Opinianaþionalã

Sãptãmânal de opinie, informaþie ºi idei de larg interes naþional

Numãrul 327 25 februarie 2002 8 pagini 4.000 lei

Cartea universitarãla Editura FundaþieiRomânia de Mâine

Pagina 8

În sondajul de opinie al ISOP, din perioada 3-7 ianuarie 2002, a fost pusã ºi întrebarea:De ce aþi vota cu aceastã personalitate?

În tabelul de mai jos redãm datele obþinute:

Adevãr ºi aparenþe,personalitate realãºi personalitate �opinionalã�

Prof.univ.dr. Radu NICOLAEDecanul Facultãþii de Sociologie-Psihologie

Director ºtiinþific al ISOPLector univ. drd. Cristian POMOHACI

Cum vedem, Adrian Nãstase dispunenu numai de cei mai mulþi subiecþifavorabili, ci ºi de cei mai numeroºi subiecþicare îºi exprimã opinia.

Lucrurile se schimã însã radical dacãraportãm numãrul de subiecþi favorabili lacel al subiecþilor care conºtientizeazãmotivaþia alegerilor. Pe primul loc treceTraian Bãsescu (cu 45,5%), urmat deAdrian Nãstase (cu 36,9%) ºi de C.V. Tudor(cu 27,5%).

Votanþii potenþiali ai lui Bãsescu sunt maipuþini decât cei ai lui A. Nãstase, dar aceºtiaîl �vãd� mai limpede pe cel dorit, îiconºtientizeazã calitãþile ºi la nivelulverbalizãrii.

Iatã, mai departe, calitãþile ideale aleunui preºedinte, în opinia subiecþilorsondajului, un fel de posibil arhetipprezidenþial valabil pentru anul acesta(Calitãþile sunt ordonate dupã procentuldin total)1.

1. hotãrât, ferm, autoritar, - 17,37% dur, radical2. inspirã încredere - 16,90%3. capabil, competent - 15,96%4. corect - 10,80%5. personalitate puternicã - 9,86%6. deºtept, inteligent - 9,39%7. sincer, cinstit - 9,39%8. om bun, de treabã - 5,16%9. deschis, direct - 2,82%10. patriot - 2,35%

O preocupare de prim ordin:pregãtirea pentru examenul de licenþã

Pagina 3

Dacã avem în vedere aceste calitãþi,raportate la cei trei candidaþi, rezultãurmãtoarele (vezi graficul din pagina 4).

De aici înainte, interpretãrile capãtã unînþeles cu totul special.

Primele trei caracteristici din tabelulcuprinzând subiecþii favorabili ºi pe ceicare conºtientizeazã motivaþia aratã cãAdrian Nãstase dispune de urmãtoareleprocente: 5,9% + 26,5% + 28,4% , adicãde 60,8%, Traian Bãsescu de 29,3% +9,3% + 5,3%, adicã de 43,9%, iar C.V.Tudor de 25,1 + 5,6% + 2,8%, adicã de33,4%. Pe primul loc Adrian Nãstase.

Dacã ne intereseazã nu primele trei, ciprimele 5 calitãþi ale modelului ideal depreºedinte, atunci se schimbã ierarhia celortrei posibili candidaþi. Pe primul loc treceTraian Bãsescu.

În alte combinaþii, pe primul loc apareC.V. Tudor, conºtientizat ca cel mai sincer ºimai cinstit dintre concurenþi ºi, practic, la felde �hotãrât, ferm��, ca ºi Traian Bãsescu.

*Analizele pot fi �împinse� însã ºi mai

departe, cãci ordinea calitãþilorpreºedintelui ideal ne dã indicaþii serioaseprivind direcþia în care ar trebui sã-ºiîndrepte atenþia fiecare dintre cei treiposibili candidaþi în ceea ce priveºtepropaganda electoralã. Aceastã direcþie arfi conºtientizarea calitãþilor �vãzute� maipuþin de alegãtori.

1 Când am folosit expresia procent din total ne-am referit la faptul cã am calculat procenteledin totalul celor ce ºi-au exprimat aceste opþiuni. (Continuare în pag. 4)

Convorbire cuprof.univ.dr. Gheorghe ZAMAN,

decanul Facultãþii de Management Financiar-Contabil,

la Televiziunea România de Mâine

Ce este globalizarea?� Ce este globalizarea? Existã oare o

definiþie standard a globalizãrii?� Globalizarea este un complex proces

economic, social, ecologic ºi în domeniulºtiinþei ºi tehnologiei caracterizat prin intensi-ficarea schimburilor regulate ºi sistematicede bunuri, servicii, informaþii ºi cunoºtinþeºtiinþifice ºi tehnologice între indivizi ºi cole-ctivitãþi la nivel local, regional ºi internaþional.

O definiþie standard a globalizãrii nuexistã tocmai datoritã complexitãþii fenome-nului. În privinþa definiþiilor, anticii greci, pebunã dreptate, spuneau cã acestea trebuie sã�se convinã�, ºi nu sã se dispute ad-infinitum.

� O abordare istoricã ar putea sã neajute în aproximarea unei definiþii. Lamijlocul secolului al XIX-lea expansiuneaEuropei Occidentale se manifestã prinextinderea ariei de aplicare a instituþiilordemocraþiei ºi economiei de piaþã moderneîn cadrul unui proces pe care l-am denumit�omogenizare instituþionalã�. Poate ficonsiderat acest proces drept început alglobalizãrii contemporane? Cum putemdefini �globalizarea�?

� Germenii globalizãrii, într-o percepþieretrospectivã, îi putem gãsi încã dinantichitate, de pe vremea deschideriidrumurilor comerciale între ºi din Europa,Asia ºi Africa, a creãrii marilor imperii,cãrora ulterior le-au urmat cele din EvulMediu, capitalism ºi pânã în prezent. Defiecare datã, forma economico-socialã ºiinstituþional-statalã a imperiilor ºi-a pusîntr-un fel sau altul amprenta asupraprocesului obiectiv al globalizãrii.

Experienþa istoricã ne aratã cã globalizareaeste un proces obiectiv, impulsionatesenþialmente de criterii ºi principii care þin deobiectivul cuprinzãtor al eficienþei economiceºi, în general, de �eficienþã�, consideratã scop

primordial al ºtiinþei a cãrei menire universalãeste predictibilitatea lato sensu, necesarãprevenirii ºi/sau minimizãrii riscului, generatde necunoscut, de aleatoriu.

� Este factorul instituþional singurulfactor �globalizant�? Care ar fi alþifactori determinanþi: tehnologic, cultural,mental ºi comportamental etc.?

� Factorul instituþional mai degrabã afost ºi este un cadru pentru o mai operativãdesfãºurare a globalizãrii, în circumstanþaîn care acesta o faciliteazã ºi nu oîmpiedicã. Lãsând de-o parte formaþiunistatal-instituþionale, care de-a lungul

istoriei au jucat un rol progresist în promo-varea schimburilor de produse, servicii ºiidei, este cazul sã menþionãm ºi organizãriinstituþionale autarhico-totalitare, la nivelde þãri ºi imperii, care au fost o piedicã încalea globalizãrii ºi comunicãrii dintreindivizi ºi colectivitãþi. Este sarcinaistoricilor ºi a echipelor multidisciplinarede a stabili criteriile dupã care se pot deter-mina etapele, fazele globalizãrii. Personal,consider cã o datã cu introducerea Internet-ului ºi a TIC (Tehnologiei, Informaþiei ºiComunicãrii), s-a intrat într-o nouã fazã aglobalizãrii, aceea a �noii economii� sau�economiei digitale�, ºi a societãþiiinformaþionale. Factorii determinanþi ai

globalizãrii sunt cei legaþi de progresultehnologic ºi problemele mediului ambiant,ale protecþiei factorilor de mediu, dedezvoltarea pieþelor bunurilor, serviciilorºi migraþia forþei de muncã.

Noua economie ºi IT (TehnologiaInformaþiei) pot oferi mari oportunitãþipentru a pune într-o manierã inversatãproblemele actuale, cu condiþia ca acesteasã se dezvolte în cadrul unor noireglementãri democratice internaþionale,sã contrabalanseze �puterea� aºa-zisei pieþelibere ºi sã evite efectele adverse de mediuºi sociale ale globalizãrii.

Instituþiile economice globale trebuie sãinvesteascã în guvernãri democratice, asu-marea rãspunderii (accountability), transpa-renþã ºi coerenþã. Noile reguli de guver-narea noii economii trebuie sã se bazeze pe:

- respectarea nevoilor de menþinere aregenerãrii ºi capacitãþii de asimilare asistemelor naturale;

- respectarea drepturilor fundamentale aleomului ºi a standardelor de muncã BIT, în ceeace au acestea primordial, precum ºi a convenþiilorinternaþionale de mediu, acordându-se astfelprioritate unor reguli multilaterale, faþã dereglementãrile pur comerciale;

- consultãri ale acþionarilor multimajo-ritari (stakeholders), inclusiv ale salariaþilor

ºi sindicatelor, în luarea deciziei ºi imple-mentarea proceselor;

- combaterea sãrãciei prin ocupareadurabilã, promovarea educaþiei permanente,introducerea Internet-ului ca parte integrantãa educãrii copiilor, lupta împotrivaterorismului ºi delincvenþei la nivel local,naþional ºi internaþional etc.

� În câteva lucrãri de referinþã aleliteraturii economice ºi sociologiceromâneºti, precum opera lui EugenLovinescu �Istoria civilizaþiei românemoderne�, sau ªtefan Zeletin �Burgheziaromânã� ºi �Neoliberalismul� pãtrundereacapitalismului în sud-estul Europei în adoua jumãtate a secolului al XIX-lea ºiînceputul secolului XX a fost consideratãdrept o necesitate istoricã, fiind o consecinþãfatalã a dezvoltãrii ºi creºterii economiceoccidentale. Sub aceastã deschidereconceptualã putem privi ºi globalizarea cape un proces �inexorabil�, �ineluctabil�?

� Am mai spus cã globalizarea este unfenomen obiectiv. Important este sã ºtimîn ce mãsurã, la nivel de individ, þarã ºiplanetar, putem monitoriza, stãpâni�valul� globalizãrii, putem trage foloasedin aceasta, reducând costurile ºi riscurilepe care le incumbã, în grade diferite, de lao perioadã la alta ºi de la o entitateeconomico-socialã la alta. Deci,globalizarea este inexorabilã, ineluctibilã.Nu ne putem lupta cu morile de vânt, nuputem opri valurile! Trebuie sã le luãmenergia în folosul individual ºi comunitar,al unui mai bun mediu de afaceri ºi natural,al asigurãrii bunei stãri sociale pe un arealcât mai extins în timp ºi spaþiu.

Lector univ.dr.Eugen GHIORGHIÞÃ

(Continuare în pag. 5)

Mihai IORDÃNESCU

JESÚS ATIENZA SERNA:Un remarcabil spirit de creaþie

ºi un succes extraordinarexplicã prestigiul de astãzial Universitãþii Spiru Haret

Între România ºi Spaniaexistã ample posibilitãþi

de colaborare universitarã

În cabinetul rectorului, ambasadorulSpaniei a fost primit de prof. univ. dr.Aurelian BONDREA, preºedinteleFundaþiei România de Mâine, rectorulUniversitãþii Spiru Haret, însoþit de prof. univ.dr. Elena Bãlan, prorector, prof. univ. dr. IonDodu Bãlan, director al DepartamentuluiCulturã, prof.univ.dr. Constantin Vlad,director al Departamentului Politicã Externã.Dupã urãrile de bun sosit în UniversitateaSpiru Haret, ce i-au fost adresate de gazde,ambasadorul Spaniei a declarat:

Vã mulþumesc pentru invitaþia de a vizitaUniversitatea Spiru Haret. Am citit multedespre realizãrile care-i sporesc deopotrivãdimensiunile ºi prestigiul. Este o mare onoarepentru mine de a o vizita ºi de a transmite înSpania posibilitãþile de colaborare, inclusivculturalã, pe care România ni le oferã astãzi,când þara mea deþine preºedinþia Consiliului

� O universitate este un organism complex care cere mult timp pentru a dobândi o structurã unitarã, bine consolidatã, ºi dumneavoastrãaþi atins acest obiectiv în numai câþiva ani, printr-un remarcabil spirit de creaþie. Este un succes extraordinar care explicã prestigiul deastãzi al Universitãþii Spiru Haret, ca ºi marile sale proiecte de dezvoltare în cadrul Fundaþiei România de Mâine, iar pentru toateacestea vã adresez cele mai calde felicitãri ºi vã asigur de sprijinul constant al ambasadei Spaniei la Bucureºti.

Cu aceastã concluzie de ansamblu ºi-a încheiat vizita Excelenþa Sa Jesús ATIENZA SERNA, ambasadorul Spaniei laBucureºti, efectuatã la Universitatea Spiru Haret, în ziua de 12 februarie a.c. Concluzia avea ca bazã convorbirea pe careambasadorul a avut-o cu prof. univ. dr. Aurelian BONDREA, preºedintele Fundaþiei România de Mâine, rectorulUniversitãþii Spiru Haret, ca ºi vizitarea marelui amfiteatru universitar, a bibliotecii Facultãþii de Limbi ºi Literaturi Strãine,unde existã un important fond de carte în limba spaniolã, a principalelor studiouri aparþinând tvRM, toate situate în clãdireaproprie, din ªoseaua Berceni nr. 24, a Universitãþii Spiru Haret.

Uniunii Europene. Vã cer scuze cã nu posedatât de bine limba românã încât s-o pot vorbifluent, vã asigur însã cã o înþeleg ºi pot citicurent în frumoasa dumneavoastrã limbãromanicã. Ascult cu interes ºi plãcere tot ceeace îmi veþi relata despre activitateadumneavoastrã.

A luat cuvântul prof. univ. dr. AurelianBONDREA, preºedintele FundaþieiRomânia de Mâine, rectorul UniversitãþiiSpiru Haret, care a spus:

Excelenþa Voastrã, domnule ambasador,Mai întâi, permiteþi-mi, vã rog, sã vã

adresez cele mai cãlduroase mulþumiripentru prezenþa dumneavoastrã înuniversitatea noastrã ºi la Postul deteleviziune România de Mâine. FundaþiaRomânia de Mâine ºi Universitatea SpiruHaret sunt instituþii de învãþãmânt, ºtiinþãºi culturã. Universitatea funcþioneazã încadrul Fundaþiei. În cadrul Fundaþieifuncþioneazã mai multe instituþii, decercetare ºtiinþificã, de culturã, dar ºi pentruunele activitãþi economice, comerciale.

Fundaþia ºi Universitatea sunt instituþiinonprofit. Dar asta nu înseamnã cã ele nuau venituri. Numai cã, spre deosebire de alteunitãþi economice propriu-zise, toateveniturile rezultate din activitatea instituþiilornoastre, tot ce rãmâne dupã ce se opereazãcheltuielile curente, se investeºte îndezvoltarea acestor instituþii, în lãrgirea ºiîntãrirea bazei lor materiale. Fundaþia ºiUniversitatea noastrã au împlinit 11 ani înacest an ºi, pe toatã durata lor, ele s-audezvoltat în ritm susþinut. În ultimii ani,îndeosebi, s-au fãcut investiþii foarte maripentru dezvoltarea bazei materiale. Pentrua atinge nivelul de astãzi, în baza materialãa Universitãþii noastre am investit peste 40milioane USD. Astfel am ajuns ca în cadrulUniversitãþii Spiru Haret sã funcþionezeacum 24 de facultãþi, cu numeroasespecializãri, cuprinzând aproape toatedomeniile economice, juridice, filosofice,sociologice, istorice, geografice, de limbi ºiliteraturi strãine, unde se studiazã ºi limba,cultura ºi civilizaþia spaniolã etc.

În prezent, Universitatea Spiru Haretdispune, ca bazã materialã proprie, de 17clãdiri, dintre care 14 sunt destinateprocesului de învãþãmânt ºi de cercetareºtiinþificã. Pentru cercetare, avem ºi 4institute: un institut economic, carecerceteazã dezvoltarea economico-socialãa României, un institut de sociologie ºiopinie publicã, al cãrui director sunt eu,întrucât sunt sociolog ca profesie, un institutde relaþii internaþionale ºistudii europene ºiun institut de cercetare medicalã.

Pentru viitor avem mai multe proiecte,între care construirea unui modern campusuniversitar. Chiar azi am discutat cu ungrup de finanþatori strãini ºi, în linii mari,am ajuns la înþelegerea ca ei sã participela susþinerea financiarã a acestui campusuniversitar care, în final, incluzând ºidotãrile, se va ridica la o valoare de circa350 milioane USD. Pentru aceastãconstrucþie modernã avem deja studiul defezabilitate, avem proiectul tehnic, avem ºicele 6 hectare de teren, luate în concesiunepe 99 de ani, pentru amplasarea ei, astfelîncât, campusul nostru universitar sãconstituie o realizare deosebitã, inclusivarhitectonicã, pentru capitala României.Finanþarea acestui obiectiv se face, deci,din fonduri rambursabile ºi nerambur-sabile, dar ºi din eforturi proprii, Finanþa-torii cu care am discutat au acceptat sãparticipe cu fonduri în condiþii reciprocavantajoase.

Daþi-mi voie, stimate domnuleambasador, sã mã opresc, pentru început,la aceastã scurtã prezentare, nu înainteînsã de a aminti cã universitatea noastrãs-a bucurat, încã de la înfiinþarea ei, deatenþia Ambasadei Spaniei, pentru care þinsã vã mulþumesc în mod special. Am primitºi o importantã donaþie de carte, dar avândîn vedere cã Spania ºi România au rãdãciniadânci în latinitatea comunã, în raporturilenoastre istorice de cunoaºtere reciprocã,apreciem cã posibilitãþile de conlucraredintre cele douã culturi ºi civilizaþii suntmult mai ample ºi asupra lor meritã sã neconcentrãm atenþia. Cei peste 30.000 destudenþi ai universitãþii noastre vor sãcunoascã bine cultura, dar ºi realizãrileeconomice ale Spaniei. Tocmai unuiasemenea scop îi slujeºte ºi postul nostrude televiziune, de aceea vã mulþumesc încão datã pentru cã aþi acceptat invitaþia dea-l vizita, prilej cu care sperãm sã realizãmºi o emisiune în direct, pentru ca mesajuldumneavoastrã, ca ambasador al Spanieiîn România, sã ajungã, ºi prin intermediulpostului nostru de televiziune, în cele maiîndepãrtate puncte. Raza postului nostrude televiziune este foarte întinsã, emisiunilesale pot fi urmãrite ºi în Spania, de aceeasperãm ca, prin intermediul dumnea-voastrã, posibilitãþile noastre decolaborare sã se amplifice.

