CERCETĂRI A R H E O L O G I C E IN A N U L 1979 L A PIUA P E T R I (ORAŞUL D E F L O C I ) , COMUNA G I U R G E N I ,

JUD. IALOMIŢA

de d r . L U C I A N OTITES C U , R A D U L U N G U , T E O D O R P A P A S I M A , P E T R E V L Â D I L Ă ,

V E N E R A RÂDULESCU f i A N C A P A U N E S C U

C M de a 9-a companie arheologioă da pa suprafaţa o o n t r o l a i a r b a a roaiâneeo O r a f u i da F l o o i s - a desfăşurat f a I n t e r v a l u l 19 I u l i e - 15 a u ­gus t 1979» o e r o e t a r l l e f i i n d e f e c t u a t e , oa f i f h a n i i a n t e r i o r i , f n t r - o c o ­l a b o r a r e p e r f e c ţ i , de un oo l e c t l v de I a Muzeul de I s t o r i e a l R . S . R o m â ­n i a f i de l a Muzeu l de i s t o r i e d i n Că lăraş i , f n t r u o f t r e z u l t a t e l e c e r c e t ă ­r i l o r a n t e r i o a r e s fnt d e j a pub l l oa te l a această o r ă ( fh Ceroetări a r h e o l o ­g i c e , Muzeu l de I s t o r i e a l R . S . România, ΓΠ, D u c u r e f t i , 1979 , p. 1 9 9 ¬2 4 5 ) , vom présenta d i r e c t f i succ in t r e z u l t a t e l e săpături lor u l t i m e i c a m ­p a n i i e fectuate f n c ont inuarea c e l o r precedente f h t r e i s e c toare d i s t i n c t e f i anume ι I e e c t o ru l „Mănăs t i r e " ( b i s e r i c a n r . 1 ) f Π e e c t o r u l locuinţe | ΓΠ s e c t o r u l b i s e r i c a n r . 2 .

d r . L u c i a n C h i t e a c u

# *

I . f h o a d r u l campanie i a rheo log i ce d i n v a r a a n u l u i 1979 a u o o n t i n u a t săpăturile f h p u n c t u l „Mănăst i re " . S - a avut £ j r e d a r e c e r c e t a r e a e x h a ­ustivă a b i s e r i c i i d o z v e l i t e f h cea m e i m a r e p a r t e fhcă d i n t i m p u l c a m p a ­n i i l o r a n t e r i o a r e f i p r i n d e r e a l i m i t e i v e s t i c e a nec ropo l e i medievale ce Înconjura monumentul»

F ă r ă a i n t r a f h d e t a l i i t e h n i c e ^ , menţionam o ă b i s e r i c a eete de p lan d r e p t u n g h i u l a r , c u o elngură navă , compusă d i n p r o n a o s , naos f i a l t a r ( f l g . 1 )j d imens iun i l e l a e x t o r i o r a fht do 19 χ 8 m . P r i m a f a z ă de c o n ­s t r u c ţ i e , rea l izată d i n b o l o v a n i da piatră uniţi ou m o r t a r , se datează l a cumpăna s e c . X V - X V I . B i s e r i c i i r e c o n s t r u i t e f h f h t r e g l m e d i n cărămidă f h p r i m a jumătate a eec . a l Χ ν Π - l e a 1 s - a adăugat a t u n c i u n p r i d v o r c a r e lungea monumentul c u fhcă 4 m .

f n vederea c e r c e t ă r i i f h întregime a p r i d v o r u l u i f n jumătatea de n o r d a a ces tu ia a - a t r a s a t suprafaţa Wl (5 x 2 ,5 m ) . De l a n i v e l u l a c t u a l a l fundaţiei f i pfnă l a 0 , 7 8 m adînc ime, e fhd a apărut s o l u l v i u , a n f o s t d e s c o p e r i t e 7 m o r m i n t e . D i n t r e a c e s t e a , o atenţie spec ia lă merită M i 29 » d i n o a r e M m a i păstrează t i b i i l e f i c r a n i u l (de femeie ? ) , suprapus de a l d u l de n o r d a l fundaţiei I n i t i a l e a b l a a r i o i i . Elementele de I n v e n t a r (pandant ive , 1 i n e l oc togonal de b r o n n a u z i t ) c a r e 11 aparţin c o n s t i t u i e t e r m e n u l poet quem p e n t r u d a t a r e a p r i m e i fane de construoţ le f i v o r

120

www.mnir.ro

putea v e r i f i o a încadrare», c rono log i că propusă a n t e r i o r . A l t o t r e i m o r ­minte s fnt refnhumărl . D i n t r e aces tea . M i ^ g , o reînhumare ooleot iTă, p r i n numărul a e r e de t i f l a f i o lane f ragmentare găs i t e , a r putea f i a t r i b u i t unor eălugărl aeu p r e o t 1 . M a j o r i t a t e a m o r m i n t e l o r d i n pronaos premiata' elemente de i n r e n t a r d i n brona ι p e n d a n t l r e , o e r c e l o o t o g o n a l l , oopo i , b u m b i , i n e l e .

t n a c e e a ş i euprafa(ă, l a a p r o z l m a t l T 0 , 1 3 - 0 , 2 9 m adîncime, s p r e m i j l o c u l p r o n a o s u l u i , a f oat d e a r e l i t un fragment de p a r a j de cărămizi legate ou m o r t a r . Nesealaat f n campani i l e a n t e r i o a r e , a f o s t p r o b a b i l dezafectat de l o c u i t o r i i d i n satele a p r o p i a t e f h căutare de m a t e r i a l de o o n s t r u o t l e .

P e n t r u d e s r e l l r e a completă a p r i d r o r u l u l a f o s t trasată pe d i r e o t i a z i d u r i l o r suprafaţa W 2 (8 ,55 χ 5 m ) . Săpătura a făcut posibi lă p r i n d e r e a l a t u r i l o r de r e s t s i n o r d t b o l o r a n i pr inş i c u m o r t a r . Z i d u l p r i d r o r u l u l , l n e l u s i r p e r e t e l e despărţ i tor d i n t r e pronaos ş l p r l d r o r , este aşezat pe un pat de moloz amestecat ou cărămidă, g r o s de 0 , 3 5 - 0 , 5 5 m . L a m i j l o ­c u l d i s t a n t e i d i n t r e oe le două l a t u r i m i c i a l e fnoăperii am s u r p r i n s o so -nă neregulată d i n piatră f i m o r t a r , l u c r u o a r e n e - a condus l a ldeea ex i s tente i une i oă i de aceea f h b i s e r l o ă , f i e a u n e i dărfmături d i n l a t u ­r a de r e s t a p r i d r o r u l u l .

