cerul gi

pdmAntul se impreuneazd in soare gi in ploaie, dacd omulmunce$te, seamdnd, secerd gi culege roadele, dac6 pivnila tresare

de tn negru parlum, dacd vechiul bob moare sub pimdnt gi celnou sub piatra de moard, este pentru ca in cele din urmd sd aparao hrand care sd nu transmitd decdt viafa, este pentfu ca, in sfhrEit.lucrarea omului sd f'acd din trupul pimdntului un potir ddruitDuhului. Pentru gi pentru cA de tbpt din acest centru luminos, dinaceastd pulina materie pusd in incandescenla Trupului de slavd,tbcul aiunge pdnd la stdnci gi la stele, a cAror substanlA esteprezenti in pdine qi vin. sfinlirea euharisticd pizeEte lumea,

t48 OLIVIER CLEMENT

saurA incet de veqnicie inima lucrurilor, pregAte$te pref'acerea

lumii in Euharistie.

Astfel, Biserica apare ca ldcagul duhovnicesc in care omul

se obiqnuieEte cu o viald euharisticd Ei devine ?n mod autentic

preot qi impdrat: prin liturghie, el descoperd lumea transfigwatd

in Hristos gi de acum inainte conlucreazd la prefacerea ei

definitivS. Misiunea cosmicd a Bisericii in lume cregte prin umilaimpdrdlire a omului liturgic. Omul sfiniit este un om care

sfinte$te.

Asceza gi mistica Bisericii primare. transmise mai ales

prin Rdsdritul cre$tin, constituie o adevdratd "frzicd a trupului de

slavd" carq penetrat de lumind, o comunicd crealiei de care este.

inseparabil. A cobori Ia rdddcinile vielii, a rdstigni eros-ul cosmic

pentru a-l transforma ln putere regeneratoare, "inseamnd - scrie

Soloviev a realiza ipso facto sau a elibera de curentii psiho-

somatici concreli care pLln stdpAnire in mod gradat pe mediul.

material gi-l spiritual ize azd... For\a acestui geniu creator al,

omului, in acelaqi timp duhovnicesc Ai trupesc, nu este decat o

transtbrmare, o orientare spre interior a acestei fo4e, ea insdqi

creatoare. care, orientatA spre exterior in naturd, produce...

multiplicarea fizici a organismelor".

in istoria cregtinismului multe minuni - iluminare4 biruin-

!a asupra gravitaliei, asupra timpului 9i spatiului decdzute -mdfturisesc trezirea Ia o corporalitate duhovniceascd. intreaga

crealie se pacificd in preajma sfinfilor: animalele sdlbatice.

spune Sfdntul Isaac Sirul, simt ldngd ei parfumul care se

rhsp6ndea din Adam inainte de cidere...

Intrebdri as upra omului 149

Contemplarea naturii constituie astfel un aspect major al

spiritualitdfii creqtine tradilionale. Este important, spune Maxim

Mdrnrisitorul, sd se dezvdluie esenfele spirituale ale fiin{elor qi

ale lucrurilor "pentru a le prezenta lui Dumnezeu ca ofrande ale

crealiei" (Mistagogia. II). in acest context omul inceteazd de a

mai obiectiva universul prin pofta gi prin orbirea sa, pentru a-l-

, ^, .iidentilica Trupului Celui Inviat. El inlelege limbajul crealiei. "Totieea ce ma incojura" zice Pelerinul rus, imi apdrea sub un chipplAcut: ...totul se ruga. totul canta slavd lui Dumnezeu!Inlelegeam astfel ceea ce se nume$te {{iunoaqterea limbaiuluicreaJieil> gi experimentam cum se poate conversa cu creaturile

lui Dumnezeu."

Lumea se rev eleazd ca o Bisericd al cdrei altar este

"inima-duh" a omului duhovnicesc, care este migcat de o ir"rbire

cosmicd: "Ce este o inimd iubitoare? intreabd Isaac Sirul. Este

o inimd care se aprinde de iubire pentru intreaga crealie... Cel

ce are o astfel de inimd n-ar putea s5-qi aminteascd sau sd

vadd o creaturd thrd ca ochii sdi sd se umple de lacrimi dincauza imensei compasiuni care-l incearcd... De aceea acest

om nu inceteazd si se roage... chiar gi pentru tArdtoare, miqcatde mila nesfArgitd care se treze$te in inima celor care se unesc

cu Dumnezeu" (CuvAntul .55).

Iubirea nupliald. ea de asemenea provoacd un f-el de

contemplalie in care crealia se liniSte$te. se impacd gi se

preamdregte. A transfigura via{a cosmic6, pentru a-l cita pe

Rozanov. "nu numai in vegmintele negre ale izoldrii ascetice, ci

in vegmintele luminoase ale unirii trupului qi sdngelui", inseamnd

r'

150 OLIVIER CLEMENT

a pregdti "ivirea unui pAmant nou in care vor exista flori, aceste

flamboiante sexe".

Orice civilizalie oscileazd intre intoarcerea in Paradis -prin sdrbdtoare, ar15, prin ragazul in care omul se minuneazd inmod liber de naturd qi muncd. unanizare a materiei lumii intr-un trup apartindnd tutur or oamenilor. in acest sens omul este de

asemenea chemat sI oolaboreze cu Dumnezeu pentru miantuirea

universului. in cunoagterea naturii. precum qi in transfbrmarea

ei, partea noastrd constd in a trAi marea Euharistie cosmich: "AleTale, dintrr"r, ale Tale. 'fie-!i aducern de.toate gi pentru toate."Problema care ni se pune acurn este cea a tehnicii modeme.

Revela1iu biblicii, fundament al tehnicii

Adevdratele probleme ale tehnicii de azi nu sunt tehnice,

ci spirituale. "Revolufia aceasta sllbaticd". cum zice EdgarMorin. cdrei imagini a omului qi a naturii poate fi asociatd?

Ldsatd in seama ei, adicd a voinqei de profit Ei de dominare a

celor bogali gi a putemicilor, tehnica este oarbd in ce priveEte

adevdratele urgenle. adicd cele ale lbamei de pdine Ei de sens

despre care am vorbit adesea. Singura problem6. in Est precum

Ei in Vest. este lipsa unei finalitagi spirituale care ar t-ace dintehnicd un insffument qi nu un destin. Mornentul. pentru cre$tini. de

a uita contemplalia qi puterile pe care ea le hr{neqte ar ti riu venit.

Exparsiunea tehnicii va cere tot mai mult o revolulie spirinrald. o "a

treia revolufie" - duph cea a individului, in I 789, qi cea a colectivitdfii,in 1917 -. dupd care viseazd azi tintua intelligentia sovieticd.

In t rebi ri as upra om u Iu i l5I

Dupd cum am mai spus. numai Revela{ia biblicd a fbcut

posibild tehnica modemd. in Hristos. responsabilitatea creatoare

a omului este restaumtd. el regdsind demnitatea sa de colaborator

la opera divind. Hristos a eliberat cosmosul de putreziciunile

pdgdnisrrelor, de descAntecele magice, intruparea Sa insiqidistrugAnd dualismele care fhceau din trup un morm6nt qi din

pdmdnt un exil. Tlupul Celui inviat nu este o i'antomd

dematerializatd, el e plin de intreg nrrpul pdmAntului. pe care-l

transfigureazd. invierea desfiinleazd lumea ca mormdnt, desoo-

perir-rd-o ca euharistie.

Intruparea. f'aptul cd Hristos este in acelaqi timp Dumnezeu

adevArat qi Om adevdrat $i c[ El ne descoperd ?n stldlucirea

Treimii o existenld in care acestea coincid tErd a aboli unitatea

gi diversitatea, toate acestea all cerut din partea Pdrinlilor gi asinoadelor o abordare constant antinomicd" un tip de gAndire prin

tensiuni. care a rdmas pAnd astizi reso|tul spiritului de cercetare.

Pe de altd parte. Revelatia biblicd a dezechilibrat peitrutotdeauna universul. dezldntuindu-i dinamismul. precum gi

tlagedia unei libeltdti umane nesatisfEcute. invergunatd in a cduta

sau a retuza pe Dumnezeul Clel Viu. De la vocatia lui Avraam 9i

de la Crucea lui Hristos. nelinigtea. cdutarea, rana dupd infinit.sunt in lume, iar lumea. in mod contuz, a$teaptd catastrofa gi

transflgurarea impdrdliei. ljtiinla $i tehnica modemd se ivesc inaceasta deschidere. in aoeasti nelimitare nAscutd dintr-uninceput, in ciuda pdmdnlului qi a aqh'ilor. pentru a merge nu se

$tie unde, dintr-o luptd cu ingelul. dintr-un Dumnezeu care nu este

deus ex machina al ignorantelor noastre pi al neputintelornoastre. dar care ne thce liberi nrurind ca un sclav pe Cruce.

3BA, OTE A

, aEN-r8,i :.

rl.t,\'.:1'i r. r'.cA"

r52 OLIVIER CLEMENT

Intfrlnirea

Cregtinismul, nu trebuie uitat, a intdlnit mai intdi un intreg

ansamblu de Etiinle preistorice. $tiinte ale interioritdlii qi ale

cauzelor r<subtile)l (in sensul lrnei vieti animiste. panpsihice. in

care omul gi cosmosul ooincid), ftiinte a cdror ultimd readaptare,

pentru lumea mediteraneand, a fbst posibild datoritA intdlniriiGreciei qi Asiei, intdlnire f'acilitatd de expedilia lui Alexandru.

Yoga indiand qi medicina chinezd in legbturd cu care nu se

subliniaz[ suflcient cdt de mult a compromis ea evolulionismul

materialist al marxismulr,ri dau mdrturie pitnd asldzi de acest

tip de cunoaslere.

Cregtinismul a afirmat cu f'ermitate libertatea $i

transcendenla persoanei, impotriva coincidenlelor gi magiilofcosmice. Nevoinla asceticd a marilor cdlugdri a purificatdefinitiv pdmdntul de cadavrul putrezit al lui Pan gi a fhcut

om responsabil de o rraturt exorcizatd.

Cu toate acestea, creqtinismul nu a respins in intregimdaceste vechi infelepciuni. SeparAndu-le de magiile negre, de

implicaliile panteiste, punAnd de o pafie libertatea lui Dumnezeugi pe cea a omului "stelele inclind. nu determind", ziceascolastica apropo de astrologie ,. creqtinismul a folosit in modpa(ial. a transfigurat mostenirea lor. intre altele, ar trebui evocataici destinul astrologiei gi al alchimiei in Bizanf precum gi inApus, sau cunoa$terea pitagoreicd a numerelor gi a ritmurilatAt de irnportanta penrru constructorii de biserici. Astf'elcre$tinatatea a ttiut sd dea gesturilor muncii o incdrcd

In t rebd ri as upra ont u I ui 153

simbolicd capabild de a asocia pe om gdndirii divine prin

sffucturile cosmosului.

Din aceastd epocd dateazA imaginea atat de particulara a

vechilor pdm6nturi cre$tine. in timp ce in lirile noi natura este

virgind sau violatd, in timp ce in India $i Extremul Orient

tradilionale, opera umand tinde sh se (cosmizeze), vechile tdri

crestine arat6 o naturd marcatd de har, gdsind aproape un chip,

devenind uneori "chipul chipului". adicd al omului care este chipul

lui Dumnezeu.

Acest cregtinism pre-modem, unit inlelepciunilor antice inprivinla cosmosului, a gtiut sd acumuleze energiile care singure

au permis descoperirile Ei invenfiile Occidentului modem.

Marele divorg

Cdnd de-a lungul Evr.rlui Mediu se precizeaziL ascensiunea

umanului pi a ralionalului. se va produce o rupturd intre clegtinism

qi puterile proprii on-rului. in lumea bizantind qi, poate prin

contaminare. in Italia franciscand. s-a cAutat totugi o renaqtere

transfiguratS. divino-un-ranistd. Ea era incdrcatd de o teologie a

transfigurdrii trupului omenesc Ei a pdmAntului. Dar cea din urmiculturd bizantind, atAt de promildtoare, a tbst inghilitd de Asia.

cregtinismul apusean ocupAndu-se de altceva decAt de lbcundarea

progresului $tiintelor qi tehnicilor de cdtre energiile divine. Sensul

cosmic al Renagterii se regdsea deci abandonat de un cre$tinism

- al Reformei sau al Contra-Retbrrnei - devenit religie a sufle-

tului qi moralI irrdividuald, liri putere de transformare reald iu

t54 OLIVIER CLEMENT

divino-umanitate. Dezvoltarea gdndirii modeme n-a fost deciorientatd de cdtre Dulrul Slinr.

Ceea ce rdmdne la cap[tul acestei evolu{ii, este oexperien!d vetero-testamentar5 amenintatd de prometeism.Tehnica, in linia marilor prof'e{i ai lui Israel, a dat o loviturd f-ataldintregii mistici cosmice impersonale. Ea implineqte, fEcdndireversibilE, na$terea persoanei umane in afara sAnuluiP6mdntului Mamd. Zbor.urile inter.planetare, chiar. dacd uma_nitatea nu le realizeazd decdt prin cdteva persoane interpuse. aureuqit sd rupi cordonul ombilical care o lega de pdmAnt.

Astdzi. tehnica sntulge pe om din vechile lipsuri qi face sdapara, pentru repartitia produselor sale, exigenfa dreptdtii.Aceastd doringd de dreptate incd de aici de jos. este revendicareaseculard a lui Israel - cel ce luptd cu Dumnezeu. Iar Bisericilenu pot lace nimic altceva decal si o reia, pentru a ,.iace

locuibil6". o planetd in care revolulia tehnicii multiplicd binelegi serviciile, insd numai intr-o zond ingr-rstd gi privilegiatd, in timpce suf-erinla restului lumii se addnceqte.

