nutritie cursuri sem ii

8/20/2019 Nutritie Cursuri Sem II

1/63

Nutritie C1

1. Implicatiile nutritiei si alimentatiei in cresterea animalelor

2. Scurt istoric si perspectivele nutritiei si alimentatiei animalelor

3. Metode de analiza a componentelor nutreturilor4. Continutul nutreturilor si al corpului animal in apa

1. IMPLICATIILE NUTRITIEI SI ALIMENTATIEI IN CRESTEREA ANIMALELOR

Ce este nutritia? Ce e alimentatia?Nutritia si alimentatia, alatuiri de genetica (nutrigenomia, reprezinta o serie de procese prin

care organismele consuma si asimileaza !rana in vederea mentinerii vietii si a dezvoltarii

tesuturilor.Ca disciplina insa nutritia se ocupa de urmatoarele aspecte"

# Cunoasterea compozitie nutreturilor si a corpului animal

# Cunoasterea surselor de !rana al animalelor# Cunoasterea gradului de digerare si de asimilare a componentelor nutreturilor in organism

# Cunoasterea valorilor nutritive ale nutreturilor

# Cunoasterea necesarului animalelor$limentatia, ca disciplina este o prelungire a nutritiei si se ocupa de cantitatile si sortimentele

de nutreturi administrate animalelor pe specii si pe categorii su% ce &orma de administrate cuce implicatii si altele. $lt&el spus, alimentatia este latura pragmatica a nutritiei.

Nutritia si alimentatia, alaturi de genetica (de mentionat &aptul ca in ultimul timp la granitacelor doua discipline mentionate a aparut alta numita nutrigenomica. $u stat la %aza si stau

la %aza o%tinerii unor per&ormante de la animale din ce in ce mai mari.Iata cateva e'emple"

# pui de gaina pentru carne care la saptamani au peste 2 )g. $sta ar insemna circa *+g spormediu zilnic pe toata perioada de 42 de zile si circa 1++ g pe zi in ultima parte a cresterii.

# porci la ingrasat care la * luni au 1++ )g asta insemnand cam ++ g pe zi pe toata perioada si

circa 1) spor - zi in ultima parte a ingrasarii# vaci care produc in mod curent +++#1++++)g lapte pe an / Medie in multe tari

dezvoltate.0ecordul mondial e de aproape 3++++ )g lapte pe an. $sta ar insemna circa + )g

lapte pe zi medie pe intreg anul, circa 1++ )g pe zi var& de lactatie.Nutritia si alimentatia traiesc actualmente o mutatie &ara precedent. %iectivului lor initial,acela de a permite realizarea unor productii cat mai mari de la animale i s#au alaturat altele,

precum"

#cunoasterea impactului asupra sanatatii si securitatii produselor animaliere, #cunoasterea impactului nutritiei asupra mediului,

#cunoasterea impactului asupra %unastarii animalului.

Cu re&erire numai la impactul nutritiei si alimentatiei asupra securitatiii produselor animaliere

este de aratat ca a &ost a&ectata, in ultimii 1*#2+ de ani, de cateva crize severe, precum"

# 5S (%oala vacii ne%une6

# Contaminarea cu 7io'ina6# 8olosirea anti%ioticelor ca promotori de crestere ($9:

# 8olosirea de organisme modi&icate genetic.

a. nce&alopatie spongi&orma %ovina(%oala vacii ne%une / 5S / e o a&ectiune a sistemuluinervos central care poate apare la %ovinele adulte. amenii care au consumat produse de risc

precum creier sau maduva spinarii de la %ovinele adulte s#au im%olnavit pana la deces.

$paritia %olii vacii ne%une a determinat interzicerea &olosirii in !rana animaleleor, a &ainii decarne provenita de la animalele terestre in . Implicatii ma;ore asupra &ormularii ratiilor si a

pretului de cost al produselor animaliere

1


2/63

%. 7io'ina e un poluant si o otrava &oarte puternica care se acumuleaza in cantitati mari inlapte, in carne, in peste. Se apreciaza ca circa +< din e'punerea omului la dio'ina se

datoreaza !ranei.

7io'ina a&ecteaza sistemul imunitar, inter&ereaza cu !ormonii si poate produce cancer. $cumcativa ani, presedintele )rainei din acea vreme, a &ost otravit cu dio'ina.

c. $nti%ioticele ca promotor de crestere ($9: au intrat in declin in 1 cand Suedia, tara a

a interzis &olosirea catorva (din sute ca promotor de crestere. Comisia aproape 1+ ani

mai tarziu, interzice &olosirea altora si de atunci de prin 1, lista anit%ioticelor ca promotoride crestere in niunea uropeana a &ost din ce in ce mai scurta.

ltimele doua adilamicina si &lavomiocina s#au &olosit in pana in 113.d. rganismele modi&icate genetic (9M sunt privite cu circumspectie de ma;oritatea

europenilor, nu si de americani. $cestea au aparut evident prima data in Statele nite, pentru

a creste continutul plantelor in su%stante nutritive valoroase precum" amino acizi, vitamine,

acizi grasi, si ca o alternativa la com%aterea %olilor si daunatorilor plantelor (alternative lasu%stantele c!imice. :rin urmare idea aparitie lor este corecta, numai ca cand se &ace

asocierea intre modi&icat si genetic se creaza con&uzie. ricum nu e'ista o lucrare stiinti&ica

serioasa care sa demonstreze concret ca organele modi&icate genetica sunt daunatoaremadiului si a oamenilor.

:orum%ul si soia sunt cele mai &recvente produse modi&icate genetic.

2. SCURT ISTORIC SI PERSPECTIVELE NUTRITIEI SI ALIMENTATIEI ANIMALELOR

istorie a nutritiei si alimentatiei poate &i impartita in ere"

(1 era naturalista (prestiinti&ica

(2 era erergieiera(3analizelor c!imice

(4era mineralelor si a vitaminelor

(* era standardelor de !ranire( era animoacizilor si a enzimelor

( era aditivilor &ura;eri

a. =ipocrate / parintele medicinii, a trait in secolul 4 inainte de =ristos. $ &ost primul invatat

care a sesizat aspecte legate de nutritie si alimentatie. 7e la el au ramas cateva a&orisme

precum"# ,,copii produc mai multa caldura decat adultii>

# ,,daca reusim, noi oamenii, sa sta%ilim ec!ili%rul dintre alimentatie si e'ercitiul &izic am gasit

calea catre sanatate.

%. @avoisier, in ;umatatea a doua a secolului ABIII a lansat cateva teorii impresionante si acum"

# respiratia este un proces de com%ustie sau productia de caldura a corpului animal e strans

legata de consumul de o'igen. In opinia mea, printre primele zeci minti luminate din toate

timpurile lumii, @avoisier e considerat parintele nutritiei dar si al c!imiei si &iziologiei.

c. In ;urul anului 1++, Bauuelin demonstreaza importantza calciului pentru &ormarea co;iioului.

d. :rin scoala germana in a doua ;umatate a secolului AIA se &ac primele analize de nutreturi,

proteini, grasimi, si !idrati de car%on.

e. Inceputul secolului AA"

2


3/63

1+ / scar Dellner lanseaza prima unitate de masura a valorii nutritive a nutreturilordenumita $ E c!ivalent $midon. $ceasta a &ost &olosita pana in anii F+ ai secolului trecut.

8ie original &ie modi&icata

113 / plonez Cazimir 8un) / Bitamina $ o izoleaza pentru prima data. :ana la 14+ aproapetoate vitaminele erau cunoscute.

&. In ;urul anului 13+ sunt identi&icati primii aminoacizi / american Gilliam 0ose / laureat al

premiului No%el pentru acest lucru

g. $nul 1*+ aduce pentru prima data &olosirea anti%ioticilor ca promotori de crestere. :rimula &ost un preparat pe %aza de streptomicina. 7upa 1+ au aparut primele enzime sintetice si

primii aminoacizi sintetici. In zilele noastre su% presiunea revolutiei verzi (green revolutHion,green peace mutatiile in domeniu sunt &oarte alerte. Se cauta mai ales solutii naturiste

precum pre%iotice, pro%iotice, 78M (dro;dii, minerale c!elatate, e'tracte d eplante

medicinale si altele.

:re%ioticele sunt su%stante inerte d.p.d.v. digestiv care stimuleaza dezvoltarea &lorei %ene&ice

in organism.

:ro%ioticele sunt culturi de organisme vii, in special de %acterii, cu in&luenta &avora%ila inorganism 6se mai numesc direct &eed micro%ials (78M.

3. METODE DE ANALIZA A COMPONENTELOR NUTRETURILOR

METODA WEENDE (pronunta ve-ende)

Scoala germana / initiatorii acestei metode =enner%erg si Sto!man Con&orm acestei metode

im%unatatita nutreturile au componente iar &iecare component mai multe su%componente"

#umiditate ( sau apa# cenusa %ruta (Cen5

# proteina %ruta (:5

# grasime %ruta (95# celuloza %ruta (C5

# su%stante e'tractive neazotate (SN

Su%componente"

Cen5"

# Minerale esentiale"#macrominerale" Ca, :, Mg, Na, Cl, D, S

#microminerale" 8e, Cu, n, Mn, I, Co, SeJJ

# Minerale neesentiale" :%, $l, =g, $s

:5"#$minoacizi, peptide, proteine comple'e

# $mine, amide, nitrati, alcaloizi

95

#acizi grasi, glicerol#glicolipide, &os&olipide

#vitamine liposoluvileC5

#celuloza, !emiceluloza, lignina

SN

#amidon, za!aruri simple$cizi organici, taninuri, vitamine liposolu%ile

3


4/63

METODA VAN SOEST (olandeza origine@a s&arsitul secolului trecut AA, metoda Geende a &ost din ce in ce mai criticata mai ales

pentru precizia determinarii celulozei %rute si a su%stantzelor e'tractive neazotate.

In aceste conditii s#a propus o noua metoda, Metoda Ban Soest, denumita si metodadetergentilor. Con&orm acestei metode, nutreturile au doua componente"

1. C!ti!utu" ce"u"#r (solu%il in detergent neutru are principale su%componente"

:roteinele, lipidele, glucide simple, samdJ.

2. Peretii ce"u"#ria. sunt solu%ili in detergent acid precum su%componentele" celuloza pura si !emiceluloza

%. si solu%ili in =2S4 precum su%componentul" lignina7in peretii celulari se &ac trei analize"

N78 (neutral detergent &i%er E @ignina K Celuloza K =emiceluloza

$78 (acid detergent &ier E @ignina K Celuloza

$7@ (acid detergent lignin E @igninaSunt si alte metode de analiza pentru determinarea componentelor nutreturilor, precum"

#metode cromatogra&ice

#metode %azaste pe a%sor%tia atomica#metoda NI0 (re&lectie in apropiere de in&larosu# I0 / near in&rared re&lectance

#metoda NM0-0MN (nuclear magnetic resonance

:rimele doua metode E presupun &olosirea reactivilor c!imici (Let c!emistrH

ltimele doua metode E nu &olosesc reactivi c!imici (%lac) %o' se %azeaza pe legi &izice.

