ohsas 18001
DESCRIPTION
Prezentarea standardului OHSAS 18001TRANSCRIPT
Capitolul IV- CERIN E PENTRU SISTEMELE DE MANAGEMENT ȚALE SECURITĂ II I SĂNĂTĂ II ÎM UNCĂ- AUDITAREA Ț Ș ȚACESTOR CERIN E- OHSAS 18001Ț
IV.1.ASPECTE GENERALE
Standardul OHSAS 18001 oferă direcţia clară către un Sistem optimal de
Management al Sănătaţii şi Securităţii Ocupaţionale.
OHSAS 18001:2007 este un document pentru audit / certificare, nu o cerinţă legală
sau un ghid de implementare.
Trebuie remarcat faptul ca acest standard nu face specificări ale criteriilor de
performanţă pentru sistemele de management ale Securităţii şi SĂnătăţii în Muncă
(MSSM), nici nu prevede specificatii detaliate pentru proiectarea unui Sistem de
Management. În schimb, sistemul este orientat catre reducerea şi prevenirea
accidentelor de muncă, precum şi a accidentelor urmate de pierderi de vieti, pierderi
de resurse şi consum de timp.
OHSAS 18001 a fost dezvoltat pentru a fi compatibil cu standardele pentru Sisteme
de Management de Calitate (ISO 9001) şi Mediu (ISO 14001). Este ceea ce s-a
urmărit, ca orice organizaţie/companie care îşi dezvoltă propriul Sistem de
Management conform unuia dintre standardele de mai sus, să poata implementa
foarte uşor şi prevederile celorlalte doua standarde într-un sistem integrat.
Ca şi standardele ISO pentru Calitate şi Mediu, şi standardul pentru Sănătate
şi Securitate Ocupaţională se bazează, în funcţionarea sa, pe integrarea proceselor
in bucla Plan-Do-Check-Act (Planifică-Derulează-Controlează-Acţionează), punând
un accent deosebit pe imbunătaţirea continuă.
ASRO 1a adoptat documentul OHSAS 18001:2007 ca standard român SR
OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
Cerinţe. Standardul SR OHSAS 18001:2008 înlocuieşte documentul OHSAS
18001:2004.
În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, există numeroase
cerinţe legale referitoare la sănătatea şi securitatea ocupaţională care se aplică
potenţialelor consecinţe legate de activităţile productive şi care pot fi extinse dincolo
de locul de muncă, către toţi cei care pot fi afectaţi de activităţile desfăşurate. Este
1
esenţial pentru o organizaţie să ţină seama de aceste cerinţe legale atunci când
instituie, implementează şi menţine un sistem de management al securităţii şi
sănătăţii ocupaţionale – şi în particular atunci când identifică pericole, evaluează
riscuri şi stabileşte controale.
Acest standard, împreună cu OHSAS 18002 – Sisteme de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS
18001, au fost elaborate ca răspuns la cererea clienţilor cu privire la un standard
recunoscut al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă
de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de management.
Acest standard stabileşte cerinţe pentru un sistem de management al sănătăţii
şi securităţii ocupaţionale (MSSM sau Occupaţional Health and Safety-OH&S) care
ajută organizaţia să-şi ţină sub control propriile riscuri şi să-şi îmbunătăţească
performanţele.
Standardul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:
a) să stabilească un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care ar
putea fi expuse la pericole asociate cu activităţile sale;
b) să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de
management SSM;
c) să se asigure de propria conformitate cu politica sa de SSM declarată;
d) să demonstreze conformitatea cu acest standard OHSAS prin:
- realizarea unei auto-evaluări şi a unei declaraţii pe propria răspundere, sau
- obţinerea confirmării de către părţi care au un interes în cadrul organizaţiei, cum ar
fi clienţii, sau
- obţinerea confirmării declaraţiei pe propria răspundere de la un organism autorizat,
extern organizaţiei, sau
- obţinerea certificării/înregistrării sistemului său de management OH&S de către o
organizaţie externă.
Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale. Cerinţe a fost elaborat astfel încât să fie compatibil cu
standardele pentru sistemele de management al calităţii şi al mediului, pentru a
facilita integrarea acestor sisteme într-un sistem de management al calităţii totale de
către organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
OHSAS 18001 este acum un standard şi nu un document ca în ediţia
anterioară şi cuprinde numeroase modificări atât de formă cât şi de fond. Astfel
2
„sănătăţii” i se acordă o mai mare importanţă, s-au definit termeni noi şi s-au revizuit
termenii anteriori dintre care unii au implicaţii deosebite în ceea ce priveşte
interpretarea, de exemplu termenul „risc tolerabil” a fost înlocuit cu termenul „risc
acceptabil”, termenul „accident” este acum inclus în termenul „incident”, termenul
„pericol” nu se mai referă şi la „dauna adusă proprietăţii sau daună adusă mediului
de lucru” etc. De asemenea, au fost introduse noi cerinţe referitoare la participarea
şi consultarea contractorilor sau referitoare la investigarea incidentelor etc.
La baza OHSAS 18001 stau următoarele documente esenţiale:
BS8800:1996 Guide to occupational health and safety management systems
DNV Standard for Certification of Occupational Health and Safety
Management Systems(OHSMS):1997
Technical Report NPR 5001: 1997 Guide to an occupational health and safety
management system
Draft LRQA SMS 8800 Health & safety management systems assessment
criteria
SGS & ISMOL ISA 2000:1997 Requirements for Safety and Health
Management Systems
BVQI SafetyCert: Occupational Safety and Health Management Standard
Draft AS/NZ 4801 Occupational health and safety management systems
Specification with guidance for use
Draft BSI PAS 088 Occupational health and safety management systems
UNE 81900 series of pre-standards on the Prevention of occupational risks
Draft NSAI SR 320 Recommendation for an Occupational Health and Safety
(OH and S) Management System
Motivarea folosirii OHSAS 18001 pentru certificare rezidă în:
Planificarea riscului şi managementul / controlul acestuia;
Programul de management OHSAS;
Crearea unui sistem de muncă bine structurat şi responsabil;
Controlul operatiunilor;
Pregătirea răspunsurilor în cazul situatilor de urgenţă;
Măsurarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei.
BENEFICII
Câteva din cele mai importante beneficii sunt prezentate în continuare
3
o Satisfactia consumatorului - prin livrarea unor produse care satisfac cerintele
consumatorului şi totodata cerintele referitoare la sanatate şi securitate
ocupatională în etapele realizării acestuia
o Reducerea cheltuielilor operaţionale - prin reducerea timpului de inactivitate
datorat accidentelor, îmbolnăvirilor profesionale, şi reducerea costurilor legate
de amenzi sau alte compensaţii legale.
o Îmbunătăţirea relaţiilor cu acţionarii - prin asigurarea securităţii ocupaţionale a
angajaţilor, consumatorilor şi furnizorilor.
o Conformare legală - prin intelegerea modului în care cerinele staturare şi
reglementarile impacteaza organizatia şi clientii
o Îmbunătăţirea managementului riscului - identificarea clară a riscurilor
potentiale şi implementarea masurilor de control
o Dovedirea credibilitatii afacerii - prin verificari independente
o Abilitatea de a castiga alte afaceri - în special în cazul în care clientul cere
obţinerea certificarii în vederea încheierii contractului
IV.2.DEFINIŢII INTRODUSE DE OHSAS 18001
În continuare se prezintă câteva din cele mai interesante definiţii introduse de
acest standard:
- UN LOC DE MUNCA este o locaţie fizică unde se desfaşoară munca unei
organizaţii. O locaţie fizică reprezintă locul de muncă al unei organizații numai dacă
se afla sub controlul acesteia.Cu toate acestea, controlul său se poate extinde şi la
munca desfasurată in timpul călătoriilor, a muncii acasa sau la locul de munca al
clientului.Indiferent de unde se desfasoara munca, organizatiile trebuie sa isi
gestioneze riscurile legate de sanatatea şi securitatea ocupationale.
- O ORGANIZATIE este o companie, o corporaţie, o întreprindere, o firmă, o instituţie
sau o autoritate. Organizaţiile pot fi încorporate sau neîncorporate şi pot avea capital
privat sau public. Poate fi vorba despre o singura unitate de operare sau despre o
unitate mai mare. În orice caz, fiecare dintre ultimele doua variante trebuie să posede
propriile funcții şi organe de administrare pentru a fi socotite organizații de sine
stătătoare.
- POLITICILE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA
OCUPAŢIONALĂ-Descrierea acestor politici ale unei organizații exprimă 4
angajamentul față de implementarea şi intretinerea continua a MSSM şi faţă de
imbunatăţirea performanţei generale privind SSM. Politicile proprii în acest domeniu
ar trebui să pună accentul pe nevoia de a preveni rănirile şi îmbolnăvirile, să fie în
conformitate cu toate cerinţele legale şi cu celelalte cerinte şi să fie corespunzatoare
naturii şi mărimii riscurilor legate de SSO de care trebuie să se ocupe organizaţia . În
general, politicile SSM ar trebui sa fie folosite pentru a conduce la implementarea şi
menţinerea MSSM, la dezvoltarea obiectivelor legate de SSM şi la încurajarea
acţiunii de prevenire.