Tn s f f r f i t , f h t r e 0 , 4 8 - 1 , 1 5 m , în t r - o arg i lă macropo l l că ,d i f i c i l ă p e n t r u o b s e r r a t l i s t r a t l g r a f l c e . a m d e s c o p e r i t un număr de 12 m o r m i n t e . Două d i n t r e e le datează d i n t r - o perioadă anterioară r e z i d i r l i b i s e r i -c i l i Mi jo f i Mţ __ , auprapuse do p a t u l de molos a l p r i d r o r u l u l . Restul fhbumărllnr p r o v i n d i n două eau t r e i etape eucces i re de fnmormfhtare , p o s t e r i o a r e r e f a c e r i i monumentului t morminte le 140 f i 142 a r c o n s t i t u i u l t ima fană (0 ,48 m) J m o r m i n t e l e 143 , 145 , 1 4 7 , 151 f l 151a (0 ,55 -0 ,66 m ) , Mţ47 f i i n d suprapus de Mj 42 f M* 54 ( 0 , 8 0 m ) , c a r e este s u ­prapus de Mi45, o primă f e s ă . D i n t r e aceste m o r m i n t e , M«43 p o ­sedă sub c r a n i u u n pat de cărămizi f i ca i n r e n t a r un f l r a g de mătănii de s t i c l ă . Aparţ ine , fără Îndoială, u n u l p r e o t . M o r m f n t u l 153 eete a l unei f emei ou un c o p i l pe p i e p t . Restul m o r m i n t e l o r s fnt refnhumări . I n r e n t a r u l morţi lor d i n p r l d r o r eete d e s t u l de bogat 1 i n e l e de b ronz f 1 a r g i n t , c o p c i de b r o n z , bumbi de m e t a l f i o a , monede f ragmentare , mătănii de s t i c l ă .

P e n t r u d e l i m i t a r e a l a t u r i i r e s t l c e a n e c r o p o l e i m e d i e r a l e a f oa t. trasată îh c ont inuarea a x u l u i b i s e r i c i i secţiunea X X I X (40 χ 1,5 m ) . S u r ­p r i n d e r e a u n e i îngrămădiri de p i e t r e s p r e capătul e s t i c a l secţiunii a Impus t r a s a r e a unor casete l a t e r a l e s p r e n o r d f i s u d . A e t f e l a f os t p o ­sibilă d e s r e l i r e a u n u l p a r a j l a e x t e r i o r u l b l a e r l o l i , pe lungimea l a t u r i i de r e s t . Pe o bună porţiune p a r a j n l de p iètre este încastrat într-un s o l a r g i l o a , apărut p a r t i a l încă d i n eăpătura campanie i 1977 . L i ­mita Tostică a n e c r o p o l e i so af lă l a a p r o x i m a t l r 22 m de p r l d r o r u l b l e e -r l o i i . D l n t r - u n număr de 12 m o r m i n t e , 6 aparţin unor c o p i i (M431, 432 , 134, 135 , 136 , 141 ) . I n r e n t a r u l a c e s t o r a din urmă este asemănător t surge l é de s t i c l ă , monede de b r o n z f i a r g i n t , din n e f e r i c i r e i l i z i b i l e ,

121

www.mnir.ro

O 1 2 3m

F l f 1 P U n n l M n t r r i f t H u r i i l f n • • n l m i i l J i f g n i i l l i * " d e l à . OxmaiiL ém F l e d .

www.mnir.ro

Inele, e « re « l . Din res tu l mormintelor atrage atenţie Mi 49· de adult, s u ­prapus de parajul exter ior a l b i s e r i c i i .

tn oarouri le 9-10 ale euprafeţei XXIX, l a adfhclmoa de 0 ,20 -0 ,30 01, t h pastă oătre eat, au apărut r e c tur i l e unei oonstruoţii dreptun­ghiulare (aprox. 2,90 χ 2 m) , ou podea de eârămlsl legate oa pămfnt . ta oarourile 12-13, l a 0 ,77 si adfhoime, a foat descoperită vatra p i e t r i ­ficată a unui ouptor de redus pla ira de r a r . th sffrşlt, de la aproxima t i r 20-22 m rest de bleerioă, solul dorine a lur lonar , de depunere,diferea -ţa de n i r e l pe secţiune pe ul t imi i 20 de metr i f i ind de 1 m .

Credem oă săpăturile d in campasla analul 1979 au reuşit aă o l a r i -f ioe, măcar p a r t i a l , unele probleme.

Mai f n t f l , t h fana de refacere de l a fnoeputul see.al XVTMea, planul b iser lo l i a foat prelungit eu un p r l d r o r de olrămlnl aşesate pe o fundaţie de piatră on pat de molos. Faptul eă numai p r l d r o r u l şi peretele despăr­ţitor dintre pronaos ş i p r l d r o r posedă pat de molos ne face aă presupu-aem oă t h fesa de refacere a fost reconstruit t h Întregime şi peretele fh oausă (deci ş l fundaţia l u i ) . Refaceri i b i s e r i c i i f i aparţine, credem, şl un paraj i n t e r i o r (surprins fh pronaos) de oărămidă prinsă ou mortar , t n prirlnţa paraj ului de piatră ex te r i o r , adăugat de asemenea fn fasa de refacere a monumentului, analogii fat finim l a biserica de plan dreptun­ghiular de l a Bradu-Busău, datată fh sec. a l X V I - l e a ^ .

Limita restioă a necropolei se afla la aproxlmatlr 22 m de aidul b i s e r l o l i . Faptul că o bună parte d in mormintele apărute fn aceast ă parte aparţin din punct de redore antropologio unor c o p i l , un i i de rfrstă foarte mică, a r putea f i explicat fn mai multe moduri 1 p r i n t r - o simplă fntfmplare, f ie p r i n îngroparea intenţionată f n aoeastă sonă. fn aoest a l doilea cea, fn măsura fn care îngropările am TOT doredi simultane ( in -renter u l sugerează acest l u c r u ) , gîhdul ne poartă l a nenumăratele m o l i ­me oare a-au abătut asupra Ţării Romaneşti fh deoureul see. XVI*> XVTfJT. Interesant d in acest punct de redore n i se pare un document din 1566 (reluat f n 1567 ş l 1570) de întărire a unei părţi de moşie la Blagodeşti, localitate oare a făcut mult timp parte d i n 00olul Oraşului de F l o c i ' 1 se pomeneşte de oiuma care a f i en t rict ime ou oftra timp înainte 0 . într-adevăr, între 1550 şi 1576 epidemia a dăinuit ou fhtreru -per l timp de 25 de a n i ' . tn secolele următoare, oiuma era pretutindeni tn Europa ş l , v f h mod f a t a l , a contaminat şi Ţara Românească. Către sffrşitul sec. a l XVm - l e a oiuma are centrul în ţările române, puternlo afectat f i i n d şi judeţul Ialomiţa 1 Ba l ta , Borduşanl, Boroea, Ciocăneşti, Dlohiseni, Lichireşti, S lobos la 8 .

