COLIH HTYWOOB

O istoriea copiliriei

Ccpiii ?n 0ccidentdin Evul Mediu pSnI

?n epoca moderni

Traducere din englezi deEuxandra Vipan

Ptllor.ocraEfIU'!n TRCI

CUI'ItINS

Introducere """""""""""'7

PARTEAINTAT:P ar cur sul concep{iilor asupra copildriei .............. "" " " " " " " " " " " " " 2 1

1. Conceplii asupra copildriei in Evul Mediu ...'."""""""""252. in ciutarea unui moment decisiv """""""" 383. Teme in istoria culturali a copiliriei """""' 58

PARTEAADOUA:Anii copildriei: relafiile cu pdrin{ii Si tovardsii de joacd """"""""734. Relafiile dintre pirinli 9i copii: primele stadii """""" """785. Grija fa![ de sugari? """"""" 1086. Relaliile dintre plrinfi 9i copii in cel de-al doilea

stadiu al copillriei """"""""1427. Relaliile cu pirinlii 9i tovarlgii de joaci in cel de-al

treilea stadiu al copiliriei ""'173

PARTEAATREIA:Copiii in lumealargd """"""""""""' L978. Copiii la munce """"""""""' 2019. Si investim in viitor: sindtate qi educafie """"""-""""" 239

5

6 o tsrotilE A coPlLtrlilEt

c0NcEPTilLOR

I

SUL

COP

l

:

. PAIITEAI

I

Conform prelatului ftancez din secolul algaptesprezecelea Pierre de B6rulle, copiliria este ,,ceamai ticiloasi gi cea mai abjecti stare a naturii umane,f,ind lntrecuti doar de moarte".l suntem tentafi a fi deacord nu in ultimul rind ca antidot la toate neroziilesentimentale ce inconjurau starea puri 9i inocenti pecare cei din epoca victoriani o atribuiau copiilor. Acesteextreme slujesc si ne reaminteasci faptul ci copiliriaeste un construct social ce se schimbi de-a lungulvremii 9i care, nu in ultimul rAnd, vaiaziin funclie degmpurile sociale gi etnice dintr-o societate. Aga cums-a aritat mai sus, este intotdeauna tentant si gindeqtiin termenii unui copil ,,natural" 9i, de fapt, universal,a cirui cale citre dezvoltare este in mare parte deter-minati de alcituirea sa biologici. Biologia, desigur,loaci un rol atAt in dezvoltarea psihologici, precumgi in dezvoltareafizicl a copilului. Psihologul Jeromef,agan ne informe azi ci. cele mai importante influenlebiologice se datoreaz d matttizhrii structurilor siste-sului nervos central in timpul primilor aproximativdoisprezece ani de via1i. Aceqtia permit dezvoltarea:-Faciti$lor motorii gi cognitive, Precum mersul,rurbirea sau congtiinla de sine. in acelagi d-p, Kagan5pllinia2f,, intr-un mod ce ne este acum familiar, ci nu

23

numai biologia, ci gi experienta joaci un rol important.2Orice idee legati de copilul perfect,,natural" devinedificil de suslinut odati ce ne dim seama ci copiii seadapteazi ugor la mediul lor propriu, ce este produsulunui amalgam de factori istorici, geografici, economicigi culturali. in misura in care fiinlele umane pot si-;idetermine propria naturi, aga cum a subliniat recentNicholas Tucker, putem anticipa diverse rezultate legatde ceea ce trece drept copilirie ln diversele culturi dinlume. Copiliria este astfel in mare misuri determinatide agteptirile adultilor.3

Rezulti astfel ci, daci istoricii doresc si recreezeexperiengele cotidiene ale copiilor din trecut (ceea ce arputea fi numiti o istorie a copiilor), atunci ei trebuie siinfeleagi in primul rind ce gAndeau si simfeau adulliiin legituri cu odraslele lor (o istorie culturali a copili-riei).a Copiliria este desigur o abstracfiune, ce se referila o anumiti etapi din viati, corelativi unui grup depersoane ce sunt desemnate prin cuvAntul,,copii,'.s Nepropunem si cipitim, aplecindu-ne asupra diverselorsocietifi, o infelegere la nivel teoretic a ceea ce inseamnisi fii copil mai degrabi decAt si ne centrim pe simpladescriere a unor copii individuali. ln acest punct, esteutil si diferenfiem, in maniera filosofllor, intre conceptqi concepgie. David Archard sugereazi ci toate culturiledin toate timpurile au avut concepntl copiliriei, ceea cewea si spuni ci a existat intotdeauna noliunea ci copiiise diferengiazide adulli in diverse feluri. Aceste culturidiferi in ceea ce privegte concepgiile asupra copiliriei,ceea ce sugereazi si trebuie si fie ficuti o distincfieintre aceste doui chestiuni. Astfel, diversele societip voravea idei contrastante legate de probleme fundamentaleprecum durata copiliriei, calitiflle care-i diferenfiazi peadulfi de copii gi importanfa conferiti acestordiferenle.6

