Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul...

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TICProiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013Beneficiar – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

str. Spiru Haret nr. 10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-3111162, fax. 021-3125498, [email protected]

Unelte de întreţinere şi depanare

Material de învăţare

Domeniul: InformaticăCalificarea: Tehnician echipamente de calcul

Nivel 3 avansat

2009

mailto:[email protected]

AUTOR:SIDOR COSTINAŞI - Prof. drd., Colegiul Tehnic „INFOEL” Bistriţa

CONSULTANŢĂ:

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

GABRIELA CIOBANU – expert CNDIPT

ANGELA POPESCU – expert CNDIPT

DANA STROIE – expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013

Element Semnificaţie

Criterii de apreciere/ verificare

Definiţie

Listă de verficare;

Paşi de urmat

Atenţie! Informaţie importantă!

Atenţie! Este interzis să...

Recomandări cu privire la termene – limită;

Alte recomandări cu privire la organizarea resurselor de timp.

Organizarea clasei

Problematizare

Rezumare

Studiu de caz

Potrivire

CuprinsI. Introducere...................................................................................................................................5II. Resurse........................................................................................................................................8

Tema 1. Normele generale de siguranţă a muncii.......................................................................8Fişa de documentare 1.1. Loc de muncă sigur.........................................................................8

Activitatea de învăţare 1.1.1 Reguli pentru un loc de muncă sigur...................................12Tema 2. Pericole potenţiale pentru tehnicieni...........................................................................13

Fişa de documentare 2.1. Tăiere, ardere, şocuri electrice şi leziuni ale vederii....................13Activitatea de învăţare 2.1.1 Pericole potenţiale pentru tehnicieni...................................15

Tema 3. Procedurile de protejare a echipamentelor şi prevenirea pierderilor de date..............16Fişa de documentare 3.1. Protecţie împotriva ESD, dispozitive de protecţie pentru variaţii ale tensiunii............................................................................................................................16

Activitatea de învăţare 3.1.1 Dispozitive de protecţie pentru variaţii ale tensiunii...........19Tema 4. Procedurile de siguranţă pentru protejarea mediului înconjurător de la contaminare.20

Fişa de documentare 4.1. Aruncarea corespunzătoare a bateriilor, a monitoarelor şi a CRT-urilor, a cartuşelor, toner-ului, a hârtiei fotografice, a aerosolilor şi solvenţilor...................20

Activitatea de învăţare 4.1.1 Proceduri de siguranţă pentru mediul înconjurător.............26Tema 5. Unelte utilizate pentru depanarea hardware................................................................27

Fişa de documentare 5.1. Unelte ESD...................................................................................27Activitatea de învăţare 5.1.1..............................................................................................29

Fişa de documentare 5.2. Unelte de mână.............................................................................30Activitatea de învăţare 5.2.1 Unelte de mână....................................................................32

Fişa de documentare 5.3. Unelte de diagnosticare................................................................33Activitatea de învăţare 5.3.1 Unelte de diagnosticare.......................................................35

Fişa de documentare 5.4. Unelte de curăţare.........................................................................36eActivitatea de învăţare 5.4.1 Unelte de curăţare..............................................................37

Tema 6. Utilizarea corectă a uneltelor folosite pentru depanarea hardware..............................38Fişa de documentare 6.1. Utilizarea corectă a brăţării antistatice, a covorului antistatic şi a uneltelor de mână...................................................................................................................38

Activitatea de învăţare 6.1.1 Utilizarea uneltelor ESD......................................................40Fişa de documentare 6.2. Utilizarea corectă a materialelor de curăţare................................41

Activitatea de învăţare 6.2.1 Utilizarea uneltelor de curăţare...........................................45Tema 7. Unelte utilizate pentru depanarea software.................................................................46

Fişa de documentare 7.1. Unelte pentru managementul disk-ului.........................................46Activitatea de învăţare 7.1.1 Unelte pentru managementul disk-ului...............................50

Fişa de documentare 7.2. Unelte software de protejare.........................................................51Activitatea de învăţare 7.2.1 Unelte software de protejare................................................55

Tema 8. Unelte software necesare pentru întreţinerea şi depanarea echipamentelor de calcul.56Fişa de documentare 8.1. Identifică şi utilizează uneltele software conform specificaţiilor.56

Activitatea de învăţare 8.1.1 Utilizarea uneltelor software pentru managementul disk-ului...........................................................................................................................................80Activitatea de învăţare 8.1.2 Utilizarea uneltelor software de protejare...........................81

III Glosar de termeni......................................................................................................................82IV. Bibliografie..............................................................................................................................85

I. Introducere

Materialele de învăţare reprezintă o resursă – suport pentru activitatea de învăţare, instrumente auxiliare pentru formarea abilităţilor şi deprinderilor absolut necesare unui tehnician echipamente de calcul.

Prezentul material de învăţare, se adresează elevilor care studiază în cadrul şcolilor postliceale, domeniul Informatică, calificarea Tehnician echipamente de calcul. Materialul este structurat astfel încât să ofere cunoştinţe de bază despre dispozitivele portabile, modul de configurare şi întreţinere al acestora.

Materialul cuprinde:

- fişe de documentare

- fişe pentru activităţi de învăţare

- glosar

Fişele de documentare sunt utile în documentare, pentru a putea fi capabili să rezolvaţi sarcinile de lucru din fişele pentru activităţi de învăţare.

Fişele pentru activităţi de învăţare oferă suportul necesar pentru a forma sau exersa competenţele tehnice specializate aferente calificării tehnician echipamente de calcul utilizând cunoştinţele transmise în cadrul activităţii de predare sau informaţiile din fişele de documentare.În cadrul procesului de învăţare pot fi efectuate şi alte activităţi în funcţie de particularităţile elevilor. Rezolvarea sarcinilor de lucru se poate face individual sau în grup, în timpul orelor de curs, sau în afara acestora, ca teme pentru acasă sau studiu individual. Structura fişelor pentru activităţile de învăţare este unitară şi cuprinde: titlul şi numărul fişei, competenţa şi obiectivele vizate prin activitatea de învăţare propusă, tipul activităţii, sugestii cu privire la modul de organizare a colectivului de elevi, durata estimată pentru realizarea sarcinilor de lucru, formularea sarcinilor de lucru şi recomandări.

Glosarul reprezintă o listă de termeni sau concepte specifice ce poate fi completat pe parcurs.

Corelaţia între fişele de documentare, fişele pentru activităţi de învăţare şi competenţe sunt date în tabelul de mai jos:

Competenţe Teme Fişe de documentare / Activităţi de învăţare

Explicarea normelor de sănătate şi securitate a muncii

Tema 1.

Normele generale de siguranţă a muncii

Fişa de documentare 1.1.Loc de muncă sigur

Activitatea de învăţare 1.1.1 Reguli pentru un loc de muncă sigur

Tema 2.. Fişa de documentare 2.1.

6


Pericolele potenţiale pentru tehnicieni

Tăiere, ardere, şocuri electri-ce şi leziuni ale vederii

Activitatea de învăţare 2.1.1 Pericole potenţiale pentru tehnicieni

Tema 3.

Procedurile de protejare a echipamentelor şi prevenirea pierderilor de date

Fişa de documentare 3.1.Protecţie împotriva ESD, dispozitive de

protecţie pentru variaţii ale tensiunii

Activitatea de învăţare 3.1.1 Dispozitive de protecţie pentru variaţii ale tensiunii

Tema 4.

Procedurile de siguranţă pentru protejarea mediului înconjurător de la contaminare

Fişa de documentare 4.1.Aruncarea corespunzătoare a bateriilor,

a monitoarelor şi a CRT-urilor, a cartuşelor, toner-ului, a hârtiei fotografice, a aerosolilor şi solvenţilor

Activitatea de învăţare 4.1.1 Proceduri de siguranţă pentru mediul înconjurător

Recunoaşterea uneltelor utilizate pentru depanarea hardware

Tema 5.

Uneltele utilizate pentru depanarea hardware

Fişa de documentare 5.1.Unelte ESD

Activitatea de învăţare 5.1.1 Unelte ESD

Fişa de documentare 5.2.Unelte de mână

Activitatea de învăţare 5.2.1 Unelte de mână

Fişa de documentare 5.3.Unelte de diagnosticare

Activitatea de învăţare 5.3.1 Unelte de diagnosticare

Fişa de documentare 5.4.Unelte de curăţare

Activitatea de învăţare 5.4.1 Unelte de curăţare

Tema 6.

Utilizarea corectă a uneltelor folosite pentru depanarea hardware

Fişa de documentare 6.1.Utilizarea corespunzătoare a brăţării

antistatice, a covorului antistatic şi a uneltelor de mână

Activitatea de învăţare 6.1.1 Utilizarea corectă a uneltelor de

7


întreţinere şi depanare

Fişa de documentare 6.2.Utilizarea corectă a materialelor de curăţare

Activitatea de învăţare 6.2.1 Materiale de curăţare

Prezentarea rolului şi caracteristicilor uneltelor software în procesul de întreţinere şi depanare

Tema 7.

Uneltele utilizate pentru depanarea software

Fişa de documentare 7.1.Unelte pentru managementul disk-ului

Activitatea de învăţare 7.1.1 Unelte pentru managemetul disk-ului

Fişa de documentare 7.2.Unelte software de protejare

Activitatea de învăţare 7.2.1 Unelte sofware de protejare

Tema 8.

Uneltele software necesare pentru întreţinerea şi depanarea echipamentelor de calcul

Fişa de documentare 8.1.Identifică şi utilizează uneltele software

conform specificaţiilor

Activitatea de învăţare 8.1.1 Utilizarea uneltelor software

Absolventul învăţământului postliceal cu specialitatea Tehnician operator tehnică de calcul trebuie să fie capabil să cunoască normele de sănătate şi securitate a muncii, să utilizeze şi să cunoască uneltele pentru depanarea hardware, să utilizeze uneltele software în procesul de întreţinere şi depanare.

8

II. ResursePrezentul material de învăţare cuprinde diferite tipuri de resurse care pot fi folosite de elevi:

- fişe de documentare, activităţi practice

Tema 1. Normele generale de siguranţă a muncii

Fişa de documentare 1.1. Loc de muncă sigur

La operaţiile de întreţinere şi depanare a echipamentelor de calcul un element foarte important îl constituie debranşarea acestora de la sursa de alimentare cu energie electrică. La fel de importantă este şi aşteptarea ca aceste echipamente -dacă sunt încinse după o perioadă de utilizare mai îndelungată- să ajungă la temperatura mediului ambiant.

Condiţiile în care se desfăşoară actul de învăţare în toate formele de învăţământ (şcoli generale, licee, universităţi, etc.), complexitatea dotărilor tehnice din spaţiile didactice de instruire (laboratoare, ateliere, etc.), participarea elevilor la procese de asamblare a echipamentelor de calcul sau depanarea acestora necesită organizarea şi desfăşurarea muncii, a activităţilor şcolare şi extraşcolare respectând şi aplicând normele de securitate şi sănătate a muncii.

Protecţia muncii în unităţile de instruire are ca ţintă asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale în rândul elevilor, cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic.

Locul de muncă sigur din punct de vedere al siguranţei în muncă se asigură prin:

Amenajarea locului de muncă:

Amenajarea locului de muncă trebuie realizată încât astfel să ofere utilizatorilor confort şi libertate de mişcare, să diminueze sau să elimine posibilitatea apariţiei riscurilor de natură vizuală, mentală şi posturală.

Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor persoane diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil şi eficace, la nivelul de performanţă cerut.

Dacă utilizatorii se deplasează de la un punct de lucru la altul, este indicat să se prevadă elemente de prindere sub blatul de lucru, pentru a uşura mişcarea (de ex. o canelura sub birou cu adâncime suficientă pentru prindere).

9

Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul deasupra planului de lucru, oricare ar fi înălţimea ochilor.

Deasemenea trebuie să se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise; să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru; să fie posibilă reglarea înălţimii mesei fără risc de coborâre bruscă şi deci de rănire; să nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.

Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii: să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol; să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii; să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii; cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru. Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice.

Exploatarea echipamentelor de calcul

Utilizarea echipamentelor de calcul se va face de către personalul calificat, după instruire prealabilă.

Este interzisă îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul. Este interzisă efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentului de calcul.

La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile (pot conduce la incendii). În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf şi dioxid de carbon. În timpul funcţionării, capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje, se va realiza numai după deconectarea acestora de la sursa de alimentare cu energie electrică. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea părţilor fierbinţi. Orice intervenţie în timpul funcţionării imprimantelor, permisă în documentaţia tehnică, se va realiza cu luarea tuturor măsurilor de evitare a antrenării părţilor corpului tehnicianului de către imprimantă.

La poziţionarea unităţilor centrale ale sistemelor de calcul sau a laptop-urilor se vor lua toate măsurile atât pentru a nu se obstrucţiona fantele de ventilaţie cât şi pentru respectarea condiţiilor prevăzute de producător referitoare la aşezarea acestora.

În cazul unui început de incendiu în sala sistemelor de calcul, se va acţiona cu stingătorul cu praf şi dioxid de carbon. Reluarea lucrului în zonele de acţiune a dioxidului de carbon se va face numai după ventilarea spaţiilor respective (cu instalaţia de climatizare în funcţiune, în circuit deschis) un timp stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi a volumului încăperilor, dar nu mai puţin de o oră.

Este interzis consumul alimentelor respectiv băuturilor pe masa suport a unităţii centrale a sistemului de calcul sau deasupra tastaturii, unităţii centrale, laptop-urilor.

10

Întreţinerea şi repararea echipamentelor de calcul

Repararea echipamentelor de calcul se va efectua ţinându-se cont de instrucţiunile furnizate de către producător. Fiecare echipament va avea propria fişă de control în care se vor nota problemele şi soluţionarea acestora.

Înainte de începerea reparării echipamentului se vor verifica trusa de scule, dispozitivele de lucru precum şi echipamentul individual de protecţie necesar intervenţiei respective.

Este interzisă curăţarea, desfacerea sau ungerea echipamentelor în timp ce acestea funcţionează.

Ecranele echipamentelor de calcul se vor curăţa periodic de depunerile de praf, amprente sau altele, pentru a nu se reduce vizibilitatea. Curăţarea se va face numai cu produsele specificate de producătorul echipamentului. Conducătorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte şi la locul lor, capace închise, izolaţia cablurilor nedeteriorată etc.). Personalul de întreţinere a echipamentelor electrice trebuie să asigure dotarea circuitelor cu siguranţe fuzibile originale, calibrate corespunzător şi reglarea aparatelor de protecţie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.

Cerinţe pentru echipamentele electronice de calcul şi instalaţiile electrice

Echipamentele de calcul şi instalaţiile electrice care le alimentează trebuie proiectate astfel încât să fie asigurată protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă sau indirectă.

Tensiunea de alimentare nu trebuie să depăşească 220 V.

Este recomandat ca circuitele electrice să fie protejate la curenţi de scurtcircuit (valoarea la care se deconectează siguranţele fuzibile trebuie să fie specificată de proiectant) prin siguranţe fuzibile (trebuie să fie originale şi calibrate la curentul nominal indicat de proiectant), siguranţe automate sau întrerupătoare automate.

Circuitele de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de calcul trebuie să fie separate de cele care alimentează alte instalaţii şi prevăzute cu posibilitatea alimentării încă cel puţin 5 minute de la întreruperea tensiunii reţelei electrice şi semnalizarea acestui defect.

Orice dispozitiv periferic al sistemului de calcul va fi prevăzut cu un întreruptor care să permită operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, în caz de necesitate.

11

Ecrane de vizualizare

Ecranul nu trebuie să prezinte reflexii care să împiedice utilizatorul să lucreze în mod optim. În acest sens este recomandat ca producătorul să trateze în momentul fabricării monitorul împotriva reflexiilor. Ecranul trebuie să fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40°.

Pentru a reduce riscul unui şoc electric, utilizaţi un cablu de alimentare cu împământare pentru acest monitor. Pentru siguranţă, utilizaţi o sursă de alimentare cât mai apropiată de echipamentul folosit.

Închideţi monitorul atunci când nu îl utilizaţi. Puteţi prelungi substanţial durata de viaţă a monitorului dumneavoastră dacă utilizaţi un program screen-saver sau dacă închideţi monitorul atunci când nu îl utilizaţi.

Nu acoperiţi orificiile de ventilaţie de pe carcasa monitorului. Nu introduceţi obiecte în interiorul carcasei. Nu instalaţi monitorul pe suprafeţe instabile, neregulate. Nu aşezaţi obiecte pe cablul de alimentare. Instalaţi monitorul într-un spaţiu ventilat, uscat, la distanţă de surse puternice de lumină sau căldură. La demontarea suportului monitorului, plasaţi monitorul cu faţa în jos pe o suprafaţă moale, pentru a preveni zgârierea sau distrugerea afişajului.

Curăţarea monitorului

Deconectaţi monitorul de la sursa de alimentare, închideţi monitorul şi sistemul de calcul, curăţaţi suprafeţele din plastic cu un material moale, uşor umezit cu apa, curăţaţi ecranul monitorului cu o substanţă antistatică specifică tipului de monitor.

Nu utilizaţi substanţe corozive (pot distruge suprafeţele sau afişajul monitorului).

12

Activitatea de învăţare 1.1.1 Reguli pentru un loc de muncă sigur

Competenţa: Explicarea normelor de sănătate şi securitate a muncii

Obiectivul/obiective vizate:În urma acestei activităţi de învăţare elevul va fi capabil:

să descrie normele generale de siguranţă a muncii.

timp de lucru recomandat: 20 minute

Tipul activităţii: rezumare

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în grupe de 2- 3 elevi sau pot lucra individual

Sarcina de lucru Realizaţi o prezentare de 5 minute privind normele de sănătate şi securitate a muncii ce trebuie respectate întrun laborator de întreţinere şi depanare echipamente de calcul urmărind amenajarea locului de muncă, regulile ce trebuie respectate la manipularea echipamentelor de calcul.

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 1.1, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare echipamentelor de calcul utilizate, a documentaţiilo tehnice a uneltelor de diagnosticare, depanare şi întreţinere.

13

Tema 2. Pericole potenţiale pentru tehnicieni

Fişa de documentare 2.1. Tăiere, ardere, şocuri electrice şi leziuni ale vederii

La operaţiile de întreţinere şi depanare a echipamentelor de calcul un element foarte important îl constituie debranşarea acestora de la sursa de alimentare cu energie electrică. La fel de importantă este şi aşteptarea ca aceste echipamente -dacă sunt încinse după o perioadă de utilizare mai îndelungată- să ajungă la temperatura mediului ambiant.

Principalele pericole sunt: tăiere, ardere, şocuri electrice sau leziuni ale vederii.

Este recomandat ca orice intervenţie asupra echipamentelor de calcul să se facă doar după deconectarea acestora de la sursa de alimentare cu energie electrică. După ce intervenţia s-a realizat, înainte de a se demara operaţia de testare (conectarea la curent şi alimentarea cu energie electrică a echipamentului) este bine ca echipamentul să fie montat (să nu se lase părţi deschise – exemplu carcasa sau sursa).

