ohsas

5
Revista Certind, nr. 1, 2014 - Pagina 26 SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ŞI STANDARDUL OHSAS 18001 Ec. Cristian LUPA Director departament relații externe CERTIND S.A. Scurt istoric C onceptul de sănătate şi securitate în muncă (sănătate şi securitate ocupaţională dacă respectăm întocmai traducerea din limba engleză) pare a-şi avea originile în urmă cu mai bine de 300 de ani, în 1700, când medicul italian Bernardino Ramazzini publică prima lucrare ce priveşte sănătatea ocupaţională, De Morbis Artificum Diatriba (Bolile muncitorilor). De atunci, a urmat o evoluţie continuă a acestui concept de-a lungul timpului marcată de evenimente majore precum emiterea primei poliţe de asigurare pentru accidente de muncă, în Statele Unite în 1812, la apariţia primului act legislativ ce reglementa acordarea de compensaţii muncitorilor victime ale accidentelor de muncă (Marea Britanie, 1897), înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii sub egida Naţiunilor Unite în 1919 dar şi evoluţii fără de care ar fi greu de imaginat viaţă în zilele noastre precum introducerea centurilor de siguranţă că şi echipament standard pentru toate autovehiculele Saab în Suedia în 1958. Toate au condus la dezvoltarea unei întregi infrastructuri de instituţii şi reglementări la nivel naţional şi internaţional cu scopul de a proteja sănătatea şi securitatea şi a preveni accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale. Toată această dezvoltare a fost motivată de costurile exorbitante ale accidentelor de muncă şi din păcate de multe ori a fost impulsionată de adevărate dezastre. În Statele Unite de exemplu, accelerarea dezvoltării cadrului legal şi a organizaţiilor având drept scop prevenirea accidentelor de muncă dar şi reducerea efectelor acestora, s-a datorat inclusiv dezastrului petrecut la minele de cărbune din Monongah, West Virginia în 1907, unde o explozie datorată acumulării de metan s-a soldat cu moartea a 362 de mineri, conform declaraţiilor de la acea vreme, cu peste 500 în urmă unei estimări realizate în 1964 şi considerată mai aproape de cifrele reale. Dezvoltarea cadrului legislativ a avut bineînţeles evidente efecte pozitive în ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, reducerea numărului de accidente şi urmărilor acestora, iar pasul următor a fost reprezentat de apariţia unor ghiduri, standarde, coduri sau norme, la nivel naţional sau la nivel de sector industrial, toate cu scopul de a identifica noi metode şi aplica noi practici pentru prevenirea şi reducerea riscurilor. Anii ’90 au adus proliferarea standardelor naţionale şi a schemelor elaborate şi deţinute de organizaţii private, toate referindu-se la aspecte legate de sănătatea şi securitatea în muncă, dar care creau confuzie în piaţă şi se dovedeau a reprezenta bariere netarifare în comerţul

Upload: andrei-stefan

Post on 06-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

asdg

TRANSCRIPT

  • Revista Certind, nr. 1, 2014 - Pagina 26

    SNTATEA I SECURITATEA N MUNC I STANDARDUL OHSAS 18001

    Ec. Cristian LUPADirector departament relaii externe CERTIND S.A.

    Scurt istoric

    Conceptul de sntate i securitate n munc (sntate i securitate ocupaional dac respectm ntocmai traducerea din limba englez) pare a-i avea originile n urm cu mai bine de 300 de ani, n 1700, cnd medicul italian Bernardino Ramazzini public prima lucrare ce privete sntatea ocupaional, De Morbis Artificum Diatriba (Bolile muncitorilor). De atunci, a urmat o evoluie continu a acestui concept de-a lungul timpului marcat de evenimente majore precum emiterea primei polie de asigurare pentru accidente de munc, n Statele Unite n 1812, la apariia primului act legislativ ce reglementa acordarea de compensaii muncitorilor victime ale accidentelor de munc (Marea Britanie, 1897), nfiinarea Organizaiei Internaionale a Muncii sub egida Naiunilor Unite n 1919 dar i evoluii fr de care ar fi greu de imaginat via n zilele noastre precum introducerea centurilor de siguran c i echipament standard pentru toate autovehiculele Saab n Suedia n 1958. Toate au condus la dezvoltarea unei ntregi infrastructuri de instituii i reglementri la nivel naional i internaional cu scopul de a proteja sntatea i securitatea i a preveni accidentele de munc i mbolnvirile profesionale. Toat aceast dezvoltare a fost motivat de costurile exorbitante ale accidentelor de munc i din pcate de multe ori a fost impulsionat de adevrate dezastre. n Statele Unite de exemplu, accelerarea dezvoltrii cadrului legal i a organizaiilor avnd drept scop prevenirea accidentelor de munc dar i reducerea efectelor acestora, s-a datorat inclusiv dezastrului petrecut la minele de crbune din Monongah, West Virginia n 1907, unde o explozie datorat acumulrii de metan s-a soldat cu moartea a 362 de mineri, conform declaraiilor de la acea vreme, cu peste 500 n urm unei estimri realizate n 1964 i considerat mai aproape de cifrele reale. Dezvoltarea cadrului legislativ a avut bineneles evidente efecte pozitive n ce privete mbuntirea condiiilor de munc, reducerea numrului de accidente i urmrilor acestora, iar pasul urmtor a fost reprezentat de apariia unor ghiduri, standarde, coduri sau norme, la nivel naional sau la nivel de sector industrial, toate cu scopul de a identifica noi metode i aplica noi practici pentru prevenirea i reducerea riscurilor. Anii 90 au adus proliferarea standardelor naionale i a schemelor elaborate i deinute de organizaii private, toate referindu-se la aspecte legate de sntatea i securitatea n munc, dar care creau confuzie n pia i se dovedeau a reprezenta bariere netarifare n comerul

