pagina 1 din 33Peter Kelder – Ochiul rena terii

Din partea traduc torului în loc de prefa

"Aceasta – e o mare tain :pe cât de mult ar fi încercat s fie distrus corpul uman

de timp sau boal , intemperii sau supraîndestulare,îl va rena te c ut tura Ochiului Ceresc,

i-i va întoarce tinere ea i s tatea,i for a vie ii mai mare o va avea”…

Cartea lui Peter Kelder este unica surs în care se con ine inestimabila informa ie desprecele cinci practici rituale tibetane, care ne ofer cheia de la poarta unei tinere i imperceptibil delungi, a s ii i a unei uimitoare for e vitale. Pe parcursul a mii de ani informa ia despre ele afost p strat , în cea mai mare tain , de c tre c lug rii unei m stiri izolate în mun i.

Au fost descoperite în 1938, atunci când a fost publicat cartea lui Peter Kelder. DarOccidentul nu era preg tit s asimileze o astfel de informa ie, deoarece abia începea s cunoascrealiz rile fantastice ale Orientului. Acum, la sfâr itul secolului XX, dup ce uraganul informa ieipractice i teoretice despre cele mai diverse sisteme ale tiin elor ezoterice din est a scuturatplaneta, aducând revela ii fantastice i deschizând o nou pagin în istoria gândirii omene ti, aap rut insistenta necesitate de a trece de la teorie i filozofie la implement rile practice, alegândcele mai efective i neobi nuite metode. Fiecare zi ajut de a ridica v lul la tot mai multe i maimulte aspecte ale cunoa terii ezoterice, dezv luind omenirii, prin fiecare pas parcurs în aceastdirec ie, noi i noi grandioase perspective de cucerire a spa iului i a timpului. De aceea nu este demirare c lucrarea lui Peter Kelder iar i a ie it la suprafa din nefiin a uit rii i c a sosit timpulei.

De ce? În ce const originalitatea ei? Doar practicile descrise pe paginile ei nu ne dausenza ia de ceva complicat, precum afirm însu i autorul, ci dimpotrov sunt accesibile oric ruiom…

Din ce cauz aveam nevoie de atâ ia ani pentru a accepta lucruri atât de simple i evidente?Totul const în faptul c nu se descriu simple exerci ii fizice de recuperare, dar i ac iuni

rituale, care întorc înapoi cursul timpului intern. Chiar i acum, dup ce am v zut atâtea minuni,con tiin a noastr nu poate accepta aceasta. Dar este necesar s constat m: metoda func ioneaz ifunc ioneaz anume în acest mod! Bazându-se pe ce? Incredibil! Pe lucruri atât de elementare…De necrezut!

Dar s nu facem concluzii grabnice, deoarece sacramentalul „tot ceea ce este genial este atâtde simplu” nu a fost anulat de nimeni. i unicul criteriu al adev rului în cazul dat (precum i înorice alt caz) poate fi doar practica. Acei care o vor încerca, se vor convinge singuri c metodafunc ioneaz . Oare e chiar atât de important s tim pe ce se bazeaz ? Comoara f de pre astr mo ilor este dest inuit pentru fiecare din noi. Absolut inofensiv . Accesibil oricui.Inacceptabil de misterioas în simplitatea sa. Trebuie doar s întinzi mâna i s iai. În fiecarezi…Câte zece-dou zeci minute… i gata…Oare e atât de complicat?

Probabil nu este atât de important dac colonelul Bradford a fost un personaj real sau PeterKelder a inventat aceast istorie doar pentru a ne relata, într-o form captivant , despre practicileunice, transmise lui de c tre înv torul tibetan. Desigur, mul umim enorm autorului pentru acelecâteva ore pl cute, pe care le vom petrece citind povestirea lui, dar aceast mul mire nu se poatecompara cu nimic dac ne gândim la gratitudinea pe care o sim im pentru el, pentru darul lui –informa ia practic despre „Ochiul rena terii”, un izvor infinit al tinere ii i al vitalit ii, care neeste accesibil datorit c ii lui.

P. Kelder – Ochiul rena terii

Cartea Întâi

Taina antic a lama tibetani

Povestirea lui Peter Kelderdespre incredibila descoperire

a infinitului izvor al tinere ii, f cut , în mun ii Tibetului,de c tre colonelul armatei britanice

Sir Henry Bradford.

Primul capitol

Fiecare om ar dori s tr iasc mult, dar nimeni nu dore te s îmb trâneasc .

-Johnatan SwiftS-au întâmplat toate câ iva ani în urm .

edeam pe o banc din parc, citind ziarul de sear . Un domn în etate s-a apropiat i s-aezat al turi. Dup aspect, avea cam aptezeci de ani. P r c runt i rar, umeri adu i în fa , avea un

baston i mergea cu pa i târâ i. Cine putea intui c , din acel moment, via a mea se va schimba înmod radical?

În scurt timp am intrat în vorb . Am aflat c interlocutorul meu este un colonel în rezerv alarmatei britanice, i a slujit, de asemenea, pentru o perioad de timp, i în corpul diplomatic regal.Pe parcursul anilor de exerci iu militar, acest domn a vizitat toate col urile posibile i imposibileale lumii. În aceast zi, Sir Henry Bradford (a a se prezentase) mi-a povestit câteva istoriicaptivante din via a sa plin de aventuri, cu ajutorul c rora m-a delectat enorm.

Luându-ne r mas bun, am stabilit o nou întâlnire i curând rela iile noastre amicale s-autransformat în prietenie. Aproape în fiecare zi m întâlneam cu colonelul la mine sau la el acas i,pân noaptea târziu, edeam în fa a emineului, ducând pe îndelete discu ii pe cele mai diverseteme. Sir Henry era o personalitate remarcabil .

Într-o sear de toamn , edeam, ca de obicei, în fotoliile adânci din salonul vilei salelondoneze. Afar se auzeau murmurul ploii i uieratul pneurilor autovehiculelor de dup gardulforjat. Mai trosnea i focul din emineu.

Colonelul t cea, dar sim eam în comportarea sa o careva încordare intern . De parc vroia-mi zic ceva foarte important pentru el, dar nicidecum nu se putea hot rî de a-mi dezv lui taina.

Astfel de pauze în discu iile noastre se întâmplau i mai înainte. De fiecare dat sim eam ocuriozitate, dar nu îndr znisem, pân în acea zi, s -l întreb direct cere este motivul nelini tii sale.Acum îns am sim it c nu era vorba doar de un simplu secret referitor la trecutul lui. Coloneluldorea, v dit, s îmi cear un sfat sau s -mi propun ceva. i atunci am zis:

- Stimate Henry, am observat deja demult c ave i ceva, ce nu v d pace. i eu desigur,în eleg c e ceva foarte, foarte important pentru Dumneavoastr . Dar, de asemenea, pentru mine eevident faptul c , nu tiu din ce cauz , dori i s afla i care ar fi p rerea mea despre aceastproblem ce V fr mânt . Dac V re in doar anumite dubii privitor ra ionalitatea faptului de a mconsacra pe mine, om str in, în aceast tain (c ci sunt sigur c în spatele t cerii Dumneavoastr seascunde o tain ), pute i avea încredere în mine. Despre ceea ce îmi ve i povesti, nu va afla nici unsuflet viu. Cel pu in pân în momentul în care Dumneavoastr însu i nu m ve i ruga s povestesccuiva. i dac V intereseaz p rerea mea sau dac ave i nevoie de sfatul meu, fi i sigur c voi facetot ce îmi st în putere s V ajut. Ave i cuvântul meu de gentilom.

Colonelul a început s vorbeasc pe îndelete, alegând cu seam cuvintele:- Vezi Pete, nu e doar o tain . În primul rând, nu e taina mea. În al doilea rând – nu tiu cum

s-o abordez în mod adecvat. i în al treilea rând, dac aceast tain va fi dezv luit , ea poate s

pagina 3 din 33schimbe direc ia vie ii întregii omeniri. Totodat , o va schimba atât de radical, c nici cele maiîndr zne e fantezii nu ar pute s o reflecte.Sir Henry a t cut un timp.

- Pe parcursul a câ iva ultimi ani ai serviciului meu militar, - continuase el dup pauz , -aveam în subordine o unitate amplasat în mun ii din nord-estul Indiei. Prin or elul în care se

sea unitatea mea, trecea un drum – calea antic a caravanelor, care duce din India în regiunileinterne, de pe podi ul ce se întindea dup lan ul de mun i principal. În zilele de pia , de acolo, dinîndep rtatele col uri ale regiunilor interne, în or elul nostru sosea o mul ime de oameni. Printre eierau i locuitorii unei localit i pierdute în mun i. Ca regul , ace ti oameni veneau într-un mic grup– opt, zece persoane. Uneori între ei erau i lama – c lug ri montani. Mi s-a povestit c acel s tucdin care veneau ace ti oameni se afl la dou sprezece zile dep rtare. La aspect, to i erau foarteputernici i rezisten i, de aceea am ajuns la concluzia c pentru un european nu prea obi nuit cuexpedi iile prin mun ii s lbatici, o c torie în p ile acelea ar fi o peripe ie complicat , iar fghid – practic imposibil , i calea doar într-o direc ie ar ine nu mai pu in de o lun . Întrebasemlocuitorii or elului nostru i pe al i veni i din mun i unde se afl , cu exactitate, locul de unde vinace ti oameni. De fiecare dat r spunsul era acela i: „Întreab -i pe ei personal”. i imediat urmasfatul de a nu încerca s o fac. Se spunea c oricine începea s se intereseze, în mod serios, deace ti oameni i de sursa legendelor legate de locuri provenien ei lor, mai devreme sau mai târziu,disp rea în mod misterios. i, în ultimii dou sute de ani, nimeni din cei disp ru i nu s-a întors viu.„Alerg torii mun ilor” – Lung-gom-pa sau „Admiratorii vântului” – solii sau c ii de marftibetani – povesteau, din când în când, despre proaspetele oase omene ti roase de animalele

lbatice în unul din îndep rtatele defileuri, nu se cuno tea dac acest fapt era într-adev r explica iaacelor misterioase dispari ii sau nu. Se spunea c din or el, în ultimii dou zeci de ani în acest modau disp rut nu mai pu in de cincisprezece persoane, dar au fost g site doar cinci- ase schelete.Chiar dac erau oasele celor disp ru i, nu se tia unde se g sesc celelalte persoane.

Colonelul a mai t cut un timp, apoi mi-a relatat taina ce înconjura veni ii acelei localit imuntoase îndep rtate, tain , pe care locuitorii altor regiuni o cuno teau doar din legenda transmis ,în oapt , din gur în gur i înso it de priviri furi ate.

Conform acestei legende, undeva în acele inuturi era o m stire în care locuiau lama ide ineau secretul izvorului infinit al tinere ii. În m stire ar fi existat ceva, ce povestitorii numeau„Ochiul Ceresc” sau „Ochiul Rena terii”. Cel care se posta în fa a „Ochiului” avea norocul de adescoperi taina izvorului infinit al tinere ii. „Aceast mare t inuire exist , c ci pe cât n-ar fi dedistrus de timp i boal , intemperii sau supraîndestulare, corpul omenesc, va rena te prin „OchiulCeresc” i va reg si, astfel, tinere ea i s tatea, i o mai mare putere a vie ii.” Astfel gl suialegenda. Povesteau chiar, cândva, foarte demult, cam cu trei sute – patru sute de ani în urm erau

trâni pe care lama acelei m stiri îi luau cu ei i care apoi se întorceau în or el întineri i, laaspect având vârsta ca cei de cel mult patruzeci de ani

Lama acelei m stiri de ineau, din vechi timpuri, secretul izvorului infinit al tinere ii.Ziceau, c pe acei care ajungeau în m stire, c lug rii îi consacrau în taina izvorului. Dar sajungi încolo nu era a a de simplu.

Ca i majoritatea oamenilor, colonelul Bradford a început s simt povara anilor atuncicând a trecut de patruzeci de ani. Cu fiecare an sim ea cum se apropie b trâne ea, corpul începe sasculte tot mai pu in i nu era departe ziua fatal când va trebui s se conformeze cu victoriadefinitiv a ramolirii b trâne ti asupra corpului i min ii care i-au slujit cu o mare fidelitate. Nu ede mirare c legenda stranie despre izvorul tinere ii i-a stârnit cel mai viu interes. Nefiindincomodat de fricile reveren ioase caracteristice localnicilor în fa a tabuului tradi ional, el a întrebatpe to i care puteau furniza careva detalii, punând, cap la cap, f râme împr tiate de informa ie i,încetul cu încetul, ajungând la concluzia c în spate se ascunde ceva veridic. Se apropia ziuademisiei lui Sir Henry. Într-o zi de pia colonelul s-a decis s se adreseze direct unui lama dinmun i – unul din acei veni i din locurile îndep rtate – întrebând despre acel loca unde se aflaizvorul tinere ii. Dar acela nu i-a putut r spunde nimic clar, deoarece nu cuno tea nici un cuvânt înenglez , iar colonelul cuno tea doar dialectul din partea de sud al principalului lan muntos.Localnicii care cuno teau acel dialect montan, pe care colonelul îi lua ca t lm citori, se întorceau iplecau fulger tor, imediat ce se aducea vorba despre izvorul tinere ii. Iar din frânturile de date pe

care Sir Henry reu ea s le afle din acea discu ie, nu reu ea s stabileasc o localizare precis astirii. Îns la sfâr itul convorbirii munteanul l-a scrutat pe colonel cu o privire atent-deta at i

foarte clar a rostit câteva cuvinte, de la care p rul ulteriorului t lm citor s-a ridicat în sus. Cel dinurm s-a f cut sur la fa , s-a ghemuit i a f cut o tentativ de a se amesteca în mul ime (toate astease întâmplau în mijlocul pie ii ce se afla la marginea or elului). Colonelul a reu it s -l prind demânec , l-a tras spre sine i a întrebat:

- Ce a zis lama?- El zis, c zis lama Kî despre tu… - în sfâr it a stors din sine t lm citorul speriat.Colonelul s-a întors ca s -l întrebe pe muntean cine e lama Kî, dar acela demult disp ruse în

mul ime.Înarmându-se cu straniul nume al necunoscutului lama precum o cheie, colonelul a început

cu entuziasm o nou cercetare. Dar dac pân atunci localnicii, relativ u or, începeau discu iiledespre izvorul tinere ii, acum, de îndat ce auzeau numele magic „lama Kî”, demonstrau o reac ieidentic cu cea a t lm citorului speriat pân la moarte.

i iat c a sosit acea zi de var când colonelul i-a luat demisia. Un alt ofi er a preluatconducerea unit ii i în diminea a urm toare Sir Henry urma s plece în Anglia pentru a primi onou numire – slujirea în corpul diplomatic regal. Seara colonelul a plecat s se plimbe prinîmprejurimile de lâng or el. A dorit s admire, pentru ultima dat , un apus deasupra mun ilor,

mânând doar el i cerul înstelat. Când s-a întunecat de tot, Sir Henry s-a culcat la p mânt. Aprivit îndelung cerul i nici nu a sesizat când a adormit. Deodat a auzit în somn un glas, care a zislent într-o englez corect :

- Lama Kî-Niam este trimisul l ca ului. El conduce spre m stire pe cei ale i. El a aflatdespre tine i te va ine minte. S nu ai fric de timp i s te întorci.

Surprins, colonelul s-a trezit. Stelele lic reau. Or elul dormea lini tit la poalele colineiînconjurate de m re ii i întuneca ii mun i.

- i atunci ferm am decis ca, în ziua când m voi pensiona definitiv, m voi întoarceîn India i voi face tot posibilul ca s g sesc izvorul tinere ii i s dezv lui taina „Ochiuluirena terii”, - i-a sfâr it povestirea colonelul. – De atunci aceast idee nu îmi d pace i îmi pare,

, în sfâr it, a sosit timpul s o realizez. Din câte a i observat, nu exist nici o tain stra nic pecare trebuie s o p stra i. Eu i Dumneavoastr nu suntem munteni, ci ni te gentilomi destul deinteligen i. Doar c vroiam s V povestesc toate acestea pentru a V propune s mergemîmpreun în c utarea izvorului infinit al tinere ii. Iar nehot rârea mea se explic prin aceasta: mîndoiesc mult de faptul c ve i avea o atitudine serioas fa de tot acest misticism. În elege i-mcorect, nu V voi cere insistent de a participa – s numim lucrurile pe nume – la aventura mea, deaceea cuvântul dat de Dumneavoastr nu V va obliga la nimic. Doar dac dispune i de timp i Vintereseaz , îmi ve i face o mare pl cere dac m ve i înso i în aceast c torie.

Colonelul avea pe deplin dreptate. Desigur prima mea reac ie fa de povestirea lui a fost oreac ie tipic fa de astfel de subiecte, caracteristic oric rui om care gânde te ra ional i nu amezitat s îmi exprim imediat reflec iile privitor la imposibilitatea existen ei unui astfel de fenomen,precum e izvorul tinere ii. Pur i simplu, nu puteam s îmi imaginez ce ar putea fi aceasta. Îns SirHenry mi-a insuflat întotdeauna senza ia unui om deosebit de în elept i atât de mult credea înfaptul relatat, încât nici nu puteam s m îndoiesc de veridicitatea atitudinii proprii fa depovestirea lui. La un moment dat, chiar mi-a ap rut dorin a de a-l înso i pe colonel, dar cânt rindtoate pro i contra i conferind acea importan , pe care pe acele vremuri o prezenta cariera mea înascensiune, am preferat s refuz. Totu i nu am tentat s îl conving s r mân . Chiar de încercam so fac, sunt sigur c a fi suferit e ec. Inten ia lui Sir Henry era inten ia unui militar obi nuit s î iasume toat responsabilitatea pentru orice pas i pentru fiecare decizie.

Peste dou s pt mâni colonelul a plecat.Amintindu-mi de el, uneori sim eam regrete c nu l-am înso it la aceast expedi ie. Pentru a

sc pa de acest sentiment din interior, f ceam un efort de a m autoconvinge c este imposibilexisten a izvorului tinere ii.

- Prostii, - îmi ziceam, - oare poate o persoan s am geasc b trâne ea? Doar este unproces natural i niciodat , nici într-o parte a p mântului, timpul nu a curs înapoi. Trebuie doar sne conform m i s îmb trânim frumos. Doar exist b trâni cu aspect pl cut, b trâne ea c rora eminunat .

pagina 5 din 33Dar, undeva în adâncul sufletului, totu i un gând nu m l sa în pace: i dac e posibil?

Dac izvorul infinit al tinere ii exist ? Dac cineva a reu it s întoarc timpul înapoi? Doamne, eaproape imposibil s î i imaginezi a a ceva.