De asemenea în momentul care se desface o sursă, imprimantă sau carcasă trebuie acordată atenţie obiectelor contondente, ascuţite.

Elementele supraîncălzite (spre exemplu monitoarele, imprimantele) trebuie deschise cu grijă pentru a se evita arsurile. Este recomandat să aşteptăm câteva minute până se răcesc şi abia apoi să realizăm operaţiile de depanare.

Tot mai multe persoane petrec ore în şir în faţa calculatorului, acasă, la servici, sau la internet cafe, lucru care reprezintă un potenţial pericol pentru sănătatea ochilor.

Iată câţiva paşi ce trebuie urmaţii pentru a vă proteja ochii şi pentru a reduce oboseala.

Faceţi un control anual la medicul oftalmolog. Dacă purtaţi ochelari, luaţi în considerare folosirea unei perechi destinate utilizării în faţa sistemului de calcul sau lentile speciale cu înveliş antireflex. Dacă nu purtaţi ochelari puteţi utiliza un filtru de protecţie pentru ecranul monitorului.

Folosiţi un monitor cu ecran plat, de preferat un monitor cu cristale lichide. Menţineţi ecranul curat, curăţându-l de amprente şi de praf.

Plasaţi monitorul la o distanţă între 50 si 65 cm de ochi, iar latura superioară să fie la nivelul ochilor sau puţin sub acest nivel. Această distanţă trebuie să vă permită să

14

citiţi pe monitor fără să vă aplecaţi înainte sau înapoi capul sau trunchiul. Ajustaţi mărimea textului pentru facilitarea cititului.

Pentru o vedere optimă, înclinaţi monitorul la un unghi de 10-20 de grade. Folosiţi un scaun reglabil, care să vă permită o poziţie confortabilă, o distanţă şi un unghi optim faţă de monitor.

Utilizaţi o suprafaţă de lucru cu o înălţime de aproximativ 65cm, de preferat cu o suprafaţă mată pentru a reduce reflexiile.

Pentru a reduce strălucirea, plasaţi monitorul cu spatele la fereastră sau folosiţi jaluzelele. De asemenea este bine să reduceţi iluminatul interior, folosind o lampă care să lumineze doar zona de lucru. Lămpile fluorescente sunt de preferat pentru că dau o lumină de intensitate mai redusă şi uniformă.

Faceţi o pauză la fiecare 20 minute şi priviţi către un obiect situat la distanţă pentru a vă relaxa muşchii oculari si părţile ochiului implicate în focalizare. Alternaţi lucrul la calculator cu alte activităţi care nu implică solicitarea ochilor, pentru a vă odihni vederea.

Folosiţi un suport pentru documentele cu care lucaţi pe care să îl aşezaţi la aceeaşi distanţă de ochi ca şi monitorul, astfel încât să nu fiţi nevoit să întoarceţi capul şi nici ochii să nu fie supuşi unor variaţii continue de focalizare.

15

Activitatea de învăţare 2.1.1 Pericole potenţiale pentru tehnicieni



să identifice pericolele potenţiale pentru tehnicieni.


Tipul activităţii: problematizarea

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în 3 grupe de lucru

Sarcina de lucru Fiecare grupă de lucru trebuie să răspundă la întrebarea „Care sunt potenţialele pericole la care sunt supuşi tehnicienii pentru întreţinerea şi depanarea echipamentelor de calcul?” Pentru acest lucru aveţi la dispoziţie 10 minute. După ce aţi devenit „experţi” în tema studiată fiecare grup va face o scurtă prezentare a materialului realizat. Rezultatul activităţii echipelor va fi concretizat într-un eseu de o pagină.

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 2.1, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare echipamentelor de calcul utilizate.

16

Tema 3. Procedurile de protejare a echipamentelor şi prevenirea pierderilor de date

Fişa de documentare 3.1. Protecţie împotriva ESD, dispozitive de protecţie pentru variaţii ale tensiunii

ESD presupune descărcări electrostatice care pot deteriora piesele sistemului de calcul dar sunt inofensive pentru oameni.

Din acest punct de vedere este util să respectăm următoarele condiţii pentru protecţia împotriva ESD:

Spaţiul de lucru (unde se desfăşoară activitatea de depanare a echipamentului de calcul) trebuie să aibă împământare.

Folosirea brăţărilor antistatice (utilizate pentru descărcarea electricităţii statice din corpul omenesc), respectiv covoarelor antistatice (utilizate pentru descărcarea electricităţii statice din carcasa sistemului de calcul) în timp ce se efectuează operaţii de întreţinere sau depanare la echipamentele de calcul (schimbarea plăcii video - depanare, adăugarea de memorie RAM – întreţinere).

Scoaterea componentelor de calculator din pungile antistatice (cu rol de protecţie a pieselor împotriva electricităţii statice) doar în momentul în care vor fi montate în echipamentul de calcul.

Nu utilizaţi niciodată brăţări antistatice în momentul în care lucraţi cu circuite cu tensiune înaltă (monitoare, imprimante, surse de electricitate, etc.).

Ambientul climatic influenţează funcţionalitatea echipamentului de calcul în mai multe moduri, astfel:

dacă umiditatea este prea mare piesele echipamentului de calcul pot suferi daune în timpul funcţionării;

dacă umiditatea este prea mică şansele de apariţie a ESD sunt mari;

dacă temperatura din spaţiul de lucru este prea ridicată echipamentele se pot supraîncălzi apărând posibilitatea de ardere a acestora.

Dacă din punct de vedere climatic temperatura este scăzută şi aerul este uscat – probabilitatea de descărcare electrostatică este mare; în schimb dacă avem temperaturi ridicate şi aerul este umed – probabilitatea de descărcare electrostatică este mică.

17

Dispozitivele de protecţie pentru variaţii ale tensiunii (pentru a proteja datele şi echipamentele de calcul împotriva fluctuaţiilor de tensiune) sunt Uninterruptible Power Supply (UPS), precum şi o variantă “low cost” - prelungitoarele cu protecţie.

Figura 3.1.1. Prelungitoare cu protecţie

Prelungitoarele cu protecţie au o siguranţă sensibilă care întrerupe alimentarea atunci când tensiunea curentului depăşeşte o anumită limită. De asemenea anumite prelungitoare, pe lângă siguranţă, mai dispun şi de un filtru utilizat la deparazitare (acest filtru este util prin eliminarea acelor „zgomote” care le auzim în boxe când punem în funcţiune un consumator de putere mare de energie – maşină de spălat).

Varianta mai scumpă pentru protecţia împotriva variaţiilor de tensiune este reprezentată de UPS-uri (Uninterruptible Power Supply). Acestea sunt surse neîntreruptibile de tensiune folosite pentru alimentarea de siguranţă. Se conectează între reţeaua electrică şi calculatoare, monitoare, etc. şi are rolul de a le proteja de pene de curent.

Figura 3.1.2. UPS

UPS-urile conţin acumulatori, care la apariţia penelor de curent, sunt utilizaţi pentru a acorda utilizatorilor timp să-şi salveze informaţiile şi să poată opri normal calculatorul.

UPS-urile cu management au interfaţă de conectare(USB sau COM) cu calculatorul putându-se astfel programa în cât timp să se stingă astfel încât utilizatorii să-şi poată salva datele şi acumulatorii să nu se descarce complet. Programele care însoţesc

18

aceste dispozitive pot să dea de asemenea informaţii despre starea bateriei, nivelul tensiunii de alimentare, data şi ora când a avut loc o pana de curent, etc.

După principiul de funcţionare se cunosc trei tipuri de UPS-uri şi anume:

Ups-uri offline - dependente de frecvenţă şi tensiune

Avantaje: zgomot redus, preţuri mici.

Dezavantaje: timp de autonomie redus, comutarea nu este instantanee – se face abia după câteva secunde, nu protejează echipamentele de calcul de perturbaţiile reţelei de curent, variaţii de tensiune şi frecvenţă.

UPS-uri Line - Interactive – independente de tensiune (au un filtru interactiv care monitorizează tensiunea de intrare).

Avantaje: zgomot redus în mod Line, preţuri mici, durată de viaţă mare a acumulatorilor.

Dezavantaje: timp de autonomie redus, nu protejează echipamentele de calcul de perturbaţiile reţelei de curent, comutarea nu este instantanee.

UPS-uri Online VFI – independente de tensiune şi frecvenţă (se bazează pe dublă conversie: curentul de intrare alternativ este convertit în curent continuu, din care unitatea reconstruieşte un curent alternativ, perfect sinuisoidal: în urma dublei conversii dispar toate variaţiile si perturbaţiile existente în reţeaua de alimentare; pot fi dotate de asemenea cu filtre suplimentare la intrare şi ieşire cu circuite de management al bateriilor).

Avantaje: durată de viaţă extinsă a acumulatoarelor, autonomie mai mare, grad de protecţie foarte ridicat, lipsă timp de comutare.

Dezavantaje: dimensiuni mari, costuri mari.

Soft-ul pentru managementul UPS-ului este o aplicaţie care permite gestionarea acumulatorilor unui UPS, oprirea automată a sistemului de calcul atunci când capacitatea acumulatorilor scade sub un anumit procent.

19

Activitatea de învăţare 3.1.1 Dispozitive de protecţie pentru variaţii ale tensiunii



să specifice procedurile de protejare a echipamentelor şi prevenirea pierderilor de date

să descrie caracteristicile echipamentelor de protecţie pentru variaţii ale tensiunii de alimentare.


Tipul activităţii: studiu de caz

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în grupe de 2- 3

Sarcina de lucru Realizaţi o comparaţie între echipamentele de protecţie de tip UPS.


20

Tema 4. Procedurile de siguranţă pentru protejarea mediului înconjurător de la contaminare

Fişa de documentare 4.1. Aruncarea corespunzătoare a bateriilor, a monitoarelor şi a CRT-urilor, a cartuşelor, toner-ului, a hârtiei fotografice, a aerosolilor şi solvenţilor

Legislaţia are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea post-închidere a depozitelor noi, cât şi pentru exploatarea, închiderea şi urmărirea post-închidere a depozitelor existente, în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.

Reglementarea acestei activităţi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaţă, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de seră, precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei, pe întreaga durată de exploatare a depozitului, cât şi după expirarea acesteia.

Legislaţia are ca obiectiv prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, denumite în continuare DEEE, precum şi refolosirea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora, astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate. Prevederile legislative urmăresc îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei prin acţiunile desfăşurate de toţi operatorii implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice, ca de exemplu: producători, importatori, distribuitori, consumatori şi, în particular, acei operatori economici care sunt direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

Componentele echipamentelor sunt dăunătoare mediului înconjurător datorită metalelor grele care le compun. Prin degradare acestea poluează cu metale precum mercur, plumb, cadmiu, litiu şi nichel, deosebit de nocive pentru sănătate.

Acestea sunt nişte „mici bombe poluante care generează un impact negativ asupra solului şi apei subterane ” – susţine Carlos Martin, un cercetător argentinian.

Nu toate bateriile (pilele) sunt la fel de dăunătoare.

bateriile de carbon-zinc sunt cele mai puţin toxice pentru că au un conţinut de mercur sub 0,025% din greutatea totală. Sunt folosite în mod normal pentru lanterne, jucării şi aparate mecanice;

baterii alcaline cu mangan - au un conţinut de mercur de 0,1%;

baterii oxid de argint – conţin 1% mercur;

21

cele mai periculoase sunt bateriile-butoni pentru că au în componenţa lor peste 30% mercur. Acestea sunt utilizate la funcţionarea ceasurilor, sistemelor de calcul;

baterii nichel cadmiu sunt reîncărcabile. Nu conţin mercur dar sunt toxice datorită cadmiului. Avantajul lor este că, putându-se reîncărca, sunt valorificate mai bine şi nu sunt aruncate după prima folosire;

baterii cu litiu - extrem de nocive datorită litiului;

baterii zinc-aer. Conţin 1% mercur;

O baterie-buton poate contamina 600.000 litri de apă. În contact cu apa, mercurul din baterii formează o substanţă numită metil-mercur, cancerigenă, care poate afecta sistemul nervos şi rinichii.

Plumbul afectează sistemul nervos, rinichii şi aparatul reproducător şi nu se degradează. Atunci când se eliberează în aer poate fi transportat pe distanţe mari înainte de a se sedimenta.

Litiul este neurotoxic şi toxic pentru rinichi. Intoxicaţia cu litiu produce afecţiuni respiratorii, infarct miocardic şi endem pulmonar.

Cadmiul este o substanţă cancerigenă care, dacă este aspirată, produce leziuni în plămâni iar înghiţită produce îmbolnăvirea rinichilor. O doză mare poate cauza decesul.

Nichelul are efecte asupra pielii. Respirarea unor cantităţi mari produce bronşită cronică şi cancer de plămâni. Se eliberează în atmosferă prin incineratoarele de gunoi.

În România anual sunt aruncate: 800.000 tone de baterii de automobile; 190.000 tone de acumulatori industriali; 160.000 de baterii portabile;

Deşeurile de baterii şi acumulatori care prezintă deteriorări ale carcaselor sau pierderi de electrolit trebuie să fie colectate separat de celelalte, în containere speciale, pentru a fi predate operatorilor economici care desfăşoară, pe baza de contract, o activitate de tratare şi/sau reciclare.

Utilizatorul final de baterii şi acumulatori auto şi industriali este obligat să predea deşeurile de baterii şi acumulatori separat de alte deşeuri către:

distribuitorii de baterii şi acumulatori; unităţile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor şi acumulatorilor; punctele de colectare pentru deşeuri de baterii şi acumulatori; producător, după caz.

Bateriile consumate nu mai sunt ceea ce au fost la început. Utilizarea lor le schimbă atât din punct de vedere fizic, cât şi chimic. Electrozii, de exemplu, se pot deforma şi coroda astfel încât un circuit electric nu mai poate avea loc, iar reacţiile chimice pot să nu fie complet reversibile după reîncărcare.

22

Componentele bateriei nu pot fi reutilizate în mod direct, având nevoie de o prelucrare specială înainte de a fi reciclate şi transformate în baterii noi sau folosite în alte scopuri.

Reciclarea bateriilor presupune mai multe operaţii distincte:

colectarea bateriilor uzate; sortarea lor în funcţie de conţinut; recuperarea materialului reciclabil; purificarea materialului reciclabil; eliminarea părţilor nereciclabile.

Literatura de specialitate exemplifică diversitatea de materiale ce se pot găsi la componente ale unui sistem de calcul, după cum urmează:

Nr.Crt. Material component

Conţinut în greutate (%)

Reciclare (%) Unde se găseşte

1. Silica 24,88 0 Sticla, tubul catodic

2. Plastic 22,90 20 Carcasa

3. Material feros 20,47 80

Aparatură conexă

(tastatura, imprimanta)

4. Aluminiu 14,17 80 Structura sistemului de calcul, conectori,tub catodic

5. Cupru 6,93 90 Conductivitate, conectori

6. Plumb 6,35 5 Lipituri, tub catodic

7. Zinc 2,2 60 Baterii, tub catodic,aparatură conexă

8. Cositor 1,0 70 Lipituri, tub catodic

9. Nichel 0,85 80 Tub catodic, aparatură conexă sistemului de calcul

10. Mangan 0,03 - Tub catodic, aparatură conexă sistemului de calcul

11. Bariu 0,03 - Tub catodic

12. Beriliu 0,02 - Conectori

23

Nr.Crt. Material component

Conţinut în greutate (%)

Reciclare (%) Unde se găseşte

13. Cobalt 0,02 85 Tub catodic, aparatură conexă sistemului de calcul

14. Argint 0,02 98 Conectori

15. Titan 0,01 - Pigmenţi, aliaje cu aluminiu

Tabel 4.1.1. Conţinutul metalelor în componente electrice, electronice

Peste 260 milioane de kilograme de plastic şi metal provenite de la tonerele şi cartuşele de imprimantă sunt aruncate la gropile de gunoi pe plan mondial. Plasticul folosit la fiecare cartuş de imprimantă se descompune, conform unei estimări, abia după 10 secole.

Recuperarea şi refolosirea tonerelor şi cartuşelor de imprimantă elimină ocuparea unui spaţiu de milioane de metri cubi de material non-biodegradabil.

În medie, fiecare cartuş de imprimantă compatibil vândut previne irosirea a aproximativ 2 kilograme deşeuri reutilizabile la groapa de gunoi. Fiecare cartuş de imprimantă laser care este reciclat salvează de la utilizare aproximativ 1 litru de petrol.

Preţul unui cartuş reciclat poate fi de 20-30% din preţul unui cartuş OEM. Reciclarea constă în demontarea cartuşului gol, curăţarea tuturor componentelor şi tratarea acestora cu diferite substanţe pentru îmbunătăţirea performanţelor (regenerare, şlefuire, gresare, etc.), umplerea rezervorului cu toner cu aceleaşi proprietăţi şi în aceeaşi cantitate ca la un cartuş OEM.

În cartuşele reciclate toate piesele şi subansamblele sunt recuperate din cartuşul consumat. Dacă la demontare se constată că o piesă sau un subansamblu este deteriorat, rupt sau defect se înlocuieşte cu o piesă echivalentă recuperată dintr-un alt cartuş consumat.

După demontare, toate componentele şi subansamblele cu uzură regulată se înlocuiesc cu altele noi. Ca regulă, se înlocuiesc componentele din cauciuc şi materiale optosenzitive. Se păstrează atât componentele din plastic şi metal care nu prezintă o uzură vizibilă cât şi carcasa.

Un cartuş remanufacturat, realizat cu componente de calitate, poate fi un produs superior atât din punct de vedere calitativ cât şi al fiabilităţii şi durabilităţii în timp faţă de un cartuş original.

Re-manufacturarea nu face referire doar la tonerele şi cartuşele de imprimantă, ci este o întreagă filosofie industrială. Privită din perspectiva unei societăţi în plină dezvoltare, această filosofie reprezintă, de fapt, o abordare etică de a satisface nevoile consumatorului, minimizând totodată impactul negativ asupra resurselor naturale şi protejând mediul înconjurător.

24

Hârtia fotografică – caracteristici:

foarte pură; fabricată din materii prime de calitate excelentă; una din suprafeţe este acoperită cu un strat fotosensibil;

Tipuri de hârtie fotografică:

hârtie semi-mată: hârtie foto satin – se aseamănă cu hârtia foto clasică cu raster (granulaţia rasterului este foarte fină). Printarea pe acest tip de hârtie se poate face numai cu cerneala dye-ink iar materialele rezultate în urma tipăririi vor fi ceva mai sensibile la apă, amprente şi vor necesita mai multă atenţie la înrămare sau caserare.

hârtie foto lucioasă, pe cerneală pigment (hârtie lucioasă pentru postere, afişe şi fotografii excelente. Acest tip de hărtie este un suport de mare rezoluţie, pentru culori saturate şi strălucitoare. După printare are un aspect plastifiat şi suportă laminare la cald.)

Maculatura reprezintă o materie primă foarte căutată pentru fabricarea unor produse din hârtie. Tipurile de maculatură de bună calitate sunt uşor de comercializat, dat fiind faptul că cererea este mai mare decât oferta. Fibrele sunt extrase din maculatură şi folosite pentru fabricarea hârtiei noi. În acest scop maculatura se dizolvă mai întâi în multă apă până când se reduce la o pastă lichidă. Impurităţile mari, precum materialele plastice, metalele sunt extrase, apoi se adaugă produse chimice pentru a elimina cerneala tipărită, iar apoi sunt albite, dacă e cazul.

