cazul chucky

8/17/2019 Cazul Chucky

http://slidepdf.com/reader/full/cazul-chucky 1/27

lie este 0 eom inat,iv v

aeuta eu seo-

•

,•

•

• . .•

,

••

• •

• I

•

•

• ucere

eom•

ta .

e mai mu te cazuri rea e,

,

tie.I

ume e e•

uc a . ost a es e llllU intre acient,i, u a• • • • ••

ersona U ill 1mu eu ace a9I nume, entru a ex rima ce mal•

ine stari e sa e si 0 0 ice ato 0 ice e a resivitate s, i urie

s tera eutic escris aici. .

a es acest caz avari in . te oua seo uri: 1 sa rezint

t•] 11 emers ti ic e si otera ie co itiv-com ortamenta a s, i 2sa 1 . ustrez

I I..

,

rezentarea cazu ui va i acuta urma com onente e anato-

. a1. .

•

Iirom, lasi. .2

•



I ,

•

(1) psihodiagnostic si evaluare c ca: (2) conceptualizarea clini-

ca a cazului !"# strategia de interventie !tehnicile utilizate# toa-

te des$asurate In cadrt !%# relatiei psihoterapeutice. i

. &entru a surprinde mai 'ine cazul, vom prezenta alternativ

atat perspectiva psihoterapeutului !((#, cat si a pacientului !nu-

mit aici meta$oric )huc*+#, asa cum a $ost ea descrisa de acesta

dupa ameliorarea conditiei clinice. cest model de prezentare,

In premiera dupa cunostintele noastre, poate avea $unctie di-

dactica $undamentala, cititorul urmarind simultan atat punctul

de vedere si modul de gandire ale pro$esionistului cat si ale pa-

cientului, elementele de suprapunere si di$erentiere dintre aces-tea avand valoare i ormativa pentru viitorii psihoterapeuti,

•

11.1. Perspectiva psihoterapeutului

Sedinta 1

,

In prima sedinta mi-am propus cateva o'iective importante:

1. sa-mi $ac 0 idee general a despre pro'lemele pacientului.

/u doream sa intru in detalii, ci sa am 0 perspectiva glo'ala la

un nivel mediu de adancime a analizei, care sa-mi ghideze apoi

interventia In urmatoarele sedinte daca pacientul va consideraca este cazul sa Ie urmeze ;

. sa $ac educarea pacientului privind 'oala tul'urarea

". sa $ac educarea privind interventia psihologica psihote-

rapla•

;

%. sa normalizez reactiile pacientului i sa stimulez expec-

tatiile realiste de succes



o

I I

I I

•

2. sa incep construirea unei relatii psihoterapeutice adec-

vate, caracterizata prin empatie, acceptare neconditionata a pa-

cientului ca persoana, congruenta si cola'orare, care sa sustina

apoi procesul psihoterapeutic.

m a4uns la ca'inet cu 12 minute mai devreme imi place sa

$iu punctual atunci cand am programati pacienti. )u cateva sap-

tamani in urma rna sunase un coleg de la universitate, spunan-

du-mi ca rna roaga sa ii consult 0 ruda apropiata, care are pro-

'leme psihologice si care dore9te sa $ie vazuta doar de mine,

neacceptand pe altcineva este 0 modalitate tipica in care multi• pacienti a4ung la mine#. m $ost in$ormat ca pacientul avusese

tentative de suicid, $usese internat la 5ectia de psihiatrie, dar ca

in acel moment era relativ stabil ersoana care m-a contactat nu

stia exact ce diagnostic avea pacientul, ci doar ca cei de la spital

Ii sugerasera ca dupa externare sa $aca psihoterapie. I-am spus

ca eram $oarte ocupat !nu am mai multi de 2-10 pacienti ll1 ace-

lasi timp#, dar ca il pot pune pe 0 lista de asteptare si pot sa rna

intalnesc cu el in aproximativ 0 luna sau, daca doreste. pot sa-i

recomand un alt psihoterapeut disponi'il !lucru pe care nu l-a

acceptat#. I-am spus, de asemenea, ea daca intrc timp, pana rnavoi intalni eu el, reapar pro'lemele, sa ia de urgenta legatura eu

medicii care l-au tratat.

(upa 0 luna, la ora $ixata, s-a prezentat la usa ea'inetului Ul1

tartar !am a$lat mai tarziu ca are 19 ani# im'racat neingri4it 9i

avand 0 mimica trista. 6i-a atras atentia taietura de la bratul

stang, pe care am asociat-o eu tentativa de suieid (lucru can irmai

ulterior). area agitat, stresat si nera'dator sa-mi povesteascadespre pro'lemele sale. 7-am invitat sa intre si am inccput Intr-o

maniera tipica: m-am prezentat si l-am rugat si pe el sa-mi spu-

na numele si cateva in$ormatii demografice.

•

•

o



•

48 8erapeutul !8#: &entru mceput te rog sa-mi spui cum te nu-

mesti si, inainte de a discuta despre pro'lemele care te-au adus

la mine, 0 sa inregistrez, $oarte pe scurt, cateva in$ormatii demo-

gra$ice.

,....u.poa 'tinerea acestor in$ormatii am continuat:

8.: cum, ca am incheiat cu aspectele mai $ormale, sa reve-•

nim la lucrurile importante. )e pro'leme sunt )e te-a adus la.

mine )um crezi ca te pot a4uta

&acientul a inceput sa-si prezinte pro'lemele intr-o maniera

precipitate, emotionala, sarind de la 0 pro'lema la alta. m in-

cercat sa-l organizez putin (pentru a avea acea perspeciiod generalii

asupra problemelor sale), 'ind oarte atent sa nu considere acest lucruintruziv, deoarece aveam de construit relaiia terapeuticd adecoatd tin-

ceperea consiructiei reiaiiei terapeutice · .

