O mare sărbătoare a Şt i inţei ş i Fi lozofiei Naturale

Prof.univ.dr. Liviu Alexandru SOFONEA

Preşedintele filialei Braşov a Comitetului de Istorie şi Filozofie a Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române (C.R.I.F.Ş.T.)

Col.prof.univ.dr. Mircea COSMA Membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

MEMENTO: ONU & UNESCO au hotărât în 2004/2005 ca „momentul clepsidral“ din Tempus

Historiae, 1905 A.D., să fie declarat Anul Internaţional al Fizicii Anul 2005 – care marca 100 de ani de la formularea Teoriei

Relativităţii restrânse, a fost declarat de ONU şi UNESCO Anul Internaţional al Fizicii. Autorii subliniază importanţa Teoriei Relativităţii (în principal a Teoriei Relativităţii speciale/restrânse/) şi contribuţia lui Albert Einstein. Se face o apreciere a importanţei acestei teorii în fizică şi, de asemenea, se prezintă unele consideraţii filosofice.

Cuvinte-cheie: teoria relativităţii, teoria relativităţii restrânse. § I. Das ewig unbegreifliche in dieser Welt ist ihre Begreiflichkeit! /Misterul etern al Lumii este inteligibilitatea ei ... Faptul că este

inteligibilă este un Miracol!/ Albert EINSTEIN

Stranie/Ciudată, zburdalnică, ... este această fiinţă – Homo – grăitoare, amintitoare, locuitoare pe planeta bio-filăI şi chiar bio-forăI Terra, ⊕ , care are înscrisă în „programul ei“II,III şi însetarea de cunoaştere!

Cercetarea este „firea“/scopul/bio-speciei Homo Sapiens & Philosophans: adesea investigatorii sunt preocupaţi mai ales/numai de aplicaţii ale cercetării care le pot apăra & îmbunătăţii al lor modus vivendi şi pe cele ale numeroşilor beneficiari ai strădaniilor şi iscusinţelor lorIII; uneori şi aceste ipostaze axiologice1,2 sunt atrase/determinate de neliniştea & patima întrebărilor fundamentale3 care animă căutarea4 unei înţelegeri3,IV „cât de cât acceptabile“ a propriilor existenţe/rostV în Lume şi a Lumii/Realităţii înconjurătoare din care face parteVI,I,II.

Suntem acum & aici – la o sărbătoare a Spiritului – a lui Homo Sapiens Scientifer Philosophans Ingenius şi a altor ipostazieri axiologiceVII care îi sunt solidare – i.e. suntem într-un moment deosebit: un moment de sacralitate, inserat, şi el, în deschisul Curriculum Historiae, în „prezentul relativ“ ↓T = 2005 A.D. pe care-l simţim (cu toţii) a fi un complex „instanton“ al Tempus-ului – Curriculum Historiae care nu este

reprezentat/teoretizat de o teorie unică (exactă, analitică), ci de o aventură a SpirituluiII.

Constatăm – toţi cei pentru care meditarea este profesia de credinţă*, că se produc mutaţii recente/contemporane – unele copleşitoare, procesive/abrupte, schimbări de paradigme, prin care (concertat, ineluctabil) se alcătuieşte rapid o nouă Imago Mundi.

Un asemenea moment – „clepsidral, deschizător de eon – , a fost annus mirabilis 1905, când – prin contribuţiile unor eminenţi savanţi (fizicieni, matematicieni) între care s-a impus personalitatea extraordinară, complexă, genială, a lui Albert Einstein (1879-1956) – s-a fundat:

a. Teoria relativităţii einsteiniene; b. Mecanica/Optica/fotonică – prima fază a Mecanicii Cuantice; c. S-au adus argumente teoretice şi experimentale care au interpretat

convingător mişcarea browniană – fenomen macroscopic** cunoscut, enigmatic, care „traduce“/exprimă existenţa efectivă a moleculelor – obiecte structurale/componente submicroscopice în neîntreruptă agitaţie termică.

Suntem deci, acum – în 2005 A.D. –, într-un moment aniversar mirific, solemn; un asemenea moment se cade/trebuie* să-l întâmpinăm cu deplină, responsabilă, euforie spirituală: cu toate valenţele pe care le avem în intelectul nostru5!

