O. Henry

O. Henry

Poveste neterminata

Nu ne mai tnguim i nu ne mai punem cenua n cap cnd se vorbste de flcrile iadului. Predicatorii nii au nceput sa ne declare ca Dumnezeu este radiu sau eter sau un compus tiinific oarecare i ca lucrul ce la mai rau la care noi, pctoii, ne-am putea atepta ar fi o reacie chimica. Aceasta ipoteza este destul de agreabila; totui, mai dinuie ceva din vechea i nobila teroare a conformismului religios.

Numai doua sunt subiectele despre care poi vorbi dnd frau liber imaginaiei, fara riscul de a fi contrazis. Poi sa vorbeti despre ce ai visat noaptea i poi sa repei ce ai auzit ca spunea un papagal. Att Morfeu cat i pasarea n chestiune sunt martori incompeteni, iar omul care va va asculta nu va ndrzni sa puna la ndoial cele povestite. Iat cum urzeala fara temei a unei viziuni nocturne va fi subiectul meu, ales cu scuze i regrete, n locul orizontului mai restrns al palavragelilor unui drgla Polly (- nume dat de obicei papagalilor domesticii).

Am visat un vis care este att de departe de orice critica superioara nct socot ca tine de vechea, respectabila i regretabila teorie a judecii de apoi.

Arhanghelul Gavril (-vestitorul tirilor bune, pe care Milton, n Paradisul pierdut, il aeaz la poarta raiului) sunase din trmbita sia ceia dintre noi care nu rspunseser ndat la apel fuseser adui n fata judecii spre a fi cercetai. Am observat ntr-o parte un grup de chezai de profesie mbrcai n haine negre de ceremonie i cu gulere ncheiate la spate; dar se pare ca titlurile lor de proprietate imobiliara nu prea erau n regula i nu erau semne ca ne-ar fi putut scpa pe vreunul dintre noi de pedeapsa.

Un politist-musca un nger politistveni la mine n zbor i ma apuca de aripa stng. In apropiere se gsea un grup de suflete cu nfiare foarte prospera, chemate i ele la judecata. Nu cumva faci parte din gaca lora? Ma ntreb poliistul. Da' cinesunt aia? Replicai eu. Cin' sa fie? Spuse. Sunt.

Dar bag de seama ca aceste chestiuni fara importanta ocupa un loc pe care ar trebui s-l mplineasc povestirea.

Dulcie lucra ntr-un magazin universal. Vindea dantela ngust de garnisit pemargini, sau ardei umplui, sau automobile, sau alte mruniuri cum se gsesc n magazinele universale. Din ce ctig prin munca ei, Dulcie incasa ase dolari pe sptmn. Restul trecea n creditul contului ei i n debitul contului altcuiva n registrul de partizi inut de D (-Dumnezeu) -a! Puterea Suprema, spunei, Domnule Doctor n Teologie fie, atunci, n castiful Puterii Supreme.

n primul an de munca n acel magazin, Dulcie fusese pltit cu cinci dolari pe sptmn. Ar fi instructiv sa tim cum tria cu aceasta suma. Nu va intereseaz? Foarte bine; probabil nu va intereseaz dect sumele mai mari. ase dolari, n schimb, sunt o suma mai mare. Am vrut sa va spun atunci cum tria cu ase dolari pe sptmn.

ntr-o dup-amiaz, la ora 6, cnd Dulcie i nfigea acul n plrie la o distanta de trei milimetri de medulla oblongata (latinescul pentru bulbul rahidian), ii spuse bunei sale colege i prietene, Sadie, fata care servea n stnga ei: Asculta, Sadie, tii ca disear am ntlnire cu Piggy (-Purcelul) i luam masa mpreun? Ce tot spui! Exclama Sadie, plina de admiraie. i mai zici ca n-ai noroc! Piggy e un tip grozav; i ntotdeauna duce fetele n localuri grozave. ntr-o seara a dus-o pe Blanche la Hoffman House, unde canta o muzica grozava i unde vezi o grmad de tipi grozavi. O sa petreci grozav, Dulcie.

Dulcie se repezi ntr-o fuga acas. Ochii ii sclipeau, iar obrajii i se coloraser n trandafiriul vieii adevrate zorile vieii adevrate care se iveau. Era ntr-o vineri, i-i mai rmseser cincizeci de centi din leafa de pe sptmn anterioara.

