Ioana Nicoleta Gheberta

E Studii:Licenfiat in drept {2008-2072 Facultatea de Drept din cadrul universitSlii

,,Babeg-Bolyai" Cluj-NapocaJ; doctor in drept (2016 Facultatea de Drept din cadrul

Universititii de Vest din Timigoaral.

f 'Activitatea:Din 2013 este cadru didactic asociat la universitatea ,,1 Decembrie" din Alba Iulia,

Facultatea de Drept $i $tiinfe Sociale; din 2016 este membru activ al Asociafiei Rominepentru Studiul Dreptului Comparat, al Dreptului Internagional Privat 9i al Dreptului

Comergului Internafional.

tr Publica$i:- Articole/studii care prezintl contribulii in extenso, publicate in reviste gtiinlifice cu

prestigiu recunoscut in domeniul gtiinlelor juridice sau indexate in baze de date

internalionale recunoscute: A BriefOverview ofthe Effects ofContractual Imprevision,lncoautorat (coautor conf. univ. dr. Ioan Gdnfilean), in Revista AGOM International fournalof juridical Sciences nr. 3/2014;

- Studii |n volume ale conferinlelor/ culegere de studii care prezinti contribulii in

extenso, publicate Ia edituri cu prestigiu reflrnoscut in domeniul gtiinlelor juridice: BnelConsiderations Regarding the Conditions of Contractual Imprevision, in volumul

Conferinlei Internalionale lstoriq culturd Si civilizafie a lJniunii Europene, organizati de

Facultatea de Drept din cadrul Universiti$i din Pite96 ed. a7'a,Ed. C.H. Beck, Bucuregti,

2014; 0 privire de ansamblu asupra instituliei juridice a remiterii de datorie,ln volumul

Conferinlei Internafionale a Doctoranzilor in Drep! Studii Si Cercetdri Juridice Europene,

organizaii de Facultatea de Drept din cadrul Universitili de Vest din Timigoara, ed' a 6'aEd. Universul Juridic, Bucuregti, 20!4; Scurtd analizd asupra bigamiei ca impediment Ia

cdsdtorie, ln volumul Conferinlei Internalionale a Doctoranzilor in Drept, Studii fiCercetdri Juridice Europene, organizati de Facultatea de Drept din cadrul Universititii de

Vest din Timigoara, ed. a 7-a Ed. Universul luridic, Bucuregti, 2075; Transsexualism ant lts

luridical Implications Regarding Marriage (coautor conf. univ. dr. Ioan GAnftileanJ, ln

culegerea de studii cu titlulW Krqgu Zagadniefi Konstytucionalizmu - Oraz WspOlczesnego

Partsdua, Ed. RS DRUK Rzeszow, 2Ot5; Eroarea $ dolul - vicii de consimldmdnt tn materia

cdsdtoriei, in volumul Conferinlei Internafionale a Doctoranzilor in Drept Studii Si

Cercetdri Juridice Europene, organizati de Facultatea de Drept din cadrul Universitifii de

Vest din Timigoara, ed. a B-a Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2016; lpostaze ale abuzului

de drept tn materia cdsdnriei fcoautor conf. univ. dr. Adina Renate Motica], ln volumul

Conferingei Internalionale Bienale, organizati de Facultatea de Drept din cadrul

Universiti$i de Vest din Timigoara, ed. a 10-a Abuzul de drept - In honorem lon Luld,

Ed. Universul |uridic, Bucuretn, 2015.

Lucrarea de fain are ln vederc legislaiia acfrral:u:atd' pAn[ la data de

7 febrwrieZO77.

Ioana Nicoleta Gheberta

Nulitatea cdsitoriei in dreptulroman gi comparat

Unfuersul JuridicBucuregti

-2017-

fr crp.ir,,

List5 de abrevieriPrefafd.....,...

CuvAnt-inainte......,.......... L315Intrbducere...,.,,...