  • Revista Certind, nr. 1, 2014 - Pagina 27

    internaional. Se simea nevoia unui document acceptat la nivel internaional care s reglementeze n mod unitar abordarea referitoare la sntate i securitate ocupaional. Acesta este contextul n care, n 1999, au fost puse bazele unei colaborri internaionale denumit The Occupational Health and Safety Advisory Services (OHSAS) Project Group, avnd drept scop stabilirea unei abordri unitare n ceea ce privete managementul sntii i securitii ocupaionale. Acest grup, compus din reprezentani ai organizaiilor naionale de standardizare, ai organismelor de acreditare i certificare precum i ai diverselor instituii cu activitate n domeniul proteciei muncii, utiliznd elemente ale publicaiilor existente, au elaborat seria OHSAS 18001, ediia 1999. Aceast serie coninea dou specificaii: OHSAS 18001, ce includea cerinele pentru un sistem de management al sntii i securitii ocupaionale i OHSAS 18002 ce oferea linii directoare pentru implementare. OHSAS 18001:1999 a funcionat pn n anul 2007 ca i specificaie, nu ca i standard, i s-a bucurat de succes n implementare i certificare (n 2005, se estimeaz c n jur de 16000 de organizaii din 80 de ri utilizau acest referenial).n anul 2007, OHSAS 18001 a fost actualizat adoptat ca i standard britanic sub denumirea BS OHSAS 18001:2007. Actualizarea a vizat n principal alinierea cu cerinele celor mai populare standarde de sistem de management, ISO 9001 i respectiv ISO 14001, n scopul facilitrii implementrii unui sistem de management integrat.n anul 2008, OHSAS 18001 a fost adoptat de ctre Asociaia de Standardizare din Romnia sub form SR OHSAS 18001:2008 i de atunci funcioneaz drept singurul standard romn ce stabilete cerinele pentru un sistem de management al sntii i securitii ocupaionale i este utilizat ca i referin pentru evaluare i certificare.Fiind un standard de sistem de management, el include bineneles toate elementele specifice ale acestui concept, ce se regsesc i n standarde cum sunt mai cunoscutele ISO 9001 sau ISO 14001; precum auditul intern, controlul documentelor sau aciunile corective i preventive, dar despre care nu vom insist n cadrul acestui articol.

    Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional

    Elementul principal al sistemului de management al sntii i securitii n munc l reprezint evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional. OHSAS 18001 ofer organizaiilor libertatea de a-i alege metodologia de evaluare a riscurilor n funcie de nevoile proprii, cerinele legale aplicabile la nivel naional sau regional, cerine ale diverselor pri interesate, specificul activitii sau orice alt criteriu. Realizarea unei evaluri a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional reprezint la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene o cerin legal aplicabil tuturor organizaiilor.

