CODVRILE INTERNATlONALE ALE STATELOR (DIN TREI LITERE)r-Pentru a U$ura consultarca colel1rii. in Mull90l: Annie Edson Taylor (pc

o pluta din lemll) II suprn\'icluil. in anu11911: Bobby Leach (plulll

mClaJic.li), ~ tuni in spital, II supravic\UlI,

in BlIul 1928: Jean Lussier din Quebec(ell lrei levi mctalicc imbr:1clllc in c!luciue) a supraviclUil.

in anul 1930: Grecu! Gl."Orgios Slathakis (inlr-un bUIOi de metal

~i

femll) II murit. in anul 195 I: Wilham Red Hill (intr-oCUlie ell 13 orilicii pcnln! rcspiralie) a

munt. in aoul 1952: Nathan Boy (in acc~i cutic) a suprnvicluit.

glaciara. Oamenii de ~tiint5. nu sullI siguri daca a avul loe aClim 9.000 sau 10.000 de ani. Volumul de apa eSle de 11.000 m3 pe secunda. Pe nuviul Niagara, la gamila cu Statcle Unitc, se ana Insula Caprei, care imparle cascada in daua. Nivelui american al Niagarei, American Falls, are 51 m ~i esle eu doi mctri mai inalt dedit cel canadian, numit Potcoava (Horseshoe Fall). Pe teritoriul canadian curge aproapc 90% din volumul apei eascadci. Datorita croziunii continue. pragul cascadei se retrage spre vest cu 1,5 manual. Din nuviul Niagara,

C

ascada Niagara se gase~le pc nuviul ell acel~i nume.A aparut in ultima epoci'i

apa eurge intr-un bazin Cll a lungimc de II kill ~i 100 km adancimc. Caderea apei, care fonneaza nori de apa, cste fascinanlA. In anul 1885, amcricanii au pus bazele unui parc nalional, dar ell loate eforturile depllsc nu s-a putut evita degradarea ecologica a acestor locuri. in partea eanadiana se perinda grupllri mari de turi~ti, iar. in partca americana - apa cascadei cstc contaminaU'i cu apa industriala deversat1'i din intreprinderile ehimice ~i metalurgice. Cascada Niagara Illi eSle numai granila eelor doua state. Si arnericanii, ~i canadienii au creal ora~c cu acela~i nume - Niagara Falls. Fiecare din acesle dOlla ora~e omonime are 70.000 locuitori, unul aflandu-se in Canada, iar celalalt in statuI New York. Sunt legate illtre ele prinlHm pod peste fluviul Niagara, numit Podul Curcubeului.

STATISTICAiniiltimc: 51 m (American Falls). 49 III (Horseshoes Falls) Lalimc: 300 !;ii rtlspcetiv tWO m

\"ohllllul de apii in cilderc: 11 .000 m3 sec. Suprafalu lacului: Erie 25.7 I.m2. Ontario 19.5 km2Adallcimca lacului: Eric ()-\ m,

Ontario 236 minlillimca peste ni\Clul rniirii: Erie 174 m. Ontario 75 m peste ni .. clul mani

Imagine aeritmii a cm:cadei. ill plauul ~'eclI"d podlll CI/rcl/bel/lui. care teago COlllulo de Starele Unite ale Americii

REGIUNIECONOMICE

,.

REG 25

DANEMARCAo tara industrializata $i tara bogatii naturale

-

Coasta Danemarcei miisoarii 7.3/4 de ki/ometri /ungime.FIola de pesell;t ~j porturile j08CB un roJ important in economia tfirii.

REGIUNI ECONOMIC.-

,.

REG 27

DANEMARCAHARTA ECONOMIC.';'.JleFa~

MAREA

NORDULUI

-p---"o

,,",:~~)e.,~.J "

......

-

SUEOIA

,.It

~

t 1a

d a

'-[

--0--_.::=GERMANIA

MAREA BAL TlcA

-..-

ReJieful de ciimpic al Peninsulei lutlanda $i al insulelor, precum $i condiliile favorabiJe pescuituJui, datorate siiriiciei substan!e!or minerale, au fmpins Danemarca pc calea dezvoltiirii agriculturii $i a industriei alimentare. TOIU$i, multumitii caJificiirii {Of/ci de munca, industria danezii repurteazii $; ea succese imporlante, inclusiv;n sec/oarcle mai purin obi$l1uite, cum aT industriajuciiriilor, ell faimoasele sille cuburi Icgo.

De la tara agricola la stat socialLa inceputul secolului

xx, agricultura juca un rol esenpal in economia

daneza. Danemarca de astazi este unul dintre cele mai industrializate state ale Europei, in ciuda lipsei bogaPilor naturale.