Dincolo cregte totuqi problema sensului. Desacralizareanatw"ii prin revelctyia biblicd nu ltoate.fi, pentr"u creStini. declito etapd spre transfigurarea sa.

FdrI ca noi sd bdglm prea rlult de seamd, universul tehnic.ldsal in voia lui, lezeaz,a facult[tile protunde ale umanului.Hipertrolia gdndirii calculator pur cerebrall Ei a reli.rzului senzuala adevaratei gdndiri in tirnpul distracliilor. dificultatea cresciinddin muncd de "a gdndi cr: mdinile sale'.. recele'metalului. abstracliamateriilor dc sintezd. penranenta zgomotului, invazia imaginilorin care rdnjegte instinctul. totul duce la slibirea puterilor

IInt rebd ri as upra om u Iu i lJ)

unillcatoare ale "inimii-duh". Ast6zi tehnica cere reinnotrea

acestor puteri, daci wenr ca omul gi mediu? sAu cosmic sA nu

fie disffuse.

Exorcismul

Cea dintdi atitudine creqtind. propriu-zis baptismald, nu

poate fi dec6t exorcismul.

A exorciza tatalitatile civilizaliei tehnice nu inseamna

nicidecum a descalitica cercetar€a gtiinlificd gi invenlia pe care

ea o provoacd. insearnnd a lupta pentl'u a le face sA respecte mai

mult realul. Cregtinul tlebuie sd ceard gtiin{ei o cautare mai

deschisi, tehnicii o ellcacitate supusd la f'el de bine ireduc-

tibilului persoanei cdt qi necesar ei prietenii dintre om gi univers.

Cdci dacd phmAntul nu mai este sinrlit ca mam5, el trebuie sd

lie sirnlit oa qi logodnicd!

Posibilitafile inteligenlei umane, in care se concentreazd

in mod particular chipul lui Dumnezeu, in doud sensuri sunt fErA

de sfhrgit: in cel al nelimitdrii Ei in cel al absentei de finalitate(cand chipul nu ftie ca el existd). ParticipAnd la cercetarea

$tiintifrcA, angajand dialogul cu oamenii de gtiin{6, cregtiniitrebuie sd dea mdrlurie cd persoana umanA, pe de o parte, iar

esenfele create, pe de altd parte, sunt propriu-zis inepuizabile.

Este inepuizabilul a cdrui prezenti tainice intemeiazb nelimitarea

cercetdrii $tiinlitlce. Este acel inepuizabil a cArui prezenld

recunoscutA ar putea flnaliza aceastA cautare. impotriva Etiin{eiinchise a mitologiilor scientiste. cregtinul cheamd la o $tiin[A

r56 OLIVIER CLEMENT

' deschisS. c6reia ii ascute modul de a se intreba.I

khnicd Si inviere

Exorcismul este inseparabil de efortul interior detransfigurare. Acest elbft nu este nicidecum o speculalie asupra

$tiintei, o construclie lllozoficd of'eritd savanlilor. Este o faptda credinlei in care savantul se angajeazd, dacd o doregte, in tainaexistenlei sale personale.

in noi, sau de f'apt prin noi, cosmosul liturgic se apropiede lumea cdzutd pe care o studiem. de care dispunem; in noi, p-innoi. lumina Schirnbdrii la Fati se transmite de la atom lanebuloasd, "contemplarea naturii" se prelungegte in cercetareafizicd sau biologici, puterea hristicd a reintegrdrii face s6 se

retragd puterile haosului. Daci problema civilizaliei tehnicedevine din ce in ce mai mult cea a sensului gi a finalitdlii, sensulqi finalitatea nu pot veni decAt prin omul duhovnicesc. Doar omulEuharistiei poate realiza integrarea materiei. Doar omul icoaneipoate salva chipul ameninlat al persoanei. Doar omul care f'ace

din univers o Bisericd al cdrei altar este propria sa inimd poateaminti ;tiinlei $i tehnicii sfin(enia pimAntului, necesitateasmereniei qi a respectului inaintea lui.

Ar trebui citat aici din nou Fedorov. "ciudatul bibliotecar,'(ca bibliotecar la Moscova. irr secolul trecut. strecpra in mdnalectorului nu numai lucrarea pe care acela o cerea, ci gi cea pe

care Fedorov o presimlea ca fiind indispensabili acelui om...).Adevdrata problentd, sugera el..nu este "problema sociald

In trebdri as upra om u Iu i 157

ca problemd a bogdliei, .a sdrdciei qi a abundenlei universale",

ci cea "a vielii gi a mo{ii, a intoarcerii universale la via!h". De

aceea cregtinii sirbdtoresc Pagtile "in munca lor de fiecare zr,

pdmAnteascd". "Liturghia trpbuie sd inglobeze intreaga viatA, nu

numai pe cea a spiritului, interioard, ci qi viala exterioard, a lumii

intregi. translbrmdndu-o in opera a invieiii."Fedorov a criticat atitudinea in aparenlb activA, dar in

iealitate ldsati in voia instinctului. pe care tehnica modernd o

are f4a de natura. Omul cautd sa tbloseascd tehnica pentru un

protit imediat, dar rdmAne sclavul ei. Omul este cel purlat de

tehnicS, ah:nci cAnd ar trebui ca el s-o poarte spre o finalitatepascald. Un rapoft intr-adevdr eficace intre om gi cosmos nu

poate exista decAt ca $i comuniune ddtdtoare de via!5.

Problemele ecologiei Ei ale n-rediului inconjwdtor se impun

astdzi cu brutalitate. Dupd ce modemitatea a violat pdmAntul. o

alianjd de viald este indispensabild intre acesta gi umanitatea de

acum inainte tehnicizatd.

Pentru Fedorov disciplinele ascezei trebuie sd devindcolective qi s[ orienteze "opera comun6" a oamenilor, adiclcunoa$terea gtiinlificd $i puterea tehnicd.

El preconizeazd de asemenea explozia oragelor, nu ca $i

centre de cultur5, ci ca organisme canceroase. Trebuie ca omul

sA regdseascd, dupa atata indif'eren!5, con$tiinta stinlenieipimdntului qi, prin ea, iubirea pdlinlilor pentru care pdm6ntul este

trupul qi care doffn in el, germeni ai invierii. Un progres care nu

s-ar orienta spre invierea tuturor, n-ar li decdt o succesiune de

asasinate. De f4pt vedem astdzi mullimile urbane cdutAnd cu

neindemdnare, cu orice ocazie, contactul cu pdmdntul ;i cu

158 OLIVIER CLEMENT

marile opere ale trecutului; vedem comunitdti de tineri refuzdnd.

cum o dorea Fedolov, nesaliul indetlnit al civilizaliei comerciale.

fbrd a respinge pentru aceea tehnica. ci supunAndu-o exigen[elor

unei adevdrate intAlniri cu fiin{ele qi cu lucrurile. Tehnica insdgi.

in fbrmele ei cele mai moderne. permite qi uneori provoaciexplozia olagelor. Uzina autontatizatd ellbereazd deja energia

uman4 pentru moment se plefbrb putrezirea ei in gomaj. in timpce lumea a treia sut-erd de n.rizerie. Doar o voinld prof'eticd poate

sA o orienteze spre tbpte ddtltoale de viatd.

in concluziile sale Fedorov accentueazi cd numai o r.eligie

a invierii universale poate unifica, in marea taind a vietii,domeniile compartimentate ale culturii. "in eibrtul pentru arecreea lumea in fiumusefea-i nestricdcioasd care-i apartineainaintea cdderii, gtiinfa gi arta reunite. vor deveni o etica. oesteticd, o tehnicd universald a r.eeerrerdrii cosmosului.,,

In trebiri as upra orn u I ui 159

8.

A treia frumusete

Astazi. departe clc urr cteqtinisnt carc pare redus Ia oideologie guralivd gi r.noralisti. prolurrzimea religioasd a vietiinu se mai deschide per.rtru ntul{i decAt in frumusele: un oAntec

ritmat dupd dansul sAngelui. pc care Lln adolescent il intoneaza

acompaniindu-se de o chitari: iarna. la munte. lumeatransfiguratd a zdpezii. cind lurnina pare sd rdsard incet dinpdmAnt fird sd-i mai fie exterioard; un chip in prim plan, pecetlltitprin insdgi evidenla sa. la televizor sau la cinema...

in clipa fl'umusetii. cotidianul se intrerupe, se intrerupevoinfa de putere $i de secr"rritate a $tiinlelor qi tehnicilor: totul edat $i totul e imens. eu nu mai cuprind, ci si_rnt cuprir-rs. ecranulintelectului se strici. toatd tirea vlbreazl, in harul sdrbdtorii incare se reflectd o integritate paradisiacd.

Cu toate acestea. disperalea noast|i. o Etie bine. fiumuseteanu poate mAntui. Predatd ei insdqi. Frumoasa Doamnd. Maica"impdrSfiei Maicilor'". se descoperi a fl o Meluzind sau prosti-tuatd. $i aceastd imagine biblicl a prostituatei revine merer.r, intradilia rdsiriteand. de la SfAnrul lsaac Sirul la Gogol. penrru adesemna magia nocturni a lumii cizute. in paroxismul vielii.

t\

t60 OLIVIER CLEMENT

frumuselea-orgasm spre care tinde civllizatia noastrA este

infr4ita cu moafiea. este sepal at6 de bine. $i dacd binele, izolat,

(te) face mediocru. fiumuselea izolatd (te) t'ace nebun. Hdlderlin,

Nietzsche, Van Gogh. Antonin Artar"rd au innebunit pentru ca au

cdzut intr-un foc al cdrui Nume nu-l cuno$teau.

Iarna frumuselii

Istoria frumuselii a cunoscut multe crize. Ne mdrginim la

cAteva episoade din destinul Europei.: trecerea de la neo-

clasicismul elenistic la arta hieraticd a secolului al III-lea,devreme iluminatd de cregtinism, sau timpul lungii tranzilii a

cre$tinismului medieval spre umanismul modem. Astdzi. in orice

caz, e vorba mai pu{in de o criza atlata in serie cu celelalte, cAt

de o crzszs, in sensul de ".judecatd", care se constituie ca oapocalipsa in islolie.

in aceastd crizd. miqcarea cea mai evidenti. cea mai

t<criticdl>. este una de explorare dezintegrantd. Ea se afirm[impreund cu futurismul qi cubismul, pentru a triumfa in diversele

domenii ale artei non-1)gurative (dacd aceste tendinte au

caracteizat mai ales pictura, nu e greu sd le fie gdsite analogiiin celelalte arte). Aceastd migcare ne face sd ne gdndim la oteologie negativd care n-ar depaqi negalia. o coborAre la iad care

n-ar mai fi urmatd de inviere. Din cAnd in cAnd, cdte un adevdrat

creatorr asumand aceastd miEcare o intoarce la contemplalia firii- un Braque, un Bazaine, un Junec. de exemplu -, dar acestea

sunt excepfii. in ansarnblu * o iarnd cosmicd care descompune

fntrebiri asupra omului -r 6l

trupul tiumuselii. Cubismul a degaiat aparenle ale unui scheletgeometric, dar acest schelet s-a fEcut praf la primul qoc. Dincolode straturile lumii sensibile, foraiul a intalnit ,,spiritele naturii',,"elementele acestei lumi" biruite de Hristos gi care se convul-sioneazd in umbrd. $i mai prof'Lnd5 - materialitatea se resoarbe

in struchri inteligibile - este transparenla intemd a cosmosului,dar pe care arta (qi gtiinfa) o privesc "spre in jos", spre neant: ea

devine astfel ceea ce filosof-ii religioqi rugi numeau ,.infelepciunea

dezafbctatd". La limitd materia se dematerializsazd. Trupul tir.ii.a$a cum il cunoagtem incepdnd cu afta greac5 mhaicd. aqa cumil transfigurase in parte cre$tindtatea medievald, pare sdputrezeasca gi sd cadb in bucdli. Limitele se $terg, cristalizdrilese lichefiazd, se volatilizeazd. Omul trece in obiecte. obiecteleunul intr-altul, planurile se ame$eca. Limita intre eu gi non-eudispare adesea prin mijlocirea maginilor qi a decorului imenseicetlfi, ca gi cum "duhurile acestei lumi" ar reveni gi ar punest6pAnire in mod disimulat pe o tehnici presupusd neutrd, dar pecare mintea in realitate nu gtie nici sd o exorcizeze, nici sa oorienteze. Ca in vuietul motoarelor futurismului, in fiumuseteaconvulsivi a suprarealismului, in alchimia capitalelor halucinate,sau in nord-am ericana action painting din anii 1950, simpldtranscriere a unei nelinigti... Omul, cdre igi pierde deodatdopacitatea gi stabilitatea, se dizolvd. incdt futurigtii sausuprarealigtii, chiar atunci cAnd se proclamd materialiqti, nu suntdecdt in vechiul sens al cuvAntului: omul dispare, dar deasemenea, in insugi lirismul ei, gi materia. ..Omul, ziceaMarinetti, nu mai prezintd nici un interes... El trebuie inlocuit cumateria a cdrei esenld trebuie sd o inlelegem in mod intuitiv.

t62 OLIVIER CLEMENT

Trebuie inlocuitd psihologia omului, care este epuizata, cu ohalucinalie liricd a materiei."

in generat, ceea ce fiapeazd in arta contemporand, este

refuzul chipului gi, chiar la cei care-gi transformd pogordrea la

iad in conqtiinld a invierii. o veritabilh neputinld de a reprezenta

chipul omenesc: mi gdndesc la extlaordinarelg exemplare ale

Sfintelor Fele din Manessier, acei imengi muguri ai noplii care

nu se pot niciodat5 deschide. Evolulia este analogd in literaturi

unde cuvintele se separb de CuvAntul $i se invaft ca niqte fi.unze

uscate in aceeagi iarnd cosmicd (spre bucuria filosofilorlimbajului, care lapiIeaz| cu fiunze uscate anticamera fiin{ei. dar

mereu anticamera). Nin-ric mai caracteristic aici decdt marile

opere care deschid secolul, cele ale unui James Joyce, ale unui

Andrd Bi6ly. Sd ludm de exemplu Petersburgul lui Bi6ly, care

s-a tradus in francezd abia in ultilTii cAliva ani, dupd o jumdtate

de veac. O camerd qi obiectele pe care le confine devin pentru

erou simboluri ale evenimentelor strict interioare, ca in unele

happenings-rri. Congtiinla sa se separd de trup, se une$te cu

becul electric ce se aprinde pe birou, qi. becul devine "soarele

conEtiinfei". Vdltoarea de cuvinte o exprimd pe cea a aparenlelor.