8.: dori in aceasta prima sedinta sa imi $ac 0 idee generala

despre ce pro'leme sunt. /u vreau sa intram deocamdata in de-

talii, urmand sa $acem acest lucru in sedintele urmatoare, cum

vreau doar sa imi $ac 0 idee genrala despre pro'leme, urmand

ca apoi sa trecem prin mai multe etape: 1 psihodiagnostic si• evaluare clinica ca sa vedem speci$ic care sunt di$icultatile si

de ce au aparut: conceptualizarea clinica ca sa vedem cum

au aparut aceste di$icultati si ce tre'uie sa $acem ca sa Ie amelio-

opresti oricand crezi ca este nevoie din punctul tau de vedere,

tratamentul, medicul a discutat ell tine ea sa vada ce mani$estari

••



•

" A

de analize de la'orator, noi vom $ace teste psihologice, iar in loc

de tratament medicamentos, +om $ace tratament psihologic (edu-

ca ia entru 'psihoterapie " continuat incura4andu-l sa reinceapa sa-mi descrie 0 pro-

'lema. Il Iasam s 0 descrie la un nivel mediu de analiza dupa• ' II' •

$ormula um se mani$esta, care este istoricul ei, ce consecinte are

pentru el. aca incerca sa treaca la alta pro'lema inainte de a 0

clari$ica la nivel mediu pe cea in discutie, 11 reorientam, Intr-o

maniera neintruziva.;a pro'lerna-tinta, (aca intra in prea multe

detalii, ii spuneam, tot neintruziv, ca vom reveni asupra pre'le-mei si 0 va detalia ulterior, acum urmand sa vor'im despre ur-

matoarea lui pro'lema. &e masura ce discutam, urrnaream in po-

vestea pacientului principalele xe ale (56-I< (Malualul de

!iagnostic i #tatisticii a, $ulburiirilor Mentale, editia a patra revi-

zuita . &e xa I am identi$icat elemente caracteristice tul'urari-

lor de tip depresiv in prezent# si maniacal in trecut . &e xa II.

am avut senzatia prezentei unor caracteristici de tip 'orderline,

desi eram oarecum sceptic, deoarece prevalenta acestei tul'urari

la 'ar'ati este redusa si nu eram sigur daca elementele 'orderli-

ne de ex., impulsivitate, insta'ilitate emotionala etc. pe care Ie

remarcam nu erau expresii ale mani$estarii tul'urarii 'ipolare.

xa I< imi relie$a ca stresori psihosociali aspecte legate de rela- .

tia cu parintii, scoala etc. 8oate acestea erau ipoteze in aceasta

$aza.

(upa aproximativ %0 de minute i-am cerut sa ne oprim deo-

camdata. .

8.: )red ca mi-am $acut 0 idee generala despre ce este vor'a.

5igur, nu stiu inca precis, dar vom a$la dupa 0 testare psihologica•

•



•

20 riguroasa. poi, punand cap la cap in$ormatiile o'tinute pe

'aza testelor si din discutiile noastre, ip voi spune care= este

punctul meu de vedere privind (1) pro'lemele existente (2) de

• ce au aparu> i cum au aparut: (3) ce ar tre'ui sa $aeern pentru a

Ie ameliora I oteza mea preliminara !am incercat sa $olosesc un

lim'a4 la inter ata dintre eel psihologicpsihiatric si eel de simt

comun, pentru a fi inteles mai 'ine de pacient# este ca pro'leme-

Ie sunt de tip depresiv !vezi starile acestea de tristete pro$t ida,

care lllerg pana la ideea ca viata nu merita traita# in alternanta

eu stari exagerate de exu'eranta !ca atunci cand mi-ai spus cauneori simti ca nimic nu poate sta in calea a ceea ce vrei#, apa-

rute pro'a'il pe $ondul unui stil personal caracterizat prin sen-

si'ilitate si insta'ilitate emotionala !ll1i-ai spus ca treci usor din-

tr-o stare emotionala pozitiva in una negativa si invers# si al

unui sill co tiv mai in$lexi'il si autoritar !rni-ai spus ca daca

ip doresti ceva atunci, acel ceva tre'uie sa se intample, alt$el nu

pop tolera situatia si 0 vezi ca pe 0 catastro$a si 0 incapacitate

personala#, toate amorsate de0

serie de stresori psihosociali cucare te-ai con$runtat !$aptul ca te intretii practic singur, Iucrand

• si mergand la scoala acelai timp, ca nu tii legatura cu mama

ta, ca ai plecat de acasa#. aca aceste lucruri vor fi con$irmate de

examinarile pe care e vom $ace, pro'a'ilitatea de a putea ame-

liora unele dintre pro'leme tale emotionale este destul de 'una

!stiam asta din literatura de specialitate# !normalizarea reactiilor

pacientului si cresterea realista a expectatiilor de succes#. /u stiu inca precis cat timp ar dura tratamentul, caci nu

avem deocamdata 0 idee $oarte clara asupra tuturor di$icultati-

lor, dar pro'a'il ca ar $i nevoie de cam 2-%0 de sedinte de psi-

hoterapie !stiam asta din literatura de specialitate,lasandu-mi 0•

mar4a de predictie destul de larga#.•

•



•

•

!."#

•

m incercat apoi sa discut despre istoricullui psihiatric.

T.: Mi-ai spus ca ai m.ai fost internat si ea ai luat tratament

psihiatric. &op. sa-mi spui mai multe despre asta

Paeientul rni-a spus ca a fost internat a mentionat si tentati-

va de suicid# si ca a luat tratament pentru tul'urare 'ipolara.