În maşina de hârtie, această pastă trece printr-un număr mare de bobine. Aici apa este extrasă şi astfel se obţine hârtia reciclată. Totuşi maculatura nu se poate folosi la nesfârşit pentru fabricarea produselor reciclate. La fiecare reciclare fibrele de hârtie devin mai scurte şi, de la o anumită lungime critică, ele devin inutilizabile.

Solvenţii volatili sunt lichide care se transformă cu uşurinţă în vapori la temperatura camerei. Se găsesc într-o gamă variată de produse ieftine şi uşor accesibile utilizate în scopuri casnice sau industriale obişnuite, cum ar fi:

agenţi de curăţare uscată; degresori; benzina; lipici; fluid corector; markere.

Aerosolii sunt spray-uri care conţin propulsori şi solvenţi. Din această categorie fac parte spray-urile cu vopsea, fixativele pentru păr, spray-urile cu uleiuri vegetale pentru gătit şi spray-urile cu protectori pentru materiale.

Acţiune toxică

Substanţele inhalate sunt rapid absorbite în plămâni, trecând în circulaţia sanguină, după care sunt distribuite rapid la nivelul sistemului nervos central şi către alte organe.

25

La câteva secunde de la inhalare se resimt efectele intoxicaţiei împreună cu alte efecte asemănătoare celor produse de alcool - vorbire neclară, incapacitatea de a-şi coordona mişcările, euforie şi ameţeli. În plus poate exista o senzaţie de cap uşor, halucinaţii şi autoiluzionări.

Indicaţii de înlăturare a solvenţilor, respectiv aerosolilor

Aceste substanţe trebuie eliminate respectând Directiva 91/689/CEE (Comunit. Econ. Europeana) asupra deşeurilor periculoase.

26

Activitatea de învăţare 4.1.1 Proceduri de siguranţă pentru mediul înconjurător



să prezinte procedurile de siguranţă pentru protejarea mediului înconjurător de la contaminare


Tipul activităţii: expansiune

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în grupe de 2- 3 elevi sau pot lucra individual

Sarcina de lucru Pornind de la următoarele enunţuri incomplete, realizaţi un eseu de aproximativ 20 rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în enunţ. În realizarea eseului trebuie să folosiţi minim 10 cuvinte din lista dată mai jos.

„Un cartuş remanufacturat, calitate, poate fi un produs superior atât din punct de vedere calitativ cât şi al fiabilităţii şi durabilităţii în timp faţă de un cartuş original. .... Maculatura reprezintă o materie primă .....”

Lista de cuvinte:solvenţi, cartuş imprimantă, toner, hârtie fotografică, degresori, lipici, depozit deşeuri, reciclare, subansamble, fluid corector, marker, deşeuri, toxic, inhalare.

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 4.1, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare echipamentelor de calcul utilizate, directivele UE privind mediul înconjurător.

27

Tema 5. Unelte utilizate pentru depanarea hardware

Fişa de documentare 5.1. Unelte ESD

Uneltele ESD(kituri de protecţie) sunt utilizate pentru a preveni descărcările electrostatice. Acest kit este format dintr-o brăţară antistatică cu fir de împământare şi dintr-un suport special, conductor cu propriul său fir de împământare.

Brăţara antistatică permite dispersarea electricităţii statice.

Vă puteţi proteja împotriva ESD şi puteţi descărca electricitatea statică din corp atingând un obiect metalic împământat (de exemplu o suprafaţă metalică nevopsită de pe panoul I/O al sistemului de calcul) înainte de a intra în contact cu orice piesă electronică. Atunci când conectaţi un echipament periferic (inclusiv asistenţi digitali portabili) la calculator, se recomandă să creaţi o legătură la pământ atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru echipamentul respectiv, înainte de a-l conecta la calculator. În plus, în timp ce efectuaţi operaţiuni în interiorul sistemului de calcul, atingeţi periodic un obiect metalic împământat pentru a elimina încărcătura electrostatică acumulată de corpul dumneavoastră.

De asemenea, puteţi urma paşii de mai jos pentru a preveni deteriorările cauzate de descărcările electrostatice:

atunci când despachetaţi o componentă sensibilă la electricitatea statică din ambalajul în care a fost expediată, nu scoateţi componenta din materialul protector antistatic până în momentul instalării. Chiar înainte de a desface ambalajul antistatic asiguraţi-vă că aţi descărcat electricitatea statică din corpul dumneavoastră;

atunci când transportaţi o componentă sensibilă amplasaţi-o într-un recipient sau un ambalaj antistatic;

utilizaţi toate componentele sensibile la electricitate statică în zone protejate împotriva încărcării electrostatice. Dacă este posibil, utilizaţi covoare şi folii de protecţie antistatice.

Pungile protectoare ESD

Punga protectoare ESD are între două straturi de plastic un strat de aluminiu si funcţionează după principiul "coliviei" Faraday. În acest mod aparatul din interior este protejat de orice efect electric extern. Pungile protectoare se utilizează pentru ambalarea aparatelor sensibile ESD.

28

Figura 5.1.1. Pungile protectoare ESD

Fiecare pungă este imprimată cu logo-ul de atenţionare ESD.

În varianta cu protecţie anti-umiditate, punga ESD conţine aluminiu sub formă de folie, acesta asigurând o protecţie contra umidităţii şi a vaporilor de apă. Capacitatea de penetrare este mai mică de 0.02 [g/m2/24 h] putând fi utilizată şi pentru împachetări în vacuum. Pungile cu protecţie anti-umiditate se utilizează împreună cu absorbanţii si indicatoarele de umiditate.

29

Activitatea de învăţare 5.1.1

Competenţa: Recunoaşte uneltele utilizate pentru depanarea hardware


să descrie uneltele ESD


Tipul activităţii: potrivireSugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în grupe de 2- 3 elevi sau pot lucra individual

Sarcina de lucru

Potriviţi prin săgeţi elementele din coloanele A şi B ale tabelului de mai jos astfel încât prin unirea unei celule din coloana A cu o celulă din coloana B să avem o propoziţie corectă.

A B1. punga de protecţie ESD cu

folie de aluminiu a. sunt utilizate pentru a preveni descărcările electrostatice

2. punga protectoare ESD b. funcţionează după principiul "coliviei" Faraday

3. uneltele ESD c. asigură protecţie contra umidităţii şi a vaporilor de apă

4.electricitatea statică din corp d.

sunt utilizate în zone protejate împotriva încărcării electrostatice

5. componentele sensibile la electricitate statică e. se descarcă atingând un

obiect metalic împământat6. amplasaţi într-un recipient

sau un ambalaj antistatic f. atunci când transportaţi o componentă sensibilă la ESD

Răspunsuri acceptate(perechi de răspunsuri): 1 - c, 2 – b, 3 – a, 4 – e, 5 – d, 6 - f

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 5.1, a resurselor Internet şi a revistelor, manualelor.

30


Fişa de documentare 5.2. Unelte de mână

Pentru a putea detecta defectul şi a putea depana cât mai optim un echipament de calcul, orice depanator are nevoie de câteva instrumente de bază.

O trusă de service cuprinde următoarele elemente de bază:

şurubelniţă cruce, mică;

şurubelniţă dreaptă, mică;

şurubelniţă cruce, medie;

şurubelniţă dreaptă, medie;

chei tubulare (de 3/16 inch sau de 1/4 inch) – sunt utilizate pentru

montarea şi demontarea componentelor (precum carcasele sistemelor de

calcul, plăcile de bază, plăci adaptoare, unităţi de disc, surse de

alimentare şi difuzoare);

dispozitive de introducere şi extragere a cipurilor – sunt utilizate pentru

montarea sau demontarea cipurilor de memorie sau a altor circuite

integrate de dimensiuni mici, fără a fi afectaţi pinii;

pensete (normale sau cu vârf încovoiat) - sunt utilizate pentru manevrarea

componentelor de dimensiuni reduse precum şuruburi şi a jumpere;

cleştii cu cap subţire - sunt utilizaţi pentru a monta sau a demonta

jumpere, pentru pentru a îndoi cablurile sau pentru manevrarea pieselor

de dimensiuni mici;

pense hemostatice – utilizate pentru de manipularea componentelor de

dimensiuni mici;

pilele - se utilizează atât pentru şlefuirea marginilor aspre din metal ale

carcaselor sau şasiului, cât şi pentru a ajusta măştile unităţilor de disc;

lanternă - utilă pentru iluminarea interiorului sistemului de calcul sau

pentru depanarea unor echipamente situate în locuri întunecate şi greu

accesibile;

şurubelniţe cruce pentru şuruburi de siguranţă - se folosesc la montarea

sau şuruburilor cruce de tip special (au în centru un pin de siguranţă);

cleştii pentru tăierea şi dezizolarea firelor conductoare;

31

chei tubulare metrice – utilizate pentru montarea şi demontarea

echipamentelor în sistem metric;

menghina - utilizată la montarea conectorilor, cablurilor sau pentru fixarea

unor componente, în timpul unor operaţiuni delicate.

32

Activitatea de învăţare 5.2.1 Unelte de mână



să descrie şi să recunoască uneltele de mână


Tipul activităţii: Activitate practică

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în grupe de lucru de 2 - 3 elevi

Sarcina de lucru Fiecare grupă de lucru va realiza o prezentare de 3 minute a uneltelor de mână din trusa de service primită. Se va avea în vedere cunoaşterea uneltelor de mână şi a domeniului lor de utilizare. În timpul prezentării un reprezentant al fiecărei echipe va sintetiza elementele importante ale fiecărei prezentări şi va transmite aceste date colegilor din grupa de lucru.

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 5.2, a resurselor Internet şi a regulilor de manipulare a uneltelor de mână.

33


Fişa de documentare 5.3. Unelte de diagnosticare

MULTIMETRU DIGITAL PORTABIL

Multe proceduri de depanare implica măsurarea tensiunilor şi a rezistenţelor. Aceste măsurători se pot face cu ajutorul unui multimetru digital portabil. Aparatele de măsură pot fi dispozitive analogice (cu ac indicator) sau dispozitive digitale (cu afişarea valorii măsurate). Constructiv ele dispun de o pereche de fire de test sau sonde cu care se realizează legăturile, pentru a putea efectua măsurătorile. În funcţie de parametrii stabiliţi pentru aparat, sondele vor măsura rezistenţe, tensiuni în curent continuu sau în curent alternativ.

De obicei, fiecare poziţie a aparatului are diverse niveluri de măsură. De exemplu tensiunea în curent continuu poate fi citită pe diverse scale, cu valori maxime de 200 milivolţi, 2 volţi, 20 volţi, 200 volţi şi 1000 volţi.

Deoarece calculatoarele utilizează atât tensiuni de 5 volţi, cât şi de 12 volţi, pentru a efectua măsurătorile ar trebui folosită o scală de 20 volţi. Executarea acestor măsurători pe scala de 200 milivolţi şi de 2 volţi poate deteriora aparatul (tensiunea este mult mai mare decât valoarea maximă admisă de scală). Se pot folosi şi scalele de 200 sau de 1000 volţi, dar tensiunile de 5 şi 12 volţi sunt mult mai mici decât valoarea maximă şi acurateţea va fi scăzută.

Unele aparate de măsură au posibilitatea de selectare automată a scalei pentru orice tip de măsurătoare. Nu este nevoie decât ca aparatul să fie poziţionat pe tipul de citire pe care-I dorit, iar sondele să fie fixate la sursa de semnal. Aparatul va selecta domeniul corect şi va afişa valoarea citită. Datorită modului lor de proiectare, aceste aparate au întotdeauna un afişaj digital şi nu un ac indicator.

TESTERE PENTRU MODULELE DE MEMORIE

Dispozitivele de testare a modulelor de memorie reprezintă o componentă foarte importantă care nu trebuie să lipsească din arsenalul unui depanator de calculatoare personale. Aceste dispozitive sunt instrumente cu care pot fi evaluate modulele de memorie (inclusiv memoriile cache).

Un tester de memorie poate afişa mult mai multe informaţii decât un program de diagnosticare pentru modulele de memorie:

identifică tipul de memorie; determină viteza de lucru a memoriei; determină paritatea memoriei;

34

variază intervalul de reîmprospătare şi întârzierile semnalelor de acces; localizează erori de un singur bit; detectează erorile provocate de tensiunea de alimentare sau de zgomot; detectează lipiturile reci şi scurtcircuitele; identifică erorile provocate de întârzierea unor semnale; determină erorile legate de capacitatea memoriei de a păstra datele.

Nici un program de diagnosticare convenţional nu poate realiza toate aceste sarcini pentru că trebuie să se bazeze pe parametri de acces fixaţi, stabiliţi de circuitele de control ale memoriei aparţinând setului de cipuri al plăcii de bază.

TESTERE PENTRU PRIZA DE CURENT ELECTRIC

Testerul pentru priza de alimentare cu energie electrică verifică conectarea corectă a firelor la priza de alimentare cu energie electrică.

O priză incorect conectată poate provoca:

o funcţionare instabilă a sistemului de calcul; apariţia unor erori de paritate; blocărea sistemului de calcul.

Lipsa împământării poate duce la apariţia de curenţi reziduali pe circuitul de masă al sistemului de calcul producând erori la nivelul datelor din sistemul de calcul (tensiunea de pe circuitul de masă este utilizată drept bază de comparaţie pentru a determina dacă biţii sunt 0 sau 1).

SONDE LOGICE ŞI SONDE GENERATOARE DE IMPULSURI

O sonda logică este un instrument util în detectarea problemelor care pot apărea la circuite electronice.

Într-un circuit digital semnalul este prezent fie la un nivel de 5 volţi (high), fie la nivel de 0 volţi (low). Dat fiind faptul că aceste semnale sunt prezente doar pentru un timp foarte scurt (de ordinul milionimilor de secundă) şi oscilează foarte repede, un voltmetru digital nu este suficient. Sonda logică are scopul să afişeze cu uşurinţă aceste stări ale semnalului.

Sondele logice sunt utilizate pentru:

depanarea sistemelor de calcul care nu pornesc a determina dacă circuitul de ceas este operaţional; a determina semnalele necesare funcţionării sistemului de calcul sunt

prezente; verificarea semnalelor de la fiecare pin al unui circuit integrat; detectarea problemelor legate de unităţile de disc prin testarea prezenţei

semnalelor pe cablurile de interfaţă şi pe placa logică.

35

Activitatea de învăţare 5.3.1 Unelte de diagnosticare



să descrie şi să recunoască uneltele de diagnosticare(multimetru digital, testere pentru module de memorie, testere pentru priza de alimentare cu energie electrică, sonde logice şi sonde generatoare de impulsuri)


Tipul activităţii: peer learning (metoda grupurilor de experţi)

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se vor organiza în 5 grupe de lucru

Sarcina de lucru: Fiecare grupă de lucru trebuie să răspundă la câte o cerinţă din lista

de mai jos. Pentru acest lucru aveţi la dispoziţie 10 minute. După ce aţi devenit „experţi”

în tema studiată, reorganizaţi grupele astfel încât în grupele nou formate să existe cel

puţin o persoană din fiecare grupă iniţială. Timp de 10 minute veţi împărţi cu ceilalţi

colegi din grupa nou formată cunoştinţele acumulate la pasul anterior.

Cerinţe:Descrieţi următoarele unelte de diagnosticare

multimetru digital testere pentru module de memorie testere pentru priza de alimentare cu energie electrică sonde logice sonde generatoare de impulsuri

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 5.3, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice ale uneltelor de diagnosticare.

36


Fişa de documentare 5.4. Unelte de curăţare

Substanţele chimice pot fi utilizate pentru detectarea defectelor, curăţarea sau chiar la depanarea unui sistem de calcul. Pentru curăţarea componentelor, a contactelor şi conectoarelor electrice, a petelor, atât de pe carcasa sistemului de calcul, cât şi de pe tastatură, mouse sau carcasa monitorului se foloseşte tricloretanul; această substanţă curăţă eficient, nu atacă materialele plastice şi cele din care sunt confecţionate plăcile.

Gazul comprimat (adesea freon sau bioxid de carbon (C02)), este utilizat pentru îndepărtarea prafului şi a resturilor dintr-un sistem de calcul sau de pe o componentă.

Unele componente nu pot fi curăţate decât cu o unealtă special creată pentru această destinaţie.

Următoarele produse pot fi folosite pentru curăţarea echipamentelor de calcul:

Pânză fară scame - o bucată de material textil este cea mai recomandată unealtă pentru ştergerea şi înlăturarea prafului de pe unele componente ale sistemului de calcul (se pot folosi de asemenea şerveţele de hârtie sau lavete);

Apa sau alcoolul - pânza fară scame înmuiată în apă sau alcool este recomandată pentru înlăturarea petelor sau urmelor persistente;

Aspirator portabil - poate trage sau sufla praful şi alte particule dintr-un sistem de calcul;

Pensule - sunt ideale pentru curăţarea locurilor mai puţin accesibile din sistemul de calcul: tastatură, mouse, etc...

Aerul comprimat – este utilizat pentru a sufla praful şi alte particule dintr-un sistem de calcul sau pentru curăţarea unor componente ale sistemului de calcul;

37

eActivitatea de învăţare 5.4.1 Unelte de curăţare



să descrie uneltele de curăţare


Tipul activităţii: Joc de rol

Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în grupe de lucru de 2 - 3 elevi sau pot lucra individual

Sarcina de lucru Fiecare grupă de lucru sau fiecare elev va primi sarcina de a juca rolul unui tehnician de întrţinere şi depanare echipamente de calcul. Pentru aceasta ei vor trebui să cureţe un sistem de calcu sau un dispozitiv portabil. În faţa întregii clase va trebui să justifice metoda de curăţare aleasă pentru fiecare componentă sau pentru întreg echipamentul precum şi materialele de curăţare alese. Totodată va trebui să explice metoda de curăţare pe care ar utiliza-o.

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 5.4, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare echipamentelor.

38

Tema 6. Utilizarea corectă a uneltelor folosite pentru depanarea hardware

Fişa de documentare 6.1. Utilizarea corectă a brăţării antistatice, a covorului antistatic şi a uneltelor de mână

Uneltele de mână:

vor fi adaptate la dimensiunile antropometrice (formă, lungime, grosime) ale mâinii şi posibilităţilor efortului fizic mediu al tehnicienilor;

acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive pentru fixarea uneltei, precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată. Dispozitivul de comandă va fi astfel conceput încât, după încetarea acţiunii acestuia, funcţionarea să înceteze imediat.

tuburile flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului şi presiunii de lucru; rotative, cu acţionare pneumatică vor fi dotate cu dispozitive de reglare a presiunii şi debitului în vederea limitării turaţiei;

cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă. La folosirea cozilor şi mânerelor din lemn, se va alege un lemn de esenţă tare cu fibrele axiale drepte, fără noduri şi aşchii desprinse.

