ocazie unicĂ!!! licitaŢie de icoane pe sticlĂ! noua 153.pdf · cu apă călduță și săpun...

GENERAŢIILE SE SUCCED; GRAIUL BĂNĂŢEAN RĂMÂNE

Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XIV • Nr. 153 • mai 2013

Pag. 7 Pag. 8-9

PUNŢI ÎNTRE INIMI, PUNŢI ÎNTRE FRAŢI

Vizita corului Sfânta Maria la Teregova

OCAZIE UNICĂ!!! LICITAŢIE DE ICOANE PE STICLĂ!

Absolvenţii Cercului de pictură pe sticlă „Icoana, fereastră spre cer”, sesiunea a III-a,

2012 – 2013 - organizat în parteneriatul dintre Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Şcoala

Generală Giarmata Vii, Grădiniţa Giarmata Vii, Liceul de Arte Plastice din Timişoara,

Facultatea de Arte şi Design din Timişoara şi Primăria Ghiroda - vă invită, duminică, 23

iunie, orele 12.00, la vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă, care va avea loc în incinta

Bisericii Ortodoxe Giarmata Vii.

Cu această ocazie, lucrările expuse vor fi vândute la licitaţie şi cu banii obţinuţi va fi

organizată o excursie de studiu pentru membrii cercului de pictură, în data de 29 iunie

2013, în judeţul Sibiu, localitatea Sibiel, unde se află cel mai important muzeu de icoane

pe sticlă din România. Preţul de pornire al licitaţiei este de 50 de lei pentru fiecare icoană.

ORGANIZATORII

2 Vatră nouă nr. 153 mai, 2013EDITORIAL

În urmă cu aproape două decenii, în mai 1994, la Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului din Timişoara, am organizat, împreună cu Operaţiunea Satele Româneşti (Opération villages roumains), în cadrul Programului PHARE, cu sprijinul Consiliului Europei şi al Comunităţii franceze din Belgia, Atelierele democraţiei cu tema “Europa verificată prin funcţionarea democraţiilor locale”. Cu acest prilej s-au prezentat, atât de autorii români cât şi de cei europeni, conceptele de bază ale dezvoltării rurale europene, în general şi ale dezvoltării rurale româneşti incipiente, în special. De asemenea, în atelierele democraţiei, prin reprezentanţii experţi în materie ai ţărilor participante s-a prezentat experienţa a 11 ţări europene, din care 6 ţări membre ale UE (Belgia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda şi Spania), Elveţia şi patru ţări est-europene (Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria) în domeniul autonomiei locale, reformelor comunale, finanţării comunităţilor locale.

Carta europeană a autonomiei locale a constituit, de asemenea, un subiect amplu dezbătut, pornind de la conceptul de autonomie, până la factorii favorizanţi şi restrictivi în domeniul dezvoltării şi amenajării rurale locale. S-a ajuns la un acord deplin că evoluţia de ansamblu a societăţilor naţionale, a Europei în ansamblul său, depind în ultimă instanţă, de evoluţia fiecărei localităţi, a fiecărei comune. S-a spus, cu acest prilej, că în centrul politicilor administraţiei locale se află un obiectiv important: comuna ideală.

Desigur, putem accepta uşor, că nu există o comună ideală, dar că trebuie să avem ca obiectiv să tindem şi să ajungem la aceasta. Oricât am încercat să găsesc argumente mai substanţiale pentru a defini acest obiectiv al dezvoltării rurale locale – comuna ideală - nu am reuşit să o fac mai bine ca Nicolas Levrat de la Consiliul Europei.

Cu acest prilej binecunoscutul om politic şi specialist în dezvoltarea rurală locală, Nicolas Levrat a prezentat lucrarea “Comuna ideală”, din care selectăm ideile cele mai importante cu aplicabilitate şi pentru comuna noastră Ghiroda şi satul Giarmata Vii:

1. CE ESTE O COMUNĂ ?A. Comuna este înainte de toate

o comunitate umană, grupată pe un

teritoriu definit şi dotată cu instituţii proprii.

Comuna nu există în sine. Ea există numai prin intermediul locuitorilor ei.

Unii locuitori nu fac altceva decât să locuiască pe teritoriul comunal, dar lucrează în altă parte, în timp ce alţii părăsesc comuna în care trăiesc dis-de-dimineaţă pentru a reveni numai la căderea nopţii.

Fiecare locuitor se simte aparţinând unei comune. Fie acolo unde s-a născut sau unde a crescut, unde a ales să locuiască, sau unde lucrează.

B. Comuna este, de asemenea, un spaţiu în care sunt prestate servicii. Şcoala pentru copii, serviciile de transport urban sau rural la nivel local, servicii de întreţinere, de drumuri bune, furnizarea de apă potabilă, de electricitate în cantitate suficientă, de servicii culturale cum sunt biblioteca, muzeul, teatrul, spaţii publice amenajate, servicii sociale... Lista ar putea fi continuată la infinit cu atât mai mult cu cât în diferite state, funcţiile care trebuie îndeplinite de comune pot varia.

C. Comuna este, de asemenea, în cele mai multe ţări din Europa un spaţiu în sânul căruia este percepută contribuţia fiscală. Taxa pentru contribuţie poate fi impozitul pe venit, taxe profesionale, impozit pe proprietate, procente adiţionale. Metodele de colectare a banilor pot avea oricât de multe nume ne-am putea imagina. Şi în afară de impozite există tot felul de alte taxe care sunt încasate direct ca urmare a utilizării unui serviciu public (transporturi publice, furnizarea apei, taxele pentru salubritate...). Când e vorba despre

bani se atinge un capitol dureros. Dar într-o economie de piaţă, orice sarcină îndeplinită trebuie să fie contabilizată mai devreme sau mai târziu. Avantajul impozitelor comunale este că legătura între banii percepuţi şi serviciile furnizate este mult mai vizibilă decât pentru marea majoritate a impozitelor la nivel naţional.

Dacă serviciile administrative ale primăriei dumneavostră nu funcţionează o să vă daţi seama imediat, probabil de la prima dumneavoastră vizită.

D. Comuna este întotdeauna un spaţiu al democraţiei.

Alegerile locale sunt cu siguranţă locul unde cetăţeanul poate avea la cel mai înalt grad impresia că votul său contează, că el poate schimba lucrurile. Poate fi posibil ca el să cunoască personal candidatul. Se întâmplă ca acesta să fie un membru al familiei sau de ce nu, poate chiar el însuşi să candideze şi să fie ales.

Comuna este spaţiu, nivelul jocului democratic cel mai apropiat de fiecare dintre noi, cel mai uşor accesibil.

Există deci o comună a cetăţeanului.Acum, după parcurgerea selectivă

a textului lucrării lui N.Levrat, ne dăm seama că, în realitate, o comună ideală nu există. Dar, prin voinţa cetățenilor şi autorităţilor, trebuie să avem o comună mai apropiată de ideal, iar în cazul nostru, Ghiroda-Giarmata Vii, idealul, înainte de toate, înseamnă (măcar numai) drumuri bune făcute din taxele pe care le plătim noi, contribuabilii, persoane fizice şi juridice atât de numeroase în comuna Ghiroda.

PĂUN ION OTIMAN

COMUNA IDEALĂ !?

Vatră nouă nr. 153 mai, 2013 OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ 3SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!

În această lună continuăm dru-mul nostru spre carieră, împreună cu elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială Ghiroda, prezentându-vă activitățile petrecute în cadrul programului național „Să știi mai multe, să fii mai bun!“. În acest context vă prezentăm celelalte ofer-te educaționale ale altor licee din Timișoara, pe care le-am vizitat și unde se pot înscrie elevii clasei a VIII-a, în funcție de rezultatele obținute la Evaluarea Națională, pentru a-și alege liceul preferat în drumul spre cariera profesională.

Colegiul Naţional Bănăţean- 03.04.2013 „Ziua porților deschise”

Oferta de școlarizare pentru clasa a IX-a 2013-2014 este:

Profil uman: Filologie: 28 de locuri;Filologie – intensiv română – engleză: 28 de locuri;Știinte sociale: 56 locuri;Știinte sociale – maternă germană: 28 locuri;

Profil realMatematică – informatică - intensiv informatică: 28 locuri;Matematică – informatică: 28 locuri;Știinte ale naturii: 56 lo-curi.

Colegiul Naţional „Constan-tiv Diaconovici Loga” – își prezintă oferta sub sloganul: Tradiție, Per-formantă, Cutezantă.


6 clase, profil Matematică-Informatică, Științe ale Na-turii, Științe Sociale și Filo-logie

Liceul Teoretic “Grigore Moisil Timișoara”- are profil real, iar specia-lizarea este matematică- informatică, intensiv informatică.


20 de clase.

Colegiul Tehnic “Emanuil Un-gureanu ”- Școala mea e … COOL!


