-I-r.rrANAPern a.cHe

affilogia

Tatiana Petrache

DICTIONARDE NUME)

Carte tipdriti cu binecuvAntarea

TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei

Editura DOXOLOGIAlasj,2016

Cuprins

PrecizHri introductive ..............." .................7

Abrevieri ...............23

Lexicon ..................25

Scurt apendice explicativ ...........

Bibliografie selectivi ............135

Tabel alfabetic al sfinlilor ortodocgi .....197

LEXICON

.9Eeav--\

Aaronvezi Aron.

Abel, Abela(rar) reproduce vechiul numeebraic Hebhel, Habhel purtat decel de-al doilea fiu al protop6-rinlilor Adam gi Eva. Dintresemnifi caliile propuse, menfi-onim: ,,suflu vital" gi ,,ceal6;vanitatg degerticiune" sau poa-te fi raportat la un subst. asir.aplu sau nblu, ,,fiu". q Filierabizantino-slavon 6: Au el, Ao il( u).

Filiera lat.-catolicd: Abel, Abela;

deiv. Abelin, Abelina.

Acachie(exclusiv masc./ rar) corespun-de numelui pers. gr. Arcarcnq,format cu a- privativ Eircarcoq,,rdu, ticdlos"; are sensul ,,ino-cent, fird de rdutate". s Acachie

a pitruns ftr onomastica noas-trd pe filiera bizantino'slavond.Lr romAnd existi gi sub formele:Acachi, Agache, Agachi.

Achila, Achilinavezi Acvila (masc.); Acvilin"Acvilina.

Aa-AdAchim

vezi loachim.

Achindin, Achindinanume apokopaic de origine gr.,

corespunde adj. gr. arciv 6uv oe,

alcdtuit din a- privativ gi subst.

rciv\uvo,,pericof primejdie",avAnd sensul ,,cel lipsit de pri-mejdie, sigur". u Forma de masc.

apare in calendarul creqtin. uFiliera bizantino-slavoni: Achin-din, Achindina, Chindina, Chindin.

Filiera latind: Acidina.

Acvila (masc.) Acvilin, Acvilina(rar) este la origine un derivatadj. de la cognomenul romanAquila, format pe baza subst.comun aquila,,,vultur, acvili",pasdre sacri in Antichitate gi

folosit la romani ca simbol allui Zeus. a Acaila, Acailin, Actti-lina sunt nume reprezentatein calendarul creqtin. u Filierabizantino-slav 6: Adtila, Achilinn,Aculinn, Culin. F orme modeme,de influenld apuseani: Acailin,Acailina.

Ada, deriv. Adina (fem.)prezintd doud ipoteze etimo-logice: fie prenume biblic (V.T.,

Facere 4,19 ; 36,2) corespunzi-tor termenului ebr. 'Adah, (f.or'mat de la radicalul 'dh, ,,aim-podobi, a infrumusefa"), numeindependent sau hipoc. al unuiteoforic cu semnificafia ,,Elo-him a impodobit, a infrumu-se!at", fie este vorba de unhipoc. format pe teren romA-nesc sau imprumutat din Apus,

Ad-Afcorespunzetor numelor Pers.gerrrl Adela, Adelaida (de la ele-mentul germ. Adnl,,,nobil") sauprenumelui de origine lat.Adriana.

Adam (exclusiv masc., rar)corespunde ebr. 'Adam gi an-noaqte mai multe variante eti-mologice: L. Ipoteza biblicd a-propie numele de ebr. 'adha-mah, ,,sol, pimAnt".2. Se por-negte de la ebr. 'adham, caredesemna specia umani in ge-neral, ,,omul", gi uneori aveasensul'de ,,bdrbat". 3. S-a in-cercat explicarea numelui prinetiopiani: ,,a fi frumos", arab6:

,,a se uni, a fi sociabil", saut

asiriand: ,,a face, a produce".s Filiera slavd: Addrnan, Adirnul,Addmu.g, Addmu!, Adnmachi. F or-me noi: Adamin, Damin.ln ono-mastica romAneascS, este pre-zent mai ales ca nume de fa-milie.

