ÎNTRU ACEASTA VOR CUNOAªTE TOÞI CÃ SUNTEÞI UCENICII MEI, DACÃ VEÞI AVEA DRAGOSTE UNII FAÞÃ DE ALÞII ( IOAN 13,3-35)

P U B L I C A Þ I E A B I S E R I C I I O R T O D O X E D I N R E P U B L I C A M O L D O V A

Nr. 8 (103) 26 august 2000Apare din iunie 1995 cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chiºinãului ºi întregii Moldove

Stimaþi cititori, suntem martori aiunei crize de conºtiinþã a cetãþenilornoºtri. Astãzi prea des actionãm fiindconduºi de emoþii, sau de un imboldanarahic. Pentru muþi dintre noi legeaîncã nu e scrisã, iar dacã chiar ºi suntlegi în Republica Moldova, parcã n-arfi scrise pentru toate categoriile decetãþeni. Lucrul acesta se obeservãdestul de des la compatrioþii noºtri careau lepãdat credinþa ortodoxã, trecânddin niºte motive cunoscute atât de ei,dar ºi de noi, la credinþe aduse pemeleagurile noastre cu vântul celnãpraznnic.

Spre marele regret, reprezentanþiiacestor grupãri religioase ºtiu doar unsingur lucrã, �cã ei au dreptul�. Sincervorbind nu ºtiu dece nu-ºi amintesc cãdrepturi fãrã de obligaþiuni nu potexista?

ªi dacã totuºi cineva încercã sã leaminteascã cã sunt anumnite legi, cer-inþe care trebuiesc îndeplinite, apoi sãºtiþi cã puteþi fi dat ºi în judecatã.Astfel stau lucrurile ºi la Coºcalia,Tighina.

Un grup de cetãþeni, aderenþi la cul-tul Penticostal, fãrã a avea o comuni-tate înregistratã legal la organele îndrept, fãrã aprobarea primãriei, fãrãproiectul necesar în aceste cazuri, auînceput ilegal construcþia unei case derugãciuni în curtea unui cetãþean dinsat. Fiind preveniþi cã construcþia este

ilegalã ºi cã va fi demolatã, ei conti-nuau sã-ºi facã lucrul. Pânã la urmã s-aîntâmplat ceea ce era ºi de prevãzut:construcþia neautorizatã a fost demo-latã. Dar �penticostalii� nu s-au liniºtit,ba mai mult, ei au dat în judecatãPrimãria ºi pe unii cetãþeni dinCoºcalia.

A asistat ºi redactorul publicaþiei�Curierul ortodox� pe 17 august, launa din ºedinþele judecãtoriei din sec-torul Cãinari, unde s-a examinat cazulpomenit mai sus.

Erau stranii, bazate în temei peemoþii, argumentele aduse de cei, carechipurile sunt pãgubaºi. Au cerut de lad-l judecãtor sã fim daþi afarã din salãcei care nu suntem implicaþi în proce-sul de judecatã. Evident cã dorinþa nule-a fost satisfãcutã din motivul cãºedinþa era deschisã ºi orice cetãþeanare dreptul sã se afle în sala de jude-catã.

S-au fãcut chiar ºi presiuni inad-misibile faþã de judecãtor, cerându-i sãpronunþe sentinþa joi, 17 august.

Însã cazul s-a dovedit a fi compli-cat, au apãrut întrebãri la avocatulpârâþilor, astfel cã pentru a elucidatoate pãrþile conflictului s-a anunþat opauzã pânã pe data de 29 august.

Stimaþi cititori, vã promitem sã vãþinem la curent cu acest caz simpto-matic pentriu Moldova. Pânã atunciþinem sã vã aducem la cunoºtinþã cã

am primit la redacþie o scrisoare de laPrimãria satului Coºcalia pe care opropiunem atenþiei d-stre, poate cã vãva prinde bine pe viitor.

Cãtre:1) Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat;2) Fondul Social;3) Procuratura mun. Chiºinãu;4)Serviciul de Stat pentru

Problemele Cultelor.Copie:

Ministerul Finanþelor al RM;Procuratura Generalã a RM.

Prin prezenta Primãria comuneiCoºcalia, jud. Chiºinãu, Vã aduce lacunoºtinþã urmãtoarele:

Cultul Penticostal din RepublicaMoldova, cu sediul pe adresa: 2069,str. Truºeni, 18, mun. Chiºinãu, tel.747775, fax 748805, a început încomuna al cãrei primar sunt o acþiunede învrãjbire a cetãþenilor comunei pemotive religioase, prin nerespectareaprevederilor legale privind cultele ºicelor privind construcþia unui imobil.

Astfel, la 20 mai anul curent,reprezentantul acestui cult, SergiuCojocari, care locuieºte de fapt însatul Sãlcuþa Nouã, i-a organizat peadepþii credinþei lor ºi au construit, încurtea unei case cumpãrate înCoºcalia de acest cult religios,temelia unei case de rugãciuni.

Aceastã temelie a fost constru-

itã ilegal, fãrã autorizaþia Primãriei ºiproiectele aprobate la instanþele com-petente. În plus, în Coºcalia nu existã obisericã localã a acestui cult cu per-sonalitate juridicã, înregistratã înmodul stabilit de lege, pentru care arputea fi construitã casa de rugãciune.

Temelia a fost construitã prinprocurarea unor materiale de con-strucþie: ciment, nisip, produse ali-mentare, fãrã însã sã fie încheiatecontractele de vânzare-cumpãrarerespective ºi sã fie prevãzute taxelecare se cuvin bugetului de stat (deexemplu, TVA). Cultul religios încauzã a angajat ºi 40 de persoanepentru a construi temelia, însã fãrã aîncheia cu ei contracte de muncã sauprestãri servicii, eschivându-se astfelde la plata impozitului pe venit ºi aplãþilor de asigurare socialã, obliga-torii în Fondul Social.

Aºa cum rezultã din afirmaþiilereprezentanþilor acestui cult, sumatotalã a tuturor contractelor încheiateilicit constituie 4460 lei.

În legãturã cu pãgubirea buge-tului de stat, rog sã efectuaþi un con-trol al activitãþii economico-financia-re a acestui cult religios ºi sã neaduceþi ºi nouã la cunoºtinþã rezul-tatele controlului.

Cu respect, V. Gurulea,Primarul comunei

Coºcalia.6.08.2000

OARE LEGEA ESTE SCRISÃ PENTRU TOÞI?

nr. 8 (103), 26 august 20002 viaþa internã

În prezent, poate ca nicicând altãdatã,oamenii sunt preocupaþi de sãnãtatea lortrupeascã. Nici creºtinul nu cautã sã serãzboiascã cu trupul ca atare ºi nici sãfacã abstracþie de el. El se luptã doar cuceea ce Sfinþii Pãrinþi numesc �cãderea înpãcat a trupului�, ºi aºa procedând, facdin trup un ajutor al îndumnezeirii omu-lui în întregul lui, trup ºi suflet.

Cu privire la boli, tradiþia creºtinã nearatã cã acestea au legãturã cu naturanoastrã stricatã. Este firesc sã se încerceprevenirea bolilor printr-o igienã a vieþiicumpãtate, dar aceasta nu trebuie sã dev-inã la un creºtin preocuparea lui decãpãtâi; dupã cum nu trebuie împiedicatsã practice o ascezã în conformitate curânduielile duhovniceºti.Când boala îl ajunge pe credincios, estenormal sã-ºi caute vindecarea, înainte detoate, în rugãciune cu ajutorul sfinþilor ºia Sfintelor Taine orânduite de Bisericã, sia doctorilor specialiºti în cele trupeºti.

Sfântul Macarie Egipteanul spune cãDumnezeu a lãsat ierburile pãmântului,medicamentele ºi intervenþiile medicilorpentru vindecarea trupului numai �dinchibzuialã, având în vedere pe cei slabi ºipe cei necredincioºi�. În sfârºit, în mãsuraîn care credinciosul nu-ºi recapãtã sãnã-tatea, cu toate mijloacele întrebuinþate,trebuie sã-ºi aminteascã cã boala înduratãcu rãbdare ºi lucrarea harului îi împru-mutã omului o cununã asemãnãtoare cuacea de martir. De aceea se cuvine sãmenþionãm cã niciodatã credinciosul nutrebuie sã se lase acaparat doar de pre-ocupãrile pãmânteºti, fie ele ºi cele privi-toare la sãnãtatea trupeascã, ºi cã, maiînainte de toate, credinþa în mila luiDumnezeu trebuie sã-i însufleþeascã oriceatitudine, cu totul deosebitã, tocmai prinaceasta, de cea a �pãgânilor� la care grijapentru dietã ºi pentru sãnãtatea trupeascãpoate uneori deveni un substituit alreligiei.

O substituire a religiei prin credinþefalse care chipurile reîntorc sãnãtatea tru-peascã are loc mai ales în zilele noastre,când medicina oficialã nu mai este înstare sã ajute oamenii. ªi de aceastã starea lucrurilor nu întârzie sã se foloseascãdiferite persoane, care se dau drept spe-cialiºti în medicina netradiþionalã,extrasenºi, tãmãduitori, vrãjitori sau

�plini de har�.Una dintre acestea este oarecareEcaterina de prin stânga Nistrului, care dãtârcoale prin satele noastre, amãgindlumea ºi �eliberându-i� pe sãrmaniicreduli nu atât de dureri, cât de ultimiibãnuþi agonisiþi în sudoarea frunþii.De câteva sãptãmâni persoana pomenitãîi �tãmãduieºte de bani� pe cei din comu-na Coºcalia, judeþul Tighina, care vorminuni ºi tãmãduire imediatã.În cazul acesta nici nu ºtii ce sã faci - sãrâzi sau sã plângi - când vezi cã oameniinoºtri singuri cautã sã fie amãgiþi, ºi suntbucuroºi când cineva le-o face.