Doream atât de mult ca „Ochiul rena terii” s nu fie doar o legend frumoas i colonelulBradford s reu easc s dezv luie taina lui.

* * *Au trecut trei ani. În vâltoarea preocup rilor cotidiene gândurile despre colonel i visul lui

au trecut pe al doilea plan. Dar odat , întorcându-m din birou acas , am g sit prin coresponden amea un plic. Imediat am recunoscut scrisul colonelului.

L-am deschis cu ner bdare i am citit scrisoarea. În textul lui se întrez rea o speranamestecat cu disperare. Sir Henry scria c s-a lovit de o mul ime de lacune sup toare, i ccercetarea lui mergea foarte încet, dar acum, în sfâr it, îi pare c a r mas doar un pic pân va atingescopul. C ci, la scurt timp, se va înf a în fa a „Ochiului rena terii”. Pe plic nu era nici o urm deadres a emitentului, dar m-a bucurat însu i faptul c colonelul este în via .

Urm toarea scrisoare de la colonel a sosit dup multe luni. Deschizând-o, am observat cmâinile îmi tremurau. Scrisoarea con inea, într-adev r, o veste fantastic . Sir Henry nu doar a g sitizvorul tinere ii, dar el se întorcea în Europa i aducea „Ochiul rena terii” cu sine! În scrisoare mi-ascris c va sosi aproximativ peste jum tate de an.

Deci, din ziua când m-am v zut cu colonelul ultima dat au trecut mai mult de cinci ani.Necontenit, îmi puneam întreb ri de acest gen:

- Cum e ast zi Sir Henry? Oare i-a schimbat concep ia despre via „Ochiul rena terii”? Areu it oare b trânul colonel s opreasc timpul intern i s „frâneze” procesul de îmb trânire? Oarecând va ap rea, va fi la fel cum l-am v zut în ziua desp irii noastre? Sau poate va fi mai în vârstnu cu cinci i ceva ani ci doar cu un an-doi?

În final, am primit r spunsuri nu doar la acele întreb ri ale mele dar i la multe altele caremai înainte nici nu puteau s îmi treac prin gând.

Într-o sear , când edeam în singur tate în fa a emineului, a sunat telefonul intern. Cândam r spuns, u ierul mi-a comunicat:

- A sosit colonelul Bradford, domnule.Am tres rit pe nea teptate, un val de entuziasm m-a în bu it i am exclamat:- S urce imediat!În câteva secunde s-a auzit soneria apartamentului meu, am deschis larg u a, dar, cu p rere

de r u ... în fa a mea st tea un gentilom zvelt, în floarea vârstei, absolut necunoscut. Observându-mi nedumerirea, s-a interesat:

- Nu m-a i a teptat?- Nu, Sir. Adic , a teptam, dar nu pe Dumneavoastr – am r spuns eu pierdut. – Probabil,

domnul care urmeaz s soseasc la mine înc urc sc rile.- Mda, dar eu, sincer s V spun, m a teptam la o primire mult mai c lduroas , - a zis

vizitatorul pe un ton de parc am fi fost mul i ani prieteni – privi i mai atent, oare chiar e necesar s prezint?

urm rea, primind o v dit pl cere cum nedumerirea din ochii mei s-a transformat însurprindere, surprinderea în mirare, i, în sfâr it, definitiv uimit, am exclamat:

- Henry?! Dumneavoastr ?! Imposibil!!!Tr turile fe ei acestui om, într-adev r, aveau ceva comun cu colonelul Bradford, dar nu

cu acel pe care îl cuno team, dar cu acel care a început, în calitate de c pitan, cariera sa militarmul i-mul i ani în urm ! Probabil, a a ar ta, dup p rerea mea, pe atunci – un domn înalt, cu umeriila i, sub un costum gri deschis, ce-i st tea impecabil, se putea ghici o musculatur puternic , o faviril bronzat , p r întunecat des, atins doar la tâmple de c run ie. Atitudinea degajat , mi rilemoi i u oare, nici un baston – nimic din acel b trân obosit de via pe care îl cunoscusem cândvaîn parc.

- Sunt eu, eu, - a r spuns colonelul i a ad ugat, - i, dac nu m l sa i imediat s intru însalon, voi crede c manierele Dumneavoastr în ace ti ani s-au schimbat vizibil. În r u.

Nemaiputând s m re in, l-am cuprins bucuros pe Sir Henry i, pân a ajunge în fa aemineului i a se a eza în fotoliu, l-am asediat imediat cu o mul ime de întreb ri.

- A tepta i, a tepta i, - râzând a protestat el, - opri i-v , inspira i adânc i asculta i. Vpromit Pete s V povestesc totul f ocoli uri, doar c toate luate rând pe rând.

i el i-a început povestirea.* * *

Ajungând în India, colonelul imediat a plecat spre acel or el, unde cândva se dislocaunitatea lui. Dup dou decenii multe s-au schimbat. Trupele engleze nu mai erau acolo. Dar pia ai zilele de iarmaroc au r mas. Ca adineaori, în or el soseau de pe drumul cel mare oameni, i cai înainte, pe deasupra mun ilor, plutea duhul legendei despre m stirea misterioas , care

streaz taina izvorului tinere ii, despre lama în vârst de dou sute de ani, care la aspect aveau numai mult de patruzeci de ani, despre dispari iile misterioase i scheletele g site în defileurile din

lb ticie.Dup aproape dou zeci de ani colonelul începea totul de la cap t – întreb ri, contacte,

eforturi de a-i convinge pe localnici s -l ajute în realizarea propriei aventuri. Organizase, una dupalta, expedi ii în regiunile montane, dar totul era în zadar. O dat a încercat s urm reasc pe aceilama care soseau la pia , atunci când se întorceau acas . Dar s-a adeverit c era imposibil – lamacuno teau la perfec ie mun ii, erau foarte viguro i i mergeau atât de repede, încât unui b trân deaizeci de ani îi era imposibil s in pasul cu ei.

Convorbirile directe cu ei e uau, se f ceau c nu îl în eleg, cu toate c negociau culocalnicii destul de vioi. Adev rat c fiecare vorbea în dialectul s u, dar se în elegeau între ei deminune. În urma celor întâmplate, colonelul a hot rât c nu alesese o linie de comportamentcorect . Dar în elegea c este deja târziu s dea înapoi, dup atâtea cercet ri, în toate împrejurimiles-a zvonit despre b trânul alb care caut izvorul tinere ii. Din aceast cauz î i continua, în modmetodic, cercetarea început .

Erau momente, când îi p rea c totul este pierdut, i chiar dac în spatele legendelor despre„Ochiul rena terii” exist careva fenomen real, tibetanii nu vor accepta niciodat ca un b trâneuropean s p trund în inima tainei lor. Dar î i aminti visul v zut în ultima noapte pe vârfulcolinei. Cuvintele ce le auzise atuncea sunau foarte clar în urechile lui. Îns colonelul nu aveadeplina certitudine c acel vis ar fi fost ceva mai mult decât un simplu vis. i Sir Henry se arunccu for e noi i, deja a câta oar , începea totul de la cap t. Peste trei ani de apropiere, continu iînceat , i-a ap rut senza ia c este urm rit de cineva. Acest sentiment straniu nu îl l sa nici înmomentele când era absolut convins c se afl în deplin singur tate. Anume atunci mi-a scrisprima scrisoare. Iar, dup câteva zile, s-a întâmplat evenimentul care a pus cap t incertitudinii.

Era o zi prim ratic de pia i diminea a colonelul a plecat spre corturile de la periferiepentru a câta oar s întrebe lumea despre „Ochiul rena terii”.

Mugeau iacii, pe tonalit i diverse strigau ceva negustorii, cump torii colindau printrecorturi, cercetând vesela, h urile, armele i alte m rfuri. Colonelul mergea încet prin pia ,scrutând publicul. Deodat a sim it o împuns tur moale în spate. S-a întors dar al turi de el nu a

zut pe nimeni. Îns la dou zeci de metri a v zut un lama înalt, care îl privea insistent. Întâlnindu-se cu privirile, colonelul iar i a sim it împuns tura, dar de aceast dat în interior. Era o senza iede neperceput – de parc puterea privirii lui lama prin ochi p trundea în interiorul corpului lui SirHenry i acolo exploda într-o lovitur mut i moale. Lama i-a f cut semn colonelului.

- Am venit dup tine, - a comunicat el într-o englez destul de decent , atunci când SirHenry s-a apropiat. – Mergem.

- A teapt , trebuie s îmi iau câte ceva din lucrurile mele.- Am eu tot ceea de ce po i avea nevoie în timpul c toriei. Când te vei întoarce, î i vei

reg si toate lucrurile în perfect ordine. St pânul hotelului va avea grij de ele.Cu aceste cuvinte Kî-Niam – acesta era chiar el – s-a întors i a plecat. chiop tând i

sprijinindu-se pe baston, colonelul l-a urmat.Nimeni din oamenii ce îi înconjurau nu s-a întors, nimeni nu a privit în urma lor. Colonelul

avea senza ia, c din momentul când privirea lui s-a întâlnit cu cea a lui lama, pentru cei din jur el adisp rut – ei pur i simplu au încetat s-l observe, de parc explozia privirii lui lama în interiorulcorpului colonelului l-a înv luit într-un ecran netransparent pentru perceperea omeneasc .Colonelul sim ea – totul ce el cuno tea, toate rela iile cu care era obi nuit, toate, ce incorporauimportan a social i experien a de via a personalit ii (cum se considera el însu i) au r mas înafar , dup acest ecran invizibil, acolo, între forfota zilei de pia .

pagina 7 din 33Iar în interior – în interior se afla ceva neputincios, lipsit de un punct de sprijin, acel ceva

care urma s -l înve e de la început cum s tr iasc . El îl urm supus pe lama, de parc prin aceastas-ar fi prins de firul sub ire al ultimei speran e.

Au mers întreaga zi. Când a amurgit, colonelul a observat mirat c nici nu prea obosise.Întunericul i-a prins la intrarea într-un defileu îngust.

- Vom înnopta aici, - a declarat Kî. Acestea erau primele lui cuvinte, rostite pe parcursulunei zile de c torie. – Iat acolo deasupra treptei este o pe ter . În ea este ap i mâncare.

Ambii au urcat panta. Pe tera nu era adânc , dar foarte confortabil . În fundul ei, într-olespede, era cioplit ceva de forma unui pat. Lama Kî a f cut focul i într-un castrona , pe care l-ascos dintr-o fisur adânc , a fiert ni te ov s. Apa a luat-o dintr-o gropi , situat lâng peretelepe terii.

Când colonelul a mâncat, lama Kî a coborât din pe ter i a rupt de pe fundul defileului unnunchi de iarb mirositoare, a în irat-o pe patul din piatr i i-a zis colonelului s se culce. Când

acela s-a întins în pat, lama Kî l-a învelit grijuliu cu mantaua lui din stof aspr ars de soare deculoare ofran-aurie.

- Vorbe ti nu chiar a a de r u în engleza – a zis colonelul.- Am avut timp s înv , - spuse evaziv Kî – i nu doar engleza.- i demult duci oamenii spre loca ? – s-a interesat colonelul.- Demult.- Dar cine a fost lama Kî pân la tine?- Nimeni.- Da, dar am auzit c lama Kî venea dup cei ale i i trei sute de ani în urm .- Venea.- Deci cine era lama Kî-Niam pân la tine?- De ce insi ti cu aceast întrebare?- Doar nu puteai fi tu...- De ce?- Tu e ti foarte tân r! La aspect nu ai mai mult de patruzeci de ani. Trei sute de ani în urm .

Chiar i datorit izvorului tinere ii.i aici colonelul a mu it. A început s în eleag .

- Dormi, - i-a zis lama Kî, - mâine te voi trezi la r rit.Apoi el s-a apucat s fac ni te exerci ii. Colonelul nu putea s îl vad în întuneric,

adormind, doar auzea respira ia lui ritmic .Diminea a Kî a fiert ni te bob de munte, a hr nit colonelul i, dup aceea, au continuat

toria. La întrebarea colonelului, de ce lama nu m nânc nimic, acela a r spuns: „Lamaniciodat nu m nânc pe parcursul c toriei”. Seara colonelul nu a putut s -l studieze pe lama lalumina focului ce se stingea. Iar în ziua precedent de c torie acela nu i-a scos niciodatmantaua sa cu glug . Acum îns colonelul avea ocazia s -l vad pe lama Kî f manta. Purtacizme moi din piele neprelucrat de iac, pantaloni u ori de bumbac i un pieptar ro u dintr-o stofstranie. Pielea de culoarea m slinei neted i elastic , liniile ideale ale corpului musculos i usc ivau f cut asupra colonelului o impresie cutremur toare. Punându- i mantaua peste um r, lama p ea

or pe pietre i t cea. Colonelul not cu uimire c nu îi este atât de greu s îl urmeze pe lama.Desigur, acela mergea încet, îns nu într-atât ca Sir Henry cu bastonul s u s îl poat urma cu oastfel de u urin . L-a întrebat pe lama care ar fi cauza.

- Acesta este lucrul meu – de a conduce b trânii peste mun i la izvorul tinere ii. Acumputerea mea este puterea ta. Dar s te întorci vei putea i singur.

- S m întorc? Dar oamenii zic, c de acolo nu se întoarce nimeni?!- Oamenii? Prea mult ascul i ce zic oamenii...nu se întorc aceia care doresc s r mân . Îns

tu apar ii unei alte lumi i, f îndoial , vei decide s te întorci.- i m vor l sa?- Ai auzit pove ti îngrozitoare? Te-au chemat ca s te înve e. Dar s pleci sau s r mâi – e

alegerea ta. Nimeni nu ine pe nimeni, nu ademene te pe nimeni prin iretlicuri sau nu-i fug re teîn loca cu for a. Tu ai c utat i ai fost destul de insistent, înseamn c , într-adev r, ai nevoie de

aceasta, i-ai asumat r spunderea s te schimbi i e ti preg tit s mergi pân la cap t. i e deja decompeten a noastr privelegiul de a te înv a cum sa parcurgi aceast cale....

- S m înv i modalitatea? Vrei s spui c „Ochiul Rena terii” e...- Vei vedea. Toate la timpul s u.- Spune-mi te rog, cum crezi, voi reu i s înv ?- i de ce nu? Sau tu nu e ti ca ceilal i oameni?- i de voi înv a eu, voi putea înv a i pe al ii?- Mai întâi înva . Cu toate c , dac e s fim sinceri, noi miz m pe aceasta foarte mult.Pân în sear nu a fost pronun at mai mult nici un cuvânt. Au înnoptat într-o pe ter mic ,

asem toare cu prima. Probabil datorit sutelor de ani de trecere a b trânilor peste mun i, practicaa fost cizelat pân la cele mai mici detalii. Colonelul adormea, ca i în noaptea precedent , subsunetul respira iei ritmice al lui lama f când exerci ii. i iat c într-o zi, deja era mijlocul verii, eiau ajuns.

Peste dou ore dup ce au pornit diminea a la drum, defileul, pe fundul c ruia mergeau de-alungul unui râule de munte, a început s se l rgeasc i spre miaz -zi au ajuns într-o vale îngust .Râule ul în acest loc se l rgea, se bifurca i f cea câteva bucle. La un cot al lui, colonelul a v zutun mic s tuc, compus aproximativ din cincisprezece-dou zeci de case mici cu acoperi uri plate, pejumate îngropate în coasta înalt . Din sat spre podule ul de peste râu cobora o c rare. Pe alt mal

rarea trecea valea i brusc urca în sus, ascunzându-se în p durea deas ce acoperea coasta înalt .Mai sus, acolo unde p durea ceda locul stâncilor de piatr gola e, se vedea ceva asem tor cu oscar ce ducea spre pere ii m stirii, care se amplasa par ial în construc iile compuse din buc i depiatr cioplit , i par ial în înc perile s pate direct în stânci, ferestrele întunecate ale c rora se

scau deasupra pr pastiilor stâncoase.- Iat c am i ajuns, - i-a zis colonelului lama Kî. – Mai departe vei merge singur. Vezi

rarea? Te ridici pe ea direct la m stire. Acolo te vor primi.- i tu? Tu unde locuie ti? Oare nu în m stire? – s-a mirat Sir Henry.- Locuiesc peste tot, - a r spuns lama Kî-Niam, ar tând cu in gest larg peste înal ii mun i

alba tri ce înconjurau din toate p ile valea.i, sub v zul surprinsului colonel, a început s se fac transparent i în ceva timp s-a topit în

inertul aer curat i cristalin al mun ilor. zici c Sir Henri era ocat, e ca i cum nu ai zice nimic. Pentru a- i reveni dup impresia

sat de modalitatea atât de excentric a lui lama Kî-Niam de a zice „la revedere”, i-a fost necesarnu mai pu in de un sfert de or .

Restul drumului i-a luat colonelului toat ziua pân în sear . C rarea urca în sus atât deabrupt i aproape peste fiecare 100 de picioare b trânul era for at s se opreasc pentru a se odihni.În sfâr it, când în vale a pog rât, îndesindu-se, amurgul mov, colonelul s-a apropiat de peretele

stirii i a b tut la o u a joas din cherestea.***

- Exact din acea zi m-am adâncit pân peste cap într-o stranie i, în multe de neîn elespentru un european, via , într-o m stire din Tibet pierdut în mun ii s lbatici i de netrecut, - î icontinu povestirea colonelul. – Totul ce am v zut acolo mai curând sem na cu o inven ie ciudatdecât cu o realitate apar inând acestei lumi. Practicile acelor lama tibetani, cultura lor, felul de trai,indiferen a lor total pentru toate ce veneau din „lumea mare”, o izolare deplin în lumea lor mic ,în care nimic nu se schimba de-a lungul veacurilor – toate acestea sunt greu de perceput pentru opersoan cu o mentalitate din occident.

În m stire tr iau nu chiar a a de pu ini oameni, dar nici b rba i, nici femei b trânicolonelul nu a v zut printre ei. Chiar din primele zile ale sta ion rii lui acolo i s-a lipit temeinicrespectabila porecl de „Str vechiul Domn”. Mul i ani au trecut din ziua când lama au v zut prin

ile lor pe cineva atât de b trân ca Sir Henry.- Iar pentru unii din ei faptul c omul se poate transforma în a a hodorog, pe care o

prezentam eu atunci, era o descoperire veridic , - povestea colonelul. – Primele dou s pt mâni msim eam ca un pe te pe uscat. M miram de toate câte le vedeam, i deseori mai c nu credeampropriilor ochi.

pagina 9 din 33 pomenisem c noaptea eu pot dormi lini tit un somn veridic i profund, iar diminea a s

simt energic i perfect odihnit. Cu fiecare zi for ele mele se m reau, i foarte curând am început utilizez bastonul doar când mergeam în excursii prin mun i.