P

ana la izbucnirea rJ.zboiuJui gcnnano-darez. in 1864. majoritatea produsclor agri-

cole dareze luau drumul piclclor

gCnlmn::. Picrderea acestor pietc de dcsfaccrc ja fartat pc cconomi:?li saintroduca refonnc: cconornia a fast mdical modemizalii, iar Marca Britanic a devenit noua pi.*i de

toale acestea daloritii crizei mondi1973: ale a pctrolului din Daremarca a deyenil interesala de melodele de exploatarc a erergiei coliere ~i biologice, repurt5nd remarcabile succese la export in aeestc sectoarc.

in ciuda pondeni semnificali\-e a scctorului de stat. economia Darcmarcci se prezintii in conllnuare foarte bire: de mu1li ani, crc~lcrea economica alinge aproxi matiy 3% anual, iar mta ~majlllui a scazul la 5%.

dcsfaccre.Dupa a1 Doilea RItzboi Mandia!,

Daremarca ~i vecirele sale nord ice Suedia ~i orvegia - au adOpl3t un

sistem de protectie sociala 1a 0 scarninca recunoscuta pana atunci. Doar crizele cconomice din anii '70 ~i '80 au detenninat slabirea sistemului de

asistenla sociala.Daremarca ~i-a concentrat atcnlia de timpuriu asupra nivclului ridicat al educaliei ~i asupra rolului ccrcctarii ~tiintifice. in prczcnt, ea este printre primele state din lume din punetu1 de vedere al uti1izarii surselor de erergie altemativa. 5i

cuMATemperat-oceanie:i. Temperatura medic 3tinge OCC in ianuarie ~i +ITC in iulie.

Numeroosc Iirmc de scrvicii ;$; au sed;uJ in Copcnhag:J.

CE TREBUIE ECONOMIASen. ieii. Industria: dem~jm

sA ~TITI

elcctrke. alimcntarJ (indu:>tria I.lplclui), a mijloaeelor de trnmport. erergetiea. Agrieultura: produqia de furnje: euiluri de sfecld de zahar. Cre~terca anirnalclor. Peseuil. Silyiculturn. Iloglilii nalurnle: gaze naturale. petrol.

I. Darezii folosesc inc1usiv resturile de ~Ie: produc din acestea furaje ulihzate in crescaloriile de animale eu blana. 2. PreluriJe in Daremarca sunt foane ridicate: afinnalia se referi atit la ehiriile din marile O~. cat $i la costul hratri. Cele mai scumpe sunt anicolele de Iu.'(, prinlTe care se nomara $i autoturismele. 3. Danemarca csle 0 destinalie turistica aU3ctivA: casutele din lemn caracteristice. ll$Czale in apropiere de fiordurile pitore$ti. precum $i frumosul orn$ Copenhaga lltrng anunl miliom-c de luri$ti. 4. Cuburile lego sunl un produs darez foarte bire vandul. in localitatea Legoland (din lutlandn) pot fi admiralc enstcle minialurale $i aile obiectc eonslnlite din cuburi de plastic.

DANEMARCAModelul industrial modern !ji... berea la cutieDanemarca, cea mai mica dintre liiriJe scandinave, ~te permanent noi nie pentru produsele sale pe piete1e de desfacere mondiale.

I

n anii '90. Daremarca avea celc mat ridicale impozilc ~i eel mai dczvoltat sistem de asistcnl,i sociala din Europa. Datoril:'i nivelului ridicat al salariilor $i datorita coslurilor ccrutc de fUllclionarca ..St3lului buniisl:'irii", Darcmarca a pus accentul pc calitatc $i pc perrcqionarca produsclor sale. Avand o piata intcma de dimensiuni foane reduse. 13m S-3 oriental in marc

"

PE SCURT Dcnumirea oficiaJ:i: Regalul Darem:ucei Structura adminisuati\"a; 14 dislriete ~ 2 municipii (Copcnhaga ,i Fn:dcnksbe.-g)

masura caire 0 economic de export. in afam de eilte\'a campuri de gaze naturale din largul Miirii Nordului, Darcmarca nu dispure de bogalii naturale scmniliealive !ii a fost revoita sa sc bazcze pc prefabricarea materiilor prime importale. in $3ntierele navale din Copcnhaga, Nakskov !ii Odensc. sc eonstruicsc toate tipurile de \ use, de 1:1 eargobolurile de mid dimensiuni pana la uria~ele vase pclroliere. Industria 1ll0bi lei !ii atclierele dc artizanOi au dob! lor; prO'incia Barcelona 7_733 km) Populalia: 1.6 mil. .Iona co,mopolilA 4.15 mil. \ltiludill(': de la 0 la 53~ m in cd m.,i inult 10e (Tibidabol

CE MERITA VAzUTBarrio Gotico (Catcdrala. ruinele romanc). Plaia Cataloniei ~i Rambla. orcrc1c lui Gaudi (Sagrnda Familia. Parcul Gucll). \il1/cul de Artfl Calalanti.. ~iu7eul Pica",so. Parcul MOnlJuich (obiccti\c: expo/ilia mondialli din 19:29 $i Jocurite Olimpicc din 1992).