Cine o fi doamna cu �capacitãþi devindecare�, sau cum spune ea cu �harullui Dumnezeu�, numai ea o ºtie. Dar auavut dorinþa sã afle ceva despre distinsapersoanã ºi unii cetãþeni din comunaCoºcalia. Este vorba de ºefa �Centruluisãnãtãþii� din localitate, d-na MariaDruþa, ºi preotul Andrei Popovici, care auîncercat sã încheie o conversaþie cu ea laprimãrie, marþi, 15 august. Din câte amaflat din discuþiile cu persoanelepomenite mai sus, cunoºtinþele medicaleale �celei cu har� sunt nule, iar în cepriveºte credinþa pe care o mãrturiseºte,apoi sã ºtiþi cã este departe de ceacreºtinã, deoarece i-a declarat preotuluicã crede în reîncarnarea sufletelor celorrãposaþi.

Lipsa de credinþã adevãrata ºi decunoºtinþe medicale nu-i creeazã prob-leme, cãci s-a învãþat sã speculeze pecredibilitatea oamenilor în ceea ce vãd laBisericã: lumânãri, tãmâie, rugãciuni pecare le foloseºte în �ºedinþele sale detãmãduire�. Ba mai mult chir: în discuþiicu �pacienþii� îi trimite la biserici, mãnã-stiri sã dea jertfe, sã comande Acatiste,Tedeumuri. Sau le spune oamenilor cãeste binecuvântatã de cãtre preoþi (nu-ivom numi deocamdatã, pânã nu ne vomîncredinþa cã spune adevãrul). Este ºiaceasta o metodã psihologicã de a inducelumea în eroare, de a ademeni oamenii înmreje. Dar este straniu cã acei care seconsiderã creºtini nu-ºi pun mãcar niºteîntrebãri elementare cum ar fi: De ce tre-buie sã merg mai întâi la Bisericã apoi sãvin la Ecaterina ca sã mã �tãmãduiascã�?Oare puterea ei este mai mare decât aBisericii, care este Casa Domnului ºi în

care lucreazã Duhul Sfânt? Oare SfinteleTaine, sãvârºite în Bisericã, au un efectmai slab decât ceea ce face �tãmã-duitoarea�?

Spre regret, astãzi mulþi refuzã sã vinãla Bisericã pe motivul cã nu au bani,parcã la uºã ar sta cineva ºi dacã nu aubani nu le-ar permite sã intre. Evident cãeste o încercare de îndreptãþire a leneviei,ignoranþei ºi indiferenþei, lucruri care nupot fi îndreptãþite.

Dar sã vedeþi cã la Coºcalia se ducdupã �tãmãduire� anume acei care zic cãnu vin la Bisericã, cãci acolo chipuriletrebuie sã plãteºti pentru toate.În dorinþa de a clarifica întrucâtvalucrurile, vom recurge la unele calcule.

Pentru prima vizitã la �tãmãduitoare�cetãþeanul trebuie sã plãteascã 15 lei.Urmeazã apoi un curs de �tratament� dinzece ºedinþe a câte 30 lei fiecare. În totalfiecare sãtean varsã în buzunarul �celeicu har� câte 315 lei. Straniu lucru, dar lavizitatori nu le pare scump.

Dumnezeu cu cei care dau bani, suntai lor ºi dacã preferã sã dea 315 lei nu ºtiupentru ce în loc sã jertfeascã 5 lei pentruSfântul Maslu care se face la Bisericã - epãcatul lor, dar ºi dreptul lor. Mã îngri-joreazã indiferenþa ºi incompetenþaautoritãþilor de stat, care nu-ºi apãrãcetãþenii de jaf în amiaza mare. De cepermit activitatea unor persoanedubioase, fãrã sã li se cearã mãcar un doc-ument? Sau poate cã le este fricã de�apãrãtorii� (moldovenii îi numesc peaceºtia �crîºa�) pe care îi are tãmã-duitoarea, cãci una din persoanele cu caream vorbit, dar care m-a rugat sã nu-idivulg numele, mi-a spus cã a fostameninþatã cã se va trezi cu �apãrãtorii�la uºa casei. Asta mai zic ºi eu! O per-soanã care pretinde cã are �harul luiDumnezeu�, mai are nevoie ºi de �crîºã�!Dar sã revenim la subiect.

În cazul dat ceea ce face �vindecã-toarea�, ca sã nu-i spun altfel, se numeºteactivitate economicã, deoarece pentru�tãmãduire� ia bani. Dar în RepublicaMoldova activitatea economicã estereglementatã de lege. ªi dacã doamnavizatã mai sus lucreazã ca �tãmã-duitoare�, ea trebuie sã aibã un certificateliberat de instanþele competente(Ministerul Justiþiei), fie de �Societatea

cu Rãspundere Limitatã�, ori de�Societatea pe Acþiuni�, ori de �Între-prinderea individualã�, aºa cum estepractica la noi în Republica Moldova. Dece nu i-au cerut sã prezinte un astfel dedocument?Se spune cã a prezentat la primãrie o�diplomã� eliberatã la Londra, nu ºtiu dece scrisã în limba rusã (chiar ºi un copilºtie cã la Londra se vorbeºte ºi se studiazãîn limba englezã, deci ºi documentelerespective se elibereazã tot în englezã), ºicu ºtampila pusã� la Petersburg.Este necesar sã amintim cã documentulde studii, chiar dacã nu este un fals, fãrãun certificat din cele arãtate mai sus, nueste de ajuns pentru o activitate econom-icã. ªi de ce tac autoritãþile fiscale, per-miþând unor persoane sã facã bani�groºi� ilicit?

Cazul este supãrãtor ºi din motivul cãactivitatea �tãmãduitoarei� aduce sufer-inþe ºi prejudicii oamenilor simpli,nevoiaºi. Chiar în acelaºi sat Coºcaliacetãþeanul Petru Todicã, dupã ce �vin-decãtoarea� i-a fãcut �masaj� la piciorulcare îl durea, a fost nevoit sã se internezede urgenþã la spitalul judeþean. Familiacopilului Vasile Ilin din aceeaºi localitatea vândut viþelul ºi i-a dat banii �tãmã-duitoarei� ca sã-l facã pe Vasilicã sã vadã,cãci are sãrmanul o vedere foarte slabã,dar în zãdar, cãci copilul aºa ºi nu vede,iar banii probabil cã nu vor mai fi întorºipãrinþilor înapoi.

Dar câte spirite sunt aprinse întresãteni! Cãci oamenilor li se spune cã basunt �hrãniþi�, ba au �îmbrãcat ceva�, iaruneori li se sugereazã ºi cine ar fi rãufãcã-torul. Vã închipuiþi câþi vecini sau câterude prind urã unii pe alþii dupã astfel dedestãinuiri? ªi câte suferinþe sufleteºti ºimateriale vor mai cauza?Celor care se considerã creºtini dar umblãpe la vrãjitori sau tãmãduitori, este nece-sar sã le amintim cã în conformitate cucanonul 83 al Sfântului Vasile cel Mare,aceºtia pot fi opriþi de la împãrtãºanie,dupã pocãinþã, pe un termen de ºase ani.Aºa cã vor fi nevoiþi sã aleagã ori peHristos în Taina Euharistiei, ori pe �ceacu har nu ºtim de la care dumnezeu�.Astfel cã în cazul concret al �tãmã-duitoarei� care activeazã în comunaCoºcalia, judeþul Tighina, �creºtinii� carerecurg la �ajutorul� au la ce se gândi.Dumnezeu sã-i lumineze ºi sã le ajute sãtragã concluziile corecte.

Nicolae Fuºtei

POVARA IGNORANÞEI NOASTRE

nr. 8 (103), 26august 2000 3 societatea

ªtiinþa umanã, vrea societatea ori nuvrea, este strict limitatã de posibilitãþiletehnologice ale timpului istoric in careopereazã. Deci este mãrginitã. Mai multdecât atât, teoriile ºi viziunile asuprafenomenelor lumii înconjurãtoare, aleunei epoci istorice sunt înlocuite cu altelemai �perfecte�, mai �universale�, mai�moderne�, dar, la fel ca ºi cele ante-rioare - limitate în timpul în careopereazã, neputând pretinde niciodatãla adevãrul absolut, care þine doar deeternitate, de veºnicie, in timp ce doc-trinele ºtiinþifice sunt �încãtuºate� în timpºi deci mereu relative, neputând sã nepropunã soluþii definitive, pe care le aredoar Dumnezeu Creatorul.

SIDA într-adevãr este o tragedie pen-tru societate, cãci progreseazã vertigi-nos ºi datele statistice sunt îngrozitoare.Dacã pânã în anul 1985, când s-auînregistrat primele cazuri în Moldova,ºtiam despre ea mai mult din auzite, iatãcã azi, de rând cu �progresele�� civiliza-þiei moderne, progreseazã ºi SIDA.

Sã vedem la concret. Statistica a sta-bilit ºi viaþa a demonstrat cã de maladiaSIDA sunt ameninþaþi nu chiar toþioamenii, ci doar niºte categorii aparte depersoane, ºi nu pentru cã aceºtia aravea altã fiziologie decât ceilalþi, cianume pentru cã au o anumitã com-portare moralã decãzutã. Deci maladiaSIDA are în primul rând cauze morale.