$. CONTINUTUL NUTRETURILOR SI AL CORPULUI ANIMAL IN APA

0oluri in organism ale apei

# proprioetati ionizante

# solvent pentru su%stante !idrosolu%ile# transportul si a%sor%tia su%stantelor nutritive

# in termoreglare

# in mentinerea tensiunii super&iciale# intervine in numeroase reactii c!imice (!idroliza

# rol de protectie (cazul lic!idului ce&alora!idian

# rol de lu%re&iant (cazul lic!idului sinovial

Cunoasterea continutului in apa al nutreturilor prezinta importanta pentru ca cu cat nutreturile

au mai multa apa cu atat au mai putine su%stante nutritive. Cele care dau valoare nutritiva

Continutul nutretului in apa este &oarte varia%il"#C!iar peste +< (dovlecii, pepenii, castravetii Marius 9!icos 9ostogan

# +#+< (nutreturi verzi

# **#*< (silozuri

# 1*#1< (&anuri# 12#1*< (semintzele plantelor

# 1+#12< (nutreturile com%inate / cele produse in &a%rici# 1#2< (saruri minerale

In regnul vegetal apa se gaseste su% urmatoarele &orme"

# apa de vegetatie / apa din sucul celular al plantelor, cu ponderea cea mai mare de +#E+<

din apa totala. $ceasta imprima suculenta nutreturilor, un grad ridicat de consuma%ilitate sidigesti%ilitate si are e&ecte dietetice6 apa %iologica, e apa legata, nu e apa de ploaie.

# apa de constitutie / este apa structurala, apa legata c!imic

4


5/63

# apa de !igroscopicitate / este apa a%sor%ita de nutreturi din atmos&era.

rganismul animal contine in medie +#+< apa dar cu limite mai largi care merg de la 4*#*+<

in cazul animalelor adulte si grase la *#+< la nou nascuti. :rin urmare, virsta si statiul deingrasare sunt principalii &actori care in&luentzeaza continutul in apa al corpului animal.

Se mai adauga specia, &elul tesutului (1#*< apa in tesutul adipos, 4+#4*< in tesut osos, si 2#

*< in tesutul muscular. @aptele de vaca contine, in medie < apa, &icatul 4


6/63

Nutritie C2

CONTINUTUL NUTRETURILOR SI AL CORPULUI ANIMAL IN PROTEINE

:roteinele indeplinesc in organism, un rol plastic din componente ale tuturor tesuturilor si

organelor6 ca rol secundar, sunt energetice, atunci cand !rana contine cantitati insu&iciente de

glucide si lipide.

7e asemenea , protinele au in organism cateva roluri speci&ice, dat &iind ca sunt componenteda %aza ale enzimelor si !ormonilor.

@a general, proteinele ;oaca un rol aparte in nutritie, su% aspect cantitativ si calitativ.

Continutul in proteina al nutreturilor de origine vegetala este di&erit, cu limite de la 1 / *+


7/63

# 'emple" cisteina , poate &i sintetizata pe seama metioninei(sintetizata pe seamasul&ului tirozina(pe &enilalanina

c. $$ neesentiali($$N# :ot &i sintetizati de toate speciile, cu conditia ca#n !rana sa se gaseasca su&icient

azot(N

# 'emple" alanina, serina, o'iprolina, acid aspartic, acid glutamic, !idro'iglutamic,

citrulina

2. Peptidele: sunt su%stante intermediare inre $$ si sistemele comple'e, rezultate inurma proceselor de degradare sau sinteza ale acestora. le sunt contruite prin intermediul unei

legaturi l&a#car%o'il si al&a#amino a unor aminoacici(peptide lin)ageO. Sunt dipeptide, tri#,

poli#(Pde 3.

In a&ara de &aptul ca peptidele sunt elemente structurale constructive ale proteinelor,poseda si o proprie activitate %iologica.

@aptele, in special, e o sursa cu mai multe peptide cu activitate %iologica, rezultate in urma

!idrolizei cazeine(pp cazeima din lapte. :eptidele din lapte au proprietati analgezice si#n transportul calciului prin sange catre

tesuturi. Sunt unele peptide precum %om%esinul, enterostatinul, glucagonul si leptinele implicate incontrolul consumului de !rana al animalelor si au proprietati ol&active si gustative. $semenea

peptide, imprima proprietati ol&active si gustative unor alimente ca %ranzeturile sau sucurile

de &ructe

3. Proteinele complexe" se clasi&ica in"

a. :roteine necon;ugate

# $ceste proteine, prin !idroliza , produc numai amonoacizi# :ot &i su%divizate, in &unctie de gradul de solu%ilitate si de compozitia c!imica in alte 2

grupuri"

a.1. :roteine &i%rilare "Sunt insolu%ile si &oarte rezistente la degradarile enzimatice. Sunt elemente structurale ale

proteinelor. Includ colagenii, elastina si )eratina.

Colagenul este pp. proteina a tesuurilor, cca. 3+< din totalul proteinelor din corpulmami&erelor. n aminoacid esential / tripto&anul, nu se gaseste in acest tip de

proteina(colagen.

lastina este proteina care se gaseste in tesuturile elastice, precum tendoanele si arterele. a

este %ogata in alanina si glicina si &oarte &le'i%ila, si continut mai scazut in lizina si metionina. Deratina este de 2 tipuri" al&a#)eratina (pp proteina din lana si par si %eta#)eratina(din pene,

cioc si solzi. $ceste proteine sunt %ogate in cisteina(un aminoacid cu sul&, dar si#n metioina.

'emplu" lana contine cca. 4< cisteina si metioina6

In legatura cu cele 3 proteine de mai sus, se poate &ace constatatrea ca ele nu#s cele mai%une calitativ.

a.2. :roteine glo%ulare" Se numesc asa, pt ca, lanturile lor polipeptidice sunt pliate in structuri compacte, care

sugereaza &orma de glo%ula. 7in acest grup &ac parte" al%uminele si glo%ulinele si mai putin

cunoscute " !istonele si protaminele.

$l%uminele sunt solu%ile in apa si coaguleaza la cald. Se gasesc in lapte, oua si sange. 9lo%ulinele se gasesc de asemenea in lapte, oua si sange si#s principelele proteine de rezerva

din ma;ritatea semintelor plantelor.

7


8/63

=istonele sunt proteine de %aza ale $7N#ului. Sunt solu%ile in solutii saline si nu coaguleaza lacald. :rin !idroliza, disponi%ilizeaza cantitati mari de lizina si arginina.

:rotaminele sunt componente de %aza ale acizilor nucleici cu greutate moleculara mica.

Spre deose%ire de proteinele &i%rilare, cele glo%ulare(mai ales al%uminele si glo%ulinele suntproteine de &oarte %una calitate.

%. :roteine con;ugate

$laturi de $$ contin si unele su%stante neproteice / su%stante prostetice.

'emple" 9licoproteinele " sunt proteine con;ugate cu glucide ( unul sau mai multi !eteroglicani. Sunt

componente ale secretiilor mucoaselor si au in principal rol de lu%re&iantSunt con;ugate culipide, precum colesterolul si intra in structira mem%ranelor celulare.

8os&oproteinele" au ca grupare prostetica acidul &os&oric. Includ si cazeina din lapte si

&os&ovitina din gal%enus.

Cromoproteinele" contin ca grup prostetic un pigment, ca e'emple " !emoglo%ina sicitocromii.

4. Alti compusi azotati" pot &i denumite si proteine neadevarateO si sunt"

a. $minele "$minele prezente in cantitati mici in multe plante si animale se remarca printr#un potential

to'ic care apare in urma unei su%stante organice. a poate aparea si#n rumen si#n alimente

&ermentate(%ranzeturile, vinurile

7e e'emplu" !istamina / o amina &rmata din aminoacidul !istidina, poate provoa soc

ana&ilactic. 5etaina / din s&ecla de za!ar, &ormata din o'idarea colinei(din comple'ul 5

:utrescina / din arginina

Cadaverina / din lizina Silozurile de sla%a calitate pot contine cantitati mari de amine, pt ca se dezvolta o %acterie

ce poate a&ecta sanatatea animalelor

%. $midele" $sparagina din acidul aspartic si glitamina din acidul glutanic, au potential to'ic.

Si uree este o amida, se regaseste &ie ca produs terminal al meta%olismului azotului la

mami&ere(care se elimina prin urina, &ie drept component al mai multor nutreturi(soia,carto&i,s&ecla,varza etc

c. Nitratii"

Se gasesc in anumite plante si nu au e&ecte to'ice la animale. In anumite conditii insa, se

reduc in nitriti / iar acestia au potential to'ic. Niveluri destul de ridicate de nitrati se gasesc inunele plante, inclusiv in legume.

d. $lcaloizii"

:rezinta importanta to'ica. Cel mai cunoscut alcaloid este solanina din carto&ii cruzi6

nicotina(din tutun si cocaina ( din &runzele de cocoa.

8


9/63

CONTINUTUL NUTRETURILOR SI AL CORPULUI ANIMAL IN LIPIDE

Sunt insolu%ile in apa, insa solu%ile in solventi organici(%enzen, eterul sau cloro&ormul.

:rincipapul rol este cel energetic E ,*)cal-gr, de cca. 2ori mai mare decat a glucidelor si aproteinelor.

$u secundar, un rol plastic, prin componente ale mem%ranelor celulare6 sunt solventi ai unor

vitamine liposolu%ile6 asigura activitatea normala a unor glande interne6 maresc rezistenta

organismului la into'icatii. In nutretrile de origine vegetala, ponderea lipidelor e &oarte varia%ila" de la / 1< in cazul

radacinilor si tu%ercuilor la 4+#4*< in cazul semintelor de coa;a soarelui decorticate(&aracoa;a.

:rintre limitele e'treme" %oa%ele de cereale au 2#*< lipide , %oa%ele de soia 2+#22<

Sunt numai aparitii comune in ma;oritatea lipidelor din nutreturi, cel mai cunoscul acid gras

saturat este acidul palmitic (+ du%lu legaturi si 1 atomi de car%on C1"+6 $9MN E acid oleic(C 1"16 $9:N E acid linelonic (C 1"3 si linoleic (C 1"2.

In nutreturile de origine animala, continutul grasimii poate atinge 1+#1*< in &ct de natura si

modul de preparare-degresare a acestora. In corpul animal, proportia lipidelor oscileaza dependent de specie, varsta si starea de

ingrasare, de la 2#3< nou#nascui si 2+#4*< la animalele adulte si grase. @a animale, lipidele sunt principala &orma su% care energia se stoc!eaza in organism. 7pdv c!imic, lic!idele sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi($9.

7intre $9 cu catena lunga s#a desprins o grupare / $9 esentiali($9, &ormata din $ linoleic,

linolenic si ara!idonic. $cestia nu pot &i sintetizati in corp, si ca urmare, acestia tre%uie

asigurati prin !rana. Cele mai concentrate surse de $ linoleic linoleni sunt semintele de oleaginoase. $.

ara!idonic se gaseste numai in grasimea din nutreturile de origine animala.

@ungimea catenei(cati atomi de car%on sunt in lant si gradul de saturare al acizilor grasi;oaca un rol important in e&icienta asimilarii acestora. Cu cat catena este mai scurta si cu cat

gradul de saturare este mai mare, cu atat gradul de asimilare in organism este mai mare.

