Palatul AsociaţiuniiASTRA, inaugurat în anul 1905, sediu al Bibliotecii

ASTRA din 1904

Sediul modern al Bibliotecii ASTRA inaugurat la

1 ianuarie 2007

Mi-am imaginat întotdeauna Paradisul ca o Bibliotecă.

Jorge Luis

Biblioteca Judeţeană ASTRA

1861-2009148 ani în serviciul Lecturii

MIRCEA AVRAM1913-1999

Nr. 24

SIBIU 2008

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU

SSeerriiaa PPEERRSSOONNAALLIIAA MMIIRRCCEEAA AAVVRRAAMM

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU

MMiirrcceeaa AAvvrraamm

SSEERRIIAA PPEERRSSOONNAALLIIAA

SIBIU 2009

NNRR.. 2233

Realizată de: Dorin Gogâlea

Tehnoredactare: Florinela Vasilescu, Gabriela Haşegan

Grafică copertă: Daniela Rusu Editor: Ioana Butnaru

Lucrare multiplicată la Tipografia

Bibliotecii Judeţene ASTRA

Cuprins

1. MSS – poezia ATÂT………………................. 5

7

24

35

48

58

87

2. Cronologie documentară…………….......…....

3. Bibliograf, cercetător, bibliofil ……........……

4. Prefaţa, sursă de informaţie …….....…………

5. Activitatea literară ……………...……………

6. Publicistica…………………….........………..

7. Anexe ...............................................................

Seria Personalia

6

Mircea Avram

CRONOLOGIE DOCUMENTARĂ

1923 6 NOIEMBRIE: S-a născut la Cernăuţi - Mircea

Avram, cu o descendenţă dintr-o veche familie de învăţători şi profesori bucovineni. “(...) Adunaţi la un loc, dascălii din acestă familie au stat la catedră peste 250 ani prin satele, târgurile şi oraşele bucovinene, ardelene sau moldovene. Au cunsocut asupriri străine, molime şi războaie, calamităţi ale naturii, sărăcie şi nedreptate, dictatură şi foamete – dar au stat mereu la postul lor, sperând şi insuflând speranţa în zile mai bune.”1

urmează cursurile Şcolii primare şi liceale de la Cernăuţi

1942

● Debut literar cu versuri în paginile de literatură şi artă ale ziarului “Bucovina” de la Cernăuţi.

1943

● Toamna, se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, pe care o abandonează

● În noiembrie, vine la Sibiu ca elev al Şcolii de ofiţeri de rezervă cavalerie

1 Marva, Mircea. O veche familie de învăţători bucovineni. În:

Suceava. Anuarul Muzeului Judeţean, XIII-XIV, 1986-1987, p. 287

7

Seria Personalia

1944 ● Revista “Bucovina literară” de la Cernăuţi îi

publică schiţa literară: “Fata cu ochii verzi”

1945 ● Iulie: după terminarea celui de-al Doilea Război

Mondial, se stabileşte la Sibiu, împreună cu familia care s-a refugiat din Bucovina ocupată de sovietici.

1946 ● Aprilie: angajat ca secretar cultural la Consiliul

Sibiu al Ministerului Artelor şi Informaţiilor

1948 Apare placheta de versuri “Cetatea sufletului”,

la Sibiu2

1949-1950 ● Redactor la ziarul “Lupta Sibiului”.

1951-1956 ● Bibliotecar şef la Biblioteca Documentară a

Muzeului Brukenthal din Sibiu

1953 ● În “Almanahul Literar” de la Cluj-Napoca [IV]

publică schiţa Ghiţă Ioniţă se vrea ales, nr.12, 1953, p. 18

● Participă la sesiunea de comunicări ştiinţifice “Biblioteca şi Cercetarea” organizată la Cluj-Napoca (în volum)

2 Muntean, N.N. Cărţi noi. Mircea Avram: Cetatea sufletului.

Versuri. Sibiu, 1948. În: România viitoare, nr. 31, 1948.