Care sunt categoriile de persoaneexpuse cel mai mult pericolului SIDA?Specialiºtii, în primul rând medicii, auobservat 3 categorii principale, pe carele-au numit �grupuri de risc�:

La. primul �grup de risc� se referãnarcomanii care fumeazã sau seinjecteazã cu substanþe stupefiante,pentru a-ºi crea senzaþii de �plãcere�,dar, mai ales, pentru a se detaºa de real-itate, mãcar pentru un timp scurt. Aceºtiaºtiu cã îºi dãuneazã sãnãtatea, cãcisocietatea îi informeazã, însã societateanu le propune alternative, nici soluþii.

Sã-i privim mai îndeaproape pe nar-comani. Ce le este specific acestora? Leeste specificã anihilarea treptatã ºi�moartea� definitivã a voinþei ºi înrobireatotalã în faþa viciului (Biserica numeºteacest fenomen �robia patimii�). Caresunt cauzele? Cauza principalã estecãutarea de cãtre omul modern a plãcer-ilor nesfârºite, a plãcerilor �cu orice preþ�,lipsa oricãror alte valori ºi refugiul treptatºi total într-o viaþã virtualã, himericã, arti-ficialã.

Pe o astfel de persoana Biserica onumeºte �lipsitã de orice credinþã�. E unlucru cumplit, deoarece persoanaumanã este unica fiinþã ce posedãvoinþã ºi libertatea voinþei (spre deose-bire de regnul necuvântãtoarelor, caresunt supuse doar instinctelor, reflexuluiformat sau dresurii umane). Doar omulse poate împotrivi unor dorinþe arzã-toare, aplicând voinþa, dacã ºtie din timpcã acele dorinþe pot fi nefaste. Prinprezenþa ºi libertatea voinþei omul seaseamãnã cu Dumnezeu, Care i-a ºi datstãpânire asupra celorlalte fiinþe necu-vântãtoare.

Aºadar, dacã în om moare voinþaîmpãtimitã plãcerilor (patimilor), e otragedie totalã pentru el, deoarecevoinþa se alimenteazã din credinþã ºisperanþã, or un credincios ºtie cã �e

pãcat� sã fumezi, sã fii beþiv (drogat cualcool) sau sã foloseºti altfel de droguri.Creºtinul care ºtie cã trupul trebuie sã fie�casã a Sfântului Duh�, care primeºteTrupul ºi Sângele Domnului Hristos caJertfã unicã sub forma accesibilã ºinesângeroasã a pâinii ºi vinului, ºi cã�nimic spurcat� nu va intra în Împãrãþialui Dumnezeu, nu va utiliza niciodatãdroguri ºi nici nu va nimeri în �grupul derisc�. Pentru creºtinii cu adevãratã trãireevanghelicã nu exista pericolul SIDA.

A doua categorie �de risc� dupãdatele oficiale sunt homosexualii, pecare Biserica i-a numit dintotdeauna�sodomiþi�, adicã acei care comit împre-unare trupeascã a unui bãrbat cu alt bãr-bat �împotriva firii�, adicã lucru mai jos-nic ºi decât animalele, care nu practicãaºa ceva. Acest lucru este o batjocurãsarcasticã, satanicã asupra neamuluiomenesc. E �urâciunea pustiirii� spiri-tuale a omului, ce îl ofenseazã peDumnezeu, Care zice încã în LegeaVeche: �De se va culca cineva cu bãrbatca ºi cu femeie, amândoi au fãcutnelegiuire ºi sã se omoare, cã sângelelor asupra lor este� (Levit 20.13).(Apropo, SIDA prin sânge se transmite!).

ªtim cã în Legea Veche acest pãcatera pedepsit public prin lapidare(omorâre cu pietre). Întocmai cum medi-cina prescrie amputarea unui membruafectat de gangrenã, ca sã nu piarãîntreg organismul, la fel ºi poporul evreu�amputa� de fiecare datã aceastã �bubãrea� a desfrânãrii ºi, spre deosebire dealte popoare antice, la evrei nu existaprostituþia.Cunoaºtem soarta cetãþilor Sodoma ºiGomora pe timpul patriarhului Avraam,unde locuitorii ajunseserã la un dezmãþtotal al prostituþiei ºi homosexualitãþii.Aceastã �urâciune în faþa lui Dumnezei�a fost stârpitã printr-o �lecþie� de �foc ºipucioasã�, aflându-se acum la fundulMãrii Moarte (lucru demonstrat de arhe-ologia marinã). Aceleaºi au fost ºicauzele exterminãrii omenirii pervertitepe timpul patriarhului Noe.

Dar... culmea ironiei triste! LaChiºinãu, pe bulevardul Dacia, laBotanica, vedem standuri mari cu o pub-licitate ce oferã �cosmeticã de la MareaMoartã�. Ce o fi conþinând aceastãdeosebitã cosmeticã? E bine cã creºtiniiºtiu cã �cosmetica� ce înfrumuseþeazãchipul omenesc este doar privirea sen-inã izvorâtã dintr-un suflet luminos ºicurat.

Unii �specialiºti� ne mai aduc exem-ple �edificatoare� de prin Belgia, undedrogaþilor li se oferã posibilitatea achiz-iþionãrii unor anumite droguri. Asta arînsemna sã-i arunci unui om ce seîneacã pietre în loc de colacul de sal-vare.

Al treilea �grup de risc� sunt infidelii,adicã cei ce îºi schimbã soþii sau soþiilecu alþii ºi încalcã cu bunã ºtiinþã Poruncaa 7-a a Decalogului, precum ºi pe ceade-a 10-a: �Nu fii desfrânat� ºi respectiv�Nu dori soþia altuia�. Iatã cã încã înLegea Veche, cu vreo 4500 de ani înurmã se fãcea �profilaxie� împotriva peri-colului SlDA!

Ne dãm perfect de bine seama cã nudispunem de mijloace financiare care arpermite, precum altor state, cercetãricostisitoare pentru elaborarea unor

medicamente sofisticate împotrivaSIDA, pe care nici statele bogate nu le-au obþinut încã. Deci, ce ne rãmâne?Doar profilaxia. Care ar fi aceasta? Ceapropusã de Bisericã. O educaþie auten-ticã.

Copilul, la vârsta de 5-7 ani începesã-ºi dea seama cã în lumea aceastaexistã minciuna, ipocrizia, fãþãrnicia, rãu-tatea etc. Tocmai atunci vine momentul

oportun de a-i da noþiunea de �pãcat� ºiteama de pãcat. Dacã va studia Religiaºi prescripþiile ei, dacã va fi îmbisericit ºiîmpãrtãºit, mãrturisindu-se mereu pen-tru recãpãtarea echilibrului sufletesc (iardezechilibrul sufletesc provoacã chiarboli somatice), el nu va cãdea în,�grupurile de risc�, nu-ºi va permite aºaceva, ºtiind din timp cã doar TainaCununiei binecuvântate îi permite unirealegitimã ºi fãrã pericol cu alt trup, curatca ºi el, ferit de SIDA, �pentru naºtereade prunci buni� (vezi rânduialaCununiei).

Având în vedere cã de problemaSIDA sunt preocupate ºi cele mai înalteforuri pedagogice ale statului, lucru ce l-a demonstrat ºi prezenþa la Conferinþaanti-SIDA, desfãºuratã în luna iulie laChiºinãu, a multor personalitãþi ºi factoride decizie din domeniu, noi, careprezentanþi ai Bisericii Ortodoxe (insti-tuþie mai veche decât statul la poporulnostru), venim cu niºte propuneri de pro-filacticã realã anti-SIDA:

1) A se susþine pe toate cãile intro-ducerea în programul preuniversitar adisciplinei �Religia�, de rând cu celelaltediscipline - unica ce educã noþiunea de�pãcat� ºi rãsplatã pentru pãcat, bazatepe valori eterne.

2) Copiilor sã li se ofere încã o ziliberã pe sãptãmânã, zi în care ar puteasa comunice mai mult cu pãrinþii ºibunicii - lucru foarte apreciat decanoanele pedagogice. Bãiatul ar învãþaceva de la tatã, fetiþa - de la mamã.Astfel s-ar consolida acea �celulã a soci-etãþii� (cum o calificã ºtiinþele sociale),acel triunghi de iubire: tatã-mamã-copil;bunici-copii-nepoþi - acea �bisericã mica�(cum o numeºte teologia). Iar Duminica(Dominus dei) ar avea o zi de liniºte ºirefacere sufleteascã.

3) Dintotdeauna bãieþii ºi fetele aufost educaþi separat. Chiar ºi ºcoalasovietica a cunoscut o atare perioadã.Astfel bãieþii erau educaþi ca viitori capide familie, iar fetele ca pãstrãtoare acãminului familial ºi viitoare mame.Bãieþii, întâlnindu-se cu fetele abia laprimul bal dupã gimnaziu, de exemplu,aveau o atitudine cavalereascã; fetele

erau sfioase, feminitatea lor avea unefect binefãcãtor asupra duritãþii bãr-bãteºti, rezultând o armonie.Azi, fetele educându-se laolaltã cubãieþii, prin clasele a 7-8-a vedem niºte�hermafrodiþi� care nu se deosebesc niciprin îmbrãcãminte, nici prin comporta-ment: se îmbracã la fel, fumeazã ta fel,înjurã la fel.

Pe cine dar vor educa aceºtia la rân-dul lor, când în relaþiile dintre ei nu maiexistã nimic tainic, nimic interzis? Iar printeoria distructivã a aºa-numitei �educaþiisexuale� ºi teoriei �planificãrii familiei�propagatã în ºcoli, nu li se insuflã altce-va decât libertinajul folosirii mijloaceloranticonceptive pe de o parte, iar pe dealtã parte - exterminarea copilului dejazãmislit, care din prima secundã este omdeplin, cu toate calitãþile tui, ca �chip ºiasemãnare a lui Dumnezeu�. E criminalsã vorbeºti de drepturile copilului ºi sã-llipseºti de dreptul la viaþã înainte de a senaºte. Deci distrugerea începe încã înºcoalã, nemaiexistând nici un �tabu�.Acesta este începutul haosului spiritual.