  • Revista Certind, nr. 1, 2014 - Pagina 28

    Aceast cerin este inclus n Directiva 89/391/CEE ce stabilete cadrul n vederea mbuntirii securitii i sntii lucrtorilor la locul de munc, adoptat n cadrul legislaiei naionale (n Romnia prin intermediul Legii 319/ 2006 legea proteciei muncii) a statelor membre. Totui, nici directiva european i nici legislaia naional nu impun o anumit metodologie sau abordare n ceea ce privete realizarea evalurii de risc. n funcie de nevoile organizaionale metoda de evaluare a riscurilor poate varia. Astfel exist metode de evaluare elaborate de ctre societi de asigurare care condiioneaz ncheierea de polie de asigurare n cazul accidentelor de munc de realizarea unei evaluri de risc utilizndu-se respectivele metode, sau exist metode de evaluare aplicabile pentru anumite domenii de activitate cu riscuri specifice (de exemplu evaluarea riscurilor ntr-o uzina chimic poate necesit calcule matematice complexe ale posibilitilor de producere a unor evenimente care ar putea conduce la eliberarea de ageni chimici periculoi). Dei exist diferene de abordare n ce privete modul de realizare a evalurilor de risc, ele urmresc n general o determinare cantitativ a riscului, c o combinaie a dou elemente, respectiv gravitatea vtmrii i probabilitatea unui pericol de a cauza vtmarea. n ar noastr, metod cea mai utilizat pentru evaluarea riscurilor este cea elaborat la nivelul I.N.C.D.P.M. Alexandru Darabont (Institutul Naional de Cercetare i Dezvoltare penru Protecia Muncii Alexandru Darabont). Aceast metod de evaluare urmrete estimarea nivelului de risc n scopul identificrii i implementrii unor msuri de eliminare sau reducere a acestuia i presupune parcurgerea urmtoarelor etape:- analiz activitii desfurate n cadrul organizaiei;- descrierea locurilor de munc sub aspectul celor patru componente generice ale sistemelor de munc, respectiv mijloacele de producie, sarcina de munc, mediul de munc i executantul;- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de munc;- estimarea consecinei maxime previzibile a aciunii factorilor de risc asupra organismului uman, pentru fiecare factor n parte;- ncadrarea n clase de gravitate;- ncadrarea n clase de probabilitate (frecvena probabil a producerii consecinei maxime previzibile);- calculul nivelului de risc global al fiecrui loc de munc;- interpretarea rezultatelor evalurii prin prisma legislaiei n vigoare i stabilirea de msuri n scopul eliminrii sau reducerii riscurilor.Pentru implementarea sistemului de management i certificarea n conformitate cu OHSAS 18001, metod specific aleas pentru realizarea evalurii riscurilor nu prezint un interes major atta timp ct:- ea este realizat de persoane ce dein competen necesar pentru realizarea acestei activiti, - evaluarea riscurilor include un proces de consultare a personalului expus la riscurile identificate, - sunt luate n calcul att activitile curente (de rutin ale organizaiei) dar i situaiile speciale (ex. activiti de curenie, ntreinere a echipamentelor, vizite din exterior, condiii meteorologice extreme, modificri ale proceselor, disfuncionaliti ale utilitilor, etc)

  • Revista Certind, nr. 1, 2014 - Pagina 29

    - se ine cont de toate persoanele care au acces la locul de munc respectiv angajai dar i clieni, vizitatori, contractori, personal pentru livrri, etc- factorii umani sunt luai n considerare n corelare cu: natur muncii, mediul, comportamentul sau capacitatea psihologic i fiziologic; - rezultatele obinute din evaluarea riscurilor sunt utilizate n vederea implementrii unor msuri de tratare a riscurilor identificate.

    OHSAS 18001 i viitorul standard ISO 45001

    Anul acesta OHSAS 18001 mplinete 15 de la lansarea primei versiuni n 1999 i exist suficiente dovezi pentru a susine faptul c implementarea i certificarea unui sistem de management al sntii i securitii ocupaionale ofer organizaiilor o serie de avantaje evidente precum:- reducerea riscurilor referitoare la accidentele de munc i plata de despgubiri aferente; - creterea productivitii bazat pe reducerea numrului de ore de lucru pierdute datorit mbolnvirilor sau accidentelor;- ctiguri rezultate din reducerea polielor de asigurri pentru aspecte referitoare la accidentele de munc;- mbuntirea conformrii cu cerinele legale, conducnd la riscuri sczute de amenzi, dar i- imagine mbuntit a organizaiei n cadrul comunitii locale. n ultima parte a anului 2013, ISO (Organizaia Internaional de Standardizare) a anunat formarea Comitetului ISO/ PC 283 cu scopul de a dezvolt i public un standard internaional (din familia ISO de aceast dat, aa cum OHSAS 18001 nu a fost) de cerine pentru un sistem de management al sntii i securitii ocupaionale, respectiv ISO 45001. Se pare c noul standard se va baza n mare msur pe cerinele existente ale OHSAS 18001 iar calendarul dezvoltrii i publicrii acestuia este urmtorul:- mai 2014 publicarea primului draft la nivel de comitet al noului standard- februarie 2015 publicarea primului draft internaional al noului standard - martie 2016 publicarea draftului final internaional al standardului - octombrie 2016 versiunea final a standardului ISO 45001.

  • Revista Certind, nr. 1, 2014 - Pagina 30

    n scopul facilitrii implementrii unui sistem de management integrat, s-a stabilit c noul standard s aib o structura similar cu noile revizii ale standardelor ISO 9001 i ISO 14001 a cror publicare este planificat pentru 2015.

    Bibilografie:

    Safe Work n the 21st Century Education and Training Needs for the Next Decades Occupational Safety and Health Personnel, Washington, DC: The Naional Academies Press, 2000.OHSAS 18002:2008 - Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of OHSAS 18001:2007.http://ehsjournal.org.www.wikipedia.org.