8

Mircea Avram

1954 ● În revista “Steaua” de la Cluj-Napoca, publică în

traducere românească din limba germană proza lui W. Bossert cu titlul “Drumul spre Indii”

1955

● În revista “Scrisul bănăţean” de la Timişoara, an III, nr. 2 – apare poezia “Cântec”

● Traducere din A. Marcov, “Tinereţe”, apărută în “Scrisul bănăţean”, nr. 4

● Traducere din N. Gribaciov, “Celei pe care am iubit-o”, nr. 3

● 15-16 decembrie: “Istoricul Bibliotecii Muzeului Brukenthal din Sibiu”, comunicare la prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi documentare. Bucureşti (în volum)

1956

● Bibliotecar la Biblioteca ASTRA Sibiu ● Publică primul volum de proză la ESPLA sub

titlul “Cătălina” ● Recenzii şi comentarii în presa şi revistele

literare3

1957 ● Secretar literar la secţia germană a Teatrului de

Stat din Sibiu, ulterior şi la secţia română ● “Activitatea de conservare şi restaurare la

Biblioteca Muzeului Brukenthal Sibiu”. În vol.

3 Valentin, I.; Rarişte, D.Fl. Cătălina. ESPLA, 1956. În: Steaua,

nr. 11, 1956, p. 101; Bunea, Valeria. În: Făclia, Cluj Napoca, nr. 3157, 8 dec, 1956; Mihăilescu, Dan. În: Drum Nou, Braşov, nr. 3124, 31 mar. 1956

9

Seria Personalia

“Prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi documentare” Bucureşti, Editura Academiei RPR, 1957

1961

● În revista “Iaşul literar”, nr. 7, publică nuvela “Căimăniţa”

1963

● În revista de literatură universală “Secolul 20”, nr. 3, publică în traducere din limba germană piesa de teatru “Uşi închise” a lui Wolfgang Borchert (în colaborare cu poetul Petre Stoica)

1964

● 1 ianuarie: revine la Biblioteca ASTRA Sibiu ● 7-8 noiembrie, Iaşi: participare la Sesiunea de

comunicări ştiinţifice dedicată celei de-a 125 a aniversări a Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu” din Iaşi cu titlul “Câteva date despre legăturile dintre Iaşi şi Sibiu în secolul XIX”

1965

● În nr. 9 al revistei satiric-umoristice “Urzica” (Bucureşti) publică schiţa satirică “Un ban cuvântul”

● 11/12 decembrie, Galaţi: participare la Sesiunea de comunicări şi referate organizată de Biblioteca “V.A. Urechia”, cu referatul “Câteva date cu privire la legăturile lui V.A. Urechia cu Transilvania”.

10

Mircea Avram

1966 ● Studiul “Din pusta ungară până-n stepa

rusească: Drumul unui ofiţer român”. Publicat în revista ASTRA Dejeană, III, numerele 1 şi 2

1967

● Revista ASTRA de la Braşov îi publică “Seara tristă” (versuri) în nr. 3 şi povestea “Fug umbrele”, în nr. 10

1968

● Călătorie documentară în bibliotecile publice şi documentare din Germania: München-Stuttgart-Mainz-Heidelberg-Hanovra-Wolfenbütel-Hamburg-Rendsburg, ş.a.

● 11-12 mai, Sibiu: comunicarea ştiinţifică “ASTRA, iniţiatoarea primei enciclopedii româneşti”, la sesiunea “Centenarul revistei Transilvania”, apărută în volum în 1969.

