Obiceiuri populare şi culinare de Paşti

Student: Blaban Ștefan

Universitatea „Dunarea de Jos” din Galați

• Paştele este serbat încă din Antichitate. În perioadele de persecuţie, creştinii serbau Învierea Domnului pe ascuns, în grote, în cimitire, în locuri izolate ori în locuinţe particulare. După ce Biserica a fost acceptată drept cult legal în Imperiul Roman, ceremoniile au început să devină tot mai fastuoase. În Evul Mediu, Paştele a devenit cea mai importantă sărbătoare a Creştinătăţii. În Răsărit şi în Apus au fost introduse noi obiceiuri.

Istoria paștelui

• De pildă, în Biserica Romano-Catolică a fost introdusă binecuvântarea focului şi cea a lumânării, înainte ca lumina sfântă să fie dată credincioşilor. De asemenea, credincioşii au început să înconjoare bisericile în procesiuni solemne.

Tradiții de paști• Pentru România Paștele reprezintă cea mai importantă sărbătoare de

peste an și nu este de mirare că foarte multe dintre simbolurile acestei deosebite sărbători au fost și încă sunt păstrate și respectate cu strictețe.

• O tradiție semnificativă este începerea Postului Mare care este o adevărată zi de sărbătoare. În zonele din vestul României, înainte de începerea Postului Mare este organizată o adevarată petrecere, un bal care poartă numele de “Farsang”. 

• In timpul acestuia, fetele si flăcăii poartă măsti și costume confecționate din materiale pe care le găsesc în gospodării. 

• Au loc și anumite scenete denumite sugestiv „Nunta”, „Medicul” și „Înmormântarea”.

Tradiții de paști• In zona Dobrogei, pentru ziua de

„Lăsatul Secului” este specific obiceiul numit „Cucii”, o tradiție care încă se întâlnește în special în zonele rurale. „Cucii” reprezintă tot un bal în timpul căruia băieții se maschează în femei și participă la o horă in primele ore ale dimineții. Seara are loc o altă horă, însă în timpul acesteia măștile și straiele de bal sunt distruse.

• In zona Banatului, „Lăsatul Secului” mai este numit și Spolocanie, deoarece în seara de duminică, după ce au sarbatorit cum se cuvine, tradiția spune că oamenii trebuie să se spele cu bautură pentru ca trupul sa fie purificat.

Tradiții de paști•  În Bucovina, se practică obiceiul

“focurilor de veghe”. Oamenii se adună în jurul focurilor care țin până dimineața pentru a povesti despre viața lui Iisus; se spune că focul are rolul de a înlatura spiritele rele. 

•  În zona Campulung Moldovenesc  în zorii zilei de duminică, credincioșii ies în curtea bisericii, se așează în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în așteptarea preotului care să sfințească și sa bine-cuvânteze bucatele din coșul pascal care conține simbolurile bucuriei pentru tot anul: semințe de mac, sare, zahăr, ceapă și usturoi.

Tradiții de paști• La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc în coșul

pascal, pentru binecuvantare, ouă roșii, cozonoc și cocoși albi. Ei vestesc miezul nopții: datina din străbuni spune că, atunci când cocoșii cântă, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belșug. 

• O foarte frumoasă datină se păstrează în Maramureș. Dimineața în prima zi de Paști, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni și la vecini să le anunțe Învierea Domnului. Gazda dăruiește fiecărui urător un ou roșu. 

Tradiții de paști• In Țara Bârsei, în jurul Brașovului, se face o petrecere care adună

întreaga comunitate – obiceiul Junii Brașovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de călușari sau de colindători, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută și îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.