CAPITOLUL IcoNsrDERATrr GENERALE pRrVrND CASATORm .................... L8

1.1. Noliunea de,,cisitorie" .............,............,.... 181..2. Caracterele juridice ale cisdtoriei1.3. Natura juridici a cisdtoriei

CAPITOLUT IIcoNDTTTILE DE FOND rA iNCHETEREA CASATORrEr..,.......................,...;..,...... 28

2.1. Exigenle de fond..................2.1.1. ConsimfdmAntul la clsdtorie al viitorilor so!i....,..,.....,.............:........, 302.1,2, Y Ar sta matrimoniali,

25

29

35

2.2.1. Bigamia2.2,2, Rudenia2.2.3. Tutela.....,.....2.2.4. Alienatria 9i debilitatea mintaltr..2.2,5. Lipsa diferenlei de sex....,.;............2,2.6. Alte impedimente la cisitorie previzute in dreptul

CAPITOLUL IIIcoNDrTrrLE DE FORMi LA iNCHETEREA CASATORTET._.......,.. ..........,.............77

3.1. Formalitili premergitoare incheierii cdsitoriei3.1.1. Comunicarea reciprocd de cdtre viitorii soli a stdrii lor desinitate...,,..,....,,,.,r.r...r,i...,,3.1.2. Declaragia de clsitorie .''...'.'.'....,',,...'. 803.1.3. Publicitatea declaraliei de clsdtorie3.1.4. Atribufiile ofiferului de stare civili in leglturi cudeclara;ia de cisitorie ......,.......... g4

,,.,'..,78

596065

78

83

il

308 II o an a N i col et a Gheb er t a

3.2. Formalitdli concomitente incheierii cisitoriei """"""""' 88

3.2.1. Solemnitateaincheierii c5sdtoriei"""""""""""" """""' 88

3.2.2. Publicitateaincheierii cisitoriei"""""""""""' """"""' 95

3.3. Formalitili ulterioare incheierii cisitoriei""' """""""""" 98

CAPITOLUL ryCAZURILE DE NULITATE ABSOLUTAA CASATORIEI,.."..."",..,....",..".''"'""103

4.1. Impubertatea matrimoniali.."""""' """""""1044.2. Bigamia """""""-fOS

4.2,7. Prezentare generale .'.'.'...""""""' """""" 105

4.2.2. Condigiile in care divorlul poate inldtura impedimentul

bigamiei....... """"""1084.1,.Z.lpoteze de inldturare a bigamiei prin incetarea primei

cisitorii.....'. """"""1'234,2.4,lpoteze de inliturare a bigamiei prin declararea sau

constaiarea nutitilii cisitoriei anterioare"' """"""""""""1264,2.5. Sancfiorr."i bigamiei in plan penal 9i civil"""""""""""""""""""'128

4.3. Cisdtoria fictivd4.3.1. Preliminarii.'..'.....,.. """""'1304.3.2. Cdsitoria fictivS: abuz de dreptversus fraudi la lege"""""""""'t32

4.3.3. Valenge ale lipsei intenliei matrimoniale"""""""""""""""""""""" 139

4.3.4. Probarea fictivitilii """""1524.4. Lipsa materiali , .orii*14*Antului Ia clsitorie' """""'1564.5. Alienalia 9i debilitatea mintali.',',"" """"""' 157

4.6. Rudenia in grad prohibit la cisitorie 167

4.T.Nerespectareaformalitifllordesolemnitatesipublicitateacelebririi cisitoriei..,,, """""""""""'1674.8. Lipsa diferenlei de sex',...'...'.. """""""""""""'171

4,81. Diferenlierea sexuali - viziunea dreptului romAn in

contextul european....' """""""""7714.8.2. Transsexualismul 9i implicaliile sale iuridice in materia

cisitoriei """"""""1'794.8.2,1. Transsexualismul - un fenomen complex' """1794.8.2,2.Transsexualismul 9i reflectarea sa in plan juridic """"""""' 181

4.8,2.g.Evolufia viziunii asupra transsexualismului la nivel

eur0pean..',.. """' 185

4.B.2.4.lmpirctul schimbirii de sex asupra instituliei

cisitoriei...'. """191

Nulitates cdsdtoriei tn dreptul romhn Ei comparat l:osCAPITOIUI VREGIMUL JURIDIC AL ACTIUNII iN CONSTATAREA NULIT,ITIIABSOLUTE A CAS4TOnrEr...................