EUROPADE VEST

FRA 1@

FRANTA ,Traditie !ji modemitate

Iniiltime de 78 de metri in JarguJ coastei Normandiei. in veacurile lrecute, fortiirea/a construita aici in secolul VIII a fost un important loc de pelerinaj. Pe insulii se mai giiseau 0 miiniistire $i o Inchisoare. Din anul 1879. insula este legatii de continent printr-un dig.0

Mont Saint-Michel este 0 insulii de granit, care se ridicii piinii la

Monotonia nu este

0

problema

Cu 0 suprafata de 674.000 de kIn', Franta este cea mai intinsli tarn din Europa de Vest iar teritoriul sliu are forma unui hexagon. Tlirmul Frantei este inconjurat de Oceanul Atlantic la vest, de Canalul Manecii la nord ~i de Marea Mediteranli la sud.

D

qj terenurile muntoase nu

lipsesc, Franla este, mai

cuMACHma este tcmperata .$i variaza in funetic de relief: estc mcdilCrarcana pc malul Miirii Mediterarc .$i munloasa in Alpi ~i in Pirili. La Paris, temperatura atinge ODC in ianuarie ;;:i +24 D C in iulie.

degraba. 0 tara a campiilor. Pc doua treimi din teritoriul sau, altitudinile nu depa$csc 250 de

melri. Dadi am trasa 0 linie imaginara din nord-estul in sud-veslul tarii. am pUlea observa di la vest de aeeasta sc ana doua dimpii fertile: Bazinul Parisului, in jurul eapilalei, ~i Bazinul Gasconiei, la sud-vest. La cst de aeeasla linie sc ridic5 masivele muntoase: Muntii Vosgi, Masivul Central ~i cele mai ina he lanturi, Alpii ~i Pirireii. Valea ingllsta al Ronului sldibatc Fran\a de la nord la sud, ~i fOnlleaZa 0 delta aeolo unde raul se varsa in Marea Mediterana, in apropiere de Marsilia. Coastele Franlci sunt foarte diferite uncle de altele: piclroase ~i abnlpte in Brelania ~i in Provenla; joase ~i IlISlpaase in Gasconia ~l Languedoc; salbatice ~i inaeeesibile in rcgiurca Camarque. Clima blanda. diversitatca peisajelor ~i a plajelor (ce1ebra Coasta de Azur), monumentele de arhitcctun'i, cul-

CE MERITA VAzUTParis (Luvrul, Tumul EiITel, Arcul de Triumf. Mommanre. Champs Elysccs). Mont aintMicheL cas-tclcle de pc Loara, podgoriile din Burgundia ~i din imprejurirnile ol'lliiului Bordeaux. Proventa (Avignon. Orange. 'Jimes), Brctania. \aile din Vlasivul Central.

Parisu/ estc clIpita/a mondiahi .1 mode;$1 a mariJor C,1SC de modii. prccum Chane/.

STATISTICASuprafap.:674.~43

turn specifica ~i, in sfar$it, rafinala bucatarie franceza fae din aeeasla tara, pc unde eurg Sena, Loara ~i Ronul, una dinlre deslinatiile favorite ale turi~tilor din lumea intreaga.

kill (incluzand

CE TREBUIE sA $TITII. Irnnul nalional francez (ineepfind din 1795) a fost initial un eantee rcvolutionar compus, in 1792, de Rouget de l'lsle. Acesta I-a intonat in timp ce intra in Paris impreuna eu un hatalion de voluntari din Marsilia. Imnul a eap3tnl astfel numele de .,La Marseillaise". 2. Franta nu este numai eel Illai marc produciitor de vinuri din lume, dar.$i un mure producator de bcinzeturi. Aici exista peste 500 de tipuri de brtinza. 3. Pc sterna nationali'i franeezii este reprezentat coco.$ul galie. Aceasta se datoreaza unui joe de cuvinte legal de cuvantullalin "gallus", care inseanma in acela~i timp "Gar' ~i "eoeo.$". 4. La Versailles, situat la sudvest dc Paris, a fast construit, in 1661, eel mai frurnos palat regal din Europa. Palatul a fast rc.$cdinta regilor Franlei pana In Revolulia Franceza din 1789.

Corsica) Populalia: 63 milioare locuilori Densitatea populatiei: 112 loc.;km'

Altitudinea medie: 342 In eel mai malt virf: Mom Blanc(Alpi), 4,807111

Lungimea granit.e1or: 5.670 km(dintrc gr-Jni{ncz. care estclegal de Orceia contincntaJa numai printr-o ~ie inguslll de pamant.ln aceslloc ingus!