Ambasadorul Spaniei la Bucureºtia vizitat Universitatea Spiru Haret

Pe marginea sondajului de opinie realizat de ISOP*

(Continuare în pag. 5)

OPINIA NAÞIONALÃ 327 pag. 225 februarie 2002

România în secolul XXPOPULAÞIA - evoluþia structurii ocupaþionale ºi de instruire

Prof.univ.dr. Victor AXENCIUC

Consultaþii pentru studenþi

(Vezi Opinia naþionalã nr.326)

Populaþia salariatã

Populaþia salariatã este un alt indicator demo-economic de importanþã majorã,creºterea masei salariate fiind o tendinþã universalã în ultimele trei secole de ladeclanºarea revoluþiei industriale ºi de la generalizarea economiei marfare.Extinderea activitãþilor salariale reprezintã un indiciu indirect al dezvoltãriieconomico-sociale a þãrii respective; îndeosebi pentru comunitãþile rurale,dominate de economia naturalã, trecerea la economia marfarã dezvoltatã esteînsoþitã de sporirea numãrului ºi ponderii populaþiei salariate. Exemplul Românieidin secolul XX este edificator.

Tabelul nr. 8

Ponderea salariaþilor în totalul populaþiei ºi în populaþia ocupatã,în secolul XX, 1900-2000 (ani selectaþi)

În ordinea mãrimii ramurilor cu sporul cel mai ridicat, în a doua parte asecolului, au fost industria ºi construcþiile, de la 2,1 milioane la 8,1 milioanesalariaþi, transporturile ºi telecomunicaþiile de la circa 0,2 milioane la 0,7 milioane,urmate de gospodãria comunalã, ºtiinþa ºi deservirea ei. Populaþia salariatã care acrescut mai puþin decât media � de circa patru ori � a fost aceea din învãþãmânt(de douã ori), comerþ ºi finanþe etc.

În deceniul zece al secolului, când începe tranziþia transformãrii vechiuluisistem social-economic, etatist, socialist cãtre sistemul economiei libere de piaþã,incapacitatea puterii statale de a conduce ºi controla desfãºurarea transformãriloreconomico-sociale a produs o dezarticulare ºi destructurare a funcþionalitãþii orga-nismului economiei naþionale cu diminuarea activitãþii economice, blocaje ºi maridistrugeri de potenþial economic; de aici a rezultat restrângerea drasticã a populaþieiocupate de la 10,8 milioane la 8,4 milioane, a celei salariate de la 8,1 milioane la4,8 milioane însoþitã de redimensionãri în structura ramurilor. Procesul tranziþieinu este încheiat, astfel cã nu se pot defini tendinþe perene ale populaþiei salariate.

Populaþia dupã nivelul de instruire

Un ultim aspect, care ar întregi problematica economico-socialã ºi valoareapatrimoniului demografic al României în secolul XX, priveºte evoluþia graduluide instruire a populaþiei. Pentru a-ºi exercita atributele economice de forþã demuncã, de creaþie materialã ºi spiritualã, oricãrei populaþii îi sunt necesare formeºi mijloace de instruire generalã ºi de specialitate. Exigenþa nivelului de instruirese aflã în raport direct cu stadiul de civilizaþie economicã ºi culturalã, de necesitãþiledezvoltãrii în diferite epoci istorice. Aceasta ºi tradiþiile moºtenite determinãcomunitãþilor umane mentalitãþi ºi comportamente sociale, în general, ºi economiceîn special cu rol esenþial în funcþionarea mecanismului economic. Instrucþiunea,pregãtirea prin învãþare, generalã ºi cea specialã au ca rezultat direct calificarea ºiperfecþionarea capacitãþii de muncã a populaþiei.

În România, în secolul XX, instrucþiunea a urmat douã sensuri: primul, deimportanþã capitalã, deprinderea ºtiinþei de carte, de a ºti citi ºi scrie, care deschideacalea, dupã aptitudinile înnãscute, cãtre orice fel ºi oricât de înaltã ºi complexãspecializare. Pregãtirea de specialitate pentru o anume calificare apãrea ca al doileasens al instruirii.

Secolul XX pentru România ºi sub acest aspect a fost determinant, în timpullui sãvârºindu-se trecerea de la analfabetism la un nivel general ridicat de instruirea populaþiei. Datele din tabelul urmãtor înfãþiºeazã evoluþia fenomenului. Gradulde instruire se poate afla numai la recensãmintele generale ale populaþiei, prinindicatori în funcþie de cerinþele etapei istorice.

Tabelul nr.11

Structura populaþiei dupã nivelul de instruire,în România, în secolul XX, 1900-2000 (ani selectaþi)

- ponderi -

Raporturile care rezultã din Tabelul nr.8 pun în evidenþã tendinþe seculare,specifice evoluþiei unei þãri agrare ºi rurale pe calea modernizãrii ºi industrializãrii,dar ºi sensibilitatea indicatorilor ce exprimã aceste tendinþe atunci când � 1990-2000 � procesele de industrializare ºi urbanizare nu mai sunt susþinute. În deceniul1990-2000 populaþia salariatã, în urma dispariþiei locurilor de muncã, s-a redusdrastic cu peste 3,3 milioane sau ce peste 41% din total.

Sensul cel mai cuprinzãtor ºi profund al miºcãrii, în cadrul evoluþiei populaþieiocupate, îl înregistreazã populaþia salarialã; de la 13,1% la începutul secoluluiaceasta sporeºte la 74,7% cãtre sfârºitul lui, în 1990, evidenþiind transformareapopulaþiei ocupate în trei pãtrimi populaþie salariatã. În primele trei decenii, 1900-1930, ponderea salariaþilor a rãmas în limite relativ constante, ca de altfel întreagastructurã socialã a þãrii; din deceniul cinci, prin trecerea la economia de stat,centralizatã, sub politica de eliminare a întreprinderii particulare ºi expansiune acelei publice, populaþia salariatã sporeºte de la 2,1 milioane la 8,1 milioane, ceamai spectaculoasã prefacere în viaþa ºi soarta cetãþenilor þãrii. Aproximativ 4,5milioane menaje, gospodãrii în termen statistic, din circa 7,3 milioane, sau peste60% se întreþineau din venituri fixe, salariale sau/ºi salariale, dacã aveau gospodãriieconomice, mai ales în mediul rural.

Compoziþia ºi structura salariaþilor pe domenii de activitate în perioada analizatãse exprimã în date absolute ºi relative la diferite intervale temporale, în tabelelece urmeazã.

Tabelul nr. 9

Compoziþia populaþiei salariate, pe ramuri de activitate în România,în secolul XX, 1900-2000 (ani selectaþi)

- mii persoane -

În expresie procentualã, tabelul urmãtor înfãþiºeazã structura salariaþilor peaceleaºi domenii de activitate, ceea ce faciliteazã analiza ponderilor acestora ºi aevoluþiei lor în intervalul dat.

Tabelul nr. 10

Structura populaþiei salariate, pe ramuri de activitate în România,în secolul XX, 1900-2000 (ani selectaþi)

- ponderi -

Pe fondul tendinþei globale de amplificare a masei salariate se disting celedouã perioade, din cele douã jumãtãþi de secol; în prima, ponderea acesteia aproapese dubleazã, iar în a doua creºte de trei ori ajungând, cum s-a subliniat, la 3/4 dinpopulaþia ocupatã ºi la aproape 35% din totalul populaþiei.

Unele concluzii

Dupã prezentarea principalelor aspecte ºi procese ale evoluþiei ºi transformãrilorcompoziþiei socio-economice a populaþiei României în secolul XX sunt necesareunele concluzii menite sã surprindã consecinþele ºi calitatea fenomenelordemografice desfãºurate.

Din cele mai multe puncte de vedere, secolul XX reprezintã pentru populaþiaRomâniei, din parcursul mileniilor trecute ºi viitoare, secolul de hotar întrecele mai evidente forme de civilizaþie materialã ºi spiritualã; este secolul detranziþie în masã de la forme general tradiþionale, milenare ºi conservatoare lacele moderne, dinamice.

În primul rând datoritã condiþiilor de alimentaþie, habitat ºi medicale, s-aprelungit durata de viaþã; speranþa de viaþã la naºtere, la 39 ani, la începutulsecolului, dãinuitã sute de ani în jurul a 30-35 ani, a ajuns la sfârºitul secoluluiXX la aproape 70 ani, un câºtig inimaginabil în epocile trecute; cu aceastã vârstãpopulaþia României de azi s-a apropiat mult de populaþia þãrilor dezvoltate, faþãde decalajul colonial de la 1900. În acest bilanþ se înscrie reducerea drasticã amortalitãþii infantile.

Un gen de revoluþie culturalã s-a produs prin trecerea de la neºtiinþa de carteîn proporþie de aproape 4/5 la începutul secolului la un nivel de ºcolarizare mediuºi superior pentru 3/4 din populaþie, realizatã cu cheltuieli imense ale naþiunii.Apoi, în secolul XX, restructurarea câmpului economic spre modernizare ºiindustrializare, a produs ºi o modificare radicalã a configuraþiei socio-profesionalea întregii populaþii ºi respectiv a celei ocupate, înscriind-o pe tendinþele istoricemondiale din ultimele trei secole. S-a produs tranziþia structurii sociale a populaþieide la predominant agricolã, dependentã direct la resursele naturale, specificãmileniilor trecute, la preponderent neagricolã, industrialã ºi de servicii din epocacivilizaþiei maºinilor, cu relativã independenþã de sursele naturale. Concomitent,dupã întreaga existenþã milenarã ruralã, cu un mod de viaþã agricol tradiþional,populaþia României, în secolul XX face saltul spre mediul urban modernfundamental diferit, cu alte necesitãþi materiale ºi spirituale, cu mentalitãþi ºicomponente schimbate.

Sub alt aspect în acest secol s-a desfãºurat tranziþia de la o societate dominatã înproporþie de 85% de proprietari mici ºi mari ºi numai 15% salariaþi la o structurãsocialã de la sfârºitul secolului (1990).

Ca rezultantã a tuturor acestor modificãri demo-socio-economice, cu excepþiacondiþiilor specifice negative ale deceniului zece, care pe termen lung, în secolulXXI vor fi remediate, calitatea vieþii majoritãþii populaþiei, habitatul, consumulde bunuri, nivelul de instruire ºi de asistenþã medicalã în secolul XX s-a schimbatradical, deºi în mod inegal ºi preferenþial în unele perioade.

La începutul secolului XX, 86% din populaþia României trãia în locuinþe dinpaiantã, chirpici ºi lemn, încãlzite cu lemne ºi paie; 99% nu avea luminã electricã,99,6% nu beneficia de apã prin conducte ºi de canalizare, de igienã comunalã;99% nu avea încãlzire centralã, 92% din populaþie circula pe strãzi ºi drumuridesfundate ºi neluminate; consumul de alimente, de bunuri industriale era redusºi unilateral; 78% din populaþia de vârstã ºcolarã nu ºtia carte ºi doar 8% aveaasistenþã medicalã asiguratã.

La sfârºitul secolului XX, dupã datele recensãmântului din anul 1992 aproapetoatã populaþia � 97% � folosea electricitate în locuinþe pentru iluminat ºi aparaturãelectricã; peste jumãtate locuia în clãdiri din cãrãmidã ºi beton, 53% din locuinþedispuneau de instalaþii de alimentare cu apã, iar 52%, aveau canalizare; 39% dinapartamente erau racordate la încãlzire centralã, 43% foloseau apa caldã de lauzine, iar 34% din totalul locuinþelor dispuneau de gaze la bucãtãrii; în încheiere,din cele circa 8 milioane de menaje, urbane ºi rurale, între 3-4 milioane eraudotate cu instalaþii de habitat modern. Dupã unele calcule înnoirea, aproapeintegralã � circa 95% �, a fondului de locuinþe, înzestrãrile moderne de urbanizareºi bunurile de consum durabile acumulate în secolul XX depãºesc ca valoareinvestiþiile totale în mijloace fixe din acest secol din agriculturã ºi industrie.

Dar transferarea majoritãþii populaþiei active din agriculturã în ramurileneagricole, a majoritãþii populaþiei rurale în mediul urban într-o perioadã atât descurtã, cu mentalitãþi ºi comportamente neadecvate, în primele decenii ale celeide a doua jumãtãþi a secolului XX majoritatea calificatã sumar ºi incomplet �lalocul de muncã� ca pe vremea meºteºugului, articulatã cu interesul scãzut pentrucalitatea muncii ºi producþiei, specifice mecanismului economiei de comandã agenerat, în toate ramurile ºi domeniile o productivitate ºi eficienþã, la acelaºinivel tehnic ºi tehnologic, de douã � trei ori mai reduse decât în economiilecapitaliste competiþionale ºi exigente cu forþa de muncã.

Aceastã eficienþã scãzutã a economiei naþionale era compensatã, în vederearealizãrii marilor acumulãri pentru investiþii continue de dezvoltare prinremuneraþie realã a personalului salariat mult mai redusã, de 3-4 ori, ca la locurilesimilare de muncã din economiile dezvoltate.

Astfel cã efectul economic ºi social al transferului ºi ocupãrii din ramurileeconomiei, vechi ºi manuale în ramurile moderne a fost pentru populaþia ocupatã,salariatã, mult mai redus decât o ofereau condiþiile materiale.

Cu toate acestea, ca ºi alte efecte ale transformãrilor revoluþionare, grãbite alestructurilor demografice, progresul secolului XX este inegalabil ºi incontestabilpentru toatã istoria poporului român de pânã acum.

România, cu structurã agrarã moºiereascã � þãrãneascã preponderentã,dominatã de tehnica manualã ºi o stare analfabetã a majoritãþii populaþiei laînceputul secolului XX se plasa la 100-150 ani distanþã faþã de þãrile dezvoltateale continentului.

Pânã la sfârºitul secolului XX, cu toatã înapoierea iniþialã, cu marile greutãþiîntâmpinate dinãuntru ºi din afarã, ale rãzboaielor ºi consecinþelor lor, România areuºit sã recupereze peste un secol din întârzierea multisecularã. Diferitele aspecteale evoluþiei ºi structurii socio-economice a populaþiei o confirmã convingãtor.

Notã: 1) S-a avut în vedere populaþia peste 7 sau 8 ani, dupã criteriul luat de statisticã;2) Se cuprind ºi absolvenþii ºcolilor profesionale;3) Se cuprind ºi absolvenþii ciclului II ai ºcolilor generale;4) Se cuprind ºi absolvenþii ºcolilor nedeclarate.Sursa: Dr. Sabin Manuilã ºi Dr. D. G. Georgescu, Populaþia României, Bucureºti, 1938;Dr. A. Galopenþia, Populaþia Republicii Populare Române la 25.01.1948, Bucureºti, 1948.Recensãmântul populaþiei din 21 febr. 1956; Rezultate generale, Bucureºti, 1959;Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor din 5.01.1977, vol.I, Bucureºti, 1980;Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor din 7.01.1992; Rezultate generale estimative,

Bucureºti, 1993.

O primã constatare priveºte extinderea instrucþiunii primare, a ºtiinþei decarte, reducerea analfabetismului, care la 1900 afecta aproape 4/5 din populaþiade vârstã ºcolarã; cu alte cuvinte, începutul secolului corespundea începutuluiprocesului de instrucþie ºcolarã. Cãtre sfârºitul secolului, cu excepþiile inerente,acesta era încheiat.

Treapta a doua, secundarã de instruire se evidenþiazã prin licee, gimnazii,ºcoli normale ºi comerciale, seminarii teologice etc. de la sfârºitul secoluluiXIX; la începutul secolului XX, dupã statistica din 1907, ºcoala secundarã, la opopulaþie de 6,7 milioane locuitori, cuprindea circa 26 mii elevi, revenind 5,2elevi la 1000 locuitori de vârstã ºcolarã. Era faza iniþialã a proliferãriiînvãþãmântului secundar. Pânã în deceniul ºase � 1956 � ponderea persoanelorcu pregãtire secundarã se ridica la 13,5% din ºtiutorii de carte. Deosebit deimportant este cã învãþãmântul secundar apãrea ca prima treaptã de pregãtire înprofesii calificate manuale ºi intelectuale � maiºtri în meserii, funcþionari denivel mediu de specialitate, economiºti, agenþi economici, învãþãtori ºi preoþietc. care în epocã constituiau fondul de bazã al cadrelor tehnice, economice,administrative ºi culturale ale þãrii.

În perioada urmãtoare ponderea absolvenþilor învãþãmântului secundar, multdiversificat ºi adaptat în fiecare etapã necesitãþilor sociale, ajunge sã fiepredominant în structura ºtiutorilor de carte.

Învãþãmântul superior, din cauza exigenþelor pregãtirii evolueazã mai lent;pânã la primul rãzboi mondial, majoritatea nevoilor în diferite domenii erauacoperite de absolvenþii ºcolilor superioare din strãinãtate. În anul 1930, doar 1%din populaþia de vârstã ºcolarã era absolventã de învãþãmânt superior; pânã în1992 ponderea acesteia sporeºte la 5,4%. Ca urmare în acest ultim an de bilanþ alînvãþãmântului din secolul XX, structura dupã gradul de pregãtire se prezentaastfel: 23,6% din populaþie rãmânea numai cu ºcoala primarã, 66,8% din populaþieavea pregãtire secundarã, iar 5,4% pregãtire superioarã, pe lângã 4,2% cu ºcoalãprimarã neterminatã.

Astfel, în secolul XX, prin eforturile statului s-a produs o adevãratã revoluþieîn instruirea naþiunii; s-a trecut de la predominanþa analfabetismului, de 78% dinpopulaþie, la preponderenþa, cu 72,2% a populaþiei cu pregãtire secundarã ºisuperioarã. Un record pe care puþine þãri din Europa l-au fãcut într-un timp relativscurt, la care se adaugã calitatea necontestatã a învãþãmântului românesc,performant în comparaþie cu alte þãri, chiar avansate din punct de vedere economic.Pentru abnegaþia ºi sacrificiile fãcute în aceastã vastã operã de iluminare ºi instruirea naþiunii de cãtre marea armatã a cadrelor didactice, de la devotaþii dascãli aisatelor pânã la pasionaþii profesori universitari, þara ar trebui sã-i înalþe unmonument de recunoºtinþã istoricã.

Facultatea de Management Financiar-ContabilStudenþi din anul II la cursuri

OPINIA NAÞIONALÃ 327 pag. 325 februarie 2002

O preocupare de prim ordin:Pregãtirea pentru examenul de licenþã

Profesorii rãspund întrebãrilor puse deOpinia naþionalã.

Prof. univ. dr. Petru BARDAª,decanul Facultãþii

de Management Financiar-Contabil, Craiova

1. Colectivul de la Facultatea de Mana-gement Financiar-Contabil are o experienþãbogatã în pregãtirea examenului de licenþãorganizat cu Universitatea din Craiova,Facultatea de ªtiinþe Economice, încondiþiile existenþei unor sisteme de grileeditate de Universitatea din Craiova. Pentruca studenþii anului IV sã cunoascã ºi sã sefamiliarizeze cu exigenþele Universitãþii dinCraiova, în procesul de pregãtire aexamenului de licenþã am invitat cadredidactice de aici pentru ca împreunã cu celedin facultatea noastrã sã asigurãm asemeneapremise absolut necesare.

2. Date fiind modalitãþile de organizarea examenului de licenþã împreunã cuUniversitatea din Craiova, considerãmfoarte importantã luarea urmãtoarelormãsuri organizatorice:

� comandarea cãrþilor cu grile aferenteexamenului de licenþã din 2002;

� aplicarea sistemului de grile asemã-nãtoare pentru disciplinele de licenþã în aniiIII ºi IV;

� introducerea în planul de învãþãmânta disciplinei Economia întreprinderii strictnecesarã, conform planurilor de învãþãmântde la Universitatea din Craiova;

� organizarea de cursuri de pregãtire ºitestare în sistemul de grile de la Universitateadin Craiova, în perioada de varã, cu cadreuniversitare proprii.