• In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști (vin+paine sfintite)

Tradiții de paști

• Un altă tradiție importantă este vopsirea și ornamentarea ouălelor. Cele mai vechi “condeie” au fost lumânarea  și pana de gâscă. Oamenii topesc ceara de albine în care se adaugă puțin cărbune pisat, încondeiază ouăle cu motivele dorite și le pun apoi în vopsea pentru colorarea fondului. • Oaltă tradiție este Iepurașul de Paște

care deși este un obicei păgân a ajutat întro mare măsură la comercializarea aceste sărbători. Această tradiție presupune că cei mici vor primi cadouri de la iepuraș în cazul în care au fost cuminți.

Tradiții de paști de prin toată lumea

• În Scoția a sărbători Paștele nu înseamnă doar a decora și mânca ouă, ci și rostogolirea acestora de pe dealuri abrupte.

• În Statele Unite ale Americii de Sfintele Sărbători Pascale oamenii sunt invitați la Casa Albă pentru a concura cu președintele și familia sa pentru a găsi cât mai multe ouă ascunse prin grădină.

• În Suedia se fac focuri de tabără pentru a serba acest lucru. Se consideră că prin acestea se indepartează spiritele rele. 

•  În Cehia și Slovacia de Paști există un obicei prin care femeile sunt "lovite" cu un bici special, iar prin acest ritual se spune că ele vor fi mai fericite și ca vor avea noroc. 

Tradiții culinare de paști• Drobul de miel este un preparat

culinar tradițional românesc, fiind una dintre mâncărurile din miel specifice sărbătorii de Paște.

• Ingredientele principale sunt măruntaiele de miel, verdețuri, ouă, pâine înmuiată în apă sau lapte. Drobul de miel este unul dintre cele mai apreciate mâncăruri tradiționale.

În mod tradițional, pregătindu-se pentru sărbătorile pascale, credincioșii ortodocși jertfesc un miel ce simbolizează jertfa lui Hristos pentru mântuirea neamului omenesc. În lume există un număr de preparate asemănătoare cu drobul de miel, dar cel mai cunoscut este haggis-ul scoțian.

Tradiții culinare de paști• Pasca făcută cu brânză dulce de vacă,

stafide, vanilie și alte arome s-a răspândit în toată țara din părțile de nord a Bucovinei. Obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de ritualul pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) și ierburi amare.

Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită. Bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile și necazurile.

Tradiții culinare de paști• Cozonacul este o prăjitură

tradițională românească și bulgărească  fiind în mod tradițional gătită de Paște și Crăciun.  Ingredientele principale fiind  făina, laptele, zahărul, ouăle, untu, drojdia, și pentru un gust mai plăcut se adaugă coji rase de lămâie sau/și portocale.

Umplutura poate conține nucă, alune, mac, stafide, rahat turcesc sau combinații ale acestor ingrediente: nuci și mac, nuci și cacao, nuci și rahat, nuci, stafide și rahat, brânză dulce și stafide, etc.De regulă, cozonacii împletiți nu au o umplutură propriu-zisă, ci doar bucățele de fructe confiate, nuci, rahat, stafide, înglobate în aluat.

Tradiții culinare de paști• Fără îndoială cel mai cunoscut aliment

și simbol al Paștilor din toata lumea crestină este oul rosu. Tradiția spune că Maica Domnului, lăsând la picioarele Fiului său răstignit un coș cu ouă, acestea s-au colorat cu sangele lui.

• Ciocnirea ouălor are loc după anumite reguli: in prima zi de Paște, numai cap cu cap.

În a doua zi de Paște se poate ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos. Ca regulă generală, primul care ciocneste este cel mai vârstnic bărbat de la masă. Astfel, persoana mai în vârstă ciocneste capul oului ținut de partener, rostind “Hristos a înviat!”, în timp ce acesta va răspunde cu cuvintele “Adevărat a înviat!” 

Bibliografie

• http://www.romanialibera.ro• http://www.dli.ro/• http://traditii.ro• http://www.desarbatori.ro• http://www.all4rent.ro• http://www.ziare.com• http://www.mediafax.ro• http://www.agenda.ro• http://ro.wikipedia.org• http://www.gradinamea.ro