?ra=,inca su' tratament, dar nu il lua sistematic, caci se

simtea

mai 'ine si nu dorea sa devina dependent de medicatie. I-amv'

spus ca aceasta era 0 pro'lema importanta, pe care eu 0 vad alt-

fel, trata:m.entul medicamentos fiind obligatoriu daca e!ista un

diagnostic psihiatric de tul'urare 'ipolara si ca urma sa discu-

tam despre acest lucru. .;

. T.: "eum. vreau sa rna asigur insa ca amandoi stim in ce ca-

dru lucram (educarea privind boala "i psihoterapia). ici vom I7l-

era pe pro'leme psihologice si pe cauzele lor psihologice. Une-

le problem.e psi#ologice pot avea insa si eauze rnedieale. $ill

acest motiv a11l sa te rag sa consulti din nou si un medic psi-

#iatru. Poate sa fie eel cu care ai mai 1uerat sau un altul a ales

sa $ie altul#. m sa te pun eu in legatura cu el. (aca va $i cazul,

el I%i va prescrie din nou si un tratament medicamentos caretrebuie urmat si care poate lTlerge foarte bine 111 paralel eli tra-

tam.entul psi#oterapeutic pe care 0 sa-l $acem impreuna atunci

cand anticipez ca pro'lernele pacientului sunt serioase, cer 111-

totdeauna si e!arninare medicala#. "poi a1l1 clarifieat aspeetele

legate de conditiile de plata si de contractul de servicii psiho-

logice, am reiterat ideea ca poate renunta dupa aceasta sedin-

ta in$ormativa i sau dupa sedinta ", cand terrninarn etapa dediagnostic, evaluare si conceptualizare clinica si urrneaza eta-

pa de interventie propriu-zisa, care se intinde pe mai multe e-

din>e.

poi am continuat:

•



•

,

I

$2 8.: Inainte de a incheia as dori sa sintetizam ceea ce tre'uie sa

tinem rninte !rn-am. asigurat ast$el ca pacientul va retine aspec-

tele de educare privind 'oala si psihoterapia, i-am normalizat

reactiile si i-a111o$erit expectatii pozitive si realiste pentru vii-

tor#.

,# 8.: ?ste ceva ce mi-a scapat sau ceva ce te-a deran4at in ca-

drul acestei intalniri /u @A. tunci, asa cum. am. convenit an-

terior, am sa te rog sa completezi aceasta 'aterie de teste acasa

si sao aduci la urmatoarea intalnire Bam. selectat 0 serie de teste

care evalueaza ta'loul clinic pe care 11 avea:m ca ipoteza !dar si

co:mponente de sanatate mintala# si rnecanism.ele etiopatogene-

tice si de sanogeneza identi$icate in literatura drept cauze posi-

'ile ale acestor pro'leme, respectiv prornotori ai starii de sana-

....ate>, .

st$el, pentru a evalua ta'loul clinic si starea de sanatate am•

• &ro$ilul (istresului ?motional: evalueaza distresul, em.o-

pile pozitive, emotiile negative ctionale si dis ctionale:

• Inventarul de (epresie Cec*: evalueaza nivelul de de-

presle•

.

&entru a evalua mecanismele etiopatogenetice si cele de sa-

nogeneza am ales:

• 5cala de titudini 9i )redinte Irationale: evalueaza nive-

lul de irationalitate si de rationalitate. )ognitiile irationale sunt

implicate ca mecanisme etiopatogenetice In tul'urarile a$ectivesi de personalitate, iar co tiile rationale sunt $actori de sano-

genezav

• 5cala de )anduri utomate: evalueaza gandurile nega-

tive asociate distresului. )andurile automate sunt implicate ca•

mecanisme etiopatogenetice in tul'urarile a$ective

•



..•

• 5cala de cceptare /econditionata: evalueaza nivelul

de acceptarea neconditionata a propriei persoane. cesta este

un $actor de sanogeneza cu rol protector $ata de tul'urarile

a$eetive•

• 5cala de 5tima de 5ine: evalueaza nivelul stimei de sine.5tima de sine este un mecanism etiopatogenetie irnplicat in tul-

•• %

'urarile a$ective.si in cele de personalitateJ

• 5cala de 6eeanism.e de )oping: evalueaza rnecanisrnele

de coping adapta$iv i sau dezadaptativ utilizate de persoana.

...... 8.: )and ai vrea sa ne intalnim sta nurnai daca doresti sa

lucram in continuare impreuna dupa aceasta prima intalnire in

care ti-ai $acut 0 parere despre m.ine si despre ce putern $ace impreuna !am convenit sa ne vedem peste patru zile#. 8e rog sa nu

uiti sa iei legatura cu colegul psihiatru. I&ncearca sa te intalnesti

eu el inainte de a ne vedea noi din n@li !stiarn ca este posi'il,

caci colegul psihiatru reuseste sa vada pacientii care rnerg in

numele meu in.aproximativ trei zile#. I-am inmanat pacientului

cartea de vizita, ell numarul de tele$on si adresa, spunandu-i sa

sune neap arat pentr tprogram.ar, imediat ce pleaca de la. ,ll11I1e. e ,"' &() c\~ 7; -,......

7a s$arsitul acestel prime sedint aveam d 4a 0 idee mai cla-

ra despre istoria de viata a acestui pacient ~diespre pro'lemel

sale potentiale. ?ra singur la parinti si pr@\8el1 a dintr-o $amilie

$oarte 'ogata dintr-o localitate mai mica dill apropierea orasului

)lu4-/apoca. I&n orasul unde s-a nascut era tratat ca 0 persoana

speciala, $iind un $el de &l'11%i11t al orasului=. 8atal sau muri e

intr-un accident atunci cand pacientul av )1 1D c111i !ell lI11 an 111a-

inte de a-I vedea eu#. (U1,)3 ae a toat 5-c1l1 schim'at 'rusc. $'"1

simtit a'andonat de viata si d !#aI11111, iar conditiile e)@I10111ice

is-au deteriorat drastic, asa ca nu mai putea sa $ie acelasi

•



•

=print=. )onsidera ca mama sa este de vina pentru acest lucru,

$iind ,,0 incapa'ila=. Eusese intotdeauna mult mai atasat de tata,

mama $iind 0 persoana nesemni$icativa in viata sa: =)am 'olna-

vicioasa si nici macar 0 'una gospodina !nu lucra nicaieri#. 8o-

tusi, 0 ura si 0 iu'ea in acelasi timpF 7a un an dupa moartea ta-talui si terminarea liceului s-a mutat la )lu4, intrand la