:redominanta unui grup sau unui $9 are in&luente asupra starii de sanatate a animalelor si aoamenilor si asupra calitatii grasimilor animale. 7e e'emplu" $9:N(acid gras polinesaturati"

linoleic linolenic,in ciuda unei e&iciente de utilizare in corp mai mica, in&luenteaza &avora%il

starea de sanatate6 inclusiv %olile cardio#vasculare - $ stearic(un acid gras saturat cu 1 atomide C, daca se gaseste in cantitati mari in !rana porcilor are ca e&ect producerea unei gasimi de

consistenta mai tare, pt o%tinerea unor preparate mai %ine agreate de consumatori - , $.

oleic(un acid gras mono#nesaturat cu 1"1 C, daca se gaseste in cantitati mai mari, produce o

grasime de consistenta mai moale 9rasimile se pot clasi&ica"

a. 9rasimi %azate pe glicerol

9licolipidele(glucoliidele galactolipidele si &os&olipidele(lecitina ce&alina

%. 9rasimi ne%azate pe glicerolS&ingomielina cere%rozidele

9


10/63

Nutritie C3

1) CONTINUTUL NUTRETURILOR SI AL CORPULUI ANIMAL IN *IDRATI DE CAR+ON,-LUCIDE

=idratii de car%on (glucidele sunt compusi c!imici neutri care contin in ma;oritatea lor C, =,

. Sunt insa altii care contin in plus si N, :, sau S.

:rincipalul rol al glucidelor in organism este cel energetic (desi valoarea energetica a glucidelor

e mai mica decat a lipidelor si a proteinelor, se ;usti&ica acest rol energetic prin ponderea marea glucidelor in nutreturi. In secundar, glucidele indeplinesc in organism si un rol plastic prin

componente ale mem%ranelor celulare.

= idratii de car%on in ma;oritatea situatiilor reprezinta &ractiunea dominanata in regnulvegetal. Cea mai adesea proportie se gaseste in grauntzele de cereale (*#*


11/63

9alactoza nici ea nu se gaseste in natura in &orma li%era. a se regaseste &ie ca produs dedegradare al glucidelor comple'e (prin &ermentare, &ie in lactoza (un diza!arid din lapte, in

com%natie cu glucoza.

B. Glucidele complexe

9lucidele comple'e &ac parte din urmatoarele grupuri"

# diza!aride

# triz'a!aride# !omoglicani

# !eteroglicani7iza!aridele

7in acest grup de glucide comple'e o importanta mai mare, din punct de vedere nutritional o

au" sucroza (za!aroza, lactoza si maltoza.

7iza!aridele ca atare se gasesc in anumite nutreturi (sucroza in s&ecla de za!ar si in trestia deza!ar, lactoza in lapte, maltoza in orzul germinat sau ca produsi de cliva; ai amidonului sau

celulozei.

Qriza!arideleCel mai cunoscut triza!arid este ra&inoza, care se gaseste in cantitati mici, in s&ecla de za!ar.

Se concentreaza in melasa, un su%produs rezultat in urma e'tractiei za!arului.=omoglicaniiMulti dintre !omoglicani apar in plante &ie ca su%stante de rezerva, &ie ca elemente structurale

ale acestora.

Cei mai cunoscuti sunt amidonul, celuloza si glicogenul.

$midinul este prezent in nutreturi, in plante, ca rezerva de !idrati de car%on (cea mai marecantitate de amidon se gaseste in semintele cerealelor, in radacini si tu%erculi. $midonul care

se gaseste in plante si nutreturi e su% &orma de granule a caror marime si &orma depinde de la

un nutret la altul.Celuloza este cel mai a%undent polimer in regnul vegetal, in special in nutreturile grosiere si in

&anuri. $laturi de alte su%stante celuloza con&era rezistenta ti;elor plantelor. 'ista si o

celuloza pura necom%inata cu alte su%stante in %um%ac.9licogenul se regaseste in &icat, in musc!i, in alte tesuturi ale organismului animal. &orma de

rezerva a glucidelor in corpul animal. 9licogenul este principalul !idrat de car%on de rezerva

pentru animale si ;oaca un rol esential in meta%olismul energetic.=eteroglicanii

Sunt de amintit din acest grup de gidrati de car%on su%stantele pectice, !emiceluloza si

lignina.

Su%stantele pectice sunt strans asociate cu poliza!aridele (solu%ile in apa &ier%inte si segasesc, in special, in peretii celulari ai plantelor si in zonele intercelulare. Su%stantele pectice

poseda proptietati gele&iante (de a se trans&orma in gel.

=emiceluloza este poliza!aridul peretilor celulari, solu%il in alcali, si care este strans asociata

cu celuloza, &ormand comple'ul celuloza#!emiceluloza. Numele este inselator pentru cainduce conversia ei in celuloza, ceea ce nu este adevarat.

@ignina, care de &apt nu &ace parte din categopria !idratiolor de car%on (este un derivat&enolic, insa este strans legata structural de acestia (in special de celuloza, con&era

rezistentza peretilor celulari ai plantelor.

:entru nutritie, lignina este importanta deoarece este &oarte rezistenta la degradarile c!imice

si enzimatice (este practic inerta din punct de vedere digestiv. :aiele, &anurile, sunt &oarte%ogate in lignina, ceea ce &ace ca digesti%ilitatea lor sa &ie scazuta. :rin tratamente c!imice,

11


12/63

in special ale paielor cu Na= sau amoniac an!idru se rela'eaza legaturile dintre celuloza silignina conducand in &inal la cresterea digesti%ilitatii unor asemenea nutreturi precum paiele.

2) CONTINUTUL NUTRETURILOR IN ACTORI ANTINUTRITIONALI

8actori anitnutritionali (8$ pot &i de&initi ca su%stante care se gasesc natural in unele nutreturisi care prin di&erite mecanisme pot a&ecta sanatatea si productiile animalelor. $ nu se

con&unda cu principii to'ici vs &actori antinutritionali. rice lucru poate &i clasi&icat in ceea cepriveste 8$ se propune aceasta clasi&icare dupa tipul de elemente nutritive pe care le pot

a&ecta. :e acest criteriu se de&inesc trei grupuri principale si unul mai mic"

1. A c#re #cti!e#z# #su%r# %rtei!e"r

2. A c#re #cti!e#z# #su%r# /i!er#"e"r

3. A c#re #cti!e#z# #su%r# vit#/i!e"r

$. Si #"ti A 0c#re !u #u !ici "e#tur# cu %ri/e"e trei c#terii)

1. A c#re #cti!e#z# #su%r# %rtei!e"r

# In!i%itorii de proteaze# @ectinele# Saponinele

# Qaninurile

In!i%itorii de proteaze

In!i%itorii de proteaze practic se con&unda cu in!i%itorii de tripsina, cu toate ca si alte enzimeproteolitice precum c!imotripsina sau pepsina pot &i a&ectate.

In!i%itorii de triopsina sunt larg raspanditi in semintele plantelor, in special celor care apartin

&amiliei leguminoase (soia in special.&ectele in!i%itorilor de tripsina asupra animaleleor constau in reducerea ritmului de crestere

(este a&ectat pancreasul si, implicit, in reducerea per&ormantzelor productive.

7istrugerea acestora se &ace prin tratamente termice sau cu raze in&rarosii.@ectinele (!emoaglutininele

:rimul e&ect al lectinelor (glicoproteine este acela ca aglutineaza glo%ulele rosii ale sangelui.

7e asemenea, a&ecteaza epiteliile peretelui intestinal si micro&lora intestinala si inevita%il ducla scaderea gradului de a%sor%tie.

&ectele negative ale lectinelor di&era printre nutreturi. $st&el, lectinele din &asolea comuna

sunt &oarte evidente iar cele din mazare si soia nu au avut e&ecte sistematice la toate speciile.

Qratamentele termice sunt cele mai &recvente metode de reducere a activitatii lectinelor, cue'ceptia caldurii uscate, la care sunt &oarte rezistente. :rin urmare caldura umeda se

recomanda. $cesta e unul din motivele pentru care &asolea se &ier%e %ine si se indeparteaza

apa de &ier%ere o data de doua ori.

Saponinele7intre nutreturile cu un continut mai ridicat in saponine sunt de amintit doar doua plante

verzi" lucerna si mazarea &ura;era.Saponinele se remarca prin gustul speci&ic (de sapun si prin &aptul ca &ac spuma in solutii

apoase.

$u activitate proteolitica precum cea !enmolitica care reduce ritmul de crestere.

7atorita &aptului ca &ormeaza spuma in solutii apoase, saponinele sunt responsa%ile de aparitiatimpanismului la rumegatoare in anumite conditii in cazul in care rumegatoarele consuma

12


13/63

cantitati mari de leguminoase verzi (acumulare de gaze la nivelul rumenului / se &ormeaza ospuma in rumen, se depune pe dia&ragma si %loc!eaza activitatea respiratorie.

Qaninurile

Qaninurile au proprietatea de a precipita proteinele din solutiile apoase si, odata cu aceasta dea scadea gradul lor de utilizare in organism.

Qaninurile se gasesc practic in toate semintele cerealelor, dar in mod deose%it in semintele de

sorg.

Qaninurile se gasesc si in semintele multor leguminoase (%o%, gasole, mazare etc. Inleguminoase se gases, in special, in invelisul %oa%leor, asa incat decorticarea (indepartarea

acestui invelis conduce la scaderea continutului in taninuri.Se gasesc si in struguri (co;ile %oa%leor de struguri si in semintzele de struguri.

$u proprietati anti%acteriene insa, si distrug %acterii care se dezvolta in vinuri. Se pare ca

taninurile din vinuri au si proprietati antio'idante pentru organismul uman. Imprima acel gust

astringent speci&ic unor soiuri de vinuri (mai ales cele rosii.

2. A c#re #cti!e#z# #su%r# /i!er#"e"r

# $cidul &itic # $cidul o'alic # 9lucozinolatii

13


14/63

$cidul 8iticste capa%il, prin sarurile sale, sa comple'ezeO, sa imo%ilizeze anumite elemente minerale, in

&runte cu &os&orul insa si alte minerale pot &i a&ectate precum Ca, Mg, 8e, sau n pot &orma

compusi insolu%ili cu acidul &itic.:rin urmare : dar si alte minerale &ormeaza compusi cu acidul &itic, si desi mineralele se gasesc

in !rana ele nu pot &i valori&icate in organism (ca si cum nu ar &i. $cidul &itic se gaseste in

special in grau orz secara orez si &asole.

$daugarea &itazelor sintetice in !rana monogastricelor creste digesti%ilitatea &ors&orului si aaltor minerale si reduce odata cu acesta, concentratia lui in &ecale si urina.

:ro%lema &os&orului (poloarea cu : este cea mai evidenta.0umegatoarele adulte au disponi%ilitatea sa descompua sarurile acidului &itic in rumen

eli%erand in &elul acesta mimneralele asa incat in cazul rumegatoarelor teoretic pro%lema nu s#

ar pune.

$cidul o'alic7intre plantele cu continut mai ridicat in acid o'alic sunt de amintit" s&ecla (in special &runzele

de s&ecla, spanacul, unele %uruieni (macris!, popular, din genul 0ume', s.a.

&ectul sau antinutritic se localizeaza in special la nivelul calciului prin &ormarea o'alatului decalciu, alt&el spus Ca e surprins in aceasta &orma de o'alat de Ca si devine neutiliza%il in

organism si animalele pot su&eri !ipocalcemia.7esi %ovinele si ovinele au a%ilitatea de a descompune acidul o'alic, totusi au aparut unelepro%leme de sanatate si in cazul lor. ( 7e multe ori in multe &erme s&ecla de za!ar de

decoleteaza, &runzele sunt date la vaci si toate sunt cu %urta in sus de !ipocalcemie.