5.1. Titularii ac!iunii.......... .......... ' ' ' """"""""' 198

5.2. Imprescriptibititatea acfiunii ,. ..., ....,. :.:.:...::.:.:::::::..::::::.:::::.::::.:.::.:::.::::::.:13:5.3. Acoperirea nulitlfii absolute a cXsitoriei, ..........................2O2

CAPITOLUL VICAZURILE DE NULITATE RELATIVA A CASATORIEI,.................. ,,.,.,,.,,,.,,,,,.,,272

6.1. Viciile de consimfimAnt6,1.1. Eroarea.............,.......,. ,....,,,....2L3

6.1.7.7. Viziunea dreptului romAn asupra erorii in materiacisdtoriei..... ......2146,1.7,2. Eroarea asupra calitifilor substanliale ale persoanei _viciu de consimgdmAntin dreptul comparat.,... ,.........,...215

6.1.2. Dolul .............2326.1.3. Violen}a......,....,.......,.,,......,.........,.;..... ....,.......23g

6.2. Existenla tutelei......,.....6.3. Lipsa discernimAntului........,.........,.. 2496.4. Lipsa incuviinfirii sau autorizlrii cerute de Iege....................................,2S1

CAPITOLUL VIIREGTMUL IURTDTC Ar ACTTUNTT iru oncraReREA NUrrTATrrRELATIVE A CASATORIEI.......

7.3. Acoperirea nulitifii relative a cdsitoriei

CAPITOLULVIIIEFECTELE NULTTATTT c4sAromnr.....................,. ..........................263

8.1. Regula desfiingirii retroactive a cisitoriei. .......................2638.2. opozabilitatea hotiririi judecitoregti de declarare a nulitiliirelative sau absolute a clsitoriei. ......,,.......,.....,,...2646.3. Excepliile de la regula desfiingirii retroactive a cisitoriei.. ................26s

6.3.1. Cisitoria putativi ............2656.3.2. Situa;ia copiilor din cdsitoria nuli sau anulat5.,...........................,.269

Concluzii..... .....................271

259

Bibliografie 275

E capitolul l

Consiilerulii generale prioind cds dtotia

1.1. \lofiunea de,,cisi torie"

insolind omul in intreaga lui existenfi, familia s-a dovedit a fi una din cele

mai vechi gi mai stabile forme de comunitate umand, cea care asiguriperpetuarea neamului omenesc, evolulia gi continuitatea viefii sociale, VictorHugo considerAnd-o ,,cristalul societilii care nu se dizolv5". Sunt voci in litera-tura de specialitate care propun o viziune tripartiti axpra familrei: poate fiprivitd ca o realitate biologicd datoritd uniunii ce se creeazi intre birbat 9ifemeie gi a procreafiei; este, de asemenea, o realitate sociald deoarece prinintermediul ei se realizeazi comunitatea de viali qi de interese a celor ce o

compun, uniti prin esenla morald a cdsitoriei gi prin descendenli intr-unmodel unic al solidaritdfii umane; nu in ultimul rAnd, este o realitate juridicd,fiind recunoscute gi ocrotitl juridicegtel,

Cisdtoria prezintd o importanli covArgitoare ca institulie juridici civili,,,cu intreg cortegiul de drepturi gi obligalii, completAnd gama atributelor de

identificare a persoanei fizice"2. FicAnd o analizi comparativi intre dispo-ziliile vechiului Cod al familiei3 gi cele din noul Cod civil se poate observa cis-au menlinut cele doud accepfiuni ale instituliei cisitoriei conturate indoctrinia: in primul rAnd, ca act juridic, in sens de negotium funs, incheiat de

viitorii sogi, ale cirui condifii de fond gi de formi erau imperativ stabilite prinart, 3-18 C. fam., reluate in art.271-292 NCC. Cu titlu exemplificativ, inart 277