- i iat c într-o frumoas diminea am trecut printr-o a doua mare zguduire din cele maiimportante dou din via a mea. Prima a fost ocul dispari iei supranaturale a lui lama Kî. Iar a douaiat care a fost:

În acea zi mi s-a permis pentru prima dat accesul în arhiva manuscriselor vechi. La cap tulcelei mai lungi s li am v zut o oglind , probabil unica din acea regiune. Iar eu pân atunci nu îmivedeam imaginea din oglind deja pe parcursul a multor luni. Cu o mare curiozitate m-am îndreptatspre ea. Imagina i-v îns mirarea mea când am v zut în oglind ceva de necrezut i, din punctul devedere al unui om civilizat, ceva imposibil. Priveam imaginea mea din oglind , dar nu m vedeampe mine, ci o persoan mai tân ca mine cel pu in cu cincisprezece ani! Atâ ia ani aveam speran a

izvorul tinere ii exist cu adev rat, i iat c acum vedeam în fa a mea confirmarea fizic arealit ii lui!

Bucuria i entuziasmul care m-au cuprins în acel moment erau imposibil de descris încuvinte. Iar în zilele ce au urmat, starea mea a mai trecut prin schimb ri dramatice. Am dat joscomplet, de pe umerii mei, complet greutatea b trâne ii. Acum nimeni nu m numea „Str vechiulDomn” i to i lama m tratau ca pe un egal al lor, care fapt, sincer, m flata.

Aici povestirea colonelului a fost întrerupt . Au sunat la u . Cu o oarecare sup rare amdeschis u a. Erau prietenii mei – so i so ie. Întotdeauna eram bucuros s comunic cu ei, dar, dedata aceasta, vizita lor m-a cam iritat. Am încercat totu i s nu-mi afi ez emo iile i foarte amabille-am prezentat pe Sir Henry. Am discutat un pic, apoi colonelul s-a ridicat i a zis:

- Rog s m scuza i, îns trebuie s m retrag, deoarece ast sear am o întâlnire de afaceri.Lâng u s-a întors i a zis:- Dac nu ave i nimic împotriv , Peter, a dori s V invit mâine s lu m prânzul la mine.

promit c , dac accepta i, V voi povesti despre „Ochiul rena terii” i cealalt parte care nu amreu it s V relatez ast zi.

Ne-am în eles asupra locului i a orei întâlnirii, apoi colonelul a plecat. Când m-am întors,so ia prietenului meu s-a interesat:

- Câ i ani are prietenul Dumneavoastr , Pete? Este fermec tor, îns e atât de tân r, c ci eimposibil s fie ofi er in rezerv . Cu atât mai mult colonel...

- Dar câ i ani crede i c are?- P i, la aspect nici m car patruzeci. Cu toate c ... din discu ia noastr cu el, a conclude c

nu poate avea mai pu in de patruzeci.- Nu mai pu in, aceasta la sigur, - evaziv am c zut de acord i am schimbat subiectul

discu iei pe o alt tem .Nu vroiam s repet istoria incredibil despre „Ochiul rena terii”, cel pu in pân când

colonelul nu îmi va dezv lui-o pân la cap t.În urm toarea zi, dup prânzul din restaurant, eu i colonelul am plecat la el i, în detalii,

mi-a povestit despre izvorul infinit al tinere ii.

*.*.*

- Când m-am instalat în m stire, în primul rând, mi-auexplicat c corpul omenesc are nou sprezece centri energetici,numi i „vârtejuri”, - continuase povestirea întrerupt colonelul.– apte din ei sunt de baz , iar ceilal i dou sprezece suntsecundari. Ace ti vârtejuri reprezint ni te forma iuni puterniceale câmpurilor, invizibile ochiului, dar existente în mod veridic.Amplasarea vârtejurilor secundare corespunde amplas riiarticula iilor membrelor: ase vârtejuri secundare superioarecorespund pozi iei articula iilor umerilor, articula iilor coatelor,

1.1-2

i a încheieturilor mâinilor; cele ase vârtejuri secundare posterioare corespund articula iilorbazinului, genunchilor i gleznelor cu t lpile (Des. 1.) Când picioarele omului sunt amplasatelateral formând un unghi de deschidere inferior a 90°, vârtejurile genunchilor formeaz un vârtejmare, care, datorit con inutului de energie concentrat în el, este aproape identic cu cel avârtejurilor de baz . i, deoarece o persoan obi nuit foarte rar se afl în situa ia când suntnecesare mi ri intense de amplitud mare, efectuarea „ pagatului” i alte exerci ii de acest fel,vârtejurile genunchilor aproape întotdeauna formeaz un vârtej, forma spa ial a c ruia se schimb ,continuu, în concordan cu mi rile corpului. De acea uneori vârtejului genunchiurilor esteatribuit la cele de baz ca unul suplimentar, al optulea, i se vorbe te nu despre nou sprezecevârtejuri ci despre optsprezece.

Pozi ionarea centrilor celor apte vârtejuri principale esteurm toarea: primul cel mai de jos– la baza corpului, al doilea – la acela inivel cu cel mai înalt punct al organului sexual, al treilea – un pic mai josde ombilic, al patrulea – la mijlocul cutiei toracice, al cincilea – la nivelulbazei gâtului, al aselea – între sprâncene în regiunea celui de al treileaochi, pe când cel de al aptelea – reprezint un con cu baza mai largîndreptat în sus i pozi ionat pe cre tetul capului (Des. 1.1- 2). Într-uncorp s tos, aceste vârtejuri se rotesc cu o vitez mare, asigurând cu„pran ” sau „for a eteric ” pentru toate sistemele organismului uman.Îns , când func ionarea unuia sau a mai multor vârtejuri este perturbat ,fluxul pranei sl be te sau se blocheaz ... Pe scurt, tulburarea circula ieipranei este exact ceea ce noi numim „boal ” sau „b trâne e”.

- La o persoan normal , - continu colonelul, - frontierele externe ale vârtejurilor ies foartemult în afara corpului. La cele mai puternice i dezvoltate în multe privin e persoane, toatevârtejurile se contopesc într-un câmp de forma iune dens ce se rote te formând la aspect ungigantic ou energetic. (Des. 1 – 1.3).

La un om obi nuit tot areaspectul unui ou. Doar c densitateacâmpului este divers – centrulvârtejurilor, dup densitate, este diferitla periferie. (Des. 1 – 1.4).

Da, la un individ b trân ibolnav, aproape toat energiavârtejurilor este concentrat lângcentrul lor i deseori nu ies în afaracorpului. (Des. 1 – 1.5). Cea mairapid i radical metod de restabilirea s ii i tinere ii const în redareavârtejurilor caracteristicile lorenergetice normale. Pentru a o face,exist cinci exerci ii simple. Mai exact

sunt ase, dar al aselea este deosebit i eu v voi povesti despre el separat. La moment ne oprimasupra celor cinci exerci ii, fiecare ac ionând benefic, îns plin tatea efectului se atinge doar dinîndeplinirea sistematic a tuturor cinci. De fapt, nu sunt doar simple exerci ii, nu în zadar lama le

numesc „mi ri rituale”. Aceste mi ri rituale i compun simplul sistemal antrenamentului eteric, numele c ruia este „Ochiul rena terii”. Acum

voi povesti despre toate mi rile rituale pe rând.

Prima Mi care Ritual

- Prima mi care ritual , - continu Sir Henry povestirea sa, - efoarte simpl . Se efectueaz cu scopul de a oferi rotirii vârtejurilor unmoment adi ional de iner ie. Mai simplu vorbind, cu ajutorul primeimi ri rituale ca i cum am accelera vârtejurile, conferindu-le vitez istabilitate.

pagina 11 din 33- Pozi ia ini ial pentru prima mi care ritual : sta i în picioare drep i cu mâinile întinse

lateral orizontal la nivel umerilor. Având deja aceast pozi ie, începe i rotirea în jurul propriei osieipân ve i sim i o u oar ame eal . Este foarte important i direc ia în care v roti i – de la stânga ladreapta. Cu alte cuvinte, dac a i fi in centrul unui cadran de ceas aflat pe podea i cu fa a în sus, v-

i roti în direc ia acelor de ceasornic. (Des. - 1). Femeile se rotesc în aceea i direc ie.Pentru marea majoritate de adul i e de ajuns s se roteasc de cinci ori în jurul osiei sale

pentru a sim i ame eal . Din aceast cauz , lama recomand pentru încep tori s se limiteze doar latrei ori. Dac , dup efectuarea primei mi ri rituale, ve i sim i nevoia de a v a eza sau culca,pentru a sc pa de ame eal , în mod obligatoriu asculta i-v aceast necesitate natural a corpuluivostru. Eu, la început, procedam anume în acest mod.

- În perioada de început a efectu rii mi rilor rituale este important s nu supradoza i. Sfi i aten i ca s nu trece i acea limit , dup care o u oar ame eal trece în una mai puternic i eacompaniat de u oare accese de grea , deoarece practica urm toarelor mi ri rituale poate ducela vom . Practicând toate cele cinci mi ri rituale, ve i observa cu timpul c pute i s v roti i înprima parte tot mai mult i mai mult f a ajunge la o ame eal evident .

- În afar de aceasta, pentru a „îndep rta” limita ame elilor, pute i folosi metoda largaplicat în practic de c tre dansatori i sportivii patinajului artistic. Înainte de a începe rota ia,fixa i privirea pe un punct imobil direct în fa a voastr . Începând rotirea, nu lua i privirea de lapunctul ales pe cât e posibil. Când îns , din cauza rotirii capului, punctul fix rii privirii va pleca dincâmpul vostru de vizualizare, întoarce i rapid capul anticipând rotirea corpului, i, pe cât e posibilde repede, iar i „prinde i” cu privirea acel punct imobil. Aceast metod de lucru cu utilizareapunctului de reper permite de a îndep rta considerabil limita ame irii.

- Când îmi exercitam serviciul militar în India, permanent m mira cum puteau a a zi ii„dervi ii dansatori”s se roteasc f oprire, ore întregi, într-un dans straniu religios. Cunoscândprima mi care ritual mi-am amintit dou momente destul de importante: primul – dervi iidansatori se roteau permanent în aceea i direc ie, de la stânga la dreapta, dup acele ceasornicului,i al doilea – to i ei aveau un aspect puternic i tân r – nu se puteau compara cu persoanele de

aceea i vârst .- Am întrebat pe unul din înv torii lama din loca dac are vreo leg tur practica

dervi ilor dansatori cu mi rile rituale. Mi-a r spuns c dervi ii folosesc în practica lor acela iprincipiu, îns l-au dus pân la absurd. Ca rezultat a hipersolicit rii vârtejurilor prin ac iuneacorpului, la un anumit moment apare o tulburare serioas . Are loc ceva asem tor cu o „explozieintern ”, ce are ac iuni destul de malefice asupra corpului. Dervi ii explic aceast „explozie” ca pe

o „iluminarea psihic ” – ceva de genul uneiilumin ri religioase dar în majoritatea cazuriloraceasta este o eroare, deoarece starea ce rezult arefoarte pu ine tangen e cu „iluminarea adev rat ”.

- Spre deosebire de dervi i, lama, în practicalor, nu se rotesc niciodat pân la completa epuizare,efectuând mi carea nu de sute de ori, ci doar zece-dou sprezece ori, exact atâtea ori cât e necesar, înfiecare caz, anume pentru stimularea vârtejurilor.Cifra maximal de rota ii pentru o singur dat însnu trece de dou zeci i una de ori.

A doua mi care ritual- Imediat dup prima mi care ritual , -

continu Sir Henry Bradford, - se efectueaz a douami care ritual , care umple vârtejurile cu for aeteric , m rind viteza lor de rotire i conferindu-lestabilitate. Efectuarea ei este i mai simpl decâtprima. Pozi ia ini ial a celei de a doua mi rirituale este culcat pe spate. Ar fi optim s sta i culcatpe un covor gros sau pe ceva destul de moale i cald.

Lama utilizeaz covora ele pentru meditare. Este o rogojin groas din fibre vegetale i lân de iac.Scopul principal al covora ului este de a izola corpul de r ceala podelii, cu toate c lama utilizeazcovora ele i în timpul practicilor de medita ie pentru a edea confortabil, de aici vine i denumireade „covora pentru medita ie”. Lama acord rolul principal în special medita iilor, folosind „Ochiulrena terii” doar ca mijloc pentru a men ine corpul în form i asigurându-i acea imens energie,care e necesar pentru o medita ie efectiv .

- A doua mi care ritual se efectueaz astfel: întinde i mâinile de-a lungul corpului cudegetele unite strâns lipite de podea i ridica i capul lipind cu putere b rbia de piept. Apoi ridica ipicioarele drepte vertical în sus, fiind aten i de a nu rupe bazinul de la podea. Dac pute i, ridica ipicioarele nu doar vertical în sus ci i spre voi pân în momentul când sim i c bazinul se ridic dela podea. Scopul principal – s nu îndoi i picioarele în genunchi. Apoi, încet, întoarce i la podeacapul i picioarele. Relaxa i to i mu chii i repeta i mi carea înc o dat .

- În aceast mi care ritual o mare importan o are coordonarea mi rilor cu respira ia.La început expira i pentru a scoate tot aerul din pl mâni. Pe parcursul ridic rii capului i apicioarelor urmeaz s face i o lin inspira ie foarte profund i complet , în timpul coborârii lor –tot o astfel de expira ie. Dac a i obosit i a i decis s v odihni i un pic între repet ri, st rui i-v s

stra i acela i ritm al respira iei, ca i pe parcursul mi rilor. Cu cât mai profund este respira ia,cu atât mai înalt este eficacitatea practicii.

- Unul din lama îmi povestea c a venit în m stire foarte bolnav i sl bit i nu putea ridicanici un pic picioarele drepte de la podea. Din aceast cauz a început prin ridicarea picioarelorîndoindu-le în genunchi i abia de putea ridica capul de la podea. Treptat a reu it s ridice coapselecu genunchii în sus, îns gleznele r mâneau în jos. Apoi, datorit antrenamentului zilnic, a înv at

îndrepte picioarele îndoite i s strâng b rbia la piept, la scurt timp, a reu it s ridice în susvertical picioarele perfect drepte (Des. - 2).

- i în genere, acest lama m surprindea. Când îmi povestea despre p aniile lui de laînceputul practicii, el avea aspectul unui etalon al tinere ii virile i al puterii, cu toate c tiam, cavârst era cu mul i-mul i ani mai în vârst ca mine. Dar, sincer vorbind, în admirarea mea fa deacest om nu era acea frac iune de uimire indescriptibil ce o aveam fa de lama Kî. Dup lama Kî,

m uime ti cu tinere ea i puterea sau supraomenescul unui b trân era practic imposibil. Acela ilama, despre care v povesteam, periodic se distra prin acea, c ducea jos în s tuc fructe din livada

stirii pentru a le schimba pe lapte de iac. În m stire aveau capre, dar acest om preferalaptele de iac. Si al i lama îl preferau. Pe semne, altitudinea de la nivelul m rii, unde se afla valeanoastr , nu era chiar a a de mare, deoarece în mica gr din , cultivat de lama pe terasa de jos a

stirii, acoperit cu un strat gros de p mânt fertil adus din lunc , cre teau pomi fructiferiscunzi, ce reu eau peste var s dea o road destul de bun . De obicei, lama înc rca cu fructe unco mare (în el înc peau nici mai mult nici mai pu in de o sut de livre de mere m runte i pere) icu un pas caden at cobora în jos pe c rare. În sat d dea merele i aranja în co câteva ulcioare grelecu lapte, apoi, tot atât de caden at, se ridica înapoi în m stire. Dup câteva luni de trai în

stire, în momentul când pentru prima dat m-am decis s îl înso esc într- o astfel de plimbare,am fost nevoit s m opresc nu mai pu in de zece ori pentru a-mi trage r suflarea. E i adev rat,mai târziu am fost i eu în stare s fac plimb ri în sus i în jos cu aceea i u urin , dar aceasta e oalt poveste.

A treia mi care ritual- A treia mi care ritual trebuie efectuat imediat dup primele dou . i, la fel ca i primele

dou este foarte simpl . Pozi ia ini ial este de a sta pe genunchi, îi dep rta i unul de altul la nivelulbazinului, astfel ca coapsele s fie situate strict vertical. Palmele le amplasa i pe partea posterioara mu chilor coapsei exact sub fese. Apoi apleca i capul înainte, lipind b rbia de piept. Aruncândcapul înapoi în sus, bomba i cutia toracic i încovoia i coloana vertebral înapoi, sprijinindu-v unpic cu mâinile de coapse, dup ce v întoarce i în pozi ia ini ial cu b rbia lipit de piept. Un pic vodihni i, i dac e necesar repeta i de la început. Aceasta este a treia mi care ritual a „Ochiuluirena terii”(Des. - 3).

pagina 13 din 33- Ca i a doua mi care ritual , a treia cere o sincronicitate a mi rilor cu ritmul respira iei.

La început face i o expira ie la fel de profund i complet ca la exerci iul doi. Îndoindu-v înapoiurmeaz s inspira i, iar întorcându-vîn pozi ia ini ial – s expira i.Profunditatea respira iei are oimportan major , deoarece anumerespira ia este veriga de leg tur întremi rile corpului fizic i dirijareafor ei eterice. Din aceast cauz întimpul efectu rii exerci iilor „Ochiulrena terii” se cere o respira ie cât maiprofund i complet . Cheia uneirespira ii profunde i complete este înexpira ie. Dac expira ia este f cutcomplet, la fel de complet va fi iinspira ie ce urmeaz natural.

- Am avut ocazia s urm resccum aproximativ cincizeci de lama efectueaz simultan practic „Ochiul rena terii”. Ca aten ia snu fie distras de la procesele interne ce se petrec în corpul eteric, ei îndeplineau toate mi rilerituale, în afar de primul, cu ochii închi i.

- Deja de mii de ani, lama au descoperit, c omul poate g si în interiorul s u r spunsurile latoate misterele de neîn eles ale existen ei. i unica metod veridic este practica, deoarece începândcu un anumit nivel de complexitate al organiz rii materiei lumii, intelectul devine neputincios - nuare mijloacele necesare pentru perceperea întregii complexit i i totodat a întregii simplit i chiari a lumii astrale, nemaivorbind deja de multele lumi de rang mai înalt.