Eacultatea de 5tudii ?conomice si Gestiunea $acerilor si ru-

pand complet legatura cu mama. @data a4uns la )lu4, socul a

$ost si mai putemic. Eiind un ora mare, era si mai greu sa $ie

tratat ca $iind =special=. 5ingura legatura pe care 0 avea la )lu4

era cu un unchi din partea tatalui, eel care rn-a si contactat, care

l-a a4utat sa-i gaseasca 0 slu4'a din care sa se intretina si sa-si plateasca caminul. Hela4iile dintre ei erau cand $oarte apropiate,

cand $oarte reci, in general determinate de =toanele pacientu-

lui=, dupa cum a$irma unchiul sau. ?pisoadele depresive au

aparut odata cu moartea tatalui, iar mani$estarile maniacale, la

cateva saptamani dupa ce s-a mutat la )lu4 !amorsate, asadar,

de evenimente activatoare stresan.,te&. tunci a fost internat de

unchiul sau la psihiatrie !in urma tentativei de suicid, pro'a'il

pe $ondul $azei de trecere din episodul depresiv in eel mania-

cal#. Ipoteza mea clinica in aceasta $aza sustinea ca este +or'a

despre 0 pro'lema de tip 'ipolar, pe $ondul unei personalitati

de tip 'orderline si al unui stil cognitiv irational, toate amorsa-

te de 0 serie de stresori psihosociali marcanti, 5tilul cognitiv ca-

racterizat de scopuri in$lexi'ile !=8re'uie neaparat sa reusesc=#,care, daca nu erau atinse, duceau la evaluari catastro$ice !=lt-

$el este catastro$al=#, lipsa de toleranta la $rustrare !=/u pot su-

porta sa nu reusesc= si autodeprecierea !=)ei care nu reusesc

. sunt sla'i= am $ost invatate in interactiunea cu tatal sau, 0 per-

soana $oarte competitive, cu un pro$il similar !=<or'a tatalui

•

•



I ,

•

•

.

meu: un 'ar'at adevarat daca vrea ceva, atunci o'tine: alt$el,

este zero=#. 6ai direct spus, ,:\veam un pacient care mani$esta un

pattern pervaziv de insta'ilitate a relatiilor interpersonale !de

ex., cand era in relatii 'une ell mama si ell unchiul sau, cand nu•

vor'ea cu ei#, a imaginii de sine !de ex., cand se considera per-

$eet, cand se autodeprecia# si a a$ectelor !de ex. cand experimen-~

tastari a$ective tonice, cand era deprimat#, asociat cu impulsivi-

tate evidenta !de x., avea comportament agresiv ver'al $ata de

mama si $ata de toti cei care nu se comportau a9a cum dorea el#.

cest pattern a de'utat precoce in perioada adulta !inca din li-

ceu#, $iind prezent Intr-o varietate de contexte !de ex., rela4ia cu

mama, cu unchiul, la scoala, la serviciu#. &e acest teren, in diver-se situatii stresante !dar si in a'senta stresorilor ma4ori# apareau

episoade a$ective de intensitate moderate, cu caracteristici ma-

niacale 9i sau depresive, pe $ondul carora a avut si tentativa de

suicid. ..........

?ram curios sa vad perspectiva psihiatrului care urma sa cla-

ri$ice aceste aspecte si care putea relie$a si unele conditii medi-

cale pe xa III a (56.

5edinta

/e-am revazut 9i a venit dU1nou la timp. Eusese si la colegul

psihiatru. (aca nu s-ar $i dus, as $i lucrat cu el in aceasta sedin-

ta, dar i-a9 $i spus ca nu mai putem continua $ara ca el sa consul-

te si un psihiatru era in 'ene$iciul sau sa a$lam daca exista 9i pro- 'leme medicale, ast$el incat interventia sa $ie completa. m a$lat

!lucru con$irmat din discutia avuta, cu acordul pacientului, cu

medicul psihiatru# ca acesta a identi$icat 0 tul'urare 'ipolara de

tip I !episod depresiv si i-a prescris un tratament medicamentos

•



&oate ca 0 sa-mi dea nis,t s$aturi ca sa pot trai mai linis* tit in

lum.ea asta proasta si intre oamenii acestia care merita tot dis-

•

•.-

2 pe care 11monitoriza. ?u am inceput des$asurarea interviului

clinic structurat !5)I( pentru (56-I<#, $ocalizandu-mi evalua-

rea pe modulele care vizeaza tul'urarea depresiva ma4ora, tul-

'urarea 'ipolara, tul'urarea de adaptare cu episod depresiv,distimia, tul'urarile de tip psihotic si tul'urarile de personalita-

•

te !pentru a nu trece cu vederea vreo tul'urare importanta#. 5e-

dinta a durat aproximativ 0 ora si "0 de minute, pacientul cola-

'orand $oarte 'ine. 7a s$arsit i-am multumit si i-am spus ca in

urmatoarea sedinta voi pune cap la cap in$ormatiile o'tinute pe

'aza testelor si a interviului, pentru a-i spune clar, din punctul

meu de vedere: !1# ce pro'leme sunt, !# de ce cred ca au aparutsi (3) ce cred ca ar tre'ui sa $acem.

8.: ?ste ceva ce mi-a scapat sau ceva care te-a deran4at in ca-

drul acestei intalniri )and sa ne intalnim !m convenit sa ne

•vedem peste doua zile# .

