Conf. univ. dr. Mihaela MUNTEANU SISERMANUniversitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare

Mr.(r), ing., ec., dr. Sabin SISERMAN

Asociația Comunelor din România

NUME DE LĂCAȘURI DE CULT ORTODOXE (HRAMURI)

DIN AREALUL MARAMUREȘEAN

NUME DE LĂCAȘURI DE CULT ORTODOXE (HRAMURI)

DIN AREALUL MARAMUREȘEAN

1.Premise : posibilitatea abordării statistice de tip corelativ Bravais- Pearson între serii statistice:

a) Seria de referință: numele tuturor bisericilor ortodoxe existente azi în Maramures;b) Serii corelate: numele bisericilor din Maramureș, selectate după diverse criterii;c) Baza de date consolidată: informații ale Episcopiei Maramureșului și Satmarului prezentate pe site-ul oficial http://www.episcopiammsm.ro/

2. Modelul de cercetare: modelul coșerian privind evoluția unui fenomen sociolingvistic: oferă o imagine sistemică și coerentă fenomenului studiat:

a) Diacronic (Saussure) - evenimente temporale semnificative care au afectat biserica; b) Diatopic (Leiv Flydal) - dispersia spațială a numelor de biserici (pe protopopiate);c) Diamesic (Alberto Mioni) - frecvența numelor după modalitatea de transmitere a mesajului religios- soluția de constructie adoptata: lemn / zid;

d) Diafazic (Coseriu) - etapa, faza evolutivă a bisericii: biserica din mediu rural /urban;e) Diastratic (Coseriu/Leiv Flydal) - stratificarea sociala a beneficiarilor serviciilor, masurata prin

numărul de enoriași „colectați” de un anume hram, din mediulrural/urban;

3. Limitări și particularități ale cercetării: a) este exhaustiva – este aplicată asupra unei mulțimi complete de 369 biserici ortodoxe si 41 de hramuri+1 b) exclude așezămintele monahale – pentru mentinerea omogenității populației cercetate

c) include și bisericile in constructie (fără hram) și pe cele din unități militare, spitale sau penitenciare d) bisericile cu mai multe hramuri – situație excepțională - aboradare specială, detaliată –primul hram

4 . Scopul cercetării : a) evidențierea posibilelor abateri de la trendul general de evoluție al fenomenului onomastic

BAZA DE DATE CONSOLIDATĂ PENTRU STUDIUL STATISTIC ȘI CORELATIV

Sursa datelor: http://www.episcopiammsm.ro/

DIACRONIA FENOMENULUI DE NUMIRE: Momente cheie din existența și organizarea bisericii ortodoxe :

A. Anul 1360 - Prima biserică ortodoxă atestată în Maramureș - Ieud

B. Anul 1700 - Unirea Bisericii Ardelene cu Roma

C. Anul 1948 - Scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice

D. Anul 1989 - Evenimentele din decembrie

E. Biserici cu date de înființare necunoscute

DIACRONIA HRAMURILOR

DIATOPIA FENOMENULUI DE NUMIRE: Zonele geografice tradiționale de administrare a bisericilor ortodoxe:

A. Protopopiatul Baia Mare B. Protopopiatul SighetC. Protopopiatul ChioarD. Protopopiatul LăpușE. Protopopiatul Vișeu

Surse date http://www.episcopiammsm.ro/

DIATOPIA HRAMURILOR

DIAMESICA FENOMENULUI DE NUMIRE: MODALITATEA DE TRANSMITERE A MESAJULUI RELIGIOS

(SOLUȚIA CONSTRUCTIVA A BISERICILOR - LEMN/ZID)

A. BISERICI CONSTRUITE ÎN LEMNB. BISERICI CONSTRUITE ÎN ZID

Sursa date http://www.episcopiammsm.ro/

Biserica in lemn din Stejera -Cuvioasa Paraschiva-1400

Biserica in zid din Tautii de Sus – Sfintii Apostoli Petru si Pavel -

1779

Biserica in lemn din Ieud Deal - Nașterea Maicii

Domnului -1364

Biserica in lemn - Adormirea Maicii Domnului

din Sacalaseni -1442

Biserica in lemn -Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril - din Sapanta - Peri - 79 m