Adela (fem.)hipocoristic fr. de lagerm. Adelheid, nume descrip-tiv sau augural, care are labazdgetm. adal, ,,nobil", de la cares-au format mai multe com-puse qi derivate; Adela, Adala,Adelaida, Adalberta, Adelinda,Alinda. u Numele prezintd eti-mologie multipli, deoarece apdtruns la noi prin interme-diul mai multor limbi moder-ne (germand, francez5, italiann).n Forme curente ale numelui:Adela. Adelina; hipoc. Ada, Alina

28

(aceste din urmd nume pot aveagi alte explicafii).

Adelaidacorespunde numelui germ.Adelheid, nume descriptiv sauaugural cuvAnt compus dinadal, ,,nobil" + sufixul -heit, osajutorul cdruia se formeazdsubst. abstracte din adjective,//ceea care este de neam nobil".u Nume calendaristic catolic,

Adolf (masc.)nume augural qi afectiv, de ori-gine germanici; este un com-pus din elementele adnl, ,,nobiY'qtltulf, ,,lup". Numele este for-mat pe terenul mitologiei ger-manice, unde lupul este un a-nimal sacn-r (ca Ei la vechii daci).u Numele (f. rar) este preluatdin onomastica apuseani.

Adrian, Adriananume afectiv, indicAnd origi-nea locald; reproduce cogno-menul lat. Hadrianus, ,,cel ori-ginar din Hadria", derivat dela toponimul Hadria. n Numecalendaristic cregtin. u brterme-diar bizantino-slavon. s Formevecli: Adrian, Adriena, Udrea,deiv. Udrigte, Udrica, Udrila. Pnncontaminare cu Andrei, aparformele: Andrian, Andriana.

Afrodita (exclusiv fem., rar)nume mitologic la vechii greci;prezintd semnificafie gi origineobscure. Una dintre ipotezepomeqte de la originea orien-tali a cultului zeilei frumusefli

gi iubirii gi leagd semnificaliainifaH de ideea de,,fertilitate".intr-o alti interpretare numeleeste corelat cu sanscr. abhradatta

,,diruiti de nori" (de la abhra

,,nor" Ei datta,,din:iti"). Expli-ca$a tradif,onald apare la Hesiodgi se conformeazd istoriei mi-tice a nagterii zeifei: Afrodrtaderivi din subs. gr. dQp6q, ,,splt-m6". u Existi Ei interpretareacare propune un etimon vechiiliro-albanez compus drn Afr,,,aproape" , sj ditta, ,,21", c'lsen-sul ,,se apropie ziua". Afroditaapare i:r calendarul cregtin. u

Numele zeifei este reluat i:r e-poca modernd datoritd curen-tului renascentist care revigo-reazi tradifa antiddtilii greco-latine.

Agamemnoneste un nume mitologic gre-cesc antic, compus din ayav,,,foarte mulf ', sj ptvas,,,insist",cu sensul ,,cel ce insistd mult".Cel mai probabif a pitruns pefilierd cultd neogreaci.

Agapie, Agapias-a format pe baza subst. gr.oyhrq,,,dragoste". in cregti-nism are o semnificafie speci-ali, de,,milostenie gi dragostefrifeasci", iar in comunitateacregtini primitivd are sensul de

,,masd fue1easd", cunoscutd ini-

lial ca ,,euharistie". a, Agapie,

Agapia, Agapion, Agapit aparincalendarul cregtin. p Lrterme-diar bizantino-slavon. s Forme

Agvechi: masc. Agapin, Gapie, Aga-

chi; fem. Agafia, Gafia, Gapia.

Agapionderivat de la Agapie, Agapia.

Agapitderivat de ta Agapte Agapia.

Agathope (masc.)nume devofional, de originegreaci, format de la subst. com-

pus grecesc a1t a9ono nq,,,bine-fdcitor". n Nume devolionalcregtin. u Lrtermediar bizantino-slavon.

Agaton (rar), Agataeste un vechi nume grecesc cuun pronun{at caracter afectivgi augural, corespunzdtor for-mei feminine a adj. dya9oq,

,,blJn". a Agnta qi Agaton sttntnume calendaristice creqtine.a Agata a pitruns la noi pe fi-lierd bizantino-slavond. s Formevedri folosiie lanoi: Agatia, Gatia,

Agafia, Agafinn, Gafina, Agahia,

etc. Forme hipoc. masc. Agatingi compusul Agatonic (dya9oE,

,,bLrn" gi v ircr1,,,victorie" ).