§ II. Conceptele fizicii sunt creaţii libere ale spiritului uman şi nu sunt ... determinate de lumea exterioară

Albert EINSTEIN În ↓T = 1905 tânărul fizician Albert Einstein – evreu din Germania,

şcolit în Elveţia şi în ţara natală, îşi susţine teza şi publică mai multe articole în prestigioasa revistă ştiinţifică germană Annalen der Physik.

Patru din aceste excepţionale, concentrate, vizionare, geniale studia trimise succesiv spre publicare în perioada ↓T = (martie-septembrie) 1905 au făcut Istorie! ****

Exegeza lor**** în ↓T = 2005 A.D. pune în evidenţă multiple aspecte:

a. În ↓T = martie 1905 ⇒Lucrarea intitulată Über die einen Erzeugung und Verwandlung des

Mirifica Teorie a Relativităţii Restrânse – pilier al fizicii neclasice – este contribuţia

mai multor autori: A. fondatori ai Mecanicii clasice: Galileo Galilei, Isaac Newton, analiticieni; B. fondatori ai Electrodinamicii: Michael Faraday, James Clerk Maxwell, Hendrik

A. Lorentz, Heinrich Hertz; C. teoreticieni: Waldemar Voigt, Hermann Minkowski, Henri Poincaré ş.a.

Lichtes betreffenden heuristischen Gesichtspunkt/Asupra unui punct de vedere euristic privitor la producerea şi transformarea luminii/.

Autorii au trimis articolul la redacţia prestigioasei Annalen der Physik la jumătatea lunii martie; a fost publicat imediat de editorii revistei6.

Caracteristici ale lucrării: – se admite ideea I = «energia luminii este „vehiculată“ prin quante

(cuante)/mărimi discrete/»; – energia quantei este (întotdeauna) proporţională cu frecvenţa

luminii/undei electromagnetice/monocromatice: E = hυ (1)

h constantă universală: ≡[ ] [ ] [ ] [ ]≡≡⋅= ATEh acţiune (2)

– se afirmă şi se arată concludent cum „decurg“ fenomenele următoare: a. foto-luminescenţă, i.e. un corp iluminat absoarbe lumina şi re-emite

pe alte frecvenţe lumina pe care a absorbit-o; b. foto-ionizarea; c. efectul foto-electric; explicaţia fenomenului: quanta (cuantă) de

lumină, ( )γ , intră în contact cu metalul, transmite acestuia o parte/toată din energia sa, υγ hE = (1); se explică şi de ce sub o anumită frecvenţă a radiaţiei incidente, 0υυυ ≡= prag , nu se emite niciun electron din metal:

20

2

0υυυγ

mhPPPhE cinextracţioniz ++≡++=≡ (3)

Pionizare metal ≡ 0 (3’) ( )

mh 02 υυυ −

= (4)

v = 0 la pragυυυ ≡= 0 , 0υυ < ; v = imaginar; 0υυ > , (5) 0≠v

În ≈↓T 1905, articolul a fost primit cu mult scepticism de o importantă parte a comunităţii ştiinţifice7.

În ↓T =1921 savantul este laureat cu premiul Nobel! b. În ↓T = mai 1905 ⇒Lucrarea intitulată Über die von der molekular-kinetischen Theorie

der Wärme geforderte Bewegung von in ruhenden Flüssigkeiten suspendierten Teilchen/Asupra mişcării particulelor în suspensie într-un fluid în repaus implicată în teoria cinetică-moleculară a căldurii/.

Caracteristici ale lucrării: – ideea de bază şi argumentaţia era simplă: I ≡ se propune studierea

mişcării unor obiecte foarte mici/particule macroscopice (macro-scopice**)

care sunt în perpetuă agitaţie într-un lichid; – se consideră că dacă se ajunge să se observe mişcarea acestor

particule mici şi să se descrie/determine legile mişcării, această reuşită va furniza informaţii despre atomi, va arăta că mişcarea browniană corespunde agitaţiei termice/moleculare/, va proba valabilitatea teoriei cinetice moleculare a materiei***;

– s-a reuşit a se scrie/calcula deplasarea medie a particulelor din suspensie, s-a determinat valoarea numărului lui Avogadro,