-1997. Cea mai inalta constructie

de lemn din lume

Surse foto www. wikipedia.ro

DIAMESICA HRAMURILOR

DIAFAZICA FENOMENULUI DE NUMIRE: APARTENENȚA BISERICILOR LA MEDIU DE MANIFESTARE

A. BISERICI ÎN MEDIUL RURALB. BISERICI DIN MEDIUL URBAN

Sursa http://www.episcopiammsm.ro/

Biserica din mediul rural –Plopiș - UNESCO Biserica Episcopala Baia Mare -urban

DIFAZICA HRAMURILOR

DIASTRATICA FENOMENULUI DE NUMIRE: NUMARUL DE ENORIAȘI AGREGAȚI DUPĂ NUMELE HRAMULUI

A. BISERICI ÎN MEDIUL RURAL /B. BISERICI ÎN MEDIUL URBANSursa http://www.episcopiammsm.ro/

Enoriași din mediul rural Enoriași din mediul -urban

DIASTRATICA HRAMURILOR

ANALIZA BRAVAIS-PEARSON

Corelațiile Bravais Person pun în evidență :

SENSUL ȘI INTENSITATEA LEGĂTURILOR EXISTENTE între:

- fenomenul descris de serii statistice, luat în considerare în ansambul său (în cazul de fată - numele hramurilor de biserici - total) ;

- fenomenul studiat din diverse perspective :(diacronic, diatopic, diafazic, diamesic și diastratic) – detaliate după caracteristici specifice

Relația de calcul este :

Dacă:

• r є [0; 0.2] → corelație foarte slabă;• r є [0.2; 0.4] → corelație slabă;• r є [0.4; 0.6] → corelație rezonabilă;• r є [0.6; 0.8] → corelație înaltă;• r є [0.8; 1] → corelație foarte înaltă;

Dacă: r=+1/-1, seriile sunt identice, de același sens sau de sens invers; Dacă r=0, între seriile analizate nu există nicio corelație.

ANALIZA BRAVAIS-PEARSON - CONCLUZII

ANALIZA BRAVAIS-PEARSON DIACRONIC

1. Din punct de vedere diacronic – (momentul edificarii sau tarnosirii locasurilor de cult) :

Indicii de corelație între seria de bază și cele 5 serii de timp în care au fost construite sau târnosite aceste biserici, evidentiază:

I) - corelații directe și foarte înalte ca intensitate în cazul perioadelor de timp [1360-1700], [1701-1948] si [1949-1989]

II) -corelații directe și rezonabile ca intensitate în cazul bisericilor ortodoxe pentru care nu se dețin informații cu anul edificării sau târnosirii lor, precum și pentru bisericile ortodoxe construite după anul 1990.

Această situație se explică prin aceea că o parte destul de semnificativă a bisericilor nou ridicate poartă hramul unor sfinți mai puțin venerați în perioada 1400-1989. (Conservatorism mai puțin ridicat în atribuirea de noi nume, bisericilor cu edificare recentă !)

ANALIZA BRAVAIS-PEARSON DIATOPIC

Din punct de vedere diatopic- (apartenența la o zona geografică, respectiv de administrare printr-un anumit protopopiat) -indicii de corelație Bravais Pearson, cu seria de bază, evidențiază:

a) – corelații directe și de intensitate foarte înalte în cazul hramurilor bisericilor din protopopiatele Baia Mare, Chioar, și Lapuș b) –corelație directă și de intensitate înaltă în cazul protopopiatului Sighetc) –corelație directă și de intensitate slabă în cazul protopopiatului Viseu;

Explicația pentru situațiile b) si c) constă în aceea că în protopopiatele Sighet și Vișeu au fost demarate, dupa evenimentele din 1989, cele mai multe lucrări de construcții de biserici, fiind târnosite biserici cu nume de sfinți sau evenimente bisericesti mai putin „traditionale”.

ANALIZA BRAVAIS-PEARSON DIAMESIC

3. Din punct de vedere diamesic (natura materialelor utilizate la construcția în care ființează bisericile prin care se transmite mesajul religios)- indicii Bravais-Pearson, evidențiază:

- o corelație directă de intensitate foarte înaltă în ambele cazuri (ușor mai pronunțată în cazul bisericilor construite în zid, față de cele construite în lemn).

Explicația situației : numărul bisericilor în zid este de cca 3 ori mai mare decât cel al bisericilor construite din lemn.