Folosirea uneltelor de mână cu suprafaţa activă deformată sau ştirbită, precum şi a uneltelor de mână improvizate este interzisă.

Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfeci, cleşti etc.) vor avea o construcţie robustă şi nu vor prezenta frecări la utilizare. Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi realizate astfel executate încât la închidere să existe un spaţiu suficient între ele.

Uneltele de mână vor fi păstrate, după caz, în dulapuri, lăzi, sau alte suporturi speciale, în apropierea locurilor de muncă şi vor fi aşezate astfel încât să aibă orientată spre exterior partea de prindere (pentru a exclude contactul cu părţile ascuţite sau tăietoare).

În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână (tăişuri, vârfuri, etc.) vor fi protejate cu teci sau apărători adecvate.

Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu îndrumarea lucrărilor practice să urmărească:

înainte de începerea lucrului dacă: s-a efectuat instructajul la locul de muncă; uneltele, mesele de lucru, maşinile, instalaţiile, aparatele, etc...sunt în

bună stare de funcţionare; bancurile de lucru sunt la înălţimile optime pentru elevi; echipamentul de protecţie pentru fiecare loc de muncă repartizat elevilor

este în bună stare, există plăci avertizoare de protecţie la locurile unde se pot produce accidente, s-au asigurat măsurile de siguranţă impuse de normele de protecţie a muncii.

în timpul procesului de întreţinere şi depanare trebuie să se asigure:

39

că tehnicienii poartă echipamentul individual de protecţie stabilit pentru fiecare loc de muncă, halatele de lucru sunt strânse pe corp şi încheiate la mâneci, părul tehnicienilor este strâns şi acoperit cu basma sau bască:

de folosirea şi mânuirea corectă a sculelor, uneltelor, maşinilor, materialului de prelucrat;

de păstrarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă; ca tehnicienii să nu lucreze la demontarea echipamentelor de calcul,

inclusiv a perifericelor fără aprobarea personalului însărcinat cu îndrumarea şi supravegherea lucrărilor practice;

de asigurarea la locurile de muncă a tuturor condiţiilor igienico-sanitare; că nu se consumă sau păstreze alimente în locurile amenajate pentru

depanare. la terminarea operaţiilor de întreţinere şi depanare:

deconectarea echipamentelor de calcul de la priza de curent alternativ, curăţarea locului de muncă, a echipamentului, uneltelor şi aşezarea uneltelor, în sertare sau dulapuri;

respectarea tuturor măsurilor de igienă, prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în normativele în vigoare pentru locurile de muncă respective.

Piesele cu margini ascuţite sau cu bavuri nu se apucă cu mâna neprotejată (fără mănuşi).

Când se asamblează sau se demontează îmbinări cu piuliţe, se aleg chei cu dimensiuni şi forme potrivite. Asupra cheii se aplică numai forţa mâinii şi nu a corpului întreg. Acelaşi procedeuse aplică şi pentru şuruburi cu cap stea sau drept.

Tehnicienii au obligaţia de a înştiinţa imediat conducătorul practicii despre orice accident precum şi despre orice încălcare a regulilor de protecţie a muncii pe care le observă.

40

Activitatea de învăţare 6.1.1 Utilizarea uneltelor ESD



să utilizeze corect uneltele ESD folosite pentru depanarea hardware



Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în grupe de 2 - 3 elevi sau pot lucra individual

Sarcina de lucru Instituţia de învăţământ în care învaţă elevii de la specializarea tehnician echipamente de calcul a achiziţionat componente pentru asamblarea unor sisteme de calcul. Totodată conducerea instituţiei a hotărât ca asamblarea sistemelor de calcul să se efectueze în timpul orelor de laborator tehnologic al elevilor care urmează cursurile specializării tehnician echipamente de calcul. Fiecare elev trebuie să expună condiţiile ce trebuie respectate pentru manipularea componentelor sistemelor de calcul şi utilizarea uneltelor ESD.Se va urmări ca regulile expuse să fie respectate în totalitate.

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 6.1, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare componentelor echipamentelor de calcul.

41

Tema 6. Utilizarea corectă a uneltelor folosite pentru depanarea hardware

Fişa de documentare 6.2. Utilizarea corectă a materialelor de curăţare

Pentru întreţinerea şi depanarea calculatoarelor este necesar să existe materiale de curăţare. Modalitatea de utilizare a acestora precum şi componentele echipamentului de calcul asupra căruia se pot utiliza sunt prezentate în cele ce urmează.

Nu utilizaţi produse de curăţare lichide sau pe bază de aerosoli, care conţin substanţe inflamabile.

Curăţarea unităţii centrale

Carcasa de plastic în care se află componentele, poate fi curăţată cu o pânză fară scame uscată sau înbibată cu puţină apă sau apă şi soluţie de curăţare pentru petele mai greu de înlăturat.

Nu este recomandat să se folosească solvenţi pe suprafeţele din plastic.

Se va verifica dacă ventilatoarele şi fantele de aerisire sunt bine curăţate de praf, păr sau alte particule. Este recomandată uilizarea aerului comprimat sau a aspiratorul portabil în procesul de curăţare a acestei componente.

Atunci când se foloseşte aerul comprimat pentru curăţarea ventilatoarelor trebuie să se aibă în vedere fixarea elicei ventilatoarelor pentru a preveni deteriorarea acestora.

Curăţarea monitorului

Monitorul poate fi curăţat cu soluţie specială pentru curăţarea monitoarelor, LCD-urilor.

Monitorul trebuie deconectat de la reţeaua de alimentare cu energie electrică înainte de a demara operaţia de curăţare!

Soluţia se aplică pe material textil, nu direct pe monitor! (pentru a se evita înfiltrarea lichidului în componentele electrice ale monitorului).

Pentru a curăţa interiorul monitorului se foloseşte aerul comprimat sau aspiratorul. Fantele de aerisire trebuie sa rămână libere! (pentru ca monitorul să nu se supraîncălzească). Monitoarele supraîncălzite pot provoca incendii.

42

Curăţarea tastaturii

Pentru curăţarea tastaturii este folosirea aerului comprimat sau materiale de curăţare special destinate acestui scop.

Sistemul de calcul poate fi folosit de mai mulţi utilizatori, situaţie în care tastatura trebuie dezinfectată pentru a preveni răspândirea viruşilor şi bolilor. Pentru curăţarea tastaturii se utilizează spray dezinfectant sau o pânză fară scame îmbibată cu alcool(se curăţă fiecare buton al tastaturii).

Trebuie evitată pulverizarea lichidelor direct pe tastatură.

Procedurile de curăţare a unitatii floppy

Pentru a curăţa o unitate floppy se foloseşte echipamentul de curăţare al acesteia, care include discuri care şterg impurităţile de pe capul de redare a unităţii floppy, impurităţi care s-au acumulat in timpul operaţiilor normale.

1. Scoateţi discheta din unitate. 2. Inserati discul de curăţare şi lăsaţi-l cât timp este nevoie pentru a se curăţa

unitatea flopy.

Procedurile de curăţare a driver-ului optic(unităţii optice)

Mizeria, praful şi alte impurităţi sunt colectate de driver-ul optic putând cauza defecţiuni, pierderi de date, mesaje de eroare şi pierderi ale productivităţii.

1. Pentru curăţarea unităţilor optice se utilizează un CD sau DVD de curăţare. Marea majoritate a unităţilor optice includ un disc optic de curăţare. La fel ca şi dispozitivul pentru curăţarea unităţii flopy, şi dispozitivul pentru curăţarea unităţii optice conţine o soluţie de curăţare şi un disc non-abraziv care este inserat în driver-ul optic.

2. Eliminaţi cd-ui sau dvd-ul din driver-ul optic. 3. Inseraţi discul de curăţare şi lăsa-ţi-l cât timp este necesar pentru a curăţa toate

zonele cu care intră în contact.

Curăţarea unui CD sau DVD

Discul care urmează a fi curăţat trebuie examinat să nu aibă zgârieturi. Discurile care prezintă zgârieturi adânci trebuie înlocuite; acestea pot produce erori de date. Pentru curăţarea CD-urilor sau DVD-urilor se folosesc produse care au şi rolul de a le proteja de praf, amprente şi zgârieturi.

1. Ţine-ţi discul de partea din mijloc.

43

2. Ştergeţi uşor discul cu o pânză fară scame moale de bumbac.

Nu trebuie utilizată hârtie sau sau alte materiale care ar putea zgâria discul sau ar putea lăsa urme.

3. Ştergeţi discul din interior spre exterior.

Sunt interzise mişcările circulare.

4. În cazul în care pe CD-uri sau DVD-uri rămân impurităţi discul se curăţă folosind o pânză fară scame moale de bumbac pe care s-a adăgat puţină soluţie de curăţare moderată.

5. CD-ul sau DVD-ul se introduce în unitatea optică numai uscat.

Curăţarea căştilor

Căştile folosite de mai multe persoane pot avea nevoie de curăţare în mod frecvent pentru a preveni răspândirea germenilor şi a bolilor.

Căştile construite din material plastic sau acoperite cu vinil se curăţa cu o pânză fară scame înmuiată în apă caldă.

Unii solvenţi pot provoca alergii!

Căştile pot fi îmbrăcate cu burete sau alt material, înlocuirea acestora făcând parte din procesul de curăţare.

Curăţarea plăcii de bază

Pentru curăţarea plăcii de bază este recomandată folosirea aerului comprimat. Aerul comprimat trebuie direcţionat astfel încât să permită înlăturarea prafului de pe placa de bază sau din unitatea centrală.

O alternativă pentru înlocuirea aerului comprimat este aspiratorul portabil, cu baterii. Aspiratorul cu alimentare de la reţeaua de energie electrică poate produce electricitate statică dăunând componentelor prezente pe placa de bază.

Aspiratorul trebuie ţinut la câţiva centimetrii distanţă de placa de bază pentru a nu lovi sau deplasa componentele şi pentru a evita extragerea lor.

Curăţarea mouse-ului

Un mouse mecanic/optic murdar poate cauza funcţionarea incorectă a acestuia.

44

Înaintea curăţării, mouse-ul trebuie deconectat de la unitatea de calcul!

Curăţarea unui mouse non-optic:

curăţaţi carcasa exterioară a mouse-ului cu o lavetă umezită cu o soluţie neutră de curăţare;

rotiţi inelul de reţinere de pe partea inferioară a mouse-lui în sens antiorar şi apoi scoateţi bila;

ştergeţi bila cu o lavetă curată, fără scame. suflaţi cu atenţie în spaţiul pentru bilă sau utilizaţi un flacon cu aer comprimat

pentru a disloca praful şi impurităţile; dacă rolele din interiorul spaţiului pentru bilă sunt murdare, curăţaţi-le cu un

beţişor cu vată umezit uşor în alcool izopropilic; recentraţi rolele în canalele lor, dacă s-au descentrat. Asiguraţi-vă că pe role

nu au rămas impurităţi; remontaţi bila şi inelul de reţinere, apoi rotiţi inelul în sens orar, până se

fixează cu un declic.

Curăţarea unui mouse optic:

curăţaţi carcasa exterioară a mouse-ului cu o lavetă umezită cu o soluţie neutră de curăţare;.

mouse-ul se şterge pe partea exterioară cu o pânză fară scame înmuiată în apă caldă sau alcool.

Este la fel de indicat să curăţăm şi pad-ul mouse-ului.

Curăţarea imprimatei

Curăţarea exteriorului imprimantei poate preveni împrăştierea germenilor, atunci când imprimanta este folosită de mai multe persoane.

Imprimanta trebuie oprită înaintea operaţiei de curăţare.

Pentru a curăţa cutia exterioară, butoanele sau mânerele se foloseşte o pânză fară scame pentru curăţare îmbibată cu apă sau alcool.

Nu pulveriza lichid pe imprimantă.

La unele imprimante este necesară şi curăţarea interioară. Din cauza numeroaselor tipuri de imprimante şi politicilor producătorilor acestor imprimante este indicată obţinerea indicaţiilor de curăţare direct de la producătorul imprimatei.

Curăţarea scanerului

Scanerul se poate curăţa cu ajutorul unei lavete din bumbac pe care s-a pulverizat soluţie specială de curăţare, atât la exterior cât şi pe suprafaţa destinată materialele pentru scanat.

45

Activitatea de învăţare 6.2.1 Utilizarea uneltelor de curăţare



să utilizeze corect uneltele de curăţare folosite pentru depanarea hardware




Sarcina de lucru Instituţia de învăţământ în care învaţă elevii de la specializarea tehnician echipamente de calcul dispune de un laborator de tehnică de calcul dotat cu 30 sisteme de calcul şi diferite modele de terminale de telefonie mobilă. Pentru ca activitatea instructiv-educativă în laborator să se desfăşoare în condiţii optime, trimestrial se realizează o operaţie de curăţare a tuturor echipamentelor. Sarcina pentru realizarea acestei activităţi revine elevilor care urmează cursurile specializării tehnician echipamente de calcul. Această activitate se va desfăşura în timpul orelor de laborator tehnologic.

Realizaţi curăţarea tuturor componentelor echipamentelor din laboratorul de tehnică de calcul respectând procedurile de curăţare pentru fiecare componentă şi alegând corect materialele de curăţare.

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 6.2, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare corespunzătoare componentelor echipamentelor de calcul.

46

Tema 7. Unelte utilizate pentru depanarea software

Fişa de documentare 7.1. Unelte pentru managementul disk-ului

FDISK

Fdisk este un instrument complex (în linie de comandă) utilizat pentru crearea, ştergerea şi formatarea partiţiilor pe hard disk-uri care utilizează sistemul de fişiere FAT32 sau alte sisteme de fişiere FAT. Fdisk nu funcţionează cu partiţiile sau hard disk-urile formatate cu NTFS fiind utilizat numai pentru partiţionare pentru familia sistemelor de fişiere FAT (FAT12/FAT16/VFAT/FAT32.

Operaţii posibile cu aplicaţia FDISK:

crearea partiţiilor: FDISK permite crearea următoarealor tipuri de partiţii: partiţii primare şi partiţii extinse sau volumele logice;

setarea unei partiţii ca fiind activă: setarea unei partiţii primare pe un disc de pornire activ permite încărcarea sistemului de operare de pe aceea partiţie;

ştergerea partiţiilor: FDISK permite ştergerea partiţiilor; afişează informaţii despre partiţie: Aplicaţia FDISK oferă informaţii despre

partiţiile hard disk-ului(atât cele active cât şi cele extinse).

Comanda "FDISK / MBR", FDISK rescrie codul în master boot record (MBR). Acest lucru poate fi util pentru eliminarea viruşilor care infectează master boot record.

CHKDSK

Este un utilitar utilizat pentru verificarea stării unui hard disk şi afişează un raport de stare cu:

spaţiul total al discului; numărul total de fişiere; numărul total de directori; spaţiul liber; spaţiul alocat; neconcordanţe între directoare şi FAT (File Alocation Table).

Sintaxele pe care le putem folosi în linie de comandă sunt (cele mai utilizate opţiuni):

chkdsk [d:][cale][/f][/v] unde:- /f - se doreşte efectuarea corecţiilor când se găsesc erori în directoare sau FAT;- /v - se doreşte afişarea unor informaţii în timpul lucrului şi nu la sfârşit.

47

Figura 7.1.1. Fereastra Chkdsk

SCANDISK

Chiar daca hard-disk-ul funcţionează bine, este recomandată verificarea periodică a acestuia. Verificarea hard dikc-ului conferă acestuia un plus de viteză şi îi scade vulnerabilitatea.

Figura 7.1.2. Fereastra Scandisk

Modul în care apar fişierele aranjate în Windows Explorer nu corespunde cu aranjarea fizică a acestora pe hard-disk. Hard-diskul este divizat în clustere, aceasta fiind cea mai mică unitate de măsură a spaţiului alocat pe hard disk. Fiecare zonă de pe hard disk conţine o listă a fiecărui fişier, a mărimii acestuia, a tipului de date pe care îl conţine şi a atributelor lor, împreună cu clusterul de început al fişierului. Harta hard-disk-ului denumită „file allocation table” (FAT) marchează fiecare fişier cărui director sau subdirector aparţine.

În afară de erorile fizice ale hard-diskului, cele două mari probleme pot fi erorile şi dezordinea. Erorile apar atunci când FAT-ul nu se sincronizează cu conţinutul de fişiere al hard-disk-ului.

48

DISK DEFRAGMENTER

Operaţie de defragmentare este procesul de unificare a fişierelor fragmentate de pe hard disk-ul sistemului de calcul.

Fragmentarea se produce în timp, pe măsură ce se salvează, modifică sau şterg fişiere. Modificările unui fişier se salvează deseori într-o locaţie a hard disk-ului diferită de cea a fişierului original. Modificările suplimentare se salvează în mai multe zone de memorie. În timp, atât fişierul cât şi hard disk-ul devin fragmentate, iar sistemul de calcul va funcţiona mai lent (trebuie să efectueze căutări multiple în locuri diferite pentru a deschide un fişier).

Figura 7.1.3. Fereastra Disk defragmenter

Programul defragmentare a hard disk-ului este un instrument care rearanjează datele de pe hard disk şi reuneşte fişierele fragmentate.

Atât utilitarul Scandisk, cât şi Disk Defragmenter pot fi programate să ruleze la anumite perioade prin opţiunea Scheduled Tasks.

Secretul defragmentării nu constă în folosirea unui anumit program pentru defragmentare ci în frecvenţa cu care defragmentarea hard-disk-ului este efectuată.

49

Figura 7.1.4. Programarea rulării aplicaţiilor la anumite perioade (Scheduled Task)

50

Activitatea de învăţare 7.1.1 Unelte pentru managementul disk-ului

Competenţa: Prezintă rolul şi caracteristicile uneltelor software în procesul de întreţinere şi depanare


să descrie uneltele software utilizate pentru managementul disk-ului



Sugestii (cu privire la modalităţile de organizare a clasei de elevi pentru derularea activităţii)Elevii se pot organiza în grupe de 2 - 3 elevi sau pot lucra individual (dacă dotarea laboratorului o permite)

Sarcina de lucru Instituţia de învăţământ în care învaţă elevii a achiziţionat componente pentru asamblarea unor sisteme de calcul. Asamblarea sistemelor de calcul s-a efectuat în timpul orelor de laborator tehnologic de către elevii care urmează cursurile specializării tehnician echipamente de calcul. Pentru a putea instala sistemul de operare profesorul hotărăşte că trebuie partiţionate şi formatate toate hard disk-urile sistemelor de calcul.

Utilizând o aplicaţie pentru partiţionarea unui hard disk să se descrie paşii ce trebuie efectuaţi pentru realizarea operaţiilor de partiţionare şi formatare.


51

Tema 7. Unelte utilizate pentru depanarea software

Fişa de documentare 7.2. Unelte software de protejare

Firewall - "Zid de foc" sau "Paravan de protecţie"

Un paravan de protecţie poate ţine la distanţă traficul Internet cu intenţii rele (de exemplu hackerii, viermii şi anumite tipuri de viruşi) înainte ca aceştia să pună probleme sistemului. În plus, un paravan de protecţie poate evita participarea computerului la un atac împotriva altor msisteme de calcul, fără cunoştinţa dvs. Utilizarea unui paravan de protecţie este importantă în special atunci când sistemul este conectat în permanenţă la Internet.