3. Referitor la transferul experienþei,prin preluarea acestor tipuri de grile de ladisciplinele de licenþã la examenele desemestru sau an, considerãm cã pregãtimstudenþii ºi pentru examenul de licenþã.

Pregãtirea suplimentarã a studenþilor cucadrele didactice proprii ºi cadrele didacticede la Universitatea din Craiova va asigurao mai mare încredere în forþele proprii aleabsolvenþilor.

4. În concepþia noastrã, momentuldecisiv al opþiunii pentru tema lucrãrii dediplomã ar trebui sã coincidã cu practicaîn producþie la firme de specialitate saumari întreprinderi (anul III � semestrul 2).

5. În legãturã cu preocupãrile ºiexperienþa noastrã, referitor la tema lucrãriide diplomã propunem, de comun acord cucadrele didactice, fixarea acesteia cu celpuþin un an de zile înainte de susþinereaexamenului de licenþã.

Paginã realizatã deAdela DEAC

Prof.univ.dr.Gheorghe DIACONESCU,decanul Facultãþii de Drept

1. Predau disciplina Drept penal � parteaspecialã din anul universitar 1992/1993 ºi,pe cale de consecinþã, tot din acel anconduc lucrãrile de diplomã ceea ce seconstituie într-o veritabilã experienþã.

2.4. În ceea ce priveºte momentul în carestudenþii îºi exprimã opþiunea de a elaboralucrarea de diplomã la aceastã materie, el sesitueazã, de regulã, în anul III. Obiºnuiescsã le recomand abordarea tezei încã din acelan, pe de o parte, pentru a avea la dispoziþieo perioadã îndestulãtoare pregãtirii acesteiaºi a nu intra în �crizã de timp�, pe de altãparte, pentru a-ºi rezerva anul IV prioritarstudierii materiilor la care se susþineexamenul de licenþã.

O condiþie prealabilã acceptãrii cereriistudenþilor de a le conduce lucrãrile este dea obþine la examenul de an cel puþin nota 7.

Temele (subiectele) lucrãrilor sunt alesede student ºi nu prestabilite de profesor.Sunt purtãtorul concepþiei potrivit cãreiastudentul, pentru a realiza o lucraremeritorie, trebuie, între altele, sã fie ºi atrasspiritual de o anumitã temã. Profesorul �în aceastã concepþie � are doar obligaþiasã-i corecteze (eventual) conþinutul ºilimitele temei.

Urmeazã procedura propriu-zisã depregãtirea ºi realizarea lucrãrii.

Prima � ºi una dintre etapele importante� este întocmirea planului de lucru, operaþiunelãsatã iniþial la latitudinea studentului ºidesãvârºitã ulterior de profesor.

În raport cu planul lucrãrii, pun ladispoziþia studentului fiºa personalã dedocumentare, din care el îºi extragebibliografia necesarã atât pentru discursulteoretic, cât ºi pentru prezentarea dimensiuniipragmatice � jurisprudenþa instanþelorjudecãtoreºti.

În fiecare zi de luni sunt la dispoziþiacandidaþilor la licenþã, care vin sã mãconsulte asupra unei probleme sau alta alucrãrii în legãturã cu care sunt încercaþi dedubii ori �ºi-au pierdut respiraþia creaþiei�.

La finalizare, lucrarea, în manuscris, esteexaminatã de profesor ºi restituitã cu �notã�ce cuprinde recomandãri pentru perfecþionareademersului, pe formã sau/ºi pe fond.

5. În majoritatea cazurilor, dupãcompletãrile recomandate, lucrarea este însituaþia de a fi evaluatã, dar nu au fostpuþine situaþiile în care lucrarea s-a restituitde douã sau mai multe ori pânã la atingereavalorii pretinse. Cãci în toþi aceºti ani notelepropuse de subsemnatul nu au fostniciodatã sub nota 9, propuneri � aºa dupãcum am urmãrit ºi constatat � acceptate deComisiile examenelor de licenþã.

Conf. univ. dr.Luminiþa PISTOL,

prodecan al Facultãþii deMarketing ºi Comerþ Exterior

1. Facultatea noastrã fiind mai tânãrã,are o experienþã de doar doi ani înpregãtirea examenului de licenþã. Dar, cutoate acestea, pot spune cã studenþii noºtriau obþinut nu numai rezultate bune ºi foartebune, ci ºi un procent de promovabilitatede 99% ºi, respectiv, 97%.

2. Evident, existã o strânsã legãturã întreaceste rezultate ºi preocupãrile afectateasigurãrii unei pregãtiri atât pe parcursulanilor de studiu, cât ºi în perioada de varã, lacursurile special organizate pentru ca licenþasã nu mai parã o povarã pentru studenþii careurmeazã sã susþinã licenþa.

Dimpotrivã, prin tot ce întreprindem,ne strãduim sã-i ajutãm sã abordeze acestprag ca pe o adevãratã provocare.

Din aceastã perspectivã, vom continuaaceste demersuri ºi, chiar mai mult, vomextinde în anii terminali pregãtireasuplimentarã la disciplinele de specialitate,organizând lecþii profilate exclusiv pe tematicãde licenþã � marketing ºi relaþii internaþionale.De asemenea, vom iniþia întâlniri cu îndru-mãtorii ºtiinþifici pentru fiecare student în parte,adoptând un sistem de evaluare pe parcurs acalitãþii pregãtirii.

3. Pentru a risipi sursele de teamã deorice fel ºi a întãri sentimentul de încredereîn forþele proprii, cum bine s-a precizat, aminvitat cadre didactice de la facultatea cuacelaºi profil din ASE, parcurgândîmpreunã teste-grilã. Consider, totodatã, cãun câºtig enorm în pregãtirea studenþilorpentru susþinerea licenþei l-ar avea oîntâlnire faþã în faþã între cei care au trecutdeja, cu bine, prin �furcile caudine� aleacestei probe ºi studenþii din anul IV.

Prof. univ. dr.Ionel DUMBRAVÃ,decanul Facultãþii de

Management Financiar-Contabil, Constanþa

1. Prima serie de absolvenþi dupãautorizare a terminat în anul 2001 ºiexamenul de licenþã a fost susþinut în au-gust 2001. Examenul de licenþã s-adesfãºurat la Constanþa, în faþa Comisieide licenþã de la Universitatea din Craiova,Facultatea de ªtiinþe Economice.

Rezultatul primei sesiuni de licenþãdupã autorizare este urmãtorul: din totalulstudenþilor promovaþi în anul IV, de 224,s-au înscris pentru examenul de licenþã 216.Dintre aceºtia, au fost admiºi 181 ºi respinºi35. Rezultã cã din totalul celor prezenþi aupromovat examenul de licenþã 84%, iar dintotalul studenþilor în evidenþa anului ter-minal, au fost declaraþi licenþiaþi 57%.

2. În vederea obþinerii unei promova-bilitãþi de 84%, în perioada 10 �20 iulie2001 am organizat cursuri intensive pentruclarificarea problemelor teoretice ºiprecizarea rãspunsurilor corecte atât pentrucunoºtinþele economice fundamentale �Întreprinde-rea ºi relaþiile sale cu mediuleconomic; Ma-nagementul întreprinderii;Metode statistice utilizate în analizareaactivitãþii întreprinderii; Sistemul resur-selor financiare publice, cât ºi pentrucunoºtinþe economice de specialitate �Instituþii politice ºi instrumente (Pieþe decapital); Contabilitatea financiarã; Contabi-litatea de gestiune; Analiza performanþeieconomico-financiare ale întreprinderilor.

Aceste cursuri de sintezã iniþiate pentru8 discipline le-au permis studenþilor sãrãspundã corect la oricare din cele 1000întrebãri � teste.

3. Pentru licenþa din 2002 anul de învãþã-mânt universitar 2001 � 2002 s-au întreprinsurmãtoarele mãsuri: s-au afiºat din timplistele temelor de licenþã; la 1 decembrie2001 toþi studenþii îºi cunoaºteau îndru-mãtorul ºtiinþific.

4. Optim ar fi ca absolvenþii anului IVsã-ºi poatã exprima opþiunea ºi sã-ºi preiatema de licenþã, cu excepþia unor teme dindomeniul pachetului financiar � contabil almanagementului bancar care se studiazã înanul IV.

5. Pentru examenul de licenþã promoþia2001 � 2002, vom proceda, cu sprijinulconducerii universitãþii, ca ºi în anul 2001,la cunoaºterea experienþei cãpãtate în 2001de cãtre cadrele didactice care au pregãtit

Conf.univ.dr.Domnica ªERBAN,

decanul Facultãþiide Limbi ºi Literaturi Strãine

1. În activitatea de orientare a pregãtiriistudenþilor noºtri pentru promovarea cusucces a examenului de licenþã am þinut contde schimbãrile importante introduse de cãtreMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii înconceperea acestui examen, ca, de pildã,simplificarea sa prin reducerea la o singurãprobã, urmatã de susþinerea diplomei.Totodatã, din punctul de vedere alconþinutului, programele de licenþã audevenit mult mai selective, vizândaprofundarea unor segmente importante aleproblematicii teoretice ºi aplicative din celedouã domenii vizate � studiul limbii ºi

Prof.univ.dr. Victor STOICAprodecan, Facultatea deManagement Financiar-

Contabil

1. Examenul de licenþã este conceput cape o finalizare ºi încununare a studiiloruniversitare, a cãrui reuºitã atestã calitateade economist a absolvenþilor noºtri.Organizarea pregãtirii examenului de licenþãare douã componente: pregãtirea teoreticãºi aplicativã a studenþilor la disciplinele delicenþã ºi elaborarea lucrãrii de diplomã.

2. Nu cred cã este vorba despre ocompetiþie, pentru cã promovarea examenuluide licenþã nu presupune o limitã de locuri,deci un numãr de candidaþi pe loc. Este ocompetiþie deschisã. Personal, am încredereacã pot pregãti competitiv studenþii pentruexamenul de licenþã, încredere ce mi-o dãexperienþa a douã decenii de cercetareºtiinþificã, precum ºi cea a ultimelor treisesiuni de examene de licenþã de cândfuncþionez în calitate de cadru didactic.

3. Într-adevãr, dupã semnalele mele, unelediscriminãri sunt reale. Pentru ca absolvenþiinoºtri sã nu intre în examenul de licenþã cunici un fel de handicap, am acþionat ºiacþionãm în 3 direcþii: o bunã pregãtireteoreticã ºi aplicativã (mã refer în speþã ladisciplina Pieþe de capital ºi burse de valori,unde grilele ºi problemele pentru proba scrisãsunt complexe); în al doilea rând, amorganizat ºi organizãm întâlniri cu studenþii,pentru a oferi lãmuriri suplimentare lasolicitarea lor; în sfârºit, am acordat o atenþiesporitã calitãþii planului lucrãrii de diplomãºi elaborãrii acesteia pe studii de caz, cucontribuþii proprii.

literaturii strãine pentru care s-a pregãtitabsolventul. În cazul nostru, având în vederedubla specializare, lucrarea scrisã cuprindeteme ºi exerciþii aplicative atât pentru limbaA, cât ºi pentru limba B. De asemenea,pentru absolvenþii care au optat pentrulicenþã la profilul lingvistic, se include întezã ºi o probã de retroversiune (traducereaunui text din limba românã în limba strãinã).Nivelul de exigenþã a crescut, absolvenþilorcerându-li-se un standard avansat decunoaºtere a limbilor A ºi B.

2. Desigur, având în vedere cã s-au scurs6 ani de la prima promoþie de absolvenþi, timpîn care foºtii noºtri studenþi au participat, ande an, la cele douã sesiuni legal prevãzute �în iulie ºi în februarie, am acumulat oexperienþã bogatã, atât noi, cât ºi generaþiilecare s-au succedat. O concluzie la care s-aajuns, în mod unanim, este cã pregãtireatrebuie sã demareze încã din anul al II-lea,când se predau deja discipline care intrã înprogramele de licenþã. Le atragem atenþiastudenþilor noºtri, încã de la acea datã timpurie� începutul anului al II-lea, cã trebuie sã îºistrângã toate materialele necesare � cursuriletipãrite, notiþele la curs, foile de seminar etc.la aceste discipline de importanþã majorã încadrul licenþei. De asemenea, îi sfãtuim sãacorde atenþie maximã modului în care sepregãtesc la examenele respective, carereprezintã pentru ei o prioritate. Avem colecþiicu subiectele care s-au dat în aceºti ultimi anila diferitele limbi ºi literaturi strãine ºi nestrãduim sã le facem cunoscute din timpstudenþilor pentru a avea o imagine realistãasupra cerinþelor cãrora trebuie sã le facã faþãla sfârºitul facultãþii.

O altã modalitate prin care am sprijinit înultimii doi ani pregãtirea pentru licenþã a fostadaptarea tematicii unora din cursurileopþionale din anii terminali la cerinþeleprogramei de licenþã. Astfel, am oferit lafiecare secþie cursuri de limba ºi literatura careau inclus sinteze pe problematica cerutã. Înplus, la cursul practic de limbã s-a organizatun examen foarte sever la finele semestruluial doilea al anului IV, examen ce a stimulatmult pregãtirea pentru proba de retroversiune.Ultima modalitate pe care am mai practicat-oºi în alþi ani ºi pe care o vom iniþia ºi în anulacesta este organizarea unei sãptãmâni depregãtire intensivã, imediat dupã încheiereasesiunii din mai. Toate cadrele didactice carepredau disciplinele vizate în programa delicenþã s-au oferit sã þinã lecþii de sintezã ºiconsultaþii în aceastã perioadã.

3. Pentru familiarizarea studenþilor cuproblemele pe care le ridicã acest examen,am organizat discuþii lunare cu viitoriiabsolvenþi, începând cu primele zile ale luniioctombrie. Reprezentanþii conduceriifacultãþii ºi prorectorii care le coordoneazãactivitatea s-au întâlnit cu studenþii anului IV,cadru în care s-a rãspuns la o multitudine deîntrebãri, s-au oferit informaþii, s-au datîndrumãri, inclusiv pentru elaborarealucrãrilor de diplomã. Credem cã acesteîntâlniri au contribuit în mare mãsurã latransferul experienþei de la o generaþie la alta,deoarece cadrele didactice din conducereafacultãþii sunt cel mai mult în mãsurã sã-iorienteze corect pe studenþi, atât prinprezentarea analiticã ºi evaluarea experienþeianterioare, cât ºi prin perspectiva realistãasupra problemelor actuale ºi viitoare cu carese confruntã ultimele generaþii de absolvenþi.

4. Tematica lucrãrilor de diplomã a stat încentrul preocupãrii catedrelor, care au propus,anual, numeroase subiecte din domeniile ºisubdomeniile studiului limbii ºi literaturii. Deasemenea, existã deschiderea necesarã pentrunegocierea unor teme pe baza propunerilorvenite de la studenþi. Momentul optim pentrualegerea temei de cãtre aceºtia este, în opinianoastrã, sfârºitul anului al III-lea. Aceastapermite studentului documentarea solidã pe tot

parcursul vacanþei de varã, ºi chiar elaborareaparþialã a lucrãrii. Deºi am dus o politicã intensãîn acest sens, numãrul studenþilor care au urmatsfatul nostru este încã redus. Cei mai mulþi îºialeg tema în toamna anului al IV-lea. În ultimulan, pentru a accelera acest proces, am decis catermenul limitã sã fie 15 noiembrie. Putemafirma cã am reuºit sã-i determinãm pe cei maimulþi sã respecte acest termen.

Privim cu optimism sesiunea dinfebruarie, la care se vor prezenta circa 130de candidaþi. Ei ºi-au predat la timplucrãrile de diplomã ºi au acoperitsubiectele incluse în modulele de limbã ºiliteraturã, astfel încât sã obþinã rezultatesimilare celor din sesiunea iulie, 2001, cândprocentul de promovabilitate a fost de 92%.Conducerea facultãþii îºi afirmã deplinaîncredere în buna lor pregãtire ºi le ureazão bine meritatã reuºitã.

4. Momentul decisiv aparþine vieþiistudentului. Este decizia lui ca preferinþãindividualã, în funcþie de cât de bine sesimte pregãtit la o disciplinã sau alta.

Personal, în semestrul II, nu mai am orede curs ºi de seminarii, deci în cazul meu,la disciplina Pieþe de capital ºi burse devalori nu se mai suprapune activitateacurentã instructiv-educativã cu pregãtirealicenþei pe care mã concentrez.

5. La Pieþe de capital ºi burse de valori,cursurile se desfãºoarã în semestrul I alultimului an de învãþãmânt. Este, deci, nor-mal ca lucrarea de licenþã sã se afle în stadiulde debut, dar sunt câþiva studenþi, puþini cee drept, care au 2-3 capitole încheiate.

În general, lucrãrile de diplomã elaboratede studenþi au fost foarte bine cotate deComisiile de licenþã, mai ales pentru faptul cãau tratat temele respective mai puþin, din punctde vedere teoretic ºi mai mult, din punct devedere practic-aplicativ, ceea ce a arãtat cã,într-adevãr sunt pregãtiþi sã elaboreze studiide marketing de mare dificultate ºi complexitate.

4. De altfel, temele pentru lucrarea dediplomã sunt stabilite cu un an înainteasusþinerii examenului pentru a avea timp sãse documenteze atât la societãþile comerciale,cât ºi în cadrul instituþiilor de specialitate.

Un atu deosebit în pregãtirea studenþilorpentru examenul de licenþã îl reprezintãactivitatea de practicã, pe care aceºtia odesfãºoarã în mod organizat, împreunã cucadrele didactice, la Romexpo � Bucureºti,nu numai participând la toate târgurilenaþionale ºi internaþionale, ci ºi elaborândstudii de marketing atât în cadrul contractuluide colaborare pe care facultatea noastrã îl arecu Romexpo, cât ºi prin desfãºurarea deactivitãþi de marketing în standul pe care-lgestioneazã facultatea noastrã.

testul general, de cãtre coordonatoriiºtiinþifici ai lucrãrilor de licenþã, la schimbulde idei ºi metode utilizate în cadrulUniversitãþii Spiru Haret la facultãþile cuacelaºi profil economic, urmãrind, fireºte, sãobþinem rezultate mai bune decât în 2001.

Aºteptat cu interes, cu legitimã emoþie de studenþi, cei care încheie un ciclu � studenþia � ºi de dascãliicare i-au pregãtit pentru viitoarea lor carierã, acest moment de susþinere a examenului de licenþã marcheazãîmplinirea unui destin. Povara urcuºului parcurs în anii studenþiei rãmâne în urmã, la orizont conturându-se perspectiva cuceririi unui redute, cum plastic se spune, atingerea scopului suprem al fiecãrui studentajuns în acest prag.

Fiind abordat nu ca pe un examen oarecare, la Universitatea Spiru Haret pregãtirea acestui adevãrateveniment pentru viaþa studenþeascã beneficiazã de mãsuri ºi acþiuni speciale, desfãºurate într-o ambianþãde înaltã rigoare ºi exigenþã.