II. . &erspeetiva lui !hue • "+i

?ram nera'dator sa a4ung la pro$esorul (aniel (avid. m

asteptat mult pana cand m-a putut primi. II stiam 'ine de pe• internet si i-am citi toate cartile, ?ram sigur ca el rna va intele-

ge si i9i va da seama ca amandoi suntem speciali si deose'iti,

pretul si care nu rna inteleg. 6-am simtit mereu neinteles si pa-rasit de oameni si de 0 lume care rna $aceau sa su$ar, 8ata era

cel care rna intelegea, ?l era ca mine, mai special, desi uneori.

mai gregea 9i el. (upa moartea lui m-am simtit a'andonat si

su$erinta s-a accentuat, trecand de la stari de $urie si manie la••

stari intense de tristete si deprimare, stari care rna a$ectau in•

••



I I I

I ,

••

de $urios pe toata lumea, inclusiv pe mine, incat am incercat

sa-mi pun capat zilelor. 6-a salvat un unchi care rn-a dus la

putin deprimat.. .

?ste un psiholog tanar, )a'inetul arata $oarte 'ine, aran4at-

in stil american.scu llJulte poze si diplome. 5tiam ca este spe-

cialF m incercat de la inceput sa-l impresionez, salutandu-l

calm si sigur pe mine. 6-a rugat sa stau 4os si mi-a cerut niste•

in$ormatii generale, iar apoi m-a intre'at ce pro'leme sunt

m inceput sa-i spun pro'leme mele in timp ce rna asculta $as-cinat. 6a mtelegea ca nimeni altulF 5tia ca pro'lema nu sunt

eu, ci lurnea si ceilalti. )a sa $ie sigur si ca semn de pretuire

pentru mine, mi-a cerut sa merg si la un psihiatru, pentru a ne

asigura amandoi ca nu sunt cauze medicale. (e dragul sau voi

lllerge,

desi e clar ca nu sunt. 6i-a dat niste teste pe care le voi

completa ca sa vada pro'lemele pe care le am din cauza aces-%&

tei lumi nedrepte. In sedinta am continuat sa vor'im despreaceste pro'leme,

,

In. I. &erspectiva psihotera eutului."

5edinta "

8.: &unand cap la cap in$ormatiile, iata cum vad eu lucrurile

!am alternat un lim'a4 psihologicpsihiatric cu unul de simt co-

mU11,pentru a $i sigur ca pacientul intelege clar mesa4ul acestei

sedinte#: .

,•

•



~

2D )e ro'I Kle sunt &ro'leme sunt, asa )UIn le n noi, de

tip 'ipolar. sta mi-au aratat analizele psihologice, lucru con$ir-

mat si de rnedicul psihiatru. )e inseamna tul'urare 'ipolara

!I-alll explicat, utilizand lirn'a4ul sau si $olosind exemple din

ceea ce imi relatase, ce inseamna tul'urare 'ipolara.

(esigur, acurn vine intre'area: de ce au a .ar t arerea mea

este ca situatiile stresante prin care ai trecut in ultima vrerne si pe

care mi le-ai descris anterior !moartea tatalui, izolarea ta la )lu4

etc.# au interactionat eu 0 stare de vulnera'ilitate mai mare la

tine, si anume eu un stil de personalitate pe care noi 11 numim de

tip 'orderline si cu un stil co tiv mai .//' exi'il. )e inseamna

personalitate de tip 'orderline !l-am explieat, utilizand lim'a4ul

sau ~$ iolosind exernple din ceea ce imi relatase, ce insearnna

tul-•

'urare de tip 'orderline#. )e inseamna stil co itiv in$lexi'il

!i-am explicat, utilizand lim'a4ul sau si $olosind exemple din•

ceea ce imi relatase, ce inseamna stil co itiv i .~ exi'il si cum s-a

dezvoltat la el, in interacti e cu persoanele semni$icative dinviata sa.#

)e tre $acut entru a& *"-

eliora conditia ta In prirnul.&&'

rand, tre'uie sa reducem trairile acestea de tip depresiv, iar apoi

•sa incercarn sa controlarn situatiile stresante si sa modi$icam, pe

cat este posi'il, starile de vulnera'ilitate !ca sa prevenim si

eventualele recaderi in viitor#: !1# trasaturile de tip 'orderline

!$lexi'ilizate i sau compensate prin mecanisme de coping ra-

tional adaptativ# si (2) stilul cognitiv in$lexi'il. (esigur, nu

vom putea a'orda toate pro'lemele deodata. <@ll1 a'orda pro-

'leme speci$ice, pe care le vom de$ini imediat, pana cand reusim

sa Ie amelioram semni$icativ.

)am asa vad eu lucrurile acum. i alte intre'ari sau neclari-

tati .I



J( I I I

••

•

Ulterior, psihia a reco at medical tul'urarea de tip 'or-

derline. &ro$ilul pacientului in sistemul (56-I\F, asimilat si de ca-

tre psihiatru, arata ast$el:

xa 1/ 8ul'urare 'ipolara I, eel mai recent episod: depresiv,

moderat .

xa : Iul'urare de personalitate de tip 'orderline

xa ": para tul'ura~'/

(

medicale relevante

xa %: &ro'leme psihosociale si de mediu reprezentate de:

• &ro'leme ell pul de suport primar !plecarea de acasa#:

• &ro'leme In legatura cu mediul social !suport social ina-

decvat, traie9te singur#.,I

. xa 2. ?valuarea glo'ala a $unctionarii: indieele G& 22.

8raducerea aeestui pro$il psihologie in pro'leme de viata, pe

care urm.a sa se $ocalizeze psihoterapia (in cazul in care opta sacontinue#, arata in $elul urrnator:

7ista de pro'leme:

• Hedueerea trairilor de tip depresiv

• "I&m'unatatirea interactiunilor sociale eli pro$esorii si co-legii si eliminarea sentimcntului de izolare

•"I&m'unatatirea comunicarii eu rudele si eliminarea senti-

mentului de a'andon

• )rcsterea controlului si sta'ilitatii cmotiilor:

• 5ta'ilizarea castigurilor psihoterapeutiee si prevenirea

recaderilor.