Agatocle (masc.)nume afectiv, de origine gr.;este compus antic din elemen-tele &ya06E,,,bun, de neam bun,curajos, vitea/', Ei rctrtoq,,,glorie,

celebritatg zgomot, rumoare",cu sensul ,,cel care are faimi deviteaz". u Nume calendaristiccregtin. u Intermediar bizan-tino-slavon.

29

Ag-AlAgatope (exclusiv masc.)

este un compus gr., format dindya9oE, ,,bw{', qi r6noq, ,,loc".n Nume calendaristic cregtin.n Intermediar slav.

Agheu (Aghie)nume devo!.onal gr" de origineebr., format delahaggay, ,,celcare ia parte la sirbitoare"; areIa baz6, ebr. hag,,sirbdtoare",inrudit cu arab. lujj ,,peleinaj"qi sir. hago,;sirbitoare"; estede asemenea pus in legituricugr. &yLog. u Nume calenda-ristic cregtin. n Intermediar slav.

Aglaia (exclusiv fem.)nume de inspiralie religioasi,Agl1ia desemna in mitologiagreaci una din cele trei Xrlprrsg(sau Grafii, in mitologia ro-mand). Semnificafia numeluieste legati de adj. gr. dy),a6s,,,strdlucitor, minunat". n Lrter-mediar neogrecesc.

Agnes (fem., rar)nume afectiv, care are labazdgr. Alryry fomnt de la adj. byoq,,plJT, crtrat, neintinat" gi, ulte-rior, ,,sfAnt, cuvios". Nu esteexdusi nici pdtunderea nulne.lui pe filierd latin+ sub influ-enla termenului teologic agnuq,,miel". u Nume calendaristiccreqtin. s Forme mai vechi, a-testate in sinaxare (intermediarbizantino-slav): masc. Agnas,fem. Agni. Prsrumele a pitrunsin epoca modemi pe filierd neo-greacd (Aneza, Anezina), dar Eica imprumut din onomasticaapuseand (Agnes, Agnesa).

30

Agtpa (masc.); deriv. Agripin(rar), Agripina

la romani, in mod tradilionafacest nume desemna modulde nagtere al respectivei per-soane; cognomenul roman Agrl-ppa, de la care s-au format de-rivatele Agrippinus, Agrippina,este explicat in mod curent prin,,ndscut cu picioarele inainte".Unii specialiqti consideri cd a-ceasti explicatie line de etimo-logia popular5, adevdrata sem-nifi cafie rimAn6nd necunoscutd.u Agripa qi Agripina sunt mrmecalendaristice creEtine.

Albertnume augural, un compus deorigine germanici din elemen-tele adnl, ,,nobt7", sj beraht, ,,strd-lucit". Nume calendaristic ca-tolic.

Ahile (exclusiv masc.)numele eroului grec legendar,fiul lui Thetis gi al lui Peleu,regele mirmidonilor, reproducegr. Ay t)).eug. Antroponimularclabazd, gr. tl.yoq> *dyi).og,

,,suferin!5, m6hnire, supdrare".n Ahile apare in calendaml creg-tin. u Forme vechi atestate lanoi: Hilei, Hilu.

Albu, Albanume afectiv, desemnAnd o par-ticularitate fizicS, tenul sau pi-rul de culoare foarte deschisisau, dimpotrivS, este o poreclipentru persoanele cu tenul gipirul de culoare inchisd; este

Macarie, Macaria (masc.)nume augural de origine gr.,format pebaza adj. gr. parca-ptoE, ,,feric7t". u Nume calen-daristic creqtin. s Intermediarslav. u Nume intAlnit mai alesin mediul monahal este ates-tat sub formele: Macarie, Mdcare.

Macavei, Macovei (masc.)corespunde numelui biblic ebraicMacchabaei. n irrtermediar bizan-tino-slav. q Forme vechi ates-tate la noi: Macoaei, Macaaei, Ma-clea etc.

Macrina (fem.)prezinti doui interpretiri eti-mologice fie a fost creat pe bazaadj. lat. macer,,,slab, subfire,pufin la trup; sirac", fie de lagr. paxp6g, ,,lwtg inalf'. u Nu-me calendaristic creqtin. u Ilrter-mediar bizantino-slavon. p For-mevedri, sub care a circulatnu-mele la noi: Mdcrina, Crina, Ma-criu, Macra, Macrea.