- Totul, din ce este creat aceast lume în care tr im, î i are originea în chintesen a noastrintern , de aceea via a reprezint întotdeauna propria noastr crea ie. Doar alegerea noastrdefine te cum se vor constitui circumstan ele, doar datorit dorin elor noastre i deciziilor, luate sauneluate, se formeaz acele situa ii în care noi ne afl m. Pentru majoritatea oamenilor din occident,predispu i s cread c totul depinde de ni te for e ale lumii externe imposibil de controlat prinpropria noastr voin a, aceast concep ie este incomprensibil i inacceptabil . Îns lama consider ,

e viceversa, voin a personal a omului este, într-adev r, atotputernic . Totul depinde de nivelul„cuno tin ei practice” pe care o de ine omul. Dar cuno tin a practic este nu doar informa ia, darmai exact cunoa terea a ceea cum s conduci con tientizat voin a proprie în manifestarea ei nu doarîn aceast lume, ci i în alte lumi mult mai „fine”. Acum, printre oameni, se propag eronata ideede a confunda cunoa terea cu informa ia i informatizarea. Po i poseda gra ios, în mas , informa iaintelectual , dar, de fapt, necunoscând nimic, adic f a poseda capacitatea de aplicare acuno tin or. Po i cunoa te, neacumulând mul imea de informa ie, adic manipulând, în modpractic, voin a personal pe toate nivelele de manifestare a existen ei.

- Un exemplu notoriu reprezint starea fizic a corpului. Majoritatea oamenilor dinoccident, inclusiv fiziologii profesionali, savan ii i intelectualii superinstrui i sunt ferm convin i deireversibilitatea proceselor de îmb trânire i imposibilitatea restabilirii corpului. Îns practicatuturor lama, ai c ror restabilire este doar etapa primar în dezvoltarea fiin ei omene ti,demonstreaz opusul convingerilor intelectualilor. Deci avem de a face cu o iluzie, totul const încapacitatea utiliz rii mecanismelor ce ofer omului accesul la conducerea con tientizat a voin eipersonale.

- Lama, i în particular locuitorii m stirii, unde se p streaz cunoa terea despre „Ochiulrena terii”, efectueaz , la nivel astral i eteric, un lucru imens, orientat spre bun starea omenirii.Deoarece nivelele mai fine sunt i mult mai înalte, având, prin urmare, un caracter regent pentrunivelurile mai brute sau mai joase, schimb rile neînsemnate efectuate la nivelele eterului i înspecial la nivelele astrale, provoac schimb ri globale esen iale la nivel fizic, cu toate c ceraplicarea a unei mai mici energii decât ar fi necesar pentru schimb rile corespunz toarenemijlocit la nivel fizic f aplicarea for ei, ce apar ine nivelurilor mult mai înalte.

- Într-o zi lumea va urma s se trezeasc uimit i sadmire rezultatele lucrului m re , f cut de adep iiînv turilor tainice (printre care se num i lama tibetani)în colaborare cu al ii, cu for e la moment necunoscuteomenirii.

Va sosi clipa, când deasupra planetei oamenilor seva aprinde r ritul unei epoci noi, va fi clipa na terii uneinoi omeniri. Va ap rea noul om, care î i va controla voin ai care va înv a prin ac iunile ei con tiente s descopere

imensul poten ial ascuns în propriile for e, trecând prindurere i suferin e pentru a eradica r zboaiele i lipsuriledin practica acestei planete*.

- Ne a teapt înc multe încerc ri, deoarece a a zisa„omenire civilizat ” se afl acum în necuprinsele adâncuriale întunericului i ale celor mai întunecate vremuridintotdeauna, îns ne sunt rezervate cele mai bune destinei viitorul nostru este v zut plin de glorie i de bucuria

ascensiunii spre culmile spiritului. i fiecare persoan , careva decide s fac m car cel mai mic pas c tre dezvoltarea idescoperirea con tiin ei proprii, un pas c tre în elegereapropriului suflet, va contribui cu micul s u ajutor lagenerala evolu ie a inteligen ei omene ti, apropiind victoriaîntregii omeniri în crâncena lupt pentru o nou calitate acon tientiz rii.

- Toate acestea sunt spuse de mine doar pentru asublinia: practicarea mi rilor rituale ale „Ochiuluirena terii” nu e doar un simplu antrenament fizic i un

mijloc de autoîntremare, ci i ceva mult mai global – unul din instrumentele de st pânire a voin ei.

A patra mi care ritual

- Atunci când pentru prima dat am început a patra mi care ritual , - povestea colonelul, -îmi p rea foarte complicat . Îns , peste o s pt mân de antrenamente, o executam cu acee i

urin de care d deam dovad la efecturea exercitiilor precedente.- Pentru executarea celei de a patra mi ri rituale, a eza i-v pe podea, întinde i picioarele

în fa cu t lpile pozi ionate în p i la nivelul umerilor. Îndreptând coloana vertebral , pune ipalmele cu degetele unite între ele pe podea, în p i, lâng fese. Degetele mâinilor trebuie s fieîndreptate înainte. Apleca i capul în jos, lipind b rbia de piept.

- Apoi da i capul pe spate, pe cât e posibil în sus i în urm , i ridica i trunchiul în fa pânla pozi ionarea lui pe orizontal . În faza final , coapsele i trunchiul trebuie s se afle pe acela iplan orizontal, iar gambele i mâinile – s fie pozi ionate vertical, precum picioru ele unei mese.Atingând aceast pozi ie, pentru câteva secunde încorda i to i mu chii corpului, apoi relaxa i-i ireveni i la pozi ia ini ial cu b rbia lipit de piept (Des. - 4). Apoi – repeta i totul de la început.

- În aceast mi care punctul cheie este respira ia. Ini ial, expira i. Ridicându-v i, dândcapul pe spate, efectua i o inspira ie lin i adânc . În timpul încord rii mu chilor – re ine i

* Cred ca este important s inem cont de faptul c cartea „Ochiul Rena terii” a fost scris de P. Kelder înainteacelui de-al doilea r zboi mondial.

pagina 15 din 33respira ia, iar când coborâ i la pozi ia ini ial – expira i complet. În timpul odihnei dintre repet ri –men ine i acela i ritm al respira iei.

- Înainte de a pleca din m stire, - continu povestirea sa colonelul, - lama-înv torii mi-au spus, c trebuie s transmit înv tura primit acelor persoane care vor dori s se familiarizezecu ea, dar, nici într-un caz, s o nu transform într-o surs de îmbog ire proprie. Este exact acela ilucru pe care mi l-a spus i lama Kî. Din aceast cauz am hot rât s c toresc un timp prin India,i, ca prob , s ofer în câteva ora e mari lec ii de practicare a „Ochiului rena terii” – pentru doritori

indieni sau chiar englezi. Chiar din primele zile ale pred rii mele am avut de înfruntat, cu primiimei ucenici, o problem care îmi p rea de nerezolvat pe atunci. Elevii englezi i americani, careerau aproximativ cincisprezece la num r, au început s m întrebe, cât îmi datoreaz pentru studii.Când le-am spus c sunt un om cu o stare financiar destul de satisf toare i in aceste lec ii nupentru a câ tiga bani, câ iva din ei au încetat s mai vin la mine. Cei care au r mas îns nu aucontenit s îmi cear s fixez m rimea costului de studii. Un domn în etate mi-a explicat, c , luândlec ii la mine gratis, se simte dator i acest fapt îi provoac permanent o senza ie de disconfortintern. Conform tuturor aparen elor, aceea i senza ie o sim eau i ceilal i ucenici ai mei. Eram într-o profund confuzie i nu îmi imaginam cum s rezolv aceast problem , când, într-o zi,plimbându-m seara de-a lungul râului, am v zut pe un înv tor-yoghin indian înconjurat deucenici. i atunci m-a luminat o idee: iat pe cine trebuia s întreb cum tradi ia solu ioneaz astfelde probleme. Datorit unuia dintre ucenici, care i-a oferit ajutorul de translator, m-am adresat c treguru – astfel sunt numi i în India înv torii-yoghini – i l-am rugat s m ilumineze. „V d în fa amea ochii unui om în elept, - mi-a r spuns guru, - i nu în eleg de ce nu po i g si solu ia uneiprobleme atât de simple. Dasc lii t i i-au dat instruc iuni de a nu transforma aceast înv tur însursa unei îmbog iri, dar oare ei i-au interzis de a primi plata pentru înv area celora care simtnecesitatea interioar de a achita costul lec iilor? „Guru-varta” i „guru-dakshina” – astfel numesccei în elep i mul umita, pe care ucenicii recunosc tori o aduc înv torului, r splatind în acest mod,cel pu in simbolic, pentru tot ceea ce el le d . i dac înv torul nu prime te mul umita, atunci elori procedeaz incorect, ori d de în eles ucenicului c , în careva fapt, nu i-a justificat încredere iurmeaz s plece. Las fiecare s aduc ceea ce dore te, în acea cantitate pe care o consider just .Astfel, ei vor înceta s sufere din cauza senza iei de a fi dator, satisf cându- i necesitatea de a temul mi corespunz tor posibilit ilor lor i acelei importan e pe care o are pentru ei înv tura ce levoi oferi. Vezi, totul e foarte simplu. Aceasta este tradi ia i nu e necesar s o încalci. Dacconsideri c ai dreptul de a da oamenilor ceea ce posezi, trebuie s le acorzi acela i drept i lor. Încaz contrar, va ap rea o nedreptate i fiecare nedreptate are, în aceea i m sur , un efect maleficasupra karmei profesorului i a karmei ucenicului. Or, pu ini sunt predestina i de a fi binef tori,iar karma de a fi binef tor în mod merituos este apanajul celor ale i. L-am mul mit pe guru i,cu o mare u urare, m-am îndreptat spre camera mea din hotel. Din acea zi problema achit rii nu ammai avut-o. Am adus în clas o vaz , în care orice doritor putea pune atât cât considera de cuviin .

i nimeni, nici chiar eu, nu tia cine i cât a pus în ea. Iar banii pe care mi-i aduceau ucenicii îiutilizam achitând chiria pentru înc perea în care ineam lec iile.

- S ne întoarcem îns la cea de-a patra mi care ritual , - a zis Sir Henry. – În grupele meleerau mul i b trâni, care, nu tiu din ce cauz , considerau, c , dac ei nu vor putea chiar de laînceput s fac integral cea de-a patra mi care ritual , nu vor reu i niciodat nimic. Eram pus însitua ia de a irosi o mul ime de timp i efort pentru a-i convinge de a încerca s fac a a cumreu esc. Atunci când ei, pur i simplu, au început s se apropie maximal de forma dorit , succesulnu a întârziat s soseasc i peste o lun de practic , nimeni nu mai avea probleme în efectuareacelei de-a patra mi ri rituale.

- Îmi amintesc cum în Kalkuta o grup era compus , aproximativ dou treimi, doar dintrâni. Majoritatea din ei nu doar ca nu puteau ridica trunchiul orizontal în cea de-a patra mi care

ritual , dar abia de putea s i dezlipeasc fesele de la podea. Ceilal i membri ai grupului – b rba ii femei de vârst medie i tinerii – efectuau aceast mi care ritual cu u urin , cea ce îi jena foarte

mult pe b trâni i îi f cea s se simt inferiori. La urma urmei, am fost nevoit s divizez grupul îndou i s predau separat b trânilor. Chiar la prima lec ie a „grupului vârstnic” am men ionat c nueste esen ial efectuarea perfect a mi rii, ci regularitatea încerc rilor insistente. Le-amcomunicat c eu pot efectua cincizeci de repet ri a celei de a patra mi ri rituale i nu simt nici cea

mai mic oboseala, ceea ce am i demonstrat imediat pentru a le înl tura orice dubiu. i apoi ammai ad ugat c eu, când am început însu irea acestui exerci iu, aveam aceea i problem ca ioricare dintre ei. i ei m-au crezut. Din acea zi, aceast grup a devenit una dintre cele mai bune înceea ce prive te viteza de ameliorare a rezultatelor.

- Unica diferen între tinere e i b trâne e, s tate i boal const în diferen a regimuluide func ionare a vârtejurilor. Este suficient s readuci vârtejurile în ordine i b trânul iar i vaîntineri.

A cincea mi care ritual- Deci am ajuns i la a cincea mi care ritual , - anun colonelul. – Pozi ia ini ial

reprezint sprijinirea corpului culcat i încovoiat. Corpul se sprijin pe palme i pe buriceledegetelor de la picioare. Genunchii i bazinul nu ating podeaua. Vârfurile degetelor, lipite, alemâinilor sunt orientate strict înainte. Distan a dintre palme este pu in mai larg de nivelul umerilor.Distan a dintre t lpi, de asemenea.

- Începem mi carea prinridicarea capului, insistând de a-l dape spate. Apoi trecem într-o pozi ie acorpului, care are aspectul unuiunghi ascu it, cu vârful orientat însus. Simultan, mi când gâtul, lipim

rbia de piept. Fi i aten i capicioarele s r mân drepte, iar

mâinile drepte i trunchiul s fie în acela i plan. În aceast pozi ie copulpare a fi îndoit în jum tate din zona bazinului. i atât. Dup aceasta, ne întoarcem în pozi ia ini ial– sprijin culcat i încovoiat – i execut m totul de la început (Des. - 5).

- Dup o s pt mân de practicare, aceast mi care devine cea mai simpl dintre toate celecinci. Dup ce v obi nui i cu ea, atunci când reveni i la pozi ia ini ial , s încovoia i spatele înapoicât mai mult posibil, dar nu din contul regiunii lombare, ci îndreptând umerii i bombând la maximpieptul. S nu uita i îns ca genunchii i bazinul nu trebuie s ating podeaua. Suplimentar,introduce i în exerci iu i o pauz în timpul c reia încorda i maximal to i mu chii în ambele pozi ii– cea ini ial i cea de vârf.

Schema respira iei la cea de-a cincea mi care ritual este un pic neobi nuit . Începe i cu oexpira ie profund când sta i sprijinit culcat i încovoiat, face i o inspira ie adânc , pe cât e posibil,atunci când v „pune i” corpul în jum tate. Reu i s face i o respira ie, a a numit , paradoxal .Când v întoarce i în pozi ia ini ial , face i o expira ie complet . Atunci când v opri i în punctulini ial i cel de vârf, pentru a face pauza cu încordarea mu chilor, re ine i respira ia pentru câtevasecunde, corespunz tor dup inspira ie i dup expira ie.

- Oriunde, unde am predat mi rile rituale „Ochiul rena terii”, - continu povestirea sa SirHenry, - la început le numeau exerci ii izometrice. Par ial este adev rat, deoarece unul dinaspectele ac iunii lor const în extinderea corpului, redându-i elasticitate i m rind tonusuluigeneral al mu chilor. Dar scopul principal nu const în aceasta. Efectul-cheie al „Ochiuluirena terii” se manifest în ac iunea lui asupra caracteristicilor dinamice ale vârtejurilor corpuluifin.

- Într-o persoan tân i s toas , caracteristicile dinamice ale tuturor celor aptevârtejuri sunt identice i corespund armonios cu acele ale vârtejurilor secundare. În corpul fin alunei persoane obi nuite de vârst medie, vârtejurile principale se rotesc divers, armonia între elefiind dezechilibrat . Despre o armonie între vârtejurile principale i secundare în acest caz deja nicinu mai poate fi vorba. De fapt, aceasta este cauza principal a deregl rii procesului schimbului desubstan e ce duce la dezechilibrul s rurilor i la diverse afec iuni ale articula iilor. Dezacordululterior în caracteristicile dinamice ale vârtejurilor i pierderea lor de energie duce la dezvoltarea înorganismul fiin ei umane a unor patologii serioase i provoac îmb trânirea p ii fizice.

* * *Colonelul a t cut. P rea c povestirea lui a luat sfâr it. Atâta timp cât vorbea, în mintea mea

s-au acumulat o mul ime de întreb ri, pe care am i început s le pun, profitând de t cerea lui.

pagina 17 din 33- De câte ori e necesar de a repeta fiecare mi care ritual ? – a fost prima mea întrebare.- La început, - r spunse colonelul, - v recomand s efectua i fiecare mi care de trei ori

consecutiv o dat pe zi. P stra i acest ritm pentru o s pt mân . Apoi, fiecare s pt mân , ad uga icâte dou repet ri. Astfel, pe parcursul celei de a doua s pt mâni efectua i câte cinci repet ri alefiec rei mi ri rituale, pe parcursul celei de a treia – câte apte, pe parcursul celei de a patra – câtenou i astfel pân când ve i ajunge la repet rile zilnice de dou zeci i una de ori /21/. Dacefectuarea tuturor exerci iilor într-o a a cantitate creeaz dificult i, pute i s le diviza i în câtevarunde i s le efectua i în dou sau chiar trei episoade. Dar fiecare episod trebuie în mod obligatoriu

includ toate cele cinci mi ri rituale strict în ordinea corespunz toare. A schimba ordineami rilor rituale „Ochiul rena terii”, precum i a le distribui în timp este interzis. Spreexemplu, în loc de un antrenament matinal, s zicem, de dou zeci i una de repet ri ale fiec reimi ri, pute i face dou – una de diminea i alta de sear , efectuând, de exemplu, zece repet ridiminea a i unsprezece seara. Sau trei antrenamente, a câte apte repet ri fiecare, diminea a, laamiaz i seara.

- Deseori apar probleme legate, în special, de efectuare a primei mi ri rituale – rotirea înjurul propriei osii. Dac v ve i ciocni de ele, s nu dispera i i s nu v gr bi i. Face i atâtea rota ii,câte rezista i. Va trece ceva timp i ve i înv a, f careva dificultate, s efectua i toate celedou zeci i una de rota ii prescrise. Un ucenic de-al meu a avut nevoie de un an pentru aceasta.Celelalte patru mi ri rituale nu îi cauzau probleme, de aceea le efectua de dou zeci i una de ori,iar prima o deprindea treptat. Asupra rezultatelor nu a avut nici o influen , iar peste un an a reu itperfect s se roteasc în jurul osiei sale atâtea ori câte era necesar.

- Exist persoane care nu sunt capabile s se roteasc nici m car o dat în jurul osiei lor,deoarece au aparatul vestibular foarte sl bit. În acest caz, se recomand de a efectua, pe parcursulprimelor patru – ase luni, celelalte patru mi ri rituale, începând cu a doua, iar prima - de omis.Iar dup expirarea acestui termen – treptat se încearc de a executa i prima mi re.