Mormîntul 129, descoperii sub fundaţia fragmentului de eloTaţio (aflat pe la tura de nord a b i s e r i c i i ) , e -ar putea aă facă parte d i n t r - o ne-eropolă mai roche, căreia deocamdată nu 1-a foat reperată b iser i ca .

tn prirlnţa construcţiei dreptunghiulare aflate l a aproxlmatlr 20 m rest de blaerloă, spre extremitatea necropolei , ebeenţe unor elemente oare aă înlesnească unele oonelusli oerute ae obligă să rămfnem î n ofmpul auposlţiilor 1 credem o l aparţine) ooolntaşl oomplex blseriooeo.

123

www.mnir.ro

Piua Petrii ,1979 Planul locuinţei nc9

www.mnir.ro

www.mnir.ro

fa s f f r s i t , existenta cuptorului de rmx trebuie) pmel fh legătură eu use. dintre fesele de oonetruotie ele monumentului.

fa e l i l erdlae de Ide i , solul aluvionar, de depumere, oile* pe u l t imi i 20 Β e i S XXIX, oonfiraă teorie f i oeroetărlle de terea ooafermoărora p r i r a l a l eflet l e rest de bieerloă censtltoie voonoa albie a alem Iţei.

Tipul de plan dreptunghiular a l bas l l io l ler OTOftlee apare fa. sosa baleanioă (Serbia, Maoedeaia, Bulgaria) f b o l dim eeo. a l V W e » ' , i a r pe t e r i t o r i u l Roaanlei d in eeo. X - X I 1 0 , oonstltulad ana dintre d lreot l i l e principale ale arh i teo tur i l b i eer l oe f t i d in eeo. JOV-XV1" · B iaer io i ou plan dreptusgbiulax se fntflneso fn Ţara Ratal mea s o i , t h eooeetÎ nltiaiă perioadă, d i n regiunea B u s t u l u i pfhă t h părţile anaonlelnl f i V t l o l l 1 2 . Marea 1er majoritate afht atr ibuite unor o t l t e r i b o i e r i , f i i n d de fapt laV oafele de o alt ale amor ourţl boiereşti '

thprobloaafuncţionalităţiiaonumaalaiui d a l a Orăşel de l i n e i , credea o l na eete l ipe i t de importanţă a l amintim fantei oă l a aaaai 79 • aed-vest, pe aoelaşl awl a l priTalului, a foat deaooperităo îooulnţă ma­sivă de piatră ou o suprafaţă de 46 m^compusă d in două încăperi, datată fh a dcua jumătate a s e c a l X V I - l e a . Pornind de la oonalderentul o l aodalitotea deoaebită de oenetmlre a salar d a n i thoăperl f i căsăpă-t u r i l e v i i toere T O T impune · datare a n i seanţată a s ingurei posait noţil de piatră deaooperlt l pfnă f h present la Oraşul da F l e o i , avanaăa oa lpotoaă de l u o r n , măoar pentru fana de refaoere a b i s e r l o l i , Ideee ex i s ­tentei nnmi singur complex de l oou i re , poate sub foram usai b iaer io i de o u r t e .

Radu Luagu, Teodor Papaaiaa, Petre Vlădllă

*

Π. tn eeoterul locuinţe, l a otrea fO a est de leonlnta n r . 7 , tată t h 1976, on a juterul a patru eeeţ luni (XXVO-XXX) ş i η ami a a l t e r anprafeţe edlsceate an font interoep t a f reatnr i l e a pa t r u laoninfo de auprafaţă d in l e a a , puternic Incendia t a , d in t re oare e-au păstrat ami bine ş i au putut f i oeroetate i n t e f r a l ι denă » l , 9 a i L 10 . Ambele afht de nutr i diBOBalunl ş i ee oempua d i n den 1 ţ i respectiv t r e i Loamere. Ca toate oelelalte locuinţe de auprafat l d i n lei anpxhăannaoerc etate l a Oraşal de Flooi a i acestea au feet făcute pe alatesnsl l i f iae lu i talpă aşanate e -r lnenta l l a basa pereţllar, lăoaşele ι Μ r e c t u r i l e eexfa înlnato ale a -oestera del lalt fhd perfect fh căpătui •ă l imitele looulnţs l e r ş l nnnmrnl de camere. T^cnlnţs a r . 9 (flg.2) are 7 a x 4 , 9 0 a , eete orlentatA ou l a -tura a e r e pe l i n i a nord-sed şl ae O M •pase d in două oas m r e , una pătrată eu latura de 4,50 m l a sud f i a l ta dreptunghiulară de 4,90 m χ 2,50 a la, n o r d . Camera mare a fost podită ou sofhdură, pe podeaua a r a i ' p t a t r f h -du-se destul de bine r e s t u r i l e carbeainate ale. dManmlelor Masate pe)

126

www.mnir.ro

127

www.mnir.ro

128

www.mnir.ro

Linia, nord-sud şi spr i j in i te pe bîrne dispuse transversal . l h oaroera m i ­că n-eu fost sesizate r e s t u r i de duşumea, podeaua f i ind bine Intuită s i puternlo arsă de incendiul care a pus capăt existentei locuinţei. Pe po­deaua casei , f n afara a numeroase fragmente ceramice ş i piroane d i η f l e r , au fost recoltate citera piese oare ne reţin pe scurt atenţia ş i anume J o cruciuliţă d in argint aur i t ( f ig .5 /1 )» un lacăt tubular de f l e r ( f lg .5 /4 )» un cuţit cu prăsele d in os ( f l g . 5 / 6 ) , alte două prăeele d in oe decorate ou oerculeţe ( f ig .4/4) şl o cănită ou toartă d in paată oărămi -ale (fig .4/1 ) . Cruciuliţa de 5 χ 3 ,4 cm ere capetele lăţite romboidal, iar pe feţele decorate cu un motiv fh rotea este redat fh re l i e f p r i n turna» Crist răstignit, respectlr madona fn picioare ou pruncul fn braţe. Faţa cu Crist eete aplicată pe oorpul turnat a l piesei ou n i t u r i . Cnhlţa cu toartă este de mici dimensiuni ( H - 8,5 cm | ţi g u r i i • β om | O* amxtm « 9 om 1 ţi fund - 5 , 5 om), făoută d in pastă roşle-cărămiale, cu m a r g i ­nea dreaptă ş i uşor oblică,decorată la exter ior ou o l i n i e orisontalătra­să negli jent. Suma tuturor materialelor descoperite fn i n t e r i o r u l l o -oulnţei ş i fn special căniţa cu toartă, Identică ou oea d in looninţa 1 0 , n e -au făcut să datăm locuinţa cu două camere f n sec. a l X V I - l e a .