III. . &erspeetiva lui !hue

"I&n sedinta a treia mi-a spus cum vede el situatia mea . m

a9tep- tat eu nera'dare intalnirea, dar rn-a dezamagit 6i-a spus ca

el ere- de, dupa analizele psihologiee eoro'orate eu analiza psihia

ui,



•

•

•

•-dacanuob-

•

crucare i se putea intampla: 7E8 !loL $rustration tolerance# - nu putea tolera situa-

tii1e in care nu o'tinea ceea ce dorea.. ~

I peland la tel ci de restructurare co tiva, am incerca t sa

trans$ormam aceste co. ,.pi irationale etiopatogenetice in co .,,

tii rationale !mecanisme de sanogeneza#:

. &H? !pre$erences# $ormularea realista si $lexi'ila a do-

rintelor: a-p dori sa o'tii ceea ce ti-ai propus, a $ace tot ceea ce

depinde de tine, dar a accepta $aptul ca uneori nu vei o'tine

ceea ce p-ai propus;

• C? !'ehavioral evaluation# evitarea evaluarii glo'ale

a sinelui, a celorlalti 9i sau a lumii si $ocalizarea acesteia pe !a#

acceptarea neconditionata a lor 9i !'# pe comportament si ele-

mente speci$ice alt$el spus, 0 persoana nu poate sa $ie de9teap-

ta sau proasta in general, ci comportamentul sau este mai mult

sau mai putin per$ormant

• C( !'adness# a. rei cand ceea ce pre$erarn sa se in-

tample nu se intampla, acest lucru este rau si neplacut, $ara a $i

insa catastrofal;

• E8 !$rustration tolerance# a. rei cand ceea ce pre$e-

ram sa se intample nu se intampla, acest lucru este neplacut, dar

tolera'il, viata mergand mai departe.

8e:M cile de restructurare co tiva au $ost de tip:

• )omportamental am utilizat prescriptii comporta-

mentale care il activau social !il implicau in diverse activitati

si



•



+trate•

•

•

60

•

ca am tul'urare 'ipolara, care apare in context M unor eveni-

mente stresante, pe $ondul unei era'ilitati pe care 0 am,

personalitate de tip 'orderline si stil irational de gandire. 8era-

pia, dacaas

dori sa 0 $acem, ar presupune sa modi$icam stilul

irationalsi trasaturi>e de tip 'orderline prin proceduri co itive

si comportamentale si sa controlam stresorii, prin te Mc i de

inoculare a stresului, &ractic, m-a a'andonat si rna vede ca pe

ori-

care alt 'olnavl

,.,M..M=...

e nlel e e interve

..I2. 1. erspetiva psihoterapeutului o

Eiecare pro de pe lista urma sa $ie conceptu . ata prin•

prisma modelului C) co tiv: evenimentul activator stre-.

sant co :t, iile irat,ionale s5i cele ratI

ionale,: ) consecinteI

lemotionale, comportamentale si psiho$iziologice, ?vident, am in-

ceput cu prima pro'lema de pe lista !)#: trairile de tip depresiv,

urmand un algoritm clasic:

&asull: m explorat trairea de tip depresiv: cum se ma-

ni$esta, cat de intensa este, cum 11a$ecteaza etc.

&asu1: m $acut legatura intre C si ), In contextul unor

evenimente activatoare stresante #.

&asul ": m identi$icat si modi$icat co tiile irationale.1 =

)o tiile irationale !C# identi$icate am $ost:

• (?6 !demandigness# $ormularea rigida 9i c lexi'ila

eru# ..



I I

I I

I I I

•

are determinau totodata si 0 restructurare cognitiva !ex. redu-,

cerea autodeprecierii#

• 7ogic am explorat intemeierea pe care se 'azau cog-

nitiile irationale

• ?mpiric am explorat sustinerea cognitiilor irationalede dovezile existente

• &ra atic am explorat daca cognitiile irationale il

a4uta sa-si atinga scopurile propuse

• 6eta$oric am explorat constructii alternative la cogni-

p.ile irationale, $olosind lecturile sale pre$erate !poezii, nuvele#

9i sau povestile de tip. zen.

&asul %: 7-am invatat cum sa controleze situatiile stresan-

te prin tel =ci de: 1 rezolvare de pro'leme: ! inoculare a stre-

sului (3 antrenament asertiv.

I. 2. erspeetiva lui (hue

&

Intre sedintele % si D am $acutimpreuna un plan terapeutic pe care $-am implementat. &lanul era interesant si la inceput l-am

acceptat, simtind ca rna poate a4uta. &sihoterapeutul mi-a spus

ca el tre'uie implementat doar impreuna cu tratamentul medi-

camentos pe care insa eu nu il mai luam, desi lor Ie spuneam ca

11 iau. (in aceasta cauza, spre sedinta am simtit ca mi-am re-

venit complete 6a simteam puternic si normal mai tarziu am

a$lat ca intram in $aza maniacala din cauza ccl nu mai luasemtratamentul si nu mai vedeam sensul psihoterapiei. Ca mai

mult, consideram ca totul $usese doar 0 pierdere de vreme si

i-am 'lamat pe toti pentru astaF .•

• •

••



~

%&

, I ,

• e

ati•a•

.