NCC se precizeazd:,,Cdsitoria se incheie intre birbat gi femeie prin consim-gimAntul personal gi liber al acestora". ln al doilea rAnd, noliun ea de cdsdtorie

desemneazi situalia juridicd dobAnditd prin lncheierea acestui act juridic aicare existi pe toate durata cisitoriei, sens avutin vedere de art. 307-372 NCC

t I. Albu, Dreptul familier, Ed. Didacticd gi Pedagogicd, Bucuregti, t975' p. 7; I.P. Filipescu,

A.l. Filipescu, Tratatde dreptul familiei, ed,. aYlll-a Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2006, p. 11.2 Emese Florian, Dreptulfamilier, ed. a 3-a, Ed. C'H. Bec\ Bucuregti, 2010, p. 15.3 Legea nr, 4/1953 privind Codul familiei, republicati in Buletinul Oficial nr. 13 din

18 aprilie L956, cu modificirile gi completirile ulterioare, abrogati conform art. 230 lit m)dln Legea nr.7L/2011 pentu punerea in aplicare a Legii nr. 287 /2009 privind Codul civil,publlcatl ln M. Of. nr.409 din 10 iunie 2011.

a Adina R. Motica, Noliuni de drepnl familiei Si ocrotirea persoanei, Ed. Alma Mater,'l'lmlqoara, 2000, p. 7 7.

Nulitatea cdsdtoriei tn dreptul romfrn gi comparat t,,prin care se reglementeazd raporturile personale gi patrimoniale dintre sofi.Aceasti accepfiune rezult5, de exemplu, din art. 311 alin. [1J NCC: ,,So]ii suntobligali si poarte numele declarat Ia incheierea cesetoriei".

Prin trecerea in cisitorie bdrbatul gi femeia dobAndesc o noui starecivili, aceea de soli, din care decurge un mare numir de consecinle primor-diale. in primul rAnd, starea de cdsdtorie ia nagtere.in temeiul consim-ti-mintului liber exprimat al viitorilor so!i. Ansamblul de drepturi gi de obligaliipe care ll obgin este imperativ stabilit de lege gi guvernat de principiul deptineiegalitdgi fntre sotil.

in al doilea rind, cdsltoria este socotiti, in principiu, o uniune definitivd,perpetud, avAnd in vedere scopul ei: intemeierea unei familii care este ,,unnucleu indestructibil; cAnd ea se altereazi sau se desface, totul se niruie"z.Actul juridic al cisitoriei nu poate fi afectat de modalitili [fie termensuspensiv sau extinctiv, fie condigie rezolutorie ori suspensivi sau sarcini).Totodat5, desfacerea cisitoriei, degi ingiduitd, trebuie oblinuti cu respec-tarea stricti a normelor legale, indiferent de forma aleasS: pe cale judiciari,administrativi sau notariali.

inainte de a trece la definirea no$unii de,,cdsitorie", facem menfiunea cisensul acesteia nu este identic cu cel al ,,conventiei matrimoniale". Cea dinurmi reprezinti un contract incheiat in fala notarului care are ca obiectregimul aplicabil bunurilor aparlinind solilor. Existi o stransi legituri intrecele doui concepte intrucat convenlia nu produce efecte decat ulteriorcelebrdrii cisitoriei, iar acestea inceteazi in momentul desfacerii mariajului3.