Dacã �ºtiinþa� (aici nu facem aluzie laadevãrata ºtiinþã) îl calificã pe om ba ca�homo habilis�, ba ca �homo sapiens�, baca �homo sovieticus� - pe omul modernam putea sa-l numim �homo infectus�.Atât sub aspect fizic, cât ºi spiritual. Cãcifacem simpozioane, seminare, confer-inþe etc., imaginându-ne cã îndepãrtãmpericolul SIDA, dar de fapt ne ascundemdupã deget, cãci pe de altã parte turnãmbenzinã în foc, deoarece avalanºa desadism, porno, sex ce inundã ecranele,chioºcurile ºi magazinele de cãrþi - totnoi le oferim.

E acelaºi sarcasm satanic ca cel depe pachetele de þigãri: pe de o partepublicitate nestãvilitã þigãrilor, iar pe dealta - ca o batjocurã faþã de persoanaumanã - �Fumatul dãuneazã sãnãtãþiiDumneavoastrã�.

Ce e �sex-shop�-ul de pe str. Puºkin,dacã nu o invitaþie la perversiune ºi des-frâu? Ce e panoul din faþa BãnciiNaþionale (apãrut tocmai în zileleConferinþei anti-SIDA!), care conþine oscenã de extaz sexual, cu un pretinsmesaj anti-SIDA? Ce e, dacã nu o invi-taþie spre SIDA? Aruncam paie învãpaie...

Concluzia este cã: pânã când soci-etatea propagã perversiunea, sen-zualitatea, lascivitatea, cultul plãcer-ilor carnale ºi desfrânarea - nu existãsoluþie anti-SIDA.

Atâta timp cât va continua aceastãipocrizie ºi fariseism - randamentul ºiefectul eforturilor spontane ºi ocazionaleva fi egal cu �zero�. Acesta e adevãrul.Sã fim oneºti ºi sã recunoaºtem.

Unica �profilaxie� viabilã anti-SIDA afost, este ºi rãmâne teama de pãcat.

Dar aceasta e condiþionatã de relaþiapersonalã a fiecãruia cu Dumnezeu-Persoanã, cu Iisus Hristos, care esteCalea, Adevãrul ºi Viaþa. Aceasta seeducã prin valori eterne, ºi nu prin goana�plãcerilor bizare�, aidoma unor fluturaºinocturni ce se avântã spre lumina artifi-cialã, arzându-ºi aripile cu desãvârºire...

Protoiereu Pavel BORªEVSCHI,preot Vasile CIOBANU - partici-

panþi la Conferinþa anti-SIDA dinpartea Bisericii Ortodoxe

TEAMA DE PÃCAT - UNICA �PROFILAXIE�VIABILÃ ANTI-SIDA

nr. 8 (103), 26 august 20004 apologeticã

(continuare din nr. 7)

L I D E R I ª IA U T O R I

N E W A G EPrezentarea �corifeilor� miºcãrii

are un caracter selectiv. Alegereareprezentanþilor ºi lucrãrilor celormai semnificative se loveºte deobstacolul urmãtor: în cãutareaunor legitimitãþi ºi autoritãþi celpuþin cultural-ºtiinþifice, în cat-aloagele ºi enciclopediile oficialeNew Age trec nume de personal-itãþi ce nu s-au declarat nicicândexplicit a face parte din miºcare.Aºa ar fi nume ca Rudolf Steiner,Carl Gustav Jung, Teilhard deChardin, Mircea Eliade ºi alþii. Darpe de altã parte, miºcarea îºi poaterevendica niºte �proroci� ºi chiar�înainte-mergãtori� (precursori)care pe drept cuvânt i-au pregãtit �cu sau fãrã ºtiinþã, cu sau fãrã voie� cãrãrile.

Cazul total opus, de asemeneaîntâlnit în practicã, este acela alunor autori sau savanþi ce propagãidei vãdit de tip New Age, însã dinanumite pricini se leapãdã deschisde apartenenþa la miºcare, ba maimult, o criticã vehement. Aici sepot încadra nume cunoscute auto-htone ca Gregorian Bivolaru,Vasile Andru, Mario Vasilescu, IonÞugui, ConstantinNegureanu, MarianZidaru. În aceastãsituaþie am cãutat pecât posibil sã folosimnume cât mai necontro-versate, ce nu ar puteaface obiectul unor con-testãri personale sau dinafarã. Sursele de bazã aleacestor informaþii vor fi deacum din ce în ce mai multextrase din mijloacele post-mod-erniste de informaþie: internetul(www), enciclopediile CD Rommulti-media, e mail-ul. Iatã spreexemplificare o listã extrasã de peun website cu nume �fierbinþi� deautori New Age în vogã: LynnAndrews, Jose Arguelles, SunCampbell, Ram Dass, WayneDyer, Louise Hay, Jean Houston,Barbara Marx Hubbard, SueHubbell, Laura Huxley, J.Z.Knight,John Randolph Price, JohnRobbin, Virginia Satir, DavidSpangler, George Trevelyan,Marianne Williamson.

LUCRÃRI SEMNIFICATIVEÎn decursul navigãrii pe internet

am întâlnit în website-ul New AgeJournal Online o publicaþie intere-santã prin faptul cã se revendicã afi o continuare a revistei �remarca-

bile ºi revoluþionare� cu numele deNew Age Journal, fondatã acum osutã de ani de George BernardShaw ºi prietenii sãi vizionari.Aceºtia se considerau a fi pionieriîn domeniul aspectelor societãþiimoderne ca: educaþia, tehnologia,sãnãtatea ºi spiritualitatea.Aceastã revistã de avangardã(modernistã) ºi-a încetat activi-tatea în 1922. La 50 de ani dupãaceasta un grup eclectic de editoriºi jurnaliºti �alternativi� au hotãrâtcontinuarea lui New Age Journal,de data aceasta în maniera post-modernistã a anilor 70, caracteri-zatã de cultura globalistã. Ammenþionat caracterul post-mod-ernist deoarece aici, spre deose-bire de avangarda ºi originalitateamoderniºtilor, se trateazã subiectelegate de înþelepciunea tradiþionalãintegratã tehnologiei moderne cumar fi: vechi practici curativetibetane ºi noile descoperiri în pro-gramarea neuro-lingvisticã, feng-shui (arta chinezeascã a designu-lui de interior în vogã anii aceºtia),precum ºi preocuparea pentrumaterialele ºi condiþiile ecologicedin arhitecturã numitã �baubiolo-gie�.

Deºi Cursul miracolelor pretindecã nu are autori, totuºi urmãrind cuatenþie sursele indicate deînºiºi propagatoriiacestui curs sep o t

d e s c o p e r ipersoanele impli-

cate în alcãtuirea ºi dis-tribuirea sa. În siteweb-ul inter-

net numit THINKING ALLOWEDse putea citi în 1998 un interviu pemarginea Cursului acordat de psi-holoaga evreicã americanã JudithSkutch Whitson doctorului JeffreyMishlove. J.S.Whitson este printrealtele preºedinta fundaþieiFoundation for Inner Peace, orga-nizaþie ce se ocupã cu publicareaºi rãspândirea acestui curs. Daradevãraþii autori se numesc HelenSchucman ºi William (Bill)Thetford, autori ce din �smerenie�se numesc �canalizatori�, folosindun termen contemporan ceînlocuieºte demodatul �medium�spiritist. Aceºti doi psihologi auavut în 1975 o relaþie personalã ces-a deteriorat, iar în aceastã situ-aþie tensionatã Helen a primiturmãtorul mesaj: �Acesta este uncurs de miracole. Vã rog sã luaþinotiþe�. Mesajul venea din parteaunei entitãþi ce s-a recomandat afi... Isus! Aici putem face o paralelãcu mesajul tolle, lege primitã deFericitul Augustin, mesaj cu ade-vãrat dumnezeiesc ce a adus laconvertirea acestuia. Dar ateii ºi

agnosticii de care ne ocupãm n-auavut darul deosebirii duhurilor, ºinici precauþia de a consulta pe ceicompetenþi ce ar fi putut sã-i fer-eascã de rãtãcire. ªi aceasta însituaþia când în America existã dezeci de ani milioane de ortodocºiorganizaþi în diverse eparhii, publi-caþii ortodoxe ºi Institutul St.Vladimir din Crestwood New Yorkcu teologi de prestigiu, sau chiar ºimãnãstiri californiene cu viaþãasceticã exemplarã. Cursul a avuto rãspândire fulgerãtoare în medi-ile �baby boom� din America, gen-eraþii postbelice total debusolatespiritual, în cãutare neîncetatã aadevãrului, trecând prin experienþarockului, drogurilor, perioada hippy,meditaþie transcedentalã ºi altetehnici ºi filosofii orientale, astrolo-gie, terapii naturiste sau psiholog-ice, mediul ideal al New Age-ului.Astfel, în ianuarie 1987 existau încirculaþie 300.000 de copii ale cur-sului! Judith Skutch caracterizeazãacest curs ca fiind un sistemmetafizic de psihoterapie spiritu-alã. Recent (anii 90), au apãrutnoi cãrþi care aspirã lastatutul de �cartede cãpãtâi�ºi au

un autorbine cunoscut,

deºi acesta locuieºteretras într-un loc necunoscut

din SUA. James Redfield a scrismai întâi The Celestine Profecy,apoi mai multe urmãri ale acesteia,în volumul doi care se numeºteThe Tenth Insight. Pe internet sepoate citi o producþie literarã înru-ditã, ºi anume The CelestineJournal. Dar tot pe internet n-auîntârziat sã aparã ºi recenzii crit-ice, în special venite din zona neo-protestantã evanghelistã harismat-icã ºi chiar fundamentalistã. Unadin cele mai pertinente critici seintituleazã Reflections on a bestseller de Rolf Nosterud. Acolo searatã între altele cã: �Prindeghizarea conceptelor oculte într-o terminologie creºtinã, cãrþileNew Age au introdus, înºelãtor,mulþime de aºa-ziºi creºtini în cer-curi New Age ºi neo-pãgâne...Observaþi marea cãutare de carese bucurã îngerii contrafãcuþi ºidistorsiunile feministe despreDumnezeu. Întrucât cei mai mulþidintre �cãutãtorii de adevãr� con-temporani nu cunosc nici datele ºinu au nici voinþa de a rezista aces-tor iluzii seducãtoare, o nouã para-digmã � o schimbare masivã înviziunea Americii despre realitate �transformã cultura noastrã... Întimp ce naþiunea noastrã raþional-izeazã pãcatul ºi idealizeazãpãgânismul, creºtinii ar trebui în

schimb sã ia aminte la avertis-mentele Scripturilor ºi la învãþã-turile Duhului Sfânt�.