@a porci si pasari cauzeaza o depresie in crestere si op reducere a cantitatii de calci uretinut in

corp.9lucozinolatii

9lucozinolatii sunt responsa%ili de mirosurile patrunzatoare ale condimentelor (mustar de

e'emplu.7intre plantele &olosite in !rana animalelor un continut mai ridicat in glucozinolati au cele care

&ac parte din genul 5rassica (rapita, sau varza. .. Isi maresc glanda tiroida pentru ca se

produce un de&icit in iod (glucozinolatii comple'eaza iodului / evident apar si alte simptomespeci&ice !ipotiroidismului.

&ectele sunt indreptate, mai ales, asupra iodului

3. A c#re #cti!e#z# #su%r# vit#/i!e"r

:ractic toate vitaminele cunoscute au si &actor antinutritionali, antivitamine.

$ntivitamina $

Semointzele unor leguminoase, in special de soia netratata, contin enzime (lipo'idaze carecatalizeaza o'iodarea carotenului (provitamina $ si, deci, distrugerea lui.

:ornind de la aceasta idee, s#a demonstrat ca viteii !raniti cu soia netratata termic, au avut un

ni%el mai scazut al vitamionei $ si al carotenului in plasma sangvina si au acuzat

!ipovitaminoza $.$ntivitamina 7

S#a aratat ca proteine izolate din soia netratata termic, dar si din unele cereale, pot producera!itism la pasari si portci, ca urmare a unei antivitamine 7 (un compus sterolic care produce

!ipovitaminoza 7. $utoclavarea acestor proteine a eliminat e&ectele ra!itogene, deci nu a mai

aparut ra!itismul.

ste de speci&icat ca suplimentarea !ranei in calciu si in &os&or nu a condus la remontareasituatiei.

$ntivitamina


15/63

$dministrarea continua la pui si la miei a unor ratii care au inclus &asolea comuna, care contineaceasta antivitamina, au produs distro&ii musculare. $cestea au putut &i atenuate prin

autoclavare sau prin suplimentare cu vitamina

$ntivitamina DR5oala sul&ineiP este caracterizata prin !emoragii &atale pentru vitei. 0esponsa%il pentru

aceasta este dicumarolul, care reduce nivelul protrom%inei din sange, consecinta a scaderii

implicarii vitaminei D in producerea de tro%ina la nivelul &icatului.

Si vitaminele !idrosolu%ile au antivitamine. So &ar Le prezented antivitamins &or loposolu%levitamines.

$ntivitamina 51 (tiaminaza8actorul antitiamina, se gaseste in special in &eriga si in mucusul de pe solzii pestilor. Caii si

vitele care au consumat &eriga si carnivorele care au consumat peste crud continuu, c!iar si in

cantitati mici, au acuzat !ipovitaminoza 51, prin tul%urari nervoase (ine%uneste calul.

$nti%iotina (avidina$nimalele carnivore (caini, pisici, nurci care au consumat timp mai indelungat oua crude

(avidina se gaseste in al%us au mani&estat tul%urari nervoase.

S#au descoperit antivitamine si pentru alte vitamine !idrosolu%ile" antivitamina niacinei (dinporum%, antivitamina pirido'inei (din in, antivitamina C (cu actiune la prepararea vegetalelor

la &oc mic sau indelungat.$. A"ti A

Se gasesc in anumite nutreturi si in&luentzeaza negatic digesti%ilitatea acestora, sanatatea

animalelor, si implicit per&ormantele productive.

7inte acestia sunt de amintit" vicina si convivina (din %o% lupinina (din %oa%ele de lupin,solanina (din carto&ii cruzi, sinapina (din rapitza, gossHpolul (din %um%ac, etc.

Nutritie C$

CONTINUTUL NUTRETURILOR SI AL CORPULUI ANIMAL IN MINERALE

7upa ponderea in care mineralele se gasesc in nutreturi si in corpul animal ele se clasi&ica in

# Macro#minerale (g-)g

# Micro#minerale ((mg-)g

$. Continutul nutreturilor si al corpului animal in macro#minerale

Sunt recunoscute macro#minerale" Ca, :, Mg, S, D, Na, Cl

:rezenta celor macro#minerale se va &ace dupa urmatorul cadru" roluri, surse si implicatii (inde&icit sau e'ces.

CALCIUL

Ca E important constituent al sc!eletului si al dintilor (< din calciul organismului se gasestein oase si in dinti

Ca E constituent al celulelor si al tesuturilor &luide


16/63

Ca E activeaza multe comple'e enzimatice inclusiv acele implicate in transmiterea impulsurilornervoase si in e'cita%ilitatea musculara. 7e asemenea C$ intervine in procesul de coagulare al

sangelui si al laptelui.

@aptele, &runzele plantelor in special ale leguminoaselor, &aina de peste (&ainurile animale carecontin oase, sau &aina de carne de oase sunt importante surse de calciu.

5oa%ele de cereale si radacinile, tu%erculii au un continut scazut in calciu.

In cresterea de tip industrial al animalelor se &olosesc suplimentarea de calciu cele mai

cunoscute &iind car%onatul de calciu si &aina de oase.Insu&icienta calciului din !rana provoaca"

# la animalele tinere ra!itism (incompleta dezvoltare a oaselor si de&ormari ale acestora# la animalele adulte provoaca osteomalacie. 0eprezinta &uga calciului din oase si

imposi%ilitatea inclocuirii acestuia. asele se su%tiaza si devin &oarte &ragile.

# la pasarile ouatoare insu&icienta calciului determina &ragilitatea oolelor prin su%tierea co;ii si

scaderea procentului de oat ( redus# la vacile cu productii mari de lapte insu&icienta calciulului imediat dupa &atare induce un

sindrom num it &e%ra laptelui. Scade cantitatea de calciu din sange, apar contractii musculare

pana la paralizie.'cesul de calciu in !rana, are de asemenea e&ecte ne&avora%ile asupra organismului. Sunt

e&ect multiple ce nu sunt discutate acum, insa un apropo pentru mamele care isi indoapa copiicu suplimentele de calciu. In mod normal c!iar si un organism tanar daca consuma nutreturi cusu&icient Ca nu are nevoie de suplement.

OSORUL

$sociere sa stransa cu calciul in oase tre%uie mentionata pentru inceput. 7e alt&el circa +<

din : al organismului este &i'at in oase. : e un component al &os&oproteinelor,m al&os&olipidelor, al acizilor nucleici, si are un rol determinant in meta%olismul energetic.

@aptele, grauntele de cereale, &aina de peste sunt importante surse de &os&or

8anurile si grosierele, radacinile, tu%erculii, sunt surse sarace de &os&or.Surse de &os&or suplimentar e &olosit in cazul cresterii animalelor su% &orma de saruri ale

acestuia / cele mai cunoscute &iind &os&atul monocalcic, &os&atul dicalcic, si &os&atul tricalcic.

7e&icienta in &os&or asociata si cu de&icienta in calciu (cele doua minerale actioneaza in stransalegatura provoaca la animale distro&ii osoase (ra!itism la tineret si osteomalacie la adulte.

Insu&icienta &os&orului din !rana provoaca la pasari o %oala numita pica mani&estata prin

tul%urari de comprotament alimentar (nu mai mananca ca de o%icei. 'cesul de : are e&ectene&avora%ile asupra organismului.

7ate &iind relatiile dintre calciu si &os&or e &oarte important ca in ratiile de !ranire a animalelor

sa se realizeze raporturi optime intre Ca-:. @a toate categoriile de animale cu e'ceptia

pasarilor ouatoare, raportul amintit este cuprins intre 1,*-1 si 2-1.@a rumegatoarele in lactatie este posi%il ca acst raport sa &ie mai mare de 2-1 cu conditia de a

asigura necesarul de &os&or.

@a pasarile ouatoare raportul de Ca la : este aproape du%lu de 3,*-1 pana la 4-1 in &avoarea

calciulului.MA-NEZIUL

Cea mai mare cantitate de Mg se gaseste tot in oase (*+< din totalul Mg organismului asa incatpro%lemele asociate cu Mg sunt strans legate de cele asociate cu Ca si :.

Mg e activator al mai multor comple'e enzimatice in special al trans&erazelor, intervenind in

meta%olismul multor elemente nutritive (proteine, grasimi, samd.

Qaratele de grau, dro;diile &ura;ere, concentratele proteice vegetale (C:B sunt importantesurse de Mg.

Mai e de remarcat varia%ilitatea mare a continutului in Mg a plantelor.

Suplimentul mineral de Mg cel mai cunoscut este Mg (o'idul de Mg.


17/63

Magneziul e implicat in aparitia unei %oli numita RQetania de iar%aP care apare la rumegatoarela inceputul pasunatului cand consuma plante crude. Se produce o !ipomagnezemie puternica

insotita de convulsii, tetanii, putand surveni si moartea animalelor.

'cesul de Mg / acelasi lucru ca si e'cesul de Ca si de :.

SULUL

Cea mai mare cantitate de sul& se gaseste in organism in doi aminoacizi (metionina si cisteina,

in 2 vitamine (tiamina si %iotina si intr#un !ormon (insulina.

8iind component al proteinelor (toate mentionate mai sus sunt proteine orice de&icienta in sul& poate &i privita ca o e&icienta in proteina.

Mai recent s#a demonstrat &aptul ca insu&icienta in S limiteaza la rumegatoare sintezaaminoacizilor cu sul& in rumen. ste moticul pentru care la rumegatoare (si nu numai se

&olosesc suplimente de sul& precum sul&atul de sodium. In mod normal cu ratii si conditii

pedoclimatice normale, de&icientele in sul& apar &oarte rar. Qotusi sunt anumite regiuni in

lumea asta unde solul e sarat si pot apare pro%leme.

POTASIUL& SODIUL si CLORUL 0& N#& C")

$cestea se gasesc in tesuturile moi ale organismului &ata de precedentele minerale care se

gasesc in tesuturile dure. $u cateva roluri comune precum reglarea presiunii osmotice simentinerea ec!ili%rului acido#%azic.

In plus, D este implicat in mentinerea e'cita%ilitatii nervoase si musculare iar Cl ;oaca un rolimportant in secretia gastrica (&iind component al acidului clor!idric, =Cl.D se gaseste in cantitati relativ mari in plante asa in cat insu&icienta in D e &oarte rar intalnita.

Na si Cl se gasesc in catitati mici in ma;oritatea nutreturilor. 'ceptie &ace &aina de peste

oceanic care contine cantitati relativ mari de Na si Cl. :rincipala sursa pentru Na si Cl pentru

animale este sarea de %ucatarie comuna (NaCl.NaCl ce se include o%ligatoriu in ratia animalelor poate avea e&ecte di&erite daca e prea mult

sau prea putin.

7e e'emplu, insu&icienta de sare in Na si Cl, pot aparea scaderea apetitului, scaderea cresterii,tul%urari de reproductie, (animalele sal%atice stra%at mii de )m in cautarea sarii. 'cesul de

sare in ratii poate cauza pro%leme de sanatate precum" sete e'agerata, edeme, dis&unctii

cardiace.:ro%lema e'cesului de sare se pune mai ales la porci si pasari si mai ales la tineretul acestor

specii (a pui si la purcei. dozare gresita in nutreturile com%inate ale puilor si a purceilor

poate sa determine mortalitati in masa.

5. Continutul nutreturilor si al corpului animal in micro#minerale

Micro#mineralele sunt"

# esentiale (8e, Cu, Co, I, Mn, n, Se, 8#neesentiale ($s, =g, :%, $l.

Microminerale esentiale"

IERUL

Cea mai mare cantitate de 8e se gaseste in organism in com%inatie cu unele proteine precum!emoglo%ina sau mioglo%ina. :rintre principalele &unctii ale &ierului sunt legate de" transportul

sangvin al o'igenului, de procesul de !ematopoieza (de &ormare al eritrocitelor, de &ormare a

cloro&ilei (este a%solut necesar plantelor cu toate ca nu e component al acesteia.