- PERFORMANŢA DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ (OCUPAŢIONALĂ)-
Aceasta performanţă trateaza exclusiv rezultatele concrete obtinute de organizatii ca
urmare a modului în care acestea reuşesc sa îşi gestioneze riscurile legate de SSM.
Pentru a determina cât de bine sunt gestionate riscurile legate de sănătate şi de
securitate la locul de muncă, performanţele SSM trebuie sa fie masurabile. Puteţi
măsura performanţa organizaţiei dvs. măsurând eficacitatea măsurilor de control şi
comparând rezultatele şi realizarile legate de SSM cu politicile sau obiectivele
referitoare la SSM, ca şi cu orice alte cerinţe adecvate privind performanţa.
- SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
(MSSM)- Un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale este
folosit pentru a elabora politici legate de SSM şi pentru a gestiona riscurile legate de
SSM. MSSM-ul al unei organizaţii face parte dintr-un sistem mai mare de
management. Un sistem de management, inclusiv un MSSM este o reţea de
elemente legate între ele. Aceste elemente includ responsabilităţi, autoritate, relaţii,
funcţii, activităţi, procese, practici, proceduri şi resurse. Un sistem de management
foloseşte aceste elemente pentru a elabora politici, planuri, programe şi obiective şi
pentru a găsi căi de a implementa aceste politici, planuri şi programe, ca şi de a
îndeplini aceste obiective.
- NECONFORMITATEA SAU NONCONFORMITATEA reprezintă neîndeplinirea unei
cerinţe sau o deviere de la un standard. Când o organizaţie nu reuşeste să
îndeplinească cerinţele sau deviază de la un standard, atunci există o
neconformitate. În consecinţă, orice deviere de la standardul OHSAS 18001
reprezintă o neconformitate.
- INCIDENTUL- Un incident este un eveniment legat de munca în timpul caruia:
1. apar răniri, îmbolnăviri sau accidente mortale, sau
2. ar fi putut să apară raniri, îmbolnăviri sau accidente mortale.
5
Un accident este un tip de incident. El reprezintă un eveniment legat de muncă în
timpul căruia chiar apar răniri, îmbolnăviri sau accidente mortale. Este vorba despre
primul tip de incident descris mai sus. Salvările la limită, succesele ratate sau
întâmplările periculoase reprezintă şi ele un tip de incident, şi anume evenimente
legate de muncă în timpul cărora ar fi putut apărea răniri, îmbolnăviri sau accidente
mortale, dar nu au aparut în realitate. Este vorba despre cel de-al doilea tip de
incident descris mai sus.
- BOALA-Boala este o stare fizică sau mentală nefavorabilă. Pentru a se încadra la
boli profesionale sau la probleme de securitate, o stare fizică sau mentală
nefavorabilă trebuie să fie identificabilă şi să fie cauzată sau agravată de o activitate
sau de o situaţie legată de muncă.
IV.3.CERINŢE DEFINITE DE OHSAS 18001 PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SSM (OH&S)
Capitolul 4 din acest standard este cel mai important pentru că defineşte un
set de cerinţe faţă de un sistem de management al SSM (OH&S). Aceste cerinţe nu
sunt cerinţe absolute pentru performanţele SSM în afara angajamentelor luate de
către managementul unităţii. Schema principalelor categorii de cerinţe stabilite poate
fi văzută în următoarea figură. Se poate observa din figură că sunt incluse toate
componentele ciclului managerial Demming PDCA (Plan-Do –Check-Act),
echivalenţa fiind prezentată în următorul tabel.
Litera Semnificaţia Categorii conexe
P Plan (Planifică) Cerinţe generalePolitică SSMPlanificare
D Do (Execută) Implementare şi funcţionareC Check(Verifică) VerificareA Act(Acţionează) Analiza efectuată de management
Trebuie menţionat faptul că OHSAS 18001 îşi propune încă din preambulul
său să realizeze o integrare cu alte instrumente standardizate de management ale
întreprinderii cum ar fi ISO 9001 şi ISO 14.001.
Ţinând cont de acest aspect o serie de elemente comune permit
compatibilitatea între aceste standarde.
6
Figura 4.1.Categorii de cerinţe stabilite de către OHSAS 18001
7
IV.3.1. (4.1)CERINŢE GENERALE
Figura următoare prezintă într-un mod schematizat aceste cerinţe generale.
Figura 4.2.Cerinţe generale OHSAS 18001
Se poate observa că orice organizaţie economică, indiferent de mărimea sau
domeniul său de activitate trebuie să-şi implementeze un sistem de management
SSM (OH&S).Această implementare nu trebuie să fie doar formală ci trebuie să fie
integrată sistemului de management existent în unitate, trebuie implementată la toate
nivele unităţii şi de asemenea trebuie menţinută şi îmbunătăţită continuu. Pentru a se
asigura condiţiile necesare pentru demonstrarea conformităţii şi pentru trasabilitate
sistemul de management al SSM trebuie documentat.
IV.3.2.(4.2)POLITICA SSM(OH&S)
Politica SSM trebuie să fie definită şi aprobată de către managementul la cel
mai înalt nivel al organizaţiei, evident cu asistenţa specialiştilor în SSM. Colaborarea
dintre aceşti specialişti şi management în definirea politicii nu trebuie să fie una
formală- ci foarte reală şi adaptată unităţii economice pentru care este destinată.
Imaginea de ansamblu referitoare la politica de SSM este prezentată în figura
următoare. Trebuie precizat faptul că această politică ar trebui să stea la
8
fundamentarea managementului SSM cât şi a tuturor activităţilor SSM la nivel de
unitate economică. De aceea managementul unităţii trebuie să alcătuiască un set de
politici coerente şi unitare de SSM luând în corelaţie şi prevederile din ISO 31.000 şi
să ţină seama de următoarele aspecte esenţiale:
- obiectivele realiste ale acestei politici de SSM din punct de vedere al stakeholderilor
externi, respectiv al comunităţilor locale, învecinate cu unitatea economică şi pe plan
societal; de exemplu, dacă dispune de capabilităţile necesare unitatea poate să-şi
propună o politică de 0 poluare sau 0 incidente referitoare la substanţe şi produşi
chimici pentru comunităţile învecinate. Însă în momentul în care-şi propune o astfel
de politică unitatea trebuie să aibă şi resursele necesare să o implementeze, pentru
că altfel îşi va periclita poziţia sa pe piaţă. În acest sens, exemplul accidentului de la
Bhopal- cu 20.000 de victime- unde o filială a ”Union Carbide” a declarat ca fiind
toată activitatea desfăşurată sigură pentru comunitatea locală după care s-a produs
o scăpare a unui nor de cianuri care a afectat puternic localitatea Bhopal- este
extrem de elocventă.
- obiectivele realiste ale politicii de SSM pentru stakeholderii interni, în principal
angajaţii unităţii. Din nou, managementul organizaţiei, cel care defineşte politica
trebuie să ţină seama de resursele disponibile în condiţiile respectării legislaţiei în
vigoare. Cu alte cuvinte, nivelul minim de promisiuni conţinut în declaraţia de politică
trebuie să fie cel al legislaţiei în vigoare. Neconformitatea cu această legislaţie atrage
în mod direct penalizări. Pe de altă parte, experienţa statelor dezvoltate arată că
asigurarea unor condiţii de ”confort” în muncă determină angajaţii să fie motivaţi în
activitatea lor la un nivel mai mare decât recompensele financiare în condiţiile în care
este atins un prag de salarizare decent.
- resursele disponibile;
- prioritizarea necesităţilor. Dacă în cadrul unităţii economice pentru majoritatea
activităţilor desfăşurate sunt necesare echipamente de protecţie, prioritatea numărul
1 vor fi echipamentele de protecţie şi nu broşurile de SSM. În ceea ce priveşte
această prioritizare trebuie avut în permanenţă în vedere echilibrul între obiectivele
propuse şi costurile necesare pentru realizarea acestora. Un obiectiv de genul ”0
accidente” este foarte motivator dar trebuie văzut dacă nu cumva costurile atingerii
sale depăşesc nu numai rata de profit necesară pentru dezvoltarea unităţii dar şi
posibilităţile acesteia;
9
- competenţele şi aptitudinile salariaţilor; dacă unitatea economică lucrează cu
precădere cu personal necalificat, atât forma cât şi fondul politicilor va trebui să ia în
considerare acest aspect
Figura 4.3.OHSAS 18001- Politica SSM
IV.3.3.(4.3)PLANIFICARE
Se presupune că în cadrul ciclului managerial al unităţii economice este realizată o
planificare (în principal a activităţilor, alocării resurselor, etc.) pe termen mediu şi lung
de către managementul de top, planificarea pe termen scurt fiind atributul
managementului de linie. Evident că planificarea trebuie coordonată cu obiectivele şi
resursele unităţii. De asemenea trebuie urmărită o planificare dinamică, care să se
10
adapteze la schimbările care au loc atât la nivelul unităţii cât şi în mediul în care
aceasta funcţionează.