- În ce perioad a zilei este mai eficient antrenamentul? – am întrebat.- Diminea a sau seara. Cel mai bine – la r rit i la apus. Dar dac ave i mult de lucru i nu

reu i s v trezi i pân la r rit, nu dispera i. Pute i efectua partea matinal a mi rilor ritualeatunci când v este mai comod, important s o face i pân la amiaz , deoarece dup amiaz începepartea de sear . Dar la acest regim se trece treptat, începând cu o rund complet de mi ri o datpe zi – diminea a sau seara. Dup ce practica i „Ochiul rena terii” a câte dou zeci i una de oriodat pe zi, pe parcursul a minim patru luni, pute i începe cu a doua rund , începând cu trei ori iexact ca la început, m rind cu dou repet ri în fiecare s pt mân . Desigur, pute i s nu v opri i laefectuarea a dou zeci i una de repet ri, ajungând la treizeci i ase, aptezeci i dou sau chiarpân la o sut opt/108/, îns pentru aceasta trebuie s ave i o motiva ie foarte serioas , deoarece, înacest caz, nu se va trata deja doar de grija pentru propria s tate, ci de o practic de dezvoltarespiritual .

- Sunt oare importante în aceea i m sur toate cele cinci mi ri rituale? – m-am interesat.- Desigur, - r spunse colonelul. – Una f alta nu func ioneaz atât de eficient. Cum deja

am men ionat, în cazuri excep ionale, temporar se poate exclude prima mi care, dar celelalte patruse efectueaz doar împreun . Îns i prima trebuie s fie însu it cât mai curând. În cele maiexcep ionale cazuri, se poate exclude din antrenament una din cele patru mi ri finale. Dar numaiatunci când nu exist vreo posibilitate de a o efectua, dar i aceasta s fie temporar. Cu st ruin acorespunz toare în efectuarea a celorlalte exerci ii posibile, i acea mi care care p rea imposibil ,la început, cu timpul, va putea fi realizat .

- Un alt moment important: nici într-un caz nu accepta i supraefortul i oboseala! Ele potduce doar la rezultate negative. Toate mi rile vor fi efectuate în coresponden cu propriileposibilit i, conform reu itei, treptat m rind-le num rul i apropiindu-le de forma ideal . Timpul i

bdarea, în acest caz, sunt alia i fideli. Nu am avut înc ucenici care nu ar fi putut, în final, dupmulte antrenamente, s ajung la practicarea exerci iilor în forma des vâr it .

- Ei bine, - am zis, - dar dac din anumite motive persoana nu poate efectua deloc una dincele cinci mi ri rituale. De exemplu, în urma unei traume a coloanei vertebrale sau din cauzapierderii bra ului ori piciorului?

- Am avut i astfel de cazuri. Desigur, dac exist o careva posibilitate de a trece obstacolul,de exemplu inventând un dispozitiv special sau fiind ajutat de cineva, este de dorit s fie aplicate ipracticate toate cele cinci mi ri. Îns , dac e ceva ie it din comun i nu exist o alt solu ie, seefectueaz doar ce e posibil. C ci se tie: „Ochiul rena terii” este o metod foarte puternic ieficient i, de aceea, chiar anumite p i ale ei func ioneaz separat. Aceast afirma ie poate fidemonstrat i pe exemplul dervi ilor dansatori. Dac cei tineri tr deaz , aparent, semne deepuizare din cauza cantit ii excesive de rota ii, atunci cei mai în vârst , mai tempera i înpracticarea rota iilor, ating o imens for , rezisten i vitalitate. Prin urmare, chiar i practicareadoar a unui element al mi rii rituale „Ochiul rena terii” poate fi benefic . Fiecare s fac parteamaxim din ce îi este accesibil, neajungând la epuizare, i totul va fi perfect.

- Iar dac o persoana mai practic i un alt tip de sport sau de antrenament fizicopsihologic– c ci „Ochiul rena terii”, pe câte în eleg, se refer la o asemenea categorie de metode practice –urmeaz s -l continue sau este for at s -l abandoneze? Oare „Ochiul rena terii nu ac ioneaz încontradic ie cu alte tipuri de practici?

- Nici într-un caz, - a r spuns cu fermitate Sir Henry. – Dac practica i i altceva –continua i spre binele vostru. „Ochiul rena terii” doar v va ajuta i mai mult, m rind, în modconsiderabil, eficacitatea antrenamentelor voastre de baz . Chiar i lama utilizeaz aceast practicca pe una auxiliar . Pentru ei „Ochiul rena terii” este un fel de baz energetic pentru practicilemeditative i antrenamentele mult mai complexe i sofisticate. În l ca soseau oameni simpli ilama nu doar din sud-vest, de unde venisem i eu, dar i din nord, din est – de pretutindeni. i uniidin lama aduceau cu ei practicile lor personale – arte mar iale foarte complexe, diverse tehnici deyoga tibetan , printre ei erau i pictori, erau i copiatori de manuscrise... To i erau bineveni i în

stire, to i erau instrui i, i tuturor „Ochiul rena terii” le ajuta s ating noi în imi în arta lorpersonal . Sunt convins, orice sistem construit armonios contribuie la men inerea tinere ii i afor elor. Iar datorit practicii „Ochiul rena terii”, la acestea se adaug i corec ia caracteristicilordinamice ale vârtejurilor.

- Gândi i-v Henry, nu a i omis nimic? – rugasem eu.- Probabil mai sunt dou lucruri care pot avea însemn tate. V aminti i, men ionasem c în

intervalul dintre repet rile mi rilor rituale trebuie s continua i s respira i în acela i ritm ca i întimpul practicii. Dar dac nu sim i dificult i, intervalele între repet rile aceleia i mi ri ritualenu au rost, efectua i mi rile ca pe un continuu episod. Îns , între fiecare dou mi ri rituale,pauza este necesar . i nu doar o simpl pauz . Trebuie s sta i în picioare drep i, pune i mâinilepe talie i efectua i câteva respira ii line complete, urm rind atent, între timp, senza iile care apar încorp i concentrând aten ia pe partea corpului care se afl în abdomen la nivelul ombilicului. Maidevreme sau mai târziu, ve i sim i neap rat curgând prin corp în timpul inspira iei fluxurile depran . Iar peste un timp, probabil ve i începe a vedea vârtejurile. Respirând în pauzele dintremi ri, încerca i, în timpul expir rii, s v relaxa i la maxim i s sim i cum prana „deteriorat ”,împreun cu finele blocaje întinate i boln vicioase, iese din corp, fiind eliminat de fluxurilepranei „proaspete”, care sose te în corp în timpul inspira iei.

- Al doilea moment, care poate fi de mare ajutor: procedurile cu ap de dup practicarea„Ochiului rena terii”. Cel mai bine e s face i un du cald sau doar un pic r coros. S-ar putea, la fel,

v freca i întregul corp cu un prosop înmuiat în ap cald i apoi s v terge i complet pentru a usca. Dup practicare este strict interzis du ul r coritor sau cu atât mai mult cel cu ap

rece. i înc un moment: niciodat s nu face i baie cu ap rece sau du , stropiri sau tergeripân în momentul, când frigul p trunde adânc în corp, deoarece toate acestea vor distrugeconsiderabil structura eteric pe care o restabile te practicarea mi rilor rituale. Nici înaintede antrenament, nici dup , nici în alt perioad . i chiar dac pân la antrenament sau în altperioad procedurile scurte i superficiale cu ap rece pot fi folosite pentru o general c lire acorpului, atunci imediat dup antrenament ele sunt strict interzise, deoarece pot declan a schimb ripatologice, care, având arsenalul vostru accesibil de mijloace la îndemân , pot deveni ireversibile.De acea, dac nu ave i posibilitatea de a primi, imediat dup antrenament, proceduri cu ap cald ,

tepta i ca corpul s se r ceasc i, doar dup cel pu in o or de pauz , s v folosi i de apa rece.Eram încântat de toate cele spuse de Sir Henry, dar scepticismul caracteristic unui om

intelectual având mentalitatea occidental nu îmi d dea pace, din când în când optindu-mi cuneîncredere de undeva din adâncul con tiin ei:

pagina 19 din 33- Nu domnule, ceva aici nu se leag . E imposibil s fie atât de simplu.Iat de ce nu am putut s m ab in i s nu întreb:- Pentru Dumnezeu, scuza i Henry, îns nu m las senza ia, c totu i îmi ascunde i ceva.

Oare s fie într-adev r totul atât de simplu?- Ceva mai simplu nu exist , V asigur, Pete. E necesar doar s practici sistematic mi rile

rituale, începând cu trei repet ri ale fiec rei i treptat ajungând la dou zeci i una pe zi. Eacceptabil o omitere nu mai mare de o dat pe s pt mân , nici într-un caz mai multe. Dac îns o

torie sau o alt cauz va întrerupe practicarea mai mult de dou zile pe s pt mân , toaterezultatele atinse vor fi în pericol. În cazul unei pauze de durat , apare riscul ca corpuldumneavoastr s înceap a se degrada cu o vitez mai mare decât cea pe care o avea i înainte deînceperea practicii.

- Spre fericire, marea majoritate a celor care încep a practica „Ochiul rena terii”, la scurttimp observ c nu doar e util, dar i foarte pl cut. Senza ia mobiliz rii, a puterii i a disponibilit iide a înfrunta cu toate for ele necesare orice problem , îl inspir atât de mult pe cel ce practicmi rile rituale, întrucât el a teapt cu ner bdare momentul rezervat pentru urm toarele exers ri.

i, la urma urmei, pentru efectuarea celor cinci mi ri rituale în volumul lor complet sunt necesaredoar cincisprezece - dou zeci de minute! Iar o persoan bine antrenat le face toate în doar opt –zece minute! i dac ziua voastr este într-atât de aglomerat cu afaceri, i nu pute i s g si i niciaceste câteva minute, atunci, pur i simplu, scula i-v pu in mai devreme i culca i-v un pic maitârziu. Aceasta nu v va schimba cu mult ritmul, doar câteva minute…

- Cele cinci mi ri rituale, despre care v-am relatat, sunt destinate restabilirii rapid aii i tonificarii generale a organismului. Dar schimbarea aspectului vostru

exterior depinde de un ir întreg de factori. Cred c exemplul meu este destul deconving tor pentru a demonstra c , totu i, o astfel de metamorfoz este posibil . Or, laexterior, par de dou ori mai tân r decât sunt în realitate. E adev rat?

Nu i-am r spuns nimic în fa a eviden ei.- P i, - continu colonelul, - nu e nici un secret, unii au înf area de b trân la patruzeci, iar

al ii par tineri i la aizeci. Factorii-cheie sunt reprezenta i de starea psihologic i de inten ia de amâne tân r. Dac dumneata în i, uitând de vârsta voastr cronologic , v sim i tân r, vârsta

voastr biologic va începe s se „ajusteze” determin rile autocon tiin ei voastre, i cei din jur vvor percepe ca pe o persoan tân . Începând a practica „Ochiul rena terii”, am f cut totul ce afost posibil pentru a înl tura complet din con tiin a mea propria imagine a unei persoane b trâne iramolite. În loc de aceasta, mi-am format imaginea intern proprie a unui gentilom în floareavârstei. Apoi am suplimentat aceast form mental cu un con inut energetic, exprimat prinintermediul unei inten ii inflexibile de a fi tân r i puternic. Inten ia a m rit puterea voin ei. Iarrezultatul – iat -l, îl ave i în fa a ochilor.

- Pentru mul i, o astfel de transformare a autocon tiin ei este una dintre cele mai grelesarcini, deoarece majorit ii oamenilor le este extrem de greu s se rup din lan urile schemelormentale deja formate. Crede i-m , exist atâtea fiin e omene ti, care nu o pot face nici subamenin area mor ii. Nu le ajunge energie pentru a- i forma inten ia. Au fost înv i de a credeferm c trupul omenesc este programat s îmb trâneasc , s se ramoleasc i s piar . Practicarea„Ochiului rena terii” le ofer energia necesar . Pe nea teptate pentru ei în i, încep s se simt totmai energici i mai energici. i încep a crede în posibilitatea rena terii. Iar în continuare: totuline de tehnic . Atitudinea fa de vie începe radical s li se schimbe, iar, peste un timp, i cei din

jur încep s perceap aceste persoane într-o perspectiv divers . Când o astfel de persoan aude:„O, domnule, ar ta i atât de tân r!” sau „Doamn , sunte i încânt toare”, ultimele obstacole dincalea metamorfozei sunt distruse praf, iar inten ia devine inflexibil i, în lumea oamenilor, nu

mâne nimic inaccesibil voin ei acestei persoane.- i atât? – m interesasem.- Nu, nu e totul, - pe aceea i tonalitate i cu un zâmbet misterios, mi-a r spuns colonelul. –

Am pomenit doar despre doi factori. În realitate sunt trei.- , - m-am amintit eu, - nu mi-a i povestit înc despre cea de-a asea mi care ritual .

Chiar la început, dac nu m în eal memoria, a i men ionat despre ea, a a e?

Exact! A asea mi care ritual reprezint cel mai important factor pentru cei care au inten iade a- i schimba aspectul i de a ar ta mai tineri decât sunt în realitate. Acest exerci iu este cunoscutîn yoga indian sub denumirea „Uddiana-bandha”. Neap rat V voi povesti despre el, doar c nuacum.

Capitolul doi

i nu poate fi liber acel, care este sclavul trupului s u

- Lucius Annaeus Seneca

Au trecut aproximativ trei luni din ziua întoarcerii lui Sir Henry Bradford din India. În aceststim s-au întâmplat multe evenimente. Eu însumi am început s practic „Ochiul rena terii”

imediat din ziua în care colonelul mi-a povestit despre el. Rezultatele nu s-au l sat de a teptat.Eram foarte mul umit. Aproape tot timpul colonelul era ocupat cu organizarea afacerilor sale,restabilirea rela iilor care se întrerupseser în timpul lipsei sale, i cu crearea unei afaceri noi, c ciacum for e pentru a munci avea în exces. Din aceast cauz , dup acea memorabil zi, când amdescoperit esen a „Ochiului rena terii”, nu ne-am mai v zut destul de mult timp. Când în sfâr it SirHenry m-a sunat, începusem cu entuziasm s -i povestesc cât de vizibil s-a schimbat, doar dupcâteva s pt mâni de practicare, starea mea energetic i statutul psihologic. De asemenea, i-amcomunicat c sunt mult mai mult decât mul mit de rezultate i chiar i ultimele f râme de îndoialau disp rut, f urm , din con tiin a mea.

Eram într-atât de însufle it, încât jinduiam neap rat s împ rt esc minunatul secret alizvorului tinere ii cu to i cei c rora acest experien putea fi de ajutor. De aceea, la sfâr itulconvorbirii noastre, i-am pus colonelului urm toarea întrebare:

- Asculta i, Henry, care ar fi atitudinea Voastr fa de propunerea de a profesa însu ireami rilor rituale „Ochiul rena terii” pentru doritori, aici, în Londra?

- Nu e rea ideea, - a r spuns el, - cu mare pl cere m-a apuca de aceasta, dar cu respectareaa patru condi ii. Prima, în grup s fie aproximativ un num r egal de femei i de b rba i, care, pe câte posibil, s reprezinte toate straturile societ ii – de la sfera de ac iune a profesioni tilorintelectuali de rang înalt pân la cea a casnicelor i a muncitorilor necalifica i. Desigur, ar fi bine

implic m i pe cineva din aristocra ie, dar m tem c , ini ial, aceasta va fi destul de complicat,mai ales inând cont de compozi ia atât de pestri a grupului. În al doilea rând, grupul s fiecompus din persoane cu o vârst nu mai mic de cincizeci de ani. Partea de sus a limitei de vârstnu se fixeaz : dac ve i reu i s g si i un b trân centenar, a fi foarte fericit. Desigur, practica„Ochiul rena terii” este benefic , indiscutabil, i pentru cei tineri, îns doresc ca prima grup saib o valoare indicativ , din aceast cauz insist s se respecte cea de-a doua condi ie. i apoi, ceitineri mai au timp la dispozi ie, nu atât de mult pe cât cred ei, dar… În al treilea rând, num rulmembrilor grupului s nu dep easc cincisprezece persoane. i a patra, s nu existe o tax fix .Acel care va dori s achite studiile, s pl teasc atât cât va considera de cuviin . Dac sumaacumulat nu va acoperi cheltuielile de închiriere a localului, voi compensa eu din mijloacele melediferen a, c ci, slav Domnului, le am îndeajuns.

Sincer vorbind, a treia condi ie a colonelului m-a decep ionat un pic. Deja îmi imaginam osal spa ioas , plin de o mul ime de lume, practicând cu zel „Ochiul rena terii”. S schimb cevaîns nu am putut i am acceptat toate cele patru condi ii ale colonelului.

De curând am reu it s formez un grup ce corespundea tuturor acelor cerin e care leînaintase Sir Henry i cursurile au început. Chiar de la început am în eles c ideea noastr e sortitsuccesului. Colonelul inea câte o lec ie de ini iere pe s pt mân i d dea „tem pentru acas ”fiec rui membru al grupului conform posibilit ilor sale individuale. Deja peste dou s pt mâni mise p ruse c observ semne v dite de ameliorare a situa iei la câ iva membri ai grupului. Colonelulîns cerea ca noi s nu discut m între noi rezultatele ob inute, i, din aceast cauz , nu aveamposibilitatea de a-mi verifica veridicitatea. Dup o lun de exers ri, colonelul a pus cap t acesteiincertitudini. El a propus s organiz m ceva asem tor cu o edin de grup, în cadrul c reiafiecare s aib oportunitatea de a- i împ rt i propriile observ ri i de a primi r spunsuri laîntreb rile care-l preocup .

pagina 21 din 33To i membrii grupului, f excep ii, relatau despre v ditele îmbun iri ale st rii s ii

i ale tonusului. Aspectul exterior al multora s-a schimbat spre bine. Dar cel mai mare progres l-aavut cel mai în vârst dintre ucenicii colonelului: un b trânel pl cut i usc iv de aptezeci i cincide ani. La a zecea s pt mân , to i membrii grupului efectuau toate cele cinci mi ri rituale încantitatea deplin – a câte dou zeci i una de ori. To i sus ineau c se simt nu doar mai s to i, dari mai tineri. Unii sus ineau, în glum , c nu mai ziceau nim nui câ i ani au într-adev r. În leg tur

cu aceasta mi-am amintit cum cineva, chiar la începutul lec iilor, îl întrebase pe colonel câ i ani arei acesta a r spuns c prefer s nu discute despre vârsta sa pân la sfâr itul celei de-a zeceapt mâni de exers ri. Termenul indicat de c tre Sir Henry a sosit, iar el continua s tac i s nu

dezv luie membrilor grupului vârsta sa. Eu îns mi-am luat un aer, de parc nu am nici cea maivag idee despre aceasta. Atunci cineva a propus s se fac un fel de concurs: s scrie fiecare pe obucat de hârtie câ i ani crede c are colonelul, iar apoi adev rul va fi afi at i se va vedea a cuiipotez a fost cea mai corect . A a i am f cut i, în momentul când Sir Henry a intrat în sal , toatehârtiu ele cu cifrele presupuse au fost deja colectate.