2310≈AN molecule/mol. Implicaţii: s-au testat experimental predicţiile teoretice din lucrare7, s-

a confirmat efectiva existenţă a atomilor/moleculelor/ versus opiniile unor energeticieni8, s-a certificat importanţa aplicării teoriei probabilităţii în unele situaţii fizice (procese stocastice ş.a.).

c. În ↓T = iunie 1905 ⇒ Lucrarea intitulată Zur Elektrodynamik bewegter Körper/Asupra

electrodinamicii corpurilor în mişcare/. Caracteristici ale lucrării: – lucrarea este capitală: căci în/prin ea s-au reformat concepte de bază

ale Fizicii – timpul şi spaţiul; – se fundamentează o nouă Cinematică „aşezată“ pe două postulate

aparent incompatibile: a. I legile Fizicii sunt aceleaşi în toate referenţialele care nu se ≡

mişcă cu acceleraţii relative; b. I ≡ propagarea luminii este independentă de mişcarea sursei sale. – o revizuire completă a conceptului de simultaneitate încadrează

această nouă teorie/Cinematică/Bază a Teoriei Relativităţii Einsteiniene (teorie numită a Relativităţii speciale/restrânse);

– autorul a „trudit“ la elaborarea textului câţiva ani; forma finală s-a închegat rapid: – o asimetrie în interpretarea unei experienţe care „pune în scenă“ ecuaţiile lui Maxwell a jucat un rol motor în reflexia gânditorului; expertul – junele de 26 de ani de la Biroul Federal al Proprietăţii Intelectuale/patente/de la Berna – a scris al său elaboratum laconic: ca un brevet exprimat într-un text, cu un număr limitat de ecuaţii.

d. În ↓T = septembrie 1905 ⇒ Lucrarea intitulată Ist die Trägheit eines Körpers von seinem

Energieinhalt abhängig?/Inerţia unui corp depinde de energia acestuia?/ Caracteristici ale lucrării: – se arată că dacă un corp eliberează o energie (pe care o notează cu

L), sub formă de lumină, masa sa scade cu o cantitate determinată L/v2 (cu

v este notată viteza luminii); - i.e. *****:

/../2

/../ EAEA vLm =∆ (6) adică într-o notaţie ulterioară care s-a şi oficializat:

2/ cEm = (7) – se afirmă: I nu este distincţie esenţială între masă şi

energie/echivalenţă masă-energie/; – textul are 3 pagini. Implicaţii: Relaţia – capitală în Fizică – a fost consecvent interpretată,

integrată în relaţia energie-impuls, aplicată în Ştiinţă (Fizica terestră, microscopică, astrală), în Tehnică (energia nucleară/atomică; militară, paşnică). Relaţia de echivalenţă energie → masă este: faimoasă/cea mai faimoasă relaţie a Fizicii*,****,******

Studiul este considerat – de experţi, de contemplatori ş.a. – cel mai faimos text din toată Fizica secolului al XX-lea!

Nucleul Fizicii relativiste şi atomismul dovedit a „eclozat“ în Annus Mirabilis!

§ III. Cel mai frumos, ceea ce noi putem trăi este misterul. Este sentimentul fundamental; este leagănul/Wiege/unde arta adevărată şi ştiinţa se unesc

Albert EINSTEIN Annus Mirabilis 1905 a marcat prin sigiliul său eonul complex care îşi

începe cadenţa în „momentul“ 1900, se continuă câteva decade9 definind10,11,12,13,14,15 Trecerea & Petrecerea Omenirii – colectivitatea locuitoare de fiinţe sociale pe Planeta albastră ⊕ : cea de a treia după Soare, ☼!

§ IV. Întreaga ştiinţă nu este decât rafinarea gândirii de toate zilele Albert EINSTEIN

Membri ai Filialei Braşov a Comitetului de Istorie şi Filozofie a Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române/C.R.I.F.Ş.T./au participat activ în anul 2005 la unele din „Sărbătoririle filosoficeşti“ ale Annus Mirabilis 2005 ⇒

a. Sesiunea Filialei: lucrările prezentate sunt publicate în Hermeneutica Historiae et Philosophiae Scientiae, Liber III.

b. Al XXI-lea Congres Internaţional de Istorie a Ştiinţei de la Beijing, China; la secţia şi expoziţia cu această temă; informaţiile vor fi folosite în studiile în curs de publicare.