IV.3.3.1.(4.3.1).IDENTIFICARE PERICOLE, EVALUARE RISCURI ŞI STABILIRE CONTROALE
Organizaţia economică trebuie să fie capabilă, prin procedurile pe care le
dezvoltă şi implementează să realizeze – în măsura posibilităţilor- aceste aspecte,
respectiv identificarea pericolelor şi evaluarea de riscuri precum şi stabilirea de
controale care să prevină sau să mitigheze acţiunea acestor riscuri.
Figura următoare prezintă aspectele de care trebuie să ţină seama o astfel de
procedură. Anumite pericole identificate trebuie corelate şi cu prevederile legale în
domeniul protecţiei mediului înconjurător pentru a se vedea dacă nu sunt cumva
pericole pentru mediu. Stabilirea controalelor (măsurilor de securitate şi sănătate
implementate la locul de muncă) trebuie să ţină seama de următoarea ierarhie:
1) Eliminarea pericolului- dacă nu se poate
2) înlocuirea unei activităţi sau component al activităţii periculos cu altă activitate sau
component mai puţin periculos - dacă nu se poate
3) implementarea unor măsuri tehnologice de mitigare - dacă nu se poate
4) semnalizare/avertizare şi /sau măsuri adiminstrative - dacă nu se poate
5) echipament individual de protecţie.
Toate aspectele trebuiesc documentate, atât în ceea ce priveşte identificarea
pericolelor, evaluarea riscurilor cât şi în stabilirea controalelor necesare.
11
Figura 4.4.Factori semnificativi pentru o procedură de identificare a
pericolelor/evaluare a riscurilor
IV.3.3.2.(4.3.2.)CERINŢE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE
Organizaţia economică trebuie să asigure în permanenţă conformitatea cu cerinţele
legale în vigoare şi toate celelalte cerinţe referitoare la SSM (OH&S) care îi sunt
aplicabile, transformând verificarea permanentă a conformităţii eventual într-o
procedură managerială şi actualizând periodic această procedură.
12
IV.3.3.3.(4.3.3.)OBIECTIVE ŞI PROGRAMEAşa după cum s-a arătat şi anterior, obiectivele propuse pentru SSM trebuie
să fie realiste, documentate, actualizate în funcţie de context, în legătură cu
managementul schimbării şi să asigure organizaţiei un nivel de securitate care să-i
permită o activitate normală, fără incidente. Aceste obiective trebuie să
îndeplinească cerinţele prezentate în figura următoare. În figură se poate observa
faptul că obiectivele trebuie să fie măsurabile, să-şi demonstreze compatibilitatea cu
politica de SSM definită de organizaţia economică şi să fie conforme cu cerinţele
legale. Toate aceste aspecte pot fi atinse prin definirea , colectarea periodică şi
analiza unor Indici Cheie de Performanţă (KPI- Key Performance Index)- un astfel de
indice este de exemplu numărul de evenimente neprevăzute care s-au produs în
semestrul I şi semestrul II sau costul echipamentelor de protecţie raportat la numărul
de lucrători. Indicii cheie de performanţă sunt de 2 tipuri:
- de progres (leading)- de exemplu indicele ROP (Return on Prevention) care arată
cât s-a câştigat în urma investiţiilor făcute în prevenire;
- de regres (lagging)- de exemplu numărul de accidente de muncă înregistrate anual
de către organizaţie. Este evident că pentru a asigura o dezvoltare continuă şi
durabilă valorile indicilor de progres trebuie să crească în timp ce valorile indicilor de
regres trebuie să scadă.
Figura 4.5.Cerinţele majore ale obiectivelor
13
IV.3.4.(4.4)IMPLEMENTARE ŞI FUNCŢIONARE
Dacă nu este doar un sistem formal, sistemul de management al SSM trebuie
implementat la toate nivelele organizaţionale iar funcţionarea sa trebuie monitorizată
şi urmărită continuu, pentru a se atinge obiectivele prevăzute. Experienţa arată că
dacă în sistemele de management (şi aici este inclus şi sistemul de management
SSM) nu se intervine periodic cu resurse din exterior, entropia sistemului tinde să
crească conducând la o stare de haos. Un sistem necontrolat poate deveni
nefuncţional foarte repede. În această categorie de cerinţe vor fi discutate câteva din
cele mai importante aspecte ale standardului.
IV.3.4.1.(4.4.1)RESURSE, FUNCŢII, RESPONSABILITATE, RĂSPUNDERE ŞI AUTORITATE”Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să-şi asume responsabilitatea finală
pentru OH&S şi pentru sistemul de management OH&S”2. Acest lucru este precizat
inclusiv în Legea 319/2006, Articolul 6 (1)” Angajatorul are obligaţia de a asigura
sănătatea şi securitatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă”3. Figura
următoare sumarizează angajamentul managementului, conform acestui standard.
Figura 4.6.OHSAS 18001- Angajamentul managementului
14
IV.3.4.2.(4.4.2)COMPETENŢĂ, INSTRUIRE ŞI CONŞTIENTIZARECompetenţa este în standard asociată cu instruirea şi cu nevoile de instruire, aşa
cum se poate observa şi în figura următoare.
Figura 4.7.OHSAS 18001- Competenţă şi conştientizare
Se poate observa faptul că conştientizarea este primul pas către dobândirea de
competenţe.
IV.3.4.3.(4.4.3)COMUNICARE, PARTICIPARE ŞI CONSULTARESistemul de management SSM presupune proceduri sau reguli interne pentru
comunicare, participare şi consultare.
Figura următoare schematizează aceste aspecte.
15
Figura 4.8.OHSAS 18001- Comunicare, participare şi consultare
La modul ideal, consultarea presupune un management participativ al SSM, în
care lucrătorii participă într-un mod mai mult sau mai puţin semnificativ, în funcţie de
competenţele lor dar şi de interesul lor pentru problemă. Participarea personalului şi
a managementului presupune atât implicarea pre- eveniment- pentru a elimina
cauzele unui astfel de eveniment sau pentru a reduce posibilele efecte ale acestuia,
cât şi implicare post- eveniment, atunci când un astfel de eveniment, înregistrat şi
analizat cum trebuie, devine lecţie învăţată pentru personal.
Comunicarea internă în sistemul de management al SSM trebuie să ţină seamă de
caracterul special al acestui sistem. Astfel, trebuie permisă comunicarea de urgenţă
între lucrători şi nivelele superioare de management atunci când lucrătorii nu pot
comunica cu nivelul ierarhic imediat superior sau acesta nu le răspunde aşa cum ar
dori. De exemplu, lucrătorii dintr-o hală de producţie se plângeau de mirosul constant
neplăcut care era vehiculat în hală de sistemul de aerisire. Pentru că managementul
direct nu răspundea acestei solicitări- impunând activitatea în aceste condiţii- şi
pentru că n-a existat legătura necesară (comunicarea) cu managerii de nivel superior
16
lucrătorii au intrat în grevă cu părăsirea halei- ca formă de protest. După ce s-au
făcut investigaţiile tehnice necesare s-a constatat că prizele de aer ale sistemului de
ventilaţie erau amplasate extrem de aproape de depozitul de substanţe şi produşi
chimici, unde a avut loc o deversare accidentală care a condus la disiparea prin
acest sistem de ventilaţie. Şansa lucrătorilor respectivi a constat în faptul că
substanţa care s-a scurs accidental nu avea un potenţial periculos deosebit şi în
faptul că n-au fost expuşi un timp mai îndelungat.
IV.3.4.4.(4.4.4.)DOCUMENTAŢIE
Schema unei structuri de documentaţie bazată pe un sistem informaţional
optimizat este prezentată în figura următoare. În structura sa standardul indică
necesitatea unei documentări complete a sistemului de management. Trebuie făcută
însă distincţia între:
- înregistrări statice: declaraţiile de politică, structuri, proceduri manageriale, etc. care
sunt făcute la un moment dat după care se actualizează când este cazul. În această
categorie intră şi documentele oficiale de înregistrare a evenimentelor neprevăzute-
cum ar fi de exemplu Formularul de Înregistrare a Accidentelor de Muncă (FIAM) dar
şi fişele de înregistrare a activităţilor rutiniere (de exemplu, fişele de protecţia muncii);
- înregistrări dinamice: acestea se pot referi la activităţile de rutină- cum ar fi , de
exemplu, convocatorul pentru şedinţa comitetului de întreprindere sau înregistrări ale
evenimentelor neprevăzute, avarii, incidente şi accidente. Managementul unităţii
economice trebuie să caute un echilibru, menţinând acele înregistrări solicitate de
lege (de exemplu înregistrarea accidentelor de muncă) dar adăugând înregistrări
pentru ceea ce este considerat a fi semnificativ. De exemplu, poate fi concepută o
înregistrare pentru avarii semnificative la utilaje şi facilităţi, înregistrare care va
permite managementului să realizeze o analiză anuală în care să urmărească
cauzele acestor avarii şi consecinţele lor posibile- pentru a avea suport pentru
următoarele decizii.