21. o tSToRtE A coptLtrRtEt

c0NCElrf ll ASUPRA C0PlLliltlEllx evul MEptu

$i Ia inceput a fost Arids. Analiza sa totalizanti ;idramatici a,,descoperirii" copiliriei este cu adeviratun text de referinfi. Pe scurt, Arids a ficut afirmaliasurprinzitoare ci lumea medievali nu cunogtea copi-Iiria. Ceea ce lipsea era orice sentiment del'enfance, oice,congtiinli fali de natura particulari a copiliriei, aceanaturi particulari ce-l distinge pe copil de adult, chiar;ide adultul adolescent". in momentul in care copiii puteausupraviefui firbgriiagi atenlia mamelor sau doicilor,undeva intre vArsta de cinci gi gapte ani, ei erau azvArli$in -marea comunitate a oamenilor". Ei se aliturauadulfllor in jocuri gi distraclii gi, fie ci erau curteni, fie cicrau muncitori, ei practicau o meserie, aruncAndu-se inrutinele zilnice, triind gi muncind cu cei care ajunseserideja megteri. Conform luiArids, civilizalia medievaliDu prcepea perioada de tranzifie dintre copiliria mici$sirsta adulti. Punctul siu de plecare a fost, asffel, ortrietate care ii percepea pe cei mici ca pe niqte adulS indrni:turt. ln acea societate nu exista ideea de educaSe,

25

cici oamenii medievali uitaseri de paideia civilizafleiclasice gi nu exista ceva similar obsesiilor noastre con-temporane fafi de problemele fizice, morale gi sexuale'ale copiilor. ,,Descoperirea" copiliriei a trebuit si aqteptepini in secolele al cincisprezecelea, al gaisprezeceleagi al taptesprezecelea. Numai atunci se va admite ci ceimici aveau nevoie de un tratament special, de ,,un soi decarantini", lnainte de a se alitura lumii adultilor.l

CI?ITICA ANALIZEI LUI ARIES

Cartea luiArids, Centuies of OtiWhood (1962), n-afost receptati ln mod omogen de citre comunitateaistoricilor de profesie. (SpunAnd lucrurilor pe nume,Arids era un ,,istoric amator".) Unii, incluzind un numirde medievigti, au acceptat aceaste interpretare a copilirieicu entuziasm, folosind aceste idei ca sursi de inspira$epentru propriile lucriri.2 Algii au fost mai ponderagi inaprecieri, unii aritindu-se de-a dreptul ostili. Jean-LouisFlandrin,,s-a minunat" de impresionanta documentafie,dar a fost,,tngrijorat" in legituri cu gubrezenia metodelorde analizi. Adrian Wilson, unul dintre cei mai sistematicicritici ai lui Arids, a conchis cd. analizaera plini de erorilogice gi de ,,catastrofe metodologice".3 Cartea a fost cumult mai bine primiti de citre psihologi 9i sociologi.Acegtia au avut chiar tendinfa alarmanti de a o trata cape o "mirturie istorici" mai degrabi decit ca pe o analizidiscutabili. Judith Ennew a remarcat ci sociologii tra-teazi acest text ca pe ,Scripturi".a De ce se bucuri atuncide atit de multi apreciere, cel pufn in unele domenii?Rispunsul Sne desigur de caracterul contraintuitiv altezei cu care se confrunti cititorul. Majoritatea oamenilorasumi ci propriile lor idei ;i practici in ceea ce privegte

26 orsronrEAco,rltrRrEr

copiliria sunt,,naturale" 9i sunt uimi'F si descopere cialte culturi nu le impirtigesc. Dar odati ce copiliriaeste perceputi ca flind un constuct cultuml, atunci se

deschid tntregi noi domenii de studiu pentru cercetitori.De asemenea, este mai ugor si aduci o critici radicaligAndirii legate de copii in propria ta culturi. De exemplu,in 1,979, Martin Hoyles ataca,mitul copiliriei" din con-temporaneitate, ce este insoft de dorinla de a-i excludepe copii din lumea politicii, a sexului, a muncii 9i culturiigi arita ci ridicinile sale istorice sunt superficiale.s