Tehnician în insțalatii elec-triceTehnician în automatizări;Tehnician proiectant CADTehnician în activități de comerțTehnician în activități eco-nomice;Tehnician în turism.

Vrei să te afirmi? cu, Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” vei re-uși.

Liceul de Arte Plastice – este o opțiune de pregătire și studiu pen-tru cei care sunt atrași de formele de expimare vizuală, de domeniile în care artele își găsesc aplicabilitatea.

Oferta educațională se structurează în jurul celor trei componente specifice învăățmântului artistic: cultural, tehnic și practic. Ele se materializează în pregă-tirea fundamentală din ciclul inferior al liceului.

Oferta de școlarizare pentru clasa a IX-a 2013-2014 este: 56 locuri.

Liceul Teoretic „Vlad Ţepeș”.„Școala cea mai bună este aceea

pe care o iubește mai mult școlarul decat profesorul”.


Filologie 28 de locuri;Științe sociale 28 de locuri.

Colegiul Tehnic “Ion Mincu”. Alături de Colegiul Tehnic “Ion Min-

cu” visurile devin realitate.Oferta de școlarizare pentru clasa

a IX-a 2013-2014 este:Arhitectură – 2 clase , 56 lo-curi;Construcții, intalații și lucrări publice – 2 clase , 56 locuri; Fabricarea produselor din lemn – 1 clasa , 28 locuri.Electronică și automati-zări – 4 clase, 112 locuri, clase existente prin ab-sortia Liceului de Posta și Telecomunicații.

Colegiul Tehnic “Regele Ferdi-nand”.


Tehnician în instalații elec-trice – 1 clasă;Tehnician metrolog – 1 cla-să;Tehnician în aviație – 1 cla-să;Tehnician proiectant CAD – 1 clasă.

Liceul Tehnologic de Indus-trie Alimentată


Tehnician analize produse alimentare- 140 de locuri;Tehnician electromecanic – 28 locuri.

Prof. CLAUDIA VLAICU

Dacă „tinerețea fără bătrănețe” se mai poate păstra printr-o bogată viață spirituală, tinerețea fără frumusețe nu se poate concepe. Frumusețea pălește odată cu vârsta, fiecare an aducând ici un fir alb, colo un rid, câteva kilograme în plus...

Vă dezvăluim câteva secrete, care vă vor ajuta să vă mențineți mereu fru-moase.

Cum aveți timpul foarte drămuit, nu vă vom răpi decât 15 minute cu 15 sfaturi, considerând că fiecare își poate permite zilnic acest răstimp pentru a fi față în față cu oglinda, adică singură cu ea însăși și cu adevărul.

Aveți părul ferm, cu firele înspicate și roase?

Nu-i cazul să vă alarmați, mai ales dacă iarna trecută ați stat mai mult cu căciuliță pe cap. Spălați-vă săptămânal cu apă călduță și săpun pentru copii, în cazul unui păr normal sau cu săpun de sulf, în cazul părului gras și limpeziți-vă bine de mai multe ori. Clătiți apoi părul cu o infuzie de mușețel (dacă aveți pă-rul blond) sau frunze de nuc (dacă aveți părul castaniu sau negru). Dacă aveți mătreață clătiți-vă cu un decoct de ur-zici și adăugați în apă puțin oțet sau zeamă de lămâie.

Tenul este uscat, iar pielea se de-scuamează ca tărâța?

Preparați o infuzie de sunătoare, luați câteva comprese sterile, îmbibați-le în infuzie și așezați-le pe față. Aceleași proprietăți au și rădăcinile de nalbă mare, din care se prepară un de-coct (3 linguri de plantă la o cană de apă fierbinte, timp de 30 de minute). Se adaugă o linguriță de miere. Vara puteți prepara din aceleași cantități o infuzie din flori de crin, tot cu miere.

Doriți un demachiant natural?Nimic mai simplu. Pentru ten uscat

recomandăm o loțiune realizată din 200 ml de suc de castraveți proaspeți și 1000 ml alcool, macerați 48 de ore în apă filtrată. După demachiere aplicați o cremă hidratantă, iar „demachiantul” preparat îl păstrați într-o sticlă închisă, în frigider.

Mască pentru ten uscat?Se combină o linguriță de miere

cu 1/2 pahar de suc de pepene galben, căpșuni sau piersici. Se aplică pe față și se ține 15-20 minute.

Aveți pistrui?Sunteți fermecătoare, deși știm că

nu-i agreeți. Dacă țineți neapărat să-i înlăturați folosiți următoarea mască pre-

parată din: 1 lingură suc de măr, portoca-lă, lămâie, strugure sau piersică ameste-cată împreună cu o linguriță de amidon. Se va păstra pe ten 15-20 minute.

AcneeaRămâne eterna poveste și prilej

de supărare la adolescenți, indiferent că sunt fete sau băieți. Pentru a înlătu-ra această neplăcută afecțiune, puteți apela cu încredere la orice cabinet de cosmetică. După obișnuitul tratament de înlăturare a punctelor negre, aplicați o mască preparată din 2-3 picături de tinctură de propolis în care amestecați o linguriță de drojdie de bere, câteva picături de ulei și vitamina E.

Aveți tenul gras, cu porii dilatați?Primăvara puteți culege flori de

potbal, printre primele flori ce apar după ghiocei și toporați. Dintr-o lingu-ră de flori de potbal, puse în 100 ml apă fierbinte, preparați o infuzie cu care vă veți clăti fața aplicând și comprese timp de 5-10 minute. Porii se vor închide. Iar-na veți rade un morcov pe răzătoare de sticlă. Îl veți combina cu puțină smân-tână și veți face aplicații zilnice, timp de 10 minute.

Sunteți palidă?Compresele cu infuzie de flori de

arnică sunt binevenite. Preparați infu-zia din 100 ml de apă fierbinte și o lin-gură de flori.

Contra negilorVă recomandăm comprese cu infu-

zie de rostopască în care se adaugă 2-3 picături de tinctură de propolis.

Aveți tenul iritat și înroșit?Folosiți comprese cu infuzie prepa-

rată din flori de coada șoricelului, flori

de mușețel sau muguri de pin. Puneți câte o lingură de plantă la o cană de apă fiartă (în cazul mugurilor de pin se pun câte 2-3 linguri).

Tot pentru calmarea tenurilor cu pete de roșeață puteți folosi, pentru loțiuni infuzia de flori de nufăr alb, punând câte 4 flori la 4 pahare de apă.

Contra cearcănelorAplicați pe pleoape comprese cu

infuzie de frunză de viță de vie și o fiolă de lăptișor de marcă. Mai puteți folosi infuzie din petale de trandafir realizată din o linguriță de petale la 100 ml de apă. În conjunctivite și bleferite se re-comandă infuziile din frunze de nuc, de patlagină și de ferigă mare. Infuzia de flori de nu-mă-uita decongestionează ochii inflamați.

Pungile de sub ochiBeneficiază de acțiunea favorabilă

o infuzie din ceai chinezesc.Mâinile iritate de detergențiPielea se poate calma prin aplicații

cu suc de roșii, la care se adaugă un vârf de cuțit de sare și o linguriță de glice-rină.

Petele de pe mâini Se scot cu suc de lămâie, prin

frecțiuni repetate.Vi se rup unghiile ușor?Consumați zilnic pentru reminera-

lizare câte 1-2 gr de pulbere de coada calului, în cure de 20 de zile pe lună.

Aveți picioarele obosite?Faceți seara băi călduțe cu făină de

muștar, câte o lingură la un lighean cu apă caldă.

4 Vatră nouă nr. 153 mai, 2013REFLEXII

Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC

15 MINUTE PENTRU FRUMUSEȚE

5Vatră nouă nr. 153 mai, 2013 SFATUL SPECIALISTULUI

VEGETAL

- Efectuarea prașilor mecanice și manuale la culturile prășitoare

- Fertilizarea suplimentară a cultu-rilor de porumb, floarea soarelui, soia, legume etc.

- Combaterea chimică a buruieni-lor în perioada de vegetaţie la culturi-le prășitoare

- Pregătitul terenului și însămân-ţatul culturilor duble sau succesive după plantele ce eliberează devreme terenul

- Irigarea culturilor agricole- Pregătirea magaziilor, dezinfec-

tarea lor în vederea depozitării produ-selor ce vor fi recoltate în această vară

- Pregătirea și reglarea combine-lor în vederea declanșării recoltatului culturilor de orz, orzoaică, rapiţă, muș-tar etc.

- Recoltatul culturilor de borceag, trifoi, lucernă pentru masă verde, fân și semifân

- Efectuarea ogoarelor de vară în agregat cu grapa stelată

- Amplasarea culturilor ce vor fi în-sămânţate în toamna anului 2013.

LEGUMICULTURĂ

- Executarea lucrărilor de îngrijire la culturile de tomate, ardei, vinete etc.