a (OSI sapal in 1893 un canal, numit Camhll Corinl.Greciei ii apartin 1.300 de insule, dinlre care numai 250 sunt locuilC. Ele pol fi contemplate din vapoarclc de vacanlA, care plulcsc lllai tot timpul pe apa albastra a marilor. puzderia de insule, alaturi de fa!adele albe ale caselor, tavemele $i spccialitalile culinare grec~ti sunl motive pentnl oricinc sa considcre Grecia 0 destinatle perfccta pcntll.l vacanti) in ultimii ani, grecii sunt din ce in ce mai con$tienli eli aeeste atuuri turistiee sunt, de asemenea, $i aluuri comerciale. in 1952. lara "zcilor" a fost vizilata de 52.000 de turi$li, in 1969 de 1.000.000, pentm ca, in 1998. sa fic vizitata deja de peste 10.000.000 de turi$ti. Pc Acropole se vand in ficeare an 2.000.000 de bilele de inlrarc. iar Palatul Regelui Minos esle vlzilat anual de peste 700.000 de turi$ti. in ultimele deeenii, oaspetii de peste notare "au invadat" insulcle din Marea lonica $i Marea Egee, pana nu de mult obiectivele turistice periferice ale Greciei. S~au conslmit hOleluri chiar $i in Incuri altftdala nelocuite, au aparul plaje pennanent pline de turi$lii venil'i in vacanla. Totu$i, acest regal al soarelui ~i al turi$tilor nu se compune doar din mine antice $i plajc albe. Greeia are $i sate inghesuitc in Muntii Peloponez. Alena eSle acoperita de un smog dens ~i galben, iar pescarii, in ciuda progresului ~i a veniturilor oblinule din turism, nu vor sa renunle la viata tradi\ional5 $i lini$tita pc care 0 due.

STATISTICASupraf:ltl1: U 1.957 krn~ (illsulcle: 25.000 krn~ din care257 km 2 ndocuilil

l"ocuitorii: 10.6 mil, {98.6 !"'1\:ci. !'Cslul

CE MERITA VAzUTin nord: Manlistirea Meteor Delli. Alena. Acropole eu Partcnanul, Odeon. Stadionul Olimpie, Muzeul Nalional de Arneologic, lsunul SUllio. Peloponez ell Mice ne, Epidaur. Olimpia ~i Mistra Cicladele: Delos ~i Sanlorin Rodos. Creta ~i Corfus

minoritrili nalionalc: turci. albanc7i. armeni. bulgariJ Ol'lIsilall'1l l)Opulalil'i: 81 10mc !ji tcxtila. Turism (7% din pm).

Mezzogiomo, ramare in continuarc slab dezvolmt, in ciuda numeroaselor subventii din lara ~i din striiinatate (din partea Uniunii Europere). Consecinla relini~titoare a acestor difcrenle estc aparilia printre ilalienii din nord a unui sentiment de antipatie rata de compmri-

CE MERITA VAzUTMun\ii Dolomi\i, tinutul lal.:urilor !ji Campin Padlllui, Vcrelin, Ravenna, Rama Si \.'aticanul. Florcn\a ';Oi Toscana. Golful :\Iaroli (Pompei). Sicilia.

CE TREBUIE

sA $TITI

cuMAClima lemperala la nord: ierni asprc (Ia Torino OC), veri calde Si umede (+24C). CHma meditcrarcanj'i in sud: iemi bllinde (Roma +7C, Napoli + looq, veri calde si uscatc (Roma +24C. Napoli +26C). tn Sicilia Si in Sardinia exista regiuni afcctalc de seccu'i.

I. Pc teritoriulltaliei se afla dOlla organisme statalc independenle: Vatican $i San Marino. Statui Vatican (0,44 kml ). sediul papei, al aUlorita\ilor Si al institu\iilor Biscricii Cmolice, se una in ccntrul Romei, pc mnlul slling al Tibrului. San Marino, cea mai micA (61, 19 km 2 ) $i cea mai veche republica din Europa (infiintata in 1263), cstc situata la grnni\a dintTC rcgiunile Marche $i Emilia-Romagna, la poalcle Alpilor, nu departe de Rimini. 2. Cel mai mare concern industrial privat din Italia este FIAT (Fabrica ltaliana Automobili Torino), infiintat in 1899. 3. in 1992, a inceput la Milano ac\iurea de anvergurii ,,mani pulite" ("maini curate"). indreptata impotriva coruPliei $; a finanlarii ilcgale a partidclor politice,

DEVEST

EUROPA

ITALIAHARTA FIZICAELVETIA AUSTRIA UNGARlA

CROATIA

BOSNIA $1 HERTEGOVINA~

... ~1.ooo.ooo1oc..500000-1000,000

MAREA LfGURICA

100.000 _5OlI.oao

_

100 000 Ioc.

2llO

50lI 1000 2IXlO 3000 m

..... -

MAREA TfRENIANA

~MAREA

MAREA MEDITERANA

.. -

"-9110 di CaiIabn.

JONJCA

ALGERIA

TUNISIA

-'"

Faimoasa o,eizma" italiana, fmpreuna eu Sicilia $i Sardinia, este una dintre cele mai caracteristice fonne de pe harta lumii. in eiuda istoriei extrem de

bogare a aceSlOr pamanturi, ltalia esre unul dintrc stare/e rinere ale familiei europene, fiind infiinlara in 1860.