Bi6ly era antropozof gi a sesizat, intr-o proiunzime ambigud,

realitali care nu sunt spirituale gi pe care el le numeqte((astrale)), urme, intr-un 1-el, ale acelei "intelepciuni" create

pentru a fi receptaculul Inlelepciunii divine gi care, din cauzd cd

a fost ignoratd, dezatectatd de cdtre materialism, este acum ca

qi fermecatii. Imediat dupd Primul Rdzboi mondial, dadaismul

n-a fhcut decAt sd constate dqcompozilia limbajului, obiectivat

in afara CuvAntului prin uzajul burghez. apoi descompus in

Intrebdri asupra omului r63

nihilismul excesiv al rdzboiului mondial gi al Rusiei devastate

de rSzboiul civil. de teroare. de fbame...

Aceste procese de <<decli stal izare)) nu fac decdt s6exprime, in ordinea frumuselii, o t<decristalizare)) globall, oapocalipsd in istorie care ruineazd vechile ldcaguri ale fiin{ei.Magina ce distruge modalitdtile organice ale existenlei gi, am

mai spus-o, smulge in mod violent persoana din acoperdmAntele

ei pam6nte$ti. $tiinla care dizolvd cosmosul intr-un ocean deabstraclii, dezintegralea materiei gi "bomba", cancer posibil alistoriei, convulsiile mizeriei in societafile sdrace gi cele alenihilismului in cele bogate - sunt tot atatea aspecte ale acesteiapocalipse. Procesele de dezintegrare in aftA sunt reflexul acesteievolulii globale. Reflex, dar adesea gi proorocie, cdci afia areprezentat mai inainte lumea dezintegratd prin bomb6, precumPicasso gi Kafka au descris mai tnainte societatea consen-traflonarA.

Un cregtin, se pare, trebuie sd caute aici nu o intoarserela vechile fbrme ale frumuselii, ci un radicalism pi mai mare, oindrdzneald creatoare care sd ducd dincolo de limitele acesteilumi, nu "in jos", ci "in sus". Apocalipsa inseamnd ,,revela!ie,'.

Criza frumuselii in perspectiva pe care noi am invocat-o estepoate qi o incercare de a strdpunge dincolo de lumea cdzutd,pentru a dobAndi o altd fbrmd, o corporalitate spirituald caredepa$ette legile exterioritafii $i ale non-identitdtii reciproce.pentnr a ajunge, la sfhrgitul acestei clut5ri negative, care multtimp a descompus, la revelalia impdrdliei esenfelor din jurulchipului omenesc indumnezeit.

t64 OLIVIER CLEMENT,

Imposibila sintezd

Paralel cu acest proces lqcritior, ca reaclie impotriva lui,

observdm, de mai mult de un secol, efbrtul fdcut pentru o sintezl

a frumuselii. E de aiuns sd evocdm, pentru secolul al XIX-lea;

drama muzicald a lui Wagner. La inceputul secolului nostrU

simbolismul se sistematizeazS. purtat de tilosofiile vielii. in toate

lArile Europei, dar mai ales in Germania gi Rusia. mullireprezentanli ai intelligentiel cunosc nostalgia unei epoci

organice, a unei societili pafticipand la cele mai inalte valori

prin rnijlocilea unei afte totale care qi-ar regdsi sacrele-i surse.

"Renagterea rusd", la inceputul secolului, visa dupd o artd

((teurgice)), care schimbd gi indumnezeiegte via1a. Scriabin

fi vrut sd scrie gi sd pund pe note Lu1 (mistenl, in sensul medieval

al cuvdntului, in care sd se tl reunit toate artele, toate

umanitalii, mister atat de puternic incdt la ultimul acord lumea

efectiv sd se fi transfigurat!

Dar cum sd se gdseascd o astf'el de unitate incat miqcarea

de dezintegrare sd se inverseze in dinam.ism al invierii? Dezin.

tegrarea depdgea totdeauna sinteza. De unde gi ispita de a impune

unitate4 de a o impune impotriva libertifii de a o ciut4 la limit6chiar impotriva libertdlii.

Procesul ((critic)) pare strdns legat de individualismulsocietifii occidentale, de atomizarea ei socialS, de importrinla

reglatoare dobdndit6 de ban intr-o economie liberali: banul, de'

fapt, accelereazd inaintarea instinctului in artd, pentru cd ins-

tinctul sexual gi al mo(ii mai ales - se vinde bine. Dezintegra-

lnry9beri asupra omului 165

rea vieiii sociale prin doud rdzboaie mondiale gi mai ales. indefinitiv. prin dezvoltarea oalbd a tehnicii. duce la o "societatemonden6" in care nimic nu mai e comun decdt vulgarul qi fhrdindoiald o sete imensd Ei asprd de comuniune...

Dimpotrivd, cdutarea intregului, cu prelul libertAlii dacdtrebuie, a dus adesea la totalitar. Se qtie liliatia, caricaturald darreald, de la Wagner la Hitler. Poetii "renaqterii ruse", nostalgiciiartei comunitare, au intdmpinat cu f'ervoare anul 1917. Ei au fbstreduqi la tdcere destul de repede. dar "realismul socialist" Si teoria"conducerii sociale" au incercat sd realizeze, la nivelulconstrdngerii gi al confbrmismului, o exigen{d fundamentald a

marilor creatori ruqi din secolul al XIX-lea care refuzau anapentru aftA. cultura ca obiect de lux gi voiau sd facd din f'rumusege

o pdine pentru popor', din care toli sd se poatd hrdni. Aceea;;rexigenld i-a impins pe suprarealiqti 9i pe atdJia artiqti 9i scr.iitorioccidentali spre comunism sau spre tionturile populare in anii'30

9i '40 ai secolului nostru.

Astdzi, in sociefilile occidentale. .exigenlele unei srnteze

igi fbc aparilia in trei domenii principale: in cel funclional, incel ocult gi in cel (neo-revolutionanl.

'in domeniul funclional existd un elbrt de amenajareesteticd a cetdlii. cdci cle$te certitudinea cd omul nu tr.die$tenumai cu pdine. ci qi cu fiurlusele. Cercetdrile lui Wright inStatele Unite, ale lui Banagan in Mexic. ale lui Vasarely in Frantaqi multe altele. sunt caracteristice acestui efort. Aici totul e

posibil. at6t o imanenfd care se.joacd cu tehnica (ca Vasarely.care fblosegte ordinatoarele), cit qi o aprofundare in existenldcare lace loc misterului fdrd sd-l nurreascd (crind Luis Barragan.

wf

166 OLIVIER CLEMENT'

de exemplu. noteazd cd "toata arhitectura care nu exprlma

seninltatea nu-qi indeplinegte misiunea spirituald", el slu.iegtc

unei totalitdti deschise a umanuluil. in rest. nimic nu e ptof'an;

umanizarea spaliului. cAnd ea cautd iiumuselea, regdse$tc

spontan simboluri fbarte vechi. De exemplu. arhitectura Casoi

Radioului din Paris reia o schemi. banald in India. a axei lumii.

Prolif'erarea ocultismului. a sincretisn-rului, se rernarcd in

"misa pentru vremurile noastl e" a lui Bd.jart, cu temele salc

imprumutate din Rdsdritr"rl necrcAtin sau din dionisismul ltti

Nietzsche; in arta psihedelicd anrericand. inspirati, ca $i straniilc

liturghii ale Living Theatre-ului. de rnetodele orientale dc

((enstaza)), de erotismul mistic qi de drog. $i toate acestc

tentative - mai sunt muhe altele pentru a-l duce pe individul

occidental. drirddind de singuritate. spre luziuni impersonale.

in domeniul rrneo-revolutionaor miEcirile cele tlatintel'esante. mai ales in mediul studen{esb. cau15 o transfigurarc

a vielii. Ele criticd o "societate spectacol" in care totul devinc

obiectul unui consum pasiv, incepdnd de la culturi. qi unde nimie

nu mai este tr6it in mod creator. AceastA miqcare a transtbrmat

deja profund vaste domenii ale civiliza{iei occidentale, americanc

in special, ddndu-le gustul de r(Orienturilr, exigenla Ei dejlpractica unei vie{i mai comunitare. mai spontane, deschisir

tiunuselii qi. daci nu contemplafiei, cel pulin ldncezelii. ca 1i

cunr Occidentul post-industrial ar trcbui de acum inainte sit

integreze unele atitudini ale civilizatiilor arhaice... insa. atAta

timp cAt ea va fr condusd de oameni care nu cunosc duhovnicescul

sau il caric aturizeazd. accastd rniqcare va rdmAne in mo<l

considerabil ruptl de izvoalcle trnei crealii durabile.

t67

Dacd o putem sesiza. in procesul tcritic)). ca pe o cdutare

a trupului de slavir, cAutarea sintezei desemneazd in rnodincongtient Biserica. rrai precis liturghia ca artl deplind. singur.a

cu adeviral i(teurgicA)).

Un Imperiu bizantin planetnr

C)rice culturzi se dctafezi putin cate pr-rtin de izvor.r-rl siruspiritual - cici nu existir o rrare culturi caLe si nu se fl nascutdintr-un cult - pentru a deveni o realitate aulonolnil $icompartinlentati. $i ci.liar lr.rxul unei elite. Aceasti tazi cle

i(decadenld)) constituie aclesea mor.nentul cel mai r.aflnat. celmai inalt, cel rnai congtient in istoria unei culturi. Nu ntai usteatunci integritate qi spontaneitare. ci o cunoa$rer!- nucntata.uneori sccpticd. o deschidere spt.e diversitate, spr.e irizareacontlariilor. insd fEri capacitatea cle a hotdri. Astdzi r.nai ales.cultura occidentald, in exterrsiunea planetarzi in care sc inrplrneEtegi se aboleqte in acelagi timp. nu are un alt continllt dccat omiEcare curatl de cercetare gi intdntpinar.e. o permanentiincliminare de sine in dialog. Epocile de decadentl (fblosesccuvintul fErd vreo conotatjc peiorativa) pernrit o lr-rciditate careir-r acelagi tirnp slibe;;te gi imbogaleqre. Sunt Iaze deuniversalitate. dincolo de limitele comunitdtilor organieetradi{ionale. Aceastd luciditate $i aceastA deschidere nu trec larao oarecarc dispor-ribilitate citre neclinoscut. prin ceca ccSpengler nun'lca "a dor-ra religiozitatc". Astf'el. decadenla culturiiantice a constituit un receptacul al revelatiei creqtine. Sensul

@-"!

I bS

misterulLli adus in lmperiul rorlan dc cultele orientale. caracterul

contcmplativ al noilor intelpretlri ale pleitonismului. reli-giozitatea cosmicd a stoioismului au pregitit marile sinteze

patristice. Altcmanta intre un naturalism patetic al portretului qi

cdutarea hicraticului a pregdtit icoana. Simultan. apare barbaria.

oheurarea cdtre izvoarele nocturne ale firii: taurul negru einiunghiat pentru botezul rnithraic prin sAnge, apoi vin barbarii

din pi<1uri gi din stepe... insd nici aceasth extinderc barbari n-ar

fi plrtut si innoiascd palida tiurnuse{e anticd. nici cultura anticit

la capatul sulldrii n-ar li avut lirrta si o absoarbd. A trebuit o ou

totul altd dimensiune. cca a crcgtinisrnului. barbari intr-un sens.

pentru invd{atul antic ce-qi sculpta delicat propria-i statuie. qi

barbard dupa Duh. nu dupd pimAnt qi dupd sAnge. Aqa avea si se

nasci cre5tinitatea si dAra ei in istoric. dc o nestricicioasitiunrusele. inainte ca ea sd apari qi si orienteze prin constrAngerc

lil:reltatea. s-au gdsit oarneni carc au unit. intr-o intelepciunc

dcschisb - s[ ne g6ndim la relaliile dintrc Ln Origen gi rn Plotin -.pozitivr-rl bar'txuiei. putemica ei integlitate. qi cel al <decadenteilr,

corr;tiinta ei ascutitd. critici, sensul ei de dialog. O asemenea

unire adesea ameninfatd de tensiune. chiar de dezbinare, a fEcut

originalitatea Bizantului in sdnul lumii creqtine.