La c i r ca 15 m nord-est de aceasta a 'ost Identificată ş i oeroetată integral locuinţa n r . 1 0 ( f l g . 3 ) . Cu aceeaşi orientare nord-eud, ea toate locuinţele d in lemn pfnă acum oercetate l a Oraşul de F l o o i , locuinţa a¬ceasta are dimensiunile de 7 , 5 0 χ 7 m ş l se oompune d in t r e i camere. Camera mare, de 5 ,50 m χ 4,25 m, are pe la tur i l e de end şl de res t alte două oamere mai mic i , una de 4,25 χ 1 ,50 m, cealaltă, de 5,50 m x 3 , 2 5 m Şi a i c i l imi te le locuinţei ş l pereţii despărţitori s i camerelor au putut f i foarte bine stabil ite pe baza lăcaşelor bfrnelor talpă păstrata peste tot ş i chiar p r i n res tur i l e carbonizate ale aoostora, păstrate parţial.

Din cercetarea integrală a locuinţei reţinem eftera elemente noi f a ­ţă de cele constatate pfnă acum l a complexele de acest gen do l a Oraşul de F l o c i . Mai f n t f l , prezenţa fn oolţul de nord -res t a l oamerel mari a unei sobe ou oale (sau oale oohlă) fhcastrate fx. pereţi. 3h aăpătură a fost surprinsă numai r a t r a ş i marginile d in lu t galben ale soclului sobei. Pe ratră însă ş l fh j u r u l acesteia s-a găsit o mare cantitate de f ragmen -te de oale de sobă de culoare cărămiale, de formă troaoeaică, ou pereţii groşi, buza tăiată drept , înălţimea ooeilfhd între 12 ,5 om şl 18 om, i a r diametrul g u r i i fntre 16 ş l 18 cm. lao lo l t f l ou aoeete fragmente fh dărf -măturile sobei e-au găsit multe bucăţi de l u t a r s ou lăoaşe de oale de acest t i p . Este astfel pe depila doredlt faptu l , postulat de no i a n t e r i o r , oă marea frecrenţă a aceetul t ip de ras la Oraşul de F l o c i ee explio ă p r i n multiplele sale f o l o s i r i , fntre care ş i aceea drept oelă-oahlă oe ae încastra fh pereţii sobelor. O a doua eonstatare este legată de deaoepe-r i r e a fh podeaua oelel de a t r e i a oamere, pe l a t u r i l e de est şi n a r d , a ofte 4 perechi de gropi de p a r i dispuse parale l şi fh ş ir de-a lungul f ie -oarei l a t u r i . Aceste pereohl de grop i de p a r i indică, er ldent , picioarele a două patur i unite f h unghi drept fh co l tu l aord-estic a l încăperii oare capătă astfel funcţia de cameră de dormit .

129

www.mnir.ro

www.mnir.ro

www.mnir.ro

Ρ · podeau*, eaool au foat deecoperlte, fntre a l te materiale, ua l a -oăt droptunfbiular dia f i o r . { f lg*5/2) , o oăuiţă ou toartă din paată r o ­ş ia , înaltă do 10,5 o a ( f lg .4 /2 ) , aooionHtoaro ou ooa d in loouiata p r o -oodoată, ua afner do oa decorat ou oereulete #1 două aoaede aree ş l rău eoneervate, dar parţial l l a i b i l e ! ua dinar uagureeo dia B O C . e l X V I -lea §1 un a l t dinar ungureeo de la Maximilian a l D-lea (1564-1576), ou anul do emitere s te re . Chiar f i aaa, credem oă datarea locuinţei 10, oa ş i a celei precedente, fh sec. e l XVI- lea an poate f i pusă nicidecum 1 a îndoială.

th încheierea aeeatel auoolnto prese a t a r i a oeroetărllor din eeoto-r u l locuinţe preeinum eă f i a l o i , sub BITOIUI de lecuire d in eeo.al XVI -l e a , a foat lateraeptat ηΐτοίηΐ de lecuire anterior, d in eeo.al XV-lea a i e l amroat f i a l o i de un puternlo Incendiu, ta ηΐτοίηΐ de leoulre d in sec. e l XV-lea a foat surprinsă f i oeroetată parţial o leouinţă d in care nu fost recuperate fragmentele unei oăni ou toartă f i gura trilobată, de 13,5 om, d in pastă oărămiaie ( f l g .4 /3 ) .

în cadrul oampaniel arheologioe d i n anul 1979, fh curtea,, I . A . S. ATicola-Olurgeni" a foat traaată anoţiumea ΧΓΧ (30 χ 1,50 m) a i p a r a ­le lă, spre est , aeoţiunea XIX a (17 x 2,90 a ) . Seoţiuaile afnt orientate N - S , ou o doTiere de o irca 20° NV-SE f i oad perpendlonlar pe f o -aeaua naţională Buouresti-Constanţa, In distanţa de 18 a nord de a -c e a s t a 1 ' .

CeroetaroA stratigraflcă a oeafiraat ocnatatărilo anterioare p r l -Tlnd acest sector e l oraşului medloTal. Aet fe l , t h eeoţiunile XIX f i XTXa au foat surprinse s t ratur i l e de cultură ooreapunafhd e e o . X V - X V I I , a a r -oate îh teren atît p r i n locuinţe, oft ş i p r i n necropolă (oeroetate părţi -a l ) distruse p r i n inoeadii putemioe .

La datarea alTelelor de loouire ne-au ajutat f i aonodolo a l anume ι o aceea ealsă de Menaed Π Fatih (1491-1481) l a Censtaatinepel 1*, doi d i n a r i ungureşti emi f l de Ferdinand I n i Ungariei (1526-1564) fh a s i i 1530 f i 1549 1 ' f i un maagfr emia de SoUaan a l D-lea (1687-1691) t h anul 1 6 8 8 1 8 .