Un firewall este o aplicaţie sau un echipament hardware care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între sistemele de calcul sau reţeaua locală şi Internet, în scopul implementării unei "politici" de filtrare. Această politică poate însemna:

protejarea resurselor reţelei de restul utilizatorilor din alte reţele similare – Internetul;

identificarea posibililor "musafiri" nepoftiţi; atacurile lor asupra sistemului de calcul sau reţelei locale putând fi oprite;

controlul resurselor pe care le vor accesa utilizatorii locali.

Un firewall, lucrează asemănător cu un program de routare, examinează fiecare pachet de date din reţea (fie cea locală sau cea exterioară) ce va trece prin serverul gateway pentru a determina dacă va fi trimis mai departe spre destinaţie. Un firewall include de asemenea sau lucrează împreună cu un server proxy care face cereri de pachete în numele staţiilor de lucru ale utilizatorilor. În cele mai întâlnite cazuri aceste programe de protecţie sunt instalate pe calculatoare ce îndeplinesc numai această funcţie şi sunt instalate în faţa routerelor.

Soluţiile firewall se împart în două mari categorii:

prima este reprezentată de soluţiile profesionale hardware sau software dedicate protecţiei întregului trafic dintre reţeaua unei întreprinderi şi Internet;

a doua categorie este reprezentată de firewall-urile personale dedicate monitorizării traficului pe calculatorul personal.

Astfel, un firewall este folosit în următoarele scopuri:

pentru a păstra în afara reţelei utilizatorii “nepoftiţi” (viruşi, viermi, hackeri); pentru a păstra utilizatorii locali (angajaţii, clienţii) în reţea.

Din punct de vedere a modului de implementare firewall-urile se împart în:

52

dedicate, în care dispozitivul care rulează software-ul de filtrare este dedicat acestei operaţiuni şi este practic "inserat" în reţea (de obicei chiar după router);

combinate cu alte facilităţi de networking (de exemplu, routerul poate servi şi pe post de firewall).

Ce "poate" şi ce "nu poate" să facă un firewall?

Un firewall poate să:

monitorizeze căile de pătrundere în reţeaua privată; blocheze la un moment dat traficul în şi dinspre Internet; selecteze accesul în spaţiul privat pe baza informaţiilor conţinute în

pachete. permită sau interzică accesul la reţeaua publică, de pe anumite staţii

specificate; poate izola spaţiul privat de cel public şi realiza interfaţa între cele două.

Un firewall nu poate:

interzice importul/exportul de informaţii dăunătoare vehiculate ca urmare a acţiunii răutăcioase a unor utilizatori aparţinând spaţiului privat (ex: căsuţa poştală şi ataşamentele);

interzice scurgerea de informaţii de pe alte căi care ocolesc firewall-ul (acces prin dial-up ce nu trece prin router);

apăra reţeaua privată de utilizatorii ce folosesc sisteme fizice mobile de introducere a datelor în reţea (USB Stick, dischetă, CD, etc.)

preveni manifestarea erorilor de proiectare ale aplicaţiilor ce realizează diverse servicii, precum şi punctele slabe ce decurg din exploatarea acestor greşeli.

Aplicaţii Antivirus

Software-ul de scanare antivirus, sau un scanner de viruşi, este un program care examinează toate fişierele din locaţiile specificate, conţinuturile de memorie, sistemul de operare, regiştrii, comportamentul imprevizibil al programelor şi oriunde este relevant cu intenţia de a identifica şi înlătura orice malware.

Rolul unui program antivirus este examinarea (scanarea) obiectelor (fişierelor, traficului, etc...) de viruşi cunoscuţi care se potrivesc cu evidenţele din dicţionarul de viruşi şi identificarea comportamentului suspicios din partea oricărui program care ar putea indica infecţie. Această abordare este numită analiză heuristică, şi poate include captură de date, monitorizarea porturilor şi alte metode.

Abordarea dicţionarului de viruşi (când un program antivirus scanează un fişier) se referă la dicţionarul viruşilor cunoscuţi pe care autorii softului de antivirus i-au identificat. Dacă o secvenţă de cod dintr-un fişier se „potriveşte” cu orice virus identificat într-un dicţionar atunci antivirusul poate lua una din următoarele acţiuni:

53

încearcă să repare fişierul înlăturând virusul din fişier; trimitere în carantină a fişierul (în aşa fel încât acesta să rămână

inaccesibil celorlalte programe şi virusul sau să nu se poate răspândi); şterge fişierul infectat; redenumeşte fişierele.

Pentru o funcţionare eficientă a programului antivirus este recomandată actualizarea la zi (online în general) a dicţionarului de viruşi. Majoritatea programelor antivirus au posibilitatea de trimitere a fişierelor infectate către compania producătoare astfel încât programatorii să depisteze tipul virusului şi să găsească o modalitate de eliminare a acestuia.

Administratorii de sistem pot programa software-ul antivirus să examineze(scaneze) toate fişierele stocate pe hard disk-ul sistemului de calcul după un anumit principiu.

Cu toate că abordarea dicţionarului poate conţine descoperiri de viruşi în circumstanţele potrivite, autorii de viruşi încearcă să fie cu un pas înaintea acelor software-uri scriind viruşi “oligomorphic”,”polymorphic” şi mai nou “metamorphic”, care criptează anumite părţi ale lor însuşi sau pe de altă parte se modifică - ca o metodă de a se deghiza- în aşa fel încât să nu se potrivească cu semnăturile din dicţionarul de viruşi.

Comportamentul suspicios, prin contrast, nu încearcă să identifice viruşi cunoscuţi, dar în schimb monitorizează comportamentul tuturor programelor. Dacă un program încearcă să scrie date către un program executabil, de exemplu, software-ul antivirus poate semnala acest comportament suspicios, solicită utilizatorului acţiunile ce trebuie urmate.

Spre deosebire de abordarea dicţionarului, abordarea comportamentului suspicios, oferă protecţie împotriva noilor viruşi care nu există încă în dicţionarele de viruşi. Pe de altă parte, poate să semnaleze un număr mare de alerte false, utilizatorii devind dezinteresaţi la toate aceste avertismente.

Unele softuri antivirus folosesc alte tipuri de analiză euristică. De exemplu, ar putea încerca să emuleze începutul codului fiecărui executabil pe care îl invocă sistemul înainte de a transfera controlul acelui executabil. Dacă programul pare să folosească un cod automodificator sau dacă încearcă imediat să găsească alte executabile, se poate presupune că un virus a infectat executabilul.

Este important să nu fie rezident mai mult de un antivirus pe un sistem de calcul, altfel funcţionarea sistemului va fi îngreunată. Rularea a două programe antivirus pe un sistem de calcul poate conduce la posibilitatea ca antiviruşii, între ei, să se considere viruşi.

Atunci când un program antivirus este configurat la ştergerea imediată sau trimiterea în carantină a fişierelor infectate, alarmele false asupra fişierelor esenţiale ale sistemului de operare poate duce la îngreunarea funcţionării acestuia sau poate conduce la situaţia în care anumite aplicaţii nu mai pot fi folosite.

54

Aplicaţii de tip Spyware

Programele de tip spyware reprezintă o importantă ameninţare pentru securitatea şi integritatea echipamentelor de calcul. Folosind un motor de căutare se pot preleva atât executabilele cât şi paginile convenţionale Web care au obiective rău intenţionate. Consecinţele infectării cu aplicaţii de tip spyware pot fi severe, incluzând:

abundenţa de pop-up-uri; extragerea neautorizată a informaţiilor financiare; furtul parolelor.

În ciuda severităţii problemei, este prea puţin ştiută natura sau extinderea aplicaţiilor de tip spyware-lui prin Internet.

Instalarea aplicaţiilor de tip spyware se poate face atunci când un utilizator:

descarcă o aplicaţie de care a fost ataşat un cod spyware; viziteză o pagină Web şi care este atacat, prin explorarea vulnerabilităţii

browseru-lui (pentru instalarea de software fără consimţământul utilizatorului).

Modalităţile prin care se verifică dacă un obiect Web este un program executabil sunt:

tipul de conţinut al header-ului HTTP furnizat de un server Web în timpul descărcării obiectului este asociat cu un executabil (ex. application/octet-stream);

propriul URL conţine o extensie cunoscută ca fiind asociată cu tipuri de executabile (ex. .exe, .msi, .cab);

Unele fişiere executabile de pe Web nu pot fi evidente în momentul căutării. Acestea ar

55

Activitatea de învăţare 7.2.1 Unelte software de protejare



să descrie uneltele software de protejare

timp de lucru recomandat: 3 zile

Tipul activităţii: studiu de caz


Sarcina de lucru Realizaţi o analiză cost-beneficiu pentru a implementa o soluţie firewall la instituţia dumneavoastră de învăţământ. Se va avea în vedere prezentarea mai multor soluţii. Pe baya acestor analize (prezentate în faţa întregului colectiv al clasei) se va alege soluţia optimă.

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 7.2, a resurselor Internet şi a documentaţiilor tehnice corespunzătoare soluţiilor firewall.

56

Tema 8. Unelte software necesare pentru întreţinerea şi depanarea echipamentelor de calcul

Fişa de documentare 8.1. Identifică şi utilizează uneltele software conform specificaţiilor

Pentru ca echipamentele de calcul să funcţioneze optim trebuie avute în vedere o multitudine de factori începând de la setările sistemului de operare (optimizarea acestuia) până la gestionarea informaţiei şi securitatea acesteia.

Întreţinerea echipamentelor de calcul; paşi de urmat:

ştergerea tuturor fişierele inutile care ocupă spaţiu pe hard-disk. Realizarea acestei activităţi conduce la:

defragmentare, scanarea rapidă a sistemului de calcul de către programele antivirus;

mai mult spaţiu liber pe hard disk; căutare rapidă a fişierelor şi directoarelor pe hard disk.

eliminarea fişierelor temporare (junk file) şi a altor reziduuri rămase de la programele instalate sau dezinstalate în timp;

dezinstalarea aplicaţiilor care nu mai sunt utilizate. Folosind utilitarul „Programs/Uninstall a program” din Control Panel se poate evalua lista tuturor aplicaţiilor instalate. Se recomandă dezinstalarea tutror aplicaţiilor care nu mai sunt utilizate (acestea ocupă spaţiu pe hard-disk şi măresc volumul regiştrilor de sistem);

optimizarea regiştrilor de sistem. Se recomandă ca odată ce au fost eliminate fişierele inutile din sistem şi odată ce au fost dezinstalate toate programele nefolositoare să se optimizeze şi regiştrii de sistem prin operaţia de curăţare a acestora. Regiştrii de sistem ai unui sistem de operare reprezintă, din punct de vedere practic, o bază de date în care acesta îşi „notează” programele instalate de-a lungul timpului. În momentul eliminării prin dezinstalare a unui program, sistemul de operare trebuie să cureţe, în mod ideal, să şteargă aceste „însemnări” din baza lui de date. Totuşi regiştrii de sistem trebuie cureţaţi periodic de reziduurile rămase în decursul instalării şi dezinstalării unor aplicaţii.

updatarea (actualizarea) sistemului de operare şi a driver-elor componentelor sistemului de calcul. Menţinerea sistemului de operare cu toate update-urile la zi (instalarea ultimelor Service Pack-uri lansate de companiile producătoare ale sistemelor de operare) este importantă atât pentru securitatea sistemului de operare cât şi pentru stabilitatea acestuia.

se recomandă configurarea actualizării automate a sistemului de operare şi a patch-urilor de securitatel!

57

pentru Windows XP – este importantă instalarea Service Pack 3 în timp ce pentru Windows Vista ultimul Service Pack (la momentul septembrie 2009) este Service Pack 2.

dezactivarea sau setarea în modul “manual” a lansării anumitor servicii care sunt lansate odată cu încărcarea sistemului de operare (pe lângă sistemul de operare pot fi lansate automat o serie de servicii de sistem neesenţiale consumatoare de resurse).

nu dezactivaţi programul antivirus sau firewall-ul! Utilizaţi un program antivirus performat, cu posibilitarea actualizării online a semnăturilor de viruşi.

scanaţi periodic întreg sistemul de calcul!

nu deschideţi e-mailurile provenite din surse necunoscute (mulţi viruşi se răspândesc prin intermediul mesajelor e-mail);

nu deschideţi ataşamentele mesajelor cu subiect suspect sau neaşteptat!

ştergeţi orice mesaj nedorit! (acest gen de mesaj este considerat spam – este nedorit, nesolicitat şi încarcă traficul Internet).

evitaţi instalarea pe desktop a serviciilor şi aplicaţiilor care nu sunt necesare;

nu copiaţi nici un fişier din surse necunoscute (verificaţi sursa fişierelor pe care le descărcaţi şi asiguraţi-vă că programul antivirus a scanat respectivele documente şi provenienţa lor).

Pentru a preveni virusarea unui sistem de calcul:Pentru a preveni virusarea unui sistem de calcul:

folosiţi un firewall pentru a bloca toate conexiunile iniţiate din exterior către servicii care nu ar trebui sa fie disponibile în internet;

folosiţi un program antivirus fiabil şi scanaţi periodic sistemul de calcul;

setaţi o parolă pentru fiecare utilizator de pe calculator. Parolele complexe sunt mai dificil de aflat;

nu dezactivaţi UAC (User Account Control), nu divulgaţi parolele pentru root sau UAC, asiguraţi-vă că programul care cere acces la nivel administrativ este o aplicaţie legitimă;

dezactivaţi opţiunea Autoplay pentru a preveni lansarea automată a fişierelor executabile din reţea sau de pe dispozitive portabile;

dezactivaţi opţiunea file sharing. Pentru fişierele şi aplicaţiile care trebuie să fie partajate, utilizaţi liste de acces şi parole pentru a controla accesul la aceste fişiere sau aplicaţii. Dezactivaţi opţiunea “anonymous acces”;

58

dezactivaţi orice serviciu neutilizat (multe sisteme de operare instalează odată cu sistemul de operare servicii auxiliare ce pot fi folosite de potenţiali atacatori);

menţineţi la zi actualizările sistemului de operare şi a aplicaţiilor utilizate cu ultimele patchuri);

izolaţi sistemul de calcul, dacă a fost compromis, pentru a preîntâmpina răspândirea virusului;

utilizaţi sofware antivirus licenţiat (vă permite să solicitarea de suport tehnic prin e-mail sau telefon pentru orice situaţii mai complexe).

Pentru a devirusa sistemul de calcul, în cazul în care acesta este virusat, paşiiPentru a devirusa sistemul de calcul, în cazul în care acesta este virusat, paşii recomandaţi sunt:recomandaţi sunt:

re-instalaţi sistemului de operare. Pentru a elimina definitiv un virus ce a infectat un sistem de calcul se recomandă reinstalarea sistemului de operare, în condiţiile în care operaţiile de devirusare au eşuat. Folosiţi pentru instalarea sistemului de operare un CD/DVD original şi nu conectaţi sistemul de calcul la internet şi formataţi, în timpul procedurii de reinstalare, toate partiţiile existente de pe hard-disk.

instalare aplicaţii antivirus de pe un mediu sigur (CD/DVD) şi faceţi o scanare completă a tuturor partiţiilor.

Se recomandă scanarea periodică a întregului sistem de calcul.

instalaţi / activaţi firewall-ul. Dacă sistemul de operare instalat dispune deja de un firewall, se recomandă activarea acestuia, altfel, se recomandă instalarea unuia de pe un mediu sigur (CD/DVD).

instalare patchuri şi update-uri sistem de operare. Activaţi conexiunea la Internet şi instalaţi ultimele update-uri ale sistemului de operare.

instalaţi patchuri pentru aplicaţii. Folosiţi ultima versiune pentru browse-rul pentru navigarea pe Internet şi pentru clientul de mail.

instalaţi aplicaţii anti-spyware/adware. Infectarea cu spyware poate fi cauzată atât involuntar (spyware-ul foloseşte vulnerabilităţi ale browserului) cât şi voluntar (utilizatorii neatenţi permit instalarea lui în timpul navigării pe diferite site-uri). Utilizaţi aplicaţii anti-spyware pentru eliminarea aplicaţiilor de tip spyware.

optimizaţi aplicaţiilor. Eliberaţi regiştrii de sistem.

eliminaţi fonturile nefolosite: din directorul Fonts fonturile se pot elimina eficient cu ajutorul lui aplicaţiei Option Font Viewer, care oferă -o previzualizare a fonturilor- iar operaţiunea de ştergere se face utilizând tehnica drag&drop peste container-ul Recycle Bin.

59

Backup. Este recomandată efectuarea regulată a copiilor de siguranţă pentru fişierele importante (corespondenţă, documente, fotografii şi altele documente personale).

Procedurile prezentate în continuare se referă exclusiv la sistemele deProcedurile prezentate în continuare se referă exclusiv la sistemele de operare componente a familiei Microsoftoperare componente a familiei Microsoft

Probleme legate de unităţile de stocare Probleme legate de unităţile de stocare

Înainte de iniţia orice procedură indicată în această secţiune urmaţi instrucţiunile de siguranţă din documentul Informaţii produs.

Verificaţi dacă Microsoft® Windows® recunoaşte unitatea hard disk.

Windows XP:Windows XP:

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) şi apoi click cu butonul stâng al mouse-ului pe My Computer (Calculatorul meu).

Windows Vista®Windows Vista®

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start, apoi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Control Panel (Panoul de control).

Dacă unitatea nu este afişată, realizaţi o scanare completă cu un software antivirus pentru a detecta şi elimina eventualii viruşi. Anumiţi viruşi pot împiedica sistemul de operare Windows să recunoască unităţile de stocare.

Testaţi unitatea — Introduceţi un alt disc floppy, CD sau DVD pentru a elimina posibilitatea ca cel utilizat iniţial să fie defect. Introduceţi un disc floppy de sistem şi reporniţi sistemul de calcul. Curăţaţi unitatea sau discul. Asiguraţi-vă că suportul de stocare CD sau DVD este bine fixat pe ax .Verificaţi conexiunile cablurilor.

Probleme ale unităţii optice

Vibraţiile apărute în timpul funcţionării unităţilor CD sau DVD de mare viteză reprezintă un fenomen normal şi pot genera zgomot, ceea ce nu indică existenţa unui defect al unităţii CD sau DVD.

Din cauza diferenţelor între regiunile lumii şi a diverselor formate de disc utilizate, nu toate DVD-urile pot fi citite de toate unităţile DVD.

Probleme legate de inscripţionarea CD/DVD-RW Probleme legate de inscripţionarea CD/DVD-RW

Închideţi toate programele — Unitatea CD/DVD-RW trebuie să primească un flux constant de date atunci când inscripţionează un suport optic. Dacă fluxul este întrerupt, pot să apară erori. Este recomandat să închideţi toate programele înainte de a inscripţiona un CD sau DVD.

60

Dezactivaţi modul sleep (repaus) din sistemul de operare Windows înainte de a inscripţiona un disc CD/DVD.

Reduceţi viteza de inscripţionare — Consultaţi fişierele de asistenţă pentru software-ul de inscripţionare CD sau DVD.