Când i-am povestit colonelului ce am întreprins, el a rugat:- Fi i amabil, Pete, da i-mi acele foi e mie. Este destul de interesant ce impresie

obiectiv î i formeaz oamenii despre vârsta mea. Iar apoi voi anun a tuturor câ i ani am înrealitate.

A luat hârtiile i a început s citeasc în glas cifrele. Cu fiecare variant nou , expresia fe iicolonelului se f cea tot mai mul umit . To i membrii grupului au decis: colonelul are circapatruzeci sau un pic mai mult de patruzeci de ani.

- Deci, doamnelor i domnilor, consider de datoria mea s v exprim cea mai profundrecuno tin pentru complimentele atât de pl cute la adresa mea, - a zis colonelul, terminândcitirea presupunerilor. – i deoarece a i fost cu to ii sinceri cu mine, voi fi nevoit s v pl tesc cuaceea i moned i f ocoli uri s v dest inui – anul acesta împlinesc aptezeci i trei.

În sal a coborât o lini te mortal . Un b trân de aptezeci i trei de ani care p rea s fie dedou ori mai tân r? Inacceptabil! Dup ceva timp, când a trecut starea de oc primar , au început scurg uvoi întreb rile.

- Cum a a, de ce rezultatul atins de Dumneavoastr este atât de diferit în compara ie cu ceam ob inut noi? – acesta era sensul majorit ii din ele.

- Întâi de toate, - r spunse colonelul, - nu uita i c practic „Ochiul rena terii” nu doar unsingur an, iar voi to i îl exersa i doar de zece s pt mâni. Chiar i urmând acest regim al exers rilorcare îl ave i acum, peste doi ani ve i vedea schimb ri mult mai esen iale. Dar nu e tot. C ci nu vpovestisem despre practicarea „Ochiului rena terii” pân la sfâr it. Cunoa te i cele cinci mi rirituale, care restabilesc s tatea i for a vital . Aduc, de asemenea, schimb ri evidente în aspectulpersoanei, permi ându-i s arate mai tân decât este în realitate. Dar, pentru a aduce corpul într-ostare perfect i pentru a-l întineri considerabil, mai exist i a asea mi care ritual . Pân acum nuv-am povestit nimic despre ea, deoarece f însu irea preventiv a celor cinci i ob inerearezultatelor considerabile dup practicarea lor, efectuarea celei de-a asea mi ri rituale este fsens.

- i, în afar de aceasta, practicarea celei de-a asea mi ri rituale nu d rezultate fanumite restric ii, destul de semnificative, legate de modul de via i, în particular, de via asexual . Odat ce a început practicarea celei de-a asea mi ri rituale i a introdus schimb rilenecesare în comportamentul cotidian, persoana trebuie s respecte pentru totdeauna acest stil devia . La fel ca i în cazul primelor cinci mi ri rituale, pauza nu trebuie s dep easc o zi.Încetarea practic rii în acest caz are urm ri foarte rapide i chiar distructive. Din aceast cauz nu

voi povesti acum despre cea de-a asea mi care ritual , dar v voi propune s v gândi i, peparcursul unei s pt mâni, la avertiz rile mele. Acei care se vor hot rî s continue înv tura pot svin la lec ia urm toare. Pentru cei care doresc s se limiteze la cele cinci mi ri rituale, cursul destudii a luat sfâr it.

Peste o s pt mân în sala de exerci ii au ap rut cinci persoane. Colonelul zise c pân lacap t dore te s mearg o treime din grup – este foarte bine, în India niciodat nu a avut un indiceatât de înalt.

În continuare ne-a explicat c mi carea ritual suplimentar rearanjeaz i schimb stareaenergiei sexuale a persoanei. i, ca rezultat, nu doar mintea, ci i tot corpul se schimb calitativ.Adev rul este c pentru aceasta trebuie s limitezi ra ional ceea ce majoritatea oamenilor doresc slimiteze cât mai pu in posibil – via a sexual .

Apoi Sir Henry ne-a povestit cum se efectueaz cea de-a asea mi care ritual a practicii„Ochiul rena terii”.

A asea mi care ritual

- Partea major din energia liber a unei fiin e omene ti obi nuite, - explic colonelul, - estereprezentat de energia sexual – energia sferei de reproducere. Marea majoritate de oameni cu

urin o cheltuie te, în timpul actului sexual, pentru propria pl cere. Iat de ce deseori, cândapare necesitatea de a folosi energia liber în scop de ap rare sau în lupta pentru supravie uire, eanu mai exist în organism. i acolo, unde avem o atitudine mai ra ional a omului fa de for avital , organismul câ tig cu u urin boala. În caz contrar, el pierde lupta cu ea, fiind for at, înscopul dep irii factorilor fatali, s mic oreze for a unor func ii vitale i importante, dar nu criticeîn acel moment, compensând, astfel, pe baza energiei lor, insuficien a celei cheltuite ira ional.Condi ionate de aceasta, tulbur rile i gre elile func ionale se acumuleaz treptat. Când înscantitatea lor trece in calitate, ele se ancoreaz i se fixeaz în codul genetic. Ira ionala i nedemnautilizare, fa de fiin ele con tiente, a propriei energii este principala cauz a marii majorit i denenorociri personale i interumane, deoarece toate acestea se r sfrâng negativ nu doar în plan fizic,ci i în plan psihic, nu doar asupra indivizilor în parte, ci i asupra întregilor na iuni. La sigur, nicinu poate fi vorba despre rearanjarea i transformarea calitativ a energiei libere – sexuale – atuncicând este irosit în mod necontrolat. Persoanele î i fixeaz singure limita pe care nu o potdep i în dezvoltarea. Din prostie sau dintr-o neîn eleas nebunie iresponsabil , oamenii benevolse aga de partea lor animalic , condamnându-se la o dependen înrobit fa de aceast partejoas a propriei naturi.

- Pentru a deveni „supraom” – i de fapt aceasta este unica i normala demn calitate a vie iiunui om adev rat – e necesar de a înv a cum se economise te energia sexual , de a o concentra încorp i a o „transmuta”, orientând-o din cel de-al doilea vârtej în toate celelalte, i în special – înultimele dou de sus. Dar prin aceasta s avem grij s nu lipsim cel de-al doilea vârtej complet deenergia liber , deoarece din el energia pleac , automat, i în cel mai de jos – primul vârtej,responsabil de construc ia carcasei corpului fizic - aparatului locomotor, adic a oaselor, amu chilor i a tendoanelor. Energia liber trebuie s fie repartizat armonios între vârtejuri, în modnatural „împletindu-se” în rota iile lor. Pentru a ajunge la aceasta, este necesar respectarea unoranumite reguli ale abstinen ei sexuale, despre care vom vorbi mai târziu. - A ridica for a vital în sus e simplu. Dar pentru a o face, trebuie s o ave i. Aceasta expliccauza principal a e ecurilor, care pe parcursul a sute de ani îi urm reau în Orient pe mul ii

ut tori ai „elixirului nemuririi”. C ci, în tradi iile occidentale ale ordinelor religioase, existapractica abstinen ei for ate – inhibarea agresiv în sine a dorin ei sexuale. Încercând în acest modde a supune energia sexual , adep ii pur i simplu distrugeau bazele vitalit ii corpului. Exist doaro singur cale de a poseda cel mai puternic i n va aspect al puterii din om – energia lui sexual ,care se manifest prin pasiunea iubirii – cea mai de netrecut din dorin ele umane, maximal de a odezvolta i apoi de a o transmuta. Nici inhibarea, nici favorizarea ei nu duc la nimic. Prima nupermite puterii de a se dezvolta, a doua – o împr tie f rost. i în primul, i în al doilea caz,omul r mâne în pierdere, deoarece î i irose te posibilitatea de a acumula energia liber i a o aplicacon tient.

- Transmutarea for ei sexuale lama o efectueazprin intermediul celei de a asea mi ri rituale. Sepractic doar atunci când în corp se simte prezen a dorin eisexuale, care semnalizeaz despre prezen a unei cantit isuficiente de energie liber . Cea de-a asea mi care ritualconst în urm toarele: stând drept în picioare face i oinspira ie adânc , contracta i sfincterul anal, sfincterulvezicii urinare, încorda i mu chii bazinului i p ii de josa peretelui abdomenului, iar apoi rapid v înclina i,

pagina 23 din 33rezema i mâinile în olduri i intensiv expira i prin gur producând sunetul „Ha-a-a-a-ah-h-h”,st rui i-v s elimina i din pl mâni tot aerul, inclusiv i pe cel a a numit restant, dup aceastatrage i cât mai tare abdomenul din contul ridic rii încordate în sus a diafragmei i relax rii pereteluidin fa al abdomenului i v îndrepta i. B rbia pe parcursul acestei mi ri trebuie s fie lipit degropi a suprasternal , palmele se afl pe talie. Men inând pozi ia cu abdomenul tras în interior câtmai mult timp posibil – atâta timp pe cât v permite re inerea respira iei, relaxa i diafragma, ridica icapul i inspira i adânc foarte calm (Des. - 6). Restabilind respira ia, repeta i. De obicei, pentrua redirec iona energia liber i a „dizolva” dorin a sexual ap rut , sunt de ajuns trei repet ri. Dedorit s nu efectua i mai mult de nou repet ri ale celei de-a asea mi ri rituale într-o singurdat .

- Ca antrenament, cea de-a asea mi care ritual se face o dat pe zi într-o singur rund cunu mai mult de nou repet ri. Însu irea se face treptat, începând cu trei repet ri i ad ugând

pt mânal câte dou . „Implementarea” practic a acestui exerci iu este posibil oriunde i oricândcu condi ia ca stomacul i intestinnul s nu fie prea plin i, de asemenea, ca s fie prezent semnalulcorporal al dorin ei sexuale ivite. Mai mult ca atât, cel care a însu it mi carea a asea ritual ,efectueaz calm cu u urin o expira ie pe deplin complet f a se apleca i f a atrage aten ia.Iat de ce practicarea transform rii energiei sexuale în for vital este valabil oriunde i oricând,în orice moment, când se atest apari ia în corp a dorin ei sexuale.

- Exist doar o singur diferen între un om obi nuit s tos, puternic, inteligent i unsupraom, care de ine puterea magic i capacitatea de a utiliza dup propria dorin calit ilespeciale ale con tientiz rii, ce-i deschide calea în perceperea lumilor paralele. Ea const înatitudinea complet opus fa de propria energie liber . Un om obi nuit o las în vârtejurile de josîn forma energiei sexuale, care î i caut ie irea în sexul de dragul pl cerii, prin aceasta irosindu-sepermanent. Astfel, cât de înalt ar fi poten ialul energetic al unui om obi nuit, el este determinat îngeneral de puterea caracteristicii animalice, incapabile de a schimba calitativ caracterul aparen elorfiin ei umane. Pentru a ridica con tientizarea la un nivel mai înalt i de a dezvolta tr turile purumane prezente în ea, e necesar de a stoca mult mai mult energie decât poate încorpora în sine uncomplex compus din cele dou vârtejuri de jos. A o face e posibil doar printr-o singur metod –ridicând energia liber din centrii de jos în sus i eliberând astfel pe cele mai de jos pentruacumularea unei noi „por ii”. Ridicând for ele, caracteristicile ei se schimb , ea devine mai findatorit schimb rii caracteristicilor frecven elor. Frecven ele caracteristice for ei libere pompatedin ea i prezente în vârtejul al doilea, se m resc. Datorit acesteia „por ia” de energie ce se ridicca i cum se comprim i „pomparea” energiei în sus deschide în fa a fiin ei omene ti perspectivede perfec ionare într-adev r de neimaginat.

- Deseori, povestind despre izvorul tinere ii, mi-l amintesc pe dl Leon, care a plecat într-oinadmisibil de îndep rtat i riscant c torie i s-a întors cu nimic. A a i nu a g sit izvorultinere ii nici în Himalaia, nici în Tibet, nici în China, nici în alte regiuni exotice. Îns putea s îl

seasc f a ie i din Paris. i cum deja ne e cunoscut (a a e?) izvorul nesecat al tinere ii noastreeste în permanen cu noi. i sunt necesare doar oarecare cuno tin e i o anumit disciplin pentrua ne înv a cum s -l utiliz m†.

- Totodat e necesar s inem minte urm torul lucru: pentru ca izvorul tinere ii s devinun aspect veridic al fiin ei noastre, este absolut necesar de a ob ine în corp apari ia uneidorin e sexuale active i puternice. Încercarea de a transmuta energia liber , care e pu insau nu e deloc, duce la inevitabila autodistrugere. De aceea unei persoane care nu sesizeaz onecesitatea acut în satisfacerea sexual practicarea celei de-a asea mi ri rituale îi estestrict interzis . Mai întâi de toate, trebuie s ob ine i o restabilire a unui înalt poten ial sexual prinintermediul celor cinci mi ri rituale i doar dup aceasta s trece i la transformarea în fiin esupraomene ti.

† O descriere destul de general , îns care ne ofer o anumit percepere despre esen a proceselor ce au loc. Enecesar s ad ug m, nu e vorba despre procese lineare, toate transform rile, inclusiv i ridicarea vibra iilor, auloc în ordin exponen ial sau prin interdependen e graduale. Din aceast cauza „volumul” energetic sumar alcelor cinci vârtejuri superioare e cu mult, practic la infinit, mai mare decât a celor dou de jos.

Dar mai exist înc un moment, care explic de ce nu sunt a a de mul i supraoameni. De arfi fost totul atât de simplu, atunci ei ar fi trebuit s mi une în jur pe aceast planet , ne tiindunde s aplice for ele lor dezl uite. Nu observ m îns a a ceva. Care e cauza? Explica iaconst în faptul c a atinge un stadiu nou prin intermediul transmut rii energiei sexuale eposibil doar în cazul când interesul pentru sex este complet epuizat. Aici, nici într-un caz,nu trebuie s gre i, am gindu-v sau supraestimând starea proprie. Doar acel, care într-adev r a epuizat pentru sine sexul ca aspect al cunoa terii existen ei umane, poate sefectueze cu succes trecerea într-un nou stadiu al con tientiz rii. Îns acela, pentru carerela iile sexuale înc mai prezint un anumit interes ca surs a pl cerii sau ca un aspectneexplorat pân la sfâr it al p ii animalice a vie ii omene ti, nici într-un caz nu are voie sutilizeze careva practici de transmutare. Autoam girea aici este mortal , deoarece inevitabilva duce la aceea c energia liber redirec ionat nu va fi asimilat de vârtejurile de mai susi, în loc de a dezvolta armonios fiin a omeneasc , doar va acutiza lupta sa intern i

conflictele interne, care mai devreme sau mai târziu vor distruge inevitabil psihiculindividului din interior, impunându-l s piar din cauza bolilor fizice incurabile saudistrugând tr turile umane ale con tiin ei lui cu ajutorul tulbur rilor psihice i aruncându-lîn vâltoarea infernal ale propriilor pasiuni animalice. Aici e foarte important maximapuritate cristalin intern i maxima sinceritate cu sine însu i. Acel care dore te s treaclimita, trebuie s cunoasc spre ce se îndreapt . i trebuie s tie c niciodat nu va putea sse întoarc de acolo înapoi.- De acea vreau, înc o dat , s v avertizez: de însu irea celei de-a asea mi ri rituale sepoate apuca acel care simte c a epuizat complet pentru sine tot ceea ce poate oferi sexul i,prin urmarre, nu mai are nevoie de el. Nici într-o form : aparent , t inuit sau mediat dealte manifest ri psihologice.- Pentru marea majoritate a oamenilor normali, refuzarea, în mod natural, a activitat ii

sexual , este pur i simplu inadmisibil . Din aceast cauz , foarte, foarte pu ini pot practica cea de-a asea mi care ritual . Uneori, în unele situa ii, practicarea primelor cinci mi ri schimb , cutimpul, ordinea priorit ilor, i, posibil, unii vor putea trece acel hotar în dezvoltarea proprieicon tiin e, dup care se afl libera alegere. Dac aceasta se întâmpl , urm torul pas va fi luareadeciziei de a schimba propria via . Hot rârea se ia o singur dat . Pentru totdeauna. Nici o ezitare,nici o privire înapoi‡.

Capitolul treiPentru a lungi via a scurteaz ra ia

- Benjamin FranklinPe parcursul a zece s pt mâni Sir Henry a încetat s mai frecventeze consecutiv toate

lec iile i venea doar atunci când ap rea vreo întrebare care cerea explica ii din partea lui. Una dinîntreb ri a fost cea despre alimenta ie. În una din zile am invitat colonelul s vin i s ne iluminezeprivind tot ce e permis de mâncat, ce nu e de dorit, ce e interzis, în ce cantit i i în care perioad azile e mai bine s ne aliment m .a.m.d.

- În m stire nu existau probleme legate de alegerea produselor alimentare, - începusecolonelul. – Îns i orânduirea vie ii din m stire garanta c fiecare din locatarii ei s sealimenteze în mod optimal. Fiecare lama face o parte din lucrul comun. Împreun produc totul ce enecesar pentru via . Utilizeaz , în m sura posibilit ilor, tehnologii cât mai primitive. Chiar i

mântul este afânat manual. Lama ar fi putut utiliza sapa sau plugul, dar ei consider c contactuldirect cu p mântul este mult mai important decât înalta eficien a muncii.

- Lama sunt preponderent vegetarieni. Dar nu de tot. Utilizeaz în alimenta ie lapte iproduse lactate i, din când în când, i ou în cantit i reduse. Îns carnea mamiferelor, p rilor icea de pe te ei nu m nânc .

‡ Exact ca în poveste – de te întorci, pieri. Doar acel care este capabil s fac un astfel de pas, poate s mizeze cva deveni maestru – veritabilul posesor al puterii, în fa a c reia e deschis orice cale, i voin a c ruia nucunoa te înfrângeri. Fiecare pas al acestei persoane duce, inevitabil i permanent, spre succes, indiferent ce arface sau ce scopuri i-ar propune. Dar oricare, chiar i cea mai mic abatere sau un singur gând la o privireînapoi, chiar i o mic dorin de a se întoarce pentru a privi înapoi, îl poate distruge pentru totdeauna.

pagina 25 din 33- Lama nu fac exces în alimenta ie – pur i simplu nu au posibilitatea de a alege. Produsele

întrebuin ate de ei sunt întotdeauna naturale i integrale, dar la o mâncare lama consum doar untip de produse. Este foarte important. Niciodat la o trapez lama nu amestec produsele care suntdin diverse categorii. Dac diminea a m nânc terci din orz, atunci dejunul s u se va limita doar laacel terci. Dac sunt bobi de munte – atunci doar bobi, dac fructe – atunci doar fructe, legumecrude – atunci doar legume crude, legume fierte – atunci doar legume fierte, lipii din f in de orz,atunci doar lipii din f in de orz f cute pe ap .