- Irigarea culturilor legumicole- Recoltatul culturilor de varză

timpurie, conopidă, gulioare

- Efectuarea lucrărilor de copilit, palisat și cârnit a culturilor de tomate timpurii cultivate în câmp

- Recoltarea culturilor de mazăre verde, cartofi timpurii, varză, conopi-dă timpurie, dovlecei etc.

- Însămânţarea culturilor de fasole verde și castraveţi pentru producţia de toamnă.

POMICULTURĂ

- Executarea prașilei a doua în li-vadă

- Fertilizarea suplimentară cu azot la pomi

- Tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor

- Irigarea pomilor

- Efectuarea operaţiunilor în verde la pomi: rărirea lăstarilor, îndepărtarea celor lacomi, a drajonilor etc.

- Palisarea ramurilor de mijlocul de susţinere

- Recoltatul fructelor de cireșe, căpșuni, vișini etc.

VITICULTURĂ

- Efectuarea primului copcit la vița de vie

- Mobilizarea solului pe rând și pe intervale

- Combaterea buruienilor prin prășile mecanice și manuale sau prin folosirea erbicidelor

- Legarea lăstarilor sau introduce-rea lor printre sârmele duble ale spa-lierului

- Ciupitul lăstarilor cu rod înainte de înflorire

- Efectuarea de tratamente pentru combaterea manei și putregaiului la in-terval de 7-10 zile. Tratamentele se fac cu frecvenţă mai mare în anii ploioși.

FLORICULTURĂ

- Efectuarea lucrărilor de îngrijire în grădina cu flori (udat, prășit, îngră-șare suplimentară, aplicarea unor tra-tamente)

- Pentru o înflorire mai abundentă a trandafirilor, aceștia se fertilizează cu îngrășăminte pe bază de fosfor.

- Scoaterea și punerea la păstrare a bulbilor de lalele, narcise, zambile.

Prof. univ. emerit. dr. ing. AUREL LĂZUREANU

CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE PE LUNA IUNIE

6 Vatră nouă nr. 153 mai, 2013OPINII

În pelegrinările mele prin țară, în primăvara acestui an, pe calea aerului, am ajuns în Aeroportul ”Traian Vuia” de lângă localitatea Giarmata Vii.

De la aeroport spre Timișoara, atenția mi-a fost atrasă de starea de degradare a izlazului comunal care, înainte de începerea sezonului de pășunat, nu arăta deloc bine pentru un ”deformat” profesional ca mine.

Având în vederea imaginea peisajului pastoral cu care iau contact călătorii cu avionul din țările străine, mai ales, îmi permit să dau câteva sfaturi edililor acestei comune de frunte și extrem de bogate a Banatului, în principal primarului, consiliului local și gospodarilor crescători de animale.

În legătură cu întreținerea și îmbunătățirea covorului ierbos

Primăvara devreme este necesară lucrarea de grăpare a pășunii prin care se nivelează mușuroaiele și se aerisește țelina.

Compoziția floristică a covorului ierbos, după câte am observat, este destul de bună, astfel că nu sunt necesare lucrări de supraînsămânțare sau reînsămânțare.

Prin fertilizarea cu îngrășăminte chimice complexe (NPK) din formula 15-15-15, în cantitate de 300 kg/ha, aplicate primăvara devreme, și câte 150 kg/ha azotat de amoniu după primul și al doilea ciclu de pășunat, pe această pășune se pot obține ușor 25 – 30 tone de iarbă la hectar, mai bine eșalonate în sezonul de pășunat care poate dura cca. 180 zile, din ultima decadă a lunii aprilie (de la Sfântul Gheorghe) până în ultima decadă a lunii octombrie (Sfântul Dumitru).

Privitor la pășunatul raționalSuprafața izlazului se poate împărți

în 4 – 6 parcele mari, egale ca suprafață, și împrejmui cu garduri fixe cu stâlpi de lemn sau beton și sârmă pentru a se realiza pășunatul rațional, prin rotație. Încărcarea poate să ajungă la 2 – 3 vaci la un hectar de pășune, restul suprafeței se poate cosi și conserva pentru iarnă, ca fân sau siloz.

În legătură cu asigurarea apei și umbrarelor

După tarlalizarea pășunii, ideal ar fi ca animalele să aibă, în fiecare din cele 4 – 6 parcele de pășunat, apă în permanență la dispoziție și să se odihnească la umbra arborilor. Dacă nu este posibil deocamdată, animalele se POT adăpa din jgheaburile și fântânile existente și odihni la umbră la aliniamentul forestier existent deja în izlaz.

Acestea au fost câteva îndrumări mai importante pentru amenajarea izlazului comunal, ce poate deveni un model de organizare a acestui mod de folosință a terenului agricol, care să fie

în cele din urmă admirat de călătorii cu avionul, străini și autohtoni, călători în capitala Banatului, dar care iau contact cu Timișoara (cea frumoasă, orașul tinereţii mele), din păcate prima dată cu imaginea hâdă a izlazului satului Giarmata Vii.

Consider că starea actuală a izlazului nu onorează pe nimeni și nu poate dura, cu atât mai mult cu cât este o primă imagine pastorală și peisagistică românească pe care o percepe călătorul străin sau român care aterizează la Timișoara – poarta aeriană a Banatului.

Cu privire la cheltuielile necesareCele recomandate de mine pentru

ameliorarea furajeră dar și peisagistică și de protecţie a mediului, din punct de vedere financiar pentru o primărie, precum Ghiroda, este o „bagatelă”. Să mă explic. Aeroportul și zecile de societăţi comerciale pe care le-am observat pe teritoriul comunei și care, evident, plătesc „bani buni” primăriei, reprezintă, cred, surse importante de venit pentru Primăria Ghiroda-Giarmata Vii. Recomandările tehnice făcute de mine înseamnă cel mult 800-900 lei/ha, adică la cele 25-30 de ha de pășune comunală, cât am apreciat eu din ochi și din mașină, reprezintă cel mult 25-30 mii lei. Adică, exact o „bagatelă” pentru Primăria Giarmata Vii.

Totul este o chestiune de grijă, dorinţa de a face bine pentru crescătorii de vite, câţi or mai fi, și, înainte de toate, de buni gospodari din partea primarului și consilierilor locali.

Dr. ing. Teodor MARUȘCADirectorul general al Institutului de

Cercetări pentru Pajiști Brașov Membru al Academiei de Știinţe Agricole și Silvice

Brașov, 23 aprilie 2013

IZLAZUL COMUNAL GHIRODA - GIARMATA VII, OGLINDĂ PASTORALĂ ȘI PEISAGISTICĂ

LA POARTA AERIANĂ A BANATULUI

7

Pagină realizată de colonel ADRIAN ANGELESCU

Vatră nouă nr. 153 mai, 2013 AȘA-I DZÂSA PÂN BANAT - BLEOCELI

Ultimele știri: În sala de festivităţi „Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului, s-a desfășurat, vineri 17 Mai, festivalul de poezie în grai bănăţean intitulat „ Credinţă și lumină”, ajuns la ediţia a IV-a. Festivalul a fost organizat de către Episcopia Caransebeșului în parteneriat cu Asociaţia Scriitorilor în Grai Bănăţean și cu Parohia Ortodoxă Ohaba – Mâtnic cu prilejul „Zilelor credinţei și culturii în Caraș – Severin” ediţia a VII-a.

Mai multe informaţii le puteţi găsi pe site-ul Episcopia Caransebeșului, dar mie mi-au plăcut recitatorii din albumul postat cu acest prilej, care ar putea constitui un model și pentru tânăra generaţie din Giarmata Vii.

Tineri poeţi în grai

Profesorul SERGIU BOIAN s-a născut la Lugoj la 10 februarie 1983, dar a copilărit la Herendești, sat situat la 3 Km de Lugoj, acolo unde a compus primul poet în grai bănăţean Victor Vlad Delamarina.

Colaborator la „Gura Satului la Radio Timișoara” dar, împreună cu frtatele său Silviu, realizator al emisiunii „La givan cu fraţii Boian” la Televiziunea Europa Nova Lugoj, Sergiu Boian, prezentat aici foarte pe scurt, dovedește mare dragoste și respect pentru cântecul, portul, obiceiurile și graiul bănăţean.

Criza Finanșiară

Moșu Ion șî uina FloareSă pusără într-o sară Să givană drajii mei,Baș dă criza finanșiară.

- Audz Ioane, mă ghingi,Șe ce tăt bâzgoi la priză,Să fașem ca guvernanţî Șî noi un program dă criză !

- Șe program, șe criză ai ?Să cem cumva vro sălvare,- Da dă unge, să reduc,Să fac la porţâie mâncare!

- La porţâie? Asta cum vine?- O reduc la jiumătaceSă fașiem economie,Nu mai mânși pă săturace!