c. Congresso de la Sociedad Española de Historia de las Ciencias y de las Tehnicas/S.E.H.C.y.T./– reuniune a unor socio iberici şi alţi cercetători societari de la Càdiz, Andaluzia, Spania; idem.

d. Sesiunea extraordinară a Societăţii Române de Fizică de la Centrul de Fizică din Bucureşti; idem.

e. Sesiunea extraordinară internaţională de la Centrul de Fizică şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi; idem.

f. Expoziţia de la Berna; idem. g. Expoziţia de la München, organizată în Deutsches Museum; idem. h. Expoziţia din Berlin, organizată de Max Planck Gesellschaft,

secţiune a Academiei Germane; idem. i. S-a elaborat studiul intitulat Didactical and Scientific Studies of

Relativistic Physics Worked by Teachers and Scientists in the Carpathean-Danubean-Pontean Space in the Historical Period cca. 1905 – cca.1946, de Liviu Alexandru SOFONEA, Sofia HADGEA, Elena HELEREA, Horea SALCĂ; acest elaboratum este în curs de publicare în Annals al Universităţii din Petroşani; lucrarea va fi prezentată la sesiunea internaţională bi-anuală Physical Interpretation of Theory of Relativity/ P.I.R.T./ de la Imperial College din Londra, Regatul Unit, Anglia, în septembrie 2006.

j. S-a elaborat studiul intitulat 1905 Annus Mirabilis pentru Fizică evocat în 2005 A.D., de Liviu Alexandru SOFONEA, Sofia HADGEA; studiu substanţial – exegetic, epistemologic, istoriologic – de cca. 100 pagini, cu o bogată iconografie va fi publicată în 2006 în Hermeneutica Historiae et Philosophiae Scientiae, Liber V, editat de Universitatea şi Fundaţia Alma Mater din Sibiu şi Universitatea din Petroşani.

k. Studiul intitulat 1905 Annus Mirabilis for Physics, elaborat de Liviu Alexandru SOFONEA şi Sofia HADGEA – un elaboratum concentrat de cca. 50 pagini cu o selectă iconografie; va fi publicat în 2006 în Annals of University of Petroşani, section Physics, cu sprijinul Academiei Forţelor Terestre, Sibiu.

l. Intenţionăm să participăm în 2006 la sesiunea bi-anuală organizată de Imperial College din Londra cu tema Physical Interpretations of the Theory of Relativity/P.I.R.T./cu un studiu de sinteză Annus Mirabilis 1905, in the activities of Committee for History and Philosophy of Science Romanian Academy in 2005 A.D.

m. S-au organizat conferinţe: la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu, la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu, la Universitatea de Vest din Timişoara, la Asociaţia

Mai exact Physical & Philosophical Interpretations/Interpretări Fizice şi Filozofice

Inginerilor Instalatori din România/A.I.I.R./ (Sesiunea anuală Ştiinţa Modernă şi Energia, de la Cluj-Napoca).

§ V. Natura nu se ascunde pentru că ar fi trişoare, ci pentru că este sublimă

Albert EINSTEIN „Sărbătorirea filosoficească“ a lui Annus Mirabilis ne dă prilejul să

medităm asupra complexităţii ipostazei axiologice Homo Sapiens Scientifer et Philosophans******* pe care noi o simţim ca fiind caracterizată de «modestie-orgolioasă»:

– orgolioasă: pentru că vrea, cutează, să cerceteze orice; – modestă: pentru că efectuându-şi cercetarea (conştiincios, cu

specifice şanse) constată şi recunoaşte limitările condiţiei sale. Cele două „vecţiuni“ lucrează antagonic-dialectic în fiinţarea umană,

activându-l, elevându-l pe Om – căci i s-a dat lui Homo fragilis, DE CĂTRE CREATOR/THEO/II tocmai9 facultatea liberului arbitru, potenţată cu capacitatea de a cerceta, a raţiona şi a înţelege Lumea & pe sine more humanum ********,*********.