Sertarul unităţii nu se poate deschide Opriţi sistemul de calcul, îndreptaţi o agrafă de birou şi introduceţi un capăt al acesteia în orificiul pentru ejectarea de urgenţă. Apăsaţi cu putere până ce sertarul este deschis parţial. Trageţi sertarul încet în afară până ce acesta se opreşte.

Unitatea face un zgomot neobişnuit de zgâriere sau frecare. Verificaţi dacă sunetul este produs de programul care rulează. Verificaţi dacă discul este introdus corespunzător.

Probleme legate de hard diskProbleme legate de hard disk

Nu porniţi sistemul de calcul dacă temperatura acestuia diferă de temperatura mediului ambient.

Sistemul de operare Windows XP:Sistemul de operare Windows XP:

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start şi faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe My Computer. Faceţi click cu butonul drept al mouse-ului pe Local Disk C:. Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Properties (Proprietăţi) -> Tools (Instrumente) -> Check Now (Verificare imediată). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Scan for and attempt recovery of bad sectors (Scanare şi încercare de recuperare a sectoarelor defecte) şi apoi pe Start (Pornire).

Windows Vista: Windows Vista:

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start (Pornire), apoi faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Control Panel (Panoul de control). Faceţi click cu butonul drept al mouse-ului pe Local Disk C:. Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Properties (Proprietăţi) -> Tools (Instrumente) -> Check Now (Verificare imediată). Poate apărea fereastra User Account Control (Control cont utilizator). Dacă sunteţi administratorul sistemului de calcul, faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Continue (Continuare); în caz contrar, contactaţi administratorul pentru a continua acţiunea dorită. Urmaţi instrucţiunile de pe ecran.

Probleme legate de e-mail, modem şi Internet

Înainte de a iniţia orice procedură indicată în această secţiune, urmaţi instrucţiunile de siguranţă din documentul Informaţii produs.

Conectaţi modemul numai la o linie telefonică analogică. Modemul nu funcţionează dacă este conectat la o reţea telefonică digitală.

Verificaţi Microsoft Outlook® Express Security Settings (setările de securitate ale programului Microsoft Outlook® Express) — Dacă nu puteţi deschide anexele

61

din mesajele e-mail: În Outlook Express, faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Tools (Instrumente)® Options (Opţiuni)® Security (Securitate). Debifaţi, dacă este necesar, opţiunea Do not allow attachments (Nu se permit anexe). Verificaţi conexiunea la linia telefonică. Verificaţi mufa telefonului. Conectaţi modemul direct la priza de telefon de la intrarea linie telefonice. Folosiţi o altă linie telefonică

Verificaţi dacă linia telefonică este conectată la conectorul din modem (acesta este indicat fie de o etichetă verde, fie de o pictogramă în formă de conector). Asiguraţi-vă că, în momentul conectării linei telefonice la modem, mufa liniei telefonice se fixează cu un sunet specific. Deconectaţi linia telefonică de la modem şi conectaţi-o la un telefon, apoi verificaţi dacă există ton.

Dacă linia telefonică este partajată cu alte dispozitive telefonice cum ar fi un robot telefonic, un fax, un dispozitiv de protecţie împotriva supratensiunii sau un splitter, încercaţi să conectaţi modemul direct la linia de intrare a telefonului.

Verificaţi dacă modemul comunică cu sistemul de operare Windows Verificaţi dacă modemul comunică cu sistemul de operare Windows


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Control Panel (Panoul de control) -> Printers and Other Hardware (Imprimante şi alte echipamente hardware) -> Phone and Modem Options (Opţiuni telefon şi modem) -> Modems (Modemuri).

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe portul COM al modemului -> Properties (Proprietăţi) -> Diagnostics (Diagnostice) -> Query Modem (Interogare modem) pentru a verifica dacă modemul şi sistemul de operare Windows comunică între ele. Dacă toate comenzile primesc un răspuns, modemul funcţionează corespunzător.

Sistemul de operare Windows Vista:Sistemul de operare Windows Vista:

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start -> Control Panel (Panoul de control) -> Hardware and Sound (Ehipamente hardware şi sunet) -> Phone and Modem Options (Opţiuni telefon şi modem) -> Modems (Modemuri).

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe portul COM al modemului -> Properties (Proprietăţi) -> Diagnostics (Diagnostice) -> Query Modem (Interogare modem) pentru a verifica dacă modemul şi sistemul de operare Windows comunică între ele.

Dacă toate comenzile primesc un răspuns, modemul funcţionează corespunzător.

Verificaţi dacă există o conexiune la Internet — Verificaţi dacă sunteţi abonat la un furnizor de Internet. Deschideţi clientul de e-mail Outlook Express şi faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe File (Fişier). Dacă opţiunea Work Offline (Funcţionare offline) este bifată, debifaţi-o şi conectaţi-vă la Internet. Pentru asistenţă, luaţi legătura cu furnizorul de servicii Internet.

62

Scanaţi sistemul de calcul pentru identificarea elementelor spyware — Dacă observaţi o funcţionare lentă a sistemului de calcul, primiţi deseori reclame pop-up sau întâmpinaţi probleme legate de conectarea la Internet, sistemul de calcul poate fi infectat cu spyware. Utilizaţi un program antivirus care include şi protecţie anti-spyware pentru a scana sistemul de calcul şi a elimina programele spyware.

Mesaje de eroare


Dacă mesajul nu apare în listă, consultaţi documentaţia pentru sistemul de operare sau pentru programul care rula în momentul apariţiei mesajului.

Auxiliary device failure (Eroare dispozitiv auxiliar) — Touch-pad-ul sau mouse-ul extern nu pot fi defecte. Pentru un mouse extern, verificaţi conexiunea cablului. Activaţi opţiunea Pointing Device (Dispozitiv de indicare) în programul de configurare a sistemului (consultaţi Utilizarea programului de configurare a sistemului).

Bad command or file name (Comandă sau nume fişier eronat) — Verificaţi dacă aţi introdus comanda corect sau aţi folosit calea corectă.

Cache disabled due to failure (Cache dezactivat în urma unei erori) — Cache-ul primar intern al microprocesorului nu mai funcţionează.

CD drive controller failure (Eroare la controlerul unităţii CD) — Unitatea CD nu răspunde la comenzile primite de la calculator (consultaţi Probleme legate de unităţile de stocare).

Data error (Eroare date) — Unitatea de hard disk nu poate citi datele (consultaţi Probleme legate de unităţile de stocare).

Decreasing available memory (Memoria disponibilă în scădere) — Unul sau mai multe module de memorie poate fi defect sau montat necorespunzător. Reinstalaţi modulele de memorie şi, dacă este necesar, înlocuiţi-le.

Disk C: failed initialization (Discul C: nu a putut fi iniţializat) — Hard disk-ul nu a putut fi iniţializat.

Drive not ready (Unitatea nu este pregătită) — Operaţiunea necesită un hard disk instalat pentru a putea continua. Instalaţi un hard disk în compartimentul hard disk-ului (consultaţi Unitatea hard disk).

Error reading PCMCIA card (Eroare la citirea cardului PCMCIA) — Sistemul de calcul nu poate identifica ExpressCard-ul. Reintroduceţi cardul sau încercaţi un alt card.

Extended memory size has changed (Dimensiunea memoriei extinse s-a modificat) — Dimensiunea memoriei înregistrate în NVRAM (memoria non-volatilă) nu este identică cu memoria instalată în sistemul de calcul. Reporniţi sistemul de calcul.

63

The file being copied is too large for the destination drive (Fişierul în curs de copiere este prea mare pentru hard disk-ul de destinaţie) — Fişierul pe care încercaţi să îl copiaţi este prea mare pentru a încăpea pe hard disk sau acesta nu mai are spaţiu liber. Încercaţi să copiaţi fişierul pe un alt hard disk sau folosiţi un hard disk cu o capacitate mai mare.

A filename cannot contain any of the following characters (Un nume de fişier nu poate conţine niciunul din următoarele caractere): \ / : * ? " < > | — Nu utilizaţi aceste caractere în numele de fişiere.

Gate A20 failure (Eroare la poarta A20) — Este posibil ca un modul de memorie să nu fie bine fixat. Reinstalaţi modulele de memorie şi, dacă este necesar, înlocuiţi-le.

General failure (Eroare generală) — Sistemul de operare nu poate executa comanda. Mesajul este, în general, urmat de o precizare, de exemplu Printer out of paper (Imprimanta nu mai are hârtie). Luaţi măsurile necesare.

Hard-disk drive configuration error (Eroare de configurare a hard disk-ului), Hard-disk drive controller failure 0 (Eroare 0 la sistemul de control al hard disk-ului), Hard-disk drive failure (Eroare hard disk)— Sistemul de calcul nu poate detecta sau identifica tipul hard disk-ului. Opriţi sistemul de calcul, scoateţi hard disk-ul (consultaţi Unitatea hard disk) şi lansaţi sistemul de operare de pe un CD. Apoi, opriţi sistemul de calcul, reinstalaţi hard disk-ul şi reporniţi sistemul de calcul.

Hard-disk drive read failure (Eroare la citirea hard disk-ului) — Hard disk-ul poate fi defect. Opriţi sistemul de calcul, scoateţi hard disk-ul (consultaţi Unitatea hard disk) şi lansaţi sistemul de operare de pe un CD. Apoi, opriţi sistemul de calcul, reinstalaţi hard disk-ul şi reporniţi sistemul de calcul. Dacă problema persistă, încercaţi un alt hard disk.

Insert bootable media (Introduceţi un CD/disc floppy de pornire) — Sistemul de operare încearcă pornirea de pe un suport de stocare, cum ar fi un floppy disk sau CD, care nu permite această acţiune. Introduceţi un suport de stocare pentru pornire.

Invalid configuration information-please run System Setup Program (Informaţii de configuraţie invalide - rulaţi progamul de configurare a sistemului) — Informaţiile de configuraţie a sistemului nu corespund configuraţiei hardware. Acest mesaj poate fi afişat în special după instalarea unui modul de memorie. Corectaţi opţiunile corespunzătoare în programul de configurare a sistemului.

Keyboard clock line failure (Eroare clock line tastatură) — Pentru tastaturi externe, verificaţi conexiunea cablului.

Keyboard controller failure (Eroare controler tastatură) — Pentru tastaturi externe, verificaţi conexiunea cablului. Reporniţi sistemul de calcul şi evitaţi atingerea tastaturii şi a mouse-ului în timpul procedurii de pornire.

Keyboard data line failure (Eroare data line tastatură) — Pentru tastaturi externe, verificaţi conexiunea cablului.

64

Keyboard stuck key failure (Eroare tastatură, tastă blocată) — Pentru tastaturi externe, verificaţi conexiunea cablului. Reporniţi sistemul de calcul şi evitaţi atingerea tastaturii şi a mouse-ului în timpul procedurii de pornire.

Memory address line failure at address, read value expecting value (Eroare linie adresă memorie la adresa, valoare citită valoare aşteptată) — Un modul de memorie poate fi defect sau instalat necorespunzător. Reinstalaţi modulele de memorie şi, dacă este necesar, înlocuiţi-le.

Memory allocation error (Eroare de alocare memorie) — Programul pe care încercaţi să îl rulaţi intră în conflict cu sistemul de operare sau cu alt program sau utilitar. Opriţi sistemul de calcul, aşteptaţi 30 de secunde şi reporniţi-l. Încercaţi din nou să rulaţi programul. Dacă mesajul de eroare este afişat din nou, consultaţi documentaţia pentru software.

Memory data line failure at address, read value expecting value (Eroare linie date memorie la adresa, valoare citită valoare aşteptată) — Un modul de memorie poate fi defect sau instalat necorespunzător. Reinstalaţi modulele de memorie şi, dacă este necesar, înlocuiţi-le .

Memory double word logic failure at address, read value expecting value (Eroare logică cuvânt dublu memorie la adresa, valoare citită valoare aşteptată) — Un modul de memorie poate fi defect sau instalat necorespunzător. Reinstalaţi modulele de memorie şi, dacă este necesar, înlocuiţi-le .

Memory odd/even logic failure at address, read value expecting value (Eroare logică par/impar memorie la adresa, valoare citită valoare aşteptată) — Un modul de memorie poate fi defect sau instalat necorespunzător. Reinstalaţi modulele de memorie şi, dacă este necesar, înlocuiţi-le .

Memory write/read failure at address, read value expecting value (Eroare citire/scriere memorie la adresa, valoare citită valoare aşteptată) — Un modul de memorie poate fi defect sau instalat necorespunzător. Reinstalaţi modulele de memorie şi, dacă este necesar, înlocuiţi-le .

No boot device available (Niciun dispozitiv de pornire disponibil) — Sistemul de calcul nu poate detecta hard disk-ul. Dacă dispozitivul de pornire este hard disk-ul verificaţi dacă acesta este instalat, amplasat corespunzător şi partiţionat ca dispozitiv de boot.

No boot sector on hard drive (Niciun sector de pornire pe hard disk) — Sistemul de operare poate fi corupt.

No timer tick interrupt (Nici o întrerupere a cronometrului) — Un circuit integrat de pe placa de bază poate fi defect..

Not enough memory or resources. Exit some programs and try again (Memorie sau resurse insuficiente. Părăsiţi unele programe şi reîncercaţi) — Sunt rulate simultan prea multe programe. Închideţi toate ferestrele şi deschideţi programul pe care doriţi să-l folosiţi.

65

Operating system not found (Nu a fost găsit sistemul de operare) — Reinstalaţi hard disk-ul (consultaţi Unitatea hard disk)..

Optional ROM bad checksum (Sumă de verificare eronată ROM opţional) — Memoria ROM opţională este defectă.

A required .DLL file was not found (Un fişier .DLL necesar nu a fost găsit)A required .DLL file was not found (Un fişier .DLL necesar nu a fost găsit) — Programul pe care încercaţi să îl deschideţi nu dispune de un fişier esenţial. Dezinstalaţi şi apoi reinstalaţi programul.


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Control Panel (Panoul de control) -> Add or Remove Programs (Adăugare sau eliminare programe) -> Programs and Features (Programe şi funcţii).

Selectaţi programul pe care doriţi să îl dezinstalaţi. Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Uninstall (Deinstalare). Consultaţi documentaţia programului pentru instrucţiuni privind instalarea.


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start -> Control Panel (Panoul de control) -> Programs (Programe) -> Programs and features (Programe şi funcţii).

Selectaţi programul pe care doriţi să îl dezinstalaţi. Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Uninstall (Deinstalare). Consultaţi documentaţia programului pentru instrucţiuni privind instalarea.

Sector not found (Nu a fost găsit sectorul) — Sistemul de operare nu poate localiza un sector pe hard disk. Este posibil ca hard disk-ul să fie defect sau ca sistemul de fişiere FAT să fie corupt. Rulaţi utilitarul de verificare pentru erori din sistemul de operare Windows pentru a verifica structura fişierelor de pe hard disk. Consultaţi Windows Help and Support (Suport şi asistenţă Windows) pentru instrucţiuni (faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start [Pornire] -> Help and Support [Suport şi asistenţă]). Dacă apar erori într-un un număr mare de sectoare, efectuaţi o copie de siguranţă a datelor (dacă este posibil) şi apoi formataţi hard disk-ul.

Seek error (Eroare de căutare) — Sistemul de operare nu poate găsi o anumită pistă de pe hard disk.

Shutdown failure (Eroare la oprire) — Un circuit integrat de pe placa de bază poate fi defect.

Time-of-day clock lost power (Ceasul pentru oră nu mai are curent) — Setările de configurare ale sistemului sunt corupte. Conectaţi sistemul de calcul la o priza de alimentare cu energie electrică pentru a încărca bateriile. Dacă problema persistă, încercaţi să restauraţi datele intrând în programul de configurare a sistemului (consultaţi Utilizarea programului de configurare a sistemului).

66

Time-of-day clock stopped (Ceasul pentru oră s-a oprit) — Este posibil ca bateria de rezervă care întreţine setările de configurare ale sistemului să necesite reîncărcare. Conectaţi sistemul de calcul la o priza de alimentare cu energie electrică pentru a încărca bateriile.

Time-of-day not set-please run the System Setup program (Ora nu este fixată - rulaţi programul de configurare a sistemului) — Data sau ora stocată în programul de configurare a sistemului nu corespunde ceasului sistemului. Corectaţi setările pentru opţiunile Date (Dată) şi Time (Oră) (consultaţi Utilizarea programului de configurare a sistemului).

Timer chip counter 2 failed (Eroare timer cip counter 2) — Un cip de pe placa de bază poate fi defect.

Unexpected interrupt in protected mode (Interrupt neaşteptat în modul protejat) — Controlerul tastaturii poate fi defect sau un modul de memorie poate fi poziţionat greşit.

x:\ is not accessible. The device is not ready (x:\ nu este accesibil. Dispozitivul nu este pregătit) — Introduceţi un disc în unitate şi reîncercaţi.

Warning: Battery is critically low (Avertisment: Bateria este aproape descărcată) — Bateria este aproape descărcată. Înlocuiţi bateria sau conectaţi sistemul de calcul la o priza de alimentare cu energie electrică; alternativ, activaţi modul hibernare sau opriţi sistemul de calcul.

Probleme legate de tastatură


După conectarea unei tastaturi externe, tastatura integrată rămâne perfect funcţională.

Verificaţi cablul tastaturii — Opriţi sistemul de calcul, deconectaţi cablul tastaturii şi verificaţi dacă acesta este deteriorat, apoi reconectaţi cablul apăsând cu fermitate. Dacă folosiţi un cablu prelungitor pentru tastatură, deconectaţi-l şi conectaţi tastatura direct la sistemul de calcul.

Verificaţi tastatura externă. Opriţi sistemul de calcul, aşteptaţi cca 1 minut, apoi porniţi-l din nou. Verificaţi dacă LED-urile pentru num lock, caps lock şi scroll lock de pe tastatură luminează intermitent în timpul procedurii de pornire a sistemului de calcul.

Din Windows desktop, click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start -> All Programs -> Accessories -> Notepad.

Tastaţi câteva caractere pe tastatura externă şi verificaţi dacă acestea apar pe ecran. Dacă acest test are rezultate negative, este posibil ca tastatura externă să fie defectă. Pentru a verifica dacă problema provine de la tastatura externă, verificaţi tastatura integrată.

67

Opriţi sistemul de calcul.

Deconectaţi tastatura externă. Porniţi sistemul de calcul. De pe desktop-ul Windows, faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> All Programs (Toate programele) -> Accessories (Accesorii) -> Notepad.

Tastaţi câteva caractere pe tastatura internă şi verificaţi dacă acestea apar pe ecran. Dacă acum apar caracterele, dar nu au apărut folosind tastatura externă, este posibil ca aceasta să fie defectă.

Caractere neaşteptate

Dezactivaţi tastatura numerică — Apăsaţi tasta <Num Lock> pentru a dezactiva tastatura numerică dacă sunt afişate cifre în loc de litere. După dezactivarea tastaturii numerice, LED-ul NumLock trebuie să fie stins.

Blocaje şi probleme legate de software


Sistemul de calcul nu porneşteSistemul de calcul nu porneşte

Verificaţi transformatorul respectiv sursa. Verificaţi dacă transformatorul este conectat corespunzător la sistemul de calcul şi la priza de alimentare cu energie electrică.