Pentru a afla, concret, ce anume se întreprinde în acest sens, am adresat cadrelor didactice � coordonatoriºtiinþifici ai lucrãrilor de diplomã � urmãtoarele întrebãri:

1. Cu ce capital de experienþã intraþi în pregãtirea examenului de licenþã?

2. Ce forme ºi modalitãþi de pregãtire, special iniþiate pentru studenþii din ultimul an, folosiþi?

3. Ce aþi întreprins pentru ca experienþa sã circule ºi ce ºanse în plus oferiþi studenþilor în acest an universitar pentru a intra la examenul de licenþã cu o mai mare încredere în forþele proprii?

4. Care este, în opinia dvs., momentul decisiv al opþiunii pentru tema lucrãrii de diplomã, care marcheazã ºi începutul activitãþii în vederea elaborãrii acestei lucrãri?

5. Puteþi oferi exemple concrete privind preocupãrile în acest domeniu?

În numãrulurmãtor al revistei,

vom continuapublicarea

rãspunsurilorprimite la redacþie.

OPINIA NAÞIONALÃ 327 pag.425 februarie 2002

Pe marginea sondajului de opinie realizat de ISOP *

ADEVÃR ªI APARENÞE, PERSONALITADEVÃR ªI APARENÞE, PERSONALITADEVÃR ªI APARENÞE, PERSONALITADEVÃR ªI APARENÞE, PERSONALITADEVÃR ªI APARENÞE, PERSONALITAAAAATE REALÃTE REALÃTE REALÃTE REALÃTE REALêI PERSONALITªI PERSONALITªI PERSONALITªI PERSONALITªI PERSONALITAAAAATE �TE �TE �TE �TE �OPINIONALÃOPINIONALÃOPINIONALÃOPINIONALÃOPINIONALÃ�����

*Analizele de mai sus nu au însã nici

un sens dacã perspectiva este strictpolitologicã. �În psihosocial�, lucruriledevin cu adevãrat interesante. Iatã câtevaremarci în aceastã privinþã:

1. În þãrile care au suportat prea multetransformãri la intervale scurte de timp,calitãþile umane prezentate se aflã într-orelaþie puþin stabilã cu o personalitate saualta. Ele fluctueazã adesea imprevizibil.

2. Raportul dintre candidaþii reali ºi�proiecþia lor motivaþionalã� sunt

( *Vezi Opinia naþionalã,nr. 324 din 21 ianuarie 2002)

puternic mediate de propaganda ce seface. De fapt, candidatul nu vine în con-tact direct cu alegãtorul decât marginalºi neesenþial, contactul este mediat ºipoate fi influenþat în mod esenþial printehnici de manipulare. În anumitecondiþii, medierea o realizeazã însã nuatât presa, tv etc., cât viaþa. Sãrãcia, subanumite limite, face inutilã oricepropagandã; ofensa naþionalã are acelaºiefect; violentarea bunului simþ ,dispreþul tradiþiilor etc. au consecinþedevastatoare asupra unor lideri potenþiali.

3. Candidatul la prezidenþiale este o�personalitate opinionalã�, ea nu coin-

cide în mod necesar cu �personalitatearealã� perceputã direct, cum se petreclucrurile într-un grup mic sau ocomunitate micã, ci indirect, mediat. Dedouã categorii de influenþe: dinsprepropagandã, adicã de sus în jos, careface totul pentru a prezenta�personalitatea opinionalã� ca �idealã�pentru funcþia respectivã, ºi dinsprerealitatea vieþii, adicã �de jos în sus�,care nu poate fi influenþatã decât puþinºi conjunctural de propagandã.

4. Care din cele 2 forþe de influenþareeste mai puternicã? A doua � realitateavieþii. Cãci nici o propagandã nu poate

elimina sãrãcia, dispreþul tradiþiilor,ofensa naþionalã etc.

5. În condiþiile unei dictaturi, reale saumascate, personalitatea opinionalã evitãconflictul cu realitatea vieþii, pentru un timp,dar societatea respectivã riscã sã-l amplifice,cu consecinþe grave pe un termen mai lung.

*

Postcomunismul este, din punctulde vedere schiþat mai sus, ºi o epocã a�polit icienilor de carton�. Înmomentul în care distanþa dintrerealitatea vieþii ºi �personalitateaopinionalã� creºte peste anumitelimite, ceea ce propaganda prezintã ca�ideal� apare adesea pentru simþulcomun, pentru omul obiºnuit, ca cevaaberant ºi monstruos. În acest caz,pânã ºi cea mai inteligentã propagandãdevine antipropagandã. Aparenþelepropagandistice nu pot surparealitatea vieþii decât cu preþuldestrãmãrii constantelor vieþiispirituale ale unui popor, ceea ce seîntâmplã foarte rar în istorie ºi nu cumase mari de oameni. �Personalitateaopinionalã� este, desigur, o realitatesocialã, dar menþinerea ei la nivel�ideal�, într-un anumit context,pornind doar de la propagandã, este osimplã iluzie a politologiei specula-tive. În aceste condiþii, a alerga dupã�aparenþa idealã�, ignorând realitateavieþii, este un fel de �drum al orbilorspre prãpastie� din pictura clasicã.

Prin anii 1992 � 1994, am þinut, laFacultatea de Litere a Universitãþii dinBucureºti, un curs special cu tema: Mariscriitori, mari publiciºti la care, spresurprinderea mea, s-au înscris mai mulþistudenþi decât cerea norma didacticãpentru o asemenea activitate. Veneau,evident, în primul rând pentru noutateatemei care pãrea a ieºi din perimetrulriguros al istoriei literare didactice sauifosit elitiste. Publicistica marilorscriitori a fost ºi este în multe privinþe ºiîn multe instituþii de ºi pentru învãþãmântignoratã, privitã cu aroganþã, ca oactivitate minorã a iluºtrilor scriitori, caun violon d�ingre ºi atâta tot.

Pãgubitoare atitudine, pentru cãuniversul unui scriitor e unitar, are un

ºtiinþelor umaniste româneºti, BogdanPetriceicu Hasdeu a fost o personalitatepluridimensionalã care s-a înscris înmodul cel mai elocvent în peisajulsemenilor de Renaºtere. S-a nãscut la26 februarie 1838, în satul Cristineºti,judeþul Hotin din Basarabia, ca fiu allui Alexandru Hasdeu ºi al soþiei sale,ºi s-a stins la Bucureºti în 1907. Labotez, viitorul scriitor ºi savant va priminumele bunicului sãu Tadeu, pe careHasdeu îl va înlocui definitiv cu cel deBogdan, o datã cu stabilirea sa înMoldova. B.P.Hasdeu face parte din fa-milia de spirite renascentiste ilustre aleculturii noastre, având înaintaºi peD.Cantemir, Ion Heliade Rãdulescu,contemporani pe T. Maiorescu ºiEminescu ºi urmaºi pe Iorga, Blaga, G.Cãlinescu, Mircea Eliade.

Arborele genealogic al familieiHasdeu, înruditã cu vechi familiiboiereºti moldovene ºi cu aceea avoievodului ªtefan Petriceicu, poate fiurmãritã în timpul istoric pânã laînceputul veacului al XVI-lea. De atuncise ºtie de un nepot al lui ªtefan PetriceicuVodã, constrâns sã se refugieze în

secretã care lupta împotriva þarismului.Din acea vreme începuse sã strângãdocumente de înaltã þinutã ºtiinþificã.B.P.Hasdeu îºi pune studiile ºi scrisul îngeneral în slujba luptei pentru inde-pedenþã, Unire ºi reforme democratice.

Geniul înnãscut, fantastica lui puterede muncã, disciplina exemplarã aspiritului îl ajutã sã-ºi desãvârºeascãopera ºtiinþificã (Etymologicum Mag-num Romaniae, Cuvente den bãtrâni,Istoria criticã a românilor, Filosofiaportretului lui Þepeº, Studii criticeasupra istoriei românilor, Cãrþilepoporane ale românilor în sec. al XVI-lea etc.), beletristicã (Trei crai de laRãsãrit, Rãzvan ºi Vidra, DuducaMamuca plus volume de versuri º.a.)ºi publicisticã din ziarele pe care le con-duce sau la care colaboreazã.

Bogata ºi variata lui activitate,desfãºuratã pânã în anul morþii, 1907,l-au impus ca pe una din cele maiproeminente personalitãþi europene alevremii, aducându-i titlu de profesoruniversitar ºi academician în Româniaºi de membru al mai multor societãþiºtiinþifice europene. Activitatea publi-

BOGDAN PETRICEICU HASDEUProf.univ.dr. Ion Dodu BÃLAN

Un publicist de mare actualitate

caracter organic, elementele care-lcompun fiind complementare ºicorespunzându-ºi unul altuia în chipulcel mai creator cu putinþã. Odemonstreazã publicistica lui BogdanPetriceicu Hasdeu din care MihaiIordãnescu a publicat o excelentã ediþiela Editura România de Mâine, însoþitãde un documentat ºi remarcabil studiuintroductiv, care ne-a prilejuit aceastãevocare a ilustrului scriitor ºi om deºtiinþã Bogdan Petriceicu Hasdeu.Figurã renascentistã prin diversitatea ºivastitatea domeniilor de creaþieabordate (publicisticã, poezie, prozã,dramaturgie, istorie, folcloristicã,lingvisticã), una din coloanele cele maiimpunãtoare ale edificiului culturii ºi

Polonia, pe nume Nicolae Hasdeu care,la 1683, împreunã cu regele IoanSobieski, participã la apãrarea Vienei.

Tadeu Hasdeu, bunicul scriitorului,fire aventuroasã, dar de aleasã culturã,cunoscãtor al multor limbi, pãrãseºtePolonia din a cãrei nobilime fãceaparte ºi se aºeazã la Cristineºti.

Om de carte ºi de o bogatã culturãeste ºi profesorul Alexandru Hasdeu,tatãl viitorului scriitor. Profesorul vaperegrina, cu catedra, prin Polonia,Podolia pe unde fiul sãu îºi va faceparte din studiile liceale, iniþiindu-setemeinic în cunoaºterea limbii ºiculturii polone. În acei ani, îl cunoaºtepe poetul basarabean ConstantinStamati care, împreunã cu AlexandruHasdeu ºi S.Strãjescu, avea sã fie alesmembru al Societãþii AcademiceRomâne, înfiinþatã în 1866 ºi devenitãAcademia Românã.

În 1853 tânãrul Hasdeu se înscrie laUniversitatea din Harcov unde învãþaseºi tatãl sãu. Urmeazã studii de filologie,istorie ºi drept. Va urma cursurileuniversitare paralel cu serviciul militarde trei ani, la regimentul de husari alcontelui Radeski. Student fiind, faceparte dintr-o societate revoluþionarã

cisticã ºi-o desfãºoarã într-un marenumãr de reviste savante, dar ºiumoristice (Aghiuþã, Satyrul, în careatacã mai ales demagogia politicienilorvremii), literare, precum: Revistaliterarã ºi ºtiinþificã, Epoca literarã,Foiþa de istorie ºi literaturã, Familia,Revista nouã, Convorbiri literare (cucare va purta strãlucite ºi savuroasepolemici), Literatura ºi arta românãºi multe altele din care Mihai Iordãnescu,cunoscãtor temeinic al operei lui Hasdeuºi autorul remarcabilei ediþii, a extras cupertinenþã, pricepere, studii de Folclor:(Frunzã verde. O paginã pentru istorialiteraturii române, Douã descântece: undescântec român ºi un descântecsanscrit din Veda, Doina, origineapoeziei poporane la români, Basm);studii de Lingvisticã ºi Filologie (Perit-au dacii, Originile agriculturii la românietc.); Istorie (Ioan Vodã cel, Cumplit,cu boierii, cu cãlugãrii ºi cu þãranii,Toleranþa religioasã la români, Amorulîn cronicile române, Columna lui Traianetc.); Filosofie (Filosofia portretului luiÞepeº, Caracterul naþionalitãþii românepe baza legislaþiunii sale, Trei ovrei,Cosmopolitism ºi naþionalism, Patrio-tism ºi neîncredere) º.a. Articolele ºi

�Românul nu mai existã de îndatãce înceteazã de a mai fi român.

Devenind muscal, el existã camuscal; devenind neamþ, el existã caneamþ; însã ca român � nu �. (Istoria ademonstrat-o ºi o demonstreazã zilnicºi cu cei ce au devenit maghiari, francezi,americani etc. etc. � n.n. � I.D.B.).

�Lãsând ca românul sã devinãnemaþ sau muscal, aþi ºters o culoare,aþi supres un ton, aþi nãbuºit o idee, aþipierdut o literã: aþi fãcut din umanitateo caricaturã, o disonanþã, o galimatie�.

�� duºmanul cel mai neîmpãcatal românismului este spiritulcosmopolit, rãspândit în þarã, maimult sau mai puþin, sub diferite forme,când mai fine, când mai grosolane,când fãþiº, când îmbrobodit în larvalibertãþii fãrã naþionalitate sau aoportunitãþii fãrã principii. Dinfericire el nu ne poate amãgi�.

Naþionalist lucid ºi luminat,B.P.Hasdeu nu e xenofob, manifestândrespect pentru specificul fiecãrui neam,înþelegere ºi dorinþã de colaborare:�Iubind însã libertatea ºi egalitateapentru ginta noastrã, noi le vom iubitotodatã pentru umanitatea întreagã,stigmatizând cu înverºunare pe inamicii

lor, oriunde îi vom întâlni, ºi fãcând cauzãcomunã cu toþi apãrãtorii progresului dintoate pãrþile lumii�. Deci naþionalism,sinonim cu patriotism, în viziunea lui, nuexclusivism ºi xenofobie, cum atât deconvingãtor demonstreazã autorul ediþiei,dl. Mihai Iordãnescu, când precizeazã:�B.P. Hasdeu face dovada peremptorie atoleranþei religioase la români,exprimându-ºi nu o datã simpatia pentrupopoarele din jurul nostru, cât ºi pentrucei veniþi mai de departe ºi care au gãsitadãpost sigur ºi prosper în þinuturileromâneºti. De fapt, ceea ce reþine cudeosebire atenþia acuzatorilor lui B.PHasdeu nu sunt argumentele istorice,altminteri de necontestat, ci sãgeþilearuncate cu îndreptãþire de cãtre autorasupra celor care, ca de atâtea ori îndecursul anilor, acuzã românii nu dindorinþa de a afla sau de a întronaadevãrul, ci pentru a-i culpabiliza pur ºisimplu cu intenþia unui anumit profit,politic, economic sau chiar teritorial�.Ascuþiºul sãu critic e îndreptat împotrivacelor care ne sunt potrivnici, ceea ce eraexpresia unei demnitãþi româneºti,exemplarã ºi pentru ziua de azi.

Lapidar, aforistic ºi metaforicdefineºte el caracterul specific alpoeziei greceºti în raport cu cearomâneascã: �Grecului i-a dictatoceanul, nouã ne-au ºoptit Carpaþii�.

În acest context el considerã cã�frunza verde� din doinã �este purromânism, un product direct alpãmântului dacic��

În publicisticã, B.P.Hasdeu îºiafirmã crezul naþionalisto-democratic,înrudit cu ideologia paºoptistã, cumesianismul ºi militantismul luiN.Bãlcescu ºi cu nota vaticinarã a luiIon Heliade Rãdulescu: �Revoluþiuneadin 1848, rupând ºi sfãrâmândruginitele lanþuri ale privilegiului, afost pentru noi aurora nãscândã ademocraþiei���Orice încercare de arestabili în România urâciosul feudal-ism al claselor ne va gãsi întotdeaunagata a lovi fãrã cruþare�. ªi cutemperamentul sãu impulsiv,dinamic, alovit fãrã cruþare, cu umor, cu sarcasm,împins pânã la caricaturã, ºi cuinteligenþã ascuþitã neajunsurilesocietãþii româneºti, conducându-sedupã principiul: �Sus meritul personal,joc prerogativa naºterii�.

Hasdeu a creat în literatura românãmodelul scriitorului publicist, iar unasemenea model îºi gãseºte astãzi ostrãlucitã concretizare în scriitori-publiciºti precum D.R. Popescu,Eugen Uricariu, Paul Everac, AdrianPãunescu, C.V. Tudor, Fãnuº Neagu,Nicolae Rotaru, Octavian Paler º.a. cual cãror conþinut al scrisului poþi fi saunu de acord, dar trebuie sã remarcicalitatea artisticã a publicisticii lor.

Publicistica lui Hasdeu debordeazãde idei luminoase, umaniste ºi actuale.De aici preþuirea pe care o meritãautorul ei, dar ºi alcãtuitorul ediþiei deo înaltã þinutã ºtiinþificã, publicistulMihai Iordãnescu ºi istoric literar cu osolidã pregãtire, cum o demostreazãprefaþa ºi notele ce însoþesc articoleleºi eseurile amintitei ediþii.

Permanenþe româneºti

(Continuare din pag. 1)

studiile lui Hasdeu, chiar dacã uneoriconþin unele exagerãri, sunt, în esenþalor, puncte de referinþã pentru definireaportretului etnopsihologic al românului,cu virtuþile ºi servituþile lui (printre careºi aceea cã el �aflã o plãcere intimã de atrâmbiþa mereu despre slãbiciuneanaþiunei sale�), pentru conturareaidealurilor sale statornice, afirmate înlupta pentru pãstrarea identitãþiinaþionale, pentru libertate, indepen-denþã, egalitate, libertate ºi democraþie.Toate gândurile sale profunde, temeinicargumentate, cu vastã culturã, sunt for-mulate aforistic într-un limbaj de oexpresivitate greu de egalat.

Asemenea virtuþi conferã scrisuluisãu o actualitate surprinzãtoare, fãcânddin acest clasic al literelor românecontemporanul nostru. Notasapienþialã a scrisului sãu, încãrcat denobile îndemnuri ºi sfaturi cu ovalabilitate cât durata noastrã istoricã, nepot fi pilde, poveþe ºi astãzi. Iatã câtevapentru cã Hasdeu, ca ºi alþi clasici, numai e citit decât în ºcoalã: �Cine se temea fi român totdeauna, sub pretext deoportunitate, nu e român niciodatã�.

�Sã trãiascã românismul!El este pentru noi prima condiþiune

pentru ca sã putem iubi umanitatea.El este pentru noi prima condiþiune

pentru ca sã putem iubi libertatea.El este pentru noi prima condiþiune

pentru ca sã putem iubi adevãrul,Românismul este umanitate, libertateºi adevãr�

Cosmopolitismul � egoism, sclavieºi minciunã�.

Graficul nr.1

Quod erat demonstrandum!

�Voind cineva a scrie istoria literaturiiromâne, ceea ce nimeni n-a voit pânãacuma, ar fi silit a o împãrþi în treiramure de o întindere foarte inegalã:opere originale, traducþiuni ºi ziare�

(Bogdan Petriceicu Hasdeu)

Moto:

(1838 - 1907)

Ce este globalizarea?

� Globalizarea se reflectã/semanifestã diferit în cazul concret aldiverselor grupuri de þãri. Putemnuanþa trãsãturile globalizãrii în cazulþãrilor dezvoltate, mai puþin dezvoltateºi subdezvoltate?