§ VI. Note A. Note contextuale A.1. Asterix * Pentru cei ce gândesc, trăind activ, cu alţi semeni, în Theatrum

Mundi. ** Vizibil la micro-scop/ultra micro-scop/: trans-micromolecular. *** Molecularitate > atomicitate > nuclearitate > subnuclearitate ↔

elementaritate: sunt treptele „în jos“ ale Microscopicităţii/ / οσµοσροµ kik / ****Exegeza lor în ↓T = 2005 A.D. – omagială & critică, in vivo

/interacţie-sinergie/ cu Ştiinţa & Tehnica & Filosofia & «viaţa socială» – pune în evidenţă multiple aspecte interactive:

– contextul istoric originar (Zeit-Geist-ul La belle Époque) ≈∆T cca.1900 – cca.1914);

– conţinutul şi forma lucrărilor: idei, ipoteze, argumente, demonstraţii, exprimări – aspecte meta-teoretice – teoretice-experimentale, concluzii, stil ş.a.;

– implicaţii (de diferite magnitudini; pe faze) în trecutul centenial: pro Scientia, pro Technica, pro Philosophia etc.;

– implicaţii (idem) în prezentul relativ: hic et nunc ≈∆ ↓T 2000-2005 (idem);

– implicaţii (idem) previzibile/posibile (idem) în perspectivă: apropiată, „mai îndepărtată“ (idem).

Această exegeză multi-valentă (idem) subliniază „singularitatea“

realului „moment istoric“ ↓∆T = 1905 (idem); justeţea apelativului Annus Mirabilis (idem).

*****Istoricitatea relaţiei – exprimată iniţial prin energie L, ulterior ≡prin energie E, o subliniem aici şi prin iniţialele autorului: /A.E./ ≡

******O relaţie identică a fost considerată, scrisă, comentată puţin mai înainte de un industriaş italian; ea n-a fost stabilită dintr-o/într-o teorie ştiinţifică (fizică) complexă.

*******Prezentă şi ea, specific, în efervescenţa de trăiri esenţiale-raţionale, afective, volitive, ... – prin care îi caracterizăm personalitatea lui Homo Humanus – omenimea în complexitatea ei*****.

********Postulanţii Principiului antropic********* afirmă, convinşi: Homo – cu fiinţările physis-bios-psyhé-socio-Axios – are (legic!), locul & rostul în Această Lume.

*********Stricto sensu, latto sensu. A.2. Cadre ideatice I. încă (sic!)! II. Noi credem că legităţile Universului sunt astfel voite, actualizate

de THEO încât apariţia evoluţia Omului – cu uimitoare→ *, felurite treceri & petreceri individuale & grupale – i.e. Historia – este necesară: Principiul antropic – una din „pietrele unghiulare“ ale complexului edificiu intelectual numit Cosmo-gnomia ştiinţifică – cu majestuoasa, complexa, etajata, intricata quartă de „oglinzi“ şi structuri noetice, Cosmo-grafia & Cosmo-logia & Cosmo-gonia & Cosmo-gnozia.

III. Praxis: Homo laborans, agens, technicus-technologicus, ingenium, artefactor.

IV. Înţelegere/Gnosis/, nu numai aplicări/praxis/. V. Status et sensus: Teleos, anthropos*. VI. Volens-nolens. VII. Homo Politicus, Homo Economicus, Homo Cogitans, Homo

Religiosus – pius, fides, adorans; Homo Aestheticus/Ars factor/, Creator, Ciberneticus et al.

VIII. Ipoteza existenţei quantelor de lumină cu energia finită a fost enunţată de Max Planck în 1900:

υυ hE = (1), ( ) 34100,00056,6256h −±= Js (8),

( ) 341000007,005450,12

−±=≡πh

h Js (9)

sunt constante universale cu dimensiunea metrologică acţiune: [ ] [ ] [ ]TEh ⋅= (10)

h este „numărul-fizic“/quanton-ul: monada/esenţial micro-Kosmos-ului***

– domeniul structural al Physis-ului; Aclasic»Aquantic h≈ = minimum minimorum (11)

IX. Spre invidia mistuitoare a lui Lucifer – frumosul, nemuritorul, „angelus superbus“ şi a „îngerilor“ săi.

B. Note adiţionale finale 1. Asemenea2 altor cugetători/dar mai răscolitor, stăruitor. 2. Filosofanţii şi isteţii, combinagii, „Păcală şi gaşca lui“ etc. etc. 3. „Filosoficeşti“. 4. Imperativă; gratuită; inevitabilă. 5. Dând dreptul de participare şi efectelor, „gândurilor filosoficeşti“