Ma;oritatea nutreturilor vegetale , cu e'ceptia tu%erculilor si a radacinilor contin su&icient 8e.8ainurile animale sunt e'celente surse de &ier. @aptele si su%produsele lui sunt relativ sarace in

8e. niul din motivele pentru care laptele nu e un aliment complet cum se zice.


18/63

Insu&icienta &ierului provoaca anemii la tineret in special la purcei sugar (deoarece rezervelelor corporale de &ier sunt &oarte mici si pentru ca laptele matern nu poate acoperii necesarul

ridicat al purceiilor. 7e aceea la circa #1+ zile purceii se in;ecteaza cu suplimente care contin

&ier, precum sul&at de &ier. Suplimente de &ier se &olosesc insa si la alte categorii de animale.C!iar si la cele adulte precum gainile ouatoare.

$dministrarea in cantitati mari si pe termen lung al &ierului poate induce o into'icatie cronica

ce reduce ritmul de crestere al animalelor.

CUPRUL# participa la !ematopoieza / cuprul este sinergic cu 8ierul (actioneaza in aceeasi directie

# implicat in &unctia de reproducere, in meta%olismul glucidelor, in &ormarea &i%rei de lana, inpigmentarea lanii-parului.

# nutreturile verzi, &anuri, seminte / contin cantitati su&iciente

# laptele / relatic sarac in Cu (suplimentarea la sugari cu saruri de Cu / sul&at de Cu.

# carenta in Cu / zone sarace in Cu (tul%urari grave / anemii, dis&unctii cardiace si dereproducere

# in cazul productiei de lana e a&ectata cantitate si calitatea.

# e'cesul are e&ecte ne&avora%ile (poate provoca into'icatii / pot aparea cand se consumaalimente %ocate in alcaloizi / ei &avorizeaza depunerea de Cu in &icat / pot aparea necroze

!epatice. :orcii pot &i toleranti, contrar oilor care sunt sensi%ile.(In caz de de&icienta de carenta de Cu are de asemenea e&ecte ne&avora%ile asupraInto'icatiile cu Cu pot apre si atunci cand animalele consuma plante %ogate in alcaloizi ce

&avorizeaza depunerea de Cu in &icat si in timp pot apare necroze !epatice. :orcii sunt mai

toleranti la e'cesul de Cu. Nu insa si oile care sunt mai sensi%ile.

CO+ALTUL

8unctia principala e de asemenea participarea la procesul de !ematopoieza, lucru ce a &ost

evidetiat cand a &ost descoperita vitamina 512 (aceasta contine un atom de Co%alt.

In&luentzeaza &avora%il dezvoltarea microorganismelor ruminale. Surse mai concentrate in Cosunt nutreturile verzi, in special lucerna, tri&oi, dro;diile, s!roturile, melasa. Nutreturile

animale sunt de asemenea surse importante de co%alt. 5oa%ele de cereale sunt surse sarace

Sul&atul de co%alt e nutretul mineral cel mai adesea &olosit ca supliment.Carenta in Co (de &apt o !ipovitaminoza 512 se concretizeaza in tul%urari de !ematopoeza si

dis&unctii luminale. @a miei, insu&icienta Co provoaca o maladie numita marasm enzooticO /

&atalitati dupa &etare. 'cesul de co%alt e %ine tolerat de animale. $lt&el spus animalele au unprag de toleranta ridicat &ata de co%alt.

IODUL

Iodul se gaseste in cantitatea cea mai mare in glanda tiroida (mai precis in !ormonii tiroidieni.

Multiple roluri are I in organism precum implicare &avora%ila in &unctia de reproductie, inproductia de lapte, in cresterea continutului de lapte in grasime si in cresterea tineretului.

In mod normal !rana si apa asigura necesarul de iod al animalelor (si al omului. Sunt, insa,

anumite zone, inclusiv in 0omania unde solul si apa sunt sarace in Iod si atunci se intervine cu

suplimente de iod, cel mai cunoscut &iind iodura de potasiu (DI.Cea mai concentrata sursa de iod este &aina de peste (inclusiv pestele in cazul omului.

Cand !rana si apa contin insu&icient iod, scade secretia de tiro'ina si se produce !ipertro&iaglandei tiroide denumita si Rgusa endemicaP. ste semnul e'terior, pentru ca in insu&icienta de

iod se creaza scaderea meta%olismului %azal, intarzierea cresterii, tul%urari de reproductie.

Cantitati prea mari de iod, e'agerate, conduc invers la intensi&icare ameta%olismului general,

mai ales al meta%olimului azotului (proteinelor ce se elimina in cantitati mai mari in organismsi e soldata cu scaderea in greutate (5oala 5asedoL / %oala a omului datorata e'cesului de iod.

5asedoLienii sunt oameni iuti ca %riciul si mai inteligenti decat media. Iodul e implicat in

inteligenta. (popoarele care mananca peste au un IT mai mare.


19/63

MAN-ANUL

Mn este un activator al mai multor enzime" &os&ataze, peptidaze, si un important rol in &unctia

de reproductie. 7e remarcat varia%ilitatea &oarte mare a continutului de Mn in nutreturi. (ca

si Mg. :ot &i apreciate ca surse %ogate in Mn nutreturile verzi, taratele de orez. Seminteleplantelor contin cantitati moderate (iar porum%ul e &oarte sarac in Mn.

In industria NC (nutreturilor com%inate se &olosesc saruri de mangan precum car%onatul si

o'idul de Mn.

Insu&icienta in mEMn se mani&esta la toate speciile prin reducerea ritmului de crestere,mineralizare de&ectuoasa la oase, tul%urari de reproductie precum intarzierea maturitatii

se'uale la ;uninci , resor%tia &etusilor la scroa&e. @a pasari Mn e co&actor in perozis (o %oalaa mem%relor / pasarile nu se mai pot deplasa.

:ragurile de to'icitate sunt ridicate asa incat in e'cess nu sunt consemnate de o%icei a&ectiuni

ale animalelor.

ZINCUL

n e un component al mai multor enzime care &avorizeaza procesul de crestere, &unctia dereproductie, dezvoltarea normala a oaselor si a penelor. Conditioneaa, de asemenea, &ormarea

insulinei si a vitaminei 51. ste considerat element mineral antagonic cuprului, adicaactioneaza in directii di&erite (se %at cap in cap.Nutreturi de origina animala sunt cele mai importante surse de zinc. 7intre nutreturile de

origine vegetala (relativ sarace in general totusi un continut mai mare au taratzele si germenii

semintelor. In aceste conditii in cresterea animalelor se impune suplimentarea cu saruri ale

zincului, cele mai cunoscute &iind n.Insu&icienta in n conduce la reducerea ritmului de crestere, la aparitia parac!eratoze,

tul%uratri de osi&icare si de reproductie, etc.

Nivelul de to'icitate al zincului este ridicat (adica e'cesul e usor de suportat. 7aca totusiapare o into'icatie cu zinc se poate interveni prin adausul suplimentar de Cu (dat &iind &aptul

ca au actiuni antagonice.

SELENIULste component al unor enzime, care sunt prezente in !ematii si care controleaza distrugerea

pero'izilor to'ici (precursorii &ormelor de cancer.

Qotodata, in sinergism cu vitamina , prote;eaza grasimile si vitaminele liposolu%ile dedegradare, actionanad ca antio'idant.

Carenta (de&icienta in seleniu conduce la aparitia miopatiilor si a&ecteaza &ertilitatea.

Continutul nutreturilor in seleniu e &oarte varia%il, depinzand de nivelul acestuia din sol si

ulterior din polante. Sunt anumite zone in lume unde s#au intalnit concentratii mari de seleniuin nutreturi. In aceasta situatie au aparut e&ecte to'ice &oarte pronuntate loa animale.

:rincipala sursa anorganica de Seleniu e selenitul de sodiu. (contestat pentru ca distruge

vitamina . $ aparut seleniul organic ca supliment adica seleniul surprins intr#o &orma

organica nu anorganica precum seleno#metionina.LORUL

8lorul e ultimul micromineral trecut pe lista micromineralele esentiale. :ana in 12 8 eraconsiderat micromineral to'ic. Motivul a &ost ca s#a constatat ca in&luentzeaza &avora%il

procesul de crestere. n alt rol al 8 e legat de prevenirea cariilor dentare.

8 in e'ces este un element &oarte to'ic, provocand &luoroze, mani&estate prin scaderea

apetiotului, intarzierea cresterii, detereiorarea oaselor si a dintilor (%oala dintilor negrii ca omani&estare a e'cesului de 8. Cauza este poluarea industriala (a;unge in sol, in plante, si apa.

MOLI+DENUL

un alt micro#mineral esential.


20/63

Micro#mineralele neesentiale

'ista o grupa de micro#minerale, denumita neesentiale sau to'iceO, care in e'ces au e&ecte

deose%it de grave asupra sanatatii, iar atunci cand apar nu mai pot &i contracarate (s#aterminat. :% se concentreaza in &ructe de mare. ste cazul $s, =g, :% (%oala saturnism, $l.

Qo'icitatea se mani&esta cumulativ / adica se acumuleaza in corp &ara sa se elimine, in!i%and

sistemele enzimatice. Cauza este poluarea mediului prin procesele industriale, si prin &olosirea

ingrasamintelor c!imice in natura (insecticide, er%icide, &ungicidele, in natura / uneleorganisme modi&icate genetic.

Nutritie C

CONTINUTUL NUTRETURILOR SI AL CORPULUI ANIMAL IN VITAMINE

@a inceputul sec AA, =op)ins, in 112 a aratat ca o ratie puri&icata &ormata din proteine,

grasimi, !idrati de car%on si minerale a &ost neadecvata pentru cresterea normala a soarecilor.Sadaugand insa si catitati mici de lapte in ratiesoarecii s#au dezvoltat normal. 'istau, prin

urmare, unii &actori esentiali care lipseau din ratia puri&icata si care induceau intarzierea

cresterii la so%olani. Initial acesti &actori au &ost denumiti Raminele vietiiP si ulterioriRvitamineP. 7upa mediul de solu%ilizare, criteriul vel mai &olosit, vitaminele se clasi&ica in"

# vitamine liposolu%ile ($, 7, , D

# vitamine !idrosolu%ile (comple' 5, vitamina C.

Continutul nutreturilor si al corpului animal in vitamine liposolu%ile$ceste vitamine pot &i depositate in organismul animal (&icat, tesut adipos, ceea ce inseamna

ca pot &i administrate animalelor si de o maniera discontinua, &apt care se constituie intr#un

avanta;.Insa, datorita acetei capacitati de acumulare in organism, in urma administrarii unor doze

ridicate prin !rana, prezinta o to'icitate potentiala, care poate sa pre;udicieze sanatatea si

per&ormantele productive ale animalelor.

VITAMINA A 0reti!")


21/63

Bitamina $ are multiple roluri in organismul animal, este, prin e'celenta vitamina cresterii(deoarece sta la %aza diviziunii celulare.

Conditioneaza regenerearea constanta a tesuturilor, care sunt o%iectul unei uzuri permanente

(precum mucoasa digestiva sau mucoasa respiratorie.Intervine in &unctia de reproductie pe tot traiectul sau (de la gametogeneza la avorturi.