(i otera euti3a

•

Primele trei sedinte s-au derulat relativ normal. "m incercatI I

sa creez 0 atmos$era de lucru caracterizata prin empatie, accep-.••

tarea neconditionata a pacientului, congruenta si cola'orare.

la care mi-am propus sa $iu atent 8rans$erul se re$era la proiec-

tia inconstienta din partea pacientului asupra psihoterapeutului

a unor patternuri psihoemotionale pozitive sau negative, patter-

nuri care reprezinta modalitati de interactiune pe care pacientul

le-a avut cu persoane semni$icative din trecutul sau adesea din

prima copilarie si care nu sunt 4usti$icate de situatia actuala. 7a

s$arsitul sedintei a treia am simtit prima $isura in relatie, a reiI I I I ...I ......

cand am discutat despre conceptualizarea pro'lemelor. .dmi-

ratia din ochii pacientului a scazut 'rusc asta m-a a4utat sa di-»;

minuez trans$erul pozitiv. m crezut ca nu a inteles, Intelesese

$oarte 'ine, doar ca era prea putin pentru el. 7-am intre'at daca

are nelamuriri, neclaritati, daca 11nemultumeste ceva. 6i-a spus

politicos ca totul este in regula. 5tiam ca s-a produs ceva in min-

tea lui si mi-arn propus sa $iu mai atent la relatia dintre noi. In

urmatoarele sedinte, relatia terapeutica a urmat un traseu nor-

mal, cu 0 tendinta tot mai puternica de detasare a pacientului.

cest lucru rn-a $acut sa decid sa discutam deschis despre rela-

tia terapeutica in urmatoarea sedinta. "cest lucru nu s-a mai in-

tamplat. m primit un tele$on prin care rn-a anuntat, cu 0 voce

agitata si agresiva, ca nu mai vede rostul de a lucra impreuna,

ca nu 11a4ut cu nimic, ca atat eu, cat si psihiatrul am a'uzat de

timpul sau si de el ca persoana si ca vom plati pentru asta. m

•



•

•

% stiut in acel moment ca s-a declansat un trans$er negativ puter-

ca va 'ene$icia de un suport social adecvat, am a$lat ca pacien-

tul s-a izolat din nou de el si de mama sa, acuzandu-i si pe ei ca

logilor plangeri impotriva lor $iind trimise si organelor statu-

lui . I-am spus ca, dupa parerea mea, are nevoie de tratament

ra de a-I anunta si pe psihiatru ca a intrerupt tratamentul psiho-logic acesta stia de4a, caci primise si el un tele$on similar de

amenintare . (e asemenea, i-am spus la tele$on pacientului ca,•

•dupa parerea mea, ar tre'ui sa-l consulte urgent pe medicul psi-

hiatru, dar el mi-a replicat ca doresc sa 11a'uzez din nou si mi-al

inchis tele$onul. Ulterior a urmat 0 perioada care a reprodus

toate scenele agresive din $i .,.. =)huc*+=. 6a urmarea pe stra-

da, acasa, la cursuri si con$erinte. &rimeam tele$oane noaptea, in• care nu vor'ea, ci se auzea doar 0 respiratie greoaie. 6-am tre-

zit cu plangeri peste plangeri la organele statului, la cele pro$e-

trolat prin intervizare reciproca. )ontratrans$erul se re$era la

•

•



•



• •

I

I I

I

depresiva. in conditiile in care nu iau tratament , am primit un

$erinta produc tul'urarile pe N$arele avea, am acceptat, dar nu-

mai dupa ee m-am eonsultat ell avoeatul si in eonditiile in care

au participat si martori. )and ne-am reintalnit era in $aza depre-siva avansata si avusese 0 tentative suicidara. " izbucnit in

plans, rugandu-ne sa 11a4utam sa se lase a4utat. 8inand cont de

istoria interactiunilor noastre, nu puteam lucra impreuna, dar

l-am recomandat unui alt coleg, in conditiile in care pacientul se

anga4a: 1 ca va Iua tratamentul medicamentos ca este de

acord sa prezint istoricul pro'lemei lui noului coleg ast$el incat

acesta sa poata monitoriza mai usor eventualele semne ale unui

monitorizand indeaproape tratamentul psi iatric. 6onitoriza-

•

•

•

•



•

•

66 V.2.PerspectivaluiChuc•

il divinizam, stiindu-l din discutiile studentilor si de pe internet

!mai tarziu am a$lat ea asta se numeste trans$er pozitiv#. &rima

$isura a aparut cand mi-a explieat cum vede el pro'lemele mele.&"'

In loe sa inteleaga ea sunt 0 victima a unei lurni si a unor oameni

nedrepti, rna vedea ea pe oriee 'olnav. m hotarat totusi sa eon-

tinui tratamentul psihologie in speranta ea pe pareurs, stand

mai mult timp eu el, va realiza $aptul ca noi doi suntem la $el.

hotarat sa nu iau rnedieamentele, $ara sa spun asta psihia-

trului sau domnului pro$esor (avid !lor le spuneam ea le iau#.

m inceput sa lucram e diverse pro'leme dintr-o lista pe care

am sta'ilit-o impreuna Eaceam tot ee spunea= sperand ea va de-

veni mai apropiat de mine: mi-ar $i placut sa iesim impreuna, sa•

mergem in exeursie, sa-i devin eel mai 'un prieten. ?l rna trata

insa eu atentie, eu intelegere, dar nimie mai mult ea pe top. eei-

IaltiF sta rn-a iritat si treptat alp. inceput sa-mi sehim' parerea

despre el !incepea eeea ee am invatat mai tarziu ea se numeste

trans$er negativ#. )redearn ea nu este atat de 'un pe cat se spu-• nea despre el, ea i-a indus in eroare pe toli 6a gandeam ca voi

avea eu gri4a sa a$le top. asta, asa ca, in sedinta a opta, am hota-

rat sa nu mai rnerg. I-am tele$onat spunandu-i ca eu ered ca to-

tul este un eee, ea a a'uzat de mine si ca voi avea gri4a sa pla-

teasca, atat el, cat si eolegii sai. In prima $aza am $acut plangere

la )olegiul &sihologilor din Homania, la politic 9i la toate $oru-

rile unde exista psihologipsihiatri, atat impotriva lui, cat si im-

mente#. 6a simtearn puternie si eram hotarat sa le arat asta !mai

tarziu am inteles ccl erarn din nou in $aza maniacala, cand totul*

•

••



.,

•

pare posi'il#. <oiam sa $iu rau, sa se teama de mine, sa-i $ac sa 3

su$ere, voiam sa $iu =)huc*+=, papusa agresiva din ul cu,

acelasi nume: 7a $el de mult Ie uram si pe rudele mele, pe care

• le consideram complici si pe care le-am acuzat pe nedrept !asa

mele primeau raspunsuri ne$avora'ile mie. 8reptat am inceput••

sa devin mainesigur &,mine, mai sceptic !intram, aa cum am

in4eles mai tarziu, intr-un nou episod depresiv#. sta m-a $acut

sa rna gandesc la propunerea domnului pro$esor (avid si l-am

recontactat, rugandu-l sa ne mai intalnim 0 data. 6i-a spus ca• este de acord, dar ca. tinand cont de acuzatiile a use, la intalni-

re va tre'ui sa $ie prezenti, ca martori, psihiatrul si un alt psiho-

log. m acceptat, caci doream sa-l reintalnesc 9i sa rna a4ute.