Pentru a circumscrie noliunea de ,,c5sdtorie", jurisconsulgii romaniintrebuinlau urmltoarele formule: consortium omnis vitae [o asocierepentru intreaga viafi), divini et humani juris communicatio [uniune de dreptdivin gi umanJa. Codul Caragea definea cisdtoria drept ,,tocmeala unireibirbatului cu femeia, spre facere de copii; dar aceasti definifiune brutali edeparte de a fi complecti, cici scopul cdsdtoriei nu e numai procreaflunea,sau dupi cum se expriml canoanele bisericegti, remediul pentru potolireapoftelor trupe$ti, ci conline in sine o idee mai naltd, ideea de sprijin gi deajutor ce solii sunt datori a'gi da unul altuia, pentru a putea duce impreuni

r I. Imbrescu, Tratat de dreptul familiei: familia, proteclia copilului, elemente de starecivild,Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2006, p.50; Emese Florian, op. cit.,201.0,p.L7.

2 M, Planiol, Traitd 6l6mentaire de droit civil,3" 6dition, tome I, Librairie Cotillon, Paris,1904,p.230.

3 Marieta Awam, Drept civil. Familia, Ed, Hamangiu, Bucuregti, 2013,p,22-23,a P, Courbe, Adeline Gouttenoirg Droit de Ia famille,6" 6dition, Ed. Dalloz Sirey, paris,

2073,p.20,n 48.

201 lo an a N icol et a Gheb er t a

greutSlile vietei"1. Biserica Cregtini privegte cisitoria drept,,un act sfAnt deorigine dumnezeiasci oficiat de preot, prin care asupra celor ce se cisi-toresc se revarsi harul Duhului Sfint"z,

Noul Cod civil nu cuprinde in dispoziliile sale o defini,tie a cdsdtoriei,insicele conturate pe marginea vechii reglementiri igi pistreazi actualitate4alituri de cele elaborate in doctrina striini. Astfel, cdsdtoria este,,actul juridiccu ddracter civil, incheiat pe viafi intre un birbat gi o femeie fcelibatari,viduvi sau divo4afiJ, prin liberul lor consimfimAnt, manifestat - in condiliilecerute de lege - personal gi necondiFona! in scopul intemeierii unei familii detip nou, in care se infiptuiegte gi deplina egalitate in raporturile juridice dintresoli"3 sau ,,uniunea liber consimliti intre un birbat gi o femeie, incheiatipotrivit dispozifiilor legale, cu scopul de a intemeia o familie gi reglementatide normele imperative ale legii"+ ori poate fi privitl drept ,,asocierea birba-tului gi a femeii, care se unesc pentru a se perpetua, pentru a se ajuta gi sprijinireciprog pentru a suporta impreund greutdlile vielii 9i pentru a impdrGgidestinul lor comun"s sau ,,uniunea Iegitimi intre un birbat gi o femeie dindorinla de a trii impreuni gi de a pune bazele unei familii, a unui cimin"6.

incheierea unei cesetorii ocupd locul central in intemeierea unei familii,apadar exercitarea dreptului la cisitorie conduce la realizarea unui alt dreptfundamental de care se bucuri orice fiinli umani, acela de a-9i constitui o

familie, cel din urmd analizAndu-se ca un corolar al dreptului Ia clsitorieT.

1 D. Alexandres co, Explicagiunea teoreticd Si practicd a dreptului civil romdn in compa-ralie cu legile vec&r, Ed, Tipografia Lucritorilor romdni asocia;i, Iagi, 1885, p. 1.

2 T.Gh. Dirlea, Cdsdtoria Si viala misticd, Ed. Lumina, Bucurepti, 1995, p. 28 apudB.D. Moloman, Cdsdtoria civild Si religioasd tn dreptul romdn, Ed. Universul furidic, Bucuregti,2009,p.747.

s M. Eliescu in Tr, Ionaqcu [coord.), Cdsdtoria tn dreptul Republicii Populare Romdne,Ed. Academiei Republicii Populare RomAne, Bucuregti, 1964,p.78.