Bitamina $ are o actiune speci&ica asupra mecanismului vederii, in insu&icienta ducand la

aparitia 'ero&talmiilor si a or%irii de noapte (adica incapacitatea oc!iului de a se adapta de la

intuneric la lumina si invers.Mai tre%uie amintit si rolul pe care#l are vitamina $ in prote;area epitelilor impotriva atacurilor

micro%iene, con&erindu#I proprietati antiin&ectioase.Bitamina $ se gaseste in natura su% doua &orme" ca atare pre&ormata adica in nutreturile de

origine animala precum &aina de peste, &aina de carne, oua, lapte, etc si su% &orma de

provitamine (al&a, %eta#caroten in unele nutreturi de origine vegetala precum nutreturile verzi

si &anurile de calitate.Bitamina $ mai poate &i asigurata si prin preparate comerciale precum palmitatul sau acetatul

de vitamina $.

Continutul nutreturilor in vitamina $ (ca si in vitaminele 7 si este e'primat in I-)g. (unitatiinternationale pe )g.

Insu&icienta vitaminei $, corelata si cu epuizarea rezervelor interne, conduce la aparitia unormultiple tul%urari &unctionale ale organismului, mani&estate printr#o scadere a apetitului,incetinirea cresterii, in&ectii ale aparatului respirator, 'ero&talmii, multiple tul%urari de

reproductie.

S#a demonstrat, pentru toate speciile de animale, &aptul ca e'cesul, ca si insu&icienta are

e&ecte ne&avora%ile ale organismului mani&estate prin !emoragii interne, de&ormari ale oaselor,&racturi spontane.

VITAMINA D 0c#"ci'er")

Bitamina 7 ;oaca un rol important in procesul de osi&icare, mai precis in a%sor%tia calciului si al&os&orului la nivel intestinal, si in &izarea acestor minerale in oase.

Ca si vitamina $, si vitamina 7 poate &i asigurata animalelor direct prin nutreturile de origine

animala (73 / ergocalci&erol sau poate &i &a%ricataO la ni%elul pielii (72 / colecalci&erolpornind de la sterolii continuti in nutreturi drept precursorim, cu conditia ca animalele sa &ie

e'puse la soare (mai precis la raze ultraviolete.

:rincipalele surse de vitamina 73 sunt untura de peste, &aina de peste si gal%enusul de ou.@aptele de vaca, in special cel o%tinut la s&arsitul iernii, e sarac in vitamina 73.

:rincipale surse de vitamina 72 sunt nutreturile verzi si &anurile de %una calitate.

Cele doua vitamine 7 au aceasi activitate la taurine, ov%ine, si suine, insa la pasari vitamina 73

e circa de 1+ ori mai activa decat 72. (si la copii.Carentele in vitamina 7, asociate si cu de&iciente in Ca si in :, conduce la aparitia

osteodistro&iilor.

$lte mani&estari in insu&iciente de vitamine 7 sunt" respiratie accelerata, irita%ilitate

(musculara si nervoasa, tetanii, &racturi, intarzierea cresterii.Ca si vitamina $, vitamina 7 in e'cess poate provoca aspecte nedorite, mai precis tul%urarti

circulatorii si respiratorii, prin depunerea calciului in tesuturile moi ale organismului.

VITAMINA E 0tc'er")

Sunt cunoscuti mai multi toco&eroli, insa pentru nutritie cea mai mare importanta o prezinta

al&a#toco&erolul.

n rol principal al vitaminei este cel mai important antio'idant natural, cu e&ect protectorasupra grasimilor si vitaminelor (de o'idare. 7e asemenea in&luentzeaza decisiv &unctia de

reproductie a mami&erelor, inclusiv sterilitatea.

Mai este implicata in prevenirea miodistro&iilor, in meta%olismul apei si al mineralelor.


22/63

Nutreturile de origine %egetala, considerate %ogate in vitamine , sunt de amintit" nutreturileverzi, &anurile, si unele graunte de cereale. Nutreturile de orig&ine animala cu un continut mai

ridicat in vitamina sunt" &ainurile animale, ouale, laptele. 'ista si preparate comerciale,

&olosite drept supliment, precum acetatul de toco&erol.Insu&icienta in vitamina provoaca, in particula, degenerescenta tesuturilor musculare

(precum R%oala musc!iului al%P lavitei si Rdiateza e'udativa P a carnii de porc si tul%urari de

reproductie.

:entru toate speciile, pro%lemele legate de vitamina tre%uie a%ordate, in acelasi timp, cupro%lemele induse de seleniu, din ratiuni de sinergism intre cele doua elemente nutritive.

VIAMINA 0'i"c4i!!#)

Bitamina D este indispensa%ila coagularii sandelui (intervine in sinteza protrom%inei la nivelul

&icatului si in sinteza unor !ormoni, inclusiv !ormonii gonadotropi.

Se cunosc 3 vitamine D" D1, D2, D3 (menadiona. Bitamina D1 se gaseste in nutreturi6 Bitamina

D2 e sintetizata de %acteriile ruminale6 iar Bitamina D3 este sintetizata arti&icial.Spre deose%ire de celelate 3 vitamine liposolu%ile continutul nutreturilor in vitamina D se

e'prima in mg-)g.

Insu&icienta in vitamina D antreneaza aparitia leziunilor !emoragice (su%cutanate siintramusculare mai ales la puii de gaina si de curca (pentru carne soldate cu deprecierea

carcaselor (devin rosii si nu mai pot &i comercializate si uneori cu mortalitai in masa.ste citata in literatura o %oala denumita R%oasla sul&ineiP, in aceasta planta leguminoasaperena gasindu#se dicumarol, o antivitamina a vitaminei D.

Continutul nutreturilor si al corpului animal in vitamine !idrosolu%ile

Bitaminele !idrosolu%ile include vitaminele din comple'ul 5 si vitamina C.

In comparatie cu vitaminele liposolu%ile ($, 7, , D care nu pot &i sintetizate in corp cue'ceptia vitaminei D2 de catre rumegatoare, cele !idrosolu%ile pot &i sintetizate de unele

animale mai precis vitaminele din comple'ul 5 de catre rumegatoare si vitamina C de

ma;oritatea speciilor cu e'ceptia primatelor si a unor specii de rozatoare. alta caracteristica a vitaminelor !idrosolu%ile este aceea ca ele N pot &i stocate in organism

precum vitaminele liposolu%ile. $sta e si %ine si rau pentru ca ne&iind stocate in organism in

e'cess se elimina rapid prin urina si nu au e&ecte potentiale adverse, insa, tre%uie asigurateanimalelor de o maniera continua, zi dupa zi, sau sa se o&ere conditii de sinteza ale acestora.

VITAMINA +1 0ti#/i!#)

Bitamina 51 ;oaca un rol important in meta%olismul glucidelor, mai precis in degradarea lor.Sistemul nervos care utilizeaza prioritar glucidele simple provenite din degradarea glucidelor

comple'e este primul care su&era din insu&icienta degradarii vitaminei 51.

9rauntele de cereale nedeconticate (cu coa;a cu tot, nutreturile verzi, &anurile, sroturile,

&ainurile animale sunt considerate surse relativ %ogate in tiamina (totusi nutretul cu cel mairidicat nivel in vitamina 51 sunt dro;diile &ura;ere.

:rincipala sursa sintetica pentru vitaminele !idrosolu%ile este clor!idratul de tiamina.

$ctivitatea ei si continutul in nutreturi se masoara in mg-)g.

Semnele clasice in insu&icienta de tiamina sunt tur%urari nervoase (polinevrite la animale si%eri#%eri la om.

VITAMINA +2 0ri5'"#vi!#)

Cel mai important rol al ri%o&lavinei este participarea sa la &ormarea sistemelor enzimatice

precum enzimele &lavinice" &ermentul gal%en respirator e cea mai cunoscuta dintre acete

enzime.

Intervinea de asemenea in mec!anismul vederii (retina contine cantitai relativ mari deri%o&lavina li%era.


23/63

$nimalele isi pot asigura vitamina 52 in principal din plantele verzi si dro;diile. In contrast cucontinutul lor mai ridicat in vitamina 51, cerealele si su%produsele lor au un continut mai

scazut in 52,

Se prezinta comercial tot su% &orma de ri%o&lavina.Carenta in ri%o&lavina antreneaza, mai ale, simptome nespeci&ice, precum scaderea apetitului

si intarzierea cresterii.

VITAMINA +6 0%iri78i!#)

Bitamina 5 intra in componenta unor enzime care controleaza meta%olismul aminoacizilor.$re de asemenea un rol important in activitatea sistemului nervos.

In general, nutreturile de origine animale, legumele, grauntele de cereale intregi si dro;diilesunt cele mai %ogate surse. Se prezinta comercial su% &orma de clor!idrat de pirido'ina.

Simptomele care apar in caz de insu&icienta in vitamina 5 mai evidente la porci, pasari, si

carnivore, sunt, in general, nespeci&ice" inapetenta, incetinirea cresterii, tul%urari ner%oase.

@a so%olani provoace o dermatita speci&ica numita RacrodinieP.

VITAMINA +12 0c5#"#/i!#)

Cel mai important rol este legat de participarea ei in !ematopoeza (avand prin urmare actiune

antianemica.ste de asemeneam, co&actor in sinteza acizilor nucleici.

In&luenteaza &avora%il &unctia de reproductie (precum dezvoltarea &etului la mami&ere sauprocentul de eclosiune la pasari.:ractic se gaseste numai in nutreturile si alimentele de origine animala. Nutreturile de origine

vegetala sunt practic lipsite (antianemica.

8orma comerciala a vitaminei 512 este cianco%alamina. Sunt aceleasi si pentru oamnei si

pentru animale.7e&icientele in vitamina 512 se mani&esta nespeci&ic, in primul rand, prin incetinirea cresterii.

7e alt&el aceasta vitamina e considerata &actor de crestere pentru so%olani, pasari, si porci.

ACIDUL PANTOTENIC

7esi nu mai sunt codate cu 5 urmatoarel)e vitamine prezentate &ac parte din comple'ul 5$cidul pantotenic se gaseste &oarte rar intalnit in natura su% &orma li%era, el gasindu#se cel mai

adesea in componenta coenzimei $. $cest lucru ii con&era un rol central in interconversiunile

dintre su%stantele nutritive in !rana.7ro;diile &ura;ere si pestele sunt sursele cu cea mai mare concentratie in acid pantotenic.

Comercial se prezinta su% &orma de pantotenatul de Ca si de Na.

Carentele, resimtite mai ales de pasari si porci se maini&esta in general nespeci&ic prin

scaderea apetituliu si a ritmului de crestere, pana la alterarea pielii, a pena;ului si aparitiatul%urarilor neurologice.

COLINA

Colina, este constituent al &os&olipidelor, si ;oaca un rol important in meta%olismul grasimilor

(&actor lipotrop / mai precis in degradarea lor &iind prin urmare &actor lipotrop. stecomponenta a acetilcolinei si prin urmare intervine in transmiterea impulsurilor nervoase.

(participa la &ormarea acetilcolinei.Nutreturile de origine animala sunt cele mai importante surse de colina (in special &icatul.

7intre nutreturile vegetale cu un continut mai ridicat in colina sunt de amintit &anurile,

dro;diile, si sroturile. Cerealele sunt sarace in colina in &runte cu porum%ul (cel mai sarac.