- De la sine în eles, sunt departe de a v propune s v limita i astfel propria ra ie. Chiar nicinu insist ca s exclude i din ea carnea i pe tele. Dar v sugerez s nu amesteca i la luarea uneimese produsele ce sunt din diverse categorii. Ca exemplu, v propun s folosi i în mâncarecarbohidra ii, legumele, fructele separat de carne de vit , de pas re i pe te. Dac dori i, pute icombina câteva tipuri de carne. Utilizarea untului, ou lor, ca cavalului cu carne nu vor aduce omare daun , e admisibil i a bea un pic de ceai sau cafea, îns nu combina i, nici într-un caz, toateacestea cu ceva dulce sau feculent – bomboane, budinc , pr jituri.

- Uleiurile vegetale i untul se combin cu orice tip de mâncare. Laptele se combin cel maibine cu carbohidra ii. Cafeaua sau ceaiul nu trebuie combinate cu produsele lactate, adaosul delapte sau fri le transform în otrav , îns adaosul unei cantit i mici de zah r nu d uneaz atâtde mult.

- Pe parcursul perioadei petrecute în m stire am aflat lucruri interesante despreîntrebuin area în mâncare a ou lor. Oul întreg este mâncat de un lama doar dup ore lungi demunc fizic grea. Dar nu mai mult de un ou pentru o singur dat . i le fierb moi. În schimb, dincând în când (în medie o dat pe zi), fiecare lama m nânc un g lbenu de ou crud. Albu ul îl fierb,îl f râmi eaz i îl dau la g ini. La început credeam c lama irosesc un produs alimentar atât depre ios, dar apoi mi-au explicat, c dup p rerea lor, albu ul de ou se asimileaz în corpul omenescdoar atunci când esutul muscular necesit o alimenta ie intens . În g lbenu uri îns se con insubstan e importante, care, într-o cantitate mic , trebuie s p trund continuu în organism.

- O mare importan lama acord ceremoniei de luare a mesei. La ei nu se obi nuie te s senânce în grab i s se vorbeasc la mas . În timpul mesei ei sunt întotdeauna concentra i i

cu i. Se consider , c mestecarea minu ioas a mânc rii are o importan major în asimilarea ei.De aceea, ei se conduc de principiul: „Mâncarea solid – s o beai, mâncarea lichid – s omesteci”. Îmi spuneau c e necesar crearea unei obi nuin e de a mesteca orice mâncare pân laconsisten a unei paste lichide omogene, care s se preling , aproape de sine st tor, prin esofag înstomac când este efectuat mi carea de înghi ire.

- Ca b utura este perceput doar apa curat , pe care o beau încet cu înghi ituri mici. Oricealt lichid, chiar i ceaiul verde i cu atât mai mult laptele, nu este considerat b utur ci mâncare,asupra c rora se r sfrâng acelea i reguli de mestecare.

- Când am întrebat despre ceai sau cafea, mi s-a spus c fiecare decide singur pentru sine, sle întrebuin eze sau nu, bazându-se pe reac iile propriului organism. Dac reac ia nu este chiarpl cut , este necesar de a le exclude din ra ie. Dar, în orice caz, a ad uga lapte sau fri în ceai icafea e interzis. Înv torii mei consider c utilizarea b uturilor tonifiante, precum ceaiul saucafeaua, uneori este justificat , îns e important ca utilizatorul lor s fie un tor i s poat exactdepista i, ce este i mai important, eviden ia, din întregul spectru al puterilor, acel tip de energie pecare aceste produse o introduc în sistemul fin al organismului omenesc. Atunci exist posibilitateaunei con tiente reparti ii a energiei i evitarea pierderii ei de sub control. Cu p rere de r u, înmajoritatea cazurilor, aceast condi ie nu este îndeplinit , utilizatorul ceaiului i al cafelei nu arenici o idee despre ce se întâmpl i cum s distribuie optimal rezultatul. Iat de ce, mai devremesau mai târziu, dependen a de cafea i de ceai forte se r sfrânge distructiv asupra func ion riiumane a con tiin ei i a corpului.

Capitolul patru

Un organism boln vicios sl be te mintea.

- Jean Jacques Rousseau

Colonelul Bradford se preg tea s plece în Statele Unite i, înainte de plecare, ni s-a adresatpentru ultima dat .

St tea în fa a noastr – zvelt, puternic i tân r. Când l-am întâlnit pentru prima dat dupîntoarcerea din Tibet, a produs asupra mea impresia unui om perfect în toate privin ele. i nu înzadar se zice c perfec iunea nu are limite. Acum ar ta i mai impresionant.

- Mai întâi de toate, - spuse Sir Henry, - a vrea s cer scuze doamnelor care se afl aici,deoarece ceea ce inten ionez s spun se adreseaz în mare m sur domnilor. Nu are nici o leg turcu însemn tatea celor cinci mi ri rituale, care sunt la fel de benefice atât pentru femei, cât ipentru b rba i. Dar, deoarece eu fac parte din reprezentan ii sexului masculin, din aceast cauzexist unele momente specifice, care a dori s le împ rt esc în special b rba ilor.

- Mai întâi de toate, vorba e despre vocea b rb teasc . Cu to ii a i auzit nu odat timbrulînalt tremur tor al b trânilor. Exist o leg tur direct între tonalitatea vocii i starea individului.Ridicarea tonalit ii i apari ia tremurului în glas atest , unilateral, distrugerea corpului sl bit.Permite i-mi s v explic din ce cauz .

- Între vârtejul al doilea – cel sexual – i cel de-al cincelea – al gâtului - exist o leg turdirect . Desigur, toate vârtejurile sunt interconectate nemijlocit i sunt reprezentate unul prin altul,îns conexiunea acestor dou este deosebit . Din aceast cauz tremurul i ridicarea tonalit ii vociimasculine este indicatorul direct al sl birii celui de-al doilea vârtej. Pentru a readuce în normcaracteristicile dinamice ale vârtejului doi i cinci, este îndeajuns de a practica cele cinci mi rirituale. Îns exist i posibilitatea acceler rii acestui proces. Tot de ce este nevoie pentru aceasta evoin a. E necesar doar de a pronun a toate sunetele pe o tonalitate joas , mai suculent i plin pecât e posibil. Pentru acei, a c ror voce deja a suferit schimb ri considerabile din cauza vârstei,aceasta poate deveni o veritabil provocare. Iar rezultatele practicii merita ca ea s fie acceptat .Con tient, timbrul jos al vocii foarte curând va schimba caracterul curgerii proceselor vibra iilor,legate de rotirea celui de-al cincelea vârtej. Vârtejul va deveni mai complet i va începe s seroteasc mai rapid. În consecin , se vor schimba inevitabil i caracteristicile celui de-al doileavârtej. Lama utilizeaz acest principiu în lucrul cu mantrele. De fapt, relevant nu este atâtcon inutul mantrei cât structura vibra iilor ei. Iat de ce nu e prea important ce ve i alege ca sunetede antrenament, este important principiul – face i efortul de a ob ine un r sunet jos i plin i orezonan a vocii în cap i în co ul pieptului. Apropo, femeile, ale c ror voce cu vârsta devine maijoas i grosolan , pot utiliza aceast metod , dar viceversa, pentru a întoarce vocii r sunetul înalttineresc i sonor.

- Mii de ani în urm au fost descoperite caracteristicile vibra iilor perfecte ale mantrei„OM”. Atât b rba ii, cât i femeile pot beneficia enorm în urma repet rii ei corecte. B rba ii trebuie

le pronun e cu un timbru cât mai jos, iar femeile, cu unul cât mai înalt. De dorit, ca repetarea sfie f cut de câteva ori în fiecare diminea . E foarte bine, dac ave i posibilitatea de a repeta„OM”, de asemenea, câteva ori ziua i seara

- Pentru a pronun a corect mantra „OM”, inspira i maximal profund i apoi expira i încetsco ând cu vibrare sunetul „O-O-O-O...”, la sfâr it el trece pe scurt timp în „U-U-U-U...”,concomitent ridicându-se din co ul pieptului spre gât, iar apoi se transform într-un lung „M-M-M-M...”, vibra iile c ruia trec cât mai sus posibil în mijlocul capului. Se pot efectua multe unde lungiale sunetului „OM” doar dintr-o singur expira ie. Acest exerci iu simplu armonizeazcaracteristicile dinamice ale tuturor celor apte vârtejuri principale. i pe parcurs nu e necesar de ane l sa pasiona i nici de însu i procesul cânt rii mantrei, nici de înc rc tura ei semantic , deoareceînsemn tatea principal const în caracteristicile vibra iilor mantrei i în ceea ce ea ne permite sfacem cu glasul.

- Cu aceasta, probabil, se sfâr te tot ceea ce inten ionam s v povestesc despre vârtejurileeterice ale corpului uman i cele mai simple metode de a lucra cu ele. Ne-a r mas s discut m doarun singur aspect al practicii „Ochiul rena terii”, care îns are o însemn tate deosebit .

pagina 27 din 33- Imagina i-v ca s-ar putea lua un b trân ramolit, „extirpând” personalitatea lui din corpul

în degradare i s îl „plant m” într-un corp tân r i s tos, care are vârsta de, s zicem, dou zeci icinci de ani. V asigur c , în noul corp, b trânul va r mâne tot b trân. i dependen a de sl biciunealui va distruge foarte repede noul corp.

- Majoritatea oamenilor care îmb trânesc, plângându-se de incomoditatea care le cauzeaztrâne ea, mint cu neru inare, în primul rând lor în i. Le place s fie b trâni i umili, le place

i încurajeze sl biciunile personale, le place s le fie mil de ei în i. i acel care, într-adev r,vrea s r mân tân r, trebuie s g seasc curajul de a- i recunoa te acest fapt. Iar apoi s refuzedefinitiv atitudinea fa de sine i comportamentul caracteristic b trâne ii. Nu a i-o imagina, ci a orefuza categoric. Momentul-cheie în toate acestea este inten ia. Atât timp cât reîntoarcerea tinere iipentru voi este un vis irealizabil, o a a zis poveste frumoas din rândul visurilor dulci, sunte isorti i e ecului. Imediat ce ve i începe a ti c totul este realizabil i ve i putea s v forma i în sineo inten ie de a ob ine rezultatul, prima înghi itur din izvorul nesecat al tinere ii va fi f cut . Încontinuare – ac ioneaz tehnica. V-am înv at cea mai simpl metod de realizare a acestei inten ii.Cum se tie deja, cele mai efective chestii întotdeauna sunt foarte simple. Din aceast cauz , totulce se cere din partea voastr – e practicarea continu .

Inten ia inflexibil i practicarea insistent fac minuni. Deoarece noi suntem, cu to ii, fiin edivine veridice, capabile de orice avânt.

"Capitolul pierdut"Edi ia original din 1939 a c ii lui Peter Kelder „Ochiul rena terii” sfâr te cu finalul

capitolului patru. Cu toate acestea, dup opt ani, în 1947, textul c ii a fost rev zut i suplimentatprin ad ugarea capitolului cinci cu denumirea „Mantram – Magia Con tiin ei”, dar, din motivenecunoscute, nici o copie a publica iei din 1947 nu s-a p strat i doar în 1994 o carte a fost g sitprintre hârtiile personale ale autorului.

În publica ia dat , pentru prima dat , sunt incluse toate schimb rile care au fost f cute înpublica ia din 1947, incluzând capitolul cinci, acel capitol, care, odat descoperit, a fost numit„Capitolul pierdut”.

Capitolul Cinci: Mantram – Magia Con tiin ei"Tot ce ia na tere în cap,se bazeaz pe Con tiin

i e modelat tot de Con tiin ."li Canon. 500-250 î. e. n.

Tipurile manipul rilor corporale

Dându- i seama o dat despre existen a a unora sau a altor senza ii, ce înso esc trecerea princorp a fluxurilor de pran , omul înva treptat s le observe i s i g seasc mi rile proprii,individuale, i manipul rile, cu ajutorul c rora e posibil de a le direc iona i a le fortifica. Anumepe baza unor astfel de observ ri ale diferitor ac iuni fizice i ale urm rilor lor bioenergetice au fostelaborate multiple stiluri i coli de exers ri psihofizice, precum cele orientale, la fel i celeoccidentale. Pentru ca ele s ia forma tradi iilor stabilite yoghine, dao i ale altor tipuri de practici,au fost necesare milenii. Îns datorit stoc rii cantit ii imense de informa ie i a selec ieiminu ioase a celor mai efective c i, ca urmare, s-au format tehnici care ac ioneaz impecabil i, înurma unei utiliz ri corecte, duc la rezultatul exact planificat. Cu ele ne vom întâlni în cartea dat .Acum îns s cercet m procedeele cele mai elementare, ce ne permit s „umplem” formeleexerci iilor cu senza iile fluxurilor de pran . Toate manipul rile descrise mai jos trebuie îndepliniteavând coloana vertebrala strict în pozi ie vertical .

1. Înainte s încerca i de a efectuamanipul rile descrise mai jos, se recomand dea „fixa” aspectul corporal al aten iei pe punctul

a numitului al „treilea ochi” – trikuta, careeste una din principalele adhare – „deschidereacorpului fin”. Prin aceste deschideri esteefectuat schimbul de pran al omului cu mediulînconjur tor. Pentru a fixa aten ia pe trikut ,amplasa i buricele degetului mare al mâniidrepte în a a mod pe mijlocul frun ii, încâtdegetele mânii cu palma deschis spre fa s fieîndreptate în jos. Ap sând cu degetul fruntea,face i o rota ie pe un arc de o sut optzeci degrade schimbând pozi ia palmei în direc ia indicat de degete. Neatingând fruntea cu celelaltedegete, reveni i la pozi ia ini ial . Repeta i de 3-9 ori (Des. 0-1)2. Mi carea rotativ încordat a umerilor înainte i înapoi. Pentru a atinge efectul maximal,e de dorit s efectua i, rapid i puternic, câteva cercuri într-o direc ie. Mi carea trebuie s fieîncordat , amplitudinea ei – maxim . Observa i senza iile care apar în regiunea cre tetului capului,fe ei, cefei, gâtului, suprafe ei spatelui, a p ii din fa i din spate a oldurilor. Efectuând mi careadat cu um rul drept sau stâng consecutiv, pute i intensifica fluxurile praneiîn partea corespunz toare acorpului. Pentru o mai mare eficacitate, mi rileumerilor trebuie f cute sincronizându-le cu o inspira ie moale dar destul deintensiv dup o complet expira ie. Relaxa i-v i urm ri i atent senza iilecare apar în corp.3. Mi ri rotative cu ochii. Re inând respira ia relaxat la o semi-expira ie sau la o incomplet inspira ie, roti i, cu insisten , ochii dup icontra acelor de ceasornic, atingând la maxim periferia câmpului vizual.Face i trei-nou cercuri în fiecare direc ie (Des. 0-2). Pe parcurs, urm ri isenza iile care apar în interiorul i pe suprafa a capului, în partea de sus aspin rii, în umeri, mâini i picioare.

[Cei bolnavi de glaucom sau cu predispozi ia spre tensiunea intraocular ridicat , trebuie smanifeste o deosebit aten ie. Ar fi mai indicat de a l sa încercarea acestei metode pân atunci,când cu ajutorul practicilor descrise în capitolele acestei c i, boala va fi învins . Dând dovad deo v dit insisten i încredere în sine, acele timpuri vor veni destul de repede. Pân atunci, pute iefectua celelalte metode descrise aici.]

Relaxa i-v i urm ri i senza iile ce apar în corp.4. Inspira ia întret iat . Lipi i vârful limbii de gingia de sus un pic mai sus de baza din ilordin fa . Aduce i ochii la mijloc i ridica i-i în sus, de parc a i încerca s v uita i la mijloculfrun ii proprii. Fixa i aten ia pe linia imaginar , ce trece de la r cina nasului spre cre tetulcapului. Expira i un pic de aer, inspira i i opri i respira ia, urm rind senza iile. Inspira i înc un pici iar opri i-v . Repeta i pân când pl mânii se vor umple la maximum. Încet expira i i relaxa i-v ,

urm rind senza iile.[Cei bolnavi de hipertensiune i boli ale inimii trebuie s fie extrem de aten i cu aceast

metod ]

5. Blocarea limbii. Pozi ia ochilor i aten ia fixat exact ca în metoda precedent . Respira ialiber . Deplasa i încet vârful limbii pe cerul gurii de la din ii din fa pân la cerul gurii moale câtmai adânc spre gâtlej i înapoi. Urm ri i, pe parcurs, senza iile din interiorul capului i ale p iisuperioare a corpului. Aceast metod este una din cele mai eficace. i e absolut inofensiv .

Toate aceste metode sunt foarte simple i se calific în categoria celor necondi ionat active.Dac dup numeroase încerc ri rezultatul dorit nu este atins, nu dispera i. Cauza poate fiimpuritatea excesiv a canalelor corpului energetic, în urma c reia fluxurile de pran sunt foarteslabe i nu sunt percepute de organele de sim . Dar ele exist , în caz contrar corpul nu ar putea str iasc . În aceast situa ie, urmeaz s începe i practicarea sistematizat conform metodelor

0-2

pagina 29 din 33descrise în aceast carte, din când în când revenind la încerc rile de a înv a sesizarea fluxurilor depran cu ajutorul unuia sau al mai multor metode propuse mai sus. Ajungând la un anumit nivel decur enie al corpului fin, succesul va sosi neap rat.

În afar de aceste metode descrise mai sus, exist o mul ime de alte mi ri simple imanipul ri, ce permit sesizarea fluxurilor de pran i a înv cum acestea s fie utilizate.

La moment îns memoriza i urm toarele:Eficacitatea unui exerci iu „plin”, adic a acelui pe parcursul efectu rii c ruia omul

simte fluxurile de pran , este cel pu in cu un nivel mai înalt decât un exerci iu „gol” – aformei goalei ce corespunde mi rii „sportive” a corpului, lipsite de con inutul psiho-energetic.

O abordare corect a însu irii i a efectu rii formei clasice a oric rui exerci iu oriental, maidevreme sau mai târziu, întotdeauna inevitabil, duce la descoperirea, de c tre practician, a sensului

u veridic i a naturii sale energetice, transformându-se dintr-un procedeu de antrenament fizicîntr-un mijloc de dirijare a con tiin ei. La acest nivel, poten ialul de t duire al metodelortradi ionale ale antrenamentului psihofizic este, într-adev r, fantastic.

Acel care a înv at s redistribuie conform propriei voin e prana în sistemul corpului fin,prime te în mâinile sale cea mai puternic arm de lupt cu bolile, deoarece îmbog ireainten ionat cu pran a locurilor bolnave i generalele „exers ri cu pran ” ale organismului sunt înstare s fac minuni chiar i (pare) în cele mai disperate cazuri.