ş.a. „energii spirituale“. 6. Genialul „deschizător de drumuri“ Max Planck: autorul ipotezei

quantelor (1900). 7. Jean Perrin, în 1908; Smolukowsky ş.a. 8. Mach, Oswald, Avenarius. 9. A fost impulsionată matematizarea, filosofarea Fizicii şi a altor ştiinţe. 10. Fizica atomică, nucleară, moleculară, tehnica vidului, optica,

laseristica, Astrofizica, Gravitodinamica, Cosmologia11. 11. În Cosmologia relativistă & teorii quantice relativiste cercetători

îndrăzneţi au considerat: „eteruri“ relativiste, quantice („polarizabile“, cu „fluctuaţii“), „materia neagră“ (dominantă; 80% din „toată ≈..2000 DA

Nmmateria“ universului conceptibil/accesibil more humanum în ≈↓T 2000 A.D.), vidul quantic cosmotic („eteroni“ ş.a.), gravitoni, găuri negre, unde gravitaţionale, astrofizica gravitonică, aspecte legate de raze X, γ , neutrinice, laseristică, materie neagră constantă ↔cosmologică/„parametrul“ Λ > 0 (introdusă de A. Einstein în 1936)12,13,14,15, scenarii cosmologice (Big-Bang; univers „inflamat“ ş.a.; „corzi“, „supercorzi“/string superstring/→ 15.

12. În ecuaţiile diferenţiale (neliniare; tensoriale) ale potenţialelor câmpurilor gravitaţionale:

( )[ ] ( )4,3,2,1 ;0,.. == µνε µν trgEA (12)

( )4,3,2,1,, ;2 =≡= νµjidxdxgds jiij (13)

13. Pentru a explica în cadrul Teoriei Relativităţii Generalizate/Gravitodinamica, cu deschidere cosmotică/observata „expansiune a galaxiilor“, 14Γ , /Universului/; explicabilă doar prin admiterea, ad-hoc, a ipotezei I «există şi o componentă repulsivă în gravitaţia universală – ≡forţă/interacţie/fundamentală atractivă > repulsivă».

14. Unificări de interacţii fundamentale realizate more matematico prin reprezentarea unor câmpuri fizice prin potenţiale funcţii spaţio-

temporale ş.a. în universuri reprezentative/„lumi“ matematice multi-dimensionale, Un>3+1, (n 10,11; et al.). ≈

15. Legea observaţională a lui Hubble: existenţa mişcării recesive a galaxiilor îndepărtate evidenţiată prin deplasarea spre roşu a liniilor spectrale a radiaţiilor acestor „luminofori“ ( 0>∆ Γυ : red shift) care „se tot îndepărtează“, (împreună: cu spaţiul – timpul în care sunt localizate) cu viteza:

ΓΓ = Hrv (14) H = constantă/aproape constantă universală.

§ VII. Iconographia brevia Viaţa şi Opera savantului Albert Einstein şi complexa Teorie a

Relativităţii (restrânse: elaborată în Annus Mirabilis 1905; generală) au fost (toate; împreună) studiate încă din primii ani ai secolului al XIX-lea până în prezent, A.D. 2006, de numeroşi cercetători, analişti, filozofi, observatori et al. Suma informaţională (texte scrise, imagini ş.a.) constituie o impresionantă Biblioteca Magna.

Ilustrăm aici numai câteva imagini grăitoare care exprimă explicit: a. Curriculum Vitae; b. Opis; c. aplicaţii militare timpurii ale faimoasei relaţii E = mc2, esenţială în explicaţia şi „conducerea tehnică“ a procesului numit eliberarea energiei enorme din materie prin fenomenele fisiune şi fuziune nucleară: problema/dosarul/„Programul nuclear german“ (ipotetice cercetări teoretice & practice şi chiar explodări de „mini“-bombe atomice, în cel de-al Treilea Reich în primăvara anului 1944!), problema /dosarul/explodarea primelor bombe atomice/nucleare/ deasupra ţintelor civile şi militare – municipiile Hiroşima şi Nagasaki din Japonia în luna August a anului 1944, în ultimele zile ale Celui de-al Doilea Război Mondial.