ITALIACizma italianaPeninsula Apenina, care amin~te de forma unei cizme, este situatli in partea centrala a bazinului Milrii Mediterane. tmpreuna cu Sicilia, aceasta formeaza 0 punte intre Europa ~i Africa.CriIOriU' Italiei cuprindc trei maTi regiuni gcogralicc: la nord, zona contirentaH'i, ]cgata de Europa CentraHi; la sud, peninsula inconjurata de palru mliri ~i de insulele din largu! liinnurilor sale.

T

STATISTICASuprafata: .101 ,3::!3 km Populatia: 58.4 milioarc de locUitori (2005) Dcnsitatea populapei: 192 loco km Populatia urban!: 67 D D Granite: cu I-"mnla. El\clia. \u~tria ~I Sit" coin LUOgimC3 tArmului: >I.5OfI km. din can: ':lrmunle in-.ulclor ma....oara .l766 kIn Enclave: \;lIit:an_ San \lann{)

ure~te

Alpii ronncazii un arc lotios cafe Liguria, 1a vest. Cll Vcretia. 1a esc in acesl amfitcatru imcns sc

PE SCURT Dcnumirca oficiali: RepublicaItalian! (din 1946)

Alpii scp:mJ ImJia de ,'ccinii sai din noro. varful Monte Ccrvino (Matterhorn} sc n'dlC:ij pana la a,-na/fime de 4,478 de mclri.

StnJetura adrninistratiVll: 20 de rcgiuni cuprinzaoo 103 de provincii Capitala: Rama, 2,66 milioare deloc. (2001)

Limbi: italianii (Iimba oficinlli), gcnnarui, frnnceza, slovenn Rcligia: in principal catolic! Moreda: cum I'riocipalclc masivc muntoasc: Alpii, Apcninii Vulcani: Etna, Vezuviu, Stromboli. Vulcano Celc mai marl ~: Roma, Milano. apoli, Torioo. Genova, Palenno. Bologna. Florenla, Vcrqia Cclc mai lungi Jiuri: Pad, Adigc. Tibru, Adda, Amo Celc ma.i marl Iacuri: Garda. Maggiore. Como, Iseo [sle incoojuram de manle: Liguricl, Tumiana, lonica ~i AdriaticA Ponuri principalc: Genova, Vcrqia. Taranto. Napoli, Trieste, Palcnno Celc mai mari acroponuri: Fiumicino (Roma), Malpcns.'l (Milano)

ana numeroasc lacuri. Mai jos sc intindc triunghiul Campiei Padului (50.000 km l ), care i$i datoreaza solurile fertile rcvarsarilor Padului ~i ale numcro$ilor sai anucnli. Osia peninsulei sunt Muntii Apenini. Acesl lung Ian I de stanei calcaroasc de la nord de Genova atinge Alpii Si sc intinde pana in Sicilia. Dc pc ambele laturi ale

Apcninilor coboarii spre marc colire pitorc$ti, iar mai jos sc gasesc ~esuri domoolc. Cooslelc sunt pc alocuri stancoase $i accidentate. in Liguria Si Campania, iar pc alocuri sun I plate $i nisipoasc, ca in rcgiurca Marii Tirenicl'C $1 a Adriaticii. Sardinia $i Sicilia sunt cclc mai mari dintrun grup de insulc carc apart in lI.aliei. Sardinia, siluaHi la sud de Corsica, sc ana departc de coaslcle vcstice ale peninsulei. in limp ce Sicilia cste despartita de conlircnt , 4 door de stramloorca ingustli a Messll~i. sudul Italici, \ iata locuilorilor nu este u$oam, c1ima fiind aici uscata $i fierbinlc. Pc tcrenurile dintrc Napoli $i Sicilia eruPtiile vulcanice sunt frecventc $1 (Elna, Stromboli Vczllviu), iar Calabria cste des afeclala de cutremure de paman!.

Veoeria se scuJimdI tIJ hgtm.f dte 2 miJimetri fD 6ecare aD, de aeee:a, San Marro cste tot mai des inUDdatl de IJPC-

Pi.,.

in

EUROPADEVEST

ITA 5

ROMACetatea Etemii

Construirea baziJieii Sf Petru a durat peste 150 de ani (Iueronle au fost ineheiate in anul 1626). Ea a fost ridieatii deasupra biserieii eonstn/ite peste momllintul apostolului Petru in seeolullV, din ordinul impiiratului Constantin eel Mare. Cupola bazilieii a fost proieetatii de Michelangelo.

Marea legenda

~i

mizeria sociala

Pana in prezent, faima Romei se datoreazii mai putin perioadei sale demarepe ~i mai mult filmelor dedicate problemelor ~i contrastelor sociale cu care se confruntli Cetatea Eterna.