Șî dân cât noi am mâncaDouă săptămâni, îi bună!Crumpi, păsulă șî curechi,Așa mâncăm într-o lună!

Îs dășceaptă? dzî ortașe,Trăbă să dai cu mulţamuȘî ca ăi dân părlăment,Să sămnedz, iuce programu!

- Îl sămnedz, pântru mâncare,Cum ai spus, așa să fie,Numa să nu vină criza,Șî la vasu dă răchie!

Fata dă oraș

Astă vară șe să vedz,Într-o gimineaţă bașAm luat cursa șî plecaiSă văd șe-i măi pân oraș.

Ș-uice-așa dă la o vremePă o uliţă s-aratăCum mă tăt bicenguiam

Baș o mândreaţă dă fată.Șî măi purta șî o fustăScurtă șe să povestăsc,Că sîmţâi cum înșepuiD-odată să ameţesc.

Da să vedz menunăţîieCa în visurilii bunieCum oţăr so-apropiat,Fata înșiepu a spune:

- Ceau iubite, ce mai faciAcuma dă dimineaţă?,Abia aștept clipa cândSă te strâng cu foc în braţă!

Io când auzîi șe spusăPre mulce nu m-am ghingitȘî să o apuc în braţă, Una două m-am grăbit!

Da niși nu o strânsăi bine,Că șî zbieră să o las.Ba mă perie c-o palmăDă îm turci bietu nas.

O lăsai n-avui șe fașieCă trăsăi un spăriatȘî mă duria bietu nasCât o piparcă umflat.

Numa, îi spusăi să șcie,-Nu ai spus-o tu, mândreaţăC-abe așcepţ clipa când Să ce strâng cu foc în braţă?

- Ba, am spus șî recunoscDar se vede n-ai habar,C-atunși m-o sunat iubituȘî-i vorbeam la celular!

GENERAŢIILE SE SUCCED; GRAIUL BĂNĂŢEAN RĂMÂNE

8 Vatră nouă nr. 153 mai, 2013ÎNTÂLNIRI DUHOVNICEȘTI

PUNŢI ÎNTRE INIMI, PUNŢI ÎNTRE FRAŢI Vizita corului Sfânta Maria la Teregova

Continuare în pag. 9

După cum bine se cunoaşte în anul 2011, s-a concretizat dorinţa a doi preoţi inimoşi, părintele Vasile Suciu din Giarmata Vii şi părintele Simion Bica din Teregova. Doi foşti colegi, doi prieteni, doi slujitori ai lui Dumnezeu, au creat un parteneriat „Punţi între fraţi”, între cele două parohii ortodoxe din cele două localităţi.

În 10 aprilie, respectiv 5 iunie 2011, au avut loc cele două vizite reciproce ale corului „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe din Giarmata Vii - Timiş, şi a corului „Învierea” al Bisericii Ortodoxe din Teregova - Caraş-Severin.

În 2012 din motive obiective, aceste întâlniri nu au avut loc. Iată, însă că în 19 mai 2013 cu ajutorul lui Dumnezeu, o primă vizită s-a realizat.

La primele ore ale dimineţii de duminică, Corul „Sfânta Maria” a pornit spre Teregova. Însoţit de părintele lor paroh, Vasile Suciu şi părintele profesor doctor Nicolae Belean, coriştii au plecat la drum zâmbitori, cu simţăminte prieteneşti şi cu credinţă în suflete. Lor şi s-a alăturat distinsa doamnă a cântului popular bănăţean, Maria Petchescu.

Odată ajunşi la Teregova, au fost aşteptaţi cu multă amabilitate şi căldură sufletească de către doamnele preotese, prof. dr. Gabriela Bica şi Magdalena Smultea şi o parte din corişti.

Împreună s-au îndreptat apoi spre Sfânta Biserică. Corul nostru, dirijat de părintele prof. Nicolae Belean a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie. Aceasta a fost oficiată de cei trei preoţi: părintele Vasile Suciu din Giarmata Vii şi părinţii Simion Bica şi Ioan Smultea din Teregova.

O apreciată şi plină de învăţăminte predică a susţinut părintele Vasule Suciu în duminica a III-a după Paşti (a Mironosiţelor).

La finalul Liturghiei corul „Sfânta Maria” a fost invitat să coboare din cafas, în mijlocul credincioşilor. În faţa altarului, coriştii şi doamna Maria Petchescu au dăruit celor prezenţi în biserică un frumos buchet de pricesne.

Însoţindu-şi părinţii, micuţa domnişoară Sofia Maria Martin a recitat poezia „La Paşti” de George Topârceanu.

O atmosferă caldă, de pace şi trăire religioasă, o omuniune întru Dumnezeu a domnit în frumoasa biserică bănăţeană.

La finalul micului recital coral, cuvinte emoţionante au rostit cucernicii părinţi.

Au vorbit despre semnificaţia acestor întâlniri frăţeşti, despre bucuria revederii şi au făcut schimbări de daruri.

În primul rând, părintele Simion Bica a oferit părintelui profesor doctor Nicolae Belean o diplomă de excelenţă, pentru dăruirea sa în munca de pregătire profesională a atâtor generaţii de „ucenici” în ale

preoţiei, din rândul cărora fac parte şi vrednicii preoţi Vasile Suciu, Simion Bica şi Ioan Smultea şi de asemenea de instruire şi cizelare a atâtor coruri bisericeşti, întru slava lui Dumnezeu.

Părintelui paroh Vasile Suciu i s-a oferit diploma de onoare, pentru harul şi înalta ţinută teologică.

La rândul său, părintele Vasile Suciu a dăruit celor doi confraţi două icoane pe sticlă (prinţ), pictate de doamna profesor. Nicoleta Spătar, reprezentând pe Maica Domnului cu pruncul.

Aceleaşi lucrări au fost oferite şi celor doi primari ai comunelor Teregova şi Ghiroda, respectiv Damioan Romulus şi Dorel Vasile Cădariu care au onorat cu prezenţa această întâlnire de suflet.

Deosebite flori şi o diplomă a primit şi doamna preoteasă, profesor Monica Tania Suciu, iar profesor Marius Gligan, dirijorul corului nostru a ridicat diploma conferită acestui cor.

Fiecărui corist i s-a dat un pliant sugestiv intitulat „Punţi între inimi, punţi între fraţi” - parteneriat

duhovnicesc, iar coristelor frumoase garoafe.

Şi distinsele doamne preotese din Teregova au primit din partea părintelui Vasile Suciu frumoase aranjamente florale.

Părintele profesor Nicolae Belean, luând cuvântul în final, a rostit cuvinte emoţionante şi-o pildă semnificativă, subliniind faptul că o zi ca aceasta nu o va uita prea uşor.

Corurile reunite din Teregova şi Giarmata Vii au cântat un „mulţi ani trăiască” în cinstea tuturor.

După imortalizarea momentului, cu toţii au participat la o agapă frăţească.

Atmosfera prietenească, deschisă, a făcut ca aceasta să se prelungească până-n seară.

La plecare, cu greu şi-au luat rămas bun unii de la alţii.

Mulţumind pentru primire şi ospitalitate, oaspeţii au pornit spre casă, cu speranţa unei viitoare întâlniri la fel de călduroasă şi prietenoasă, de această dată la Giarmata Vii.

Deplasarea la Teregova s-a putut realiza, prin contribuţia Primăriei şi Consiliului Local Ghiroda şi a domnului primar Dorel Vasile Cădariu, cărora corul „Sfânta Maria” le mulţumeşte din suflet.

REDACŢIA

9 Iconostas nr. 153 mai, 2013 ÎNTÂLNIRI DUHOVNICEȘTI

editat de parohia ortodoxă giarmata vii anul XIV nr. 153 MAI 2013

Urmare din pag. 8

10 Iconostas nr. 153 mai, 2013EXPRESII ȘI PROVERBE RELIGIOASE

Este expresia deseori întâlnită atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament, fiind o realitate transcendentală, aflată adică dincolo și mai presus de realitatea imedeată, cea perceptibilă prin simțuri; ea nu reprezintă un loc geografic și nici un timp istoric, ci se află pretutindeni și în afară de timp. În Vechiul Testament își are originea în gândirea evreilor care așteptau un viitor în care Dumnezeu avea să intervină în mod decisiv; evenimentul acesta era așteptat cu ardoare de Israel, pentru a restaura bunăstarea poporului și pentru a-i elibera de sub puterea dușmanilor lor. Venirea Împărăției era marea speranță din viitor pregătită prin venirea lui Mesia care netezește calea pentru Împărăția lui Dumnezeu.