Aceste imagini sugestive sunt în prezent publicate în numeroase reviste (de specialitate, presă: Revista „Lumea“, 12, 15, 17, 18, 21/2005 etc.). Publicarea lor exprimă transparent: desecretizarea temei şi problemei, actualitatea ei pentru Homo Cogitans atque Philosophans.

Majoritatea textelor sunt în limba română

A. Vita et opus magisteri

B. Ars militaria

§ VIII. Bibliographia 1. ***, (sub redacţia René Taton). Istoria Generală a Ştiinţei, Vol. III-

IV, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975-1980 2. Born, Max, Die Relativitätstheorie Einsteins, Vierte Auflage,

Berlin, Göttingen, Heidellerg, Springer Verlag, 1964 3. Born, Max, Teoria relativităţii a lui Einstein, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică, 1969 4. Einstein, Albert, Teoria relativităţii, Bucureşti, Editura Tehnică,

1957 5. Einstein, Albert, The Meaning of Relativity, Princeton, Princeton

University Press, New Jersey, 1955 6. Fock, Valerian A., Teoria spaţiului, timpului şi gravitaţiei, Editura

Academiei Române, Bucureşti, 1962 7. Ionescu-Pallas, Nicolae, Teoria Relativităţii şi Cosmologia,

Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1980 8. Kiréev, Vassili, Cours de Chimie Physique, Moscou, Edition Mir,

1968 9. Landau Lev, Lifchitz, E., Mécanique des fluides, Édition Mir,

Moscou, 1971 10. Landau, Lev, Lifchitz, E., Théorie des champs, Édition Mir,

Moscou, 1970 11. Nicolaide, Andrei, Aplicaţii ale Teoriei Generale a Relativităţii:

Tensorul energie-impuls. În: „Hermeneutica Historiae et Philosophiae Technicae, Liber III, Anno 2005“, Braşov, Editura Universităţii Transilvania, 2006, pp. 23-32

12. Nicolaide, Andrei, Aplicaţii ale Teoriei Generale a Relativităţii: Efectul Sagnac. În: „Hermeneutica Historiae et Philosophiae Technicae, Liber III, Anno 2005“, Braşov, Editura Universităţii Transilvania, 2006, pp. 33-40

13. Nicolaide, Andrei, Electromagnetics. General Theory of the Electromagnetic Field, Braşov, Transilvania University Press, 2002

14. Nicolaide, Andrei, New Considerations on the Special Theory of Relativity, Rev Roum. Sci. Techn. – Électrotechn et Énerg., 50, 2, 2005, pp. 143-158

15. Schimoni, Karoly, Kulturelle Geschichte der Phisik, Á Gondolat, Budapest, 1992

Orientativă şi selectivă

16. Sofonea, Liviu Alexandru, Geometrii reprezentative şi Teorii Fizice, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982

17. Sofonea, Liviu Alexandru, Istoria conceptuală a fizicii, Petroşani, Editura Universităţii din Petroşani, (ediţia a II-a), 2006/2007

18. Sofonea, Liviu Alexandru, Meditaţie: 1905 A.D. – Annus Mirabilis pentru Ştiinţa Rector Fizica – evocat în 2005 A.D. Hermeneutica Histroriae et Philosophiae Technicae, Liber III, Anno 2005, Braşov, Editura Universităţii „Transilvania“, 2006, pp. 9-23

19. Sofonea, Liviu Alexandru, Principii de invarianţă în Teoria mişcării, Bucureşti, Editura Academiei, 1972

20. Sofonea, Liviu Alexandru, Structuri matematice şi Teorii Fizice, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986

21. Timotin, Alexandru, Asupra cuadritensorului energie-impuls macroscopic al câmpului electromagnetic în medii cu proprietăţi de material arbitrare. Studii şi cercetări de energetică şi electrotehnică, tom 14, nr. 4, 1964, pp. 745-772

22. Tocaci, Emil, Mecanica relativistă, timpul şi inerţia, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980

23. Vigier, Jean-Paul, New non-zero photon mass interpretation, of the Sagnac effect as direct experimental justification of the Langevin paradox, Physics Letters A, 234, 75-85, 197