RE

ma :l devcnit capilala Italic! dup.; unificafca larii in 1870. ul numara pc atunei 200.000 de locuitori. in anii care au

unnat. a awl loe 0 dezvoltaredinamica a ora$ului $i popu1atia a inccput sa crcasca. in anii '20 ai secolului XX. diclalorul fascist Benito Mussolini a prelual puterea in halia. Cand Ducele a ordanat liirgirea

str.1zilor $i constnJirea de palatemonumentale prill rata carom unnau

sa se desta$l.~i accstc atuuri ale insulei nu mai sunt de rnult un secret. pcnlru mornenl, Mauritius este ocolit de invazia turi~tilor.

AFRICA

MUS 3

o

MAURITIUSHARTA

FIZrcAFlat I.

Peste 100000 de Ioc.

OCEANUL INDIANGunners QuoinCap MalheufBUx"

...........

Pes'e 50000 de Ioc,Sub 50000 de Ioc.

- - Drumuri irnportante

..E

Recdul de corah

200

500 1000 m

,..,.

---....

.

.

..OCEANUL INDIAN

" ....

Cea mai mare parte din podi$urile din Mauritius este destinata culturilor, in special de trestie de zahiir, care au inJocuit flora originaro. Aceasta nu ji deranjeazii insti pe turi~ti, care continua sa viziteze insula cu pJacere.

MUS4

MAURITIUSUn curcubeu de culturi

Atmosfera specifica a insulei esle rezultatul unei 1ini~ti suflete~ti tipic asiatice ~i a stilului de vialii frantuzesc. Ironic, sleagul britanic a flutural deasupra insulei un limp mull mai indelungal decal cel francez.

I

Sfon3 insulei Mauritius estc istoria cuceririlor coloniale europereo Primii sositi au fost na\liga-

torii pollughezi. in unul 1507. Au

denumil-o "'nsula Lebam", dup..i 0 specie (acum disparuta) de p:ls:iri ascmanaloore lebcdelof. 0 suli) de

ani mai larziu au ajuns aici cortibiile Companiei Indiilor de Est. in oooarea gU\;emalorului Moritz von N3Ssau olandezii au numit insula "Mauritius". Dopa explootarca inlensi\l3 a

PE SCURT la oceaDullndian (880 Ion la Est de Madagascar) Independentli din 12 manic 1968. Membra a Commonwealth -ului britanie Capitala: Port Louis (145.000Insul~

padurilor

uri~

de abanos. olande-

zii au parnsil Mauritius in 1970.

STATISTICASuprafata: :U)40 kmPopulapa: 1..2 milioone(68""dc origin: indiana .27"0 creola. ]"" chirc....1. 2". I:uro~ana). Densitatea populapei: 569 hx:uitori Cel mai inalt virf: Pilon de l:l Pl.'lltl.' Ri\ i"!re 'oire

Cinci ani mai tarziu insula a intratsub silipanirca francezilor care iOIC-

nlionau St1 deschidii aici 0 ba7;:i destinatii luplci pentru starpirca piratilor din Occanullndian. Penlru francezi, Mauritius a devenit "Insula Fran!ei" ("lie de France"). Sub conducerea lor, mii de sclavi cultivau aid trestic de zahiir. Abolirea definitiva a sclaviei a avut loe abia in perioada britanica. in 1835. Insula a ob!inut indcpendenla in cadrul Co-mmonwcalth-ului britanic in 1968. Populalia illsulci a mmas ins,'i credincioas,'i limbii franceze ~i stilului de vialii francez iar Parisul c consider:ll de autohtoni drept "buricui pamantului". in prezent. Mauritius este un curcubeu de culturi ~i grupuri elnice de origire indiana, creola, fmncczli ~i chilrza. 0 dovada in acest sens este steagul nalional in 4 culori (~u, albastru, galbcn ~i verde).

de locuitori) imp.'I.'1itii in cinci districte:Plnires*Wilhelms, Mokll*Flacq, Pamplcmousses-Riviere du Rempart ~i Grand-Port-Savane Limoo : englcza (limba administrntiva), rranceza. creola, bhoJpuri (dialect indian) Religie: hinduism 5()O/ e~tinism 310/ . islamism 160/ .

"m

1827 m) Lungimea coastci: .217 "m De \bunliu~ .lpar1U-c msul:l Rodri!:!ul.'~ (500 kill la est) ell () suprat:11;i de 110 "m

budism 3% Moncda: rupia mauritana V:irrurile principale: POlICe,

Picter Both, Mone Brab..1nt Ora~elc principale: !)ort Louis, Grande Baie, Pamplemousscs. Beau Bassin, Mahl1bourg, Souillac, B5nares. Curepipe Aeroporturi: Plaisance International Airport

CUMASublropicalii. Din noiembrie p:ina in aprilie estc posibitl1 ap.1rilia ciclO..1foclor. Temperatura aerului In lJinn: din ianuarie pana in aprilic 30'C. din iulie p:iml in scptembrie (periooda rece) intre 14 ~i n"e.

Floro in Mauri/ius csu: e:arem de:V.1zuf

di~ersifiC3rii.