vearn de4a un puternic sentiment de vinovatie. )and l-am in-

talnit, rn-a primit ell aceeai ama'ilitate calda si plina de mte1e-

gere, dar am simtit si 0 oarecare dezamagire. (upa tot ce ii $a-

cusem ... m iz'ucnit in plans, rugandu-l sa rna ierte si sa rna

a4ute sa vreau sa $iu a4utatF 6i-a spus ca, avand in vedere cele

intamplate, el nu mai poate lucra cu mine, dar ca, daca doresc

cu adevarat, rna va recomanda unui alt coleg $oarte 'un4 spus

ca va $ace acest lucru cu conditia de a-l putea in$orma pe coleg

despre istoria mea si cu conditia sa rna anga4ez sa $iu mai serios

eu tratamentul medicamentos si psihoterapeutic. m acceptat

imediat, caci rna simteam disperat. (upa aproximatix "0 de e-

dinte de psihoterapie, com'inate cu tratamentul medical !pre-

scris de un alt medic psihiatru decat acela pe care l-am =del8I@-

nizat=#, pro'lemele mi s-au ameliorat, iar acum 5U11trelativ

'ine. stazi due 0 viata relativ norrnala, imi iau medicamentele!mai uit uneori, dar rna corectez rapid, pentru ca imi este tearna

ca )huc*+ s-ar putea "trezi" din nou#, $olosesc ce am invatat 111•

•

•

•



,

•

•

•

68 psihoterapie, stiu ca daca reincep pro'lemele am la cine sa ape

lez si rna 'ucur ca )huc*+ este tinut su' control, spre 'inel

rneu si al celorlalti.•

I. 9onlu:ii~i ;isutii< lururi ;e tinut minte

<I.I. &erspectiva psihoterapeutului

Indi$erent de tipul de terapie, trans$erul si contratrans$erul

sunt uneori im.posi'il de evitat. Helatia caracterizata prin ernpa-(

tie, acceptare neconditionata, congruenta si cola'orare are rolulde a 'loca aparitia lor. tunci cand ea nu poate $i construita in

4urul acestor elernente i sau atunci cand pacientul este un eaz

ell tul'urari severe pe xa II, pro'a'ilitatea aparitiei trans$eru-

lui !si a contratrans$erului# este $oarte :mare. adar, terapeutul

tre'uie sa $ie pregatit sa $aca $ata acestuia, $ie ca este pozitiv !pa-

cientul te zei$ica#, $ie ca este negativ !pacientul te demonizeaza#,

8re'uie sa avern 0 conduita de pro$esionist din toate puncte-Ie de vedere, dar sa fim totodata re atit,i s,i in aceste

tii, pacientul ne poate vedea alt$el. /u tre'uie sa uitam ca nu lu-

cram eu =domni90are s$ioase=, ci, uneori, eu eei mai di$icili

'olnavi psihie. In acest caz, ratiunea si adevarul nu sunt criterii

de ghidare. Eantasma 'ate ratiunea, iar noi tre'uie sa fim Hre a-

tip sa luptam pentru a impune adevaruri simple si evidenteF

&ro$esia de psihoterapeut este $ascinanta. /e inta uneo''cu cazuri pe care mintea umaria eu greu si Ie poate im.agina. ?a

are Insa si costuri si riseuri m.a4ore unii dintre noi nu lucram doar

eu eopii si sau eu "niee-neurc)tiesl' ei eu eei mai crunti psihopati• i sau eu eei mai agresivi 'olnavi psihie. in acest eaz, tre'uie sa

..

fun pregati4i sa $aeem $ata provocarilor pro$esionale si sau ehiar



(upa aceasta experienta am. inteles rnai clar 0 serie de lu-• ,d.

crun:

!1# starile mele a$ective exagerate sunt parte a unui ta'lou

clinic

$icate de situatia reala Incerc sa aplic ceea ce am invatat in psi-

hoterapie si imi iau medicamentele deoarece nu vreau sa rede-

vin )huc*+F

•

legale, situatii in care contratrans$erul poate sa apara $oarte puter-

nic. Hecomandarea m.ea este de a monitoriza aceste situatii si de

a apela la intervizare i sau supervizare, atunci cand nu putem

$ace $ata sin i contratrans$erului.•

,

.

<I. 0. &erspective lui!hue

.:-

I ,~..:.,"1~

I ~

•

(2) tul'urarea 'ipolara si tul'urarea de personalitate 'or-

derline nu se vindeca, dar pot $i serios ameliorate:

(1) daca urmez insa tratamentul medicamentos, pot $ace si

psihoterapie, iar pro'lemele pot $i tinute su' control !cum spu-

nea pro$esorul (avid, e ca si eli dia'etul: nu se vindeca lumd

insulina, dar 11putem controla# si pot trai relativ normal,

m. inteles ca reactiile mele exagerate $ata de cei care incer-

cau sa rna a4ute erau ceea ce ei numesc trans$er: emotii $ie prea

pozitive, $ie prea negative, care au legatura cu pro'lernele melee

)and simt ca apar din nou, rna intre': sunt emotiile mele 4usti-&'

•

cazul chucky

Documents