Magdalena (fem.)supranume/ probabil de for-mafie greacd, ce indici locali-tatea de provenien!5, ,,din Mag-

Madala", sat de pescari din Gali-leea. Toponimul corespundesr;,bst. mighdal, ,,tt)rr., castel".q Nume calendaristic cregtin.n Filierd slavd: Mdgruqca, Mdg-dula, Mdddkna Mdddlula, Magdngi forme masc.: Mdgdilin, Mddn-lin, Mdgdu!. Influenfi apuseandrecentd: Madlen, Madlena, Mari-Iena (f.ormat de la Maria Mag-dalena), Madia, Madina.

Malahia sau Maleahi (masc.)nume teoforic de provenientdbiblicS" continu5 ebr. Maleaki-j 6h,,,mesageni,solul lui Dum-nezeu". u Nume calendaristiccregtin. n Intermediar bizan-tino-slav. u Forme vechi, subcare a circulat numele la noi:Mdlalxi, Malachie, Malache, Ma-lahie, Malahila.

Maia (fem.)nume devolional antic, cu re-zonanfe in mitologiile greaci,italici gi indiani. Formele lat.Mnius, Maiaprovin dinh-o formineatestatd, *magius, de la radi-calul indo-euro pean * mag-, *me g-,

,,mate", numele semnificAndprobabil ,,zeu (zeil6) mare".

Malvina (fem.)este probabil un nume afectivde origine germanicS, inifialun compus din elemer:rtele mad.al-,

,,loc de adunare", gi-ztin, ,,pie-ten". O altX interpretare pro-pune originea gaelici (irlandezdgi scofiani) a numelui, creat pebaza compusului maolmhin,,,frunte netedi". s Nume ca-lendaristic catolic. u imprumutrecent din apus.

MaMamant (masc.)

nume afectiv de origine greacd,Mapaq, Mapavrog, cu semni-ficafia,,cel iubitor de mami".n Nume calendaristic catolic.

Manase (masc.)nume biblic cu valoare afec-tivd gi apotropaicd, reproduceebr. Manasseh, pus in legituricu vb. nasa, ,,a uita", qi subst.menaseh,,,ceva care te face sd

uiti". n Lrtermediar bizantino-slav. n Forme care au circulatla noi: Manase, Manasi, Mana-siia, Manafiea, Minasia (conta-minare anMina).

Manuel, Manuelahipoc. pentru Emanuel. u Subaceastd formi numele aparein calendarul creqtin.

Mara (fem.)cunoaqte o dubld interpretare:hipocoristic romAnesc pentruMaria qy in anumite cazuri, re-produce un vechi nume ebraigMarah, creat pe baza subst. ebr.mnrah, ,,arrrar", ce indici ,,arrt6-riciunea, nefericirea". u Ca nu-me de origine catolicd, Mara apdtruns la noi datoritd influ-entei latino-catolice.

Marcel, Marceladerivate de la Marcu. Numeleeste explicat gi prin subst. lat.marcellus,,,ciocdnel", de la mar-cus, ,,ciocarr". O alti ipotezdconsiderd lat. Marcus un deri-vat de la Mars, zetl rdzboiu-lui la romani. u Nume calen-daristic cregfin.

94

Marchel, Marchelavarianti pentru Marcel, Mar-cela.

Marchian, Marchianavariantd pentru Marcian,Marciana.

Marcian, Marcianaderivat de la Marcu.

Marcu (masc.)nume teoforic roma& continudlat. Marcus, un derivat de la nu-mele zeului rdzboiului, Marte,gi are semnifica$a ,,dedicat luiMarte". Din aceeaqi familiede cuvinte face parte gi nu-mele lunii martie. u Marcu Eiderivatele Marcia, Marcel, Mar-cela, Marcianila, Marcian suntnume calendaristice creqtine.u La noi, numele a pdtruns maihtai prin intermediar bizan-tino-slav: Marm, Mircan, Mdrcuq,

M-arcea, Marcil, Marcoci, Mmcog,

Mdrchel, Mntchisn etc., cele maimulte din aceste forme fiindcunoscute astdzi ca nume defamilie. Influenli occidentalimodemd: Marc6l, Marctla, Mar-celina gi Mnrcidna.

Mardarienume atestat in limba greaci,Map\aprcq, MapSovnq, arc labazdun adj. care face referirela o populafie din Hircani4 oregiune situati intre Arme-nia qi Marea CaspicE, ,,al mar-dilor, marzilor". s Nume ca-lendaristic cregtin.