Strzile erau pline de torentul de oameni care se revarsa n orele de vrf. Becurile electrice de pe Broadway luminau puternic, atrgnd fluturii de noapte de la distante de mile, de leghe, de sute de leghe, din bezna din jur, ca sa vina cum vin nepricepuii la coal, ca s-i prleasc aripile. Brbaii mbrcai n haine ngrijite, cu mutre ca acelea sculptate pe smburi de cire de lupii de mare din azilurile de marinari btrni, ntorceau capul i se uitau lung dup Dulcie, care trecea grbit pe lng ei, fara s-i bage n seama. Manhattan, cactusul care nflorete noaptea, ncepea s-i deschid petalele de un alb-cetos cu miresme greoaie.

Dulcie intra ntr-o prvlie cu mrfuri ieftine, i cumpra, cu cei cincizeci de centi pe care-i mai avea, un guler imitaie de dantela.

Banii acetia fuseser destinai a fi cheltuii n alt mod: cincisprezece centi pentru cina, zece pentru gustarea de diminea, alti zece pentru prnz. Zece centi urmau sa fie adugai la micile sale economii, iar cinci sa fie prpdii pe bomboane de miambal (-suc extras din rdcina plantei lemn-dulce) dintre acelea care-i umfla falca ntocmai ca un abces la msea i tin tot aa de mult. Miambalul era o risipa, aproape un lux gastronomic, dar ce nseamn viaa fara nici o placere?

Dulcie locuia ntr-o camera mobilata. Intre o camera mobilata i o pensiune deosebirea este urmtoarea: ntr-o camera mobilata lumea nu tie cnd rabzi de foame.

Dulcie se urca n camera ei de la etajul a treilea al unei case cu faada cafenie (-pe la mijlocul sec. al XIX-lea, casele oamenilor bogai aveau faada de gresie rocat) din West Side (-cartier luxos n partea apuseana a oraului). Aprinse lampa de gaz aerian. Oamenii de tiin spun ca cea diamantul este cea mai dura substan cunoscuta. Greeal. Proprietresele de camere mobilate cunosc un compus pe lng care diamantul e un fel de chit de geamuri. Ele il ndeas n vrfurile arztoarelor de gaz (-ca s-i oblige pe chiriai sa fac economie de gaz) i poi sa te urci pe scaun i sa scobeti pana ce ti se roesc i ti se rnesc degetele. Nici acul de par nu-l clintete; s-l numim deci neclintitul.

Apuneam ca Dulcie a aprins lampa de gaz aerian. In lumina ei cu puterea unui sfert de lumnare, vom examina camera. Un divan, o msu de toaleta, o masa, un lavoar, un scaun, de atta era vinovata proprietreasa. Restul ii aparinea Dulciei. Pe msua de toaleta se aflau comorile ei: un vas de porelan poleit pe care i-l druise cndva Sadie, un calendar tiprit de o fabrica de murturi, o carte de vise, putina pudra ntr-o farfurioara de sticla i un ciorchine de ciree artificiale legate cu o panglicua roz.

Rezemate de oglinda cu ape, stteau potretul generalului Kitchener (-Feldmaresal englez; s-a distins n rzboaiele colonialiste din Egipt, Africa de Sud i India), al lui William Muldoon, al ducesei de Marlborough (-favorita reginei Anna a Angliei) i al lui Benvenuto Cellini. Pe un perete atrna o planeta de ipsos reprezentnd pe un O'Calahan cu coif roman. Alturi se gsea o litografie, imitaie de pictura n ulei, reprezentnd un copil de culoarea lmii, fugind dup un fluture ca focul de rou. Aceasta era sentina definitiva i niciodat infirmata a lui Dulcie, n materie de arta. Odihna ei n-a fost niciodat tulburata de zvonuri despre capodopere furate; dup cum nici un critic de arta n-a ridicat din sprncene n fata micului ei entomolog.

Piggy urma sa vina sa o ia la ora apte. In timp ce fata se pregtete n pripa, sa ne ntoarcem discret cu fata n partea cealalt i sa stam de vorba de una, de alta.

Pentru camera, Dulcie pltea doi dolari pe sptmn. In zilele de lucru, gustarea de diminea o costa zece centi; i fcea cafea i fierbea un ou la lampa de gaz aerian n timp ce se mbrca. Duminica dimineaa manca mprtete: cotlete de viel i gogoi cu ananas la restaurantul La Billy, totul la preul de 25 de centi i ddea zce centi baci. New Yorkul are attea tentaii cae te fac sa cazi n pcat! Mesele de prnz le lua la cantina magazinului universal unde lucra, i o costau aizeci de centi pe sptmn, iar masa de seara 1, 05 dolari. Gazetele de seara artai-mi un newyorkez care nu cumpr zilnic un ziar!