n LP. Filipescu, A.I. Filipescu, op. cit, p. 25; Adina Renate Motica , Elemente de dreptul

familiei in R.l. Motica [coord.), Elemente de drept, Ed. Universitas Timisiensis, Timigoar42003, p.55,

s J. Poftalis citat in P. Carteron, Du mariage putatif et des elfets de la nullitd en gdn€ral

en matidre de mariage, thdse, Librairie de la Soci6t6 du Recueil f.-B. Sirey & du Journal duPalais, Paris, 7907 , p.3, nota nr, 1. Cel din urmi autor imbrd\igeazi concepfia contractualistdcu privire la cisdtorie promovati de M. Planiol care definea mariajul drept,,un contract princare bdrbatul 9i femeia stabilesc o uniune reglementat5 de lege 9i cireia nu li pot pune capitdupi bunul lor plac". (A sevedea, M. Planiol, op. cit.,1.904,n" 69L,p.2a$.

6 G. Cornu, Vocabulaire juridique,10" 6dition, Ed. Presses Universitaires de France,Paris,2014, p.643.

z ;. Velu, R. Ergeg La Convention europdene des droits de l'homme, Ed. Bruylant,Bruxelles, 1990, p. 576, apud A.-Gh. Gavrilesctt, Nulitatea cdsdtoriei, Ed' Universul furidic,Bucure$ti,20t4,p.t5.

Nulitatea cdsdtoriei tn dreptul romiln gi comparat t,',Prin actuala reglementare s-a urmirit punerea in acord a legislafiei

interne cu dispoziliile internalionale in materie, mai exact cu art. L6 paragr. 1al Declaragiei Universale a Drepturilor Omuluil care dispune ci, incepAnd cuimplinirea varstei legale, birbatul gi femeia au dreptul de a se cisitori gi deintemeia o familie, frri nicio restriclie in ceea ce privegte rasa,,nalionalitateasau religia. Aceste doui drepturi se regisesc gi in art. 23 din Pactul interna-lional cu privire la drepturile civile qi politicez, precum gi in art. 9 din Cartadrepturilor fundamentale a Uniunii Europene3 care previd ci dreptul lacisitorie gi dreptul de a intemeia o familie sunt garantate,in conformitate culegile interne carerreglementeazi exercitarea acestor drepturi, respectiv inarl- L2 din convenfia pentru apdrarea drepturilor omului gi a libertifilorfundamentalea.

Spre deosebire de documentul adoptat sub egida ONU, convenlia amin-titi este un instrument juridic obligatoriu pentru statele prrli, aplicabil directin ordinea juridicd internd a statelor contractante, care nu se mullumegte sdrecunoasci drepturile individuale, ci le ridici la rang de categorie juridicd gi,pentru prima datd in dreptul internafional, le conferi un regim de protecfies.

Dreptul la crsitorie nu are caracter absolu! ci cunoagte unele limitiridecurgAnd din necesitatea indeplinirii anumitor condifli impuse prin legepentru validitatea cisltoriei6. insi Curtea de la Strasbourg a suLli.tiat anteriorcd limitdrile care rezultr din cuprinsul legilor nalionale nu trebuie sirestrangi sau si reduci drepturile in cauzi in aga misurd incat si atingiinsigi substanla lor7. Reglementdrile interne in acest sens trebuie sd rrspundd

t Documentul a fost adoptat gi proclamat de Adunarea Generali a Naliunilor Unite prinrezolulianr.217 Atlll) din 1948.

2 Acesta a fost adoptat de Adunarea Generali a ONU prin Rezolufia nr, 2200 A (XE 19din 16 decembrie 7966. RomAnia a ratificat Pactul prin Decretul nr. 212/L974 (publicat inBuletinul Oficial al Rom6niei nr. 146 din 20 noiembrie1974J.

s Proclamati pentru intAia oari la Nisa in anul 2000, Carta a fost reproclamat6 in modsolemn de cdtre Parlamentul European, Consiliu gi Comisie la 12 decembrie 2007 fpublicatiin JO C303 dinL4.L2.2007).

a Convenfia, eiaborati de Consiliul Europei, a fost semnati la 4 noiembrie 1950 qi aintrat in vigoare la 3 septembrie 1953. lara noastri a ratificat aceasti convenfie prin Legeanr.3o/1994 [publicati in M. of. nr. 135 din 31 mai 7994). Brevitatis causa,,,conven]iaeuropeanS" sau,,Convenlia".

s Fr. Sudre, Drept european Si internafional al drepturilor omului (kaducere), Ed.Polirom, Ia9i,2006, p. 114.