Situatia actuald nu este tiri analogie chiar la scarir

planetard cu cea a Irnperiulr-ri roman cdnd acesta deve,nca

h.nperiu bizar-rtin. inalta cr-rltur[ a devenit privilegiul unei elite. I]acere. pentru a ll asr-rmati. niedieri mr-rltiple. inilierea in universu|i

spirituale adesea indepirtate in spatiu sau in timp sau pur iiisimplu ir-r sensibilitate. Fnlmusetea. a$a cunt o ofcla aceastir

inaltd culturi. este o fiur.nusete liculturistdl;. nu imediatd. Sc

OLIVIER CLEMENT intrebdri as u Dra ontului 169

poate binein(eles. gi miiloacele mass-media nu se dau in ldturi.

rdsfbi "muzeul imaginar". dar estc un joc de spectator. nu

participare creatoare. pt'intr<r fir-tmuselc t'esinllita in n.rod direct.

la niisterul insdqi al flrii. Stl'uctulali$tii insistd pr: cal'actet'ul

complet ;i pe discontinuitatea ltarrsatnbluriori) culturale qi-;;i bat

joc de istoria care le-ar explora in van. Aici cea rnai inaltd culturii

se sinucide, iar nroarteil ltti Dun.tnczelt tl ptovoacl 1]e cea a

omului. Pentru cre,stini de f'apt" urr Evenimcnl divinoutnatl' cel

de Crdciun $i de Pa$ti. a sfhrirr.rat odatd pentru totdeallna toate

aceste discontinuit5li $i a pcmtis constitttirea plin inten.ncdiul

istoriei. dincolo. a unei fiaten.rititi a celor vii. llxperienta cdrlii

de buzunar, a discului. a reproducct'ii qi a "teatt'Lrlui pclpular"' (cincl

scapd bdtdii dc.joc presuirusi a ti sirrgura revolu(ionar6). chiar

contirmdnd unele discontinuitlti. arati ci rnai persistir o

comuniune gi ar putea sd I'cinvie in r.r.rttd clulabil. pelltrtl ca slr ntl

mai fie prea mult timp disintttlal llristos agorrizAnd qi inviat.

"acest centru in carc conver-Q liniile". Malraux nu s-a ilrgelat pe

deplin numind casele dc culturd catedrarlele epocii noastre. Dar

ce-ar deveni cu timpul niqtc e ;rtedlele ihli altar? inh'r'ttatea nu

sugcreazd o solulie clclicali chiar daci e necesarl pirs-

trarea qi revigorarea culturii poporului cregtin. peste tot undc

ea existi , ci apari{ia cre$tinilor cale sd fie creaturi ale

fiumusetii: inima lol va ll atunci altar.

^,..4

t70 OLIVIER CLEMENT

Fecunditatea barbariei

in mod simultan creqte barbar.ia. Ea creEte in primul rdndin lumea a tr"eia: negativ, ca asprd dreptate a sclavilor revolta{i,de turde qi distrugerile tuturor "revolutiilor culturale',; pozitiv, camdrturisire, dionisiacd sau contemplativb, a abstinenleloriralionale - gi chiar in insdEi inima Frantei, a lumii a treia asufletului pe care o constituie. intr.e altele, geniile celt gi occitan...

Barbaria cre$te. in al doilea rdrrd, nu ihrd multe aurdriiintelectuale, in acele medii <ineo-revolutionarelt pe care leevocam mai inainte. Uneori se simte nostalgia unui sacruelementar trAit cu tot tt.uplll, in plind voce.

Barbaria creqte in sfal.git. $i poate cd este cea mai fecundd.nu impotriva. ci prin societatea de az-i. Doui teme mai ales parsusceptibile de a li aprofundate de cAtre iiumusele. in aceastdbarbarie (intemA)): cea a chipului gi, pentru a relua un .joc decuvinte al lui Edgar Morin. cea a arkhl-ului (gr _incepur.principiu) 9i a arcei.

Chipul se ivegte de peste tot. obsedant, barbar. in chiarmomentul in care dispare afia (cultudstd)) - curn af ti un prinrplan al cinematogr.atirh:i sau al televiziunii. afiqele publicitare.ial pe strdzi. ultima noastr.d aftd populard, crearea fr.umoaselorchipuri ale f'emeilor. Chip enigmatic. inchis prin evidenla insdqia fiunruselii sale, chip incd pecetluit. Frumtrselea dintdi, cea atinerelii, a eros-ului. aproape irlpersonald, inclinatd insd spreaverltura unei intAlniri. Adesea. ;i intr-o arnbianlI incdrcatd deimagine a valorilor li:rninine sigure - de confbrt casnic. de sisr,r_

In trebdri as upra ortt u Iu i t7l

ranld -, se impune chipul copilului. desdvirgirea sa paradisiacd.

Uneori, ca o sfdqiere, apar pentru o clipd pe ecran chipurile unor

ldri ale mizeriei, rdzboiului qi foamei. chipuri sldbite p6nd la

crucea lor fundamentald. chipuri rlstignite. Chipurile care

intreabd cel mai mult, cele mai bogate intr-un alt secret qi de

aseltenea cele mai rare. sunt cele ale mor(ilor - al unui loan al

XXIII-lea, al unui Che Guevara, ca un paradox al acestor doud

mo4i asumate, intr-o lume ce pare a nu avea altd valoare decdt

continuitatea biologicd. Umanitatea pusd in chipuri, toate umani-

talile. in impestrilalea lor, devenind un unic flux de chipuri qi

recdgtigAnd muzeul imaginar vulgarizat, toate acestea (de-

structureazA)). amestecA, adui sufletele la un fbl de stare lichidd

in care se relativizeazl, se dizolva. intr-un f'el de curiozitate

plictisith sau de indulgenfd molatici, valorile, tradiliile, criteriile,

provincialismele. Dar existd o fiumusele ireductibild, o enigmd

ireductibili pe care acest acid nu poate in definitiv sd le corodeze:

este vorba de chipul omului gi de nostalgia unei comuniuniplanetare a chipurilor...

Dar cum. deschizdndu-te acestui flux universalizant. sA nu-

fi cauli qi propriile rddhcini? Cum sI nu ai nevoie de un p5mAnl

de un arkh.A, de o arcd, pentqr a fl tu insuli in acest tot care

deodatd se dilatd qi ameninfd? Sentimentul cA viala modernd

ameninid pe om cu abstractul. il scoate din elementar Ei-ltransformd pe orSgean intr-un nomad al vidului, acest sentiment

conduce la o "cdutare" (in sensul "c5utdrii smntului Graal") aunui principiu arhaic in care omul gi-ar regisi inrdddcinarea inoriginar. Este ca o imboldire ((neo-arhaicd)). in sensul profund

al cuvAntului grec arkh€, in carr este fundamentalul, primitivul

r72 OLIVIER CLEMENT

gi idealul. "Cdutarea' se f'ace prin cosmos gi prin trecut. Ea estegi cea a arcei, deodatd arca lui Noe in potopul tehnologic Ai arcaalianlei intr-o civilizalie fdrd refi_rgiu: "chutare,' a unui loc delinigte qi de tiumusele unde rdbdarea iubitoare a generaliilor adat pietrelor un chip. Frumuselea devine aici expresia unei aliantecu misterul, prin mijlocirea unui pdmAnt Ei a istoriei lui.

La scard colectivl sunt marile rnigralii estivale cdtre mareasolard, ale cdrei gdnr-ruri poar.td fbalte vechi temple care nu maisunt, odatd cu dispariqia "idolilor,'. decAt temple ale fiumuse{iilumii. Allii urch pe mun{i, brdzdeazit pddurile, exploreazd ..md_

runtaiele pdmdntului". La scard fbmiliald. este dorinfa, adeseastricatd, e adevlral, de a se ancor.a t'eriodic intr-un loc de frunru_se{e qi de pace.

Jung povestise in rnemoriile sale cum igi amenajase un tumaproape de lacul din Zurich. Tumul a devenit imediat pentru el ofbmtd materni in care el se regdsea: ',Turnul imi d6dea impresiacd lenditeam in piatri". Nu pentru a se impreimui, ci pentru acomunica cu lucrurile: ,,Eu insumi trdiesc in fiecare copac, inclipocitul valurilor, in nori, in animalele care se duc Ai vin, inobiecte". EI iqi pregdtea singur lemnul. aprindea fbcul. mergea$i aducea apd de la fhntAnd, iqi lunina cu o flacdrA vie. .,Acesre

munci simple fac omul sin-rplu, Ei este fbarte dificil sd fi simplu,,.In linigte gi armonie cu natura. se r.rasc idei fbarte vechi Si fbartenoi: "Aici creafie qi joc sunt aproape unul de altul,'.

Unii chiar, printre ei gi cregtini, refuzAnd altemanfa dintreobligalia citadinA $i o existenlA mai adevdratd. pdrdsesc dellnitivmarea cetate. f'ac sd reinvie vechi sate qi. tumizAnd ceteva obiectesau cAteva servicii miEcdrii (neo-arhaicell. gdsesc elementele

intrebdri asupra omului '173

unei subzistente modeste qi discreta fbgdduinJa a unei pustnicii

reinnoite si a unei fbtme comunitare originare.

Frumuse(ea lui Dumnezeu

Cultura apuseand, devenind chiar mondial5, s-a istovit $i

s-a izolat d" p.ofr-i." atat de mult. incdt ea nu poate constitui

forta care va asuma Ei va lumina aceasta mare lAqnire a vielii.

Ast5zi ea oscileazd inh'e chintesenla speculativd qi haos. Nunai

url cre$tinism reinnoit i-ar putea deschide calea frumusefii.

Frumuselea este un Nume divin, poate cel mai uitat, iar

peste creafie este pecetea Prea-lubitului: "Pune-md ca pe o

pecete pe inima ta, pe b|alul tdu. CAci iubirea este tare ca

moartea... Apele cele mari nu vor putea sd o stingh nici fluviile

sd o inece" (Cant.8, 6). Daci este un cuvAnt care revine adesea

in Biblie pentru a evoca pe Dumnezeu, este acela de "slavd" -kabod. $i nu e o imagine, ci acea mare sfi'Alucire in care se aratd

insdgi viala lui Dumnezeu. Nu exist6 nimic in afard de om care

sd nu "sldveasci" in mod spontan, prin firea sa, prin ordinea sa,

prin liumuselea sa pe Tat6l, prin Fiul. in Duhul despre care am

putea spune cA este Duhul Frumosului. Dumnezeu este "Pbrintele

luminilor": peste orice lucru, la rdddcina lui, El este lumina

frumuse{ii. "Cuvdntul" constituie ((limita) care face sa rasara

ordinea sensibilului din "materia" necuprinsA. Duhul Sf6nt,

"datdtor de via!5", t'ace ca totul sd se implineascd desavar$it -frumuselea dintdi, paradisiacd. cea dintru inceput. dintru artlrd,

care este incd ref'lectatd de lucruli, de chipul unui copil. de

wql

| /+ OLIVIER CLEMENT

splendoarea vitald a tiin{elor tinere. Dar omul a intrerr"rpt

comunicarea slavei. a pervertit tirea euharisticd a crea{iei.Lumina ne-a devenit extcrioard. lucr.r-rrile au de acurn inainte un

aspect intunecos. oribil. mediul inconjuritor masacreazd pe cei

nevinovali. Descoperint din ce in ce mai ntult, prin atAtea aspectc

ale artei contemporane. cd "avem puterea sd dezldnluim imaginilccele mai car-ribale. mongtrii obsesionali ai masacrului gi aipatinrii" (Pietre Emmanuel. Le ntoncle e.st intdriertr). E vorba de

rnongtri de o fiumusele magich caci. pentr.u a relua o remarca a

Areopagitului. ei tac din 'insd;i setea de absolut lbrta tiranica a

riului. in aceste irnagini care nu rdspArrdesc in dellnitiv decdt"tristetea cea dupi moarte". ornul se reveleazi ca risc al luiDuntnezeu gi cancer al firii. "'lj.istetea cea pentru moafie" -.1doua.frumusete. acea nostalgie mov a ingerului cdzut care se

afld. intr-un mozaic din Ravena. la stanga lui Hristos.De accea. lrullntsctca desprc care noi trehLrie si

mdrturisim. care regase$te inoccnta celci dintAi, dar numar prrrr

inevitabila incercare prin care trece cu cea de-a doua, nu poate1l decAt cea a Crucii, in ntod inseparabil cruce de sAnge qi delumind. Pagtele inaugureazd "Evanghelia slavei lui Flristos, careeste chipul lui Dumnezeu". Slava strf,lucesle de acum dintr-unchip "devenit desivdrgit prin sr-rt'crin{i". O rugdciune <jin ritr-rlbizantin spune: "Hristoase. lunrina cea adevdratd. care luninezigi sfinleqti pe tot omlll ce vine in lume. sf, se insemneze nesteruoi Iumina ftlei lale ca intr-insa s6 vedem lumina ceaneapropiatd" (CeasLrl I. n.tr). Frumuselea Fiului, spune Si'6ntulChiril. s-a "maturizat in tirnp" penlru ca noi sd flm ',aduqi ca demana cltre liurusetca Celui ce-L na$re" (p G, LXVIII, I 034).

in t rebi ri as u prz ottt u I u i t75

Frurnuse[e mafiirizatA prin h.rtmpare gi Patimd. li'umusete a unui

chip insAngerat qi inviaL. biruitor.al mortii. insd prin moarte.

Frumusefe a Celr-ri ce s-a dus cle buni voie in iad. pentru ca in El

sd fle identiflcate "cuh.nea urnilintei" ;i culmea iubirii tair-rici

fl'umusete. pe care nurnai libertatea pelsonald a dragostei o

desciticazh. Plin lacrimi le "revenirii congtiintei". Omul durerilor.