O costau ase centi, iar gazetele de duminica-una pentru pagina de anunuri personale i alta pentru citit-faceau zece centi. Totul se ridica la 4, 76 dolari. Unde mai pui ca trebuie s-i cumperi i mbrcminte si.

Dar mai bine renun sa le nir. Aud de esturi minunate, vndute cu pre redus i de adevrate minuni fcute cu acul i cu ata; dar ma cam ndoiesc. In zadar caut sa le atern pe hrtie, ca un adaos la viaa Dulciei, cteva dintre acele bucurii care aparin femeilor n virtutea tuturor legilor nescrise, sfinte, naturale, neaplicate, ale dreptului divin. Fusese de doua ori la Coney Island (-insula n cartierul Brooklyn al New Yorkului, unde se gsesc distracii populare) i se dduse n cluei. Era neplcut s-i numeri placerile din vra-n vara, n loc sa le numeri din or-n ora.

Despre Piggy e de ajuns un cuvnt. Atunci cnd fetele l-au poreclit asa, o ruine nemeritata a czut pe capul nobilei familii a porcilor. Lecia despre cuvintele cu trei litere din vechiul nostru manual de ortografie cu scoare albastre ncepe cu biografia lui Piggy. Era gras; avea suflet de obolan, obiceiuri de liliac i mrinimie de pisica (fat, rat, bat, cat). Purta haine scumpe i era expert n arta descoperirii fetelor care mureau de foame. Daca se uita la o vntoare de magazin, putea s-i spun cu o aproximaie de o ora, cat timp trecuse de cnd mncase ceva mai substanial dect ceai i vreo prjitur de rdcin de nalba. Se nvrtea prin cartierele comerciale i colinda magazinele universale fcnd invitaii la masa vnztoarelor. Brbaii care plimba pe strada cini legai cu o curea il privesc de sus. E un ciudat specimen; asupra lui nu merita sa te opreti; pana mea nu-i de genul aceleia care i se potrivete; eu nu sunt dulgher de binale.

La apte fara zece, Dulcie era gata. Se privi n oglinda cu ape. Imaginea era mulumitoare. Rochia albastra-inchis, care cdea pe ea fara o cuta, plria cu pana neagra, eleganta, mnuile doar nielu murdare toate reprezentnd renunri la attea, pana i la mncare o prindeau de minune.

Dulcie uita pentru o clipa totul n afara de faptul c-i frumoasa i ca viaa era pe cale de a ridica un colt al valului sau misterios pentru ca ea sa vad minuniile. Pana atunci nici un domn nu o invitase ias n ora. Acum, pentru cteva clipe scurte, intra n viaa de lux i de lumina orbitoare a lumii bune.

Fetele spuneau ca Piggy e galantom. O sa fie o masa ca-n povesti, muzica, doamne n toalete splendide ca sa ai la ce sa te uii, i feluri de mncare din acelea care fceau ca fetelor sa le lase gura apa cnd ncercau sa vorbeasc despre ele. Fara ndoial ca o sa fie invitata i alte di.

Dulcie vzuse ntr-o vitrina o rochie albastra de mtsica economisind douzeci de centi pe sptmn n loc de zece, in. Ia sa vedem. Vai, i-ar trebui ani de zile! Dar era un magazin de haine vechi pe Seventh Avenue, unde.

Cineva batu la usa. Dulcie deschise. Proprietreasa apru cu un surs prefcut pe buza, cutnd sa simt dup miros daca se gtea cu gaz de furat. Jos e un domn care vrea s-i vorbeasc, spuse ea. Il cheama d-l Wiggins.

Sub acest nume il cunoteau pe Piggy nefericitele care aveau s-l ia n serios.

Dulcie se ntoarse la msua de toaleta ca s-i ia batista; apoi se opri n loc sas-i muisca tare buza de jos. Pe cnd se uita n oglinda ntrezrise o tara de basme i pe ea nsi, n chip de prinesa care tocmai se trezea dintr-un somn lung. Uitase de cineva care o privea cu ochi triti, frumoi, severi de fapt singurul care putea aproba sau condamna ceea ce fcea ea. Din rama aurita a fotografiei de pe toaleta, drept i zvelt, nalt, cu o privire mustrtoare pe fata sa cu frumoase trsturi melancolice, generalul Kitchener i pironise asupra ei minunii sai ochi.