Comerical se prezinta su% &orma de clorura de colina.In insu&icienta de colina, alaturi de turl%urari generale, se mani%esta si simptome speci&ice,

precum" in&iltratia grasa a &icatului, perozis, (o %oala a pasarilor, caracterizata prin devierea


24/63

metatarselor spre e'terior, paraplegia mem%relor posterioare la purcei, etcJ (&ois gras / lagaste / se indoapa gastele ca &icatul sa &ie im%i%at cu grasime / de la 2++g normal pana 1)g.

NIACINA 0vit#/i!# PP)

8ace parte din gruparea activa a coenzimei $. Intervine de asemenea in meta%olismullipidelor, in eli%erarea in organism a energiei din su%stanta organica (S, in mentinerea

integritatii pielii si a mucoaselor. :oate &i sintetizata de animale din tripto&an (G.

Niacina, se gaseste atat in nutreturile de origine vegetala cat si in cele de origine animala, cele

mai %ogate surse &iind dro;diile &ura;ere, taratele de grau, &anul de lucerna, &ainurile animale.Cerealele din nou sunt o sursa saraca de niacina.

Comercial se prezinta su% &orma de acid nicotinic.7e&icinientele antreneaza dermatite si a&ectiuni ale aparatului digestic (inclusiv diaree severa.

Insu&icienta (corelata cu cea de tripto&an provoaca R%oala lim%ii negreP la caini si RpelagraP la

om. (des!idratare puternica, diaree puternica..poate urma si moartea.

+IOTINA 0vit#/i!# *).

:articipa in meta%olismul grasimilor (sinteza acizilor grasi si al proteinelor (sinteza de

aminoacizi. Impreuna cu colina si manganul participa la prevenirea perozisului la pasari.

Cele mai importante surse de %iotina sunt &icatul, dro;diile si melasa. :orum%ul, graul, si altecereale sunt sarace surse.

Se prezinta comercial tot su% &orma de %iotina.:rincipalele e&ecte ale de&icientei in %iotina se re&era la in&luenta ne&avora%ila asu%rasistemului neervos, aparitia unro dermatite severe, a&ectarea &unctiei tiroidiene si a aparatului

reproducator.

ACIDUL OLIC

Intervine in &ormarea glo%ulelor rosii (impreuna cu vitamina 512 si alte cateva minerale inmentinerea integritatii !ematiilor, in diviziune celulara.

Se gaseste indeose%i in &runzele legumelor si a plantelor.

ste co#responsa%il de dezvoltarea armonioasa a &etusilor si de a%aritia unei %oli la omdenumita RtalazemieP.

VITAMINA C 0#ci7u" #scr5ic)

Bitamina C poate &i sintetizata pornind de la glucoza, de ma;oritatea speciilor (N 7 Q$Q /am mentionat mai devreme care nu, asa incat ea nu are careacter indispensa%il.

tilizarea acidului ascor%ic in grana animalelor (ca aditiv &ura;er prezinta mai curand un

aspect &armacologic decat unul nutritional. ste &olosita in acest scop &armacologic ineliminarea &ormelor de stress (&rig, caldura, o%oseala, lotizare, transport, intzarcare.

:rincipalele surse de vitamina C sunt nutreturile verzi (in cazul animalelor, &ructele si

legumele proapete (in cazul omului. Qot in cazul omului se gaseste in concentratii mari in

unele organe cum ar &i" rinic!i, &icat.Comercial se prezinta su% &orma de ascor%at de Ca si de Na.

@a animalele de &erma si de companie, carentele sunt &oarte rar intalnite. S#au semnalat totusi

la rasele de caini de &ormat mare, principala mani&estare &iind distrugerea capilarelor. @a om,

insu&icienta provoaca scor%ut. (marinarii de cursa lunga sau piratii ce se !raneau prin conservenu legume si &ructe proaspete / ruperea capilarelor e o moarte urata.


25/63

Nutritie C 6

APRECIEREA VALORII NUTRITIVE A NUTRETURILOR PE +AZA DI-ESTI+ILITATII

7eterminarea digesti%ilitatii nutreturilor presupune inregistrarea e'acta a cantitatii de

su%stante nutritive ingerate de animale (I, a celor eliminate prin &ecale (, iar prin di&erenta,a celor digerate (7.

'primarea practica a digesti%ilitatii nutreturilor se &ace prin intermediul coe&icientilor de

digesti%ilitate (C7. $cestia sunt ci&re (Indici care arata cat la suta din su%stantele nutritiveingerate prin !rana sunt utilizate la nivel digestiv de animale

C7< E 7-I U1++ E (I#-I U1++

1. Metode de determinarea a digesti%ilitatii nutreturilor

Metode de estimare a digesti%ilitatii nutreturilor se grupeaza in metode 9i! viv: si /et7e9i! vitr: (in la%orator

Met7e 9i! viv: 0%e #!i/#"e)

Sunt trei metode in vivoO#metoda pe standuri sau custi

#metoda pe pasune

#metoda indicatorilor inerti

Metoda pe Rstanduri sau custiP


26/63

$ &ost, si este, ceam mai utilizata metoda in vivoO de determinare a digesti%ilitatiinutreturilor datorita catorva avanta;e nota%ile precum" permite controlul cu e'actite a

cantitatii nutreturior consumate de animale si a cantitatilor de &ecale eliminate.

7e asemenea &iind o metoda de sala (indoor pot &i controlati &actorii de microclimat.7e asemenea permite pastrarea pe o perioada lunga de timp a nutreturilor a caror

digesti%ilitate urmeaza a se sta%ili in camere &rigori&ice.

7es&asurarea e'perientelor prin aceasta metoda este conditionata de natura nutreturilor in

cauza. In acest sens se intalnesc doua situatii"# cand nutretul de cercetat poate alcatui singur o ratie (de e'p &anul la rumegatoare

# cand nutretul de cercetat nu poate alcatui singur o ratie (de e'emplu" concentratele larumegatoare.

In prima situatie" Cand nutretul de cercetat poate alcatui singur o ratie se organizeaza

e'periente simple de digesti %ilitate cu 3 perioade"

# o perioada de acomodare# una de pregatire

# si una de control

:erioada de acomodare este de 3#* zile se o%isnuiesc animalele cu conditiile de e'perimentalesi se urmareste starea de sanatate si comportamentul animalelor.

In perioada de pregatire ce dureaza *# zile la porci si pasari si 1+#14 zile la rumegatoare, seo%isnuiesc animalele cu nutreturile a caror digesti%ilitate urmeaza a se sta%ili. 7e asemenea inaceasta perioada de pregatire se permite eliminarea din tu%ul digestiv a resturilor de !rana

nedigerate din perioada premergatoare e'perientei.

In perioada de control, care are apro'imativ o durata asemanatoare cu cea de pregatire, se

inregistreaza zilnic si individual cantitatile de nutreturi administrate animalelor, eventualeleresturi neconsumate si cantitatile de &ecale eliminate.

7in toate acestea, din nutreturile administrate, din eventualele resturi neconsumate si din

&ecale se preleveaza pro%e medii in vederea e&ectuarii analizelor c!imice.In cea de#a doua situatie, cand nutretul de cercetat nu poate alcatui singur o ratie se

organizeaza e'periente du%le de digesti%ilitate, care cuprind * perioade"

# o perioada de acompodare# o perioada de pregatire

# o prima perioada de control

# o perioada de tranzitie# si o a 2#a perioada de control

In primele trei perioade se urmaresc aceleasi lucruri prezentate in cazul e'perientei simple de

digesti%ilitate.

In perioada de tranzitie, de 3#4 zile, alaturi de ratia de %aza &olosita pana atunci, se introduceun supliment din nutretul a carei digesti%ilitate urmeaza a se sta%ili si care a &acut o%ligatoriu

parte din ratia de %aza &olosita pana atunci.

In perioada a doua de control se administreaza animalelor ratia de %aza pluis suplimentul, se

cantaresc nutrturile administrate, eventualele resturiO si &ecale si se iau pro%e de la%orator.Metoda Rpe pasuneP

8ata de metoda clasica prezentata anterior, aceasta metoda are doua avanta;e. $vanta;eleestimari digesti%ilitatii nutreturilor pe pasune se rezuma la urmatoarele aspecte"

# compozitia c!imica a nutreturilor verzi de pasune, si implicit, digesti%ilitatea lor se modi&ica

in cusul &azzei de vegetatie si in cursul acesteia poate &i surprinsa ssi dinamica digesti%ilitatii6

# de asemenea animalele pe pasune pot alege ceea ce consuma, &apt care nu se petrece incazul precedentei metode, metoda clasica.

$re si un dezavanta;. 7e su%liniat &aptul ca precizia acestei metode este mai mica decat in

cazul metodei pe standuri.


27/63

Ca si in cazul metodei pe standuri sau custi pentru determinarea digesti%ilitatii pe pasune,tre%uie cunoscute aceleasi lucruri adica, cantitatile de nutreturi consumate, si de &ecale

eliminate, si compozitia lor.

7eterminarea cantitatii de iar%a pasunata (consumata se poate &ace cu a;utorul metodeitelemetrice ($nimal Geig!t QelemetrH SHstem (sistem telemetric de determinarea greutatii

animalelor. :e scurt, aceasta metoda telemetrica consta in atasarea la copitelor animalelor a

unor cizme cu traductoare de presiune. $cestea sesizeaza sc!im%arile in greutate a animalelor,

iar semnalele pot &i trimise la un receptor situat c!iar si la * )m de animale.Cantitatea de &ecale se poate sta%ili prin atasarea pe corpul animalelor a unor !arnas!amente

sau apeland la Rmetoda indicatorilor inertiP (cea de#a 3#a metoda in vivoO.Metoda Rindicatorilor inertiP

Metoda indicatorilor inerti (sau metoda mar)erilor s#a impus in ultimul timp pentru ca latura

unele operatiuni anevoioase si costisitoare in cazul precedentelor metode.

:entru masurarea digesti%ilitatii nutreturilor prin intermediul acestei metode se apeleaza launele su%stante indicatoare inerte din punct de vedere digestiv (digesti%ilitate zero.

$semenea su%stante pot &i gasite natural in unele nutreturi, precum lignina, sau %io'idul de

siliciu (Si2 sau pot &i agdaugate precum 8e (o'idul de &ier Cr (o'idul de C!rom sau0utenium. Calculul C7 prin aceasta metoda se &ace pe %aza raporturilor e'istente intre

mar)eri (M si nutreturi pe de o parte, si intre M si &ecale pe de alta parte.0elatia de calcul este urmatoarea":rin raportare a su%stantei uscata atat in cazul nutreturilor cat si in cazul &ecalelor"

C7(


28/63

7intre metodele enzimatice, cea mai cunoscuta este metoda pepsin#celulaza. $ceasta constain e&ectuarea a trei tratamente succesive a unor pro%e de nutreturi"

# un tratament cu pepsina (!idroliza acida

# un tratament cu =Cl (!idroliza acida# si un tratament cu celulaza, intr#un mediu tampon de acetat de sodiu (!idroliza enzimatica

:rocentul componentelor S solu%ilizate corespunde partii digesti%ile a acestora.

Metoda saculetilor ruminali in saccoO

$ceasta metoda e la granitza dintre metodele in vivoO si in vitroO deoarece pro%ele denutreturi sunt preparate in la%orator, dupa care e'perienta decurge direct pe animale.

Metoda consta in incu%area in rumen a unor cantitati mici de nutreturi, care sunt introduse inniste saculeti de dimensiunea celor de ceai, con&ectionati dintr#un material poros. Se

considera ca &iind cantitati &oarte mici nu sunt in&luentate procesele ruminale. (2#* g S

Se considera ca digestia completa are log cupa 2 de ore dupa ce saculetii au &ost introdusi in

rumen printr#o canula. Insa saculetii pot &i scosi si la intervale mai mici, (3, , 12, 24, 4, sievident 2 de ore op%tinandu#se in &elul acesta si o dinamica a digestiei.