Iird fi'un.rusete dupi pdrelea lr-unii abestcia. sc desooperi a fiSchimbatul la Fata. 'l'r'ansfiguratu l. Crucca pascald in care

cdularea ncgativd este cople$itA de allrrnarea lubirii. ne deschide"ll:rcdla luclurilor". icoana chipulr.ri. Cr.c;tir.rismul este leligiachipurilor. Numai Clripul lr,ri Dumnezeu in om ne pennite s[descifl'5rr chipul a tot ornul in l)unrnezeu. sd descil'rInt. iltcomuniunea slinfilor. enigrna citipr-rrilor care impresoard ontulcontemporrir.]. Astizi ntilturisirea lui I lriskrs in Duhul nu mar

poate si se lipseasci de accastd a treia.fruntusate. Niciliumusctca lui Duntnezeu fild orn. ca r-rn fbc mistuitor (de aceea

Moise. pentru a vedea pe Dun.rnezeu "dir-r spate". tt'ebr-ria sa-gi

acopere lala). nici 1r'unrr-rse{ea ortrirlr-ri firi [)r-rntnezeu (cale

negativA care sc inchicle in sinc gi transtbrmd necunogtinta inabsenld $i instinctr.rl de absolut in dorinld de a distluge). cifiumuselea lui Emanuel Dumnezeu este cu noi, gi a DuhuluiSfent noi suntem cu Dunrnezcu.

Arta icoanei

Biserica cea ncdespiltitd a precizztt. in special plin dogma

celui de-al VII-lea Sinod ecumenic (7tt7). cdile qi principiile unei

\

t76 OLIVIER CLEMENT

afie a transligurdrii, arta iooanei.

Trebuie si precizilm cd intleaga biserich. cu arhitectura,fiescele q;i mozaicurile sale, cor.rstituie o imensd icoand care esrc

in spaliu ceea ce este deslEqurarea liturgicd pentru timp: '.cerul

pe pdmdnt", rnanit'estarea divino-umanitdlii in care corpul hdrdzitmorlii se preschirrbi in corporalitate duhovniceascd.

Icoana nu este dgci un elentent decorativ. nici nurnar oilustratie a Soripturii. Ea este parte ilrtegr.antd a litulghiei qi

constituie. cum a scris [.,eonid Uspensky. "un mijloc de a cunoa$tepe I)umnezeu qi de a se uni cu El". Ea.face posibitd cunocqtere(rlui Dumn e zeu pr i n in te r nte cl iu I Jrunto sttl ui.

Dumnezeu, in tbnd. r.ru s-a ficut doar auzit: El s-a fbcutvdzut. s-a fdcut chip. iar icoana prin excelentd este cea a Crucii."Pentru cd NevAzutul inrbr.dcdndu-se in trup s-a fEcut vdzut, deaceea reprezentdm asent5narca Clelui ce s-a ardtat,' (S1'6ntul loanDamaschin. PC., XCN. 1245 ).

A reprezenta pe Hristos. inseamnd a reprezenta gi

midularele Trupului sdr-r eclesial: icoana nu aratd doar peDumuezcu cal'c s-a ficut Otr. ci gi pe omul care s-a t'icutDumnezeu.

lcoarra infE{igeazd o prezenld personald, ea sugereaziladevdratul chip al omului. chipul sdu vegnic, aceastd a treratiumuscle la care suntenr chenrati. lcoana nu se poate lipsi dcaseminarea cu ntodelul. ins[. chiar retuzdnd irrpresia subiectivd,ea nu cautA o obiectivitate fbtograticd: locul sdu estocomuniunea. De exentpln. toate icoanele lui Hristos dau impresraunei identitdti fundan.rentale. Dar asemdnarea, aici. se exprimirin intdlnirea dintre doud persoane. IJristos gi iconograful, in sdnul

Intrebdri asupra onului t77

comuniunii ecleziale. Este mereu acelagi Hristos. dar El se

descoperd flecdruia. fiecirui unicat. intr-un fel unic. Astfbl existio singurd Sfanta Fa![, a cdrei pomenire a fbst pdstratd de

Bisericd, de Mireasd $i tot atatea Slinte Fete cd{i iconogr.afi.Chipul omenesc al lui Dumnezeu este inepuizabil qi pistrcazdpentru noi, cum a subliniat Arcopagitul. un caracter inaccesibil:chip al chipurilor gi chip al Neajunsului. "Cel ce M-a vdzut pc

Mine, L-a vdzut pe Tatdl" (ln.l4,9). Cel de-al VII-lea Sinodecumenic a interzis ca Tatdl. Principiu al Treimii qi Izvor aldumnezeirii. sd fie reprezentat direct. in Hristos transcendentase diruieqtc fbrd ca ea sd inceteze vrerdatd de a mai 1l dincolo.

Ceea ce este adevdmt din chipul lui Flristos devine adevdrat

in chipul omului cdnd este umplut de Duhul. Astf'el arta icoanci

depaqegte opozilia, subliniati de Andrd Malraux, intre arteleRhsdritului necreqtin. martore ale unei vegnicii impersonalc. gi

cele ale Apusului modern, vandute senzualitdfii gi angoaseiindividului. in inepuizabilul chipului personal, arta icoaneiexplirnd etemitatea care nu este fuziune. ci comuniune.

SI comparbm imaginea lui Hristos $i pe cea a lui Buddha.sau imaginea unui sfbnt cregtin gi a unui inlelept budist. Chipulcre$tin se implinegte in camuniupe, chipul budist se abolepte intr-o interioritate in care nu mai este nici sine. nici celdlalt. ci unnimic de n"spus. in cele doud cazuri chipul este aureolat. Darchipul cregtin este in h-rmind ca gi lierul in foc, chipul budist sc

dilatd, se identifiod cu sf'era luminoasd al cirui nimb cstesecliunea. Chipul cregtin este deodata inFrioritate gi intdrn-pinare; chipul budist, cu ochii inchi;i, se reculege.

Icoana, printr-un simbolism concret in care exoresivitatea

l7a OLIVIER CLEMENT

pl'ineazl in tata oricilci tcndintc dc alegorie. ne f'ace sd sesrziul

indunrnezeirea omului ;;i slintilea Lurir''ersului. adicd adellrLrl

fiin!elor'gi al lucrurilor. Sirrbolica cste lotcleauna in serviciui

persoanei. sc integfeuzil. rclclarrdu-o. irr cleplirratatcer conrt-tniurtii.

Lumina clintr-o icoana nu plovine'dintr-un tbcar plecis.

cdci lcrusalin.rul ccl nor-r- zice Apocalipsa- "n-are nevttic de soare

gi de lun[. cdci lunrineazir slava lui l)umnnczcti'(21.23). Ea cstc

pcslc 1ot. lili a p:'oicctr r-rrrb|ir. sirr-r mai degr-abi eer este

tolderruna interiozrlir. lotLll este insolit intclior. Iconoglaliinunlesc "lunrini" Iondul insLL;;i al icoanei. ca sinrbol al lui

[)urnnczcu "k)tlll in toate".

Aclc'sea perspectir a este invclsatd. I-injile nu convcrg citlcun "plulct de scdpare". serln al spatiulr,ri decizut ca|e sepa|i gi

intcrnniteazii. ele se dilata in lurninii "din slavi in slava". Stlntiideschid accst spatiu indunrnezeit. r,cnind la noi din intirrit. aproape

intotdeauna rcprezentati clin latar prolilul al li deia absenti.

in acest conle\t. clripul estc r'oplczentat dupi cea rrai rnare

ascmirnale pelsonalir. clar intpucat. intrcgit. ilurlinat de I)r.rhul.

Buzc tlne qi cr-u'ate. ulechi lccluse. interiorizate. totLtl ulci spre

ochii imenqi. plini de gravitate i;i bliincletc - ortrul stintit devrne"in intrcgime plivile". spr,urc Sl'iir.rtul Macalic -.;i spre intc'lep-

ciunea liuntii dilatatc.

in preait.na acestof chipuri. anirlalele. plantele. parndrrrul

gi stinca sunt stilizatc clupir csentcle Ior spilituale. Aici intilnirno abslractie care nu cr,ucleazit ci concluce la o liguratie;i ntaipench'antd.. Anirlalele pictate din grotclc pr.eistoricc. sar-r t'elul

in care Bazainc. in vitraliile de la SainrSdverin. a l.eprczentat

elementele pentru a dceaja sensul lor sacranrental. ar putea

t79

apirea intr-o icoand. .{r'putca si sc irr.rplineascd in ea $i nostalgiapersoanei. care chinuie at.ta occidentalb a individului. LJnclcchipuri pictatc de Rcr.nbrandt la slirqitul vielii sale sunr la limiraicoanei.

Arta icoanei. de fapt. nu este deloc redusd la un (stil)) nicichiar in Rlsaritul cre;;tin. Arta cregtirrd a Apusului. nu t.trrnai plinirla a1a rontani. ci pdna ia Trecento-uI italian. particip5 la accastacu r.'iziunea sa. Ea insas;i .- ar.ta - nll a incremenit deloc in lonnestereotipe. Dacd a rarnas fidela aceleiaEi irrspiratii prclfr,rncie,intrr-rpate in "canotutelc" care precizeazd sensul episcladelor ;iiderrtitatea persona.ielor. acca inspir.atie e cea a divino-r-rnranititiigi de aceea in nrai ntultc r.drrduri czi a ir.rclus. chiar. provocat.cercetirile unranisntului. Adcsea se uiti cd afta macedoneana.inccpAncl cu secolul al XII-lca. a inaugurat Renaqterea. Aflnral.eatumanului in fir"rmusete a ca\ili-qat ltalia ve,nind din Maceclonia gi

Serbia, provocAnd in secolul al XIII-lea o "renagrerctransf rgr-rrat5". r-rn div irro-umanisnt dizlocat rapid in secolelcunr.ritoare. in lurlea bizantini ntigcar.ca a durat urai ntult.cuhninind in prinrcle fiesce de la Mistr.a, $i niai muit inca laConstantinopol. cll tandl.clea Ei dinarrisntul cle la Karies. Aporau venil ultirnele invazii. care au distrus cultura bizautina. auitttcIirrlizat 5i parca illt irsrUr)s ( )riodoxia. dupa ccre au velritmarile dezbiniri aie cregtinisnrr-rlui.

Poate ci irrtiilrrirea actuali .r Apusului cre$tin cu Rdslritulcre$tin va perr.nite o noui intlorire a '.divinoumanisntului,..

r

180 OLIVIER CLEMENT.

Pentru o mdrturisire a frumuselii

Astfbl, mdrturisirea Duhului trebuie sd devind astdzi nu doar

slujire, ci $i artd. Arta de a se impdca in "inima-duh", in acest

"ochi al inimii" care dezvlluie in tot omul gansa celei de-a treiafrumuseli gi descoperd cA totul este sacru. Arta de a se minunacd Neajunsul vine la noi penuu a ne atinge prin toate chipurileomene$ti gi toatd frumusetea lumii.

Atunci omul gdsegte curajul cel bun, increderea de a-gireincepe viala in Duhul Sfhnt. "Fericiti sunt cei bl6nzi, c6 aceia

vor mo$teni pdmdntul". Ei il moqtenesc deia, presimlind, in tainafiinjelor gi a lucrurilor, pe Hristos care revine in lumini..Dumnezeul cel viu, ,Adiincul, ia Chip pentru ca chipurile s6 numai moard, ci sd striluceascd precum soarele, iar astbzi numaio anune tiumusefe, a treia, poate sd-L facd simtit * frumuselea

sfinlilor, trumuselea lucrdrilor inspirate, fie propriu-zis liturgice,ca icoan4 lie profetice, la limitd, mereu in migcare, ale Bisericiigi ale lumii. Rubleov, pentru a-L picta pe Dumnezeu, a pictattinerelea $i tiumuselea in unitatea jertfitoare a celor Trei. ,

Dostoievski qi Bemanos au arAtat c6 iadul nu poate qdtura inimaomului. Soljenilin a regdsit, dincolo de iad, tandrelea gi forta,nezdruncinatd a con$tiintei. in Biserici, ca gi la frontierele ei,a$teptam. pregbtim o "sfinlenie genial6", capabild sd sugerezefrLrnuselea lui Dumnezeu. intre prim-planul ce rimdne opac Ai

,

arta care nu mai indrdznegte sd reprezinte chipul omenesc se

deschide perspectiva lcoanei.

in trebdri as upra o m u Iu i l8l

9.