Curcubcuf

aiei po.1tC Ii simbo/ul muJticulturolismului de pc insu/J

AFRICA

TeD 1

I

CIADDe 1a Muntii Tibesti la Lacu1 Ciad ,

-

in inima continennlJui african, departe de mari $; oceane, se afJa Republica Ciad.

RegiuIJile IJordice alc larii SUIJI locuite de arabi, iar regiuIJile sudice, de populalia de culoare. eel mai IJumeros grup etIJic este reprczeIJtat de populalia Sara, care seindeletnice$te mai ales ell agr;cu/lllra.

Teo 2

Antagonismele dintre nord

~i

sud

Francezii, care au trasat granitele statuiui Ciad la inceputui secolului xx, nu au urmat niciun criteriu logic. Consecintele acestui fapt sunt conflictele etnice perpetuate panii in momentui de fata inlre nordul arab ~i sudul dominat de locuitorii de culoare.

L

a sra~ilul sccolului XIX, statele ambe sub stapanirca dirora se ana Ciadul de peste un mileniu s-au dcs1.Jfunat. Profitand de ocazie, francczii au arexat acest terilariu Africii Centrale, pc care 0 controlau deja. Gad a raffias parte

Producliade eercaJecSle

intcgranta a coloniei francczc

paoli

In dobandirca independcn\ci, in 1960. Tara era dominatii de tribu! Sara, atal din punet de vcdcrc ec0nomic. cal ~i din puncl de vedere politic. Regiunile nordice ale statului emu ocupate de arnbi. La numai doi ani dupa c~tigarea indcpcndcntci, ~lau fficut apantin connictele

suficicntiJ

doarpcntro nc\oile mtcmeale

rarii.sociale pc fond elnic. in 1963, au avut loe primele aCliuni anliguvcmamenta Ie. Rebelii musulrnani nu au re~it sa rastoarre guvemul p~inlclui Tombalbaye. Cu ajutorul Parisului, acesta s-a mcnlinut la pUlere p3na in 1975, c;ind a avulloc o lovitura de stat militarii, unnat5. de un riizboi deschis inlre FronlUl de Elibcrore Nalionala a Ciadlilui (Frolinat), reprezentantul nordului musulman, ~i sudul cTC!j:tin-animist care dominase in trccul tara. in 1978, dupa mulre runde de rcgocieri, a fOSI creat un guvern provizoriu. Sarcina acestuia era Cm

N I G E Rt.BOOL

I'"'

..

..

BORKOU,'

,--

--,F~

, , ," '

-'-, it,:.~

CNNf;Dl

, ,

,LocalitalJ

Mirodenii 5; legume

in piala din Chadrn..

peste 100.000 loc.

-

intra 50.000 - 100.000 loc.intre 10.000 - 50.000 kx:.sub 10.000 Ioc.- - drumuri pnnopa1e

*

rezervapi naturaledune de nisip

500 1 000 1 500 m

REPUBLICA CENTRAFRICANA.

cuMAClima tropicahl d~rtic:\ 18 nord ~itropicalii In sud. Temperatura medie in N'Djamena \'ariazA iOlre +24 Iii +39"'C. Cantitatca de prccipil31ii anualc variaza intrc 20 ~i 750 mm.

DC$crtulla nord, savana Ja sud. Acesta estc numai unul dinlre criteriilc care divizc(1za rara in doua zone. AIle eriterii sunt clima di(eritii, vegelatia $i populatia, arabi! /a nord $i de eu/oare la Slid.

TCD4A

CIADIn ,tjnutul secetej

Razboiul civil indelungat, seceta urmatii de inunda\ii ~i, in final, invazia lacustelor au aruncat populapa Ciadului intr-o samcie lucie ~i au flicut tara dependentii de ajutorul extern.

in o~. Jumalatc din cetiiteni nu au implinil inca 15 ani. iar spcranta medic de viata este de door 47 deani.

Cin

iadU! CSIC un exemplu lipie

de tara slab dezvoltam. Doar25% din popuJatie locui~tc

Slatul eu 0 supraful.3 de

zarca bumbacului rcprezinla 40 % din \'aloorea exportului. AccaSla dependenla a economiei de 0 sursa unicii de valula a condus de multe ori in istoria Ciadului la crize finaneiare, provocate de pnib~irea prelUlui bumbacului pc pia~ mondiala. Prin Lacul Ciad trece grnnila cu Nigeria, Cll Camerunul $i cu Nigeml. in apropiere de v5rsarea raului Chari in lac se ana eapitala Ciadului, N'Djamena (foslul Fort Lamy). Pescuilul este un clement important al cconomiei in aecstc Jinuturl. In pcrioada ploilor. Lacul Ciad se revarsa in mod regula!. Pc timp de seecla. dimensiunile lacului se injumi'iti'itcsc in comparatie eu periooda prccipilatii1or. in nordul Ciadului se ana regiunile de~rtice ale Saharei acopcrite de

ECONOMIAAgncultura: cuhuri de bumhac. mci. manioc. trestie de 7..a.hJr. alurr de pamalll. c~taca \ itclor, Pc~uitu1. lndustrie slabdc..\oltalu,

calcva on mai marc dedit cca a ROffianici locuiesc doar9,8 milioarede aameni. Ciadul estc foarte in::gnl populaL Majoriultca locuitorilor

sau stabili! in Dcprcsiurea Ciadului$i pc malurile rftului Chari. La nord,

populalia se conccntreaza in jurul oazelor sau duce 0 vialii nomada.