Corespunafnd alTelelor de oultură aaterlelM ale aooeleler a m i n t i ­t e , aooţleaMia recoltarea unul Tar la t a a t e r l a l exheolegio f eraat d in oe . remloă f i obiecte de ae ta l ι foarfecă, oheie, ouţite a i lame de ouţit, a -plioe metalioe, cetera mo, oule, aooabe f i piroane foloeite fh oonstruoţie ( f l g . 7 / 5 - 1 2 ) .

Variată oa foraă f i decor, oeramioa se împarte f h usuală f i o r n a ­mentală.

1 . C e r a m i c a u a u a l ă . Oala ou toartă ( f l g . 8/4) eete lucrată

d r . Lucian Chlţeaou

*

132

www.mnir.ro

133

www.mnir.ro

F i f . 9 . - Ceraadeft dmowcmtiri. dm l a Oraşul da F l e o l - aao.XVl-XVTfl 1 1 , f a r i u r l a a a f i l , u l t l , aao .XVD-XVHI| 2 , oahlft traforală, aao. a l X V M e a .

134

www.mnir.ro

dim paută r o ş i » , fioftf &τ· pereţii a u b t l r i , corpul bitroncooio, fundul drept , gura o i rou lere , buna cracată ou aarglnea dreaptă o l o uşeeră a l -blere apre i n t e r i o r (14,8 om - înălţime | diametrul maxim m 13 om). Ca deoor, oala presintă pe umeri un reg is tru de c inc i l i n i i orizontale, para­lele ( oee .XV-XVl) .

Cănite ( f l g . 8 /2 ,3 ) . Au foot găsite două exemplare, lucrate din paa­tă roş ie , fină, cu multă mică. Unul dintre exemplare are corpul b l t r o a -oonio ş l fundul drept ( diametrul maxim - 7,4 om), i a r oelălalt are corpul globular, ou fundul p la t , uşor prof i lat (diametrul U I T Im» 8,2 c a ) . Dea­supra diametrului maxim se oflă un deoor constfmd d in reg i s t ru de o ine l l i n i i orinontale ş i paralele , realizate ou humă albă. Aabele o Imite p r e ­zintă urme de ardere secundară (sec. X V - X V I ) .

Sfeşnio ( f lg .8 /1 ) lucrat d in pastă fină, ou aultă alcă | prealntă p u ­ternlo urme de ardere eeoundară. Sfeşaioul are o bază circulară, cu diametrul de 15,5 om, marginea featonată şi uşor ridicată. D in această bană . ae deavoltă ua oorp c i l i n d r i c , suprapus de ua a l tu l tronoonlc. S u ­portul proprlu-mis pentru luminare lipeeşte (spart d in Toohlme) . A arut toartă.

Atît pe suprafaţa o i r cu Iară a bazei, oft şi pe oea a corpului t r o n -conic, ca deoor, afht dispuse l i n i i oontlnul fh T a l , paralele fntre e l e , r e ­alizate cu culoare neagră (aeo. a l XV- lea) .

Dintre fragmentele ceramice mal menţionăm oele aparţinfnd o a l e i -cahlă, ne smălţuită, de formă troneonlcă. FreoTenţa ş i Întrebuinţările multiple ale acestui gen de r a s sfnt de a l t fe l semnalate pentru aşezarea la oare ne r e f e r i m 1 ? .

2 . C e r a m i o a o r n a m e n t a l ă . Cahlă traforată ( f lg . 9/2 ) lucrată fh t i p a r , d in pastă fină, cărămizie, ardere oxidantă, completă. Corpul propr iu -s ia a l oahlel eete de formă dreptunghiulară (14x16,7 oa). Partea auperloeră prealntă un deoor fh formă de crene l . Corpul este de­corat ou t r e i elemente traforate ι o cruce circumscrisă într-un cerc , i a r fn partea stîngă două fereatre dispuse una aub alta| br fu torsionat f n partea auperloeră a oahlel (aeo. a l XVI - l ea ) .

Cable emălţuite. th aeotiunea XIX , oarouri le 10-13 ş l secţiunea XlXa, careul 12, l a adfhoial r a r l i n d între -0 ,40 m ş i - 0 , 8 0 m, an îoat găsite un număr de 15 oahle întregi aau fntreg lb i le , precum şi n u ­meroase alte ' fragmente oe p r e r i n do l a aoba unei *^n ' t ţ* datate f n a doua jumătate a aeo. a l XVTf-lea. Cahlele (24 χ 26 oa ) afht lucrate fh t ipar , pe spatele aoestora f i ind uşor Tlsibile urmele de pfhsă.

După elementele decoratiTo ele pot f l grupate fh două t i p u r i ş i anume t a) Cable fhfăţlşfhd eaTolerul fh armură ( f l g . 10 /2) . Pe oap a r e o căciulă scundă, dreaptă, ou pană. th picioare poartă oiame ou p l u t e a i . tn mfhă tine un stindard ou flamura terminată despicat. In spatele oălă -roţului un element deooratlT t r iunghiular redat p r i n mai multe f i g u r i concentrice. Sfat eu g r i j i reprezentate pleeele de haras pâment, ea ş i figura ou barbă a peraonaj u l u i ^ b) Cahle ou mij locul o i r o u l a r , - uşor oonoar, arfud fh oentru o pastilă, pe oare ae află o f loare ou patru

135

www.mnir.ro

www.mnir.ro

petal* § 1 oodiţă. Marginea este aeroaiă da un ahenar eanelat ( 3 - 6 Uni i paralela) , 1er îh oale patru eel|url efte e a l o i pieeeilneeţl ooaioă, fn formă de bumb (Tiff. 10/1 ) .

La ambele t i p u r i de cable e—>lţul are mal multe nuanţe do r e r d e , mergfnd de I n r e rde crud l a rerde o l i v . La mai multe exemplare a - a u constatat deformări d in ea usa Incendiului .

F a r f u r i i smălţuite. D in aer la ceramici i smălţuite, ou r o l decora -t i r , menţionam doua f a r f u r i i ou fund ine lar , prerănut eu e r i f l o i i de p r i n ­dere, exemplare datate fh seo.XVU-ΧνΓΠ. Foram color d e a l f a r f u r i i este O M mănătoare, preMtttfnd pereţii uşor ourbaţi a l smrglasa eranata, ou preolsarea e l aoooata are · uşeerl a lk iara fh t r -unu l d i n o n n u r l .