Moartea gi sirbtrtoarea

' Biruinp asupra mortji

"Hristos a inviat din morfi cu moaftea pre moarte cdlcAndgi celor din mormAnturi via15 d6ruindu-le": acesta este, intr-obiserici din Rdsdrit, leitmotivul slujbelor pascale, leitmotivul"sdrb5torii sdrbitorilor". "Ziua invierji! Pa$tile Domnului,Pagtile! Cd din moarte la viala (...) Hristos Dumnezeu ne-a trecutpe noi (...). Acum toate s-au umplut de lumina. cerul gi pdmantul

.gi insuqi iadul. Deci sd prdznuiascd toatd fdptgra invierea luiHristos, intru care s-a intfuit".

invierea d6ruitA tuturor, inseamnd biruinta vielii deplineasupra morlii 9i iadului. Moartea, din perspectiva Scripnrii Ei aPirinfilor, nu desemneazd doar sf6rgitul vietii gi nici iadul doaro stare spirituald dincolo de mormAnt. $i una qi cealaltd seraporte4zl la existenla noastrd divizatd, la contradicliile ei. lastr6fundul angoasei sale, la aservirea ce o sugrumi, pentru catotul este exterior a tot, incepand cu omul fald de el insugr.Moartea gi iadul - este timpul lumii decdzute, timpul crud al"Orologiului" baudelairian, timpul care tneazd. mecanizeul qi

-t

t82 OLIVIER CLEMENT

distru-qe. Moarrea gi iadul estc spa{iul lumii decdzute. spatir"rl

care separd gi ir-rtemniteazd. Iar aceasta pAnir la stluctr-u'ile logice

ale acestei lurri, care mereLl opune sau contr.rndd. Iadul. de tapt

qi mai ales. sunt ceilalli cunr spune amarul filosof . ura din

rnine fata.de mine insumi. care thce din ei niqte strdini gi nigte'

rivali. $i in ciuda a atita tar.rdrele gi li'umusete - cdci lunrea. chiar

decizuti. riurAne creatia lui l)umnezeu - el este o despirlireiner'itabild;i enign'ri a neantului. Ilnigma care se ridicd Ia capdtul

a toatd revolta Ei translbnnd in "alchiniie:r neantului"" oricdt de

nccosare ar tl ele. eliberirrilc politicii gi ale cr.tltulii. ('a qi cunr

ne-iur batc pentrr.r dreptate Ei ltlicilc pe un vapor. iar deodatd

dcseopclirl cl-r cl :c seulirrrJi.

f)umnczeu n-a creal moartea. tll. ('el Viu. a ficut pe tint

ca pe unul viu. ihen.rat la desiviir;;ilc. Dar aceasta nu putea lidecAt liberi participarc la cxistetrtir divini. caci "nunrai

Dur.nnezeu este fhrd dc nllarte" (l l im.4. 1 6 ). Moartea a venit

$i nll inceteazi sa vini ;i sir clevind 1o1 rnai sumbl'd. pentnl clr .

ort.tul s-a irrtors gi sc inlollcc cle cirtre ('cl Viu. Moartea se

intire;te prin insaqi latalitarea ei care ne inciti la o cxislcntitlipsita de autelrticitate. prirr cale noi 1r-rgim de angoasi prirr

mincir-u'rd. Omul se thlegte cu aceastil lunte din care crcdc cipoalc lace impi|irtia sa. de la cafc a$tcaptl sigr"r:'anti gi cale de

lapt il inrobe;;te degertitciunii. aclicii vidulr-ri. Onrul nu se po:ltc

distrr"rge pentru cd el lintinc crcat de l)umnezeu. anintat de

sr-rllarea divind. IlxistAnd prin [)urlnczeu. el nu urai vrea sa cxistcpcntru l)un1rlczcu: oli. in sinc iusu;i ol.ltlll esle neant. Vinta luide ascnrenea estc o "viati r.ltoallaf "- iar sulletul Iui. dupA moanea

in t rebiri as upra ont u ! u i tfJ3

lizicil. subzisti intt-o setl i-existental fankrnlatica (Biblia ignolrr

orice lilisnr al'"ncnrr.itili i su llctr-rl ui" ).

Moartca esle tleci in rrotl lirnclarnental irtrpott'iva natr-rrii

$i. intFo oarecafc ntirsrrni- oricc ntoilrlc este 5i o clintit pcnlnr

ci ea lovegte o e\islcnlar ft'rcr-rlli ;rcnt|u ctet'nitate. Moartca cstc

libertatea pefvcrtilar cale dA ncantului o lealitate paradoxalir.pcrnritdndu-i sir palirzitezc firel pc calc [)urlnezeu a cl.cat-opentrr-r dcsh irlile. Acrrrtr intclcucnt cur,iirrlul lui Hristos clesltr-c

clia'"ol: "tatirl r.ninciurrii".,si "ucigaq; dirrrnr inceput" (ln. ti. 44-4i).Mincitura inseartrnl a prelcra pro1.l'iul trcant. neantul cr.eatur.ii irr

loctrl Ader,irr-rlui carc' cste [)ulnnezcu. t Jcidcrca inscitr.r.rrrir

imixtiurre'a rlorlii. "circi plala pilcatului cstc rtrornlea". Iia nu eslc

clislrrrec|ca tllii c|cate. circi l)rrrnnezcu este crcdinci0s. ei

conditia ser impotrir,a ll'ii: rtr-r ncantul. ci ntonstt.uoslrl.

insir Dunltczcu cstc ralhdiltol'. cu toald r.dtrclarca iultir.ii.Acest ralu pe cale nu-l poatc intpiediea- l)cntrrr ci el sc naspte dinlibertati in carc utotltutcfnicil Sa s-a implinit gi s-a lintitat inacelagi tintp. Durltnezeu o sir-l lilloscrsci pci.rtr-u a-l dcschide pc

om iubirii Sale. ilr rlocl par-acloxal. ll()al.tea. "plata picatr-rlui".dcvine' as1lel uu rcnrccliu al palciltulUi. 'locutai pentt.u cil cslcimprxriva lilii. ea il lircc 1te orrr sli-;i clea seama de adevirata sa

conditie. dacit nu firgc cle ca. "l)urtrnczcu a ingaduit ca orlulsi l'ic inghitit clc lltonstru autor al prevar.icatir.rnii 1rar.proevuricutio- trirclal-c. r'inclelc pc bani) nll pcntrll a-l vedca ciidispalc ;;i picre pcnt|u ro1(iciuuta" ci pontt.U cir stabilise dinainte

$i pfegitisc incepr-rtul rnantuilii inrplinite prin Cr-rvintr-rl. .dr-rpi

senmrrl lui lona (...)" ltclttrlt ca ontrrl. prirtrind de Ia Duntnezeu

w-

184 OLIVIER CLEMENT

o mAntuire nesperatd. sd invie din morti qi sI preamdreascd pe

Dumnezeu repetAnd cuvintele prol'etice ale lui lona: "Am strigat

cdfe Domnul Dumnezeul meu in dezrriddjduilea mea gi El m-a

izblvit din pAntecele iadului" (Sfhntul lrineu de L.yon, Sources

chrdtienne.s, nr. 34, p.339-341). Astf'el Dumnezeu fblosegte

inrobirea rno(ii pentru a pregdti pulin cdte pulin, pdn alegere,'festamentul, punerea la incercare a cledinlei - iar mdntuirea cAnd

se apropie. ciind se indepdrteazd, dupi cunr omul i se deschide

sau o refuzd . pentru a pregdti gi a solicita in conditiile cele

mai lavorabile (libertatea rlspunsului rimindnd dincolo).fal-uluiMariei. aceastd acceptare care ingiduie in sfhrgit Clreatorului

deposedat (de creatura sa. n.tr) de a intra in chiar sAnul crea{iei

SJI!'pcntru a o lua inap,ri din irrtc|ior. penlru c o re-crea.

"Pentru a trdi din nou ne trebuia un Dumnezeu intrupat gi

omorAt" (Sfhntul Grigorie de Nazianz). Singurul rdspuns cregtin

la lungul proces deschis lui Dunrnez-eu - caricaturilor de

Durrnezeu de citre ateisrnul modem. este tocmai Nevinovatul

pc care il rdstigneEte 1ot rf,ul niscocit de on] gi care ne ddruieqte

astf-el invierea.

Atunci "din adAncul iadului auzi chemarea mea. ascultd

glasul mer-i' . atunci crucea, crucea de lumind. atunci mor-mdntul. r.normAntul datato' de via!i. atunci cobordrea la iad.

CoborAre biruitoare. nimicesc "'zidul de despi(ire". Pliri rnicqo-

rarea Sa cea de voie. prin smerenia Sa. patima, moaftea Sa de

"blestemat". Hristos lasd sd intre in el iadlrl intreg. toatd moanea

conditiei dec5zute. pdni la acuzalia intiicoEltoare a ateismului:

Intrebdri asupra omului l85

ne gAndim ce a putut insenrna t.noallea pentru l)umnezcu-(Jmul.

Cel {ir6 de pdcat. a cdrr,ri moafie nu cra in consecin{ii nici "plata".

nici leacul. Noi suntem in inteliorul morlii. iar El a coborit

acolo. El, cel ce a plltllt zicc: "Eu sr"rnt Via{a". I)e trceea moarte.l

Lui a lbst o surprinzdtoare flpturii iu care s-a cuprins tot rAul

din lume $i toate mortile nozrstle. Astlel incat toati angoa:ia.

toatd ura. toatd dezbinarea. lroaltca intreagd gi toate r1rorlile

noastre sunt nimicite. sau rnai degrabir intoarse cu aceeaqi fbrtir.

in incredere, iubire. unire qi viati prin (lel sau rlai degrabir in

Cel care a fbst ascultdtor"fatalr-ri prind la rloalte Ei care. cle o

liin{d cu'fatil Ei cu Di-rhr-rl in desirvir;irea treimici. s-a ficr"rt de

o fiinti ou noi pAna la iad. pcntlu ca irrsr-rgi iadul nostlu. insiqi

moarlea noastrl sd se unrple de ]unrini. per.rtrLl ca. chiar gi nr,ulriun pic, libertatea noastrd s[ sc lase indr-rplecati intilnind atitaiubire. Iadul Ei mt'rartca sunl rrctarnorlirzate de Clel care dAndu-

se lol in com-pAtin.rirea Sa stdpinikrare. pr.rne iubirea. care e nlat

tare decAt moartca. ir.r locul irr ca:'e ura. rrAndria. disperarea

intlresc irnpdr'[fia Dezbinitor-rLl ui. Astl'cl. printr-o singu r'lr

miqcare. Hristos sf'arrni pietrele ruornrintclor ;i porfile iadului.

"Iadul este irnpuns in ininri pentlu cl a prirnit pe Clel a ciluicoastd a tbst irnpunsir de sulili: cl gomc' vizdndu-se rlistuit de

focul dumnezeiesc. pcntl'u nrir.rtuirea noilsL'ii a tuturor cclor ce

cantdm: Dumnezeulc Cel ce ne-ai slobozit. birrc cqti cuvAntrrt!"

In Cel lnviat. in tt'Lrpul S[u ploslavit. in ins5Ei cleschjzitr-Lra

rdnilor Sale. nu ntai donrnc;tc lrofi'tea ci l)r"rhr-rl. Sr-r1lar-ea dc

viat[. Iar crucea de biruinti gi de lunrini. dupi czrre ne modcleazir

botezul. poate de acum sii h'ansfbrnre sitr:a1ia cea mai disperatir

in nroafie-inviere. in Pa;tc. in '-tl'ecel'e" spre veEr.ricie."Dumnezeul Meu. Dumnezeul Meu. pentru ce M-ai ndrisit'J" Sd

'w- II

l8(r OLIVIER CLEMENT

Matrita baptisrnalir. potir cuharislic. deschidere lhcr.rlir de

inliere pcrrtru toldc0ulta irr itcoltcr.irntintu l inlcr.nal al Iurtriicazltte. rceastil cste [Jiscricu in prolilnzintea-i sf]intir. 'fainir

a

('elr-ri inviat. siltgr-rrr-rl loc in car.c. ll'u.it nici o clif'ererrtir pascala.'-strLr,rLoarea siubitofilor"' ;i birLrinta a:iLlpra ntortii se ofirilibcl'titii notstre- ltctltru cit ca sl dcvinir cl.catoarc $; siicol:rbolcze la rranilcsrarca dclinitirir a acestci bir.r-rintc. la1r'ansflgurarea delinitirir tr istorici qi a univcrsnlui. De accclrpulcr.n spLlnc ci intrcg ntesaiUl cfc$litl. vostea clJa hunaEvanghe Jia . r cstca desrir lir.Sirii. sc conccntl.eazii in celc c:rtevaltl.rclul'i irlc cr-n'fittului Slintului Ioun ( iur.tj clc Aur.pe ctrr.e-l e itiln.in ritul bizantin. la slir;itul ulrenici lh;tikl.:

"lntratidcci toti intru bucuria Stirplirrului vo:jtru (...). Ospinrlcslc gata. r'cr.riti crr toti la cl. \,'itclLrl estc !ras. ninreni sir nu iasirtlantiltcl. [Jucurali-r'u toli ]l osllaltul cr.etlintci. Ninreni sa ru.r sc

tantuiascur pentl'u p catclc sale- cnci clin rnrtrntdnt iertarcir ;r

strilLlcit. Nirrrcni sir rrrr sc rlai tclrnli ric rnoatle. circi nc-a izblvitpc r'rol rnoaltca Miurtuitorului. Iaclul a prinrit un trup. ;;i I__a pr.irrritpe I)unurezcul a l.rrirnit l.rirrliurt ;i s-r irrtihiit cu ccu-rl (...). rt.lncic_1i

esto ntoarte holclul. Lrnrlc-li cstc iaclLrlc bir.uinta,l.. (l (.or'.15.55).A inr,iat Ilristos lii viata stiipincftc'

Rugitiunau pcnlru mlintuire u Iumii

I)esigru'. tlin lcspect pcntru libcltatca noastrai. f)Lnunezcrllasit rirul si cxistc. cu toirtc ca in rlod tainic accsta cste hir.uit.

$i accasta l)eutru car I)LrhLtl Slarrl vt.ca sir ne rccldcleascir irtrcr.ror

Intrebiri as u prx ortrului t87

tira sd ne constrAne.i. prin Iibertatca cfedintei. Adcr.irata istoric

a llisericii esle cea a slirrtiniei. adicl a con;ticntizdrii in aceastir

mare libellate a biruintci lui Il|istos rrsLlp|rr lnorlii. o dati pcntl'Ll

totdeauna. prezenti nrercu irr Iliserica Sa.

Tot astfbl 5i stintii cfirpa nroarlcil l()r;;i rnai alcs tttucenicii.

de pe ttor.rul Mielului (n poc.4. 9-ll). a$tcaptir gi pregdtesc ultinra

prefacere. Origen ll'irnri ca;;i IJlistos aSteaptat. slavtt Sa

neputand si izbr.rcncasci decAt Ia inrplinirea -lrupuh-ri universal

(l-liscrical al eilui eap Iil cste.