Aceste recenzii urmãresc � ºirealizeazã � o poziþie creºtinãapologeticã, dar din pãcate eleeºueazã în zona eterodoxiei prop-unând soluþii ce trãdeazã carenþeleduhovniceºti tipic neo-protestante:lipsa ierarhiei ºi continuitãþii apos-tolice, neînþelegerea catolicitãþii ºia Sfintelor Taine, critica cultuluisfinþilor ºi liturgicii bisericeºti îngeneral, subiectivismul în inter-pretarea Scripturii, consideratã caautoritate supremã ºi suficientã.Aceste grave abateri dãuneazãchiar ºi celor cu cele mai buneintenþii cum ar fi C.Cumbey,C.Matrisciana, D.Hunt sauL.Gassmann.

CONCLUZIIMai rar se întâlnesc luãrile depoziþii ortodoxe, ce vin maiales din spaþiul american(OCA, Patriarhia ecumenicã,Patriarhia Antiohiei), dar ºidin surse atonite.Considerãm ca o necesi-tate ºi abordarea mai sis-tematicã a acestor prob-leme în spaþiul nostru,întrucât aceste atacuri

anticreºtine se fac totmai simþite în aceastã perioadã

tulbure de tranziþie. Un bun ºipromiþãtor început a fost fãcut deDiaconul Profesor DoctorP.I.David în ultimele sale apariþiieditoriale: Invazia sectelor ºiSectologie. Astfel, în cap. V alprimei lucrãri intitulat New Age: o�religie� mistico-pãgânã ºi sin-cretistã la dimensiunile întreguluiunivers este prezentat mai întâiun scurt istoric, urmat de unminim doctrinar. New Age-ul esteconsiderat, pe bunã dreptate, a fio provocare pentru creºtini,aceºtia urmând sã aleagã liber ºiconºtient între Hristos sauVãrsãtorul. Suntem încredinþaþicã aceastã provocare se va înteþiîn anii ce vor urma, propagandaNew Age fiind pregãtitã ºi promo-vatã de la cele mai înalte nivelepolitice, acelea ale lojelor mason-ice supranaþionale, ale unor�guverne mondiale� ce au cazonã de acþiune întreaga planetã.dar chiar conform ideologului lor,Alvin Toffler, ce a arãtat înlucrarea sa ªocul viitorului cumaceste perioade cultural-ideolog-ice se scurteazã aproape logarit-mic, miºcarea are toate ºanselede a se curma mult mai rapiddecât ºi-au planificat aceºti�maeºtri arhitecþi�. Însã efecteleei duhovniceºti pot fi devasta-toare pe o scarã foarte largã,ceea ce îndeamnã Biserica la omare trezvie ºi reacþie, atât lanivelul ierarhiei, cât ºi al fiecãruicredincios în parte.

D ES P

R E N

E W

A GE

sau despre o �religie� sincretistã pasagerã sau,

mai bine spus, o nouã amãgire a lumii

nr. 8 (103), 26august 2000 5 istorie ºi culturã

Când am fost în Grecia, am avut fericitaocazie de a vizita minunata insulã Kefalonia. Esteo insulã nu prea mare, dar foarte îmbelºugatã ºipitoreascã.Aici locuiesc aproximativ 500.000 de oameni.Insula este cu adevãrat minunatã: maluri stân-coase, golfuri pitoreºti, vãi înecate în verdeaþã.Liniºte ºi împãcare simte fiecare om ce admirãaceastã frumuseþe ºi mãreþia Lucrãrii Domnului.Ai vrea sã inspiri cu tot pieptul acest aer marinbinefãcãtor, sã uiþi de cele trecãtoare ºi sã porneºtipe poteci printre stânci în întâmpinarea minunilor.

Insula Kefalonia are o istorie bogatã. Pentruprima datã e pomenitã încã în �Odiseea� luiHomer. Aceasta e explicabil, deoarece nu departese aflã Itaca, patria eroului antic Odiseu, care s-aproslãvit în timpul rãzboiului troian. Dupã leg-endã, unul din urmaºii lui a fost ºi Kefal, de lanumele cãruia se trage ºi denumirea insulei. Darpentru lumea creºtinã Kefalonia este, în primulrând, locul unde cu 2000 de ani în urmã apropovãduit creºtinismul Sf. Apostol Pavel ºitoatã istoria insulei este legatã de numele lui. �S-a ridicat îndatã un vânt puternic, corabia nu semai putea împotrivi furtunii ºi era purtatã de val-uri...� (Facerea 27, 14-15). Astfel descrieEvanghelistul Luca furtuna de pe mare în timpulcãlãtoriei cu Pavel. �În noaptea a 14-a de rãtãcirepe mare, corãbierii au început sã-ºi dea seama cãse apropie de uscat. ªi ridicând catargele, au þinutcalea spre mal. Coborând cu Pavel, am aflat cã

insula aceasta se numea Milit� (Facerea 27,27;28,1).

Mult timp s-a considerat cã Milit, unde acoborât Sf. Apostol Pavel, este de fapt Malta. Darnu demult savanþi din mai multe þãri au reconsti-tuit calea cãlãtoriei lui Pavel ºi au ajuns la con-cluzia cã Milit nu este altceva decât insulaKefalonia. Aici Sf. Apostol a petrecut 3 luni,propovãduind ºi aducând locuitorii cãtre Hristos.Profesorul Gheorghe Metalinos de laUniversitatea din Atena susþine: �În 1987 savan-tul german Hans Varnike, specialist în oceanolo-gie, a demonstrat cã nici o corabie anticã nu plecadin Krit spre Italia prin Malta. Din vechime încãtoate cãile maritime treceau de-a lungul mãriiIonice numai prin Kefalonia. Astãzi acest punctde vedere este susþinut de cãtre majoritateasavanþilor europeni. Iar aceasta înseamnã cãApostolul Pavel nu s-a oprit dupã naufragiu peMalta�.

Astfel, alãturi de oraºele antice ale AsieiMici, de Efes ºi Korinf, Antiohia ºi Cipru, unde apropovãduit Apostolul, se adaugã ºi denumireainsulei greceºti Kefalonia. Locuitorii ei sunt atâtde fericiþi de noile descoperiri, cã sãvârºesc slujbereligioase chiar sub cerul liber, în biserica neter-minatã încã. Mulþi din ei ºtiu pe de rost acel frag-ment din cartea �Faptele Sfinþilor Apostoli�, undese vorbeºte despre debarcarea Apostolului Pavelpe insulã. Când se povesteºte despre întâlnirea luicu locuitorii, se pomeneºte despre un ºarpe veni-nos. Kefalonia este unicul loc de pe pãmânt undede acum mulþi ani la rând, la sãrbãtoareaAdormirii Maicii Domnului, în bisericã aparºerpi.

Dupã o legendã veche, pe locul clopotniþei dinmica localitate Markopulo, pe malul stâncos seafla cândva o mãnãstire pentru femei. Astãzi, nudeparte de acel loc se aflã o bisericã cu hramulAdormirii Maicii Domnului.

Cândva asupra insulei nãvãleau piraþii.Legenda spune cã odatã maicile au vãzut cum pemal coboarã o bandã de piraþi. Toþi bãrbaþii dinîmprejurimi erau la pescuit în mare ºi mãnãstireanu putea fi apãratã mult timp cu puteri proprii. Deaceea ele ºi-au pus nãdejdea în mila Maicii PreaSfinte. S-au adunat toate în bisericã ºi au cãzut îngenunchi, rugând-o pe Nãscãtoarea de Dumnezeusã le salveze. Ca prin minune, piraþii s-au retrasînspãimântaþi ºi n-au mai apãrut pe aceste locuri.

Pe insula Kefalonia sunt mulþi ºerpi, dar nuapar în bisericã decât în ziua Adormirii MaiciiDomnului. Cu toate cã sunt veninoºi, ei nu muºcãpe nimeni. Unii chiar îi aduc singuri în bisericã, îi

încolãcesc în jurul gâtului, fiecare vrea sã-iatingã. Dupã tradiþie, ºerpii sunt lãsaþi pestenoapte în bisericã, dar ce se întâmplã în acestrãstimp cu ei � nu ºtie nimeni.

ªerpii stau încolãciþi în ghem pe parcursulîntregii slujbe. Þi-ar pãrea cã e neplãcut sã sãruþiicoana pe care foiesc aceste vietãþi lunecoase, dar

nimeni nu se gândeºte la ei decât ca la o minune alui Dumnezeu ºi se comportã cu ei respectiv. Pânãsavanþii încearcã sã explice fenomenul miraculos,mii de pelerini sosesc în Grecia ca sã vadã cuochii lor �ºerpiºorii Nãscãtoarei de Dumnezeu�.