� Zona de maximã concentrare ºi ceamai dinamicã a globalizãrii o reprezintã,evident, þãrile dezvoltate, care, de altfel,ºi profitã cel mai mult de pe urmaacesteia. Dar, s-a ajuns la înþelepciuneacã ºi atragerea celor mai puþin dezvoltaþila acest proces are o contribuþie, un aportfavorabil pentru toþi participanþii. În cazulInternet-ului, de exemplu, ca cea maievidentã formã de manifestare în prezenta globalizãrii în diferite domenii (e-business, e-commerce, e-banking, e-democracy, e-learning, e-Europe + etc.),s-a constatat valabilitatea principiului,potrivit cãruia �cu cât sunt mai mulþiparticipanþi implicaþi, cu atât este maibine, cu atât ºansele eficienþei în sens largsunt mai favorabil influenþate�. Deci, esteîn interesul ºi al þãrilor dezvoltate de aatrage la globalizare þãrile în curs dedezvoltare, pentru a evita ceea ce numim�digital divide� sau decalaj de tehnologiea informaþiei ºi comunicaþiilor între ceidezvoltaþi ºi cei în curs de dezvoltare.

� Putem vorbi despre beneficiari(sau profitori) ºi perdanþi aiglobalizãrii?

� Este o problemã extrem deinteresantã ºi dificilã a cãrei analizãnecesitã mult profesionalism,multidisciplinaritate, precum ºiabordãri pe termenele scurt, mediu ºilung. Globalizarea poate fi vizualizatãevolutiv prin prisma teoriei jocurilorstrategice cu sumã zero ºi/sau cu sumãpozitivã. Eu cred cã, în linii generale,ea trebuie poziþionatã în perimetruljocurilor strategice ca sumã pozitivã,dar punctual sã nu neglijãm nici pe cele

Universitatea Spiru Haret a organizataici, la noi, un seminar ºtiinþific, cuspecialiºti din SUA, Germania ºi dinalte þãri, dupã care, în anul 1993,universitatea noastrã a primit, dinpartea specialiºtilor externi, oDiplomã de excelenþã ºi, pentru treidintre cadrele noastre didactice, s-aoferit câte o bursã pe 6 luni în SUA.

Dupã un scurt comentariu pemarginea acestui succes, ambasadorulSpaniei a acceptat sã acorde un interviupostului de televiziune România deMâine, precizând cã �astãzi este ziuaUniversitãþii Spiru Haret ºi eu o respectca atare�. O datã încheiat interviul,ambasadorul Spaniei a fost invitat, dupãcum aminteam la începutul acestorrânduri, sã viziteze marele amfiteatruuniversitar, biblioteca Facultãþii deLimbi ºi Literaturi Strãine ºi studiouriletvRM, toate situate în clãdirea dinªoseaua Berceni 24.

În încheierea amplului dialogpurtat cu pri lejul vizi tei sale,ambasadorul Spaniei a formulatconcluzia amintitã la începutulcronicii de faþã ºi a adresat felicitãriconducerii Fundaþiei România deMâine ºi Universitãþii Spiru Haret.El a adãugat, totodatã, cã Spaniaînþelege importanþa integrãri iRomâniei în structuri le euro-atlantice, cã imaginea României seschimbã mereu în mai bine ºi cãromânii trebuie sã aibã mai multãîncredere în ei.

Preºedintele Aurelian BONDREAa mulþumit pentru asemenea aprecieriîncurajatoare ºi ºi-a exprimatîncrederea în sprijinul acordatRomâniei, de cãtre Spania, ajunsãacum la preºedinþia UE.

Dupã o scurtã pauzã, în studioulcentral al tvRM a avut loc o dezbaterepe tema raporturilor culturaleintereuropene ºi de politicã internaþio-nalã, la care au participat ambasadorulSpaniei, prof. univ. dr. Ion DoduBãlan, prof. univ. dr. Elena Bãlan,prof. univ. dr. Constantin Vlad.

Seara, la Clubul studenþilor,ambasadorul Spaniei a participat la omasã festivã datã în onoarea sa de prof.univ. dr. Aurelian BONDREA,preºedintele Fundaþiei România deMâine, rectorul Universitãþii SpiruHaret.

cu sumã zero, adicã ceea ce, în contextcompetitiv, este câºtig pentru o entitatecompetitoare reprezintã pierdere pentrualta. Semnificativã este analizatransparentã, lucidã, responsabilã,economic ºi moral, de exemplu, aproblemei �migraþiei creierelor� dinþãrile în curs de dezvoltare în celedezvoltate, care este una din formelede manifestare a globalizãrii, în cadrulmai larg al problemei migraþieiinternaþionale a persoanelor. Sãanalizãm consecinþele decalajeloreconomice ºi tehnologice, sã vedem

Ambasadorul Spaniei la Bucureºti,a vizitat Universitatea Spiru Haret

OPINIA NAÞIONALÃ 327 pag. 525 februarie 2002

cine sunt perdanþii ºi cine câºtigãtoriiºi sã încercãm prin cooperare sã avemnumai câºtigãtori, desigur în mãsurã ºicu secvenþialitãþi diferite. Practic, aicieste vorba ºi de un �nou echilibru alordinii mondiale actuale ºi înperspectivã�, pentru cã s-ar putea caactualii câºtigãtori sã se transforme înperdanþi, în viitor, ca urmare aacumulãrii, dincolo de un prageconomico-social permisibil, a unortensiuni mai devreme sau mai târziuexplozive, cu efecte nefaste pentru toþi,dar mai ales pentru câºtigãtori. Desigur,ca în orice fenomen sau proces, sepoate discerne ºi o astfel de dihotomie-perdanþi/câºtigãtori în procesulglobalizãrii-, dupã cum ºi în cadrulconcurenþei avem aceste categorii deagenþi. Dar, sã nu uitãm cã soluþiaoptimului �primar� ºi a celui�secundar� a presupus întotdeaunasimultaneitatea concurenþei ºi acooperãrii, coexistenþa beneficã ºicomplementarã între cei mari ºi ceimici, diviziunea muncii ºi cooperarea,

la nivelurile micro, mezo, macro ºimondoeconomic, susþinute prinobiective strategice ºi politici adecvate.

� Sunt meritate beneficiileprofitorilor? Pot fi declaraþi �vinovaþi�cei ce nu reuºesc sã asimileze promptexigenþele globalizãrii?

� Întrebãrile dv. devin tot mai dificileºi provocatoare. Rãspunsul pe care vi-ldau este nu! Personal, dezavuez �sensulori/ori�, care are o evidentã dozã deextremism, ºi dau preferinþã �sensului ºi/

ºi�, care ne obligã la nuanþãri ºi analizecu mult mai profunde. Sã mã explic?! Nuputem trage o linie de demarcaþie clarãºi obiectivã între vinovaþi ºi merituoºi înmaterie de globalizare! Poate cã ar trebuica �merituoºii�! sã-i sprijine pe�vinovaþi�, prin creºterea aportuluiacestora de pe urmã la diminuareadecalajelor economice, sociale,informaþionale, tehnologice. Dacã þãriledezvoltate valorizeazã mai bine creierelepregãtite în þãrile în curs de dezvoltare,cu acordul creierelor respective, putemspune cã sunt vinovate þãrile dezvoltateºi merituoase cele în curs de dezvoltare?Evident cã nu! Putem lua mãsuriunilaterale sau convenite de cãtre ceicompetenþi ºi de o parte ºi de alta. Deexemplu, în þãrile dezvoltate sã semanifeste mai multã deschidere ºiaccesibilitate la noile cuceriri ale ºtiinþeiºi tehnologiei pentru þãrile în curs dedezvoltare, datã fiind contribuþiapersoanelor talentate care au emigrat dinaceste þãri ºi au fost pregãtiþi pecheltuiala lor.

De altfel, tot mai mulþi specialiºtide talie mondialã, în domeniul pieþeiºtiinþei ºi tehnologiei, se pronunþãîmpotriva �evidentelor poziþii demonopol� care caracterizeazã aceastãpiaþã, ca ºi a restricþionãrii ei prinreglementãri rigide, în materie dedrepturi de proprietate intelectualã. Eisunt pentru o cât mai largã liberalizarea schimburilor de idei, a rezultatelorcercetãrii ºtiinþifice, pentru difuzarearapidã ºi neîngrãditã a acestora.

În ceea ce priveºte þãrile în curs dedezvoltare, acestea ar putea lua mãsuri

în sensul creãrii de condiþii mai bune,stimulative pentru cei talentaþi în þara deorigine sau al încheierii unor contractecu studenþii sau doctoranzii, în care sã seprevadã obligativitatea de a lucra, în þarade origine, o anumitã perioadã de timp,în caz contrar fiind obligaþi sã plãteascão parte sau integral cheltuielile ocazionatede ºcolarizarea lor ºi suportate decontribuabili. Desigur, astfel de contractepot fi cu mult mai nuanþate!

� Este globalizarea un procesdestinat atenuãrii decalajelor dintresãraci ºi bogaþi sau, dimpotrivã, vaavea drept consecinþã agravareadecalajelor?

� Deocamdatã constatãm, la o primãabordare, cã decalajele economice,sociale, tehnologice, mãsurate cuindicatorii �clasici�, se mãresc între þãriledezvoltate ºi cele în curs de dezvoltare.Dar sã nu uitãm exemplele �miracoleloreconomice� care au caracterizat saucaracterizeazã state ca Japonia, China,micii tigrii asiatici sau unele þãri din

Europa, mai puþin dezvoltate (Grecia,Spania, Portugalia, Irlanda etc.).

Oricum, se poate constata cãprogresul economico-social ºitehnologic pãtrunde, se rãspândeºte, ce-i drept, cu viteze de difuzare diferitepeste tot, în toate þãrile. TehnologiaInformaþiei ºi Comunicãrii, de pildã,este consideratã un mijloc de a ardeanumite stadii �clasice� în procesultradiþional al dezvoltãrii. Aºadar,paradoxal, cei mai puþin dezvoltaþi pottransforma în avantaj relativ starea lorde subdezvoltare, cu condiþia sã fie

sprijiniþi, liberi sã acþioneze ºi, maiales, sã depunã eforturi substanþiale,ºtiut fiind cã, fãrã efortul propriu intern,susþinut, nimeni din afarã nu te vascoate din sãrãcie.

� Ce putem spune despreidentitate ºi originalitate în condiþiileglobalizãrii? Diluarea identitãþilornaþionale, prin reducerea recursuluila istorie, anularea în procesul fatalal globalizãrii a cãilor proprii � �owninstitutional paths� � anticipabilasãrãcire spiritualã vor aduce maimultã eficienþã la nivel agregatmondial, asigurând ºi o mai echitabildistribuitã bãnãstre?

� În materie de identitate ºioriginalitate induse sau provocate deglobalizare este bine sã fim realiºti,lucizi! Nu toþi ºi nu pentru multã vremene vom îmbrãca în blue jeans, vommânca hamburger de la MacDonald sauvom bea Cola! Desigur cã globalizareava impune anumite standarde necesareºi suficiente în direcþia creºterii

eficienþei economice, a reduceriicosturilor tranzacþionale sau respectãriinivelurilor de calitate. Dar niciodatãglobalizarea nu va putea înãbuºi,elimina posa identitarã dinamicã afiecãrui individ, colectivitãþi sau þãri,întrucât raportul uniformitate/diversitate s-a manifestat, în forme ºicu intensitãþi diferite, dintotdeauna ºinu avem temeiuri sã ne îndoim cã înviitor va fi altfel.

ªtim câte pãreri au fost generate decrearea Uniunii Economice ºi Monetareîn Europa, îndeosebi de introducereamonedei unice euro, începând cu 1ianuarie 2002. Tot felul de mândriimonetare istorice ºi euroscepticisme îndomeniu au pãlit în cazul UE-12, atuncicând s-a considerat cã avantajeleeconomice de pe urma introduceriimonedei unice vor fi mai mari decâtdezavantajele, costurile. Desigur, esteprematur sã ne pronunþãm în legãturã cuviabilitatea ºi eficienþa sistemuluimonetar actual al UE-12. Dar,deocamdatã, putem afirma cã aceastãmãsurã economico-monetarã nu aimpietat asupra identitãþii naþionale astatelor membre, cum de altfel, niciintegrarea în cadrul Uniunii Europene.Tot la fel putem spune despreintroducerea sistemului metric pe scarãmondialã sau a altor standarde unice carenu afecteazã identitatea, originalitatea, ci,dimpotrivã, le imprimã mai multãvigoare, capacitate operaþionalã ºi deafirmare, previne irosirea de resurseumane, financiare ºi naturale, duc la omai rapidã convergenþã, compatibilizareºi înþelegere reciprocã în cele maidiferite domenii.

In ceea ce priveºte România, cazulpreluãrii acquis-ului comunitar, învederea aderãrii la UE, nu cred cã-i vaºtirbi identitatea naþionalã. Nu are cum,dupã cum nu a putut-o face nici pentrucelelalte þãri membre ale UE timp decâteva decenii.

(Continuare din pagina 1)

România reprezintã o axãa viitorului european

Succinta prezentare a preºedinteluiAurelian BONDREA a fost urmãritãcu multã atenþie, ambasadorul Spanieiintervenind pe parcurs, cu scurteîntrebãri sau, cel mai adesea, cuaprecieri de satisfacþie ºi de încurajarefaþã de realizãrile ºi de proiecteleFundaþiei România de Mâine ºiUniversitãþii Spiru Haret. Aceeaºiatitudine a manifestat-o ºi cu prilejulconsultãrii albumului cu principalelerealizãri ale Universitãþii Spiru Haret,album pe care preºedintele AurelianBONDREA i l-a dãruit la sfârºitulalocuþiunii sale, cu precizarea cã unastfel de album va apãrea, în curând, ºiîn limba spaniolã. Vãdit miºcat deatenþia, disponibilitatea ºi prietenia cucare a fost primit, ambasadorul Spanieia spus:

Stimate domnule Rector,Stimaþi prieteni din Universitatea

Spiru Haret,Sunt foarte impresionat atât de

succesele obþinute de Universitateadumneavoastrã, cât, mai ales, deproiectele sale de viitor. Mã bucur sincercã Universitatea Spiru Haret este unelement de viitor ºi un sprijin pentru

întreaga societate româneascã. Pentrucã România este o þarã de viitor ºidumneavoastrã, în primul rând, la eltrebuie sã vã gândiþi. De aceea, mãbucur cã domnul rector are viziuneaviitorului românesc, în cuprinsul cãreiase situeazã tot ceea ce iniþiazã pentrudezvoltarea Universitãþii Spiru Haret.Tocmai o asemenea viziune clarã ºirealistã vine în sprijinul integrãrii înUniunea Europeanã. Pentru Spania,care a ajuns mai târziu în aceastãregiune a sud-estului european,România va fi deopotrivã prietena ºialiata noastrã în Uniunea Europeanã.Aparþinem aceleiaºi familii ºi nebucurãm sã constatãm cã Româniareprezintã o axã a viitorului european.

Dialogul a continuat inclusiv cureferiri concrete la activitãþileuniversitare din România ºi din Spania.La solicitarea domnului ambasador,gazdele au oferit informaþii cu privirela structura Facultãþii de Limbi ºiLiteraturi Strãine de la UniversitateaSpiru Haret. Limbile studiate aici suntengleza, spaniola, franceza, italiana,germana, japoneza, araba ºi româna. Înprezent, limba spaniolã este studiatã decirca 350 de studenþi la cursurile de ziºi 114 studenþi la cursurile cu frecvenþãredusã. În curând va avea loc o sesiunede licenþã despre ale cãrei rezultate sesperã cã vor fi foarte bune, pe mãsura

celor din sesiunile precedente de licenþã.Acestea sunt elocvente pentru calitateaînaltã a procesului de învãþãmânt de laUniversitatea Spiru Haret. Cu acelaºiprilej s-a precizat faptul cã înfiinþareaUniversitãþii Spiru Haret a pornit,practic, de la zero ºi ea s-a dezvoltatcontinuu fãrã sponsorizãri, fãrã donaþii,fãrã credite bancare. Marele atu strategical Universitãþii Spiru Haret a constat ºiconstã în înalta calitate ºtiinþificã acorpului profesoral ºi în solidaritatea luicreatoare.

Întrucât ambasadorul Spaniei s-aarãtat cu deosebire interesat de etapeleorganizatorice iniþiale ale UniversitãþiiSpiru Haret, rectorul AurelianBONDREA a precizat:

Am pornit, într-adevãr, de la zeroºi tot ceea ce am înfãptuit esterezultatul activitãþii celor 1.400 decadre didactice, cercetãtori ºtiinþifici,oameni de mare culturã, care s-aureunit în cadrul Fundaþiei noastre.Avem bine dezvoltate cercetareaºtiinþificã ºi ea ne aduce importantevenituri. Avem ºi unitãþi economice,avem editurã, tipografie, cãminepentru cazarea studenþilor. Dupã cumaminteam la început, avem în cadrulFundaþiei ºi instituþii economice.Proiectul pentru construireacampusului universitar este ºirezultatul activitãþii Centrului nostru

de proiectãri, avem ºi o Antreprizãde construcþii care s-ar putea sãparticipe la licitaþia internaþionalã,ce va fi iniþiatã de finanþatoriicampusului pentru construireaacestui obiectiv.

Spiritul creator � condiþiareuºitei universitare

Drept rãspuns, Excelenþa Sa JesúsATIENZA SERNA, ambasadorulSpaniei, a þinut sã precizeze cã ºiîntemeietorii unora dintre marileuniversitãþi spaniole au pornit tot de la zero ºi, pentru a scoate universi-tatea din cadrul strict academic ºi a-iimpulsiona dezvoltarea bazei materiale,au apelat ºi ei la sprijinul unorcomponente economice, inclusiv alunor întreprinderi de construcþii. Unargument mai mult, a precizatambasadorul, pentru o mai bunãcunoaºtere ºi colaborare întreuniversitãþile din cele douã þãri.