Dulcie se ntoarse ca o ppu automata ctre proprietreasa. Spunei-i ca nu pot sa merg, zise ea cu o voce tears. Spunei-i ca sunt bolnava, sau orice vrei. Spunei-i ca nu ies din casa.

Dup ce nchise usa i-o ncuie. Dulcie czu pe pat, strivindu-i pana neagra de la plrie, i plnse vreo zece minute. Generalul Kitchener era singurul ei prieten. Pentru Dulcie, el ntruchipa cavalerul ideal. In privirea lui se citea parca o mhnire ascunsa, iar mustaa lui minunata era un vis; ii era i putina teama de acea privire aspra i totui duioasa din ochii lui. De multe ori las imaginaia sa zburde i-i nchipuia ca va veni odat acolo i va ntreba de ea, cu sabia zngnind cnd s-ar lovi de cizmele lui nalte. Odat, cnd un biat a izbit cu o bucata de lant un felinar, ea deschisese fereastra i se uitase n strada. Dar degeaba. tia de altfel ca generalul Kitchener era n Japonia, unde conducea armata sa contra turcilor slbatici (-generalul Kitchener n-a fost niciodat n Japonia i nici nu s-a btut cu turcii, care n-au calcat niciodat aceasta tara) i ca nu va descinde niciodat din rama lui aurita de dragul ei. Totui, n seara aceea, o singura privire a lui il nvinsese pe Piggy. Da, cel putin n seara aceea.

Duap ce nceta cu plnsul, Dulcie se ridica de pe pat, i scoase rochia ei cea mai buna i i puse vechiul ei capot albastru. Nu simea nevoia sa mnnce. Canta doua strofe din Sammy. Apoi i concentra toat atenia asupra unei mici pete roii de pe nas. Dup ce termina i cu asta, trase un scaun lng msua cu picioare schiloade; i cu o pereche de cri soioase i ddu n cri. Ticlosul i neruinatul! Spuse cu voce tare. i eu care n-am scos nici un cuvnt i nu i-am aruncat nici o privire care l-ar fi putut face sa cread c-o sa ies cu el.

La ora noua, Dulcie scoase din cufr o cutie de tabla cu biscuii i un borcna cu gem de zmeura i se ospta de minune. Oferi generalului Kitchener un biscuit uns cu putin gem; dar el se mulumi s-o priveasc aa cum sfinxul ar privi un fluture daca s-ar gsi fluturi n desert. N-ai dect sa nu mnnci daca nu vrei, spuse Dulcie. i nu-i mai lua aerele astea i nu ma mai mustra din priviri. Ma ndoiesc ca te-ai mai arata att de mre i de nelept daca ar fi sa trieti i tu cu ase dolari pe sptmn.

Nu era semn bun ca Dulcie se purta att de grosolan cu generalul Kitchener. Mai ntoarse pe Benvenuto Cellini cu fata n jos, cu un gest repezit. Dar nu trebuie s-o condamnam pentru acest lucru, deoarece ea crezuse ntotdeauna ca Benvenuto Cellini e Henric al VIII-lea.

La noua i jumtate, Dulcie arunca o ultima privire portretelor de pe comoda, stinse lumina i se baga n pat. E groaznic sa te culci i sa spui noapte buna doar cu privirea generalului Kitchener, lui William Muldoon, ducesei de Marlborough i lui Benvenuto Cellini.

Pana aici povestea nu are, de fapt, nici un talc. Restul urmeaz mai trziu cndva, cnd Piggy avea s-o invite pe Dulcie din nou sa ia masa cu el, cnd ea avea se simt mai singura dect de obicei, i cnd generalul Kitchener, din ntmplare, avea se uite n alta parte; i atunci.

Dup cum am spus mai nainte, visam ca stau lng o ceata de ingeri cu nfiare nfloritoare i ca un poliist ma cuprinde de o aripa i ma ntreab daca fac parte din rndurile lor. Da' cine-s aia? Il ntrebai eu. Cin' sa fie, zise el, sunt cei care au angajat femei la munci i le-au pltit cu cinci sau ase dlari pe sptmn, cu care trebuiau s-i duca viaa. Nu cumva eti din tagma lor? Ma jur pe nemurirea voastr ca nu, spusei eu. Sunt doar acela care a dat foc unui azil de orfani i care a ucis un orb ca s-i terpeleasc mruniul.

SFRIT