Baza economici esle reprezenlalfi deculrurilc agricolc pnmiti\ic, mai ales de manioc. mei, trestie de zahar ~i alure. Locuilorii rcgiunilor nordicc ale larii se ocupa in princip..11 eu crc~lcrea vitclor. in zorele mai fertile din preajma lacului Gad sc cultivu bumbacul. Vcnilurile din Vflll-

ierburi surace sau tOlal lipsite de vegetatic. Doar in masivul Tibesti (eel mai inalt munle din lara) poate fi inlalnita 0 nolii eeva mai bogatii, eu vcgctatie meditct"llmani'i. Mai sprc sud, sc intind savarclc ell baobabi ~i salcami. Cu cat sc inaintcazil mai ad:inc in inima ~i, ell atit vcgetatia savarci devire mai abundenta. in rcgiurea care cuprinde Deprcsiurca Bodelc tniiesc elefanli. girnfe, rinoceri ~i lei. Aiei sc ana majoritatca (>ul de provincie AJ-Hammamal. pc coasra de nord-cst a Tunisiei. a conSli/lli/ 0 surs5 de inspirolie penfIlJ multi arli.:>/i.

Africii $i a ajuns $i Sardinia.

palla in Spallia

Cartagina a intrat in conflict ell Roma antica. Rivalitatea dintre cele doua puteri pentru suprematia asupra lumii ant ice a provocat trei razboaie. in timpul

cuMAMcdilerareana la nord ~i tropicala secetoasa la sud. in Tunis, temperatura medie atingc + IO"C in ianuarie ~i +26C in iulie.

primului razboi punic (264-241 Leh.), Cartagina a pierdul aproape inlreaga Sicilie in favoarea Romei. Treizeci de ani mai tarziu, aceasta aproape ~i-a distrlls redutabilul du~man. AI doilea nizboi punic a incepul eand Hannibal a traversat granita de pc raul Ebro in Spania ~i a pomit mar~ul spre Roma. Annata lui Hannibal numara 38.000 de pedestrali, 8.000 de ciilareti ~i 37 de c1cfanti. Celebrul slrateg ~i-a condus armata mai int5i peste Pirinei, apoi peste Alpi, cauzand pierderi importante unitatilor

romane, eu mult mai nllmeroase. in anul 212 LCh., ea.nd Roma supusese deja numcroase popoare rebele, la ponile ora~ului a aparut Hannibal - eveniment unie in iSloria imperiului. Acesta nu s-a deeis insa sa atace ora~ul. Annata eartagineza a fost respinsa iar in 202 i.Ch. a primit lovitura de gratic in apropiere de Zama, in Tunisia de ast3zi. Hannibal a fllgit in Siria iar in timpul eelui de-al treilea razboi punic (146 i.Ch.) Cartagina a distmsa ~i supusa fost Imperiului Roman.

CE TREBUIE sA ~TITI ECONOMIATurism. Mil'crit: fosforilc, petrol. zi'tc5mime de fier. Agricultum: culturi de maslini, vita de vic, dtrke. cunnale. Pcseuit. Industria: u~oarii (textUa), a lemnului (hunie). Ateliere de ani7.amlt.

I. Granila dintre Tunisia ~i Libia a fost stabilita definitiv de abia in 1982. Conflictul indelungat dintre cele douA lari vecirc a fost trnn~..1t de scntin!a definitiva emisa de Tribunalul International de 13 Haga. 2. Kairouan este unul dintre ora~e1e slime ale musulmanilor, al patrulea ca importanta. Aid se gase;;te 0 mare ~i celebra moschee (Sidi Uqba). 3. Ini!ial, Tunisia a fost patTin populaliei herbere a d~erturilor, care, mai l.1.rL.iU sa arnestecat cu arabii. tn prezent, aid triliesc pUlire triburi curat herbere. 4. Guvcmul Tunisici conduce 0 carnpanie extinsa pe tema planificarii familiale, cauzata de suprapopularea liirii.

EUROPA

GRC 3

CENTRALA~I

DE SUO

GRECIAHARTA FIZICAr

BULGARIA

FY.R.OM.

ALBANIA

1.K.u.

' ' ' '")

TURCIA

IOHICE

t. Zakinlhos

MAREAIONICA

.Kithira

_lolIllID._ ....... ,- lolI _ _ ODD

_ 1 _ _. -

--

(l(lADUE

...........,.

..

,"" ....

~