____________________________________

Din când în când, noi primeam mesaje scurte, dar interesante de la colonelul Bradford.cea lec ii în grup, ici i colo prin întreaga lume, i nu se re inea mult timp nic ieri. Odat am

primit o scrisoare destul de lung . Con inea informa ie nou i ne era adresat nou .

Titlul scrisorii „Mantram – Magia Con tiin ei” ne-a stârnit o oarecare curiozitate, deoarececuvântul Mantram era necunoscut multor din noi, cu toate c unii î i aminteau c au v zut dejaacest cuvânt prin pres . Scrisoarea colonelului relata:

„Este o deosebire între cuvintele Mantra i Mantram. Ambele sunt luate din sanscrit de lacuvântul ce înseamn Instrumentul Gândului. Deosebirea este doar c Mantram semnificinstrumentul gândului, iar Mantra este f sunet.

Totul const în faptul, con tientiza i aceasta sau nu, c v crea i i v forma i via a voastrprin gândurile voastre. Toate lucrurile, care devin parte a realit ii voastre fizice, la început suntcreate în con tiin a voastr , Din, a a numita, materie primar : gând. i utilizând puterea acestuia, aInstrumentului Gândului, pute i utiliza Mantram, formându-v via a a a cum dori i s o vede i.

“Acum, pentru a utiliza Mantram în propriul beneficiu, trebuie s v în elege i, mai întâi,natura con tiin ei i mecanizvele ei func ionale. În zilele noastre no iunea de Subcon tiin esteutilizat foarte des, dar rareori se tie ce înseamn aceasta. În loc de subcon tient, lamaîntrebuin eaz cuvântul care s-ar traduce Supra-con tiin – con tiin de un ordin mai înalt. Lucrulsupracon tiin ei const în a prelua gândul (sau forma iunea gândului), care reprezint energiaprimar , i a-i da form fizic în lumea material .

Despre aceasta putem scrie o mul ime de c i, dar acum trebuie s ine i minte un lucruimportant:

Supracon tiin a voastr este o slug care arde de ner bdare s v îndeplineasc orice ordinîn forma unui gând. Atunci când crea i o idee, da i deja un ordin. Sluga voastr o îndepline te prinmaterializarea ei în lumea fizic , acolo unde gândurile devin obiecte i evenimente ale vie iivoastre. Realitatea fizic este oglinda gândurilor voastre. Schimba i-v gândurile i ve i puteaschimba imaginea din oglind . Cu alte cuvinte, v ve i schimba via a.

Acest lucru, foarte simplu pentru mul i oameni, devine o adev rat piatra de încercare.

Ei ne relateaz cazurile nefaste sau chiar tragice din via a lor i refuz s cread c ei în iau putut s le creeze prin propriile gânduri. Dar, dac ei ar urm ri cu aten ie irul propriilorgândurilor, ar vedea c gândurile negative înfrunt pe cele pozitive. Într-un anumit moment v ve ispune „Vreau s fiu fericit!”, dar în urm torul moment ve i aduce mii de cauze de a fi nefericit:munca plin de stres, timpul urât de afar , chinurile cu facturile, obezitatea, vecinii g gio i,întârzierea la o întâlnire, i a a mai departe. Deci, atunci când v pune i directiva de a fi fericit,gândurile voastre lucreaz extra-program la crearea situa iei exact inverse.

Iar Mantram este acea metod , pe care o pute i utiliza pentru consolidarea gândurilorvoastre i ridicarea lor la nivelul celor mai înalte i benefice dorin e. Pentru a începe utilizareaacestui instrument puternic, trebuie s clarifica i mai întâi ce trebuie s „v livreze via a”. Iat unexerci iu foarte simplu care v va ajuta s o face i. V va lua doar câteva minute, a a c , vrecomand s -l repeta i lunar. A eza i-v i alc tui i o list a lucrurilor pe care le visa i/dori i.

În list nu trebuie s fie lucruri care ar fi trebuit le dori i. Enumera i visurile/dorin elevoastre, incluzând totul ce v vine în minte în acest moment.

Acum verifica i cu aten ie lista i întreba i-v CE poate s v ofere realizarea visurilor(dorin elor) voastre enumerate. Exact ACEASTA i trebuie s fie scopul vostru. Scrie i acesterealiz ri sau înf ptuiri tot aici, în list .

De exemplu, dac a i scris, „Vreau un serviciu bun”, semnific probabil, c dori i într-adev r tot ceea ce poate oferi un serviciu bun. Poate dori i s primi i satisfac ia creativ , punândaptitudinile i talentul vostru în serviciul societ ii. Poate a i dori s lucra i într-o atmosfer cald iprietenoas .

Ceea ce dori i s primi i, trebuie s fie exprimat în emo ii. Emo iile sunt fructele dulci iamare ale tr irilor vie ii. Ele i sunt recompensa pe care noi ne str duim s o primim în aceastvia . Atunci când ve i p si aceast lume, ve i l sa toate bunurile materiale, îns emo iile voastre

vor înso i permanent. A a deci alege i cu aten ie ce a i dori s ave i ca tovar permanent dedrum.

Acum revede i lista voastr de dorin e i realiz ri. Citi i totul, de sus în jos, i cât timp face iaceasta, c uta i dou -trei cuvinte sau fraze care ar uni toate astea. La început ar p rea imposibil.Dar cum numai ve i cerceta mai atent, ve i vedea grupuri de dorin e i realiz ri care, la primavedere, nu se aseam , dar sunt toate îndreptate spre un scop comun. Diviza i dorin ele voastre îndou , trei grupuri de acest fel i g si i cuvântul sau fraza care include în sine totul. De exemplu,dac dori i o cas mai bun , o ma in scump i haine noi, scopul comun din toate acestea reiesede a fi Bun starea i Bel ugul.

Acum ar trebui s ave i o imagine clar a dorin elor voastre fundamentale, a a c aduna i-letoate împreun i formula i-le într-o list succint . Ea trebuie s fie scurt , preciz i s aib uncaracter pozitiv. De exemplu, „Eu doresc Fericire, Putere i Prosperitate, imediat!” i ve i primi.Când lista este pronun at cu voce, ea se transform în Mantram, sau explicând mai clar, îninstrumentul, care îl pute i utiliza pentru a pune Supracon tiin a în ac iune.

A dori Putere este o dorin bun , aceasta poate s v aduc s tate, rezisten i energiecorpului vostru fizic. Iar, la nivel mental, aceasta v va oferi puteri pentru a deveni maestrulpropriei vie i. Ordinul vostru „imediat” comunic Supracon tiin ei când dori i ca aceasta s seîntâmple: ACUM. Ea d ordin Supracon tiin ei de a ac iona imediat, implementând dorin elevoastre în via .

Acum ave i Mantram i îl pute i utiliza f mari dificult i. Sim i puterea propriei voci ivorbi i astfel, de parc ordona i unu spirit magic s îndeplineasc tot ceea ce dori i. Trebuie doar spronun i în glas Mantram, cu ferma convingere c totul se va îndeplini. Doar atât!

pagina 31 din 33Pronun i Mantram-ul vostru înainte de somn, noaptea i diminea a când v trezi i.

Str dui i-v ca repetarea Mantram-ului, la intervale egale de timp pe parcursul întregii zile,devin o obi nuin . Puterea Mantram-ului se m re te dac îl ve i pronun a cu convingere fermîn fa a oglinzii, privind în imaginea propriilor ochi. Pe parcursul întregii zile, urm ri i atent cevorbi i i ce gândi i. Fi i perseveren i, nu admite i gânduri negative sau cuvinte care pot intra înconflict cu ordinile date Supracon tiin ei. Aceste gânduri pot neutraliza puterea pozitiv aMantram-ului. Atunci când le observa i, opri i-v , inspira i adânc i revoca i gândurile i cuvintelenegative, din nou pronun ând Mantram-ul cu ferma convingere. Desigur, pute i s fi i în prezen aaltor oameni i nu pute i, pe nea teptate, s zice i „Eu doresc Fericire, Putere i Prosperitate,imediat!” În acest caz, v-a recomanda s folosi i Mantra. Trebuie doar s repeta i Mantra în gând,creând imaginile cuvintelor în con tiin a proprie. Mantra care nu e alimentat de puterea vocii nu eatât de efectiv ca un Mantram pronun at, dar, cel pu in, tot va aduce un rezultat bun. Indiferent defaptul dac folosi i Mantram sau Mantra, important e s memoriza i urm torul lucru: atunci cândordona i Supracon tiin ei voastre, trebuie s v concentra ii doar pe rezultatul final. Niciodat nuîncerca i s dicta i Supracon tiin ei modul în care trebuie s i înf ptuiasc minunile sale.Supracon tiin a este mult mai de teapt i ingenioas decât v pute i imagina. Dac a început ceva,nu va ceda niciodat i nu va abandona ce a început, deoarece cunoa te c exist zeci de mii de c ide a atinge rezultatul dorit. Dac , prin gândurile proprii i prin ideile preconcepute, ve i încerca sindica i Supracon tiin ei cum s i efectueze lucrul, doar îi ve i limita posibilit ile i ve i înnodaputerea Magiei care ar putea fi în complet în desf urare. Supracon tiin a noastr reprezint unlucru minunat: ea ob ine o mare satisfac ie, lucrând la realizarea tuturor dorin elor noastre.Visurile, dorin ele – sunt o putere foarte mare i atunci când le folosi i pentru a puneSupracon tiin a în ac iune, ea va frem ta de pl cere, implementând visurile voastre cordiale înmodul cel mai nea teptat.

Înc un lucru pe care trebuie s îl ti i – zona Supracon tiin ei nu analizeaz gândurilevoastre pân a începe implementarea lor. Ea nu face diferen între durere i pl cere, îndureraresau succes, triste e sau bucurie. Mai exact, Supracon tiin a nu are sentimente sau emo ii pl cute saunepl cute. Scopul ei este de a transforma gândurile sau programarea mental în materie. Toategândurile i st rile emotive, bune i rele. Supracon tiin a nu ar fi putut s î i exercite func ia dacmai întâi de toate ar fi trebuit s analizeze gândurile voastre, i cele bune, i cele rele, vesele sautriste, veritabile sau inutile.

dezv lui deci un secret uimitor, care poate permite fiec ruia s ob in tot ce viseaz :Schimba i gândurile voastre (programarea voastr mental ), i v ve i schimba via a. Dac vgândi i la ceva minunat, la ceva ce v provoc emo ii pozitive, Supracon tiin a voastr va inundavia a cu toate aceste lucruri, în locul tuturor lucrurilor i evenimentelor nepl cute din via a voastr .

Supracon tiin a este un lucru neobi nuit, dar ea nu poate folosi gândurile care nu suntalimentate cu vizualiz ri. Prin urmare, pentru eficacitate, Mantram-ul vostru trebuie s sune pentruvou în iv cu un sens plin de însemn tate. Ca s fi i convin i, c este a a, trebuie s ine i cont dedou lucruri:

Prima: este important ca Mantramul vostru s v urmeze în mi rile evolutive. Atuncicând sim i c , în rezultatul cre terii personale, scopurile voastre s-au schimbat, introduce ischimb rile necesare i în Mantram-ul vostru, care le va oglindi.

Doi: Mantram-ul vostru trebuie spus în limba pe care o poseda i la perfec ie (sau în limbamatern ). Aduc acest exemplu, deoarece unii înv tori orientali r spândesc Mantrame care suntbune pentru oamenii orientali sau pentru cei care vorbesc limbile orientale. Îns aceste Mantramesunt inutile pentru oamenii care nu în eleg aceste limbi. Chiar dac vi se explic sensul acestorcuvinte, ele sunt doar o abera ie pentru Supracon tiin a voastr i, ca rezultat, scopul nu va fi atins.

Cu toate acestea exist o excep ie. Un cuvânt deosebit, venit din orient, are un efect magicasupra Supracon tiin ei i, totodat , asupra creerului i a sistemului nervos central. Cuvântul OM.Ceea ce îl face deosebit nu e cuvântul în sensul sunetului, i nici ceea ce înseamn . Pre iozitateaeste în vibra ia tonalit ii. To i acei care vor folosi OM în contextul vibra iei, vor beneficiaindiferent de limba pe care o vorbesc. Succesul va depinde doar de gradul de preg tire a persoaneipentru a primi vibra ii de o astfel de putere i în ime. Utilizarea lui OM, o voi numi al aptelearitual, poate duce persoanele, preg tite pentru aceasta, s ob in rezultate excep ionale. Cu ointona ie corect , frecven a vibra iei are un puternic efect stimulator asupra glandei pineale –epifizei, care este conectat cu cel de-al aptelea centru superior (Sahasrara). Iar, dac via a voastrpersonal nu este concentrat asupra planului superior, nu trebuie s începe i stimularea Epifizei.

Exact ca i semin a care nu poate cre te pe un teren arid, astfel i vibra iile de un nivelsuperior nu pot s se dezvolte într-o con tiin care nu este preg tit pentru a le primi. Nu încerca i

practica i al aptelea ritual pân când primele cinci nu au sistematizat componentele fizice imintale. Vibra iile voastre trebuie s fie destul de înalte, în sensul c deja nu mai întrebuin idroguri, alcool i tutun. Preg tindu-v de al aptelea ritual, ine i cont de diet . Ea nu trebuie scon in gr simi i substan e care con in zah r, deoarece zah rul este v rul alcoolului. Amidonul tote d un tor dac nu este mestecat minu ios. Dac amidonul a trecut, cu bine, prima parte aprocesului digestiv în cavitatea bucal , atunci în cantit i mici nu este d un tor. Îndeosebi deimportant este m rirea cantit ii de ap pe care o folosi i. O persoan de talie medie trebuie s bea3 litri de ap pur . Dac sunte i de talie mai mic sau mai mare, bea i corespunz tor mai pu in saumai mult. Nu începe i s be i imediat toat aceast cantitate. M ri i cantitatea apei utilizate treptattimp de 60 zile. Apa nu doar c va ajuta s cure e organismul vostru de impurit i, ea este deasemenea i un conductor perfect al electricit ii i al vibra iilor sonore. Utiliza i cantitatea maximde ap timp de minim o lun , i doar dup aceasta v pute i permite s începe i al aptelea ritual,

teptând rezultate bune. Pentru practicarea ritualului sta i pe podea sau a eza i-v într-un fotoliucomfortabil. Relaxa i-v total, dar nu v gârbovi i. Îndrepta i i ine i sus b rbia voastr , astfel încâtcoardele vocale s nu fie incomodate de nimic. A i putea chiar i s v culca i pe spate pe un patrigid sau pe podea, dac dori i, îns nu pune i nimic sub cap. Altfel, capul va veni în fa i vastrânge coardele vocale.

Sunetul OM se pronun exact ca în cuvântul POM. Pentru a ob ine intona ia corect lapronun area acestui sunet magic, începe i cu o inspira ie adânc , dar nu umple i pl mânii pân lalimit . Apoi cu o voce plin scoate i sunetul O-O-O... Maxilarul vostru s fie deschis pe jum tate.Buzele s fie rotunjite, limba tras i s se afle în partea de jos a gurii, dar un pic ridicat la

cin . Men ine i sunetul O-O-O timp de 5 secunde. Apoi, continuând sunetul, închide i irelaxa i maxilarul i buzele, relaxa i limba, aducând-o în pozi ie plat , concomitent formândsunetul M-M-M... i men ine i-l pentru 10 secunde. La sunetul O-O-O, s sim i rezonan a în piept,iar la sunetul M-M-M, rezonan a sunetului trebuie sim it în nas. Dac totul este f cut corect, dousunete formeaz o consonan într-un sunet pozitiv O-O-O-M-M-M-M...... Când termina i, relaxa i-

, face i 1-2 inspira ii profunde, înainte de a începe iar. Repetarea exerci iului trei-patru oriconsecutiv este deajuns. Nu exagera i, dac sim i o u oar ame eal sau o sl biciune, opri i-v .Dup un interval de o or repeta i înc de câteva ori. La început s nu repeta i ritualul mai mult de10 ori pe zi, chiar dac nu sim i sl biciune sau ame eal . Stimularea intens a epifizei nu esterecomandat încep torilor. Va fi mai bine dac nu ve i pronun a Mantram pe parcursul celui de alaptelea riual. Ritualul trebuie îndeplinit atunci când con tiin a este lini tit i liber de gânduri. Cu

toate acestea pute i combina cu succes ritualul cu Mantra: atunci când pronun i O-O-O... peparcursul a 5 secunde men ine i con tiin a voastr în lini te i pace, apoi când trece i la sunetul M-M-M... pe parcursul a 10 secunde repeta i mantra voastr în gând de câteva ori. Mantra trebuiepreg tit din timp i poate fi identic cu Mantram-ul vostru. Mantra se pronun în gând, sub formde ordin, cerând executarea scopurilor voastre principale. Verifica i ca mantra sa nu con ingânduri negative i cuvinte care ar putea anula puterea pozitiv a mantrei voastre.

Este un ritual foarte puternic prev zut pentru adul i. Persoanelor mai tinere de 21 ani nu li

pagina 33 din 33se recomand de a practica cel de-al aprelea ritual. Aceast practic î i manifest cel mai puternicefectul asupra persoanele care au atins vârsta când în elepciunea începe s se maturizeze în inim .

În general, la persoanele vârstnice progresul ridic rii vibra iilor se manifest mult maiputernic decât la tineri. Acest rezultat se explic prin faptul c ei nu sunt distra i de iluziile lumiimateriale, unde satisfac iile zboar atât de rapid, ca i frunzele uscate purtate de vânt. Ei tiu cdarurile adev rate ale vie ii se afl nu în exterior,ci în lumea din interiorul nostru.

În elep ii antichit ii – Oamenii Luminii/ Ilumina ii (probabil e vorba despre o civiliza ieantic ) - foloseau al aptelea ritual pentru ridicarea vibra iilor con tiin ei i ale corpului fizic. Deasemenea, aceast tehnic era folosit de ei în c toriile prin alte lumi. Efectuând la fel, ve i mergeînainte pentru ob inerea tinere ei con tiin ei, tinere ei corpului înso i de darul în elepciunii. Înîncheiere, v invit s r spunde i chem rii i s începe i totul imediat. Chiar dac a i ob inut unprogres enorm i a i realizat multe, nimic nu se compar cu ce v a teapt , atunci când ve i începe

toria în interiorul vostru (autocunoa terea). Începând aceasta c torie i v zând toate acelelucruri minunate, care se afl doar la distan a unei mâni întinse, nimic nu v va face s vîntoarce i înapoi.Cu pl cere,Colonelul Bradford