Prierai exemplar, ou diametrul de 17 om, are ea a e t l r deeorat i r o s p i r a l i continuă fh oentrul r a s u l u i , Jar pe pereţi şl bună mal multe registre oonstfhd d in l i n i i fn r a l , l i n i e oiroulară, almnlă aau l i n i i e r i -aontale, paralele , interseotate de altele r e r t i o a l e . Decorul este piotat ou galben, pe fond cafeniu? 0 (flg.9/1)·

Cea de η doua farfurie» ou diametrul de 28 e a , a re atft aarg lnea oft a l fundul marcate de ofte e l i n i e oiroulară continuă. Cheii u l vmnuţul este aarcat p r i n t r - u n oereuleţ p l i n . Deoerul eete agrafltat s l o o n n t l din semicercuri s l t r i u n g h i u r i redate prim l i n i i duble, f i g u r i gooaotrloo ee eu fn i n t e r i o r mot lrul n ee ln l de peşte"» Culorile afht r e rde crud ş i rerde οϋτ pe fond o r e a ( f l g . 11)·

3. Locuinţa ou cahU« în oarouri le 10-12 ale sabeler Becţiuni a -a int l te au *γ"***Ι 1 m " l t w * t < " n - de -0 ,40 - - 0 ,80 a , podeaua de l n t b ă ­tut şi s t ratu l de dărfaătnră a unei loouinţe aparţinfnd eeo* a l X V O - lea, datare impuni da descoperirea pe această podea a unei monede turceşti emisă de Soliman a l H-lea f h anul 1688. Tiocnlaţa nu a putut f i dosrolit ă\ fh Întregime. De a le i a-au recoltat oahlele smălţuite aalat l to ami ama, \ provenind de I n o sobă de I n oare a a surprins numai e parte d in posta­ment „ i n al tu

Din pereţii loouinţel, Incendiate, a-au păstrat fragmente mar i de ohirplo ou napronte de nule le .

4 . Necropola, fh oarouri le 4-9 ale secţiunii XIX nu feat i d e n ­tificate şl cercetate nnaprehece aora ln te oare , împreună eu oele două morainte descoperite f h 1976 fh Moţiunea 2 , aparţin celei de a t r e i a necropole ounoaoute pfnă fh present f h Orăşel de Fleei*

S t r a t i g r a f i e , necropola M fhendrenal l a afîrşitul eeoelului a l X V M M , f i ind anterioară leoulnţei ou omble, fhtrueft dărîmătura p e r e ­ţilor de oh irp lo , puternlo Incendiaţi, oăpăouioşte gropflo de a e r m f h t . t n acelaşi t imp , aoestM diatrug parţial n l r e l u l de loeuire datat pe b a n i de monedă fn prima jumătate a aeo. a l X V t - l M (dinar unguroM emle d e Ferdinand I f n anul 1530).

Mormintele afht grupate, f h t f l n i n d u - M suprapuneri ş i relhhuaărl, datorate probabil înmormântărilor pe f a m i l i i . H e sfnt exolnair de r i t oreştin, avfhd o r i e n t a r M V - B , defuncţii f i i n d aşeaaţi f h poelţia întina pe spate ou braţele pa outia toraoloă. t t t t r - u n singur oaa, l a M ţ , a n t e -

137

www.mnir.ro

F i * . 1 1 . - F a r f u r i a amâltuită de l a Oraaol^de ï l e e l - e e a . X V T i - X V m .

138

www.mnir.ro

braţul drept apară mult adua apre claviculă , Iar oel sting fu unghi da 45° pa piept . Sfnt morminte de toate viratele s i sexele. îhmoxmihtârile erau făcute În s i cr ie de lemn de la care provin n a i multe oule. Adfhol -mile r a r iasă fntre -4 ,70 si şi - 1 m.

I n oeea oe privante Inventarul , semnal Km présenta podoabelor a lm-ple d in argint l a c inc i d i n aconto morminte, tntre acestea menţionăm două inele ou veriga torsionată, avîhd diametrul de 2,2 om a i respectiv 2 , 5 om. Şatenul, îh formă de cruce greacă într-unui d in oasuri şi r o m b o i ­dal fn celălalt oan, este eudat de verigă fu lecui unde aceasta ae împre­ună ( f l g . 7 / 3 ,4 ) .

Un ine l asemănător, găsit fk companiile precedente, fh sectorul „Mănăstire'*, între cavoul s i n a l „ctitorului1* şi aldul de end a l b i ser i -o i i a fost datat fh prima jumătate η sec. e l XVD-lea ' .

Două dintre morminte an présentât, fh nona pieptului , o fie un n a s ­ture mic de a r g i n t , de formă sferică, cu diametrul de 0,7 om, avfhd par­tea inferioară dreaptă s l veriga alungită ( f i g .7 /1 ) .

Urnitele necropolei, rapor tu l e i ou eventuale edi f i c i i de o u i t , c o n ­temporane, rămân oa problemă fnacrlaă fh planul cercetărilor v i i t oare .

Venera Rădoleeca

* #

I I I Sector u l biserioa n r . 2 . După oum semnalam fhoă d i n 1975, f h apropierea sonel ou looulnţe incendiate, a foat descoperită parţial fon -daţia d in piatră a unei b iaer i o i , înconjurată de c i m i t i r , datată^pe bana Inventarului , d i n a doua Jumătate a aeo. a l XVI- lea pfnă i n început u l sec a l X l X - l e a .

Casetele A (4 m χ 4 a ) , Β (4 m χ 3 • ) a l S ΧΧΧΠ trasate fh 1979 pe latura eudloă η b i s e r l o l i au încercat aă surprindă abaida sudiaă ş i , e¬ventual dacă ae mei păstra, punctul de Îmbinare (deoreş) e l absidei c en ­trale eu oea eudloă frig.6)..

fh ouprinnul casetei A a apărut jumătate d i n eroul absidei sudioe, c i t e-a mai păatrat. Z idul este l a t de 1,20 m, înalt de 0,45 • f i pe o mică porţiune se mai păatreană ş i primul r fhd de oarămlni de l a bana e -levaţiei. Alte două fragmente mar i d in aldul lucrat numai d in cărămidă t i mortar (1 m χ 0,80 m, 1 m χ 0,60 m) a-au găsit şi fh annota B , a l ă ­turată, oe avea drept aoop aă desveleasoă a r c u l absidei sudice f n î n t r e ­gime. Din picate aoeaată a doua Jumătate a absidei a feat de essa i non distrusă împreună eu absida oentrală.sanţul de fundaţie f i ind mult lărgit p r i n distrugerea a ldu lu i . Para le l ou oasetele A şi B , apre eat a rost trasată S ΧΧΧΠ, lungă de 15 m, lată de 1,5 m, perpendiculară pe partea audioă a preaupuaei abside oentrale .

