La toata casa-i lumina,La tot omu masa-i plina,Cand aud cainii cum latraSar pruncutii de pe vatra.Cine sade’n asta casa?Sade fata cea frumoasa,Mandru si-o gatat prin casa.La feresti cu flori domnesti,La obloace busuioace,Pe la pat creanga de bradIar pe masa floare’aleasa.Io colinda-o-am gatat,Scoala gazda da-mi colacSi-un firut de busuioc,Ramai gazda cu noroc.

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro CrăciunCrăciun20082008

Icoana bizantinaMaica Domnuluicu Prunculcu foita de aursi semnatura pictorului22x32cm

80104Icoana bizantinaMaica Domnului cu Pruncul10x14cm

80102Icoana bizantinaMaica Domnului cu Pruncul14x18cm

80103Icoana bizantinaMaica Domnului cu Pruncul10x14cm

80101Sfesnic lemn14cm inaltime

20420Marama borangic200x50cm

40408c

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro

Mersul cu icoanaOriunde exista suflare romaneasca cu simtamant crestin,Craciunul este una din cele maiimportante sarbatori religioase.Nasterea Domnului, este prilej de bucurie, pace si liniste spirituala. Este o zi in care daruim si primim multa iubire si caldura sufleteasca. Acest lucru se remarca in entuziasmul cu care se fac pregatirile pentru Craciun. Din punct de vedere bisericesc sarbatoarea Craciunului este anuntata de Postul Craciunului si de “mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de catre preotii comunitatii locale cu icoana Nasterii Domnului, binecuvantandu-se casele si crestinii.

2

Ignatul porcilor Momentul sacrificarii porcului de Craciun, Ignatul Porcilor sau Inatoarea, este o buna dovada a modului in care o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina.

In religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatiii intunericului care slabea Soarele in cea mai scurta zi a anului,Solstitiul de iarna. Pentru a veni in ajutorul Soarelui oamenii sacrificau porci si-l hraneauspre intarire cu carne. Dupa aceea ziuaincepea sa creasca si Craciunul devenea osarbatoare a luminii si a vietii.

In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa, de obicei, toti membrii ei fiecaruia putandu-i-se da ceva util de facut. Barbatii se ocupa de treaba cea mai “urata”, dar si mai plina de simboluri, care implica injunghiatul propriu-zis si parlitul porcului cu paie stranse de peste an.

In functie de preparatele viitoare, porcul se imparte astfel: carne pentru carnati, caltabosi, toba, pentru friptura de la pomana porcului si pana si picioarele

care se folosesc pentru piftie. Se zice ca romanul stie sa foloseasca fiecare componenta a porcului mai

mult ca orice natie din lume poftitoare de porc. Incepand de la delicioasele urechi si coada,

mancate de obicei de copii, la macra curata si slanina pusa la afumat pana la intestinele folosite

pentru a fi umplute cu carnea proaspata, totul este folosit de gospodina casei pentru bucatele din care

toti vor gusta la masa din ziua Nasterii Domnului.

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro

3

Au participat la realizarea acestei pagini urmatoarele delicatese:

piept rulat,piept porc taranesc

ceafa taraneascatoba de casa

piept taranesccotlet taranesc

carnaticascaval Rucar

Daca sunteti cunoscator,gurmand sau curios sau vreti

sa va mandriti cu delicatesele noastre, asteptam intrebarile dvs.

Colac traditionalromanesc 500g

140101

Cozonac traditionalcu nuca si cacao.900g

140102

Cozonac moldovenesccu nuca si cacao.1200g

140103

Cana Horezu300ml

10223

Servetel traditional15x20cm

30201

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro

Din secretele cozonacilor moldovenesti...O reteta onorabila de cozonaci moldovenesti incepe cu

200 oua si celelalte ingrediente proportional ...”framantarea in copaie(covata) se face punand faina putin cate putin fara

nici o masura” ...”framantatul aluatului dureaza doua ore si jumatate, in care timp se framanta de doi barbati,

pana cand, cercand aluatul pe mana, nu se va mai lipi.”Preluare din cartea de bucate a doamnei Ecaterina Steriad

... In Bucovina se framanta aluatul de cozonac pana cand picura apa din grinda.