Atunci când este conceput un sistem informatic trebuie să se aibă în vedere
mai multe aspecte, cum ar fi:
- resursele existente: ţinând seama de faptul că sistemul înregistrează nişte
formulare (FIAM) care trebuie păstrate este nevoie să existe în mod obligatoriu un
sistem de backup a datelor;
17
- pregătirea personalului: personalul care va fi desemnat să aibă atribuţii în sensul
documentării şi menţinerii înregistrărilor trebuie să aibă o pregătire minimă în
domeniul IT astfel încât să ştie să folosească respectivul sistem;
-diseminarea datelor existente în sistem; dacă sistemul este configurat şi fiecare
angajat are acces la un calculator atunci este normal ca procesul de diseminare să
aibă loc şi în mediul virtual, folosind reţeaua de INTRANET a întreprinderii dar şi
INTERNETUL. Astfel, de exemplu, declaraţiile de politici ar trebui vizualizate-
împreună cu procedurile pentru vizitatori şi terţe părţi (contractori şi subcontractori) şi
pe pagina de Internet a organizaţiei economice.
- asigurarea securităţii datelor: datele despre evenimentele neprevăzute sunt date
confidenţiale, atâta timp cât organizaţia nu ia decizia să le facă publice. Pentru a-.şi
menţine caracterul de confidenţialitate ele trebuiesc asigurate contra diverselor
atacuri informatice sau contra vizualizării accidentale. Acest lucru presupune un
sistem de drepturi de acces precum şi protecţii informatice uzuale.
Figura 4.9.Documentarea sistemului de management a SSM
Legat de documentaţie este şi procesul de control al înregistărilor.
Politica specifică -Ţinerea sub control a înregistrărilor privind SSM trebuie realizată
în conformitate cu procedee documentate, astfel încât sa se asigure dovezile pentru
demonstrarea conformităţii cu normele şi reglementarile în vigoare privind protecţia
muncii.
Domeniu de aplicare -Această procedură calitate documentată se referă la
stabilirea şi menţinerea procedurilor pentru identificarea, colecţionarea, aranjarea,
18
indosarierea, depozitarea şi păstrarea înregistrărilor de SSM, în toate domeniile de
activitate din compartimentele implicate în sistemul SSM. Aceste înregistrari dau o
asigurare viitoare a faptului că activităţile desfaşurate în cadrul organizaţiei în cont de
sănătatea şi securitatea angajatilor, în concordanţă cu procedurile corecte şi că
sistemul de MSSM opereaza eficace.
Responsabilităţi- Responsabilul pentru conţinutul prezentului procedeu documentat
şi pentru asigurarea că acesta este respectat, este reprezentantul managementului
pentru SSM.
Acţiuni şi metode-Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se
deşfasoară activităţile de colecţionare, depozitare, îndosariere, aranjare, cuprinzând
în principal:
- Sistemul SSM şi indică înregistrările ce trebuie efectuate;
- Înregistrările sunt completate adecvat şi sunt uşor de regăsit;
- Înregistrările demonstrează nivelurile de calitate obtinuţe;
- Sunt menţinute condiţii adecvate de arhivare a înregistrărilor pentru prevenirea
deteriorării acestora;
- Sunt specificate perioadele de menţinere a diferitelor tipuri de înregistrări;
Exista proceduri pentru eliminarea înregistrarilor la sfârşitul perioadelor de arhivare.
Înregistrările de SSM reprezintă dovada funcţionării continue a sistemului de
management de SSM şi cuprind:
- Responsabilitatea managementului;
- Manualul SSM;
- Controlul documentelor şi datelor;
- Auditurile Sistemului SSM;
- Arhivarea documentelor;
- Controlul inregistrarilor;
- Autorizari din punct de vedere al S.S.M;
- Evidenţa accidentelor cu ITM şi a îmbolnăvirilor profesionale;
- Evidenţa accidentelor mortale, colective şi cu invaliditate;
- Locurile de muncă cu condiţii grele, nocive şi vătămatoare;
- Convenţiile de lucru în comun;
- Planul de cheltuieli în vederea realizării măsurilor de SSM;
- Examinările periodice pe linie de SSM;
- Instructajele pe linie de SSM;
- Controalele pe linie de SSM;
19
- Rapoartele de activitate pe linie de SSM;
- Formele de specializare şi perfectionare ale personalului ce activeaza iî domeniul
SSM;
Înregistrarile calităţii sunt efectuate de responsabilii compartimentelor
implicate în sistemul de SSM şi păstrate astfel încât să se prevină deteriorarea sau
pierderea lor; sunt ţinute minimum 3 ani. Organizaţia documentează procedurile
pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi măsurile de control necesare.
Documentaţia include:
• identificarea pericolelor
• evaluarea riscurilor prin măsuri de control existente (sau recomandate)
• evaluarea riscurilor acceptabile existente
• stabilirea măsurilor complementare necesare controlării riscului
• evaluarea faptului dacă măsurile de control sunt suficiente pentru a reduce
riscurile la un nivel acceptabil
• legislaţia şi alte cerinţe referitor la obiect
• rolul şi competenţa persoanelor împuternicite
• cerinţele de pregătire şi nevoile de instruire a persoanelor împuternicite (formarea
formatorilor)
• informaţiile ce rezultă din discuţiile pe teme de SSO purtate cu salariaţii din
activităţile examinate şi propuse spre îmbunătăţire
• data şi condiţiile examinării
Managementul trebuie să se asigure, că peste tot în organizaţie sunt stabilite
obiective SSM cuantificabile.
Vor fi luate în considerare:
• punctul de vedere al investitorilor (patronat)
• politica de SSM
• rezultatele evaluării riscurilor
• cerinţele legale şi de altă natură
• măsuri de control posibile
• cerinţele financiare şi de funcţionare
• opiniile reprezentanţilor salariaţilor şi a părţilor interesate
Managementul trebuie să se străduiască ca prin stabilirea programului de
management al SSM să realizeze angajamentele (obiective) din politica de SSM.
Vor fi stabilite:
• persoanele responsabile (de la toate nivelele implicate)
20
• responsabilităţile şi autorităţile personale
• perioadele de timp şi resursele necesare (financiare, umane etc.)
• programele de pregătire necesare
• la sfârşitul programului o nouă evaluare a riscurilor
• programe de consultanţă cu persoanele implicate
Pentru a facilita implementarea managementului SSO este necesar definirea,
documentarea şi comunicarea rolurilor, responsabilităţilor şi autorităţilor personale.
Persoanele pot fi:
• din managementul de vârf
• împuternicitul managementului de vârf
• manageri departamente
• executanţii proceselor şi angajaţii
• coordonatorii subcontractorilor
• responsabilii de instruire pe linia protecţiei muncii
• responsabilii instalaţiilor critice din punctul de vedere al siguranţei
• specialişti de protecţia muncii, P.S.I., protecţie civilă
• reprezentanţi interesaţi de SSO
Elementele programelor de instruire lansate de management trebuie să
asigure:
• conştientizarea corespunzătoare măsurilor de SSM;
• fluxul unui program metodic de instruire continuă şi iniţiere;
• mijloace care asigură eficacitatea instruirii;
• instruirea celor care coordonează activitatea colegilor, subcontractorilor sau a
altor persoane;
• instruirea personalului de proiectare, implementare şi întreţinere a SMSSO în
evaluarea riscurilor;
• instruirea managerilor şi a altor persoane de conducere, care asigură
funcţionalitatea sistemului SSO;
• instruirea subcontractorilor, salariaţilor temporari şi a vizitatorilor, etc.
IV.3.4.5.(4.4.5)CONTROLUL DOCUMENTELORAparent controlul documentelor este o sarcină rutinieră, totuşi standardul
impune organizaţiei definirea, implementarea şi mentenanţa unei astfel de proceduri.
21
Această procedură asigură o legătură cu ISO 9001 astfel încât să se realizeze
compatibilizarea sistemelor.
Figura următoare prezintă structural respectiva procedură.
Figura 4.10.OHSAS 18001- Procedura de control a documentelor
Atunci când există multe sau foarte multe documente care sunt actualizate tot
timpul, care au o relevanţă pentru SSM şi care constituie un vehicul de diseminare
pentru management această procedură este indispensabilă. Pentru exemplificare, să
luăm cazul unei proceduri de bune practici pentru o activitate de presare, realizată la
presa cu dublu control. Această presă este înlocuită cu o presă mai modernă, care
are din proiectare prevăzute bariere automate care să prevină intrarea membrelor în
zone periculoase. Pentru presa mai veche, lucrătorul era solicitat să îşi folosească
ambele membre superioare atunci când declanşa presa- la presa nouă dacă este
sesizată prezenţa unui membru în zona de lucru presa se opreşte automat.
22
Procedura pentru prima presă are varianta 2.7, cea pentru presa mai modernă
variantă 2.8. Dacă nu este realizat controlul documentelor şi cineva foloseşte 2.7 în
loc de 2.8 se pot produce evenimente neprevăzute pentru că modalitatea de control
diferă fundamental. De aceea, controlul documentelor este neapărat necesar.
Politica specifică- Organizatia recunoaste necesitatea de a mentine un set adecvat,
complet şi actualizat de schiţe, documente şi/sau specificaţii în legatură cu
standardul OHSAS 18001 cerinţa 4.4.5., inclusiv documente externe.