În continuarea discuþiei pe aceastãtemã, prof. univ. dr. AurelianBONDREA s-a referit la uneleraporturi de colaborare cu universitãþieuropene ºi extraeuropene. Univer-sitatea Spiru Haret este singurainstituþie particularã de învãþãmântsuperior din România care a fost

admisã, în urma unei examinãri astructurii ei valorice, în AlianþaUniversitarã pentru Democraþie,iniþiatã de Universitatea Tennesseedin SUA ºi din care fac parte 150 deuniversitãþi din întreaga lume.Aceastã prestigioasã Alianþãorganizeazã în fiecare an un congres,iar pentru anul 2002, acesta va avealoc la noi, în România. Interesant esteºi faptul cã dacã în anul 1991, când odelegaþie a fondatorilor AlianþeiUniversitare pentru Democraþie asosit în România, încredereaoaspeþilor în forþele noastre erauminime, la plecare, dupã ce ne-auanalizat cu toatã atenþia, ºi-auexprimat încrederea deplinã înUniversitatea Spiru Haret ºi ne-auadmis în Alianþã � a precizat rectorulAurelian BONDREA. Cu acest prilej,ei au purtat discuþii ºtiinþifice cuprofesori de-ai noºtri, membri aiAcademiei Române ºi ai altorsocietãþi ºtiinþifice din diferite þãri,inclusiv din SUA, specialiºti la careau apelat Banca Mondialã ºi alteinstituþii internaþionale. În urmaacestui amplu dialog, oaspeþii noºtriau recunoscut implicit valoareainternaþionalã a învãþãmântuluisuperior românesc. Pornind tocmaide la aceastã cunoaºtere reciprocã,

(Continuare din pagina 1)

JESÚS ATIENZA SERNA,JESÚS ATIENZA SERNA,JESÚS ATIENZA SERNA,JESÚS ATIENZA SERNA,JESÚS ATIENZA SERNA,

OPINIA NAÞIONALÃ 327 pag.625 februarie 2002

O clarã definirea prioritãþilor

Prof.univ.dr. Gheorghe MANOLESCU

Exigenþe ale dezvoltãrii economice durabile

Puncte de vedere

(Continuare din numãrul trecut)

Violenþape micul ecran

Ion BUCHERU

Pentru determinarea obiectivelorstrategice prioritare este absolut necesar sãavem în vedere situaþia economieiromâneºti ºi a mediului acesteia.

Pe prim plan se înscrie reconsiderareainstituþionalã a tranziþiei, în sensulcorectãrii devierilor înregistrate, constituiriiinstituþiilor fundamentale necesarerealizãrii unei tranziþii adecvate,circumscrisã cerinþelor ºi standardelorinstituþionale internaþionale. Hotãrâtorpentru destinul tranziþiei ºi pentruarhitectura viitoarei economii de piaþã estedetaºarea deciziilor politice de naturãpartinicã de decizia politicã de naturãpublicã, prin plasarea instituþionalã a�factorilor politici", implicaþi înimplementarea concretã a tranziþiei, înperimetrul responsabilitãþii publice ºisociale, cu toate consecinþele derivate.Reconsiderarea instituþionalã vizeazã osecvenþã de timp de 1-2 ani.

Realizarea acestui obiect calitativ vapermite atât crearea spaþiului instituþionalnecesar realizãrii adecvate, conform cumisiunea pe termen lung, a celorlalteobiective, cât ºi dinamizarea adaptivã ºieficace a acestui spaþiu instituþional, însensul evoluþiei mediului internaþional.

Constituirea ºi dezvoltarea sectoruluiprivat ºi imanenþa configuraþiei structuralea economiei româneºti reprezintã un altobiectiv de importanþã prioritarã. Evident,acest obiectiv va implica o reformularestrategicã a ceea ce s-a realizat ºi îndeosebio reconstrucþie a structurilor precare ºiinsuficiente de proprietate, instituite în cei11 ani parcurºi, în sensul înscrierii acestoraîn câmpul activitãþilor economice eficientemacroeconomic ºi rentabile macroeco-

nomic. Secvenþa de timp necesarã realizãriiobiectivului poate fi de 3-4 ani.

În acelaºi context se aflã ºi formarea ºiconsolidarea funcþionalitãþii economiei depiaþã adecvatã ºi operaþionalã, compatibilãcu cerinþele mediului extern ºicorespunzãtoare capacitãþii ºi potenþialuluiintern. Evoluþia instituþionalã ºi structuralãa economiei româneºti va putea oferi�câmpul de manifestare" a mecanismeloreconomiei de piaþã, ºi crearea condiþiilor�naturale" apariþiei echilibrelor, dar ºi aaplicãrii politicilor de macrostabilizare înconcepþia nominalist-monetarã. Secvenþatemporalã pentru realizarea acestuiobiectiv poate fi de 5-6 ani.

Nevoia dezvoltãrii durabile face necesarãînsã plasarea economiei româneºti petraiectoria performanþei ºi competitivitãþii,prin constituirea unor structuri tehnologice,educaþionale, informaþionale, financiare etc.,capabile sã se înscrie benefic în cadrulconcurenþei internaþionale, sã participe lavalorificarea pieþelor, sã-ºi asume surseproprii de creºtere economicã, sã susþinãdinamica nivelului de trai.

Corporatizarea ºi globalizarea vortrebui sã constituie elemente intrinseci alereconstrucþiei performante a economieiromâneºti, în secvenþa de timp a anilor2006-2007.

În aceastã perspectivã de timp, economiaromâneascã va trebui sã fie pregãtitã sã seintegreze funcþional, comportamental ºiperformanþial în structurile instituþionaleeconomice europene.

Evident, pregãtirea realizãrii acestuideziderat trebuie sã aibã loc pe parcursultuturor secvenþelor temporale, ale cãrorobiective se circumscriu realizãrii uneieconomii de performanþã.

Înscrierea economiei româneºti petraiectoria dezvoltãrii, durabile presupune,implicit, o dezvoltare ecologicã durabilã.Dupã opinia mea, în perspectiva secvenþeitemporale de 8-10 ani prioritãþile economieiromâneºti vor putea fi circumscrise în maimare mãsurã obiectivelor cheie, specificecâmpului social-uman: sãnãtatea, educaþia,creaþia, responsabilitatea, moralitateacomportamentalã, protecþia mediului etc.Pentru a-ºi putea �permite" asumareaexplicitã ºi prioritarã a unor asemeneaobiective, economia româneascã va trebuisã parcurgã traiectoria transformãrii,promovatã printr-o strategie a schimbãrii.

Acestor prioritãþi strategice, caracterizateprin obiective calitative, li se ataºeazã

obiective operaþionale, circumscrise unoracþiuni manageriale cu relevanþã concretã ºipromovate de politici economice adecvate,prin instrumente specifice.

În plan macroeconomic, aceste obiectivepot fi exprimate prin indicatori sintetici,recunoscuþi în formularea politiciloreconomice. Important este însã ca nivelurileacestor indicatori, propuse a fi atinse într-osecvenþã de timp, sã fie realiste, sãcorespundã prioritãþilor, dar ºi capacitãþii ºipotenþialului intern, sã mobilizeze strategicfactorii, structurile, funcþionalismele, în cazcontrar artificialismul acestora ºi obstinaþiaatingerii lor vor destructura ºi denaturatraiectoria evolutivã.

Obiectivul de politicã economicã trebuiesã fie compatibil secvenþei temporale, iar

nivelul propus sã poatã constitui un elemental dinamicii ascendente viitoare.

Din acest punct de vedere, consider cãla nivelul secvenþei temporale 2005-2006, socotind cã mediul intern de afaceriva fi funcþional, obiective operaþionaleprecum: creºterea economicã sustenabilã3-4%, inflaþia reactivã 8-10%, soldulbalanþei comerciale, pozitiv, deficitulbugetar orientat spre investiþii (deficiteactive) 2-3%, ºomajul 5-6% etc. ar puteaconstitui obiective fezabile.

Obiectivele operaþionale, înscriseacþiunilor de politicã economicã, implicãinstrumentalizarea ºi instituþionalizareaadecvatã a unor variabile economice, ºi înacest sens coerenþa, consistenþa, adecvareaºi potenþialul instrumentelor de politicãeconomicã pot constitui cerinþe fundamen-tale pentru realizarea obiectivelor.

Construcþia politicii economice, încadrul cãreia primordiale sunt instru-mentele, care trebuie sã corespundã princonþinut ºi sens cerinþelor obiectivelorstrategiei promovate în secvenþa temporalãdatã, respectã anumite principii imanentecondiþiilor spaþiale ºi temporale concrete.

Pentru strategia economicã formulatãprin obiectivele secvenþei temporale

2008-2010, principiile constructive alepoliticii economice pot fi urmãtoarele:

• utilizarea anumitor instrumente depoliticã economicã presupune existenþamecanismelor de transmitere a semnalelorºi influenþelor acestora, precum ºi asubiecþilor economici cu potenþial receptivºi reactiv;

• comportamentele subiecþilor eco-nomici pot fi influenþate adecvat (dezirabil)numai dacã existã spaþiul instituþional-legislativ capabil sã �canalizeze" sensulcomportamentelor;

• instrumentele de politicã monetarãcapãtã relevanþã în mãsura în carefuncþionalismele economiei de piaþã suntconstructive;

• stimularea mediului de afaceri serealizeazã primordial, prin predictibilitatealegislativã, acceptabilitatea fiscalã ºi fiscalãºi demonopolizarea concurenþialã;

• restructurarea economicã autenticã serealizeazã numai prin crearea condiþiiloraplicãrii raþionalitãþii economice (calcul eco-nomic) la nivelul agenþilor economici ºi, înconsecinþã, privatizarea este premisã arestructurãrii;

• liberalizarea nu vizeazã concomitenttoate preþurile din economie, prin politicaeconomicã anumite preþuri (categorii sautipuri) constituindu-se în instrumentele depoliticã economicã;

• globalizarea ºi instituþionalizareatransferã protecþionismul economic (ºiinstrumentele specifice) din sfera comercialã(indiferent de natura activitãþilor) în sferacomportamentalã (respectarea compor-tamentelor economice) de naturã di-versã, ecologicã, evazionistã, monopolistã,speculativã etc;

• fiecare instrument de politicãeconomicã trebuie sã vizeze, în mod direct,realizarea unui singur obiectiv, coerenþaobiectivelor determinând consistenþa ºiconvergenþa acþiunii instrumentelor.

Prioritãþile (obiectivele calitative) ºiobiectivele operaþionale, indiferent de deschi-derea temporalã, angajeazã instrumentespecifice de politicã economicã pentru aînscrie dinamica într-un spaþiu mai larg, alsocialului, al umanului: educaþia, sãnãtatea,protecþia mediului, siguranþa cetãþeanului,umanizarea habitatului, nivelul de trai etc.

În acest sens, mi se pare evident cãtimpul obiectivelor þintã declarate pentruasigurarea �macrostabilizãrii economice",aºa cum au fost formulate în ultimii 5-6 ani,a fost un timp pierdut, inoportun,artificialismul declaraþiilor putându-seconstata în prezent (conform indicatoriloreconomici sintetici), dar fiind relevat chiarîn momentul afirmãrii lor, pentru o economieîn dezechilibru �ontic", reconstructiv.Compromiterea obiectivelor declarate,oricât de raþionale ar fi acestea (evident, oprezumþie) este inevitabilã în condiþiile uneislabe motivaþii participative (acceptabilitate,potenþialitate ºi credibilitate redusã) ºi încazul relevãrii unor valori manageriale�neproductive" în implementarea strategiei.

Evident, relaþiile de putere, relaþiilepolitice contribuie covârºitor la calitateamanagementului strategic necesaratingerii obiectivelor cheie, asumarearesponsabilitãþii în condiþiile transparenþeicompetenþelor ºi moralitãþii fiind esenþialã.

Primul pas dupã delimitareaobiectivelor prioritare îl reprezintã analizaalocãrii resurselor (organizaþionale,umane, fizice, financiare ºi tehnologice)ºi a capacitãþii temporale de modificaredinamicã a acestor alocãri, resurseletehnologice, hotãrâtoare în asigurareafezabilitãþii strategiei, fiind rezultatulalocãrii resurselor financiare sprevalorificarea resurselor fizice, umane ºiorganizaþionale ºi al interacþiunii acestorresurse cu pieþele, în scopul multiplicãriiresurselor financiare. Într-un mediu externincert ºi adesea ostil, acest pas în analizainternã a economiei devine esenþial.

O incorectã realocare a resurselor înperspectivã poate genera diminuareapotenþialului strategic ale economiei,retrospectiv situaþia fiind evidentã în cei 11ani de tranziþie a economiei româneºti. Înacest sens, relevarea noilor resursepotenþiale, generate de constituirea ºiconsolidarea economiei de piaþã trebuie sãfie însoþitã de relevarea vulnerabilitãþiloresenþiale ale economiei, ale evoluþieiacestora ºi incorporarea lor în proiecþiastrategicã ºi a managementului aplicat pentruimplementarea strategiei. Pentru România,cei 11 ani de tranziþie au creat noi vulnera-bilitãþi, agravându-le pe cele existente.

Strategia economicã pânã în anul 2010,prin secvenþele temporare incluse întraiectoria acesteia va reprezenta, evident,o strategie a schimbãrii, a transformãriieconomiei româneºti în spaþiul european,implicând adaptarea instituþiilor,acomodarea structurilor, interconectareafuncþionalismelor, armonizarea comporta-mentelor, ºi în acest sens, va necesitaconcertarea culturalã. ªi având în vederecã cele douã paliere ale culturii - civilizaþiaºi spiritualitatea - reacþioneazã diferit laprocesul integrãrii, al globalizãrii, înconstrucþia strategiei, în stabilireaintensitãþii ºi extensiunii schimbãrilor,transformãrilor, componenta spiritualã aculturii va trebui sã aibã un rol esenþial.

Falsul iniþial, operat prin modificarearaportului normal-anormal, firesc social-politicsocial, se amplificã printr-un sistem de paginarela fel de manipulator. Nenumãrate cercetãri audemonstrat importanþa ordinii de intrare înemisie a ºtirilor ce alcãtuiesc telejurnalul; seapreciazã cã alegerea celor 3-4 ºtiri care începeemisiunea depãºeºte, ca impact, opþiuneaplasãrii unui anumit mesaj în deschiderea paginiia l-a la un ziar (primele 3-4 coloane, stânga sus).La noi, parcã întrecându-se într-o cursã aneprofesionalismului, emisiunile de ºtiri începprintr-un grupaj de 3-4-5 fapte culese din zonaviolenþei, a patologicului, a comportamentuluideviat; astfel, primele 10-15 dintr-un total de40-50 fixeazã �cheia� în care trebuie �cititã�,perceputã de cãtre telespectatori ziua a cãreioglindã ar trebui sã fie respectiva emisiune.Iniþial, acest tip de paginare a fost prezentat caun refuz al practicilor pre-decembriste (cureflexe post-decembriste, pãstrate lateleviziunea publicã) de a deschide ediþia,stereotip, cu manifestãri protocolare - primiri,plecãri, sosiri ale diferiþilor demnitari ºi factoride putere. Foarte rapid însã, intenþia de a oferipublicului altceva ºi altfel a degenerat înîncãlcarea uneia din regulile fundamentale înalcãtuirea oricãrei emisiuni informative:paginarea subiectelor în funcþie de interesul, deimportanþa, de relevanþa lor.

Subliniez din nou: ponderea unui anumittip de ºtiri, dimensionarea fiecãrui subiect, caºi paginarea lui nu este doar o problemã de eticã,ci, în primul rând, una strict profesionalã,probând capacitatea (discernãmântul) editoruluicoordonator, dat ºi a reporterilor-realizatori.Subiectele cu toxicomani, încarceraþi de toatespeþele, psihopaþi sau violatori prolifereazã nunumai pentru cã ele flateazã cel mai coborâtorizont de aºteptare (�se vând bine�), dar ºipentru cã se fac uºor; ele se �încheagã� aproapesingure! Un faliment de întreprindere este ocolitcu grijã de cãtre reporteri analfabeþi îneconomie, sau abordat numai dacã închidereafabricii se soldeazã cu bãtãi sau provoacãblocarea unei ºosele naþionale. La fel,evenimentele din sfera elevatã a culturii sauºtiinþei, unde reporterul semidoct ºtie cã va aveade discutat cu personalitãþi cãrora trebuie sã lise adreseze �pe limba lor�, provoacã teamã,inhibiþie ºi duc finalmente la abandon; e multmai uºor sã înregistrezi mormãitul unui crimi-nal sau zâmbetul tâmp al unui psihopat, decâtsã discuþi cu preºedintele Academiei, sãformulezi un mesaj (chiar ºi de proporþiile uneiinformaþii), care presupune cunoºtinþe,documentare, înþelegerea unor procese ºifenomene complicate. Adevãrata performanþãreportericeascã nu este, cum cred unii, �curajul�de a te urca pe acoperiºul magazinului �Cocor�pentru a intervieva �la faþa locului� petoxicomenul care ameninþã cu sinuciderea, ciformularea exactã, corectã ºi plasticã, în câtevafraze ºi cadre de imagine, a cauzelor ºimecanismelor unui faliment economic sau a uneiescrocherii de proporþii.

Incompetenþa reporterilor, îmbinatã cuaviditatea de violenþã ºi scandal a conducãtorilorde redacþii, a fãcut ca �oglinda actualitãþiiromâneºti� sã fie dominatã de aurolaci, în timpce medaliaþii olimpiadelor ºcolare naþionale ºiinternaþionale nu mai au �loc în cadru�. Peaceeaºi logicã, delapidatorii, �þeparii� bãncilor,hoþii de maºini, criminalii au �alungat� de lateleviziune �oamenii-locomotivã� ai þãrii:întreprinzãtorii de succes din economie,profesorii excepþionali, creatori din ºtiinþã ºi

artã, gospodarii localitãþilor în care, totuºi, miºcãceva spre bine, medicii eminenþi, managerii deexcepþie, într-un cuvânt valorile, modeleleautentice, nu cele inventate de zona joasã amass-media.

A treia cale de atac asupra normalitãþiiemisiunilor informative a constat în moda�reconstituirilor�. Neîncrezãtori în propria ca-pacitate de a construi un mesaj corect ºiinteresant prin instrumentarul reportericesc(interviu, imagine-document de la locurile undes-a petrecut ceva însoþitã de text evocator,iconografie filmatã, relatare în video-sincronetc.), autorii de ºtiri ºi-au descoperit, brusc,vocaþii regizorale, �montând� agresãricorporale, spargeri de locuinþe ºi autoturisme,urmãriri, prinderi, pistolade în plinã stradã etc.pe ecran apar victime ºi agresori închipuiþi, unii� protejaþi de cea mai joasã speþã, bun pentruzãpãcirea minþilor care încurcã realitatea cuimaginarul. Încropeala are efect grotesc în planestetic, nul în plan informativ ºi periculos în planeducativ-formativ.

Este adevãrat, cercetãtorii fenomenului TVdiscutã insistent ºi cu argumente despre aºa-numitul proces de ficþionalizare a mesajelorpublicistice TV, dar asta înseamnã cu totulaltceva: el defineºte influenþa din ce în ce mai

subiectelor extrase din aceastã zonã sã nu ducãla distorsionarea proporþiilor reale în raportcu �viaþa normalã�, paginarea acestorsubiecte sã fie una corectã, modalitãþile defilmare ºi montaj sã nu violeze priviriletelespectatorului, pãstrându-se în limitadecenþei, a neagresãrii psihice ºi, în sfârºit,unghiul de abordare, optica în care sunt tratatefaptele de aceastã naturã sã exprime dorinþaautorilor de a interveni constructiv în limitareaºi eradicare fenomenului. Voi stãrui asupraacestui ultim aspect, pentru cã el influenþeazãdecisiv pe cele anterioare.

PRO TV, deºi se numãrã printre promotoriiexploziei de violenþã televizatã în România,ne-a oferit ºi o iniþiativã notabilã în ordinea deidei a discuþiei noastre, prin emisiunea Urmãriregeneralã. Consacrând un spaþiu sãptãmânalinfracþionalitãþii de toate tipurile, PRO TV areuºit cã creeze o adevãratã instituþie, careacþioneazã cot la cot cu organele de ordinepublicã ºi, mai ales, se constituie într-o puntede legãturã între acestea ºi opinia publicã,implicând telespectatorii în descoperireainfractorilor. Emisiunea are, de-acum, un bilanþimpresionant de reuºite punctuale, dar cea maimare reuºitã este, incontestabil, cultivareaspiritului civic al milioanelor de telespectatori.