6 cEDo, cauza o'Donoghue si altii c. Regatului llnit,hotdrarea din 74.12.2010 accesibilila adresa: http://hudoc.echr.coe.int/sites/ eng/pages/search.aspx?i=0 ol-]..ozzgg (accesat in23.05.2074).

7 cEDo, catrza Rees c. Regatului unit, hodrarea din 17.10.1986, accesibili la adresa:http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx?i=00 7-s7s64 (accesatin 24.0 s.zoL[).

22,l lo ana N icoleta Gheb erta

normelor de accesibilitate gi de claritate cerute de citre convenlie 9i nu pot

priva o persoand sau o categorie de persoane avAnd capacitate iuridici de

exercigu de dreptul de a se cdsitorit. Nu in ultimul rAnd s-a subliniat cidetenlia nu este un obstacol juridic Ia clsitorie, iar art 12 din Convenlie nu

impune statelor sd adopte legi distincte sau reguli specifice privitoare Ia

cisito_ria delinufilor2.bin peispediva limitdrilor aduse dreptului la cdsitorie, in jurisprudenfa

francezd s-a aritat ci un angajator a comis un abuz prin includerea unei

prevederi in regulamentul intern al societilii, conform cireia solii nu pot fi

iimultan angajalii intreprinderii pe motiv c5 existi riscul incidentelor intre ei

din cauza bArfelor sau a denigrlrilor din intreprindere. Curtea a respins argu-

mentul invocat, aritAnd ci astfel de disculii pot apdrea intre doui persoane

indiferent de statutul lor civil, salarialii nefiind linuli si respecte o astfel de

prevedere iliciti, chiar daci au luat la cunogtin!5 de ea la momentul angajirii 3.

De asemenea, instanla supreml francezd a refuzat si valideze o clauzd de

celibat inseratd intr-un contrat incheiat intre Federalia Mutuald Agricold 9i o

asistenti sociali din cauza lipsei,,unei necesitili imperioase care se decurgi

din natura funcfiei indeplinite de citre femeie sau din condi$ile de exercitare

a acesteia"4.convingerile religioase ale unei persoane r5min, de obicei, in afara

raporturilor de munci, insi intr-o spe!5 s-a pus in disculie comiterea unui

abuz de drept din partea conducerii unei institufii de invSlimant private

catolice prin concedierea uneia dintre invildtoare pe motivul recisltoririisale. Insianla trancezla subliniat ce nu se poate identifica vTeun abuz, avAnd

in vedere cd institulia angajatoare, prin specificul ei, este ataSate ideii de

indisolubilitate a cisitoriei, iar contractul de munci relevi ci, in mod

voluntar, convingerile religioase au fost incluse in cAmpul contractual,

devenind un element esenlial 9i determinants.

1 CEDO, catza Frasik c. Polonia, hotirarea din 5.01.2010 accesibili la adresa:

http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx?i=001-96552 [accesatin 24.O5.2014)'' 2 CEDO, cauza Frasik c. Polonia, holAtit ea preciL

3 Cass. soc., n" 80-10823 din 10.06.1982, in Annick Batteur (coord.l, Les grandes

ddcisions du droit des personnes et de la famille, Ed. L'G'D'J', Paris, 2012, p' 255'4 cass., chambre sociale, n" 65-40.622 din 07.02,1968, citati in LaEtitia

Antonini-Cochin, Christine Courtin, L'essentiel de la iurisprudence civile' Famille' 60 grandes

dlcisions comment6es,2" 6dirion, Gualino - Lextenso 6ditions, Paris, 2010, p. 63,

s cass, Assembl6e pl6niEre, n 76-47277 din 19,05.1978, in H. capitant, Fr. Terr€,

y. Lequette Les grands arr€ts de lajurisprudence civile. lntroduction. Personnes. Famille. Biens'

Rdgimes matrimoniaux. successions, tome I, 12" 6dition, Ed. Dalloz, Paris, 2007, p, 224-225.