„Împărăția lui Dumnezeu” este aspirația supremă a vieții oricărui creștin, fiind un concept fundamental al Noului Testament. Căile prin care orice om are posibilitatea de a pătrunde în Împărăția lui Dumnezeu încă din timpul vieții Sale pământești sunt relevate în învățătura lui Iisus Hristos. În Predica de pe munte Mântuitorul Iisus Hristos arată calea prin care Împărăția cerurilor poate fi accesibilă oricui. ,,Deci, nu duceți grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după acestea se străduiesc neamurile; știe doar Tatăl vostru cel ceresc că aveți nevoie de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei 6. 31-33). Mântuitorul Iisus le-a vorbit oamenilor și în parabolele Sale despre Împărăția lui Dumnezeu în „Pilda despre cina cea mare” zicând: Un om a făcut masă mare la care i-a invitat pe mulți. Și au început toți unul câte unul să-și ceară iertare găsind tot felul de motive ca să nu meargă. Atunci stăpânul supărându-se, și-a trimis slugile să iasă în piețe și pe ulițele cetății, și să-i aducă pe săraci, neputincioși și orbi și șchiopi la masa sa (Luca 14. 15-24). În Noul Testament în Sfânta Evanghelie după Matei găsim în capitolul 13 șapte Pilde spuse de Mântuitorul despre ,,Împărăția cerurilor” sau ,,Împărăția lui Dumnezeu”. Tot Mântuitorul în Predica de pe munte îi învață pe ucenici și în același timp pe noi, să ne rugăm

neâncetat pentru venirea Împărăției lui Dumnezeu ,,Vie Împărăția Ta”…(Matei 6. 10).

Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu a fost trimis în lume ca să întemeieze împărăția Lui, corespunzând cu Întemeierea Bisericii Sale, pe care nici porțile iadului nu o vor birui. Ea începe cu activitatea Lui publică, cu alegerea apostolilor și cu instituirea Sfintelor Taine, cu organizarea Bisericii prin statornicia ierarhiei bisericești, cu misiunea, peste veacuri, de a propovadui Evanghelia, a săvârșii Sfintele Taine și a călăuzii obștea creștină pe calea mântuirii.

,,Împărăția lui Dumnezeu“ este asemănată cu sămânța de grâu și de muștar, care au putere de încolțire, de creștere și de rodire. Această Împărăție are și o față ascunsă, tainică, interioară care nu se vede. Ea nu vine în chip văzut... ,,Căci, iată, Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” (Luca 17. 20-21). Fiind de natură spirituală, ,,Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt” (Roman 14. 17). Ea este, mai ales, un dar al lui Dumnezeu dat de sus, ca urmare a jertfei lui Hristos, ca și dreptatea, sau mântuirea. Acest dar este făcut cunoscut de Hristos în biserică prin Evanghelia propovăduită și se transmite prin harul lucrător al Sfintelor Taine, în Biserică, fără de care

nimeni nu poate dobândi ,,Împărăția cerească” .

Sfântul Apostol și evanghelist Ioan spune lămurit aceasta, reținând cuvintele Domnului Hristos din convorbirea Sa cu Nicodim: ,,Adevărat, adevăr zic ție: De nu se va naște cineva de sus, nu va putea să vadă împărăția lui Dumnezeu ... “ (Ioan 3. 3) sau mai precis: ,,De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu“ (Ioan 3. 5). Este clar că prin ,,nașterea de sus“ sau ,,din apă și din Duh“ vorbește de Taina Sfântului Botez, prin care ni se dă harul mântuitor sau răscumpărător, care ne repune în ,,starea de dreptate” și de ,,slavă” pe care am pierdut-o prin Adam. Și tot așa de limpede și de evident este că Sfintele Taine și, respectiv, harul Botezului, Mirungerii și Euharistiei, sunt condiția principală a intrării în Împărăția lui Dumnezeu. Împărăția de aici este temporară; ea are un început și un sfârșit și se va încheia existența ei o dată cu a doua venire a Domnului Hristos la Sfârșitul Veacului. Atunci El va veni întru slavă cu sfinții Săi îngeri ca Împărat-Judecător al viilor și al morților. Fie ca această venire a Mântuitorului să ne găsească pregătiți pentru a intra și noi în Împărăția lui Dumnezeu cea veșnică.

Prof. religie AURICA RUEN

ÎMPĂRĂȚIA LUI DUMNEZEU SAU ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR

11Iconostas nr. 153 mai, 2013 CATEHISM

CUGETĂRI ALE SFINȚILOR PĂRINȚI

Pagină realizată de prof. VALENTINA POPA

,,Frumuseţea sufletului are o astfel de însuşire încât şi la bătrâneţe se bucură de mulţi adoratori fiindcă niciodată nu se vestejeşte, ci întotdeauna înfloreşte,,

(Sf. Ioan Gură de Aur),,Fumul alungă albinele, iar băutura fără măsură alungă

darurile duhovniceşti,,( Sf. Vasile cel Mare)

,,Când un om beat este condus de vin el se aseamănă cu caii conduşi fără frâu,,

(Sf. Vasile cel Mare),,Odihna şi trândăvia sunt pierzătoare sufletului şi pot să-i

facă rău mai mult decât demonii,,(Sf. Ioan Şirul)

,,Să nu fii niciodată cuprins de trândăvie, ori citeşte, ori scrie, ori te roagă, ori cugetă,,

(Toma de Kemp),,Dumnezeu îl iubeşte pe acela pe care lumea îl urăşte,,

(Sf. Tihon Zadonschi),,După cum noaptea nu stinge stelele pe cer tot astfel

necinstea lumii nu întunecă mintea credincioşilor care se întăresc pe tăria cuvântului lui Dumnezeu,,

(Fericitul Augustin)

Sfântul Vasile cel Mare

Poezie religioasă

CĂLĂTORUL de Nichifor Crainic

Îţi stau în drum: o casă, iar drumu-i veacul meu

Eşti osândit, o, Doamne, să rătăceşti mereu

Şi pragul meu, smeritul, să nu mi-l poţi atinge

Că inima-mi te roagă, dar mintea te respinge.

E roaba Ta-nlăuntru şi Ţi-a gătit de mas.

Din bezna depărtării Te-apropii pas cu pas.

Te-aşteaptă moale, caldă, odihnă de pe laiti

Şi fumegă albastru tămâia din opaiți...

La uşa stă zăvorul şi mârâie rânjind

Cu colţi că nişte ţurţuri de gheaţă, scârţăind,

Sfărâmă argumente de oase împotriva-Ţi...

Tu tremuri, Doamne-n poartă, pătruns de ger şi crivăţ

Înc-o nădejde moartă pe firul mort înnozi-

La casele vecine Te-aşteaptă alţi zăvozi.

12 Iconostas nr. 153 mai, 2013MEDITAȚII DUHOVNICEȘTI

Celui ce iartă, i se va ierta. De aceea cere-i iertare celui ce, poate cu voie sau fără voie i-ai greșit și iartă-l pe acela ce ţi-a greșit ţie. Orice gest, vorbă, clevetire și cel mai mic semn de îndoială ne pot face vinovaţi în faţa semenilor noștri. Nu că am fi vinovaţi cu adevărat, ci pentru că am exersat toată viaţa în sensul de a ne crede vinovaţi. De cum începem să gândim, din primele lecţii de școală, cei din jur încep să ne înveţe că suntem vinovaţi pentru multe lucruri care se întâmplă în jurul nostru. De aici multele observaţii, sa nu faci aia sau ailaltă, să fii cuminte, să nu strigi, să nu, să nu… Aceasta pentru că și cei mari la rândul lor, au făcut acest exerciţiu, că și pe ei i-a învăţat alţii acest teribil sentiment al vinovăţiei. Tu nu știi ce se întâmplă în sufletul tău, dar cu timpul ajungi să te simţi vinovat și dacă ai atins din greșeală pe cineva în aglomeraţie. Ajungi să porţi stigmatul vinovăţiei în sânge, să mergi pe stradă, convins de faptul că ești vinovat și înfricoșat la gândul că și ceilalţi ar putea afla într-o zi ce vinovat ești.

Din pricina vinovăţiei tale ascunse, te-ai obișnuit să-i judeci pe alţii, să-i faci vinovaţi, pentru ca sufletul tău să se despovăreze măcar pentru o clipă de greutatea ce-l apasă ca un jug greu.

Dumnezeu a știut ce se petrece în sufletul omului împovărat de gânduri negre și i-a lăsat un instrument ce poate fi un soi de purificator, ce are darul de a descărca tensiunea emoţională care se așterne peste mintea omului ca praful gros pe obiectele din jur. Acest instrument este iertarea, ce te face blând și bun cu tine însuţi și cu cei din jur. Sufletul ușurat prin iertare este ca o casă nouă cu ferestre curate, în care

vin să locuiască îngerii lui Dumnezeu. Doar cel ce poate ierta poate iubi, cel ce iubește poate înţelege. Fără iertare te așezi singur în rândurile călăilor care L-au răstignit pe Iisus și tot de unul singur te așezi în rândul vinovaţilor.

