ochiul uman

6
Ochiul Ochiul este organul care capteaza din mediul inconjurator informatiile luminoase (excitatiile, stimuli). Forma, dimensiunile, culoarea unui obiect sau unei finite reprezinta tot atatea semnale primate de ochi. Globul ocular este fixat, cu ajutorul unor muschi, intr-o cavitate osoasa, numita orbita si protejat de cateva organe anexe specifice. In fata globului ocular, pielea formeaza doua pliuri, pleoapele, captusite cu o membrana subtire si transparenta, conjunctivita. In unghiul superior extern al ochiului, la nivelul sprancenelor, se situeaza glanda lacrimala, a carei secretie ( lacrimile ) umezeste si curate permanent fata anterioara a globului ocular. Acest lichid este eliminate printr-un canal aflat in legatura cu fosele nazale. Muschii oculari permit miscarile ochiului si mentin globul ocular in orbita. Genele si sprancenele apara ochiul de patrunderea unor substante straine: apa, transpiratie si praf. Pleoapele, genele, sprancenele, muschii, glandele lacrimale si conjunctivita sunt anexe ale ochiului. Globul ocular, sferic, cu un diametru de 2,5 cm., este protejat in partea anterioara de conjunctivita, asa cum este si fata interna a pleoapelor, de la exterior spre interior, globul ocular este acoperit cu trei membrane: - sclerotica - coroida - retina Sclerotica (albul ochiului) este tare, avand rol de aparare. Inaintea irisului, ea este subtire, transparenta si poarta numele de cornee. Membrana mijlocie, coroida, se prelungeste in partea anterioara cu o lama circulara, irisul, care prezinta la mijloc un orificiu, numit pupila. Irisul este alcatuit din

Upload: molnarradu

Post on 28-Sep-2015

6 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Despre ochiul uman

TRANSCRIPT

www.referat.ro

Ochiul

Ochiul este organul care capteaza din mediul inconjurator informatiile luminoase (excitatiile, stimuli). Forma, dimensiunile, culoarea unui obiect sau unei finite reprezinta tot atatea semnale primate de ochi.

Globul ocular este fixat, cu ajutorul unor muschi, intr-o cavitate osoasa, numita orbita si protejat de cateva organe anexe specifice.

In fata globului ocular, pielea formeaza doua pliuri, pleoapele, captusite cu o membrana subtire si transparenta, conjunctivita.

In unghiul superior extern al ochiului, la nivelul sprancenelor, se situeaza glanda lacrimala, a carei secretie ( lacrimile ) umezeste si curate permanent fata anterioara a globului ocular.

Acest lichid este eliminate printr-un canal aflat in legatura cu fosele nazale.

Muschii oculari permit miscarile ochiului si mentin globul ocular in orbita. Genele si sprancenele apara ochiul de patrunderea unor substante straine: apa, transpiratie si praf.

Pleoapele, genele, sprancenele, muschii, glandele lacrimale si conjunctivita sunt anexe ale ochiului.

Globul ocular, sferic, cu un diametru de 2,5 cm., este protejat in partea anterioara de conjunctivita, asa cum este si fata interna a pleoapelor, de la exterior spre interior, globul ocular este acoperit cu trei membrane:

sclerotica

coroida

retina

Sclerotica (albul ochiului) este tare, avand rol de aparare. Inaintea irisului, ea este subtire, transparenta si poarta numele de cornee.Membrana mijlocie, coroida, se prelungeste in partea anterioara cu o lama circulara, irisul, care prezinta la mijloc un orificiu, numit pupila. Irisul este alcatuit din doua tipuri de muschi: circulari si radiari. El este colorat si in functie de culoarea lui iintalnim ochi negri, caprui, albastri sau verzi.

Coroida este bogata in vase de sange care hranesc ochiul si ii mentin temperatura constanta.

Retina, membrane fin asi transparenta, contine celulele sensibile la lumina (fotosensibile), cu conuri si cu bastonase. Aceste cellule sunt in legatura cu un strat ce cellule nervoase care sunt in relatie cu alti neuroni ale caror prelungiri formeaza nervul optic.

In dreptul azului antero-posterior al ochiului, retina prezinta I mica adancitura, numita pata galbena. Nervul optic, care iese din retina, strabate partea posterioara a globului ocular prin locul numit pata oarba. Trei medii transparente se interpun intre sclerotica si retina. Intre cornee si iris se afla umoarea apoasa, iar in spatele irisului se gaseste cristalinul o lentila biconvexa, elastica; aceasta poate sa se bombeze sis a revina la forma initiala.Umoarea sticloasa este o masa gelatinoasa care ocupa spatial dinte cristalin si retine.

Ochiul cuprinde mai multe medii transparente cu rol de lentila. Toate aceste medii de refractie formeaza impreuna sistemul dioptric al ochiului, al carui centru optic se afla apropae de fata posterioara a cristalinului.

Acest sistem fiind convergent, obiectele asezate inaintea lui se intruchipeaza in imagini reale si rasturnate, crae, daca ochiul are o alcatuire normala, se formeaza pe retina. Acest fapt se poate demonstra printr-un experiment.Ex: - luati un ichi de vita si razuiti-l, in partea posterioara, sclerotica si coroida pana la retina, pentru a-l face transparent. Fixate ochiul pe un support, prinzand muschii cu ace de gamalie. Astfel pregatiti, asezati-l intr-o incapere intunecata, iar in partea anterioara puneti o lumanare aprinsa. Privind partea posterioara a ochiului, veti observa imaginea lumanarii, mai mica si rasturnata, format ape retina.Acest experiment demonstreaza ca formarea imaginii este posibila datorita mediilor transparente si ca rolul cristalinuli este acela al unei lentile biconveze, strabatand aceste medii, razele de lumina sufera refractii successive, adunandu-se, in cazul unui ochi normal, pe retina, in pata galbena, unde se formeaza imaginea mai mica si rasturnata a obiectului privit.