... Nu se umbla pe usa camerei in care s-a pus aluatul la dospit nici in timpul dospirii, nici dupa ce cozonacii au fost scosi din cuptor pana cand se racesc “pe o perina moale”.

Stiati ca......Colacii, merele si nucilesunt principala rasplata a colindatorilor in majoritatea zonelor rurale ale tarii conform traditiei...

4

10632Cana medievala pentru tuica

50 ml

10620Stergar traditional alb cu rosu

80 cm x 40 cm

30204cSticla de palinca

imbracata in panusa700 ml

140301Plosca de lemn sculptata,

interior de sticla

20307

10610Sticla medievala de tuica

500 ml

Sfesnic medieval18 cm inaltime, 10 cm latime

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro

Istoria sarbatorii CraciunuluiIn anul 274, imparatul Aurelian a proclamat ziua de 25 decembrie “Ziua soarelui invincibil” iar in 320 Papa Julius I a declarat aceasta zi ca ziua Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos pentru a contracara Saturnalia, sarbatoare ce era tinuta si de crestinii convertiti. Cu timpul aceasta credinta a fost adoptata, iar data de 25 decembrie este cunoscuta ca ziua Nasterii Domnului.

5

Sfesnic medieval mare25cm diametru13cm inaltime

10630Vin Legendele ToamneiDomeniile TohaniFeteasca Neagra700ml

140201Clopot medieval8cm diametru12 cm inaltime

10603Cana vin medievala12cm diametru cu toarta11 cm inaltime10622

30204c

Stergar alb cu broderie rosiesi neagra40x80cm

Vin “Chateau Cotnari”cupaj de soiuri romanesti

700 ml

Punga catifea cu margele

40410Ingerasi de panusa

Globuri din paie impletitediferite modele:

ingeras, stea, clopotei7-10 cm

50220

Decoratiuni ceramicadiferite modele: brad, clopot

Caseta de bijuterii sculptata22 cm lungime, 13 cm inaltime

20230Cununa cu clopotei

din paie impletite

140206

50517

10938

50506

Traditia impodobirii bradului Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnificand cunoasterea si bogatia,asemeni pomului sacru din Gradina Edenului, in care se gaseau merele-fructele cunoasterii.

Bradul, impodobit in vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumanarele si panglici simboliza pomul vietii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regaseste in foarte multe piese de arta populara precum covoarele, stergarele si iile.

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro6

Bol mare19cm diametru, 6,5cm inaltime

10742Set ceramica rosie pentru vin

Ulcior 1000mlPahar 200ml

100148Candela casuta

15cm inaltime, 12cm diametru

10730

Sfesnic ceramica rosie10cm inaltime, 9cm diametru

10734

30215Servet BBC cu bucle

40x40cm

Candela clopotel12cm inaltime, 11cm diametru

10731

Candela felinar16cm inaltime

15cm diametru cu tortite

10732

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro

Decoratiuni de Craciun Pentru ca Nasterea Domnului a fost vestita magilor prin lumina Stelei, pentru ca ziua incepe sa devina mai lunga dupa solstitiul de iarna, Craciunul pe intreg Globul este considerat o sarbatoare a luminii si bucuriei. De aceea, crestinii simt nevoia sa-si decoreze casele cu simboluri ale luminii (lumanari, candele, sfesnice), cu brad (simbol al Sfintei Treimi prin forma sa triunghiulara si pom al vietii, semn al cunoasterii si belsugului), cu ghirlande care dau un aer sarbatoresc si reflecta luminile din casa. Pentru romani, merele si mirosul degajat de ele la caldura, nucile si colacii pregatiti pentru colindatori si mai ales busuiocul de la icoane creeaza o atmosfera inconfundabila, atmosfera de Craciun.