Despre aceºti ºerpi me-a povestit încãbunicul meu. Eu m-am nãscut pe insulaKefalonia, dar de micã am plecat cu pãrinþii înAmerica. Acum locuim în New York, dar înfiecare an ne vizitãm patria natalã. Ne strãduim sãtransmitem copiilor noºtri tradiþiile acestei sãrbã-tori, pe care grecii o numesc �Paºtele de varã�. Nue de mirare, deci, cã sãtucul Arvinia, pustiu deobicei în luna toridã a lui august, la sãrbãtoareaAdormirii este plinã de pelerini.

Iatã ce povesteºte Markos, locuitor de aici:�Am 79 de ani, aici m-am nãscut ºi mi-am trãitviaþa, dar când au apãrut ºerpii � nu ºtiu. Cred cãapar la sãrbãtoarea Adormirii dintotdeauna. Dacãse întâmplã sã nu aparã, considerãm aceasta unsemn rãu. De exemplu, în 1943, în timpul ocu-paþiei fasciste ºerpii n-au venit. Dacã apar,

înseamnã cã anul viitor va fi bun ºi va aduce paceºi belºug. Altfel nici nu poate fi�. Iatã cât de mareºi fierbinte este credinþa acestor oameni, care ºtiucã trãiesc sub apãrarea Domnului Iisus Hristos ºisub acoperãmântul Maicii Domnului.

PELERINAJ LA LOCURILE SFINTEDIN GRECIA

Profesorul Gheorghe Metalinos de laUniversitatea din Atena

Din vechime încã toate cãile maritime treceaude-a lungul mãrii Ionice numai prin Kefalonia.

Alãturi de oraºele antice ale Asiei Mici, deEfes ºi Korinf, Antiohia ºi Cipru, unde a propovã-

duit Apostolul, se adaugã ºi denumirea insuleigreceºti Kefalonia.

Bisericã cu hramul Adormirii Maicii Domnului,construitã pe locul vechii mãnãstiri pentru femei

ªerpi veinonoºi, dar care nu muºcã pe nimeniîn zi ziua Adormirii Maicii Domnului

nr. 8 (103), 26 august 20006 istorie ºi culturã

(Continuare din pag. 5) Insula îºi are ºi apãrãtorul sãu � cuviosul Gherasim.

Oricât se strãduiau nemþii, nici o bombã nu a cãzut peinsulã. Se zice cã piloþii fasciºti, când se apropiau de ea,vedeau pe cer imaginea unui bãtrân care îi ameninþa,fãcându-i sã se întoarcã îngroziþi spre bazele lor. Dupãrãzboi, când au vãzut întâmplãtor icoana cuviosuluiGherasim, piloþii au declarat cã anume el îi alunga.Greciiau pãstrat peºtera în care sfântul, cu aproape 400 de aniîn urmã, îºi înfrâna trupul ºi îºi cãlea duhul.

Gherasim s-a nãscut la începutul sec. 16 în oraºul gre-cesc Korinf, în familia unui nobil bizantin. Dar nu i-a fostpe plac viaþa de om bogat, astfel cã la 18 ani tânãrulpãrãseºte casa pãrinteascã ºi începe pelerinajul prinlocurile sfinte: muntele Athos, Sinai, Ierusalim. Aici

Gherasim devine monah ºi 12 ani slujeºte la bisericaÎnvierii Domnului. Localnicii aveau nevoie de susþinereîn credinþã, deoarece insula se afla sub jugul cuceritorilorveneþieni, care-i împilau. Despre acele evenimente neaminteºte renumita cetate veche San Jorjio. Pereþii eisemidistruºi de timp par astãzi de necucerit, dar în evulmediu nici ei nu puteau feri Kefalonia de atacurile cucer-itorilor. Anume în acele momente grele Gherasim înfi-inþeazã aici mãnãstirea pe care o numeºte �NoulIerusalim� în amintirea slujirii sale la mormântulDomnului. Tot aici ºi se stinge în anul 1579.

Pentru omul credincios ziua morþii este la fel deimportantã ca ºi ziua naºterii. Pentru majoritatea locuito-rilor insulei aceastã zi este unica în an, când ei se simt omare familie. Se pare cã toatã insula s-a adunat la sãrbã-toare. Împrejurimile mãnãstirii s-au prefãcut într-o par-care imensã de automobile. Se zice cã în aceste zile aicise adunã o pãtrime din cele 9 milioane de locuitori aiGreciei. Iar însãºi catedrala nu este, bineînþeles, acea con-struitã de Gherasim. Ridicarea mãreþei catedrale aînceput în 1953, îndatã dupã cutremurul distrugãtor carea afectat grav aproape toate construcþiile din Kefalonia.

Pentru greci Sf. Gherasim este ca un prieten bunsau un membru al familiei, de aceea cãtre el se adreseazãatât în rugãciunile de zi cu zi, cât ºi în momentele celemai grele. �Ajutorul Sfântului este simþit permanent, iatãde ce venim încoace de parcã am veni la onomasticacelui mai iubit prieten, mai ales cã am cunoscut-o pe soþiamea tot la sãrbãtoarea Sf. Gherasim�, menþioneazã unpelerin din Atena.

Dar iatã, cu apropierea serii se apropie ºi începutulsãrbãtorii. O noapte sfântã, o noapte de rugãciune înaºteptarea minunii. Odatã cu apusul soarelui, în catedralã

se începe slujba. Catedrala imensã nu a putut, totuºi, sãprimeascã toþi doritorii, de aceea teritoriul adiacent einundat de lume. Dupã tradiþie, în jurul catedralei sedesfãºoarã un iarmaroc ºi aceasta ºocheazã puþin. Dargrecii nu se sfiiesc sã vorbeascã ºi aici de credinþa lor, ºiparticiparea la slujbe este pentru ei tot aºa de importantãca respiraþia, doar aici ortodoxia este religie de stat.

Nu demult lângã catedralã a fost construit un hotelnou, dar nici el nu a putut primi toþi doritorii ºi mulþipelerini dorm sub cerul liber. În aceste puþine minute desomn ei prind la puteri, pentru a putea participa la cere-monie. Guvernatorul, ºeful poliþiei ºi toþi funcþionariiînalþi participã la sãrbãtoare.

Iatã cã moaºtele Sf. Gherasim sunt scoase din cate-dralã ºi toatã procesiunea se îndreaptã spre locul unde, dupãtradiþie, el a sãdit un copac. Pe tot parcursul procesiuniioamenii se strãduie sã se aºeze astfel ca moaºtele sfântuluisã treacã pe deasupra lor. Acest lucru nu le reuºeºte la toþi,dar oamenii cred cã aceasta le va aduce noroc, deci vor aveabinecuvântare pe parcursul întregului an. În fruntea proce-siunii preoþii poartã icoana Maicii Domnului.

E uimitor sã vezi toate acestea pe fonul peisajuluituristic, al bãrcilor scumpe, corãbiilor ºi automobilelor.Noi observãm aceste detalii din cauza stereotipului fals alvieþii bogate, dar pentru greci toate acestea sunt cevaobiºnuit. Doar ei sunt educaþi de mici în tradiþia ortodox-iei, care nu contrazice modul obiºnuit de viaþã, ci se con-topeºte organic cu el, având faþã de venerarea sfinþilor oatitudine emoþionantã.

Pteru Marin

PELERINAJ LA LOCURILE SFINTEDIN GRECIA

Sfântul Gerasim, ocrotitorul Kefaloniei

Mãnãstirea Noul Ierusalim, fondatã de Sf. Gherasm

Peºtera Sf. Gherasim

Procesiune cu moaºtele Sf. Gherasim

CONFESIUNELa început vreau sã-i mulþumesc lui Dumnezeu ºi

Preacuratei Maicii Sale ºi pentru rugãciunilePreacuviosului Serafim, cã mare milã a avut asupra meaºi m-a învrednicit pe mine, pãcãtoasa, sã ajung ºi eu peacest loc sfânt - la mãnãstirea Diveeva unde, cum spunepãrintele Serafim, �egumenã este însãºi Maica Domnului�.

Am citit mult despre aceastã mãnãstire ºi despre acestsfânt pãrinte ºi doream mult sã ajung ºi eu sã mã închin lamoaºtele lui. ªi dorinþa mea s-a împlinit cu rugãciunilePreacuviosului Pãrinte ºi ale Maicii Domnului.

A fost o cãlãtorie binecuvântatã de Domnul, de 10 zile,la mai multe mãnãstiri ºi izvoare lecuitoare. Aceste izvoareau izvorât prin rugãciunile Sfinþilor Pãrinþi ºi sunt pentrucurãþirea sufletelor ºi a trupurilor noastre ºi au o mare put-ere. Cãlãtoria a fost cu multe ispite ºi multã nerãbdare dinpartea cãlãtorilor, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns laDiveeva. Cele douã soboare, icoanele fãcãtoare de min-uni ale Maicii Domnului sunt de o mare frumuseþe. M-apãtruns pânã la lacrimi Icoana Maicii Domnului�Semistrelnaia�, unde chipul ei stã atât de îndurerat, deparcã aceastã durere e pentru pãcatele mele. Ne-amînchinat la sicriul cu sfintele moaºte ale Preacuviosuluipãrinte Serafim, la cele patru morminte, moaºtele cãrora înaceastã varã vor fi canonizate.