Se apreciaza ca metoda in saccoO este cea mai utilizata metoda in vitroO si prevede mai %ine

decat celelalte doua metode in vitroO si gasindu#se corelatii evidente &ata de metoda standardsau custi.

#ctri care in&luentzeaza digesti%ilitatea nutreturilor$cesti &actori au &ost grupati in"

# &actori dependenti de animale si

# &actori dependenti de conditiile de !ranire

Factori dependenti de animale

Specia

7intre &actorii dependenti de animale, specia in&luentzeaza in cea mai mare parte digestia

nutreturilor

@a modul general se poate aprecia ca nutreturile cu continut scazut in C5 sunt apro'imativ egaldigerate de toate speciile.

Situatia se sc!im%a in cazul nutreturilor cu continut ridicat in C5, in care situatie

rumegatoarele digera nutreturile mult mai incet decat cele monogastrice.In legatura cu capacitatea de digerarea a nutreturilor de principalele specii apartinand

rumegatoarelor (e'ista deose%iri in acest caz ast&el se apreciaza ca &ura;ele %ogate in pereti

celulari (C5 sunt mai %ine digerate de %ocine &ata de ovine. In sens invers, ovinele digera

ceva mai e&icient nutreturile concentrate decat %ovinele (mai ales cerealele intregi saumacinate grosier.

Ca%alinele, in comparatie cu rumegatoarele, digera mai ine&icient nutreturile celulozice

datorita unei e&icacitati mai reduse a masticatiei si al unui tranzit mai rapid prin tu%ul digestiv.

Rasa0asa in cadrul speciei, in&luentzeaza si ea digesti%ilitatea nutreturilor cu circa 3#4


29/63

Qotusi, ma;oritatea studiilor des&asurate pe ovine si %ocine, evidentiaza C7 si S mai mari laanimalele adulte decat cele tinere, cu 2#4


30/63

7e cele mai multe ori, nainte de a &i administrate animalelor nutreturile sunt preparate si suntsupuse unor operatiuni de preparare" tocare, macinare, tratamente c!imice, %iologice,

termiceJ.etc.

In ceeea ce priveste concentratele, pentru a se o%tine o digesti%ilitate ma'ima se recomandaca ele sa &ie macinate &in la porci si la pasari, si macinate grosier la rumegatoare.

8anurile tocate la 2#3 cm, au in&luenta &avora%ila asupra digesti%ilitatii la rumegaroare. :este

si su% aceste limite digesti%ilitatea scade.

Nutreturile grosiere, cum sunt paiele, unde celuloza inter&ereaza cu lignina, inainte de a &iadministrate sunt tratate c!imic cu Na= sau cu amoniac an!idru. :rin aceste tratamente se

rela'eaza legaturile amintite si creste digesti%ilitatea.

%umarul de tainuri

S#a constatat ca digesti%ilitatea unei ratii creste atunci cand ea este administrata animalelor in

mai multe tainuri (de cate ori se administreaza !rana pe zi. 8aptul acesta este pus pe seama

stagnarii su%stantelor nutritive un timp mai indelungat in tu%ul digestiv. 7eci aceeasi cantitatede !rana daca e consumata de mai multe ori pe zi, conduce la cresterea digesti%ilitatii ei, se

ingrasa mai mult decat daca ar consuma !rana clasica pe zi de 3 ori pe zi. In po&ida &aptului ca

se crede ca daca se mananca mai des aceeasi cantitate de alimente ai sansa sa sla%esti (penai%a.

Nutritie C ;

APRECIEREA VALORII NUTRITIVE A NUTRETURILOR PE +AZA CONTINUTULUI LOR IN ENER-IE

&tili#area energiei in organism

In cursul utilizarii nutreturilor in corpul animal, acestea sunt supuse unor numeroase

trans&ormari in aparatul digestive si in tesuturi. In &iecare etapa de degradare se consemnneaza

pierderi de energie destul de varia%ile, in &unctie de natura nutreturilor.'nergia bruta(5-IN90$Q$, este suma valorilor energetice ale constituentilor S dintr#un.=idratii de car%on, &unctiunea dominant, au o valoare energetica de circa 4,2 Mcal-)gS, iar

grasimile si proteinele de circa 2.* respectiv de 1,* ori mai mult.Cu cat un nutret contine mai

multa grasime cu atat el are o valoare energetica mai ridicata. 5 se poate determina &iedirect, &ie indirect.

7eterminarea directa, in %om%a calorimetrica, consta in arderea unei pro%e de nutret, in

in atmos&era de o'igen si su% presiune. nergia eli%erata este energia %ruta (5.7eterminarea indirecta consta in inmultirea celor 4 componente ale S cu coe&icientii lor

caloric. Caracterizarea valorii nutritive numai prin prisma continutului in 5 se considera

insu&icienta deoarece &ace o egalizare a nutreturilor, necon&orma cu realitatea. Spre e'emplu,

grauntele de porum% de 4,* Mcal 5-)gS iar paiele de grau de 4,3 Mcal-)gS. ste, insa, unprima pas o%ligatoriu, pentru aprecierea valorii nutritive pe %aza urmatoarelor &orme de

energie.

'nergia digestibila(7 este di&erenta dintre energia %ruta(5 si energia eliminate prin &ecale

(8. :ierderile de 8 sunt de 3+< la rumegatoare si *+ < la monogastrice, din 5. 8 se poate

determina direct sau indirect. Ca mod de apreciere, 7, in ciuda unor imper&ectiuni(nu ia inconsiderare pierderile de gaze,urina, caldura, este utilizata de principalele centre de putere


31/63

in domeniu, pe plan mondial" N0C(S$, $0C($nglia, IN0$(8ranta, in special pentrunutreturile &olosite la iepuri si cai.

'nergia metaboli#abila(M este energia aparent utilizata in tesuturi si corespunde di&erentei

dintre 7 si apartine pierderilor de energie prin urina si gazelor de &ermentatie.ME7#(K9

se sta%ileste direct in %om%a calorimetrica. 7eterminarea consta in impregnarea unei

!artii de &iltru cu o cantitate cunoscuta de urina, urmata de arderea complete. este in

medie *< la rumegatoare si 3< la monogastrice, din 5. 9, de &apt, metan, ca toate celelaltese determina direct sau indirect. 7eterminarea directa se &ace in camera respiratorii pe %aza

di&erentei de concentratie dintre continutul in metan al aerului inspirit si al celuie'pirat.nergia continuta de metan e circa < la rumegatoare si su% 1< la monogastrice, avand

o precizie mai mare si &iind &olosita pe scara mai larga ca mod de apreciere a valorii nutritive.

@a aceste specii, la monogastrice, in general, ;usti&icarea &olosirii M, se datoreaza unei

varia%ilitati mai mici in componenta !ranei, situatie in care energia caloric este relativeconstanta, si daca energia calorica e relativ constanta rezulta ca energia neta nu mai aduce

ceva su%stantial in apreciere. In multe tari se &oloseste ca ultima modalitate de apreciere a

valorii energetice.

'nergie neta('%)

M este pro&und trans&ormata in tesuturi, o parte acoperind cerintele pentru intretinere sipentru realizarea productiilor, adica N, si o alta parte se pierde prin caldura (energiecalorica, energia neta &iind di&erenta intre M si energia calorica. ste evident ca e'punerea

valorii nutritive a nutreturilor in N ia in considerare caracterul animalului si mai putin al

nutretului in cauza(asa cum e cazul 7 si M, con&erindu#i o precizie mai mare.

CE CI(energia meta%olismului de inanitieKCB(energia miscarii voluntareKCQ(energiatermoreglariiKCC(energia consumului voluntarH de !rana. C in totalitatea ei se poate

determina prin 2 metode calorimetrice, directa si indirecta. 7eterminarea directa presupune

introducerea animalelor in camera etanse si masurarea caldurii sensi%ile, adica caldurapierduta prin radiatie,convective si conductive, si a caldurii latent, adica caldura pierduta prin

evaporarea apei la nivelul pielii si pulmonilor. 7eterminarea directa se poate realiza prin

metoda adia%atica sau a gradului de temperatura. Metoda adia%atica(@avoisierconsta inmasurarea cresterii temperaturii unui volum de apa cunoscut iar metoda gradului de

temperature consta in captarea directa a caldurii produsa de animale printr#un sistem de

termocupluri. 7eterminarea indirecta se &ace in camera respiratorii, care permit sc!im%urilerespiratorii, mai prWcis pe %aza di&erentei de concentratie dintre gazelle continute de aerul

inspirat si cel e'pirat. ste vor%a de &apt numai de o'Hgen, dio'id de car%on si metan. Intre

cantitatile celor 3 gaze mentionate si producerea de caldura a animalelor e'ista o relatie

directa.

'nergia retinuta('R este energia %ilant sau energia &i'ate in corpul sau produsele animaliere.

Se poate determina prin sacri&icarea comparative sau metoda azot#car%on. :rima se &oloseste

la determinarea 0 la animalele supuse ingrasarii. Metoda consta in urmatoarele" se sacri&ice

animale din loturile e'perimentale la inceputul si s&arsitul e'perientei. 7e &iecare data seindeparteaza continutul digestive, raman carcasele,, se autoclaveaza, se omogenizeaza si se

iau pro%e pentru analiza. 7e &apt se analizeaza numai continutul in proteina si grasime.0( )calE:r(grameU *,K 9r(grameU,*

Metoda %ilantului azot#car%on

Cele 2 elemente c!imice intra in component produselor animaliere in proportii relativ

constant, ceea ce inseamna ca, masurandu#le se poate aprecia categoria(..? de carne,grasime, lapte, oua. $ceasta presupune masurarea cantitatii de azot si car%on intrate si iesite

din organism, iar prin di&erenta, a celor retinute in organism. N si C intra in organism prin

!rana. N si aerul atmosp!eric nu intra in sc!im%ul respirator al animalelor(< din aerul


32/63

atmosp!eric e N. C poate intra si prin apa insa cantitatea e mica, de multe ori negli;a%ila. N siC ies din organism prin &ecale si urina, in plus C mai iese si prin gazelle de &ermentatie(co2 si

metan. Se apeleaza la cateva constant si se estimeaza cantitatea de carne, respective de

grasime &i'ate in corpul animal sau produsele animaliere, iar in &inal se apeleaza si lacoe&icientii caloric ai :r si 9r.

SISQM 7 A:0IM$0 $ B$@0II NQ0IQIB $ NQ0Q0I@0

:entru a putea acoperi necesarul de energie al animalelor tre%uie masurata valoarea nutritivaenergetica a nutreturilor care vor &i &olosite in ratia acelor animale. $ceasta, pe de o parte, pt

a nu duce la scaderea productiei in caz de insu&icienta, sip e de alta parte pentru a nu producerisipa sau ingrasare e'agerata a animalelor in caz de e'cedent. S#au remarcat si gasit sisteme

de e'primare a valorii nutritive energetice a nutreturilor. Bor &i prezentate numai 2 "

1.sistemul energiei meta%oliza%ile

2.unitatile &ura;ere &ranceze$m%ele sunt utilizate pe plan mondial. :rimul a &ost lansat in Marea 5ritanie in anul 1*. $re

la %aza prin

nutritie cursuri sem ii

Documents