Iatã o soluþie; existã încã multe altele. Una dintreele ar putea fi genul publicistic de mare succes,dar � din pãcate � aproape uitat: ancheta socialã.Investigarea cazurilor concrete o face poliþia, ofac organismele specializate, dar investigareaviolenþei ca fenomen social � cu cauze ºiconsecinþe, cu factori favorizaþi, cu verigileslabe ale lanþului care ar trebui sã-l îngrãdeascãºi sã-l juguleze, cu climatul social, cucomplicitãþile inconºtiente ale opiniei publiceprin pasivitate ºi îngãduinþã etc. � ar puteareprezenta un extraordinar teren de analizãpublicisticã. Operând astfel, televiziunea arputea cristaliza concluzii, soluþii, mãsuri,proiecte sectoriale pentru o politicã deperspectivã, la care psihologii, sociologii,jurnaliºtii ºi-ar putea aduce o contribuþieesenþialã. Nu mã îndoiesc nici o clipã cã unasemenea efort de abordare, care sã scoatãproblema din studiourile talk-show-urilorvorbãreþe ºi sã �dea cuvântul� opiniei publiceîn montaje alerte, împãnate cu factologie, darridicându-se mereu la palierul superior alproblemelor, ideilor ºi conceptelor, ar puteaaduce procente spectaculoase de audienþã celorce ar urma o asemenea cale. S-ar naºte astfel oºcoalã de pedagogie socialã mediaticã, vie,interesantã ºi eficientã, cu milioane de cursanþi.

Violenþa din programele televiziunilorautohtone nu este sigurul exces, singura noxã aunei oferte marcatã de confuzie ºineprofesionalism. Chiar dacã au fãcut obiectulacestor pagini, vulgaritatea împinsã pânã la trivialºi obscen, sexualitatea transformatã în obsesie,violentarea bunului simþ, a normelor eticeacceptate pânã ºi în colectivitãþi marginalizate,violenþa de limbaj pãtrunsã chiar ºi în emisiunilepentru copii, stridenþele ºi grosierismele de totfelul provoacã, toate la un loc, un rãu social ale

cãrui efect se vãd ºi azi, dar care, în perspectivã,pot deveni catastrofale.

Existã soluþii? Evident. Toate problemelesociale, oricât de dificile ºi complexe ar fi, ausoluþii. Ele trebuie însã bine gândite ºi inteligent,dar ferm aplicate; este însã la fel de necesar casocietatea sã le înþeleagã, sã le accepte ºi sã lesusþinã, chiar dacã existã costuri.

Voi porni în construcþia finalului (con-cluziilor) acestui (poate prea lung) demers dela rãspunsul dat de cunoscutul actor MirceaDiaconu (Adevãrul din 27 februarie 2001), încalitatea sa de membru al CNA, unei întrebãrireportericeºti. Citez:

�� Aveþi mijloace pentru a lupta împotrivaacestor «mode» care fac atâta rãu? (n.n.: prinmode, reporterul Cristina Modreanu înþelegeaexact «noxele» enumerate anterior).

� Da. însã trebuie sã þinem seama ºi de cesuportã «naþia», iar naþia, prin reprezentanþii eicreatori de opinie, are însã «complexul cenzurii».Le este greu însã sã înþeleagã faptul cã cinevatrebuie sã decidã pur ºi simplu cã un lucru eobscen sau cã un post anume exagereazã. Trebuiesã ai curaj sã iei asemenea decizie�.

De aici, de la înþelegerea ºi acceptareaacestei idei, aparþinând uneia dintre cele maivii, deschise la nou ºi antitotalitare minþi alefrontului nostru cultural-artistic, trebuie pornitîn conturarea oricãrui proiect viabil pentrunormalizarea pieþei audiovizualului. Cine sãspunã ce anume este ºi ce nu este obscen, cu ceîmputernicire, unde sã fie plasatã decizia etc.etc. trebuie, desigur, cumpãnit bine, pentru anu (re)deschide un alt ºir de greºeli ºi consecinþenefaste, dar nu existã nici o îndoialã cãindependenþa editorialã nu valoreazã marelucru dacã nu e flancatã de competenþãeditorialã ºi de rãspundere editorialã.

Cunosc foarte bine reacþia violentã a mediilorgazetãreºti ori de câte ori se discutã despre o Legea presei; înþeleg ºi, din multe puncte de vedere,împãrtãºesc aceste temeri, chiar ºi numai pentrufaptul cã mã numãr printre cei ce au cunoscutdin interior consecinþele dictatului cenzurii. Dariatã cã o situaþie de crizã, care afecteazã � fãrãexagerare � interesele unui întreg popor, impunemãsuri pe multiple planuri, dintre care cellegislativ nu poate lipsi. �Nimeni nu e mai presusde lege�, glãsuieºte principiul sfânt, normafundamentalã verificatã a oricãrei societãþicivilizate ºi, mai ales, a oricãrei democraþiiautentice. Dar � în cazul nostru � care lege? Cinerãspunde, în faþa cui, ºi pentru ce abatere, stabilitãîn funcþie de ce criterii ºi norme? Acum,independenþã editorialã existã, dar competenþaeditorialã o apreciazã patronul, în funcþie deperformanþa managerului (mãsuratã în procentede audienþã), iar rãspunderea este a manageruluifaþã de patron, mai ales atunci când angajatul îiînºealã aºteptãrile. Astfel, pornim de la ºi neîntoarcem la audienþã; un traseu prea scurt, prearestrictiv pentru funcþii sociale atât de importante.

Categoric, criterii ºi norme trebuie sã existe,adunate, poate, nu într-o lege stabilitã ºi votatã dealþii, apoi impusã televiziunilor, ci într-un cod caresã emane chiar de la breaslã, sã fie însuºit deautoritatea audiovizualului românesc, sã treacãprin forul legislativ al þãrii ºi sã capete astfel puterede lege. Dar un asemenea cod n-ar trebui sã rãmânãun buchet de principii, deziderate ºi recomandãri,ci sã fie un sistem cât se poate de corect, care sãofere pârghii pentru potolirea exceselor de toatefelurile. S-ar cuveni specificate acolo zonele încare se procedeazã cu anume grijã ºi între anumitelimite, procedeele dezavuate, regulile de bazã alefilmãrii, montãrii, difuzãrii anumitor mesaje ºichiar ale programãrii, deci ale construirii uneioferte de program în ansamblul ei, nu numai încazul unui mesaj punctual.

Având în vedere dificultatea ocupãrii unui loc de muncã dupã absolvire,lipsa de experienþã invocatã fiind unul din motivele frecvente, concurenþadurã manifestatã în aceastã sferã a pieþei muncii, Guvernul a decis sã seimplice în asigurarea locurilor de muncã pentru studenþii din ultimul andin învãþãmântul superior de stat ºi privat. Concret, Executivul a adoptato ordonanþã care are drept scop crearea cadrului legislativ care sã facilitezecolaborarea în calitate de angajaþi, pe bazã de protocol, a studenþilor dinultimii ani din învãþãmântul superior de stat ºi privat cu societãþile naþionale/companiile naþionale, societãþile comerciale cu capital de stat ºi private,regiile autonome, cât ºi cu unitãþi ale administraþiei publice de stat saulocale, unitãþi de învãþãmânt ºi sãnãtate.

Conform acestui act normativ, prin ultimii ani se înþeleg ultimul ºipenultimul an de studiu, precum ºi anul de masterat.

Selecþia studenþilor se poate face direct sau prin comisii mixte, formatedin specialiºti din instituþia de învãþãmânt superior ºi din specialiºti de launitatea economicã respectivã.

Protocolul de preangajare se semneazã între conducãtorul instituþiei deînvãþãmânt superior ºi cel al unitãþii economice ºi prevede douã convenþiidistincte:

� Convenþia încheiatã între pãrþi pentru perioada ultimilor ani;� Convenþia încheiatã în vederea angajãrii, cu contract individual de

muncã, pe o perioadã minimã de 3-5 ani, conform condiþiilor îndeplinitedin convenþia menþionatã. Potrivit acestei ordonanþe, convenþia între pãrþipentru perioada ultimilor ani poate conþine clauze privind obligaþiile unitãþiiangajatoare referitoare la: asigurarea unui venit lunar pentru student,echivalent cu cel puþin salariul minim pe economie, de cãtre unitateaangajatoare, inclusiv pe durata vacanþelor; finanþarea unor cursuri despecialitate ºi a unor masterate în þarã ºi în strãinãtate de cãtre unitãþile ceacceptã angajarea, conform intereselor lor de dezvoltare, precum ºifinanþarea de cãtre unitãþile angajatoare a practicilor profesionale de studiupentru studenþi la locul de muncã ºi asigurarea transportului, cazãrii ºi mesei,atunci când este cazul. Interesant de reþinut este faptul cã se asigurã garantarealocului de muncã la unitatea acceptã angajarea pentru o perioadã de mini-mum 3-5 ani, în condiþiile în care studentul respectã obligaþiile prevãzute deunitatea care angajeazã în convenþia între pãrþi pentru perioada ultimilor ani.

În ceea ce priveºte convenþia în vederea angajãrii pentru o perioadã de3-5 ani, aceasta se încheie o datã cu convenþia între pãrþi pentru perioadaultimilor ani de studiu. Între clauzele ce pot fi înscrise în aceastã convenþie seaflã: garantarea locului de muncã la unitatea economicã, conform niveluluide pregãtire a studentului; stabilirea criteriilor de performanþã a studentuluipentru obþinerea locului de muncã; asigurarea pregãtirii profesionale periodice.Convenþia ce se încheie în vederea angajãrii pentru o perioadã de 3-5 anitrebuie sã prevadã ºi clauze prin care poate fi reziliatã aceasta.

De asemenea, studenþii, beneficiari ai protocolului de preangajare, potbeneficia de stagii ºi cursuri de pregãtire în þarã ºi în strãinãtate, finanþatesau obþinute de unitatea care ºi-a prezentat oferta de angajare prinprogramele de cercetare-dezvoltare ºi pregãtire profesionalã.

Totodatã, studenþilor li se oferã posibilitatea de a participa la conferinþenaþionale ºi internaþionale ºi la realizarea unor contracte de cercetare-dezvoltare ale unitãþilor care i-au angajat cu instituþii de învãþãmântsuperior.

Prin toate aceste generoase prevederi, Ordonanþa Guvernului deschidestudenþilor, dupã absolvire, o perspectivã mai certã de angajare, decunoaºtere ºi adaptare la cerinþele viitoarelor locuri de muncã încã de pebãncile facultãþii, ceea ce le conferã un plus de încredere ºi optimism.

Adela DEAC

O binevenitã reglementare

Locuri de muncã pentru studenþiidin ultimul an din învãþãmântul superiorde stat ºi particular

pronunþatã a limbajului imaginii (cu careopereazã televiziunea) asupra mesajelor de tippublicistic, cãrora le transformã o parte dinvalenþele mesajului artistic. Nu este vorba,aºadar, despre înscenãrile penibile, grosolane,manipulatoare pe care ni le oferã autorii de�reconstituiri�, menite sã pãstreze pe ecranviolenþa, sau mãcar recuzita violenþei, atuncicând camera de luat vederi a ratat-o, neputândfilma �cine verité�.

Este momentul sã formulãm ºi sã încercãmun rãspuns la întrebarea ce s-ar putea ivi dupãtoate consideraþiile de pânã acum: dacã violenþaeste un fenomen real în societatea româneascã,dacã el preocupã ºi chiar frãmântã oamenii simpli,elitele ºi autoritãþile, televiziunea trebuie sã-l ig-nore din teama de a nu-i favoriza proliferarea?

Rãspunsul a fost dat de mult, atât deexperienþa altora ºi-atâta câtã existã � chiar deexperienþa câtorva iniþiative româneºti, dar maiales de teoria, de principiile care guverneazãactivitatea canalului TV. Nimeni n-a contrazisadevãrul potrivit cãruia nimic din ceea cefigureazã la un moment dat pe agenda deinteres (ºi de prioritãþi) a unei societãþi nutrebuie ºi nu poate fi exclus din programeleteleviziunii, cu atât mai mult din structuraemisiunilor de ºtiri. Este motivul pentru care,destul de des, telejurnalele îºi modificãpaginaþia tradiþionalã pentru a începe cu unrezultat sportiv sau cu timpul probabil, atuncicând aceste elemente concentreazãpreocuparea de moment a publicului. La felstau lucrurile ºi cu subiectul analizei noastre.Numai o �politicã a struþului� ar putea cereposturilor de televiziune sã ignore sau sãocoleascã un fenomen care existã. Ceea ce secere politicii editoriale a televiziunilor poatefi grupate în patru deziderate: ponderea (Va urma)

Programul

OPINIA NAÞIONALÃ 327 pag. 725 februarie 2002

Telefoane:410.39.11 ºi410.39.13,interioare:117, 122Fax:411.33.84

naþionalãnaþionalãnaþionalãnaþionalãnaþionalãOOOOOpiniapiniapiniapiniapinia

REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ ESTE EDITATÃDE FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE.

Revista se poate procura prin abonament de la toate oficiile poºtale dinþarã. În Catalogul RODIPET, revista se regãseºte la poziþia 2.256.

Solicitãri de abonamente se pot adresa redacþiei, cu plata prin mandat poºtalsau dispoziþie de platã pe adresa: Opinia naþionalã, Splaiul Independenþei nr.3 1 3 , S e c t o r u l 6 , B u c u r e º t i , C o n t 2 5 1 1 . 1 - 2 3 . 1 / r o l - B . C . R . �Sucursala Unirea.

ISSN 1221-4019

Instituþie social - umanistã de culturã, ºtiinþã ºi învãþãmânt

Publicaþia OPINIA NAÞIONALÃ este înregistratã la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci lanr. 24.000/7.090.672 din 3 septembrie 1997.

Machetarea computerizatã ºi tiparul executate deLABORATORUL DE TEHNOREDACTARE ªI TIPOGRAFIA

FUNDAÞIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Postul de televiziune România deMâine (tvRM) transmite, în direct ºiînregistrate, din amfiteatrele ºi laboratoa-rele universitãþii, cursuri, sinteze, consul-taþii, lucrãri practice de laborator pentrustudenþii de la toate formele de învãþã-mânt, cu precãdere pentru cei ocupaþiîn diverse activitãþi. De asemenea,programul postului cuprinde emisiuni cucaracter cultural, ºtiinþific, informativ,educativ, sportiv, de divertisment.

�Prin noi, facultateala tine acasã!�

Televiziunii România de Mâine (tvRM)

Orizonturieconomice

Un nou ciclu de emisiuniUn nou ciclu de emisiuniUn nou ciclu de emisiuniUn nou ciclu de emisiuniUn nou ciclu de emisiuni

La tvRM

În aceastã sãptãmânã inaugurãm un nou ciclu deemisiuni intitulat Orizonturi economice, în care vomdezbate ºi vã vom informa cu tot ceea ce doriþidumneavoastrã din domeniul economic.

Luni, 25 februarie, orele 18.00: Orizonturi economice.Piaþa utilitãþilor. Între cerinþele consumato-rilor ºi eficienþa economicã. Realizatoriiemisiunii � prof. univ. dr. Constantin Mecu ºiconf. univ. Cãtãlin Ghinãraru � au ca invitaþipe dr. Florin Marius Pavelescu, cercetãtorprincipal gr. I ºi conf. univ. dr. GheorgheHurduzan. Împreunã vã prezintã stareaacestei pieþe ºi ce trebuie fãcut în continuarepentru perfecþionarea, funcþionarea ei îninteresul cetãþenilor.

Tot în aceastã sãptãmânã mai puteþi urmãri:

Vineri, 1 martie, orele 18.00: Dicþionar economic.Asigurãrile sociale de sãnãtate în România.Invitat: lector univ. dr. Paul Tãnãsescu.Realizator: Eugen Gheorghiþã.

Pentru urmãtoarele emisiuni ale Departamentului eco-nomic, aºteptãm propunerile ºi sugestiile dv. la telefon334.99.93, fax 334.49.50. Scrieþi-ne pe adresa:Televiziunea România de Mâine, Departamentul Eco-nomic - ªoseaua Berceni nr. 24, Sector 4, Bucureºti.

Luni25 februarie 2002

6:00 Matinal - Informaþii utile, sfatul medicului, gimnasticã, revista presei, interviuri ºi muzicã10:00 Drept civil (7)11:00 Bazele contabilitãþii (13)11:35 Psihologia educaþiei (5)12:00 Informaticã pentru sociologie (9)12:30 Economie politicã (15)13:10 Limba latinã (1)13:40 Virtuozi ai muzicii populare14:00 ªtiri14:15 Dreptul muncii (6)15:30 Maeºtrii artei româneºti: Dan Iordãchescu (r)18:00 Orizonturi economice: Piaþa utilitã- þilor � între cerinþele consumatorilor ºi eficienþa economicã19:00 Muzica pentru toþi. Harpa19:30 Cum sã începem o afacere? (7) Do- cumentar19:55 Societatea româneascã - încotro? Emi- siune de prof. univ. dr. Nicolae Radu20:30 Actualitãþi21:15 Ora de românã (r)21:40 Lumea sporturilor. Glorii ale spor- tului românesc � Iolanda Balaº (r)22:40 În laboratorul de creaþie: Eugen Uricariu, preºedintele Uniunii Scriitorilor23:40 Caragiale printre noi (r)00:10 Program muzical nocturn

Marþi26 februarie 2002

6:00 Matinal

- Informaþii utile, sfatul medicului,

gimnasticã, revista presei, interviuri

ºi muzicã

10:00 Drept roman (23)

10:25 Istoria economicã a României (1)

11:00 Literatura românã (1)

12:10 Psihologie experimentalã (12)

13:05 Limba românã (10)

14:00 ªtiri

14:15 Drept penal � Partea specialã (5)

15:20 Cercetãri de marketing (7)

16:00 Club internaþional. Germania (r)

17:55 Litera ºi spiritul legii (r)

18:40 Crossing Point Jazz

19:05 Arta fotograficã. Documentar

19:35 Pro Diplomaþia: Nicolae Titulescu

(1). Emisiune de C. Vlad

20:05 Muzicã popularã

20:30 Actualitãþi

21:15 Cântece vechi în Lumea Nouã

21:40 Step � spectacol ºcoalã

22:10 Lumea sporturilor. Sportul încotro?

Curs de ski (r)

23:10 Program muzical nocturn

Miercuri27 februarie 2002

6:00 Matinal

- Informaþii utile, sfatul medicului,

gimnasticã, revista presei, interviuri

ºi muzicã

10:00 Drept diplomatic ºi consular (4)

10:25 Istoria limbii române (1)

12:15 Biroticã (2)

12:50 Presã ºi culturã � texte fundamentale

14:00 ªtiri

14:15 Istoria economicã a României (1)

15:00 În slujba adevãrului (r)

16:00 Culturã ºi civilizaþie europeanã (4)

17:15 De dor ºi de voie bunã � Melodii

populare

18:00 Societatea româneascã � încotro? Emi-

siune de prof.univ. Nicolae Radu

18:30 Patrimoniu cultural al umanitãþii.