Managerul SSM a stabilit lista principalelor documente, care identifică statutul
revizuit curent al acestora, în vederea indepartarii folosirii la întamplare a
documentelor. Compania a stabilit şi va menţine o procedura de control a
documentelor pentru a se asigura că:
Problemele juste din documentaţia relevantă sunt puse în locurile
corespunzatoare (acolo unde sunt necesare) de catre personalul adecvat;
Copiile învechite/scoase din uz au fost înlocuite/distruse;
Schimbarile şi modificarile din documente sunt revizuite şi aprobate de acelaşi
personal sau departamente care au realizat analiza şi aprobarea originalelor, în
afara cazului în care se desemnează alte persoane;
Toate documentele sunt controlate în cadrul procedurilor de control al
documentelor, incluzând o listă principală cu documentele, iar cele care trebuiesc
schimbate sunt reorientate după un numar practic de schimbari pentru a se evita
munca în plus.
Domeniu de aplicare- Aceasta procedura documentata se refera la:
proiectarea, analiza, aprobare şi amendarea documentelor, precum şi controlul
documentelor şi informatiilor necesare şi adecvate, in scopul de a asigura ca
personalul cunoaste existenta şi disponibilitatea documentelor ce le guvernează
sarcinile;
documentele şi datele in legatura cu cerintele OHSAS 18001, indiferent de tipul
de suport, care poate fi copie pe hartie, mediu electronic sau mixt;
documentele şi datele proprii sau de provenienta externa.
Responsabilităţi- Managerul SSM este responsabil pentru continutul prezentului
procedeu documentat şi pentru a se asigura ca acesta este respectat.
Acţiuni şi metode- Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se
desfasoara urmatoarele activităţi:
identificarea documentelor şi datelor;
23
completarea documentelor şi datelor;elaborare lisăa de referinţă documente de
sistem calitate;
elaborarea documentelor şi datelor;
analiza, aprobarea şi emiterea documentelor şi datelor;
controlul editiei, difuzarii şi revizuirii (prevenirea utilizarii de documente
nevalabile);
retragere documente nevalabile şi/sau perimate din toate punctele de
difuzare/utilizare.
Toate documentele sunt revazute, in functie de importanta problemelor, de
managerul SSM, care este responsabil cu asigurarea existentei şi repartizarii la locul
potrivit a urmatoarelor:
Revizuirea şi aprobarea documentelor de personalul autorizat înainte de
distribuire şi folosire;
Asigurarea semnaturilor de revizuire/aprobare şi un mijloc de indicare a nivelului
de revizuire a documentului;
Numerotarea şi numirea documentelor şi copiilor conform unui domeniu de
utilizare;
Un registru pentru indicarea numarului documentului/copiei şi numele şi
localizarea tuturor deţinătorilor documentelor controlate;
Disponibilitatea problemelor relevante din cadrul documentelor adecvate acolo
unde îndeplinesc operaţiuni esenţiale pentru funcţionalitatea sistemului SSM;
Marcarea adecvată a documentelor folosite pentru planificare sau scopuri similare
ce nu au primit aprobarea finală, utilizând însemne de tipul "NU FOLOSIŢI" sau
ceva similar;
Revizuirea problemelor din documentele învechite; înlocuirea documentelor
învechite.
Inregistrari- O copie a documetelor, incluzand fisele proiectelor şi rapoartele
de analiza, se îndosariază şi se introduce în baza de date , pentru cel putin cinci.
Registrul documentelor, în care se evidenţiază ediţia şi difuzarea, se
păstrează la reprezentantul managementului pentru SSM şi în memoria electronică
(pentru a se vede în orice moment care ediţie este în vigoare).
24
IV.3.4.6.(4.4.6) CONTROL OPERAŢIONAL Controlul operaţional urmăreşte ţinerea sub supraveghere (control) a
activităţilor periculoase (asociate pericolelor). Această ţinere sub control asigură în
mare măsură gestionarea riscurilor la locul de muncă. Figura următoare sumarizează
aceste aspecte. Aşa cum rezultă din standard şi implicit din figură, controlul
operaţional este indisolubil legat de pericolele definite şi identificate la nivelul unităţii
economice. Fără identificarea acestor pericole nu are sens să vorbim despre
controlul operaţional care presupune alocarea unor resurse semnificative.
Controlul operaţional poate fi exercitat:
- asupra organizaţiei, în ansamblul ei;
- asupra activităţilor specifice organizaţiei;
- asupra produselor, echipamentelor şi serviciilor achiziţionate;
- asupra terţelor părţi care intră în unitate, vizitatori şi subcontractori;
Controlul operaţional presupune:
- definirea unor cerinţe (specificaţii) de operare pentru activităţile specifice;
- existenţa unor proceduri documentate, în funcţie de care să fie organizată
activitatea curentă;
Figura 4.11.OHSAS 18001- Controlul operaţional
25
Controlul operaţional trebuie exercitat de la nivelul managementului de top în jos. În
momentul în care managementul de top nu deţine controlul operaţional există
potenţialul apariţiei unor pericole grave. Anumite organizaţii funcţionează la nivelul
locurilor de muncă pe principiul inerţiei, fără nici un fel de control operaţional. Acest
aspect poate fi extrem de periculos , ca şi opinia că dacă nu au avut loc evenimente
neprevăzute în trecut acestea nu se vor petrece nici în viitor.
Controlul operaţional include în mod logic şi controlul proceselor. Procesele
(activităţile) în derulare, organizarea locurilor de muncă din punct de vedere al SSM,
asigurarea dotărilor şi resurselor necesare, inclusiv efectuarea controalelor,
inspecţiilor şi verificărilor de procese/produse/echipamente menţionate anterior, se
ţin sub control prin întocmirea şi urmarirea realizării planurilor de SSM pe proiecte
(lucrări). Prin planurile de SSM sunt definite condiţiile, măsurile tehnico-
organizatorice, responsabilităţile ce revin angajatilor - executanţi, conducători şi
controlori pentru asigurarea execuţiei lucrării în condiţii de securitate şi sănătate, cu
respectarea reglementărilor legale de SSM.
Planurile de SSM cuprind capitole şi elemente importante referitoare la:
Documentaţia tehnică şi cerinţele legale aplicabile;
Descrierea lucrarilor principale;
Responsabilitati privind organizarea executiei;
Responsabilitati privind organizarea si verificarea cerintelor SSM;
Lucrul cu subcontractanşii-convenţii pentru lucrul în comun;
Identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor;
Asigurarea dotării cu ET, EIP, EIL şi a altor dotări;
Verificări periodice ale echipamentelor;
Calificarea personalului-atestari, autorizatii;
Instruirea personalului;
Planificarea, efectuarea si urmarirea controalelor/inspectiilor;
Cercetarea, comunicarea, raportarea, înregistrarea evenimentelor;
Acţiuni în situatii de urgenta;
Controlul medical al angajatilor;
Conditii de muncă şi asigurarea materialelor igienico-sanitare; acordarea
primului ajutor;
Evacuarea deseurilor;
Protectia mediului;
26
Controlul documentelor;
Controlul înregistrarilor.
Pentru procesele/activităţile în derulare trebuie elaborate instrucţiuni specifice şi
instrucţiuni proprii de SSM, prin care sunt documentate şi controlate din punctul de
vedere al protectiei muncii masurile ce se iau pentru prevenirea accidentelor şi/sau
îmbolnăvirilor profesionale.
IV.3.4.7.(4.4.7)PREGĂTIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI CAPACITATE DE RĂSPUNSTrebuie remarcat faptul că deşi la prima vedere acest paragraf din standard se referă
doar la activităţi cu nivel de risc major la nivelul ţărilor dezvoltate din UE şi în
principal în zona anglo-saxonă astfel de pregătiri sunt efectuate de către toate
unităţile. În acest sens, merită pomenite alarmele pentru cazuri de incendiu, exerciţii
executate săptămânal în locuri fără pericole deosebite- cum ar fi Universitatea
Tehnică din Manchester (UMIST).
Figura următoare sumarizează pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi asigurarea
capacităţii de răspuns.
Planurile pentru situatii de urgenta stabilesc actiunile ce trebuie intreprinse
atunci cand apar situatii de urgenta si cuprind urmatoarele:
Identificarea accidentelor potenţiale şi a situaţiilor de urgenţă potenţiale;
Identificarea şi localizarea materialelor periculoase şi acţiunea de urgenţă
necesară;
Existenţa şi accesibilitatea informaţiilor necesare pe perioada situaţiei de
urgenţă;
Raspunderea, împuternicirile şi îndatoririle personalului cu roluri specifice pe
perioada situaţiilor de urgenţă, inclusiv acele acţiuni care trebuie desfaşurate
de personal extern care se află la locul unei stări de urgenţă;
Protejarea documentelor şi a echipamentelor esenţiale;
Interfaţa cu servicii externe de intervenţie pentru cazuri de urgenţă;
Implicarea instituţiilor externe în planificarea pentru situaţii de urgenţă şi
intervenţii;
Comunicarea cu organismele legale;
Comunicarea cu vecinii şi cu publicul.
Conform legislaţiei sunt întocmite planuri pentru urmatoarele situatii:
27
planuri de aparare impotriva dezastrelor;
planuri de aparare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice;
planuri de interventie în caz de incendiu;
planuri de masuri speciale pentru perioade cu risc mare de incendiu;
planuri de lichidare a avariilor.