Astlel r,a vcni inlplinirea. cind Duhul C'cl Viu. pnn

comuniunca slintilor. va arita intres universul ca -liup prosl,ivit

al lui Hristos. Aturrci fiecalc pcrsozurir i;;i va regisi trrqrul danrl

chipul sdu universului trarrsfigural: trup vibrind dc intrezrger sa

sensibilitate natul'alar. tllpLli nostrLl. ccl al .pdnrirrtuh-ri. dar scil(lat

de liald qi de plinirtatea de l)urlnezeu cnle va li "totlll in toatc'.

abolind caracterLrl sepalator al tinrpulr.ri qi spalir"rlui. irr-eirdLrirrd

intre cei inviali o comuniurre ast,rzi cle neimaginat.

Toatit corrplexitatea natLrlii LrnrilnL' ce nrrr\ inc dindramatica noastra istoric. dir.r c..sccuri ;i clin ilr-rnriuirri ale libcltutii

noastre. toat5 arlbiguitalea. clc lcLln.r inainle transfigulatl. a

"lttnicil,rt rle piclc". rr't !:5'i l,,i in inrpaliti\': (;rci n()i llcnrinunim dc girurilc de neanl salpatc (le lihertatea noastrir in flreir

atat de bunat a liptufii. cnlc nu clcvenit in Ilriskrs accle rir.ri dc

la nrdini. de la picioarc. de la picpt. pfin care ne curge ', iata divinir

$i nc va culge mcleu. I)e aseulcnca. l()atc llintcle. toate lucnu'ilc

pe care iubirezr noastril lc llcc szi lurticil'rc la aceastir Prczentir.

vor'_qiisi loc in Ierr-rsalinriLl ccl Nou: accsi animal. acest copac lrcdllpul silbatic ir.] noapte. in carc lauri ncsri $i cai albi irnplctcsc

t8u OLIVIER CLEMENT

ziua gi noaptea. totul va h acolo. in strdlucirea Celui inviat. C-dci

Acesta. a$tepdndu-qi prietenii crr.e pescuiau. aprinsese pe malullacului ur.r lbc pentrr-r a liige peqti pe care si-i imparld cu ei cAnd

vor reveni. O! Ioarrc. o! PetfL.. spunL.ti-ne daca intpir.itia luiDunrnezcu nu vil avea meretr pcufr.u voi. in apropierea gi

nerecunoa;terea acestlri Clhip. mirosul pegtelui fiipt, culoarea

.jarului. pacea lacului in care pfurAntul intAmpind cerul...CLI toate acestea. daci iadul conditiei decdzute este tainic

dcsliinlat in FIristos. dacii Dumnezeu trebuie sd arate ..totul intoate" in ziua implinilii celei diti unnd" rirnAne taina zdrobuoarea ccea ce Apocalipsa nume$te "a doua" gi uJtima moarte. cea a

omului cc a (ploniatr. lh'i iubire in iubirea dumnezeiasod. CdciDumnezeu nu va respinge niciodatir pe nintcni. ljl va cldr-ui iubir.ea

Sa tutln'or. Dar locul acestei iubiri. spr-rne Sl'Antul Isaac Sirul.devine bucurie ve;nicd pcntru ccl ce o primeqte Ei chin al iaduluipentrll cei care o t'efrzd. Aln putea spune cd dacd iadul universala lbst nimicit dc l-lristos. iadul per-sonal rhmAne posibilitateainfl'ico$Atoare a libcltatii llcciruia. Dar egecul dellnitiv alacestei colnuniuni cosn]icc. singura care ingiduie imphnrreapersoanei. nu ar insentna eEecr-rl definitiv al planului dumne-zeiesc?

I)esigru' cii Biser-ica a condanrnat origenismul. adicicertitudinea cd in ccle din ur.nrd toti oamenii qi chiar ingeriicdzufi, vor fl reconciliati printr-o .'restaurare universald...pflntr-o "apocastaza" nu cloar tr nafurii. ci qi a persoanelor Delapt o astli:l de cerlitr-rdine sc lovc$te de anrenintirile lui Hriskrs.atat de viguroase in prirnele trei llvanghelii. qi mai alesdispretuicEte laina ireductibilA a libertarii uoastre: a admite cu

In t rebi ri asupra otn ulu i r89

Oligen cd rdul se va sfirgi prin a se epuiza, Dumnezeu singur

fiind nesthrqit, inseamnd a r:ita cd libertatea personald, tocmal

pentru cd ea este chipul lui [)unrnezeu. inrblaci un caracter

absolut.

$i totugi "constiinta noastrii catolici''. in sensul propriLr al

acesteia. adicd corrgtiinta "dupa intleg" a omenirii reunite inHristos, nu poate accepta fird rezclvir cxistenta unui iad vegnic.

Dacd acest.scrupul cel pr-rtin dupir epoca patristica iL

fbst rar in Apus. el a obscdat gAndilea gi lr-rgdciunea rurui P6gu1.

trezit de un socialism evanghelic la misterul "doolrinlimii" con-

substantialitdfii tuturor tlanrerrilor: in Rasarir. sullete pirjolitede iubire, s-au rugat pAnd in vrertrurile noastre pcntru cei osanditi

qi chiar pentru demoni. Aceastd atitudine n-a rdmas doarprivilegiul cAtorva oameni duhovniceqti. Poporul cregtin din Rusia

mai ales s-a fl'An.rintat rrult peutru cei osAndili. crezAnd de

exemplu ci prin mi.llocirca sa. Maica Domnului le obtineridioarea osdr-rdei in fiecare an din .loia cea Mare pdnd la Rusalii.

timp liturgic care tocmai veste$te l{cstaurarea universal5..participAnd de.ja Ia implinirea ei. C'ontradic{ia dintrc liberlate gi

idbire va fi ea ireparabild?

Sd notdm mai inlAi cA la inceputut'ile sale. Iliser.ica.indreptati in intregirnc spre a dor-ra venire a lui Hr-istos. nu accepta

deloc ca dellnitivi existenta actuall a celor osdndili, precum nu

accepta nici pen1ru sllnli o t'ericire inrediat consumatd. Ceea ce

gdsim Ia mulli dintre Pdrinli este rnai degrabd nofiunea unei

curdfiri qi a unei vindecdri treptatc. Dupa moafie, $i daci nu este

pe deplin sflntit, sufletul h'ebuie si treacd prin locurile "inf'e-

t90 OLIVIER CLEMENT

rioare". prezentandlFse la "vdrli" sinrbolice in care puterile riuluiiau ceea ce le aparline. lisdndLr-l din ce in ce mai dezgolit. tirdpacc gi liniqte. "Sontrtr:1" ruortii apare astt'el ca o starccontemplati vd: moautcir. m i qciir.rcl flrr:a decdzuti. of'et'i sufletu lu i.

ii impune aproape. acea pace pL' eJfc cci duhovnicegti o clrr.rosc

inci de pe p5mAnt sLlb nurlelt' clc stiu'e "de nepdtimire". acea

pace care cste o prea dulcc trecere a ltri Llristos ntcrell prezent

in iad. til care cu sflntii Siii. toilte lc irlpJine;te. Biserica clin

vcchime $tia cA peste mortii crispoti iu ltecurlo$tinta rellzuluilor. sc aqterrre o starc in cru'c pacea. lini;itca. prezenta irrtrcvS.zutii

a Doctorului divin sr-rnt resirrtitc ca rri;te chinuri. Dar ea se lueacu toati dragostca pentl'u /oll cci actrnlili gi. cu numele. pentru

cei care. in petrecerea prin "llica.surile cele de ios". sunt in iad.

in ritr-rrile din Risarit. se ccleblcazir la vecemia Rusaliilot' ibartevechea "slujbl a plecirii genunclriktr". Ori se poate citi in aceasti

sluiba dr-rpa litul bizantin: "('ale,si la acest praznic. cu toluldesavdlqit gi mdntuitor" ai binevoit a prinri ruglciuni de tnijlocirepentrr.r cei tinuti in iad. ddndu-nc noui mari ridde.idi cd vei trirnireugulale qi ntingdiere celor cuprinli de intristiri apdsdtoare...".

Dragostea Iui Dumrrezcu. inntullili cu. r'uqdciunea Biser.icii.lucreazi din interior pcutru ci nirtrerri nu este singut. , iadr-rl

Llltin'1. singuratatea individuali. pcntru ca ea sd se deschiditcomuniunii ImpAritici ce vinc

Cdt despre ploblenta "cclei de tr dorn modi" qi despr.e iaclul

definitir, dr-rpi implinilea Lrllinri. rugdciunea profr-rndd aRdsiritului inci de la Slhr.rtul Antonic. ne sugereMd o solulre nlrdoctrinali. ci existentiali. [.Jn curelar din Alexandr"ia. cdruiaI{ristos i-l trinrite pc. Antonie }lentrll a-i arAta acestuia un grad

Intrebari as upra ottt ului I9I

de slin(enie superior celui in carc se afla el. slArqeEte prin a-i

n.rdrturisi marelui trscet ceea cc cl giirrdca. privind trecitorii: ":[bti

sd tle nlantuiti! I-)u singur merit si llu conclamnat". Aceastiatitr.ldille. strainh disperdfii. lt-n incetat sA se transrnitd print|cduhovnicii ortodocEi. in acest serrs staretul Silr-ran. nrorl la Atlros

in l93ti. auzea pc Ilristos zicArrciu-i: "'l'ine-ti nrintea in iad 5i nq

deznidi.jdui".

Ce s-ar putea sptrne rnai ntult decit cI nll se poate vol'bi

de iacl la ncutru. dupir speculatii bine alarrjate. cu gdndul ascuns

oa cste vorba liu'ir indoiall clc un iad pcntfu altii Ei cir tr.cbr-rie

descris r.runai irr linrba.jr-rl lui Iiu q;i 'l'r-r. in setea de ciintri 5i

speranla. cdci "suntcnr nrintuiti int|e teanta;;i nirde.jcle". zicea in

secolul trecut Amblozie dc Optina. Antciiiutirile evanghelice rirci

prir'esc. ele tzrc irrcnsitatca tlagicir a clcstinului nreu. cle ntiindeanrnir Ia rlalea intotu'ccrc. la colrqliinta cle a ti in iacl. de a Ijresporrsabil de existenla iaclulr-ri ;i qrrin aceasta chiar. dzrcij nu

deznaddjduiesc, de a participa. aiutat de snterenie. la prczenta

lui llristos. singurul pentt'u totclceluna invir-rgAtor al iadului. Dar.

pentrll /r?e. pcntru fzFul ucnlulalrat it apfoapeh"ri nu po1 decdt slu.ji.

rllsa. spera ca tu vci fi utintuit. cir llristos te va rlvigi in alamdsuri prin tandrclea Sa;i plitr 1i'rrnrlrsefea Sa. inc6t indoieliletale. r'elicentele tale. inclc$tirile talc vor disparea pentru a f'acc

loc "rnarii br.rculii". Apocatastaza nLt poate fl o certitucline. ei

trebuie sd fie scopr-rl lul.rtei rroaslre spiritr-rale. Sir ne rugdnr ,si sir

discelnern pentrll ca lbcr-rl .lr.rclecirtii, cal.e este fbcul ir"rbiriidumnezeieEti. sd consuntc nu pe cci rii. ci. in tiecare. r.dui carc

uzurpd. Caci .ludecirtorr-rl cstc $i Avocatul" iar C'rucea. zrceSldntul Maxim Mdrturis itttlr.rl. estc "judecata.judecdlii". "tJn

(

192 OLIVIER CLEMENT

pumn de nisip intr-o mare intensA. iatd ce este pdcatul a tot trupulin comparalie cu mila lui Dumnezeu". zicea SfAntul Isaac Sirul(Cuvdntul 107). iar pentru el picatul adevdrat constd in a nu daatentia cuvenitA invierii" care ne ridicd din addncul iadului "labucuria itrbirii lui .l-h'istos: ce este iadr"rl inaintea harului invierii?"(Cuvdntul 118).

Astf'el Biserica cea nedespdr{itd are ca gi doctrindmAntuirea universald. dar a integrat-o ca speranl5 gi rughcrune.

Nur.nero;i P[rin{i din Apusr,rl cregtin ar-r in.aceastd privinld aceeagi

pozilie ca gi cei mai multi dirr l{dsnrit. Sfhntul Ambrozie alMilar-rului atirma cd "unul gi acelagi om este in acelaqi timp Ei

mantuit $i condamnat" (P2.. XV. 1502). Si ce-i este negesarpentru a li mdntuit. dacd nu de a se gti condamnat qi de a nudeznddnjdui? Daci nu de a se deschide rnarii bucurii pascale princomuniunea sflntilor?

Ultimul cuvAnt al cregtinisrnului nu este iadul. ci biruintaasupra iadului. Daod Dumnezcll nu ne promite mdntuireauniversal5, este pentru ci El poate doar sd ne-o ofere gi apoi sdo aStepte de la noi, de la iubirea rroastrd.

Ultimul cuvdnt apa(ine sdrbltorii.

" Sd rbdto area s dr bdto r i I o r "

Ce este sdrbdtoarea, dacd nu supraabundenla fiumuselii.existenta devenitd cdntec. eliberard de utilitate, de grijd, deapdsare, impdrlbqirea prieteniei. via{a trditd cu aqa intensitateincdt chiar moanea pare a li uitatA? Sdrbdtoarea este spon@-

193

neitate gi gratuitiitc. rtrarclc cla s1.lus cxistcrrtci. ntarea slulirc car.c

reLlne$te cu Absoh-nui.

in Apusr-rl nroclcnt virtulilc scr.iozitltii. cconomiei. mLrncrr.''vointa cle voir.rti". au stins lbcut.ilc sirrbitorii. ar-r investit ir.r

putt'r'el tcltnokteicd ceea cc (icor.ses llataille lrurnea- in llecar.ccivilizatie. "parlca blcstcntalif' qi care s-iu.plltca tot atal dc bincnunri parlea slintiti. Ontul. dolrnit pr.in ratioltalitatea sa ;i pr.irrputerea sa. a Iisat sit sc rtrolicze laculllitile sale dc sirbirtorirc.$i lirii irrcloiali existu o lcgdtui.ir tainicir inlre dcclinul sar.birtor.iigi absenta lui [)umrrczcu inlr-o errtitliurrilutc tlcveniti unidirtrcn-sionalir.