Rolul de a impiedica patrunderea luminii prea intense il are irisul ; prin contractia muschilor sai, pupila se mareste si se micsoreaza, regland cantitatea de lumina care partrunde in ochi.

Cu ajutorul unor aparate specializate s-a putut fotografia o imagine format ape retina umana. Aceasta fotografie confirma rezultatul experimentului pe care l-am descries mai inainte. Exista, deci, in globul ocular

componente care joaca rolul de lentile convergente, in

special cornea si cristalinul.

Cristalinul este un organ datorita caruia putem vedea clar obiectele aflate la distante diferite. El se bombeaza la vederea de aproape si se aplatizeaza cand privim obiecte mai indepartate, permitand formarea imaginii chiar pe retina. Acesr fenomen se numeste acomodare. Distanta cea mai mica la care obiectele pot fi vazute clar este de 15-20 cm si poarta denumirea de punct proxim.

Connurile si bastonasele sunt elementele sensibile la lumina (fotosensibile). Excitatia se transmite nervului optic, iar influxul nervos format porneste spre encefal.

Celulele cu bastonase sunt sensibile la diferenta de intensitate luminoasa si permit vederea crepusculara. De aceea, la caderea noptii, chiar daca nu mai distingem culorile, zarim conturul obiectelor.

Celulele cu conuri, din contra, functioneaza doar in plina lumina. Ele primesc informatiile adupra formei si culorii obiectelor.

In pata galbena se gasesc num ai celule cu conuri si aici se formeaza cea mai clara imagine.

Imaginea formata pe retina se mentine scurt tipm (1/30 1/50 s), aparand in continuare noi imagini, iar cele anterioare disparand.

Pe calea nervului optic, la encefal sosesc informatiile provenite de la cei doi ochi: aceasta vedere binoculara asigura elementul de relief al obiectului (forma acestuia). Encefalul analizeaza mesajul sosit prin nervul optic si il transforma in senzatie vizuala, care se manifesta prin recunoasterea obiectelor.

Pe traseul lor spre aria vizuala din scoarta cerebrala, cei doi nervi optici se incruciseaza.

Datorita activitatii encefalului, imaginea finala reflecta toate insusirile obiectului privit, fiind reala si dreapta.

Defecte ale vederii

Atunci cand globul ocular prezinta deficiente de conformatie sau cand unul dintre elementele ce il alcatuiesc nu functioneaza normal apar anumite defecte ale vederii.

Daltonismul este un astfel de defect, care conmsta in incapacitatea unor persoane de a distruge culorile, indeosebi rosu de verde.

Miopia - globul ocular este alungit

- imaginea se formeaza in fata retinei

- corectarea se face cu lentile divergente

Hipermetropia - globul ocular este scurt

- imaginea se formeaza in spatele retinei

- corectarea se face cu lentile convergente

Prezbitismul - apare dupa 45 de ani

- apare slabirea elasticitatii cristalinului

- corectarea se face cu lentile biconvexeDaltorismul - este o boala genetica care se transmite la fat( baiat )

- incapacitatea de a observa/deosebi culorile (rosu de verde)

Igiena ochiului

Datorita rolului sau in viata omului, ochiul poate fi considerat cel mai important organ de simt; de aceea, el trebuie sa fie protejat si ingrijit inca din copilarie, prevenindu-se actiunea factorilor de risc.

La copii si adolescenti, cristalinul fiind mai elastic, puterea de acomodare a ochiului este mai mare decat la adulti. Din aceasta cauza, acuitatea vizuala este mai buna decat la varsta adulta.

Pentru a pastra cat mai multa vreme ochiul in buna stare, este necesar sa respectati unule reguli de igiena:

cand cititi si scrieti, lumina trebuie sa cad ape obiect si nu pe ochi sis a vina din partea stanga sau de sus. Iluminatul trebuie sa fie sufficient, altfel ochiul oboseste. Distanta optima idntre ochi si carte este de 25-30 cm . lumina prea puternica oboseste retina, de aceea purtarea ochelarilor fumuriii este obligatorie in anumite situatii. Expunerea ochilor la o lumina foarte puternica poate duce la dezlipirea retinei si la orbire.

Creionul, pixul, compasul, petardele, prastia, prcum si alte obiecte pot fi periculoase pentru ochi, daca sunt indreptate asupra lor.

In cazul unui accident ocular, prezentarea imediata la medical oftamolog este obligatorie. Stari patologice ale ochiului

Conjunctivita se manifesta pin inflamarea conjunctivitei datorita infectarii cu

microbe sau patrunderii unor corpuri straine sub pleoape.

Xeroftamia este o boala a ochiului provocaa de lipsa vitaminei A din

alimentatie. In acest caz, cornea devine opaca.

Orbirea poate fi provocata de urmatoarele afectiuni:

tumora sau hemoragie la nivelul centrului visual din scoarta cerebrala;

lezarea, presarea nervului optic sau tumoare a hipofizei;

desprinderea retinei;

opaficierea corneei si conjunctivitei sau infectarea lor cu microbi;

hipertensiune la nivelul vaselor de sange din coroida.