Sistemul de calculSistemul de calcul nu mai răspunde la comenzi

Este posibil să pierdeţi date dacă nu reuşiţi să opriţi sistemul de calcul în mod corespunzător.

Opriţi sistemul de calcul — Dacă nu observaţi o reacţie la apăsarea unei taste sau la deplasarea mouse-ului, ţineţi apăsat butonul de pornire timp de 8 - 10 secunde până la oprirea sistemul de calcului, apoi reporniţi sistemul de calcul.

Un program nu mai răspunde sau se blochează în mod repetatUn program nu mai răspunde sau se blochează în mod repetat

Închideţi programul —

Apăsaţi simultan <Ctrl> <Shift> <Esc> sau <Ctrl> <Alt> <Delete> pentru a accesa Task Manager (Manager activităţi). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe fila Applications (Aplicaţii). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe programul care nu mai răspunde la comenzi pentru a îl selecta. Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe End Task (Oprire sarcină).

Este posibil ca utilitarul chkdsk să fie rulat la repornirea sistemului de calcul. Urmaţi instrucţiunile de pe ecran.

68

Verificaţi documentaţia pentru software — Dacă este necesar, dezinstalaţi şi reinstalaţi programul. Produsele software includ adesea în documentaţie, sau pe un disc floppy/CD, instrucţiuni legate de instalare.

Un program este creat pentru o versiune anterioară a sistemului de operare Microsoft.

Rulaţi Program Compatibility Wizard (Programul asistent pentru compatibilitatea programelor).


Programul asistent pentru compatibilitate Compatibility Wizard configurează un program astfel încât acesta poate rula într-un mediu similar cu mediile sistemelor de operare diferite de Windows XP.

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> All Programs (Toate programele) -> Accessories (Accesorii) -> Program Compatibility Wizard (Program asistent pentru compatibilitate) -> Next (Pasul următor). Urmaţi instrucţiunile de pe ecran.


Programul asistent pentru compatibilitate Compatibility Wizard configurează un program astfel încât acesta poate rula într-un mediu similar cu mediile sistemelor de operare diferite de Windows Vista.

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Control Panel (Panoul de control) -> Programs (Programe) -> Use an older program with this version of Windows (Folosire program vechi cu această versiune de Windows). Pe ecranul de întâmpinare, faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Next (Pasul următor). Urmaţi instrucţiunile de pe ecran.

Ecran albastru.Ecran albastru.

Opriţi sistemul de calcul — Dacă nu observaţi o reacţie la apăsarea unei taste sau la deplasarea mouse-ului, ţineţi apăsat butonul de pornire timp de 8 - 10 secunde până la oprirea sistemului de calcul, apoi reporniţi sistemul de calcul.

Probleme legate de memorie


Dacă primiţi un mesaj de memorie insuficientă.

Salvaţi şi închideţi toate fişierele deschise şi părăsiţi toate programele pornite pe care nu le folosiţi pentru a verifica dacă acest lucru rezolvă problema. Consultaţi documentaţia software-ului pentru cerinţele minime de memorie. Dacă este necesar, instalaţi memorie suplimentară. Reinstalaţi modulele de memorie pentru a vă asigura că sistemul şi memoria comunică în mod corespunzător .

Dacă întâmpinaţi alte probleme legate de memorie.

69

Reinstalaţi modulele de memorie pentru a vă asigura că sistemul şi memoria comunică în mod corespunzător. Urmaţi cu stricteţe instrucţiunile de instalare a memoriei. Verificaţi dacă memoria pe care o folosiţi este suportată de sistemul de calcul.

Probleme legate de reţea


Verificaţi conexiunea cablului de reţea — Cablul de reţea trebuie să fie introdus corespunzător atât în conectorul plăcii de reţea din spatele sistemului de calcul, cât şi în priza de reţea.

Verificaţi LED-urile de reţea ale conectorului de reţea — Dacă acestea sunt stinse, comunicarea cu reţeaua nu are loc. Înlocuiţi cablul de reţea.

Reporniţi sistemul de calcul şi conectaţi-vă din nou la reţea

Verificaţi setările pentru reţea — Luaţi legătura cu administratorul de reţea sau cu persoana care a configurat reţeaua pentru a verifica dacă setările pentru reţea sunt corecte şi dacă reţeaua funcţionează.

Probleme legate de alimentare


Verificaţi LED-ul de alimentare — Atunci când LED-ul de alimentare este aprins sau luminează intermitent, sistemul de calcul este alimentat. Dacă LED-ul de alimentare clipeşte intermitent, sistemul de calcul se află în starea Sleep (Repaus) - apăsaţi butonul de pornire pentru a ieşi din starea Sleep (Repaus). Dacă LED-ul este stins, apăsaţi butonul de pornire pentru a porni sistemul de calcul.

Încărcaţi bateria — Bateria poate fi descărcată. Reinstalaţi bateria. Utilizaţi transformatorul pentru a conecta sistemul de calcul la o priza de alimentare cu energie electrică. Porniţi sistemul de calcul.

Timpul de funcţionare al bateriei (timpul pentru care bateria rămâne încărcată) scade în timp. În funcţie de frecvenţa utilizării bateriei şi de condiţiile în care aceasta este folosită, poate fi necesar să achiziţionaţi o nouă baterie în timpul duratei de viaţă a sistemului de calcul.

Verificaţi LED-ul de stare al bateriei — Dacă LED-ul de stare al bateriei luminează intermitent în culoarea portocalie sau luminează continuu în culoarea portocalie, bateria este aproape descărcată sau descărcată. Conectaţi sistemul de calcul la o priza de alimentare cu energie electrică.

Dacă LED-ul de stare al bateriei luminează intermitent în culoarea albastră şi portocalie, bateria este prea fierbinte pentru a fi încărcată. Opriţi sistemul de

70

calcul, deconectaţi-l de la priza de alimentare cu energie electrică şi lăsaţi bateria şi sistemul de calcul să revină la temperatura camerei.

Dacă LED-ul de stare al bateriei luminează intermitent în secvenţă rapidă în culoarea portocalie, bateria poate fi defectă.

Verificaţi temperatura bateriei — Dacă temperatura bateriei este sub 0°C (32°F), sistemul de calcul nu va porni.

Testaţi priza de alimentare cu energie electrică — Asiguraţi-vă că priza funcţionează testând-o cu un alt dispozitiv.

Verificaţi transformatorul — Verificaţi conexiunile cablului transformatorului c.a. Dacă transformatorul este prevăzut cu un LED, verificaţi dacă acesta este aprins.

Conectaţi sistemul de calcul direct la o priza de alimentare cu energie electrică — Eliminaţi dispozitivele de protecţie la alimentare, prizele multiple şi prelungitoarele pentru a verifica dacă PC-ul dumneavoastră poate fi pornit.

Eliminaţi eventualele interferenţe — Opriţi ventilatoarele, luminile fluorescente, lămpile cu halogen şi orice alte aparate aflate în apropiere.

Reglaţi proprietăţile de alimentare. Reamplasaţi modulele de memorie. În cazul în care sistemul de calcul porneşte dar pe afişaj nu apare nimic, reinstalaţi modulele de memorie .

Probleme legate de imprimantă Probleme legate de imprimantă

Consultaţi documentaţia imprimantei — Consultaţi documentaţia imprimantei pentru informaţii legate de instalare şi depanare. Asiguraţi-vă că imprimanta este pornită. Verificaţi conexiunile cablurilor imprimantei. Consultaţi documentaţia imprimantei pentru informaţii privind conectarea cablurilor. Verificaţi dacă toate cablurile imprimantei sunt conectate adecvat la imprimantă şi la sistemul de calcul.

Testaţi priza de alimentare cu energie electrică — Asiguraţi-vă că priza funcţionează testând-o cu un alt dispozitiv, cum ar fi o lampă.

Verificaţi dacă imprimanta este recunoscută de sistemul de operare Windows


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Control Panel (Panoul de control) -> Printers and Other Hardware (Imprimante şi alte echipamente hardware) -> View installed printers or fax printers (Vizualizare imprimante şi faxuri instalate).

Dacă imprimanta apare în listă, faceţi click cu butonul drept al mouse-ului pe pictograma acesteia.

Faceţi clic pe Properties (Proprietăţi) -> Ports (Porturi). În cazul imprimantelor paralele, asiguraţi-vă că opţiunea Print to the following port(s): (Tipărire la următoarele porturi:) este LPT1 (Printer Port) Terminal imprimantă în linie 1 (Port imprimantă). În cazul imprimantelor USB,

71

asiguraţi-vă că opţiunea Print to the following port(s): (Tipărire la următoarele porturi) este USB.


Face clic pe butonul Windows Vista Start -> Control Panel (Panoul de control) -> Hardware and Sound (Echipamente hardware şi sunet) -> Printer (Imprimantă).

Dacă imprimanta apare în listă, faceţi click cu butonul drept al mouse-ului pe pictograma acesteia. Faceţi clic pe Properties (Proprietăţi) şi apoi pe Ports (Porturi). Reglaţi setările conform necesităţilor.

Reinstalaţi driverul pentru imprimantă

Probleme legate de scaner Probleme legate de scaner

Consultaţi documentaţia tehnică a scaner-ului. Deblocaţi scanerul - asiguraţi-vă că scanerul este deblocat. Reporniţi sistemul de calcul şi încercaţi din nou să utilizaţi scanerul Verificaţi conexiunile cablurilor - consultaţi documentaţia scanerului pentru informaţii privind conectarea cablurilor.

Verificaţi dacă toate cablurile scanerului sunt conectate adecvat la scaner şi la sistemul de calcul.

Verificaţi dacă scanerul este recunoscut de sistemul de operare Microsoft Windows


Faceţi clic pe Start (Pornire) -> Control Panel (Panoul de control) -> Printers and Other Hardware (Imprimante şi alte echipamente hardware) -> Scanners and Cameras (Scanere şi camere foto). Dacă scanerul apare în listă, acesta este recunoscut de către sistemul de operare Windows.


Faceţi clic pe butonul Windows Vista Start -> Control Panel (Panoul de control) -> Hardware and Sound (Echipamente hardware şi sunet) -> Scanners and Cameras (Scanere şi camere foto). Dacă scanerul apare în listă, acesta este recunoscut de către sistemul de operare Windows.

Reinstalaţi driverul pentru scaner — Consultaţi documentaţia scanerului pentru instrucţiuni.

Probleme legate de sunet şi boxe Probleme legate de sunet şi boxe

Nu există sunet la boxele integrateNu există sunet la boxele integrate

Reglaţi volumul prin intermediul butonului de control al volumului din Windows. Faceţi dublu clic pe pictograma „difuzor” din colţul din dreapta-jos al ecranului. Asiguraţi-vă că volumul este suficient de înalt, iar

72

caseta „mute” nu este bifată. Folosiţi butoanele de reglare a volumului şi a frecvenţelor joase şi înalte pentru a elimina distorsiunile.

Reglaţi volumul cu ajutorul scurtăturilor de pe tastatură — Apăsaţi <Fn> <End> pentru a dezactiva (suprima sunetul) sau reactiva difuzoarele integrate.

Reinstalaţi driverul plăcii de sunet (audio) — Consultaţi, din documentaţia tehnică, secţiunea Reinstalarea driverelor şi utilitarelor.

Nu există sunet la boxele externeNu există sunet la boxele externe

Verificaţi dacă subwooferul şi boxele sunt pornite — Consultaţi schema de instalare care însoţeşte boxele. Dacă acestea au butoane pentru volum, reglaţi volumul, frecvenţele joase şi cele înalte pentru a elimina distorsiunile.

Reglaţi volumul prin intermediul butonului de control al volumului din Windows. Faceţi clic sau dublu clic pe pictograma „difuzor” din colţul din dreapta-jos al ecranului. Asiguraţi-vă că volumul este suficient de înalt, iar caseta „mute” nu este bifată.

Deconectaţi căştile de la conectorul pentru căşti — Sunetul din difuzoare este dezactivat automat la conectarea căştilor în conectorul pentru căşti.

Testaţi priza de alimentare cu energie electrică — Asiguraţi-vă că priza funcţionează, testând-o cu un alt dispozitiv, cum ar fi o lampă.

Eliminaţi eventualele interferenţe — Opriţi ventilatoarele, luminile fluorescente sau lămpile halogen pentru a elimina orice posibile interferenţe.

Reinstalaţi driverul plăcii de sunet — Consultaţi Reinstalarea driverelor şi utilitarelor.

În cazul anumitor programe de redare MP3, controlul volumului anulează setările de volum din Windows. Dacă aţi utilizat un astfel de program, verificaţi dacă volumul acestuia este reglat la intensitate redusă sau minimă.

Nu există sunet la căştiNu există sunet la căşti

Verificaţi conexiunea cablului căştilor — Verificaţi dacă mufa este introdusă corespunzător în conectorul pentru căşti.

Reglaţi volumul prin intermediul butonului de control al volumului din Windows. Faceţi clic sau dublu clic pe pictograma „difuzor” din colţul din dreapta-jos al ecranului. Asiguraţi-vă că volumul este suficient de înalt, iar caseta „mute” nu este bifată.

Probleme legate de touch-pad sau mouse Probleme legate de touch-pad sau mouse

Verificaţi setările pentru touch-pad — Verificaţi setările pentru touch-pad —

73


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Control Panel (Panoul de control) -> Mouse. Reglaţi setările după nevoie.


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start -> Control Panel (Panoul de control) -> Hardware and Sound (Echipamente hardware şi sunet) -> Mouse. Reglaţi setările după nevoie.

Verificaţi firul mouse-uluiVerificaţi firul mouse-ului — Opriţi sistemul de calcul, deconectaţi cablul mouse-ului şi verificaţi dacă acesta este deteriorat, apoi reconectaţi cablul apăsând cu fermitate. Dacă folosiţi un prelungitor pentru mouse, deconectaţi-l şi conectaţi mouse-ul direct la sistemul de calcul.

Pentru a verifica dacă problema provine de la mouse, verificaţi touch-pad-ul. Opriţi sistemul de calcul. Deconectaţi mouse-ul. Porniţi sistemul de calcul. Pe desktop-ul Windows, folosiţi touch-pad-ul pentru a deplasa cursorul pe ecran, selectaţi o pictogramă şi deschideţi aplicaţia sau fişierul ce corespunde acesteia. Dacă touch-pad-ul funcţionează corect, este posibil ca mouse-ul să fie defect.

Verificaţi setările programului de configurare a sistemuluiVerificaţi setările programului de configurare a sistemului — Verificaţi dacă programul de configurare a sistemului listează corect dispozitivul de indicare (sistemul de calcul recunoaşte automat un mouse USB fără ca reglarea setărilor să fie necesară).Testaţi controlerul de mouse. Reinstalaţi driverul pentru touch-pad.

Probleme video şi de afişaj Probleme video şi de afişaj

Dacă pe ecran nu este afişat nimic

Dacă utilizaţi un program ce necesită o rezoluţie mai mare decât cea suportată de sistemul de calcul, este indicat să conectaţi la sistemul de calcul un monitor extern.

Verificaţi bateria — În cazul în care sistemul de calcul este alimentat de la baterie, este posibil ca aceasta să fie descărcată. Conectaţi sistemul de calcul la o priza de alimentare cu energie electrică folosind un transformator c.a., apoi porniţi sistemul de calcul.

Testaţi priza de alimentare cu energie electrică — Asiguraţi-vă că priza funcţionează testând-o cu un alt dispozitiv, cum ar fi o lampă.

Verificaţi transformatorul c.a. — Verificaţi conexiunile cablului transformatorului c.a. Dacă transformatorul c.a. este prevăzut cu un LED, verificaţi dacă acesta este aprins.

Conectaţi sistemul de calcul direct la o priza de alimentare cu energie electrică — Eliminaţi dispozitivele de protecţie la alimentare, prizele multiple şi prelungitoarele pentru a verifica dacă PC-ul dumneavoastră poate fi pornit.

74

Reglaţi proprietăţile de alimentare — Căutaţi cuvântul-cheie sleep (repaus) în Windows Help and Support (Suport şi asistenţă Windows).

Comutaţi imaginea video — Dacă aţi conectat sistemul de calcul la un monitor extern, apăsaţi <Fn> <F8> pentru a comuta imaginea pe ecran.

Dacă imaginea afişată este neclarăDacă imaginea afişată este neclară

Reglaţi luminozitatea — Apăsaţi <Fn> şi tastele săgeată sus/jos.

Îndepărtaţi subwooferul extern de sistemul de calcul şi de monitor — Dacă sistemul de boxe externe include şi un subwoofer, asiguraţi-vă că acesta de află la cel puţin 60 cm distanţă de sistemul de calcul sau monitorul extern.

Eliminaţi eventualele interferenţe — Opriţi ventilatoarele, luminile fluorescente, lămpile cu halogen şi orice alte aparate aflate în apropiere.

Rotiţi sistemul de calcul în altă direcţie — Nu expuneţi afişajul la radiaţii solare; acestea pot fi cauza unei imagini de proastă calitate.

Reglaţi setările de afişare din Windows — Reglaţi setările de afişare din Windows —


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Control Panel (Panoul de control) -> Appearance and Themes (Aspect şi teme cromatice).

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe suprafaţa pe care doriţi să o modificaţi sau pe pictograma Display (Afişaj). Încercaţi mai multe setări pentru Color quality (Calitate culoare) şi Screen resolution (Rezoluţie ecran).


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start -> Control Panel (Panoul de control) -> Hardware and Sound (Echipamente hardware şi sunet) -> Personalization (Personalizare) -> Display Settings (Setări afişaj). Reglaţi Resolution (Rezoluţia) şi Colors settings, (Setări culori) conform necesităţilor.

Rulaţi testele de diagnostic video.

Dacă afişajul este lizibil doar parţial. Opriţi sistemul de calcul şi conectaţi-l la un monitor extern. Porniţi sistemul de calcul şi monitorul şi reglaţi luminozitatea şi contrastul monitorului. Dacă monitorul extern funcţionează, afişajul sistemului de calcul sau controlerul video pot fi defecte.

Drivere Drivere

Ce este un driver?Ce este un driver?

75

Driverele sunt programe care controlează dispozitive precum imprimanta, mouse-ul sau tastatura. Orice dispozitiv periferic are nevoie de un driver.

Driverul se comportă ca un interpret între dispozitiv şi orice alt program care utilizează dispozitivul. Fiecare dispozitiv are un sistem propriu de comenzi specializate pe care doar propriul driver le poate recunoaşte.

Numeroase drivere, precum cel pentru tastatură, sunt incluse în sistemul de operare Microsoft Windows. Instalarea driverelor poate fi necesară în următoarele situaţii:

dacă faceţi upgrade la sistemul de operare; dacă reinstalaţi sistemul de operare; dacă instalaţi sau conectaţi un dispozitiv nou.

Identificarea driverelorIdentificarea driverelor

Dacă întâmpinaţi probleme cu oricare dintre dispozitive, verificaţi dacă driverul este cauza problemelor şi, dacă este necesar, actualizaţi driverul.