A ierta înseamnă a simţi că cel ce ţi-a greșit nu trezește în tine nici un resentiment, nici o formă de iritare, nici un fel de angoasă, de frică sau de tendinţă de evitare. Poţi să-l întâlnești pe stradă așa cum întâlnești orice fel de trecător, nu-i judeci îmbrăcămintea, culoarea ochilor, nu te scoate din sărite nasul lui mare sau vorbele pe care le spune. Prin iertare sufletul tău trăiește ca un copil, care se bucură după ce mama tocmai l-a ajustat cu o palmă peste cap. Copilul bătut a și uitat bătaia, de parcă bătaia ar fi fost un fel de a râde care a trecut. Sufletul care iartă este ca un copil care iartă cearta și bătaia mamei. Oamenii care au greșit faţă de noi în trecut sau am greșit noi faţă de ei în trecut, dacă nu iartă, dacă nu iertăm, rămânem agăţaţi în trecut și nu ne mai putem bucura de prezentul de azi. Neputinţa de a ierta este neputinţa de a evada din trecut. În faţa dragostei se topesc vinovaţii și în faţa iertării se topește suferinţa proprie. Alege ce vrei să faci cu viaţa ta. Alege să te bucuri azi iertând pe oricine n-ai iertat ieri, deoarece ieri a trecut, dar azi mai este încă și mâine nu știi dacă va mai fi. Greșelile trec, trecem și noi odată cu ele. Să trecem frumos, iertând tot ce este trecător.

Preot NICOLAE BELEAN

SĂ TRECEM PRIN VIAŢĂ IERTÂND TOT CE ESTE TRECĂTOR

13Iconostas nr. 153 mai, 2013 COMUNICAT PATRIARHIA ROMÂNĂ

Din mărturiile scripturistice, patristice, istorice și arheologice reiese că Biserica a practicat de la început până astăzi înhumarea (înmormântarea). Ea corespunde învăţăturii Bisericii despre trup și datoriile faţă de el, trup care trebuie să fie redat pământului din care a fost luat.

Biserica Ortodoxă Română a avut și are o atitudine clară și ferm exprimată faţă de cei care s-au incinerat sau se vor incinera, consacrată prin hotărârea sinodală din anul 1928 și reconfirmată prin hotărârea sinodală din anul 1933, asupra cărora nu s-a mai revenit în nici un fel, întrucât acestea exprimă punctul de vedere oficial al Bisericii noastre, fiind de datoria oricărui slujitor al Bisericii Ortodoxe Române să respecte aceste hotărâri, iar din punct de vedere pastoral, să lămurească și să determine pe credincioși să respecte tradiţia bimilenară a înhumării creștinilor.

Abuzând de lipsa de informare corectă a credincioșilor și de acceptarea facilă și fără discernământ de către aceștia a practicii incinerării morţilor, îngăduită de unele biserici creștine din Occident și din America, unii preoţi caterisiţi sau depuși din treaptă, doritori de câștig și în totală separare de Biserică, săvârșesc slujba de prohodire a celor decedaţi chiar în incinta crematoriului.

Există și situaţii în care incinerarea s-a făcut fără voia sau împotriva dorinţei celui decedat, din motive obiective (financiare sau legale, legi specifice unor state în care incinerarea este obligatorie). În astfel de situaţii, chiriarhul este singurul care are autoritatea de a acorda sau nu dispensă, prin iconomie, în urma studierii amănunţite a fiecărui caz în parte, cu precizarea că, pentru astfel de cazuri, slujba ce se va săvârși la depunerea urnelor funerare în cripte ar putea fi doar slujba Trisaghionului cu pomenire individuală.

Pentru preîntâmpinarea unor astfel de situaţii, Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în ședinţa din 20 martie 2012, a hotărât elaborarea unei circulare în legătură cu practica necreștină a incinerării morţilor, în care să se prevadă îndatorirea fiecărui cleric de a se conforma

hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1928 și 1933, având obligaţia de a-i îndruma pe credincioși să respecte cu sfinţenie practica ortodoxă a înhumării (înmormântării) celor adormiţi și să nu accepte incinerarea (arderea trupului celui decedat).

Apreciind că problema incinerării morţilor este comună tuturor eparhiilor și că măsura adoptată de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor trebuie extinsă printr-o hotărâre a Sfântului Sinod la nivelul tuturor centrelor eparhiale, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din Statutul pentru organizarea și funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, potrivit cărora „Sfântul Sinod păstrează unitatea dogmatică, liturgică și canonică, statutară și regulamentară în Biserica Ortodoxă Română, precum și comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă”;

Ca urmare a discuţiilor care au avut loc pe marginea propunerilor Comisiei pastorale, monahale și sociale, precum și a votului unanim exprimat, Sfântul Sinod a hotărât:

1. Menţine în vigoare următoarea hotărâre a Sfântului Sinod din 15 iunie 1928, reconfirmată prin hotărârea Sfântului Sinod din 20 februarie 1933:

a. „Preoţii să prevină din vreme pe enoriași, atrăgându-le atenţia că, în cazul când cineva dintre ei ar voi să se incinereze, Biserica le va refuza orice asistenţă religioasă, fie la înmormântare, fie la pomenirea pentru morţi după înmormântare.

b. Înainte de oficierea slujbei de înhumare (înmormântare) a unui creștin, preotul slujitor să se informeze de la familia defunctului, la care cimitir va fi înmormântat cel decedat.

c. Celor ce totuși au fost incineraţi sau se vor incinera din proprie voinţă, să li se refuze orice serviciu religios, atât la înmormântare, cât și la pomenirile pentru morţi.”

2. În situaţia în care incinerarea s-a făcut fără voia sau împotriva dorinţei celui decedat, din motive obiective (financiare sau legale, legi specifice unor state în care incinerarea este obligatorie), chiriarhul este singurul care are autoritatea de a acorda sau nu dispensă, prin iconomie, în

urma studierii amănunţite a fiecărui caz în parte, cu precizarea că, pentru astfel de cazuri, la depunerea urnelor funerare în cripte, se poate oficia doar slujba Trisaghionului cu pomenire individuală.

3. Preoţii care se abat de la hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind practica incinerării morţilor vor fi opriţi de la lucrarea preoţească și trimiși în judecata Consistoriului eparhial, spre sancţionare.

4. În cazul foștilor preoţi, caterisiţi sau depuși din treaptă, care săvârșesc slujba de prohodire chiar în incinta crematoriului, Înaltpreasfinţiţii și Preasfinţiţii Părinţi Chiriarhi vor sesiza autorităţile competente pentru interzicerea accesului acestora în crematorii și cimitire și pentru sancţionarea penală, întrucât folosesc calităţi mincinoase (de cleric al Bisericii Ortodoxe Române) pentru a obţine un folos material injust, păgubind familiile îndoliate (art. 215 alin. (2) Cod penal, infracţiunea de înșelăciune).

5. Înaltpreasfinţiţii și Preasfinţiţii Părinţi Chiriarhi vor adopta măsurile cuvenite pentru înștiinţarea clerului din fiecare eparhie despre conţinutul prezentei hotărâri și despre obligativitatea acesteia în cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române.

6. Centrele eparhiale vor lua măsurile necesare referitoare la îndatorirea pastoral-misionară de a catehiza credincioșii cu privire la învăţătura de credinţă ortodoxă despre înhumare (înmormântare) și respingerea practicii incinerării, precum și de a acorda atenţia cuvenită pastoraţiei individuale a persoanelor îndoliate.

7. Centrele eparhiale vor lua măsuri în legătură cu îndatorirea clerului de a promova, inclusiv prin forţa exemplului, ajutorarea familiilor îndoliate, pentru ca lipsa banilor să nu fie un motiv de a incinera pe cei decedaţi, considerând că înhumarea ar fi prea costisitoare.

Prezenta hotărâre s-a comunicat tuturor eparhiilor, în vederea adoptării măsurilor necesare pentru respectarea și aducerea la îndeplinire a celor stabilite.

VESTITORUL ORTODOXIEI ANUL V IULIE-SEPT. 2012

HOTĂRÂREA SFÂNTULUI SINOD PRIVIND

ÎNHUMAREA ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

Cu adâncă durere în suflete anunț că s-a împlinit un an de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul meu soț și unchi,

GIUCHICI IOANTe port în suflet mereu și mă rog pentru

sufletul tău. Soția Giuchici Elena cu nepoții Sorin, Florina și strănepoții Diana și Cristi.

Cu adâncă durere în suflete amintim că a trecut un an de când a plecat dintre noi cumnatul

GIUCHICI IOANTe purtăm în inimile noastre și

te vom plânge mereu. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fam. Șerban Aurel și Maria cu copii Florin, Adina și strănepoții Alexandru și David.