Ţinerea sub control a riscurilor de accidentare , îmbolnavire a salariaţilor se obţine
prin măsuri de prevenire stabilite în urma evaluarilor, la fiecare loc de muncă, şi prin
instrucţiuni de avertizare, afişate la locurile de muncă periculoase. Modul de
întocmire a planurilor de prevenire şi rezolvare a situaţiilor de urgenţă este descris în
proceduri documentate.
Figura 4.12.Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi asigurarea capacităţii de răspuns
IV.3.5.(4.5)VERIFICARE
IV.3.5.1. (4.5.1)MĂSURAREA ŞI MONITORIZAREA PERFORMANŢELOR Măsurarea şi monitorizarea performanţelor sistemului MSSM (OH&S)
implementat este vitală pentru planificarea pe termen mediu şi lung cât şi pentru
28
repartiţia echilibrată a resurselor. Un sistem neperformant trebuie îmbunătăţit,
actualizat sau refăcut de la capăt- în nici un caz nu trebuie renunţat la el.
Performanţa unui astfel de sistem managerial ca cel descris în standard se exprimă
de obicei, prin Indicii Cheie de Performanţă (KPI) pomeniţi deja în această lucrare.
Din punct de vedere al sistemului managerial pentru care sunt furnizate cerinţele
cuprinse în prezentul standard, aceştia pot fi:
- KPI de progres- de exemplu, reducerea numărului de evenimente neprevăzute
înregistrate anual, economii făcute la capitolul avarii şi implicit pierderi sau instruirea
întregului personal la standarde europene.
- KPI de regres- număr de incidente semnalate, număr de accidente de muncă, etc.
Figura următoare prezintă structura unei proceduri pentru monitorizarea şi
măsurarea performanţelor, procedură derivată din standard. Se observă din figură că
faţă de apariţia ulterioară a standardului ISO 31.000 care defineşte structura cadru
pentru managementul riscurilor, o astfel de procedură trebuie să fie inclusă neapărat
în această structură cadru. Măsurarea poate fi aşa cum se vede în figură:
- proactivă – pentru parametrii KPi de progres:
- reactivă – pentru parametrii KPi de regres
1 http://www.asro.ro/romana/noutati/standarde_r/SR%20OHSAS%2018001_2008.pdf
2 SR OHSAS 18001: 2008
3 Legea 319/2006 privind protectia şi securitatea muncii29
Figura 4.13.Procedura pentru măsurarea şi monitorizarea performanţelor
Urmărirea realizarii măsurilor cuprinse în programele de sănătate şi securitate
a muncii se face folosind indicatori de performanţă managerială şi indicatori de
performanţă operaţională.
Indicatori de performanţă managerială (masurare proactivă) pentru:
evaluarea gradului de implementare a politicii si programelor de SSM;
evaluarea conformităţii sistemului cu cerintele si reglementarile existente;
evaluarea performanţelor economice.
Indicatori de performanţă operaţională (masurare reactiva) pentru:
evaluarea consumurilor de materiale specifice;
evaluarea activităţii de aprovizionare;
evaluarea calitatii instalatiilor, echipamentelor de protecţie, a utilajelor,
mijloacelor de transport;
30
evaluarea eficienţei activităţii de SSM (indicii de frecvenţă ai accidentelor şi ai
imbolnăvirilor profesionale; indicii de gravitate ai accidentelor şi ai
îmbolnăvirilor profesionale).
Modalităţile de monitorizare a funcţionarii sistemului de management al SSM
constau în:
inspectii /controale pe linie de SSM;
verificari prin audituri;
evaluari pe baza de chestionare;
alte metode specifice.
IV.3.5.2.(4.5.2)EVALUAREA CONFORMĂRII Standardul arată că organizaţia economică trebuie să implementeze şi să menţină o
procedură pentru evaluarea conformării (de fapt conformităţii) cu cerinţele legale în
vigoare. Rezultatele acestei proceduri pot oferi deja neconformităţi- de exemplu
neconformităţi legate de instruirea personalului sau de distribuirea echipamentelor de
protecţie- aspecte existente deja la nivel legal. De asemenea, organizaţia trebuie să-
şi evalueze conformitatea şi după alte reglementări interne sau externe la care
aderă. Asigurarea conformităţii cu OHSAS 18001 trebuie neapărat coroborată cu
verificarea conformităţii cu structura cadru definită de ISO 31.000. Este necesară
înţelegerea faptului că ISO 31.000 vine cu extrem de multe completări şi cu o
abordare modernă iar faptul că organizaţia are un sistem de management conform
cu OHSAS 18.001 deja nu mai este relevant dacă acest sistem nu foloseşte
conceptele ISO 31.000. Toate activitatile în cadrul organizaţiei sunt afectate de
prevederile legale în vigoare şi de alte prevederi. Acestea vor fi comunicate
personalului relevant, în scopul de a promova conştientizarea şi înţelegerea
răspunderilor legale. Cerinţele legale şi de altă natură privitoare la securitatea şi
sănătatea muncii sunt identificate din:
reglementari legale (legi, ordonante, hotărâri de guvern, ordine ale
administraţiei de stat, etc.)
autorizaţiile de funcţionare din punct de vedere al SSM
avizele şi autorizările PSI
norme de SSM aplicabile (NSSM), standarde naţionale, europene, etc.
convenţiile de lucru în comun pentru executarea lucrărilor de construcţii
proiecte, contracte, cerinţe ale părţilor interesate
31
reglementări organizatorice interne (ROF, ROI), coduri de buna practică
Obligaţiile ce revin organizaţiei în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii sunt
comunicate tuturor compartimentelor funcţionale/operaţionale care conduc sau
desfaşoară activităţi cu impact asupra sănătaţii şi securităţii muncii. Fiecare
compartiment funcţional/operaţional care are implicaţii în domeniul SSM are
întocmită şi ţine la zi lista cu prevederile legale în vigoare referitoare la sănătatea şi
securitatea muncii. Înainte de începerea lucrărilor, subunitatea care execută lucrarea
identifică împreună cu beneficiarul cerinţele SSM (restricţii, avize, acorduri, accese,
folosirea utilităţilor).
IV.3.5.3. (4.5.3.)INVESTIGAREA INCIDENTELORIncidentele sunt de fapt obiectul managementului propus de OHSAS 18001 pentru
SSM cât şi de ISO 31.000 pentru managementul riscurilor. FIgura următoare prezintă
o procedură de investigare a incidentelor derivată din acest standard. Se observă
faptul că interesante în ceea ce priveşte incidentele sunt următoarele aspecte:
- stabilirea cauzelor:
a) cauze provenite din deficienţe majore SSM;
b) cauze provenite din alte motive;
- stabilirea consecinţelor şi aici discutăm despre:
a) consecinţe reale – care pot fi evaluate postincident;
b) consecinţe prezumate - evaluarea acestora trebuie să se facă pentru
evenimente gen ”near-miss” cât şi pentru incidente uşoare, dar care puteau să
escaladeze (de exemplu o scurgere accidentală observată la timp şi stopată înainte
de a deveni gravă). Din consecinţele prezumate pot fi alcătuite scenarii pe baza
cărora sistemul de management poate stabili decizii documentate.
- identificarea necesităţilor de aplicare a măsurilor organizatorice (proceduri) pentru a
nu se produce incidente;
- comunicarea rezultatelor- Pentru incidente grave, stakeholderii externi, incluzând
Autorităţile Competente trebuie informaţi cu precădere, mai ales în cazul în care
incidentul nu este închis; de asemenea, managementul trebuie informat în cel mai
scurt timp.
32
Figura 4.14.OHSAS 18001- Procedură investigare incidente
IV.3.5.3.1.(4.5.3.2)NECONFORMITĂŢI
Neconformităţile sunt un aspect extrem de important, inclusiv din punctul de vedere
al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă. Spre deosebire de un eveniment
neprevăzut, analizabil doar post-mortem, neconformităţile sunt aspecte concrete
legate de securitatea şi sănătatea în muncă care pot fi rezolvate şi prin care pot fi
prevenite incidentele. Neconformităţile fac legătura totodată cu ISO 9100 unde sunt
definite precum şi cu celelalte standarde de interes. Figura următoare prezintă o
33
procedură referitoare la neconformităţi dedusă din acest standard şi care poate fi
implementată şi în structura cadru a ISO 31.000.
Figura 4.15.Procedură pentru evaluarea neconformităţilor
IV.3.5.4.(4.5.4.)CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILORMenţinerea şi controlul înregistrărilor este indicat să se facă prin sisteme de tip IT.
Prin aceste sisteme orice fel de înregistrare de interes poate fi comunicată şi la nivel
superior, aşa cum managementul poate avea acces în mod curent la înregistrări.
34
IV.3.5.5.(4.5.5.)AUDIT INTERNAuditul intern trebuie să respecte cerinţe generale de audit. Astfel, din echipa de
audit intern nu vor face parte cei care participă la sistemul de management OH&S,
aceştia constituind auditaţii.
O structură de audit intern este prezentată în figura următoare.
Figura 4.16.Structura de audit intern
Politica specifică
Planificarea şi tinerea sub control a auditurilor interne de SSM se realizeaza pentru a
asigura ca procedurile din cadrul sistemului SSM sunt corecte şi aplicate eficace.