Oli astazi putcru rellill.cu intoar.cer.ca sitfb,ltorii."Revolutionalii" cci nrai origirraii clin ntai '(rti voiau r.,iata precunro sirbdtoare. ial psihocl.arra lor.clin ('artiel.ul [_atin, in chiar loculin carc se transmitc o culturi inclrisir la to1 ceea ce depdqeqtcumanul. mdrlurisea uu f'el de nostalgic Iitr-u.gici. o litr.rrghie car.e.

in dellnitiv. va ti viaqa inszis;i r.egitsita in protunzirnca sa inc()lI LLlll Llne.

lar acuut sc ivesc 5i noii rnistici. tinand de o mistica nLl

nur.nai individualir;i tainicir. ci clansati. srr.igatd. tr.aitd intprcunir.insi noii lcvolr:tionari vor si tr.ansli_eureze viata r.ctirzintl

slrlselc s;rilitualc carc sirrgut.c ur-pelnrile trans fig ur.al.ca lor.aulcJ)ticar. Ia| uoii ntistici sir.birtor.esc prca adcsea pentrll a

sdrbitori gi risci sd sc clizolrc intr.-r-ut inrpersonalisnt asialic q;i

pe (lcasupt'a impolat irr mod anstraet.

$i Lurii ;;i altii sliir';csc prin u cirltrir crLaztrl pentr.u cl insu;t.pina la tlistr"r,rgere: cr.otisnrLrl sau drt)eul...

De fzrpt" dacir Ilr.istos n-a inviat. moartca va avca inr<tr-

V \

I ()"1 OLIVIEII CLEMENT

cleirurra ultirrul cuvant. A doua zi :r llccdlei sarbitoli va l'i ncenLr;ii ;i a singurlrtallii.

I)at' dlrcn llristos l inriaL. I'a5tclc cstc "silfbilloarcitsirhitolilor". llcculc cLrharistic cstc "salrballoarea sir r.birtori lor".iiu noi sllnlenr clc acurtr irraintc capuhili clc "a lhcc cuharistic clin

llccarc lucrtr". in a;;a lcl irrcirl in lul.rra cotidiarrir. chiar in nrarliriLr.

sa liir in stilfc (lc siillrallo;ltc.

l.egarlLn'a cstc slfiiltsal intlc sirbiloalca eclcsiali 1ico:rlcrrplalic. Sirlbatoalca tlli liccartria o lttirnir cxl.rcr.icrrtir ir

[)uttrnczcr:lLri ('clui \''iLr. l:u tlesclritlc 'ochiLrl ininrii" prczcrrtei

S:tlc 1i Irc laec cltPlthili sit rlcs({'Pet inl Pcnltu rlt nl()llL.nt icolutit

cltipr-rltri. "stlllrrcir-elt lrrertrrilor'- . Sirlblllorrlca nc rcr,clcirzir lollrrllinta qi tot lucrrri cit pc t, nrirrtrnc pi dc uccca. in .jurutl oltrulrri

slintit. lunreu instiii illtt'ar in slrlliloat-c 5i lcgirseSte in ntrntrr.rc

tfansllarcrlla sa ()t'lgl ni -i.

Slarrtrrl estc ()ntLll coltsr.ll)'lrt dc bLrcuria ltascalir. tlc"salrbaltott'ca slirbtilolilor". ccl cilrc poatc ltr.irli lte altroapclczicandLr-i. prccunt Scmlinr dc \.rlr,r : lJrre uliir ntcul l lr.istos a

ltl\'llll:

AstlL'l intclc-gcnt cI slilixrloulca in lr-rntc 5i sirr.ltiloar.cu irr

lJisclicar cstc apltllrpc uccluSi lrrcrrr. tlul nu in accca;i or.dinc. ilriunrc virrc rnri intiri crrrLrzirrsnttrl. upoi arniu.liciurrca- intiji intcrr-sitirl\'.t \ietii. lrpoi tri\t('lc,l Lll _!usl (l\'r)t(rlrr1t. irr lliscr.rr.ii rirrcnrai intlli antalriiciLlltca- nloiUtcit l)f()llfiulLli lt()slru ncan1. calinlil

crrc zclt'obe;tc lipsa rroastru tlc s c r r s i b i I i t ir t c : apoi bucLrr.iir

nesllir';itir. pa;rricir. dc a il icrtilr. iubit. r.e-creat. bLrcurir dc a llinrpreunir. copii uluiti.

Oli slrbalrurcl plrsclrli plccrrrn ;i stir.llitoarcu cLrliarisiicrl

It t t n"lt:i ri :t.s trlrr;t t t t t t t t I t t i 195

caf!' o ilctlralizcllza. ltu sLllrl in sirrc dccat o lrrliciparc i|rs o

anticipare rcal,I. hr'atnitoilrc. u sirrhirtorii clcl'initirc. cca llemsllirrului cclr-ri notr. ,\lLrne i l)unrnczcu irrsrrqi "\J ftcfgclacrinrile rlin ochii noptli" (.\1.roc.ll. J). ial sintbolisnrLrl cclcsial

al sirrbirtorii ra li irr acrlali tintp u[rolit;i r:nirelsalizal :

Srirhutt;urc'tt .st' vtt t't'tale { (t ,'.\(nlat u ltttrttrilrtr. Nu r lt rtrlticxista lernplu. ciici lot lLtcrul isi va lLra lultrirra tlin MiclLrl(llt'jstos). ial vasclc loirrncniil cic tsclltcncA vor lr slltrtc. zrcc

run protel. Sirhittoalett sc vit clcscol'reli cscnta insirl;i l nattu'ii

unranc in inlrceintc llsuntalii in th'irloslcl clintlc 1-lclsolttrc. titrl-lli

chipul -lieinrii

5i dLrpir utnrctia pc citrc l'r'cinrcu o cxcrcilu asul-l.ir

aceslorii. Sllr'llritoillcit sc r ir lcr clir in ntori l.lalticrrlar. cse nllriubirii pi a hlunei. tlrrhlLr rll.rolr ctrhalislic cu celilalr ;i cLr

Iunrea. ( irci lrlpailittia r.u ll un l].rnchcl al nurrtii. ltrecur.n la L una:-'Si nc bucurailn- sl bcln rinrrl nrirrii bLrcLrrii... Iata ntir.clc;;inrirclsl... IatI Soarclc ltostrLl... I)in clragt'rstc F_l se llrccttscrt.tiutittol nouti 5i sc buculli cu noi: l:l scltirlbit apa in vin pcntnr

a nLl intrcrupc bucuria inritlrtil()r: xftcalltal pc altii: ii chcantrconlinuu pi in vccii r ccilor: Si iall-t cii sc aclrrcc I inul ccl nou".'k

* I)ostoicvski- l- t rll kut trDt(t:t)\.

,)

t96 OLIVIEII. CLEMENT

Referin{e la autori odoclocqi contemporani

in corpLt! in.strsi ul utc.sltri csau, pentru tt .sc avi/tr

intpovdrarett, nu Ltnt Llut rafcritttt'lu olwrele tore in ceu nuitlu "e p(u'le :;unt epti:ulc - tlttr lott.rsi nu loule - sau nu uu.fitsl

trotttrse in fi'ttntazti. Dor Titr .sti preti:ez ttici rc.ferinlelLt

pritrcipttlc. prin grttlittrtlinc .yi rlc usemcneu penlrtt u.fut'<t

descoperila cilitotrrltri (tttr rttrtutri fi untez) lette clinlre cut'c

unele ftrt porle da o(urn r"rioitr!? ditr lxttritnctniul .epiriludl al

!.ir ii nou.\lre.

- cupitolul 1: I\istenta acestuia datoreazd mLllt cArtii lLli

Clrlistos YANNAITAS. I-ihertutau tttorulci. Atena. 1970 (in

greaca ).

cupitolul ul 2-lan trinitc la Vladimir I-ossKY. A l'intage

et a ressentblunce de Dietr. Aubicr'. l)aris 1967. p.l(Xll2l. ;ifa Par.rtryotis NcLt-,qs. Orrzri urtintrl inthrntnezell. Dcisis. Sibiu.

1 995.

p.56: Pavel Iit-oRtiNsKY. Stdl tl Si Temelia Adeviin ui.

Moscova. l9l3 (in lusa). p.t'iO.

p.70: P aul EvDoKrMov. "l.c Morrachisnre intdriorisi". iu

Lc ,\!illanuit'c tlu Monl lrlros. \trrisc-( ltcvcto-tnc. 1964. t.l.pp.33l -352.

p.77: Bastle RozANov. I-'A 1x.'culttpse cle notra letnps"

intrebiri ;!supra otttttlu i 197

plecc'dat de Esseuletncnt. Plon. I)aris. 1930. pp.25. 29. 17.

p.85: lhid.. p.31.

pp. 96-9 7'. Par-rl I ivt;or t vt lv. o7.r. c rl.. p.354.

p.99: Meditalia lui Paul lrvntirr\4ov asupfa iubirii urlanc

se girse;te rnai ales in Fcnteiu si nrirttuirca lzrrzli. Clhlistiena.

Ilucru'e;;ti. 1995. pi in '[uittu .itrhit'ii.

('hristiar.ra. Br-rcure;ti. 1994.

p. l l2: Fenteiu .yi nttittltrireu ftiriir. partea a .3-a. cap.

III qi lV.

p.,129: Nicolac I-'t,ttottttv. l;iIrt:;oficr operei t'onttnc.Arlicolc. gtiudtrri .yi :;tri.srtri. t.l. \/crrrf i. 190(r (in lusir).'-Sociologia trinitalii' cslc (lez\'()llilta in a dor.ra pzute a prinrului

capitol. pp..l2-75.

p. 137: Pave\ []t"oRliNSKy. Surscla tntune ole ideetlisntultr i.

manuscris (irr rusd). p.lzl ;;i n/. St{ilpul li Tbmelio Adevdrului.

t4t.tit.. p.288.

p.148: YlarJit'r'rif Sot.ovll v. L. S'cl.r ,lc' l'ununtr'. Atrbiar.

Paris. 1946. pp.140-11 L

p.149: Basile RotANov. o1t.t:i1.. p.46.

pp. 156- 158: Citatelc dirr N. I. l,oottr)v se girsesc in

Que sl ir.tns Puscul es, r.rp.cil.. 1-rp..102 s.

|/ ,1

III

Cuprins

l. O antrolxrlogit in carc sc intr:i prin pocitint:i ........................... llI)t':hirutrtu. itrlttl .,ti nttrrrtt'tr ............................. l lDc Iu fit'i.:cisnt lu tLtitlu lihcflutii . ........ . .. ..... 19

Inttuntrttr ......... .... .... .. .....25

2. I'crsoana duJrir chiprrl lui l)untttczcu ............. .l l( )mti-filtttrti ..... .....................1ILu ot'igittt'tt rtttliunii tlt 1x'r'.:outni lt'tlrryitr 1rit 1ttt ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . l4Ittr:ouni li ti llu Li (/ift') .................... ................. 16( httl thtifi chilnrl ltri l)tunnt':t'tr .......................'lllli.tcttl ustrntul lt'&ilt'( l)tltnt:,.':t'tt .................... +()l)a lu "tlti1t" lu "Lr.:tnttittLut"' ...... ...................... 50

3, Omul in cornuniunc ...,.... .,........... 54<,1

iti()o

6l6771

r

7. Ontul;;i cosmosrrl-ltri

ntr f iit ttci t t ttrt( .......................Otrttri 1i'cot .yi itulttirt.rt ttl t ,rirr,,'t,it,,i . ... ............. ....................( ,nh'n,t t,'ttttltttt .tl,t\ltt)l;t (tt.\Du.,i .....7)'ttnsfigt turtu lu iniL Li tr ( t ).\u| )ntJt ti in I lri.tt 0)lJi:L t'iLit ti ;t t.ttttr t

llcrclutiu hihlic Li. .f tuulnt rnt tl rt'ltnicii ......................Int,ilttiti'tr\.lu afu tlivst tL.\t )t L i\tl ttl ..........li lttri, it ,i rnt'i,ti

lJ. . \ trcirr li'unr usel('It4 tht lt rtutt.\(ltlIttlrtrrl,tl,r.;tttl, :,7...................... .....[ 11]t1114tt1t 1,1:,ttttttt l'lt1t, t,s'/:,, t,nlit,rtr,t l,,u lttri, t ..........l' r t t t t t t t.tt' t t\ r I I t I | ) t t t t t t t t :t' t r ..... -

Itrrt ic r tLtt tL iJ\ ttlt tt !' Itt(it t t i.tit, ,t lt trtttt,.'tItt

|]it t t i r t | , t , t , t t I t t , r tutrt lu ..........lltt:tlr iltllr'ttl\ tttttt t1ltIlllttti tl l1|ltli . ..... . ..... .... ...............:........'\tll t)tllt\tli tl \.ll l\tlttt ltttt

l(rl6Itilll6i0.r1

.r+

li71.r7t.lltl{lll:lr+6i50trlt53155r56

I 5()160l6+167ltol7l175I lJ()

llJlllilil16t9l

I ()()R ef c r i nta lu u t ttt t ri ortuh tcS i ttt tt tc tttpo rru r i