7

Clopotel ceramica rosie10cm inaltime, 8cm diametru

10703

Set mic sase canute tuica cu suport de lemn

volum canuta 50ml

10341Ulcior mic Corund albastruDimensiune: 17x10x24 cm

10310Sticla palinca

imbracata in panusa

140301

Farfurie Corund albastru23cm diametru

10353

Clopotel Corund8cm inaltime

10325

Stergar albastru60cm lungime, 30cm latime

30203bCana de miere

18cm inaltime,10cm diametru

10330Fructiera

18cm diametru, 15cm inaltime

10335

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro

Ce daruri se dau colindatorilor:Ca rasplata pentru vestirea Nasterii, colindatorii primesc diferite daruri: colaci, covrigi, mere, nuci si mai nou bani. Atunci cand colindatorii sunt flacai sau adulti se imparte si bautura. In Lisa Brasov “feciorilor si batranilor li se dadea cate un colac mai mare si copiilor un colac mai mic. Feciorii strangeau atatia colaci, ca nu mai puteau sa-i care si-i lasau la o casa. Apoi treceau pe la trei, patru case, unde ramasesera colacii si luau o caruta de colaci. Feciorii si batranii vindeau colacii, feciorii in ziua de Craciun, iar batranii a doua zi. Se alegea o anumita casa, unde se licitatu colacii. Cu banii stransi feciorii plateau lautarii pentru seara de Anul Nou. Batranii dadeau banii stransi bisericii”.

8

Traista bumbac cu bucle37 cm lungime, 32 cm inaltime

Traista bumbac cu bucle pentru sticle

Sacosa bumbac cu toarte de lemn

bej cu maro

40407a

40412Traista bumbac bej cu maro31cm lungime, 29cm latime

40413

Traista traditionala maretesatura cu alesatura

31cm inaltime, 30 cm latime

40409aTraistuta traditionala mica

tesatura cu alesatura22cm inaltime, 17cm latime

40409bPunguta catifea cu margele16cm inaltime, 13cm latime

40410aPunga catifea cu margele

25cm inaltime, 20 cm latime

40410c

Punga iuta pentru cadouri 21cm inaltime, 20cm latime

40403aPunga iuta pentru sticle

33cm inaltime, 11cm latime

40403b

Cos de rachita44cm lungime, 24cm latime

501407Cos de rachita rotund

40cm diametru, 12cm inaltime

501109Cos oval cu doua toarte

Geanta impletita din pai32cm lungime, 38cm inaltime

50505

Sacosa iuta margini patrate33cm lungime, 26cm latime

40414

Geanta impletita din panusa29cm inaltime, 35cm latime

9cm burduf

40407b

501603

50219

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro

9

traditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.rotraditii.ro este un proiect al

IMPROVE IT GRUPPentru detalii şi comenzi ne puteti contacta

la tel. 0744 66 45 75 si 0374 011 505sau prin email la contact@traditii.ro

Pentru mai multe sugestii de cadouri traditionale româneşti vizitati

www.traditii.ro

TRADIŢIONAL ROMÂNESC Meşterii noştri sunt agreaţi de specialiştii etnografi ai Muzeului Ţăranului Român şi ai Muzeului Naţional al Satului din Bucureşti.

“HANDMADE” Piesele promovate de traditii.ro sunt unicate realizate prin tehnici traditionale exclusiv manuale.

BOGĂŢIE DE SIMBOLURIValoarea este dată de calitatea execuţiei, de fineţea detaliilor şi mai ales de semnificaţia simbolurilor ce le înfrumuseţează.

VARIETATEPropunerile noastre acoperă majoritatea regiunilor care păstrează vechile tradiţii româneşti.