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Control Panel (Panoul de control). La Pick a Category (Alegeţi o categorie), faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Performance and Maintenance (Performanţe şi întreţinere), apoi pe System (Sistem). În fereastra System Properties (Proprietăţi sistem), faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe fila Hardware (Echipamente hardware), apoi pe Device Manager (Manager dispozitive).


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start şi apoi dublu click cu butonul stâng al mouse-ului pe Computer (Calculator). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Properties (Proprietăţi) -> Device Manager (Manager dispozitive).

Poate apărea fereastra User Account Control (Control cont utilizator). Dacă sunteţi administratorul sistemului de calcul, faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Continue (Pasul următor); în caz contrar, contactaţi administratorul pentru a continua.

Derulaţi lista în jos pentru a vedea dacă există dispozitive cu un semn de exclamare (un cerc galben cu [!]) pe pictograma dispozitivului. Dacă lângă numele dispozitivului se află un semn de exclamare, este posibil să fie nevoie să reinstalaţi driverul sau să instalaţi un driver nou (consultaţi Reinstalarea driverelor şi utilitarelor).

Reinstalarea driverelor şi utilitarelorReinstalarea driverelor şi utilitarelor

Utilizarea funcţiei Windows Device Driver Rollback (Restaurare drivere dispozitive). Dacă apar probleme în urma instalării sau actualizării unui driver, utilizaţi funcţia Windows Device Driver Rollback pentru înlocuirea driverului cu versiunea instalată anterior.

76


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> My Computer (Calculatorul meu) -> Properties (Proprietăţi) -> Hardware (Echipamente hardware) -> Device Manager (Manager dispozitive). Faceţi click drept al mouse-ului pe dispozitivul pentru care a fost instalat noul driver şi alegeţi Properties (Proprietăţi). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe fila Drivers (Drivere) -> Roll Back Driver (Restaurare driver).


Faceţi clic pe butonul Windows Vista Start şi apoi dublu clic pe Computer (Calculator). Faceţi clic pe Properties (Proprietăţi) -> Device Manager (Manager dispozitive).

Poate să apară fereastra User Account Control (Control cont utilizator). Dacă sunteţi administratorul sistemului de calcul, faceţi clic pe Continue (Pasul următor); în caz contrar, contactaţi administratorul pentru a accesa Device Manager (Manager dispozitive).

Faceţi click cu butonul drept al mouse-ului pe dispozitivul pentru care a fost instalat noul driver şi alegeţi Properties (Proprietăţi). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe fila Drivers (Drivere) -> Roll Back Driver (Restaurare driver). Dacă funcţia Device Driver Rollback (Restaurare drivere dispozitive) nu rezolvă problema, folosiţi System Restore (consultaţi Restaurarea sistemului de operare Microsoft -> Windows Vista ->) pentru a readuce sistemul de calcul la starea în care se afla înainte de instalarea driverului.

Utilizarea suportului optic Drivers and Utilities (Drivere şi utilităţi)

Dacă folosirea utilitarelor Device Driver Rollback sau System Restore (consultaţi Restaurarea sistemului de operare Microsoft -> Windows Vista ->) nu rezolvă problema, reinstalaţi driverul de pe suportul optic Drivers and Utilities (Drivere şi utilităţi).

Reinstalarea manuală a driverelor Reinstalarea manuală a driverelor

După dezarhivarea fişierelor driverului pe hard disk, în modul descris în secţiunea precedentă:


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> My Computer (Calculatorul meu) -> Properties (Proprietăţi) -> Hardware (Echipamente hardware) -> Device Manager (Manager dispozitive). Faceţi dublu click cu butonul stâng al mouse-ului pe tipul de dispozitiv pentru care instalaţi driverul (de exemplu Audio sau Video). Faceţi dublu click cu butonul stâng al mouse-ului pe denumirea dispozitivului pentru care instalaţi driverul. Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe fila Driver -> Update Driver (Actualizare driver). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Install from a list or specific location (Advanced) (Instalare dintr-o listă sau o anumită locaţie - Avansat) şi apoi pe Next (Pasul următor). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Browse

77

(Navigare) şi navigaţi până la locaţia în care aţi copiat fişierele pentru driver. Atunci când este afişat numele driverului adecvat, faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Next (Pasul următor). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Finish (Finalizare) şi reporniţi sistemul de calcul.


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start şi faceţi dublu click cu butonul stâng al mouse-ului pe Computer (Calculator). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Properties (Proprietăţi) -> Device Manager (Manager dispozitive).

Poate apărea fereastra User Account Control (Control cont utilizator). Dacă sunteţi administrator al sistemului de calcul, faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Continue (Pasul următor); în caz contrar, contactaţi-vă administratorul pentru a accesa Device Manager (Manager dispozitive).

Faceţi dublu click cu butonul stâng al mouse-ului pe tipul de dispozitiv pentru care instalaţi driverul (de examplu, Audio sau Video). Faceţi dublu click cu butonul stâng al mouse-ului pe denumirea dispozitivului pentru care instalaţi driverul. Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe fila Driver -> Update Driver (Actualizare driver) -> Browse my computer for driver software (Căutare drivere pe calculator). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Browse (Navigare) şi navigaţi până la locaţia în care aţi copiat fişierele pentru driver. Când apare numele driverului, faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe numele driverului -> OK -> Next (Pasul următor). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Finish (Finalizare) şi reporniţi sistemul de calcul.

Depanare probleme hardware şi software Depanare probleme hardware şi software

Dacă un dispozitiv nu este detectat în timpul configurării sistemului de operare sau este detectat, dar configurat incorect, puteţi folosi utilitarul Hardware Troubleshooter (Depanare hardware) pentru a rezolva incompatibilitatea.

Pentru a porni utilitarul Hardware Troubleshooter:


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Help and Support (Asistenţă şi suport). Tastaţi hardware troubleshooter în câmpul de căutare şi apăsaţi <Enter> pentru a începe căutarea. În secţiunea Fix a Problem (Rezolvare problemă), faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Hardware Troubleshooter (Depanare hardware). În lista Hardware Troubleshooter (Depanare hardware), selectaţi opţiunea care descrie cel mai bine problema şi faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Next (Pasul următor) pentru a urma paşii de depanare rămaşi.


Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul Windows Vista Start, apoi faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Help and Support (Suport şi

78

asistenţă). În secţiunea Find an answer (Găsire răspuns), faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Troubleshooting (Depanare).

SAU

Tastaţi hardware troubleshooter în câmpul de căutare şi apăsaţi <Enter>.În cadrul rezultatelor căutării, selectaţi opţiunea care descrie cel mai bine problema şi urmaţi paşii rămaşi.

Dacă nu găsiţi răspunsul în cadrul elementelor din categoriile de la Troubleshooting (Depanare), puteţi obţine asistenţă online tastând întrebarea în câmpul Search Help (Căutare asistenţă) din partea de jos a ferestrei.

Utilizare Microsoft Windows XP System RestoreUtilizare Microsoft Windows XP System Restore

Sistemul de operare Microsoft Windows include utilitarul System Restore care permite readucerea sistemului de calcul la o stare anterioară de funcţionare (fără afectarea fişierelor de date) dacă modificările la setările hardware, software sau de altă natură au adus sistemul de calcul într-o stare de funcţionare nedorită. Consultaţi Windows Help and Support Center (Centru de suport şi asistenţă Windows) pentru informaţii suplimentare privind utilizarea System Restore.

în mod regulat copii de siguranţă pentru fişierele de date. System Restore nu monitorizează şi nu recuperează fişierele de date.

Pornirea funcţiei System Restore (Restaurare sistem)

Înainte de restaurarea sistemului de calcul la o stare anterioară de funcţionare, salvaţi şi închideţi orice fişiere deschise şi părăsiţi orice program deschis. Nu modificaţi, nu deschideţi şi nu ştergeţi niciun fişier sau program înainte de încheierea restaurării sistemului.

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start -> All Programs (Toate programele) -> Accessories (Accesorii) -> System Tools (Instrumente sistem) -> System Restore (Restaurare sistem). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului fie pe Restore my computer to an earlier time (Restaurare calculator la o dată anterioară), fie pe Create a restore point (Creare punct de restaurare). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Next (Pasul următor) şi urmaţi instrucţiunile de pe ecran. În cazul în care System Restore (Restaurare sistem) nu a rezolvat problema, puteţi anula restaurarea anterioară.

Anularea ultimei restaurări a sistemului

Înainte de a anula ultima restaurare a sistemului, salvaţi şi închideţi orice fişiere deschise şi părăsiţi orice program deschis. Nu modificaţi, nu deschideţi şi nu ştergeţi niciun fişier sau program înainte de încheierea restaurării sistemului.

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start (Pornire) -> Programs (Programe) -> Accessories (Accesorii) -> System Tools (Instrumente sistem) -> System Restore (Restaurare sistem). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Undo my last restoration (Anularea ultimei restaurări) şi apoi pe Next (Pasul următor).

79

Activare System Restore

Dacă reinstalaţi sistemul de operare Windows XP cu mai puţin de 200 MB de spaţiu disponibil pe de hard disk, System Restore este dezactivat automat.

Pentru a verifica dacă System Restore este activat:Pentru a verifica dacă System Restore este activat:

Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe Start -> Control Panel (Panoul de control) -> Performance and Maintenance (Performanţă şi întreţinere) -> System (Sistem). Faceţi click cu butonul stâng al mouse-ului pe fila System Restore şi verificaţi dacă opţiunea Turn off System Restore (Dezactivare restaurare sistem) este debifată.

80

Activitatea de învăţare 8.1.1 Utilizarea uneltelor software pentru managementul disk-ului



să utilizeze uneltele software pentru managementul disk-ului




Sarcina de lucru Elevii sau grupele de lucru vor realiza partiţionarea şi formatarea unui hard disk.

Partiţionarea şi formatarea se vor realizaparcurgând următorii paşi: alegerea unei aplicaţii pentru managementul disk-ului (exemplu: FDISK, Partition

Magic); crearea partiţiilor(primară şi extinsă; stabilirea capacităţii de memorare a acestor

partiţii) crearea volumelor logice (în cadrul partiţiei extinse; stabilirea capacităţii de

memorare a acestor volume); formatarea partiţiilor create;

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 8.1, a resurselor Internet, a documentaţiei aplicaţiei de management a hard disk-ului.Trebuie să ne reamintim faptul că marea majoritate a sistemelor de operare dispun de instrumentele necesare pentru realizarea operaţiilor de partiţionare şi formatare, nemaifiind necesară realizarea prealabilă a operaţiilor amintite anterior.

81

Activitatea de învăţare 8.1.2 Utilizarea uneltelor software de protejare



să utilizeze uneltele software de protejare




Sarcina de lucru Elevii sau grupele de lucru vor realiza instalarea şi configurarea unei aplicaţii antivirus.

Instalarea se va face utilizând următorii paşi: alegerea unei aplicaţii antivirus compatibilă cu sistemul de operare ce rulează pe

sistemul de calcul şi care poate rula pe cofiguraţia sistemului de calcul; descărcarea aplicaţiei antivirus; obţinerea acordului de licenţă (eventual instalarea unei versiuni de evaluare); instalarea aplicaţiei; configurarea aplicaţiei (standardizată sau personalizată) rularea aplicaţiei pentru o scanare de fond

Alte sugestii şi recomandări: Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare 8.2, a resurselor Internet. Pentru o protecţie superioară se recomandă instalarea unei aplicaţii antivirus licenţiată, care asigură actualizarea automată a bazei de semnăturilor de viruşi.

82

III Glosar de termeni

Termen Explicaţie802.11x Standarde de comunicare fără fir, “x” fiind versiunea

standarduluiAdvanced Configuration and Power Interface (ACPI)

proces de administrare a energiei

Advanced Power Management (APM)

proces de administrare a energiei

Analog caracteristică a unui mecanism de a reprezenta date prin măsurarea unei variabile fizice continue

Aplicaţie software program sau set de instrucţiuni care controlează funcţionarea unui calculator în parte sau în ansamblu

BIOS (Basic Input Output System)

Program ce rulează la pornirea calculatorului şi care are rolul de a face legătura dintre componentele hardware şi sistemul de operare

BUS (magistrală) Calea de comunicare de pe placa de bază dintre componentele interne

Chip Componentă de conţine o multitudine de circuite integratChip set Set de chip-uri care controlează funcţionarea calculatoruluiDesktop Forma de factor a unei carcase de calculatorDevice orice dispozitiv sau componentă care se ataşează la un

calculator Device Manager utilitar care furnizează o vizualizare grafică a hardware-ului

instalat pe computer, precum şi a driverelor de dispozitive şi a resurselor asociate acelui hardware

Digital referitor la orice sistem bazat pe date sau evenimente discontinue cu doua nivele logice „0” şi „1”

DIMM Dual Inline Memory Module - conţin chipuri SDRAM, DDR SDRAM, DDR2 SDRAM şi au configuraţii de 168, 184 si de 240 de pini

Download copierea unor fişiere disponibile pe Internet pe calculatorul propriu

Drag a deplasa o pictograma sau imagine pe displayDriver program care permite sistemului de operare să comunice

cu un dispozitiv precum imprimanta şi care practic "traduce" comenzile trimise prin intermediul calculatorului (de exemplu, tipărirea unui document) către acesta într-un limbaj pe care dispozitivul respectiv îl înţelege

DVI Port video digitalEthernet protocol de reţea localăFactor de formă Datele tehnice ale unei componente, ce se referă la forma

şi dimeniunea acestuiaFan Ventilator utilizat la răcirea componentelor interne ale

calculatoarelorFile colecţie de date sau informaţii căreia i-a fost atribuit un

numeFirewall împiedică accesul neautorizat din exterior la reţeaua

proprie, previne coruperea datelor, restricţionează traficul

83

Termen Explicaţieefectuat între calculatoarele conectate la acea reţea şi Internet

Firmware Program de comandă şi control al unei anumite componente, inscripţionat de producătorul componentei.

Floppy Disk unitate magnetică de stocare de capacitate redusă (1,44Mb)

Folder dosar în interfaţa grafică cu utilizatorul, de tipul sistemelor de operare Macintosh şi Windows

FSB (Front Side Bus) Magistrala dintre procesor şi chip setGPU Procesorul plăcii graficeHard Disk Mediu de stocare magneticHyper-threading O tehnică dezvoltată de un producător de procesoare,

rezultând o creşterea de performanţă (până la 30%) datorită faptului că se execută simultan mai multe segmente de cod în paralel.

jumper Componentă utilizată la închiderea unor circuite, rezultând manifestări diferite ale funcţionării calculatorului în funcţie de poziţionarea acesteia componente

modem Componentă care primeşte semnal analog pe firul de telefon şi îl transformă în digital pentru a fi înţeles de calculator iar în momentul în care primeşte semnal digital de la sistemul de calcul îl transformă în analog pentru a putea fi trimis prin firul de telefon.

Multicore Procesoare având mai multe unităţi centrale de prelucrare pe acelaşi cip

PC card Card de extensie utilizat la LaptopuriPDA Asistent personal digital, dispozitiv portabil Placa de bază Circuitul integrat principal ala calculatorului, toate

componentele fiind conectate la acesta într-o anumită formă

Placa de reţea Face posibilă conectarea unui sistem de calcul la reţeaPlacă audio Plăcile audio convertesc semnalul digital în analog,

transformând sunetul într-un format perceptibil omului.Placă de extensie Componentă conectată prin slotul de extensiePlacă grafică Folosit pentru a oferii iesiri video acelor plăci de bază care

nu au integrat o astfel de unitate, sau să o îmbunătăţească pe cea care exitsă.

POST (Power On Self Test)

Test de verificarea componentelor sistemului de calcul, rulat la pornirea calculatorului

Procesor (UCP) Creierul calculatorului având rolul de citire şi scriere din şi în memoria principală, prelucrarea informaţiilor 84rimate şi controlul comunicaţiilor, operaţii de coordonare (IRQ) şi control al dispozitivelor I/O.

RAM (Random Access Memory)

Memoria principală a calculatoarelor, volatilă

RIMM RAMBus Inline Memory Module – conţin chip-uri RDRAM cu configuraţia de 184 de pini

RJ45 Conector de reţeaSistem de operare ansamblu de proceduri manuale şi module de programe de

sistem, care administrează resursele hardware şi software

84

Termen Explicaţieale sistemului de calcul, asigură utilizarea eficientă în comun a acestor resurse şi oferă utilizatorului o interfaţă cât mai comodă pentru utilizarea sistemului de calcul

Site, site web, website un set de pagini interconectate, de obicei incluzând o pagină de start, aflându-se în general pe acelaşi server web şi pregătite şi întreţinute ca o colecţie de o persoană, grup sau organizaţie

Slot de extensie Conectori la care se conectează unele componente care să extindă capabilităţile unui calculator (Exemplu: ISA, EISA, MCA, PCI, AGP, PCI-Express)

socket Conector pe placa de bază a unui sistem de calcul în care se instalează procesorul calculatorului

SO-DIMM Small Outline DIMM - DIMM-uri folosite în Laptop-uri sau alte echipamente cum ar fi imprimante sau routere şi au configuraţii de 72, 144 şi 200 de pini

SO-RIMM Small Outline RIMM – versiune mică a DIMM-ului utilizat în Laptop-uri

Sursa de alimentare Componenta unui calculator ce are rolul de a furniza curent continuu componentelor sistemului de calcul. Sursa transformă curentul alternativ primit în curent continuu.

Tower Forma de factor a unei carcase de calculatorUnitate de stocare Componentă destinat stocării de dateVGA Port video analogwireless Comunicare fără fir

85

IV. Bibliografie

1. ***. La www.resurse.org/capitol1.html. 24.04.2009 2. 37 – NSSM pentru prelucrarea automată a datelor/19963. Albu, Ion. (2008). Componente electronice. La www.unsite.ro/pag.html,

23.04.20094. Carmen şi Adi - Un altfel de ghid PC – 5 paşi pentru utilizarea simplă, eficientă şi

plăcută a unui PC – VirtualInfo 5. Dumbrăvescu, Alin; Costinaşi, Sidor. Unelte de întreţinere şi depanare, Material

de predare, material elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, 2009

6. Georgescu, Ioana. (2006). Sisteme de operare, Craiova: Editura Arves7. Giovanna Stanica, Ivanescu Elena, (2008)- Auxiliar curricular 8. HG 1132/20089. http://support.euro.dell.com/support/edocs10.http://windowshelp.microsoft.com/Windows/ro-RO/Help/11.http://www.anpm.ro/content.aspx?id=1412.http://www.stilxxi.ro 13. Ionescu, Dan. (2007). Retele de calculatoare, Alba Iulia: Editura All14.Mirescu, S.C., ş.a.(2004) – Laborator tehnologic. Lucrări de laborator şi fişe de

lucru, Vol. I şi II., Bucureşti, Editura Economică Preuniversitaria15.Nicolae.I.C , (2003) Calculatorul personal, Bucureşti, Editura Niculescu16.Reciclarea echipamentelor de birotica – Steluţa Liliana Grigore17.Scott, Mueller, (1999)- PC Depanare şi modernizare, Bucureşti, Editura Teora 18.WiNS – DMPC

86

http://www.stilxxi.ro/

http://www.unsite.ro/pag.html

http://www.resurse.org/capitol1.html

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul...

Documents