Toate compartimentele vor fi revizuite cel putin o data pe an.
Anumite activitati, considerate mai importante, vor fi judecate mai des.
Domeniu de aplicare
Aceasta procedura documentata se refera la planificarea auditurilor interne ale
calitatii, selectarea auditorilor, pregatirea şi derularea auditurilor, elaborarea
rapoartelor de audit şi activitatile auditurilor de urmarire.
Responsabilitati
35
Responsabilul cu asigurarea SSM pentru cerinta 4.5.4. din OHSAS 18001 este
reprezentantul managementului pentru SSM, care raspunde pentru continutul
prezentului procedeu documentat şi pentru asigurarea ca acesta este respectat.
Acţiuni şi metode- Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se
desfăşoară urmatoarele activităţi:
1. Programarea de audituri interne (numire auditor şef, stabilire echipa de audit,
pregatire audit);
2. se efectueaza auditurile interne în conformitate cu programele stabilite;
3. sunt discutate rapoartele auditurilor cu grupurile examinate înainte de finalizare;
4. sunt prezentate rapoartele auditurilor la conducere pentru analiza şi informare;
5. sunt planificate într-o perioadă de timp bine definită, acţiunile corective atunci
când se observă deficienţe;
6. se întreprind măsuri ulterioare pentru a avea siguranţa că acţiunile corective au
fost eficiente.
Înregistrările calităţii sunt efectuate de responsabilii compartimentelor implicate în
sistemul calitate şi păstrate de compartimentul/managerul calitate astfel încât să se
prevină deteriorarea sau pierderea lor. Sunt păstrate minimum 3 ani.
IV.3.6.(4.6)ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT
Managementul este cel care ia deciziile intermediare şi finale apropo de sistemul
OH&S. De modul în care managementul vede acest sistem este legată însăşi
existenţa sa ulterioară. Sistemul poate funcţiona:
- ca un sistem formal, cu toate documentele existente dar fără o implementare reală
la nivelul unităţii economice.
- implementat în mod real la toate nivelele din organizaţie şi cu resursele necesare
pentru a funcţiona efectiv. Viziunea managerială este una pragmatică- de aceea
sistemul trebuie să-şi dovedească utilitatea. Conducerea societăţii analizează
funcţionarea sistemului de management a securităţii şi sănătăţii muncii pentru a
stabili dacă acesta este implementat şi corespunde pentru realizarea politicii şi
obiectivelor declarate.
Aceasta analiză se desfaşoară anual sau mai des, conform programului
stabilit, la diferitele nivele ierarhice, şi are ca scop:
evaluarea strategică globală a sistemului şi dacă aceasta corespunde
obiectivelor prevazute;
36
evaluarea capacităţii sistemului de a raspunde nevoilor globale ale
organizaţiei şi tuturor părţilor interesate, inclusiv ale salariaţilor şi autorităţilor
din domeniul reglementat;
evaluarea necesităţii modificării sistemului, inclusiv a politicii şi obiectivelor de
SSM;
identificarea măsurilor necesare pentru remedierea la timp a deficienţelor,
inclusiv adaptarea structurii organizatorice;
furnizarea indicaţiilor pentru stabilirea priorităţilor în vederea îmbunătăţirii
continue a activităţii în domeniul SSM;
evaluarea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor, a măsurilor
corective;
evaluarea eficacităţii măsurilor stabilite la analizele precedente.
Îmbunătăţirea sistemului de management al SSM se apreciază prin rezultatele,
observaţiile făcute cu ocazia auditurilor, controalelor; măsurarea performanţei cu
ajutorul indicatorilor de performanţă, situaţia evenimentelor SSM, alocarea adecvată
a resurselor financiare, umane, materiale.
Concluziile, măsurile, hotărârile stabilite în urma analizei efectuate de
management sunt comunicate tuturor celor implicaţi în rezolvarea lor, precum şi
salariaţilor şi reprezentanţilor salariaţilor.
O imagine a acestei analize manageriale este dată în continuare.
37
Figura 4.17.Analiza efectuată de management
Responsabilitatea ultimă pentru protecţia muncii şi a sănătăţii aparţine top
managementului. Acesta desemnează un reprezentant cu o răspundere specială
pentru asigurarea implementarii şi mentinerii sistemului de MSSM, în toate
compartimentele şi activităţile organizaţiei. Prin Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare, organigrama organizaţiei, fişele de post ale salariaţilor, s-au stabilit
structurile organizatorice, competentele şi responsabilitatile specifice pe linie de
asigurare a SSM pentru întregul personal angajat.
Conducătorii compartimentelor operaţionale şi functionale implicati în activităţi
cu impact asupra securitatii şi sanatatii angajatilor proprii sau ai altor părţi interesate,
efectuează sistematic inspecţii/controale la locurile de muncă, verificand modul cum
38
sunt asigurate condiţiile de SSM şi cum sunt respectate măsurile de prevenire a
accidentelor şi îmbolnavirilor profesionale.
În urma controalelor efectuate, fiecare conducator stabileşte măsurile ce se
impun pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi pentru prevenirea accidentelor
şi/sau îmbolnăvirilor profesionale.
Pentru măsurile dispuse sunt stabilite responsabilităţi şi termene de rezolvare
precum şi modalităţi pentru urmărire şi raportare.
Răspunderea managementului se manifestă în principal prin :
A. Răspunderea angajatorilor la cerinţele actuale
• Identificarea şi evaluarea riscurilor
• Gestionarea situaţiilor de urgenţă
• Implementarea sistemelor de management
• Certificarea sistemelor de management
• Implementarea sistemelor de management într-un sistem de management
integrat
• Sfaturi generale cu privire la implementarea MSSM
• Îmbunătăţirea continuă a funcţionării MSSM
B: Îndeplinirea scopurilor propuse, respectiv:
• Reducerea la minim a riscului pentru salariaţi şi alte persoane;
• Îmbunătăţirea activităţii de protecţie a muncii în organizaţie;
• Sprijinirea organizaţiei pentru ca imaginea sa creată pe piaţă să reflecte
spiritul de responsabilitate
• Conştientizarea managementului faţă de răspunderea pentru sănătatea şi
securitatea persoanelor care pot avea legătură cu activităţile controlate de
acestea (subcontractori, practicanţi, etc.)
• Responsabilitatea:
- pentru sănătatea şi securitatea celor pe care-i coordonează;
- pentru sine însuşi;
- pentru aceia cu care colaborează.
• Conştientizarea la toate nivelurile referitor la efectul activităţii lor asupra
performanţelor MSSM, care poate fi influenţat de acţiunile lor sau de
neîndeplinirea acestora
Managementul de vârf trebuie să dovedească, prin atitudine exemplară,
angajamentul său faţă de îmbunătăţirea continuă a performanţelor
Managementul de vârf stabileşte şi autorizează politica de SSM care trebuie:
39
• să fie adecvată la tipul şi volumul riscurilor pentru SSM prezente în
organizaţie;
• să conţină un angajament pentru îmbunătăţirea continuă;
• să conţină un angajament pentru respectarea cel puţin a legislaţiei în
vigoare în domeniul SSM şi a altor cerinţe la care organizaţia subscrie;
• să fie documentată, implementată şi menţinută;
• să fie comunicată tuturor salariaţilor pentru ca aceştia să fie conştienţi
de propriile obligaţii în domeniul SSO;
• să fie disponibilă părţilor interesate;
• să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne
relevantă şi adecvată organizaţiei.
40
IV.4.MODEL SISTEM DE AUDITARE A CONFORMITĂŢII CU OHSAS 18001
IV.4.1. ASPECTE GENERALE
Acest sistem de auditare urmăreşte conformitatea sistemului managerial al SSM din
IMM cu OHSAS 18001. Deşi nu este un standard internaţional OHSAS 18001 este
singurul document recunoscut oficial cel puţin la nivel european.
Sistemul de auditare este construit pe 2 niveluri, la primul nivel se urmăreşte
existenţa propriu-zisă a componentei OHSAS în managementul IMM.
La al doilea nivel se urmăreşte aprecierea funcţionalităţii acestei componente.
Modul de evaluare al sistemului este extrem de simplu.
Dacă componenta din OHSAS 18001 nu există, itemul respectiv devine un
item critic sau punct critic – a cărui rezolvare este imperios necesară.
De exemplu, dacă nu există sistemul de proceduri de auditări acesta trebuie
dezvoltat imediat.
Dacă itemul există dar funcţionalitatea sa este evaluată între ø şi 3,5 atunci
este un punct slab.
Punctele slabe trebuie rezolvate de către management în ordine ierarhică, astfel:
- puncte evaluate între 0 şi 2 – imediat după punctele critice
- puncte evaluate între 2 şi 3 – pe termen mediu
- puncte evaluate între 3 şi 3,5 – pe termen mediu şi lung
Acest audit are ca obiectiv pur şi simplu perfecţionarea managementului SSM
şi aducerea acestuia la standardale de excelenţă definite de OHSAS 18001.
El nu urmăreşte măsuri punitive şi nici o reorganizare drastică a sistemului
managerial ci pur şi simplu perfecţionarea managementului.
Tabelul următor centralizează rezultatele.
Tabel Centralizatorul al rezultatului auditului
Nr.crt.