ANALIZA BRAVAIS-PEARSON DIAFAZIC

4. Din punct de vedere diafazic – (apartenența bisericilor la mediul rural sau urban) – indicii Bravais-Pearson, evidențiază:

a) o corelație directă și foarte intensă, în cazul bisericilor din mediul rural;b) o corelație directă și de intensitate rezonabilă, în cazul bisericilor din mediul urban.

Această stare de fapt poate fi explicată prin conservatorismul comunităților rurale și deschiderea comunităților urbane față de schimbare, inclusiv prin târnosirea de lăcașe de cult nou edificate, cu nume noi de sfinți sau evenimente biblice / christice.

ANALIZA BRAVAIS-PEARSON DIASTRATIC

5. Din punct de vedere diastratic (stratificarea socială – numărul enoriașilor care frecventează lăcașurile de cult, agregați după hramul bisericii și apartenența acestora la mediul rural sau urban), indicii Bravais Pearson, evidențiază:

-o corelație directă și foarte înaltă, în cazul bisericilor în care enoriașii aparțin mediului rural;– o corelatie directă și înaltă, în cazul bisericilor în care enoriașii aparțin mediului urban;

Explicații: -Conservatorismul pronunțat al enoriașilor din mediul rural, cu 18% mai numeroși decât enoriași din mediul urban-Nivelul educatiei- populația din mediul urban se prezuma a fi mai educată și mai deschisă la schimbarea onomastică decat cea din mediul rural.

ANALIZA BRAVAIS-PEARSON CONCLUZII

5. Concluzii privind denumirea hramurilor bisericilor ortodoxe din județul Maramureș :

1) Există o stare de puternic și foarte puternic consevatorism onomastic pe toate cele 5 planuri variaționale referitor la onomastica bisericilor ortodoxe: (diacronic, diatopic, diamesic, diafazic si diastratic);

2) Se observa „abateri” de la „tradiții”, mai ales în plan diatopic (în protopopiatele cu număr redus de biserici). În protopopiatul Vișeu, există o decorelare înaltă, iar în Sighet este evidențiată o decorelare rezonabilă ;

3). În plan diafazic (apartenența la mediu urban/rural) – se observă o decorelare rezonabilă);

4) În plan diacronic (cazul bisericilor nou construite) – decorelarea onomastică poate fi considerata slabă, chiar dacă în ultimii 27 de ani s-au construit, în medie, anual, de trei ori mai multe biserici decât în perioada comunistă și de 4 ori mai mult decât în perioada 1700-1948 (inerția mare la schimbare a bisericii)

Aceste tendinte, usor „centrifuge” tendinței generale, referitoare la onomastica bisericilor ortodoxe, par să dea un timid semnal al schimbării și modernizării

bisericii ortodoxe maramureșene.

BIBLIOGRAFIE

1. Aghelache, Constantin, 2008, Statistică teoretică şi economică : sinteze şi studii de caz, București: Ed. Artiflex

2. Felecan, Oliviu, Felecan, Nicolae, 2013, Names of Romanian Places of Worship, în Oliviu Felecan, Alina Bugheșiu (eds.), Onomastics in Contemporary Public Space, Newcastle upon Tyne, Cambridge Scholars Publishing, 2013, p. 186-206.

3. Munteanu Siserman Mihaela, Siserman, Sabin, Extensii ale „brandului” coșerian în analize economice, în Oliviu Felecan, Daiana Felecan (ed), Magistri et alumni, amore scribendi. Studia, In honorem Professoris Nicolae Felecan, Cluj-Napoca, Editura Mega, Editura Argonaut, 2016, p. 292-299

4. Rotariu, Traian et al, 1999, Metode statistice aplicate în știintele sociale, Iași: Ed. Polirom 5. Siserman Sabin, Model for the diagnosis of management quality in public enterprises, în „Revista de

Management și Inginerie Economică” (vol, 15 nr. 1 (59); 2016, Todesco Publishing House; Cluj-Napoca, pp. 166-175.

6. Siserman, Sabin, 2016, Managementul de criză al entităților economice cu capita majoritar public deținut de unitățile administrativ-teritoriale, vol. I Fundamente teoretice, Cluj-Napoca, Editura Mega

Surse date statistice consultate on line in perioada 01.08.2017-03.09.2017:http://www.episcopiammsm.ro/Surse foto:http://www.wikipedia.ro/

MULTUMIM PENTRU ATENTIE !

ericii ortodoxe.

“Dumnezeu iubeste lemnul si spatiile mici”

Despre smerenie – trupa Taxi