Atît p r o f i l u l estic e l casetei B , oft şi a l S ΧΧΧΠ arată o lar eă

139

www.mnir.ro

sântul ds funds ţin a l b i ser i c i i a taxat podeaua, incendiată, a unei l o c u ­inţe din sec. a l XV- lea , interceptată tacă d i n 1977 de secţiunile XV s i x v n .

La exter ioru l s idului , fn casete şl în secţiune, În aproape 1 m d e ­părtare, au apărut mormintele. Gropile acestora de asemenea taie nlve -I u l de locuinţe incendiate, aflat l a - 0 , 5 0 m. în unele o a a u r i , la adînci ­mea - 0 , 8 0 m, după r idloarea scheletului s-au descoperit bîrnele carbo­nizate ale unei locuinţe şl un colt d i n t r - o ratră. Monedele găsite,îh mare parte i l i z i b i l e , par a f i turceşti, d in aeo. a l X V m - l e e . Numai l a morţii d in caseta Β a fost descoperit ua dinar unguresc d i n η doua jumătate a sec. a l XVI - l ea .

tn completarea cercetării de la biserica a r . 2 , s-a desfăcut şl m a r ­t o r u l d intre secţiunile XV şl X V I l / 1 9 7 7 , oare ae afla perpendicular pa aldul despărţitor dintre pronaos ş i naos. Alo i l a adîncimea de - 0 , 4 0 m,ps o suprafaţă de pămfnt ars l a roşu (legată ş l aceasta de ηΐτοΐυΐ do l o ­cuinţe lnoendlato de care aminteam mal sus) , se afla un mormîht eu i n ­r e n t a r . Scheletul, nederanjat, era fnaoţit de Inventar format d in 6 bumbl-nastur i -g lobular i d in arg int , un ine l a ig i lar d in a r g i n t , o sticlă mică (spartă) f h partea stingă a craniulu i şi o monedă - grea ungureeo, o m i ­siune a princlpelulul TranailTanlel Stefan Bocskai, 1606 .

ATÎhd deschiderea ar cu lu i absidei audiee, am fhceroat o r e c o n s t i ­t u i r e ipotetică a planului monumentului. Acesta area un plan t r leonc , ou absidele laterale l a r g arcuite (forma abaldei oentrale este dtfloJl de r e ­const i tuit ) , cu naosul şi pronaosul de formă dreptunghiulară, deepărţit o p r i n t r - u n aid pl in , gros de 1 m, şi construit puţin oblio faţă de aiduri le laterale ale naosului, groase de 0 ,85 m - 1 m .

Dimensiunile (aproxlmatrre) ale b leer ie i l sfnt 16 m χ 10 m ( îh drep­t u l absidelor) l a ex ter i o r , i a r lăţimea pronaosului este de 7 • ·

Tot f h cursul acestei campaaH a mai foot trasată şi S X X X I la oiroa 130 m sud-Test do biserica n r . 2 , de asemenea f h t r r e soaă cu locuinţe Incendiate răaoolite de arătură, tu uram deaToUrli parţiale a unei l o ­cuinţe, alături de iaTontarul oeramio a apărut ş l e monodii d i n ητοηα,τβ-netiană, soldino. DesTellrea Integrală a Ineuloţei urmeaoă oă oe fhcă t h campaniile următoare.

Anca PKuneoou

N O T E

1 Cercetări arheologice l a Piua P e t r i i (Oraşul de Floo l ) , Jud. I a l o m i ­ţa, fh Cercetări arheologice, Museul de I s tor ie a l R . S.România,ΠΙ, 1979, p . 1 9 9 - 2 4 6 .

2 Pentru deeorierea amănunţită a monumentului, ibidem. 3 Informaţie I . CHICXDE A N U . CONSTANTA MOLDO V A N , I .CHICIDEA-

N U , Cercetări ş i rezultate I n mănăstirea Bradn , f n B . O . R . , XCIV

140

www.mnir.ro

(1976), 9-12, p.994-1104. 4 P.SAMARIAN, a u n a , Bucureşti, 1932. 5 Ν. OONOVICI, Delimitarea t a r l t a r l o l a l Oraş o lo i da Flool fa Todoroa

o o r o t l r l i ToatlgUlor arheologloe, fa „Retlsta muneelor a l Monumen­t e l o r " , aer in munco, ΧΠ(1973), n r . 2 , p .66 .

6 D . I . R . , Β , Toao X V I , τοΙ.ΠΙ, doo.262,269,289,410. 7 P .SAMARIAN, o p . o l t . , p .36 . 8 Ibidem, p.118-119, 124-126, 180, 219-220, 222. 9 C. MOÏSES CU, Un monomont féodal Ιηοοηηα do Dobreodjn., fh H R o r u i

Ronmalao d ' H i s t o i r e " , t . X V I , 1976, n r . 3 , p .496. 10 CORNELIA P I L L A T , B i e o r i e l do plan droptuaghlalar fn Ţara RomaV

neasoă fh aooolul a l X V I - l o a , f n S . C . L A . , A r t * Plaatloă, t . 18 , 1971, a r . 2 , p .232.

11 St .ANDREESCU, O biaorloă d i n aooolol a l X V M e a i Dragomlrestl l , în „Glasul B i s e r i c i i " , XXVUI (1969), n r . 1 - 2 , p . 156 ι Idem, Din nou despre b iser i c i l e do curte d in T W O u r i l e XTV-XVI, f n S. C I . A , Artă plastică, t . 2 0 , 1973, n r . I , p . 164.

12 Idem, fh „Glasul B i s e r l o l i " , XXVUI (1969), n r . 1-2, p.159. 13 Ibidem, p.152,156. 14 Cercetări arheologice la Piua P e t r i (Oraşul de Floo l ) , j u d . I a l o m i ­

ţa, fh Cercetări arheologice , m , 1979, p.199-246. 15 Secţiunile XIX şi XIXa efnt paralele ou a. XX şi m. ΧΧΠ. 16 NURI PERE, Osmanlilnrda Madenl P a r a l a r , Istambul, 1968, t i p u l

89 . 17 EMIL UNGER, Ujkor I fOnet (1526-1657), fh Magyar Rbgesset: M U -

Tftanettbrteneti ea Brom t a n i Tàraulat, Budapeat, 1958, t i p u l 55 . 18 NURI PERE, o p . o l t . , t i p u l 472 ( identtfioările monedelor turoeşt 1

aparţin colegei PARAS CHTVA STAN CU de l a Cabinetul Numlsma-t i o a l Museului do Istorie e l R.S.Românie - căreia Û mulţumim ş i pe această oale) .