Burgos. Documentar

19:25 Calendar literar: Anton Holban.

Emisiune de prof.univ. Valentina

Curticeanu

20:30 Actualitãþi

21:15 Repere spirituale. Praguri ºi treceri

în cultura popularã (r)

22:05 Program muzical nocturn

Joi28 februarie 2002

6:00 Matinal

- Informaþii utile, sfatul medicului,

gimnasticã, revista presei, interviuri

ºi muzicã

10:00 Dreptul muncii (7)

11:15 Pedagogie generalã (14)

11:35 Bazele informaticii (13)

12:05 Literatura românã (2)

13:10 Psihologie judiciarã

14:00 ªtiri

14:15 Psihologia educaþiei (6)

14:50 Bazele contabilitãþii (14)

15:25 Informaticã pentru sociologie (10)

15:55 Limba latinã (2)

16:30 Varietãþi muzicale

17:00 Economie politicã (16)

17:45 Videoclipuri muzicale

18:00 Atelier studenþesc. Convorbire cu

prof.univ.ing. Nicolae Stanciu

19:00 Sãnãtate pentru toþi. Medicina de

urgenþã

19:30 Bourgogne. Documentar

20:30 Actualitãþi

21:15 Videoclipuri muzicale

21:30 Atelier studenþesc. Studenþia profe-

sorilor noºtri (r)

21:50 Universitaria. Tinerii ºi integrarea

europeanã (r)

22:20 Program muzical nocturn

Vineri1 martie 2002

6:00 Matinal - Informaþii utile, sfatul medicului, gimnasticã, revista presei, interviuri ºi muzicã10:00 Drept penal � Partea specialã (6)11:15 Statisticã economicã (9)11:45 Bazele informaticii (14)12:15 Literatura românã (3)13:25 Biroticã (3)14:00 ªtiri14:15 Limba românã (11)15:15 Istoria economicã a României (1)15:45 Sociologie juridicã16:30 Pieþe de capital ºi burse de valori (5)17:00 Din folclorul românesc17:30 Mici întreprinzãtori, mici afaceri. Documentar18:00 Dicþionar economic: Asigurãrile sociale de sãnãtate în România. Emi- siune de lector univ. Eugen Gheorghiþã18:30 Dialog juridic. Consultaþii juridice cu prof.univ.dr. Corneliu Turianu19:00 Lumea în clipa 2000. Oameni ºi vremurile lor � talk-show de Marian Oprea20:00 Melodii populare româneºti20:30 Actualitãþi21:15 Jazz în stradã22:10 Diplomaþia sub lupã: Geopoliticã ºi diplomaþie (r)23:20 Program muzical nocturn

Sâmbãtã2 martie 2002

6:00 Matinal - Informaþii utile, sfatul medicului, gimnasticã, interviuri ºi muzicã 9:00 Ora de românã 9:30 Universitaria. Mijloace clasice ºi mo- derne în învãþãmântul superior10:05 Atelier studenþesc: Convorbire cu prof.univ.ing. Nicolae Stanciu (r)11:05 Dicþionar economic. Asigurãrile sociale de sãnãtate în România (r)11:40 Societatea româneascã � încotro? (r)12:10 În vizitã la Liceul �Dinu Lipatti�13:10 Litera ºi spiritul legii: Dilema consti- tuþionalã � talk-show de prof.univ.dr. Corneliu Turianu14:10 Melodii populare româneºti14:30 Filosofie ºi culturã: C. Rãdulescu Motru15:30 Jurnalism civic american. Documentar16:00 În slujba adevãrului � talk-show de conf.univ.dr. Petre Buneci17:00 Lumea sporturilor. Mari performan- þe sportive româneºti. Jurnal de expediþie � China ºi Tibet, discuþie cu Uca Marinescu. Info-sport.18:00 Portret de interpret � Maria Stroie19:00 Noua culturã ºi artã chinezã. Do- cumentar19:35 Talente ale Universitãþii Spiru Haret20:30 Actualitãþi21:00 Romanþe ºi cântece de petrecere21:30 Globalizare ºi identitate naþionalã. Emisiune de Ion Dodu Bãlan22:30 Pro Diplomaþia: Nicolae Titulescu (1) (r)23:00 Program muzical nocturn

Redactor prezentator: Bianca MOISESCU

ªtiri din þarã ºi din întreaga lume pentruªtiri din þarã ºi din întreaga lume pentruªtiri din þarã ºi din întreaga lume pentruªtiri din þarã ºi din întreaga lume pentruªtiri din þarã ºi din întreaga lume pentrucele mai largi categorii de telespectatoricele mai largi categorii de telespectatoricele mai largi categorii de telespectatoricele mai largi categorii de telespectatoricele mai largi categorii de telespectatori

La tvRM:La tvRM:La tvRM:La tvRM:La tvRM:

Duminicã3 martie 2002

6:00 Matinal - Informaþii utile, sfatul medicului, gimnasticã, interviuri ºi muzicã 8:00 Sãnãtate pentru toþi (r) 8:30 Dialog juridic (r) 9:00 Popas pe Valea Luncãvãþului I. Do- cumentar 9:25 Din folclorul românesc 9:55 Societatea româneascã � încotro? (r)10:25 Muzicã popularã româneascã10:50 Patrimoniu cultural al umanitãþii. Avila. Documentar12:00 Lumea în clipa 2000. Oameni ºi vremurile lor (r)13:00 Café concert cu solistul Adrian Petrescu

13:30 Club internaþional: Japonia III. Emi-

siune de Ioana Nitobe

15:30 Idei în dezbatere. Istoria reformei

învãþãmântului românesc (6)

16:00 Cântaþi cu noi � muzicã uºoarã

17:05 Lumea sporturilor. Glorii ale spor-

tului românesc � Mihaela Peneº,

campioanã

18:05 Maeºtrii artei ºi culturii româneºti.

David Ohanesian. Emisiune de Carmen

Stoianov ºi Valeriu Râpeanu

20:30 Actualitãþi

21:00 Concert de orgã

21:25 Caragiale ºi contemporanii lui.

Emisiune de Luiza Marinescu

22:20 Program muzical nocturn

Post propriu deteleviziune

naþional, universitar ºi cultural

Cartea universitarãla Editura Fundaþiei România de Mâine

Ion Tudosescu Tratat de ontologie

Mioara Turcu Dicþionarul cetãþilor ºi aºezãrilorfortificate geto-dacice

George Guþu, Istoria literaturii germane.Pierrete Fotiadis, Antologie de texte literare, vol. IDaniela Ionescu, Literatura germanã vecheMihai Draganovici (750-1500)

Mariana Franga, Compendiu de limba latinãLiviu Franga (vol. I, II)

Mariana Baicu Tranzacþii economiceinternaþionale, vol. II

Titel Negru Asigurãri ºi reasigurãri

Luminiþa ªerbulescu Merceologia industrialã

Florin Fãiniºi Transport rutier. Ghid legislativ

Ioan ªerdean Pedagogie (compendiu)

Toma Coman, Structura ºi ultrastructuraNicolae Cornilã þesuturilor la animale

A. Hillebrand (coord) Lucrãri practice de anatomieºi colab. veterinarã (aparatul locomotor)

Vasile Viorel Popa,Mihai Carabulea,Florin Câlmãu,ªtefan Nicolae Radiologie medicalã veterinarã

Carmen Bergheº Anatomie veterinarã (ghid dedisecþie)

x x x Analele Universitãþii Spiru Haret.Seria ªtiinþe juridice, nr. 1/2002

x x x Analele Universitãþii Spiru Haret.Seria Istorie, nr. 3/2001

În curs de apariþie

Mihai ConstantinescuMarius Amzulescu

Drept parlamentar. Sintezã.

Autorii prezintã o sintezã aproblematicii specifice DreptuluiParlamentar � structura, izvoarele ºiprincipiile sale, dreptul parlamentarinstituþional (principiul bicameralismului,organizarea internã a Camerelor, Structurapoliticã a Camerelor); mandatulparlamentar (naturã, caracteristici, duratã);procedurile parlamentare generale ºispeciale; sunt puse, totodatã, în evidenþãprincipalele deosebiri între regulamenteleCamerelor. Partea a doua a cãrþii esteconsacratã prezentãrii legislaþiei îndomeniu. Pe lângã Constituþia României,sunt înserate Regulamentele Senatului ºiCamerei Deputaþilor, Regulamentulºedinþelor comune ale celor douã Camere,Legea privind exercitarea iniþiativeilegislative de cãtre cetãþeni ºi Legeaprivind organizarea ºi desfãºurareareferendumului. Prin nivelul înalt de tratarea problematicii abordate, prin documentelepe care le cuprinde, cartea prezintã odeosebit interes, fiind deosebit de utilã, înprimul rând, studenþilor facultãþilor dedrept, dar ºi specialiºtilor în domeniu, unuicerc mai larg de cititori.

Ioan Condor, Radu Stancu

Drept financiarºi fiscal român

Lucrarea abordeazã problemele juridico-economice din domeniul financiar, specificeinstituþiilor juridice din sfera dreptuluifinanciar ºi fiscal. Astfel, sunt tratate: monedaºi instrumentele monetare; noþiunile specificedreptului financiar ºi condiþiile în care are locreforma economicã ºi a legislaþiei financiar-fiscale; sistemul bugetelor publice, cuprincipalele categorii de bugete, incluzândelaborarea, aprobarea, execuþia ºi încheierealor, precum ºi controlul bugetar. Un loc aparteîn registrul tematic al cãrþii îl ocupã sistemulcheltuielilor publice, teoria generalã aimpozitelor, definindu-se obligaþiile fiscale,sistemul fiscal, categoriile de impozite ºi taxe,precum ºi de contribuabili, ca ºi unele noþiunifiscale; impozitarea persoanelor juridice, cureferire mai amplã la impozitul pe profit,impozitul pe dividende, taxa pe valoareaadãugatã, accizele, taxele vamale; impoziteleºi taxele locale; impozitarea persoanelorfizice, insistându-se, mai cu seamã, asupraspecificului fiecãrei categorii de venituri ºi aprocesului de globalizare impozitareanerezidenþilor ºi a întreprinderilor strãine.

Cartea se adreseazã studenþilor facultãþilorde drept ºi de finanþe, salariaþilor instituþiilorpublice ºi ai agenþilor economici,cercetãtorilor, investitorilor strãini, tuturorcelor interesaþi în a cunoaºte principaleleinstituþii juridice specifice dreptului financiar.

Gheorghe Rãboacã, Dumitru Ciucur

Metodologia cercetãriiºtiinþifice economice

Exigenþele cercetãrii ºtiinþifice economiceºi ale nevoii de implicare tot mai eficientã aacesteia în activitatea economicã, în toatestructurile organizaþionale ºi instituþionale auimpus elaborarea acestui manual universitar.

Demonstrând cã funcþia esenþialã ametodologiei cercetãrii ºtiinþifice, ca disciplinãde învãþãmânt universitar, constã în ridicareaperformanþelor ºi prestigiului profesional aleconomiºtilor, pe de o parte, iar pe de altãparte, în dezvoltarea la studenþi a abilitãþilorspecifice activitãþii de creaþie ºtiinþificã,fãcându-i apþi pentru a putea îmbina acest spiritcu rigorile profesiei de economist, autorii aucontribuit la descifrarea unor corelaþii întreprogresul metodei ºi progresul ºtiinþei.

Însoþind fiecare capitol al lucrãrii cu un laboriosaparat metodologic, Concepte de bazã, Întrebãri,Texte de analizat, Referinþe bibliografice, Ghidulmetodologic al elaborãrii unei lucrãri ºtiinþificeeconomice, Premiile Nobel pentru economie, acestmanual oferã o bogatã informaþie, ajutându-l pecercetãtorul student, pe doctorand, pe tânãrulcercetãtor sã-ºi formeze ºi sã-ºi dezvolte aptitudineaºi interesul pentru cercetarea ºtiinþificã economicã,sã interpreteze corect realitatea economicã,raportând-o permanent la exigenþele de modernitateºi profitabilitate.

Din aceastã perspectivã, lucrarea, cãreia is-a asigurat o largã accesibilitate, va conferi noideschideri spre complexul univers alcunoaºterii, contribuind cu siguranþã la maibuna instruire a economiºtilor, la formareaperformanþei lor profesionale.

Marin Dumitru,Lãcrãmioara Haiduc,

Eduard Ionescu, Bianca Preda

Preþuri ºi concurenþã

Autorii îºi propun sã ofere noþiuniprivind problematica preþurilor, costurilorºi concurenþei în economia de piaþã, înmod special în etapa tranziþiei laeconomia de piaþã.

Tematica abordatã trateazã unul dintrecele mai complexe fenomene ºi proceseeconomice, preþurile ºi concurenþa fiindcomponente care funcþioneazã exclusiv pefondul existenþei pieþei reale. Prinintermediul pieþei se manifestã concurenþa,iar etalonul comensurãrii celor mai buni saucelor mai slabi în competiþie sunt, în ceamai mare mãsurã, preþurile alãturi deperformanþele bunurilor care se pot concuradirect în procesul folosirii lor.

În studiul preþurilor, autorii urmãresc celetrei planuri pe care acestea acþioneazã:rezolvarea problemelor complexe,transmiterea informaþiei ºi incitarea lautilizarea resurselor de cãtre proprietari,pentru a þine seama de informaþia preþului.

Este prezentatã ºi legislaþia în vigoare adomeniului. Fiecare capitol se încheie cu�Întrebãri recapitulative�. O bibliografieselectivã se recomandã cititorilor lucrãrii acãror parcurgere ajutã la aprofundareatematicii.

Ana Butnaru

Transporturiºi asigurãri internaþionale

de mãrfuri

Lucrarea este consacratã analizei unuiadintre sectoarele cele mai dinamice aleeconomiei contemporane. Sunt tratate, înacest cadru, expediþiile ºi transporturileinternaþionale de mãrfuri; expediþiile ºitransporturile internaþionale maritime;expediþiile ºi transporturile fluviale;expediþiile ºi transporturile feroviare demãrfuri; expediþiile ºi transporturileinternaþionale rutiere de mãrfuri;expediþiile ºi transporturile aerieneinternaþionale; expediþiile ºi transporturileinternaþionale containerizate; asigurareamãrfurilor de comerþ exterior; eficienþa ºirentabilitatea expediþiilor ºi transporturilorinternaþionale de mãrfuri � toate acesteaînsoþite de o amplã ºi actualizatãbibliografie. Cartea se adreseazãstudenþilor facultãþilor cu profil economic,dar ºi specialiºtilor în domeniu, altorcategorii de cititori.

Paul Popescu

Degradarea construcþiilor

Lucrarea are ca obiect analizarea cauzelordegradãrii construcþiilor, prevenirea acestora,precum ºi recomandãri privind principiile deremediere a defectelor ºi de reabilitare complexãa construcþiilor. Este structuratã în urmãtoarelecapitole: Degradarea construcþiilor. Obiectulºtiinþei patologiei construcþiilor; Explicitareaexigenþelor esenþiale impuse construcþiilor prinDirectiva Europeanã; Factorul timp în concepþiaºi comportarea construcþiilor; Durabilitatea ºidegradarea construcþiilor din beton; Durabilitateaºi degradarea construcþiilor din zidãrie;Diagnosticarea degradãrilor construcþiilor dinlemn; Cazuri de construcþii degradate datoritãfenomenului de coroziune, care pericliteazãsiguranþa ºi stabilitatea în exploatare; Degradareaconstrucþiilor metalice; Degradãri curente alesuprastructurii clãdirilor. Recomandãri privindîntreþinerea ºi repararea; Degradarea fundaþiilorºi subsolurilor clãdirilor. Recomandãri pentruîntreþinere ºi reparare; Biodeteriorareaconstrucþiilor; Degradarea ºi durabilitateafinisajelor faþadelor clãdirilor; Comportareaclãdirilor civile din România în timpulcutremurului de pãmânt din 4 martie 1977;Principii pentru reabilitarea ºi modernizareaclãdirilor; Principii de bazã ale diagnosticãrii ºimodernizãrii construcþiilor cu risc ridicat deavariere ºi degradare. O bogatã ilustraþie ºibibliografia întregesc imaginea temei.

Mariana Þipiºcã

Protocolºi comportament profesional

în administraþia publicã

Într-o societate informatizatã, într-o civilizaþietehnicizatã s-ar putea crede cã rostul protocolului,al politeþii nu s-ar mai putea concilia cu duritateapragmatismului. Autoarea acestei lucrãri ºi-apropus ºi a reuºit sã demonstreze, însã, cã politeþeaeste o condiþie a fãuritorului de civilizaþie, cãtrãsãturile indispensabile ale acestuia, de azi ºi dintoate timpurile, nu þin nici de nivelul informaþional,nici de cel al deprinderilor tehnice, ci þin decaracter, adicã tocmai de ceea ce exprimãatitudinea oamenilor faþã de relaþiile sociale dateºi în care sunt chemaþi sã se angajeze.

Structuratã în 12 capitole, cartea readuce înmemoria cititorilor concepte vechi ºi noi desprepoliteþe, egoism, prostie, snobism, demonstrândcât de necesarã este manifestarea politeþii în toateîmprejurãrile. În pagini de larg interes, autoareaevocã aspecte edificatoare din codurile de politeþeale altor popoare, insistând asupra nevoiipermanente a unui limbaj ºi a unei conduitecivilizate, asupra artei de a vorbi în public, asuprademnitãþii ºi eticii profesionale.

Prezentând normele deontologiei înadministraþia publicã, lucrarea, dupã ce realizeazãun scurt istoric despre neutralitatea acesteia faþã deputerea politicã, ceea ce, în opinia autoarei, constituieunul din miturile fondatoare ale democraþiei liberale,prezintã aspecte ale statutului funcþionarului publicîn diverse þãri ale lumii, specificând rolul acestuia înRomânia post-decembristã.

OPINIA NAÞIONALÃ 327 pag. 825 februarie 2002

Ioan N. Roºca

Introducere în axiologie.O abordare istoricã

ºi sistematicã

Având în vedere importanþaaxiologiei, lucrarea de faþã îºi propune,pe de o parte, sã valorifice acele contri-buþii strãine ºi româneºti semnificativepentru geneza ºi afirmarea acesteidiscipline filosofice, pentru diversitateamodalitãþilor de abordare a ei, iar pe dealtã parte, sã ofere ºi un punct de vederesistematic, pregnant personal asupraacesteia. Cartea este structuratã în treimari pãrþi: Orientãri în devenireaaxiologiei moderne; Contribuþii axiolo-gice româneºti; O abordare sistematicã aproblematicii axiologiei, fiind însoþitã deo amplã bibliografie. Prin caracterul eiistoric ºi sistematic, lucrarea se adreseazãnu numai studenþilor, cãrora le este, înprimul rând, destinatã, ci ºi unui publicintelectual variat, de la cercetãtorii ºiprofesorii din domeniul disciplinelorsocial-umane ºi pânã la cercul mult mailarg al tuturor celor pasionaþi deproblematica abordatã.