Cu sufletul plin de durere amintim că a trecut un an de când ne-a părăsit cumnatul

GIUCHICI IOANTe vom purta mereu în sufletul

nostru. Fam. Bîtea Nicolae cu șoția Livia, cu copii lor și nepoții.

Cu durere în suflete și cu lacrimi în ochi amintim că s-au scurs 6 săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost soț, tată și bunic

RĂCHITAN DUMITRUTe vom purta veșnic în suflete și nu

te vom uita niciodată. Familia.

14 Iconostas nr. 153 mai, 2013DIN VIAȚA PAROHIEI • 1-30 aprilie

Decese

Comemorări

Hotărârile Consiliului Local Ghiroda, votate în 29 martie 2013

BREBAN GLIGOR

S-a născut în data de 15 mai 1931, în localitatea Cățelul, comuna Meseșenii de Sus, judeţul Sălaj. A decedat în data de 23 martie 2013, în localitatea Giarmata Vii. Te vor plânge mereu copiii și nepoții Viorel, Bogdan, Ioan, Aurica, Virgil, Luminița, Maximilian și Estera. Fie ca Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i binecuvânteze odihna.

RĂCHITAN DUMITRU

S-a născut în data de 14 iunie 1949, în localitatea Cehal, judeţul Satu-Mare. A decedat în data de 16 aprilie 2013. Un ultim şi pios omagiu din partea soției, copiilor și nepoților. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

DonațiiAndreica Iosif 50 leiAndreica Nicolae 50 leiBocșan Dumitru 50 leiColesnicean Sergiu 50 leiDavid Petru 50 leiIonescu Gheorghe 100 leiPrahanca Darius 50 leiPrahanca Remus 50 lei

Hotararea nr. 34 privind aprobarea Bugetului Local al comunei Ghiroda pe anul 2013 și estimări buget local pentru anii 2014-2016

Hotararea nr. 35 privind modificarea și aprobarea structurii Organigramei și a Statului de Funcţii pentru aparatul de specialitate al primarului comunei Ghiroda

Hotararea nr. 36 privind mandatarea unei persoane pentru semnarea declarațiilor de radiere a ipotecilor/privilegiilor înscrise în Cartea Funciara în favoarea Comunei Ghiroda

Hotararea nr. 37 Pentru revocarea HCL nr. 17 din 30.01.2013 privind organizarea, funcționarea și exercitarea auditului public intern în sistem de cooperare

Hotararea nr. 38 privind aderarea comunei Ghiroda la Asociaţia Comunelor din România

Hotararea nr. 39 privind însușirea Acordului de cooperare privind organizarea și exercitarea activităţii de audit

Hotararea nr. 40 privind acordarea de sprijin financiar, pentru returul Campionatului Diviziei D (Sezonul 2012-2013), Asociația Club Sportiv Ghiroda

Hotararea nr. 41 privind acordarea de sprijin financiar, pentru returul Campionatului Județean 2013 (Sezonul 2012-2013), Asociației Sportive Lorena Giarmata Vii

Hotararea nr. 42 privind întocmirea unui Proiect Tehnic pentru modernizarea a 3 fântâni publice – cișmele publice amplasate în Ghiroda, pe forajele existente cu deversare în sistemul de canalizare al comunei Ghiroda

Hotararea nr. 43 privind aprobarea S.F. nr.117/2011 si P.T. nr. 139/2012 pentru investiția:” Construire sala de sport școala Ghiroda, jud. Timiș”

Hotararea nr. 44 privind aprobarea la plată a diferenţei de 6834,00 lei, reprezentând rest de plată a domnului Juncan Anton, parte din c.v-c nr.164 din 13.07.2007 încheiat cu Consiliul Local Ghiroda

Hotararea nr. 45 privind actualizare date imobil înscris în CF nr. 402505 Ghiroda cu nr. top 1165/20, comuna Ghiroda

Hotararea nr. 46 privind intabularea în CF a str. Viorelelor, localitatea Giarmata Vii comuna Ghiroda

Hotararea nr. 47 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „dezvoltare zonă rezidenţială cu funcţiuni complementare” în extravilan Ghiroda parcela A284/2 înscrisă în CF nr. 400613 Ghiroda

Hotararea nr. 48 privind atribuirea de nume unei străzi fără nume din intravilanul extins al localității Ghiroda

15Vatră nouă nr. 153 mai, 2013 INFO ȘAH

Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

CAMPIONATUL FAMILIILOR ŞAHISTE,

ediţia a VIII-a, 2013Motto-ul C.S. Mediator:

Pe drumul vieții, călător,Când vei ajunge la răscruce,Privește cerul, vei vedea un norȘi steaua ta care străluce.

Să ai încredere în ea,Căci Dumnezeu asupra ta veghează,Vei fi ferice, noroc și sănătate vei avea,Căci Dumnezeu te binecuvântează.

Sâmbătă, 18 mai 2013, în sala Clu-bului Studențesc Medicina Timișoara, s-a desfășurat concursul de șah Cam-pionatul Familiilor Șahiste, ediția a VIII-a, din cadrul școlii de șah

”Visul unui pion”. Organizarea aparţine Clubului Sportiv Mediator, în colaborare cu Consiliul Județean Timiș (cofinanțator) și Clubul Sportiv Studențesc Medicina Timișoara.

A fost un concurs strălucit, cu o ambianță de relaxare și de vese-lie, care ne-a ținut timp de câteva ore, departe de lumea dezlănțuită.

Familiile participante au fost: Anton Claudiu & Ionel – fiul și tatăl, Arsinoaia Ionuţ & Viorel – fiul și tatăl, Bonţe Dragoș & Ioan – nepotul și bu-nicul, Bogdan Adrian & Adina –frați, Burchici Boban & Veroliuc – fiul și ta-tăl, Carașca Bogdan & Andrei – fraţi gemeni, Corolea Diana & Mihai – ne-poata și bunicul, Căzan Andrei & Că-lin – fiul și tatăl, Cadleţ Cristian & Iosif – fiul și tatăl, Cord Andrei & Viorica – nepotul și bunica, Ghiţoiu Luigi & Ma-rio – fraţi, Mirea Rareș & Florin – fiul și tatăl, Mătăsaru Stephanie & Patrick – fraţi, Popovici Andrei & Florin – fiul și tatăl, Perescu Neo & Toma – fraţi gemeni, Perescu Bruno & Lucian - fiul și tatăl, Pandurescu Bogdan & Ion – nepotul și bunicul, Rohlicek Anca & Magda – fiica și mama.

Au participat 18 familii, din cele 25 posibile. Au fost absențe ”motiva-te”, deoarece în această sâmbătă s-au făcut recuperări la orele de școală și elevii claselor V-VIII, au trebuit să răs-pundă _prezent_.

Primele 3 familii, în ordinea clasa-mentului, sunt următoarele:

1. Familia Rohlicek Anca & Mag-da - fiica și mama – campioană – cupă și medalie de aur

2. Familia Carașca Bogdan & An-drei - frați – vicecampioană – cupă și medalie de argint

3. Familia Arsinoaia Ionuț & Vi-orel - fiul și tatăl – cupă și medalie de bronz.

S-au acordat multe premii speci-ale, cum ar fi:

Pe masa 1) - 1. Corolea Diana 2. Bogdan Adrian 3. Ghiţoiu Luigi și se-parat pe masa 2) 1. Căzan Călin 2. Perescu Lucian 3. Dumitru Ion, pe echipe de fraţi, masa nr. 2) 1. Mătăsaru Patrick, 2. Ghiţoiu Mario și cea mai tâ-nără echipă, fraţii gemeni de numai 6 ani, care s-au clasat pe locul 11 din 18 familii, Perescu Neo și Toma.

Acest concurs foarte reușit ca at-mosferă și ambiţie de câștig a primu-lui loc, ne sugerează, ca în viitorul an școlar 2013 – 2014, să mai aducem încă odată în competiţie familiile, or-ganizând Cupa familiilor șahiste.

Cât de bine se potrivește acestui concurs, următoarea cugetare scrisă de mine cu ani în urmă: “Șahul dacă știi să-l iubești …, ţi se arată în faţa ta, în toată splendoarea lui…

El se poate juca, tot atât de bine, în săli elegante ale unui palat, cât și pe marginea șanţului la ţară.

El nu face deosebirea între bogaţi și săraci.

El se poate juca, din copilărie, până la adânci bătrâneţe.”

Unii oameni în vârstă își amin-tesc casa părintească, în prag de săr-bători, cu acele miresme ameţitoare de sarmale, prăjituri și cozonaci. Eu surâd, unor amintiri din cele mai plă-cute, din copilăria mea când, în zile de sărbătoare, părinţii mei se jucau cu mine, moara, domino, frate nu te supăra, remi și ȘAH. Dintre toa-te jocurile, cel mai mult îmi plăcea șahul. Nu aveam pe atunci piese și nici computer cu program de șah, ci niște cartoane rotunde, pe care erau desenate piesele de șah albe și ne-gre și le așezam pe o tablă mică de carton. Dintre toate piesele eu am îndrăgit cel mai mult regina.