Nulitstea cdsdtorieiin dreptul romiln gi comparat I,,1.2. Caracterele iuridice ale cisitoriei

Din definifia cisdtoriei se pot desprinde o serie de caractere punctate inI iteratura de specialitatel.

Caracterul bilateral este relevat de necesitatea concursului a doui voinfeconcordante pentru a lua nagtere o cisdtorie valabili. Consiml5mintul liberexprimat este o condifie de fond in materie de acte juridice in general, insd inmaterie de cisitorie line de ins5gi esenla ei. Acordul de voinli este o condifiesine qua non pentru incheierea cdsitoriei, insi odati incheiati, cdsitoriadevine independenti de acordul de voinli din care a izvorAt, pentru a figuvernatd de statutul conferit de lege2. Aceasti afirmalie necesiti urmitoareaprecizare: in lumina noului Cod civil solii nu mai sunt nevoili si se supuniregimului comunitilii de bunuri, ci conform art 372 alin. [1) au posibilitateade a alege ca regim matrimonial: comunitatea legali [art. 339-359J, separaliade bunuri (art 360-365J sau comunitatea convenlionald (art. 366-368J,

in conformitate cu arL 259 alin, [2J NCC scopul urmlrit de sofi esteintemeierea unei famitii. in mijlocul ei are loc formarea iniliali a tinerei gene-ralii pentru viald in acord cu lelurile societSlii; astfel, statul trebuie sd facili-teze intemeierea unor familii solide gi armonioase, aspect esenlial relevat deunul dintre redactorii Codului civil francez de la 1804, fean Portalis:,,Legislatori, familiile sunt pepiniera statului, iar cisitoria este aceea careintemeiazd familiile"3. Agadar, cisitoria incheiati de unul sau amAndoi so$idoar din dorinfa de a obflne anumite privilegii ce decurg din statutul depersoani cdsdtoriti poate fi desfiinlati, ceea ce urmeazi a fi aritat in capitolulconsacrat cauzelor de nulitate absoluti.

t Al. Bacaci, Viorica-Claudia Dumitrache, Cristina Codrula Hageanu, Dreptulfamiliei - inreglementarea NCC ed. a 7-a,Ed,. C.H. Bech Bucuregti, 2012,p.17-18; Emese Florian, op. cil2010, p. 76-77; l.P. Filipescu, A.l. Filipescu, op. cit., p.26; Marieta Awam, op. cit, p. Zl-23.Aceste aspecte sunt reliefate 5i in doctrina francezi; a se vedea, J.-]. Lemouland, Droit de Iafomille. Couple et parent6, Cours magistral, Collection dirigde parM.-L. Rassat et G. Roujou deIJoub6e, Ed. Ellipses, Paris, 20!4 p. 94, no 88; G. Cornu, Droit civil. La famille, g" 6dition,[.]d. Montchrestien, Paris, 20O6, p. 280-283, n 760-162; H. et L. Mazeaud, ]. Mazeau{l;r. Chabas, Legons de droit civil. La famille. Mariage-Filiation. Autoritd parentale-Divorce etseparation de corps,tome 1, vol. 3, 7" 6dition par L, Leveneur, Ed. Montchrestien, Paris, 1995,p. 51-52, n" 712 gi p. 53, no 713.

z T.R. Popescu , Dreptul familiei - Tratat, vol. I, Ed. Didactici gi Pedagogici, Bucuregti,1 965, p, 83.

: Citat de l. Alb:u, Cdsdtoria in dreptul romdn, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 19BB, p. 24, nota1r.22.