Este mult prea ugor si-l desfiin1ezi pe Arids. Afirma$ilesale radicale legate de copilirie pot pirea incitante dinpunct de vedere intelectual, dar sunt, de asemenea,

destul de pirtinitoare. ln primul rAnd, criticii ll acuzi denaivitatea cu care s-a adresat surselor istorice. Acegtia

il critici foarte acerb in ceea ce privegte abordareasurselor iconografice. Arids a ficut celebra afirma$eci, pAni in secolul al doisprezecelea, arta medievali nuincerca si porffetizeze copiliria, indicind ci aceastanu-;i,,avea locul" in aceasti culfure. Tot ce produceauartigtii era o mici flguri ocazionali ce semina cu unbirbat miniatural, un,piticu! infioritor" ce-l intruchipape pruncul Iisus.6 Nimeni nu contesti faptul ci copiiisuntin general absenf, din arta medievali timpurie- Cutoate acestea, dupi cum subliniaziAnthony Burton,concentrarea pe temele religioase inseamni ci multe dtelucruri sunt absente din arta medievali, in mod notabil

-practic intreaga viali laici". Aceasta face imposibil sispunem ci in special copiliria este absenti din aceastiafiA. Cat privegte adul'Si miniaturali, nu este vorba despre

o -deformare" special meniti pentru corpurile copiilor.Daci, de exemplu, copilul din sculptura din secolul aldo ispre z e ce Lea Fe cio aro cu prunanl p e hon atatA in modhotirAtor matur, nu este aceasta pentru ci acest copilsebuie si reprezinte inlelepciunea Divini? Chiar atunci

27

Fecioara cu pruncul pe tron, Franla secolului aI XII-lea, lemn, inilpme:78,74 cm. Muzeul Metropolitan de Arti, Newyork. Donat de J. piirpontMorgan, 1916 (16.32.194). @Muzeul Metropolitan de Arti.

2ffi orsroniE^coprlitRrEr

cAnd lnfiligau adulgi in epoca medievali timpurie,artigtii erau mai preocupali si exprime statutul gi rangulsubiectelor lor decit infiligarea personali. Mai mult,nu toati lumea accepti ci aparilia, incepAnd cu secolulaI doisprezecelea, in picturi ;i sculpturi a unor imaginide copii mai aseminitoare cu cele din viala reali sem-naleazi o ,,descoperire a copilului". Unii istorici aducargumente convingitoare ci aceasta finea mai mult defaptul ci artigtii renascentigti redescopereau si imitaumodelele grecegti si romane, nedovedind neapirat unnou interes pentru copiii din jurul lor. Pe scurt, Aridspare si creadi ci ,,artistul picteazi ceea ce vede toatilumea", ignorAnd toate problemele complexe legate demodul in care arta mediazi realitatea.T

in al doilea rAnd, criticii lui Arids subliniazi exrremaIui ,,centrare asupra prezentului". Prin aceasta, ei vorsi spuni ci Arids a ciutat in Europa medievali dovezilegate de conceplia din secolul douizeci asupra copiluluisi, nereusind si le giseasci, a ajuns la concluzia ciaceasti epoci nu avea niciun fel de congtiinli asupraacestui stadiu al viefii. Dupi cum a spus istoricul DorisDesclais Berkvam, aceasta lasi deschisi intrebarea daciar fi putut sau nu exista in Evul Mediu ,,o congtiinlirsupra copilului atit de diferiti de a noastri ci nu o:'trtem recunoagte".s intre timp, ca si ne oprim asupra:elei de-a treia linii critice, istoricii aujudecat, firi*zitare, teza lui Arids ci nu exista niciun fel de conqtiinlia :opiliriei in cultura medievali, ca flind exagerati. Ei:-:u pregetat si arate ci existau moduri care atesti o oa-

=:are recunoa$tere a ,,naturii particulare" a copiliriei.eJ;irurile de legi medievale conlineau cAteva concesii:a:: de statutul minoritar al copiilor. De exemplu, ele;rctejau drepturile de mogtenire ale orfanilor gi uneoris:Eeu consimfimAntul copiilor pentru o cisitorie.i:r'ederile lui Aethelstan, un rege din regatul Wessex

29