Item evaluat
Evaluare0,1,2,3,4,5
Punct critic
Punct slab
Punct tare
Măsuri Obs.
41
IV.4.2. AUDITUL CONFORMITĂŢII CU OHSAS 18001
În continuare sunt prezentaţi principalii itemi de evaluare a conformităţii derivaţi din
SR OHSAS 18001:2008:
1. Este OHSAS 18001 implementat în unitatea dvs?
Evaluaţi pe o scală de la 0 (total necorespunzător) la 5(excelent) dorinţa
managementului IMM de a implementa punctele a.....f(art.1):
a. să stabilească un sistem de management OHSAS pentru a elimina sau
minimiza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care pot fi expuse la
riscuri OHSAS asociate cu activităţile sale;
b. să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţescă în mod continuu un sistem
de management OHSAS;
c. să se asigure de propria conformitate cu politica sa OHSAS declarată;
d. să demonstreze această conformitate şi altora;
e. să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management OHSAS de
către o organizaţie externă sau,
f. să realizeze o autodeterminare şi o declaraţie a conformităţii cu specificaţia
OHSAS.
2. Există (şi este menţinut) un sistem funcţional de management OHS?
2.1 Evaluaţi pe o scală de la 0 la 5 performanţele calitative ale acestui sistem
(concretizate în reducerea situaţiilor preaccident a avariilor, incidentelor şi
accidentelor de muncă în ultimii 5 ani sau în ultimul an dacă nu există 5 ani de la
implementare.
3. Există formulată la nivelul firmei o politică scrisă pentru sănătate şi securitate
ocupaţională, autorizată de managementul de top.
3.1. Evaluaţi pe o scară de la 0 la 5 eficienţa acestei politici ţinând seama de 4.2
(a..........g):
a. să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OHSAS ale organizaţiei;
b. să includă un angajament de îmbunătăţire continuă;
c. să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OHSAS
curentă aplicabilă şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie;
d. să fie documentată, implementată şi menţinută;
e. să fie comunicată tuturor angajaţilor cu scopul ca aceştia să devină conştienţi
cu privire la obligaţiile lor individuale în domeniul OHSAS;
f. să fie disponibilă părţilor interesate;
42
g. să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceastarămâne relevantă şi
adecvată pentru organizaţie.
4. Există la nivelul IMM-ului proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor,
evaluarea riscurilor şi măsuri de control necesare.
Evaluaţi pe o scară de la 0 la 5 eficienţa acestui sistem de proceduri de identificarea
pericolelor şi evaluare a riscurilor.
5. Există la nivelul organizaţiei o metodologie scrisă pentru identificarea
pericolelor şi evaluarea riscurilor? Această metodologie poate fi diferită de
procedurile anterioare, incluzându-le pe acestea într-un tot unitar.
5.1 Pe o scală de la 0 la 5 evaluaţi implementarea şi eficienţa acestei metodologii,
luând în considerare pericolele identificate şi riscurile evaluate după această
metodologie în ultimul an.
6. Există o prcedură pentru identificarea şi accesul la cerinţele legale?
6.1 Pe o scală de la 0 la 5 evaluaţi eficienţa acestei proceduri, ţinând seama de
diseminarea ultimelor documente legale(de exemplu legea 319/2006) la nivelul
organizaţiei în ultimul an.
7. Organizaţia a stabilit obiective documentate pentru securitate şi sănătate?
7.1 Evaluaţi pe o scară de la 0 la 5 eficienţa acestor obiective luând ca termeni de
referinţă evenimentele neprevăzute care au avut loc la nivelul IMM-ului în ultimul
an.
8. Există un program de management al SSM implementat la nivelul
organizaţiei?
8.1. Evaluaţi eficienţa acestui program de management luând în considerare
pierderile materiale şi victimele umane precum şi situaţiile preaccident înregistrate
în ultimul an.
9. Sunt definite, documentate şi comunicate, rolurile, responsabilităţile şi
autorităţile personalului cu atribuţii referitoare la OHSAS?
9.1 Evaluaţi eficienţa definirii, documentaţiei şi comunicării acestor atribuţii pe o
scară de la 0 la 5 ţinând cont de modul în care persoanele respective şi-au
îndeplinit sarcinile.
10. Asigură managementul IMM-ului, resursele necesare pentru implementarea,
controlul şi îmbunătăţirea managementului SSM?
10.1 Evaluaţi pe o scară de la 0 la 5 eficienţa alocării de resurse pentru SSM de
către managementul de top, ţinând seama de raportul între resursele necesare şi
resursele alocate.
43
11. Există un reprezentant al managementului, organizaţiei pentru SSM?
11.1 Evaluaţi pe o scară de la 0 la 5 eficienţa activităţii acestui reprezentant în
ultimul an.
12. Există competenţele necesare pentru a îndeplini sarcini care pot avea un pact
asupra SSM la locul de muncă.
12.1 Pe o scară de la 0 la 5 evaluaţi competenţa existentă pentru a îndeplini
sarcini care pot avea impact asupra SSM la locul de muncă.
13. Există proceduri de conştientizare referitoare la importanţa conformităţii cu
politica şi responsabilităţile SSM?
13.1 Evaluaţi eficienţa procedurilor de conştientizare prin raport cu evenimentele
neprevăzute care au avut loc în ultimul an?
14. Există proceduri documentate de instruire la nivelul IMM-ului?
14.1 Evaluaţi eficienţa acestor proceduri prin referinţă securitatea şi sănătatea în
muncă asigurată în ultimul an.
15. Există proceduri de comunicare a informaţiilor SSM către angajaţi?
15.1 Pe o scală de la 0 la 5 evaluaţi eficienţa acestor proceduri.
16. Există informaţii stocate şi upgradate referitoare la sistemul de management.
16.1 Evaluaţi pe o scală de la 0 la 5 modul de stocare, upgradare şi regăsire a
acestor informaţii.
17. Există proceduri pentru controlul documentelor specifice SSM.
17.1. Evaluaţi pe o scală de la 0 la 5 eficienţa acestor proceduri luând în
considerare corectitudinea şi semnificanta acestor documente (care ajung după
control) pentru activitatea SSM?
18. Există şi sunt implementate proceduri de control operaţional?
Astfel de proceduri cuprind şi criteriile de operare.
18.1 Evaluaţi pe o scalăde la 0 la 5 eficienţa acestor proceduri luând în
considerare evenimentele neprevăzute petrecute în ultimul an?
19. Există proceduri scrise pentru cazuri de urgenţă?
19.1 Evaluaţi eficienţa acestor proceduri luând în considerare pe o scală de la 0
la 5 modul efectiv de acţiune în situaţii de urgenţă şi eliminarea / prevenirea
pericolului.
20. Există proceduri de monitorizare şi evaluare a performanţei?
20.1.Evaluaţi eficienţa acestor proceduri pe o scală de la 0 la 5 luând în
considerare eficienţa măsurată comparativ cu eficienţa reală.
44
21. Există proceduri de responsabilitate a celor care au comportamente potenţial
periculoase sau a celor care comit erori involuntari?
21.1 Evaluaţi pe o scală de la 0 la 5 eficienţa acestor proceduri, luând în
considerare repetarea / nerepetarea acestor erori în timp după aplicarea acestor
proceduri de responsabilizare.
22. Există proceduri de înregistrare a evenimentelor şi a acţiunilor SSM?
22.1 Evaluaţi pe o scară de la 0 la 5 eficienţa acestor acţiuni.
23. Există proceduri pentru auditul intern al SSM?
23.1 Pe o scală de la 0 la 5 evaluaţi eficienţa auditorilor prin referinţă la
evenimentele neprevăzute survenite după audit.
IV.4.3. METODOLOGIE
IV.4.3.1. INTERPRETAREA REZULTATELOR1. Punctaj între 0 şi 2.5 pe itemul de evaluare- situaţia este foarte gravă,
aspectul respectiv nu este în nici un fel conform cu prevederile OHSAS 18001.
Vă recomandăm să acţionaţi acum până nu este prea târziu !
2. Punctaj între 2.5 şi 3.5 pe itemul de evaluare- se pare că este vorba despre o
situaţie de tranziţie către un nivel de conformitate corespunzător. Vă
recomandăm să grăbiţi această tranziţie pe cât se poate.
3. Punctaj între 3.5 şi 4 pe itemul de evaluare- în acest caz se poate considera
că există o conformitate suficientă. Acest lucru însă nu trebuie să oprească
alocarea de resurse pentru itemul respectiv pentru că, fără această alocare
continuă punctajul itemului va scădea.
4. Punctaj între 4-5 pe itemul de evaluare. O conformitate excelentă vă asigură
un progres substanţial în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tot ce vă
rămâne de făcut este să menţineţi această conformitate la acelaşi nivel.
IV.4.3.2. MOD DE UTILIZARE AL REZULTATELORSistemul de evaluare al conformităţii cu OHSAS 18001 permite stabilirea
conformităţii cu singurul standard internaţional recunoscut pentru sistemul de
management al SSM. Se calculează suma tuturor indicilor şi se împarte la 23-
numărul întrebărilor.
Rezultatul obţinut reprezintă indicele de conformitate cu OHSAS 18001.
45
46