Aceastã mãnãstire a fost întemeiatã prin binecu-vântarea Maicii Domnului. Mi-a plãcut mult corul demãicuþe, rãsunã lin de parcã cântã îngerii. Am mers cupicioarele mele pãcãtoase pe Sfânta Canavcã, undeMaica Domnului înconjura mãnãstirea o datã pe zi. Pe ter-itoriul mãnãstirii parcã e în rai: flori înflorite aranjate frumos,mormintele din cimitirul mãnãstirii împodobite numai cu floriºi verdeaþã. La fiecare mormânt arde câte o candelã ºiparcã o scânteie de rugãciune se aprinde în suflet. Mi-auplãcut foarte mult locaºurile sfinte, sunt frumoase ºi lucratecu mare dragoste ºi credinþã faþã de Dumnezeu. Când neînchinam, mã cutremura totul: iconostasele foarte înalte,bisericile aurite, împodobite cu sfinte moaºte.

Ne-a învrednicit Bunul Dumnezeu pe noi, pãcãtoºii, laKiev, la Lavra Pecersk, sã ne închinãm Capului SfântuluiMare Mucenic Pantelimon din Sf. Munte Athos. Am rãmasfoarte mulþumitã sufleteºte de aceastã închinare, nu potreda în cuvinte, trebuie sã simþi cu sufletul. Cred cã primaºi ultima datã m-am învrednicit de aºa sfinþenie mare. Amintrat sã ne închinãm ºi în peºterile unde s-au rugat SfinþiiPãrinþi. Sunt bolnavã cu sufletul vãzând viaþa lor curatã,rugãciuni neîncetate înaintea lui Dumnezeu, izolarea delumea aceasta pãcãtoasã. Ne-am închinat la un sfânt dinpeºterã la care erau descoperite mâinile. Cu mâna dreap-tã binecuvânta, degetele erau uscate de atâta post ºi rugã-ciune ºi erau aºezate în semnul Sfintei Cruci. Mã gân-deam câtã rugãciune a avut, câtã dragoste faþã de

Dumnezeu, ce credinþã tare ca piatra; ºi câtã credinþãavem noi, câtã dragoste avem noi faþã de Dumnezeu ºifaþã de aproapele?.. Am întrebat de un pãrinte de la mãnã-stirea Bogoliubov: �De ce la Moldova nu plouã?� El ne-arãspuns: �Pentru cã nu vã rugaþi. Cum a fost Moldovaînainte, ce credinþã mare avea, era a doua dupã SfântulMunte, ºi ce credinþã aveþi acum?�

În cãlãtoria noastrã am intrat sã ne închinãm ºi lamãnãstirea �Kitaiski pustîni�, unde s-a nevoit într-o peºterãdin apropierea mãnãstirii Sfântul Dosifei, care pentrudragostea faþã de Dumnezeu s-a retras în peºterã ºi s-arugat mulþi ani. Acest sfânt era de parte femininã, daraceasta s-a descoperit dupã moartea sa. În aceastãpeºterã am vãzut ºi alte chilii unde s-au rugat ºi alþi sfinþi.Aveau câte un pat sãpat în lut pe care se odihneau puþin,alþii aveau câte un locuºor cât te poþi aºeza. Aºa s-au rugat,s-au nevoit ºi s-au mutat cãtre Domnul.

Ne-am închinat, ne-am rugat ºi cu binecuvântareapãrintelui ne-am întors la Chiºinãu.În încheiere mã închin pânã la pãmânt BunuluiDumnezeu, Maicii Domnului ºi tuturor sfinþilor pentru grijacare ne-au purtat-o în aceastã cãlãtorie.Dumnezeului nostru slavã acum ºi pururea, ºi în veciivecilor. Amin.

Natalia Chitoroagã,Sângera, mun. Chiºinãu.

RUGÃCIUNE CÃTRE DUHUL SFÂNTÎmpãrate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevãrului, Care pretutindeni

eºti ºi toate le împlineºti; Vistierul bunãtãþilor ºi dãtãtorule de viaþã, vino ºite sãlãºluieºte întru noi ºi ne curãþeºte pe noi de toatã întinãciunea ºi mân-

tuieºte, Bunule, sufletele noastre.

VESTEA BUNVESTEA BUNÃÃP A G I N Ã P E N T R U C O P I I nr. 3, august 2000

C U V  N T D I N S C R I P T U R Ã�Deci luaþi seama cu grijã cum umblaþi, nu ca niºte neînþelepþi, ci ca cei

înþelepþi, rãscumpãrând vremea, cãci zilele sunt scurte� (Efeseni 5, 15-16)

JO

CU

RI

DRAGOSTEA FAÞÃDE DUMNEZEU ªI

FAÞÃ DE APROAPELEDumnezeu este dragoste, ºi prima poruncã datã de Dumnezeu este

sã �iubeºti pe Dumnezeu cu toatã inima ta, cu tot sufletul tãu ºi cu toatãmintea�, ºi a doua: �Iubeºte pe aproapele tãu ca pe tine însuþi�. Cineva îndeplini aceste douã porunci, pe care se bazeazã Legea Nouã, acelava intra în locaºul raiului. Dacã noi, oamenii, nu avem dragoste - nuavem viaþã. Dacã nu avem dragoste, nu vom putea intra în ÎmpãrãþiaCerurilor.

De ce noi, cei de pe pãmânt, trebuie sã-L iubim pe Dumnezeu?Deoarece El este Tatãl nostru cel ceresc, ºi dacã noi ne iubim pãrinþiinoºtri pãmânteºti, apoi cum trebuie sã-L iubim pe Dumnezeu, PãrinteleCeresc, care ne-a creat? Ne-a dat chipul ºi asemãnarea Sa, minte ºisuflet nemuritor, a creat tot ce este necesar pentru viaþã - soarele, aerul,apa, orice plantã ºi orice animal.

Cum sã nu-L iubim noi pe Dumnezeu, care a creat omul, ca pe uncopil iubit al Sãu, ºi chiar dupã ce omul a cãlcat poruncile Lui, nu l-alãsat pe el la moarte veºnicã, ci pentru mântuirea lui a trimis în lume peiubitul Sãu Fiu, care a dat o Lege nouã, a vãrsat sângele Sãu pentru totneamul omenesc ºi nu numai ne-a scãpat de veºnicele munci, dar ne-aînvrednicit a fi aleºi ai Împãrãþiei Lui.

Fiecare om este un lucru sfânt pe pãmânt, fiecare om este scump înfaþa lui Dumnezeu. Sfinþii Pãrinþi spun cã dacã toþi oamenii de pepãmânt se vor mântui ºi va rãmâne unul singur nemântuit, atunciDumnezeu numai pentru mântuirea acelui suflet rãtãcit s-ar pogorîiarãºi sã-ºi verse preacuratul Sãu Sânge ºi sã îndure multe patimi ºibatjocoriri numai pentru acea oaie rãtãcitã. Dumnezeu a venit în lumenu sã pedepseascã, ci sã mântuiascã.

Dupã mulþimea nelegiuirilor noastre, Dumnezeu demult trebuia sãne ºteargã de pe faþa pãmântului. Dumnezeu însã este mult milostiv. Elne-a micºorat pe noi cu puþin faþã de îngeri. Îngerii îi slujesc mereu luiDumnezeu ºi-L iubesc foarte mult. De ce oare noi, oamenii, nu avemaceastã dragoste faþã de Dumnezeu? De ce iubim toate plãcerile lumeºtiºi trãim dupã voia noastrã, ºi nu dupã voia Tatãlui? Nouã ne place sãavem bogãþii ºi putere, dar nu ne gândim sã ne facem comori în cer.Toate aceste plãceri ne încurcã sã-L iubim cu adevãrat pe Dumnezeu.

Dumnezeu ne iubeºte pe toþi ºi ne cheamã la Dânsul, dar noi nuauzim chemarea Lui; El bate la inima fiecãruia, dar noi nu auzimaceastã bãtaie. De ce Dumnezeu ne-a dat porunca: �Sã iubeºti peaproapele tãu ca pe tine însuþi�? Deoarece noi toþi suntem fraþi ºi surori,copii ai unui Tatã. El ºi este dragostea, izvorul nesecatei iubiri ºi dacãnoi suntem fiii Lui, atunci trebuie sã ne asemãnãm Lui ºi sã-i iubim petoþi aºa cum El ne iubeºte pe noi. Dar dacã noi nu ne iubim fraþii ºisurorile noastre, atunci nu suntem fiii lui Dumnezeu, ci fiii diavolului,pentru cã el este rãul ºi izvorul rãului. Dacã noi nu ne iubim unii pealþii, atunci nu-L iubim pe Tatãl nostru, îl trãdãm, fiindcã cel ce batjo-coreºte creatura, îl batjocoreºte pe Creator. Dragostea este temelialocaºului pe care-l alcãtuiesc toþi creºtinii ortodocºi, ea face legãturãdintre om ºi Dumnezeu ºi dintre oameni.

Lumea a uitat de Dumnezeu din cauza mulþimii fãrãdelegilor ei, toþisunt plini de rãutate, de mândrie, invidie ºi gelozie. Dar noi trebuie sãþinem minte: cum ne comportãm cu cei din jur, aºa ºi ei se vor com-porta cu noi, ºi Însuºi Dumnezeu aºa se va purta cu noi. Cum noi le vomierta greºiþilor noºtri, aºa ºi El ne va ierta nouã. Nu trebuie sã credemcã cineva este mai pãcãtos decât noi, sau chiar cã noi sau cineva estefãrã de pãcate. Nici un om din întreg pãmântul nu este fãrã de pãcat,chiar dacã a trãit o zi sau un minut sau abia ar vedea lumina zilei. Oriceom care se naºte, el de acum este pãcãtos, el poartã pãcatul pro-topãrinþilor.