Veniţi cu mine în lumea copilăriei mele, unde macii roșii ai câmpului ne învăluie și inima se deschide cu bucu-rie, ca petalele unei flori.

Veniţi cu mine, în lumea jocului de șah, unde faţa se luminează de bucuria învingătorului și ochii se pleacă în clipa înfrângerii…, ca mai apoi, întinzând mâna, jucătorul cu privirea senină, spune: felicitări, ai fost mai bun… astăzi ai învins!

16

Tehnoredactare și tipar SC DAVID PRESS PRINT SRL, Timișoara, str. Șt.O.Iosif Bl. 8/a, ap. 2, tel. 0256/229.121, e-mail: [email protected]

ISSN 1584 - 4323

D P PDavid Press Print

EDITURĂ TIPO

GRAF

IE

Timișoara, str. Șt. O. Iosif bl 8/a

tel. 0256/229.121

0741-142.978, 0721-260.532

e-mail: [email protected]

EXECUTĂ:culegere text, tehnoredactare(ziare, reviste, cărți, lucrări licență,

disertație, doctorat etc.) ,

GRAFICĂ, ecusoane,

cărți de vizită, invitații, CALENDARE,

flyere, meniuri restaurant, postere,

cataloage, plannere,

materiale personalizate,

BROȘURI,

cărți alb/negru și color, reproduceri,

ALBUME, facturi personalizate,

chitanțiere, dispoziții de plată

și

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Ghiroda

Vatră nouă nr. 153 mai, 2013REȚETE CULINARE

MINI TARTE CU CĂPȘUNI

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 386 777, 0744-604 975, www.giarmatavii.roColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), Daniela FLORIAN (tehnoredactare și corectură), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, ec. Rodica ANDRAȘIU, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Ingrediente:200 g făină; o linguriţă zahăr;

un praf de sare; 100 g unt rece; 1 ou bătut cu 10 ml apă; 100 g cremă de brânză; 50 g zahăr brun; 100 g smântână; 2 linguriţe suc de lămâie; ½ linguriţă esenţă de vanilie; aproximativ 30 căpşuni fără codiţe.Mod de preparare:

Pentru aluat puneţi într-un bol potrivit făina, zahărul şi sărea, adăugaţi un-tul şi frământaţi bine, sau folosiţi un robot de bucătărie pen-tru a obţine un aluat cu textură fin-granulară, fără cocolașe de unt. Adăugaţi oul bătut cu apă şi acţionaţi robotul până se rotunjeşte aluatul. Adăugaţi câte o linguriţă de apă rece şi acţionaţi robotul după fiecare linguriţă, până obţineţi un aluat legat şi maleabil. Puneţi aluatul pe o suprafaţă dată cu făină, împărţiţi-l în patru bucăţi egale şi formaţi 4 foi. Împachetaţi foile şi puneţi-le la congelator pentru 30 minute.

Preîncălziţi cuptorul la 200°C. Întindeţi foile de aluat şi formaţi din fiecare foaie un cerc de aprox. 17 cm în di-ametru. Puneţi fiecare cerc de aluat în formă de mini tartă de aprox. 12 cm diametru, cu fun-dul detaşabil. Puneţi formele pe o foaie de copt şi daţi-le la congelator 15 minute. Înţepaţi cu o furculiţa baza fiecărei

tarte şi umpleţi-le cu boabe de fasole.

Daţi-le la cuptor pentru 10 minute. Scoateţi boabele de fasole, reduceţi

temperatura în cup-tor la 170°C şi coaceţi

până se rumenesc, aprox. 25 minute.

Bateţi cremă de brânză cu zahărul brun la bleneder, în jur de 3 minute. Adăugaţi smântâna, esenţa de vanilie şi sucul de lămâie şi acţionaţi blenderul. Puneţi părţi egale de umplutură în fiecare tartă. Adăugaţi căpşunile feliate sau întregi. Adăugăm sare și piper, după gust. Se poate servi cu mămăliguță. Pofta buna.

Domnule primar,Doamnelor şi domnilor consilieri

Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii, prin conducătorul Oficiului parohial, preot Vasile D. Suciu, dorește să vă aducă cele mai calde și sincere mulțumiri pentru sprijinul financiar, în suma de 80.000 lei, acordat Parohiei noastre în anul acesta, pentru continuarea lucrărilor de construire a Asezământului comunitar „Preot Filip Doboş” (Hotărârea Consiliului Local Ghiroda nr. 66/29. 05. 2013).

Nădăjduind că această frumoasă colaborare dintre instituțiile noastre, în folosul tuturor cetățenilor din Giarmata Vii, va continua în anul acesta şi în anii viitori, vă mulțumim încă o dată pentru înțelegere și pentru sprijinul financiar acordat.

Conducerea Parohiei Ortodoxe Române Giarmata Vii, Consiliul Parohial şi Comitetul Parohial vă asigură de toată recunoștința noastră şi rugăm pe Bunul Dumnezeu să vă răsplătească însutit, după măsura dra-gostei domniilor voastre.

Cu alese sentimente de preţuire,Preot Paroh VASILE D. SUCIU

na, zahărul şi i un-aţiţi e -

un fin-ocolașe

aţi oul bătut cu

ttttttttttc

DapeppppppScSSSSSSSSSSSSSSSSSSSde

temtor l

până se25 minute

reot VVVVVVVVVVVVVVVasasasaasasasasassassaasasssassassasaasassaaasa ile D.D.D.DDD.DDDD.DDDDDDD Suciu,susumamaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa ddddddddddddddddddddddddddee 8080808080080800080080800808000000008080808080000.0.00000.0.0.00.00.0.0000000000.0.0.0.00.00.0000000000000000000000000000000000 lllleieieeee ,

re a AsAsAsAsAsAsAsAAsAsAsAsAsAsAsAsAAsAAsAsAsAAsAsAsAsAAsAsAsAsAsAsAsAsAsAAAAAsAsAsAAsAAsAsAAsAsssezezeeeeezezezezezezezezeeezezzezeeeezeezezezeee ămămămămămămămămămmmămmămămămămmmămămămămămămmmmmmmmămmânânâânânânânânânânânânânânânâânânânânânânâââânânnâânnnnnâââ tutututuuutututututututututututtttuttutttttululllllllllllll i013)))))))3))))))))))))))))))))))))))).............

țțțțll ttuuuuttutuuutututututututututuutuututututuuututututuututututututuututututuuutuuuuttutuuutt rororororororororororororoororoororororororororororororooroorororoooooroororororooooorooroorooor r r rrr rrrrr r r rrr r r r rrrrrr rrrrr rr rrr r rrrrrr cececccecececececececececececceecececececceccecccceccec tătătătătătătătătătătăttătătttătătttttățețțețețețețțețețeețeețeeeee ininininiinininiininiiiiiiilolololloololololololoololoololooolololoooorppenennnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnntrtrttrtrtrtrtrttrttrtrtrtttrrtrtrtrtttrtrtrtttrtrttrrtrrrrtrttttruuu uuu u uu u uuuuuuuuu u înînînînîînînînînînnînînîîîînînînînîîîînînînînînîînînînînînînînînînînînînnînnîîîînnînnîînî țțțețțețețețețețțețețțțețețețețțețețțeețețeețețețețețeețețțț leleleleleleleeleleeeleeeelelelelelleeeleegegegegegegegegegegggegegegeeggeeggggegeggggeggggggggggg rerererererererereeereeeeeereeeeeeee șșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșșii

ul PaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaPaaPaaPaPPaPPaaPPPaPaaPaPPaPPPaP rorororororororororooorororooorororoooorororoorohihhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh aalalalalalalalalalalalalalalllalalaalallaalalallaalalalaalaalalaaaaaaal vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvăă asasasasasasssasasassasssssssssasssigigigiggigggigiggigigiggigggggigigigiggigigggigi ururrururururuurururururrururrrrururrurruruuuuu ăit,t,,,,, dddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddupupupupupupupupupupupupupupupupuuupuuuuuuuuuuuuupuupăă ă ăăăăăă ăăăăăăăă ăăăăă ăă ăăăăăăăăă ăăăăă mămămăămămămmămămămămăămămămmămămămmămămăămămăămămmmmmmmm sususususususuususususuuususususususususssurararaararaaaaaraaraaararara dddddddddddddddddddddddddddrarrr -

ohhhhh VVVVVVVVASIILIIIIII EEEEEEVV D. SSSSSSSSSSSSSSSSSSSUUUUUCUUUU IU

ocazie unicĂ!!! licitaŢie de icoane pe sticlĂ! noua 153.pdf · cu apă călduță și săpun...

Documents