19 L.CHTŢESCU , N.CONOVICI, R.LUNGU.A.PĂUNESCU ş i V.RADU-LBSCU , Cercetări arheologico l a Piua P e t r i i , (Orăşel de Floc i )

jud.Ialomiţa, f h Cercetări arheologico , m , Moneul de Istor ie a l R.S.România, Bucure j t l , 1979, p.220.

20 O far fur ie asomsngtooro, datată fh soo.XVHVsoimsletM de I . I O -NĂSCU, SEBASTIAN MORDtZ, O H . CANT ACUZINO şl D . V . R O -S B T T I , Şantierul arheologic Buouxoştl, fh Materiale ş i catroetari arheologice,VII, p .668, f i g . 1 2 / l .

21 L.CH1TESCU, e . a . , o p . o l t . , p.206, 231 , f l g . 1 7 / 4 . Eromplaro a -eemănătoare, datate fh aeo. a l XVI - l ea , efnt eenwislete de O H . M A -NUCU ADAMESTEANU, Necropola sMdleTSlă de I n Eniaala, j u d . Η ulcea. Raport prel iminar asupra oempaniel d i n anul 1978, fh Ma -ter la le ş i cercetări arheologloe ( a X D - h nenlnno anuală de r a ­poarte), Oradea - 1979, p.382 ş l 3 8 4 , f l g . 3 / 1 .

141

www.mnir.ro

L E S F O U I L L E S A R C H E O L O G I Q U E S D E L ' A N N E E 1979 λ P I U A P E T R I ( L A V I L L E DE F L O C I ) , COMMUNE

G I U R G E N I , D Ê P . D E IALOMIŢA.

Résumé'

L f t V 6 m o campagne do fouillée à l ' a n c i e n oontro u r b a i n r o u m a i n ,

a u j o u r d ' h u i d i s p a r u , l a V i l l o do F l o c l , s ' e s t déroulée pendant l a p é ­r i o d e 19 J u i l l e t - 15 août 1979 et a embrassé t r o i s s e c t o u r s d i f férents , h s a v o i r , l ) L e S e c t o u r " M o n a s t o r o " ( l ' é g l i s e no .4 ) I I ) L o Soc tour - h a ­b i t a t i o n s ) I I I ) L o S e c t o u r do l ' é g l i s e n o . 2 .

I . Dans le cadro d u p r e m i e r soc tour on a fouillé on e n t i e r lo m o n u ­ment, et on en a d r o s s é lo p l a n (fig» 1 . ) ·

I l s ' a g i t d 'une ég l i se en forme r e c t a n g u l a i r e , formée do nef , p r o ­naos ot a u t e l (19 x 8 m ) . Dans une p r e m i e r e phase, f i n du X V e s , début du X V I 0 s . l ' é g l i s e α été é levée avec dos blocs do p i e r r o do t a i l l e l i és aveo du m o r t i e r . Dans une douxibma phase p r e m i e r o moitié du X V n o i n o s . l ' é g l i s e a été rebâtie en e n t i o r ot uno g a l e r i e extér ieure formant b a l ­con l u i a été ad jo inte par devant . q u i a l l ongea i t l o p l a n o r i g i n a l du ; m o ­nument de 4 m .

Π . Dans le s e c t e u r - h a b i t a t i o n s , on a f o u i l l e intégralement doux hab i ta t i ons en bois,do grandes p r o p o r t i o n s , formées do d e u x ( f l g . 2 ) , r o s -puotlvoment 3 p lbcos ( f i g . 3 ) , possédant un r i c h e i n v e n t a i r e ( f l g . 4 ot 5 ) appartenant au X V I e s . Au-dessous de l a d o r n i b r o h a b i t a t i o n ( n o . 10) on a s u r p r i s on p a r t i e l e s vest iges d ' u n e h a b i t a t i o n p lus sno lenno / lu X V 0 * · d ' o ù l ' e u a récupéré los débr is d ' u n u c r u c h o h anse o t au b o r d t r i ­lobé ( f i g . 4 / 3 ) . t I I I . Dans le d e r ' i i e r s o c tour on a fouil lé l o s ves t lgos idontifiées dans l os compagnes précédents , d ' u n e ég l i se f o r t détruite p a r l os c h e r ­c h e u r s de p i e r r e . P o u r t a n t , on a r e c o n s t i t u e , p a r t i e l l e m e n t , ot d ' u i o façon hypothétiquo , le p l a n d u monument q u i a fonctionné d u X V I e s. j u s q u ' à l a f i n d u X I X 0 s . t r i c o n i q u o , à a i l e s latérales o r q u o o s , l a nef et Ut pronaos do f orme r e c t a n g u l a i r e séparé p a r un m u r épais do 1 m . ( f i g . 6 ) .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g , 1 . - P l a n de l ' é g l i s e n o . l du s o c t o u r " M o n a s t 6 r o " | l a V i l l o do F l o c i . F i g . 2 . - P l a n de l ' h a b i t a t i o n n o . 9 . F i g . 3 . - P l a n do l ' h a b i t a t i o n n o . 1 0 . F i g . 4 . - O b j o t s découverts dans l es hab i ta t i ons do l a V i l l e do F l o c i . F l g . 5 . - O b j o t s on métal découverts dans l a V i l l o de F l o c i . F i g . û . - P l a n de l ' é g l i s e n o . 2 , do l a V i l l o de F l o c i .

142

www.mnir.ro

1· ' I f .7 . -Objeta on meta l do l a V l i l o do F l o c i . X V l u - X V m ° s\ 1-2 boutons ; 3-4 anneaux) 5-7 boucles do c o i n t u r o ; 8 c l o t ; 9 c l s s o i u * (10-12 couteaux .

Flg .8 . -Côrai i i lquo usuol lo découvorto dans l a V i l l o do F l o c i , X V ° -X V I e s . j 1 - c h o n d o l i e r ; 2 -3 p i c h e t s ; 4 - pot à anso .

F i < i . 9 . - C 0 r a m i q u o décorat ive do l a V i l l o do F l o c i , X V T 0 - X V m ° β . 1 . o ss l o t l o émailléo X V I I u - X V i n 0 β . ; 2 . cahlo chantournée, XVI° s .

F i t f . l O . - C a h l o s émai l lécs do l a V i i l o de F l o c i , XVHI° s . F i g . 1 1 . - A s s i o t t o émailléo do l a V i l l o de F l o c i , X V H . - X V U I 0 s .

143

www.mnir.ro