Dumnezeu ne iubeºte pe toþi: pe cei buni ºi pe cei rãi, pe cei bogaþiºi pe cei sãraci ºi ne cheamã pe toþi la El. Glasul Lui rãsunã în toatãÎmpãrãþia Cerurilor zicând: �Veniþi la mine toþi cei osteniþi ºi împov-ãraþi ºi Eu vã voi odihni pe voi�. (Matei 11,28)

Aniºoara Gozun,cl. VII,

or. Sângera, mun. Chiºinãu.( elevã la ºcoala duminicalã de pe lângã biserica �Adormirea

Maicii Domnului� din or. Sângera)

Completaþi pãtrãþelele libere cu literele care lipsesc

1. Obiectul pe care preotul îl foloseºte la tãmãiere, în diferite momenteale slujbelor religioase este: LC A

2. Peretele de lemn sau de zid care desparte altarul de naos ºi care

este împodobit cu icoane se numeºte: SOIC Tsau Ã

3. Cartea, agenda sau tabloul care cuprinde toate sãrbãtorile bis-

ericeºti de peste an se numeºte : REC

4. Reprezentarea chipului Mântuitorului, al Maicii Domnului sau al

unui sfânt se numeºte: ÃI

Încã din cele mai strãvechi timpuriSfântul Vlasie era considerat ocroti-torul animalelor domestice. Creºtiniise rugau lui când li se îmbolnãveaun cal sau când se pierdea un viþel.De ce anume îl chemau þãranii înajutor?

Iatã de ce. În secolul IV, cândîmpãratul Liciniu îi persecuta pecreºtini, locuitorii oraºuluiSevastia l-au convins peepiscopul lor, SfântulVlasie, sã plece dinoraº, pentru a nu fiprins ºis u p u sc h i n -urilor. SfântulVlasie i-a ascul-tat pe oamenii care-l iubeauºi s-a aºezat cu traiul pe munteleArgeos. Muntele era înconjurat depãduri, în care trãiau multe animale.

Animalele veneau deseori lapeºtera Sfântului. Ele aºteptau curãbdare pânã-ºi termina CuviosulVlasie rugãciunea. Dupã aceea elieºea din peºterã ºi binecuvânta ani-malele, iar ele începeau sã alerge,sã sarã, sã se gudure de bucurie. Pecele bolnave Sfântul le vindeca,punându-le mâna pe creºtet.

Dar iatã cã odatã slugile împãratu-lui vânau pe muntele Argeos ºi

vãzurã o mulþime de animale care sezbenguiau. Mult se minunarã ei cãleii nu-i atingeau pe cerbi, iar urºii pecãprioare.Sfântul Vlasie i-a observat pe vânã-tori de departe. El a binecuvântatanimalele ºi le-a spus încet:

- Fugiþi mai repede sã nu vãomoare vânãtorii!

Când s-au apropiat, vânãtorii n-au mau vãzut nici urmã de

fiarã, înfaþa lorse afladoar unb ã t r â n

cãrunt.- Eºti un vrãjitor! � i-au zis vânã-

torii, - cum ai fermecat aceste ani-male ca sã te asculte?

- Nu sunt vrãjitor. Eu sunt creºtindin tinereþe. Duºmanii credinþei m-aualungat din oraº. Mai bine trãiesc cufiarele sãlbatice, decât cu oameniicei rãi, duºmanii lui Hristos�

Mulþi ani a sihãstrit Sfântul Vlasie ºiîn toþi anii aceºtia s-a rugat pentruoameni ºi pentru prigonitorii sãi deasemenea. În tot rãstimpul acestaanimalele sãlbatice veneau la el dupãbunãtate, mângâiere ºi dragoste.

SFÂNTUL VLASIE BINECU-VÂNTEAZÃ ANIMALELE

nr. 8 (103), 26august 2000

Publicaþieîn limba românã

Indice de abonare 22034

Adresa redacþiei:�Curierul Ortodox�. Bd. Traian, 3/1

MD-2060 ChiºinãuMoldova (Rep)

Tel. 77-25-33, 77-24-44

REDACÞIANicolae FUªTEI - redactor-ºef,

Preot Vasile CIOBANU - secretar responsabil,Preot Dumitru Tolico - redactor tehnic,

Larisa ERªOV - redactor literar

Tipografia �Prag�str.Spicului 94,

ChiºinãuTirajul:2000Comanda Nr.

8 internaþional

MATERIALELE PUBLICATE REFLECTÃ DOAR OPINIA AUTORILOR ªI GRADUL LOR DE DOCUMENTARE

Stimaþi cititori, dacã aþi citit ziarul ºi nu doriþi sã-l pãstraþi, transmiteþi-l la alþi cititori, dar vã rugãm sã nu-l folosiþi pentru necesitãþi auxiliare

Dragi cititori, existenþa ziarului depinde de numãrulabonaþilor. Vã rugãm sã contribuiþi la creºterea numãrului citito-rilor noºtri.

Alegeþi ziarul nostru ºi nu veþi regreta!

Creºtinii care dispun de mijloace bãneºti, au posibilitatea sãfacã un bine pentru cititorii noºtri, ajutând în mãsura posibi-litãþilor la apariþia publicaþiei �Curierul Ortodox�.

St imaþi c i t i tor i , Vã anunþãm cã cu binecu-vântarea ÎPS VLADIMIR, Mitropolit al Chiºinãu-lui º i întregi i Moldove, are loc abonarea la z iarul�Curierul Ortodox� pentru a doua jumãtate aanului 2000. Abonându-Vã la publicaþia noastrã,la orice of ic iu poºtal din republicã, veþ i f i lacurent cu noutãþi le din viaþa Biserici i Ortodoxedin Moldova, din lumea creºt inã, cu problemareintroduceri i rel igiei ca discipl inã ºcolarã; Veþiavea în case l e D-voas trã in teresante l ec tur icreºt ine în famil ie , informaþi i din istoria º i cul-tura noastrã creºt inã ortodoxã, precum ºi altelucruri de învãþãturã ziditoare de suflet .

STIMAÞI CITITORI!Colegiul de redacþie Vã invitã sã participaþi la publicaþia noas-

trã prin reportaje, povestiri, comunicãri ºi alte materiale, dacã eposibil ºi însoþite de imagini, poze, care ar reflecta viaþa cotidianãa parohiei D-voastrã, construcþia sfintelor locaºuri, sfinþireaacestora, activitatea ºcolilor duminicale, predarea religiei înºcoalã º.a.

Vom fi foarte bucuroºi sã primim corespondenþa D-voastrã.

In urma intelegerii dintre PatriarhiaMoscovei si conducerea Sfantului munteAthos, pe parcursul a mai bine de treisaptamani s-a aflat in Rusia cinstitul capal Sf. Mucenic si tamaduitor Pantelimon,fiind expus in Lavra Alexandru Nevski dinSanct Petersburg si in unele manastiri dinMoscova. Zilele acestea, mii de crestiniortodocsi au avut posibil itatea sa seinchine sfintelor moaste. Pe data de 6august sfintele moaste au fost depuse incatedrala "Iisus Mantuitorul" din or.Moscova. In aceasta zi Sf. Liturghie a fostoficiata de Preafericitul Alexii II,Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii.Dupa liturghie a avut loc inconjurul bis-ericii cu Sfintele moaste.

Sfintele moaste s-au intors la manas-tirea Sf. Pantelimon din muntele Athos inseara zilei de 6 august, locul unde se pas-treaza permanent.

MOAªTELESF.

PANTELIMONÎN RUSIA

Duminicã, 13 august, la Moscova în sala deconferinþe a Catedralei �Hristos Mântuitorul�, ºi-a început lucrãrile sinodul arhieresc al BisericiiOrtodoxe Ruse.

Marþi, 15 august, ºedinþele Sinodului au fostîntrerepte pentru ca ierarhii sã oficieze unTedeum pentru salvarea marinarilor de pe sub-marina rusã �Kursk�, care a suferit o avarie înmarea Barenþ, în rezultatul cãreia aceasta s-ascufundat. Joi, 16 august, a fost adoptatã doct-rina socialã a Bisericii Ortodoxe Ruse, în carese stipuleazã cã avortul este considerat caomucidere, iar homosexualitatea ºi transexual-itatea sunt considerate ca pãcate ºi nu doar caparticularitãþi individuale specifice. Totodatã,Biserica Ortodoxã Rusã este împotriva clonãriiumane.

LUCRÃRILESOBORULUIARHIERESCAL BISERICIIORTODOXE

RUSEA d u n a r e a

Naþionalã a Franþei aadoptat recent unproiect de lege princare interzice activi-tatea �grupãrilor cucaracter sectar�.Legea respectivãintroduce noþiuneade �manipulareaconºtiinþei� în cali-tate de delict penal,ceea ce este absolutnou în practica inter-naþionalã. Pentrucomiterea acestordelicte, vinovaþii arputea fi condamnaþila 3 sau 5 ani dedetenþie sau laamende între 300 ºi500 mii de franci.Ministerul de interneal Franþei a alcãtuit olistã de 172 de secteºi grupuri sectarecare prezintã pericolpentru societate,printre acestea

n u m ã r â n d u - s emooniºt i i , martori ilui Iehova, scien-tologii ºi criºnaiþii.

Precizãm cã înRepublica Moldovaoficial sunt înregis-trate 163 de comu-nitãþi ale martorilorlui Iehova, 3 organi-zaþii mooniste, 3 fil-iale ale criºnaiþilor, 6comunitãþi Bahai ºiun centru de dianet-icã. ªeful Serviciuluide stat pentru prob-lemele cultelor, dlGheorghe Armaºu, adeclarat cã, deºi îninstanþa pe care oconduce au venit maimulte reclamaþi iîmpotriva reprezen-tanþi lor unor culte,pentru RepublicaMoldova adoptareaunei legi antisectareeste prematurã.

(Interpress)

PARLAMEN-TUL FRANÞEI

ADOPTÃ OLEGE ANTI-

SECTARÃ