1969

● În “Revista Bibliotecilor”, nr. 12, publică articolul documentar: “Unele aspecte din activitatea bibliotecilor publice ale R.F. Germania”

1970

● În revista ASTRA de la Braşov publică schiţa “Un caz ciudat” (nr. 5); povestirea “Sicriele cresc în păduri” (nr. 7) şi schiţa “Culegătorul de tristeţi” (nr. 9)

● În cadrul Serviciului de informare bibliografică de la Biblioteca ASTRA Sibiu publică studiul

11

Seria Personalia

“Cartea românească manuscrisă”, precizând că această: (...) colecţie (este – n.n.) modestă numeric, dar valoroasă prin piesele pe care le conţine “, autorul arată că “Tocmai in intenţia de a sublinia valoarea lor, ne permitem să ne oprim asupra unora din piesele constitutive ale colecţiei, oferind câteva date inedite sau mai puţin cunoscute, menite a întregii cele care rezultă din descrierea lor pur bibliografică.”4

1971

● În revista “Iaşul literar”, nr. 4, Eliada Agrigoraie scrie despre “Mircea Avram – Cartea românească manuscrisă”

● Apare “Catalogul manuscriselor literare” în cadrul Serviciului de informare bibliografică al Bibliotecii ASTRA Sibiu. La baza colecţiei de manuscrise literare a Bibliotecii ASTRA Sibiu se găsesc două donaţii masive: prima fiind datorată Aureliei Vulcan (1907), a doua, lui Horia Petra-Petrescu (1946). Manuscrisele lui Coşbuc, Goga, Slavici, Vulcan, Alecsandri, Eminescu, Iorga, Vlahuţă etc. oglindesc: “(...) cum nu se poate mai limpede însăşi constituirea literaturii române moderne.” (...) “De altfel, editând acest catalog, sperăm să facem un real serviciu cercetătorilor din domeniul limbii şi literaturii române –“: scriitori, istorici şi critici literari, editori – atrăgându-le atenţia asupra unor surse de informare primare, prea puţin cercetate până în

4 Avram, Mircea. Cartea românească manuscrisă. Sibiu,

Biblioteca ASTRA, 1970. p. 6

12

Mircea Avram

prezent.”5 ● În colaborare cu Elena Dunăreanu tipăreşte

volumul “Presa sibiană în limba germană: 1778-1970”. Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1971. “(...) în decursul a aproape două veacuri de existenţă a presei în limba germană (...) au apărut în oraşul de pe malurile Cibinului nu mai puţin de 200 de ziare şi reviste/suplimente diferite cu o existenţă de adevărate efemeride, dispărute odată cu primul număr, sau cu o longevitate impresionantă de zeci şi zeci de ani...” (...) “Izvor neasemnuit de bogat în informaţie istorică, economică, socială şi culturală, presa sibiană în limba germană – doar parţial şi insuficient studiată până în prezent – constituie un vast câmp de cercetare în toate aceste domenii, nu numai pentru trecutul comunităţii săseşti, ci şi pentru istoria şi cultura românească din Transilvania, pentru istoria tradiţiei prieteniei şi luptei comune a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare în decursul secolelor de convieţuire.”6

1972

● Sub genericul “Memoria documentelor” publică în revista ASTRA de la Braşov, documente legate de revoluţia din 1848, păstrate la Biblioteca ASTRA din Sibiu (NR. 8/1972)

● membru fondator al Societăţii de bibliofilie şi ex-

5 Avram, Mircea. Catalogul manuscriselor literare. Sibiu,

Biblioteca ASTRA, 1971, p. 7 6 Dunăreanu, Elena; Avram, Mircea. Presa sibiană în limba

germană (1778-1970). Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1971, p. 6,7

13

Seria Personalia

libris “Constantin Cantacuzino” de la Târgovişte

1973 ● În revista ASTRA de la Braşov publică: “Porţile

visului” - versuri - şi povestirea “Domnica” (NR. 1), “De-ai şti” - versuri – (Nr.4) şi “Rod” - versuri – (NR. 12)

● Comunicare tipărită în volumul Comunicări şi referate, apărut la Arad.

● În revista “Tribuna României” (an II, nr.26, 1 dec.) apare studiul: “O societate culturală româno-americană acum o jumătate de veac: Willard, Ohio S.U.A) – Turnu Roşu (Sibiu), România)

1974

● Revista sibiană “Transilvania” publică în numărul 12, traducerea din limba germană a poeziilor scrise de Cristian Maurer: “Transilvania”, Inima brumată a toamnei, “Climat temperat”

● 22 februarie: Participare la Sesiunea de comunicări de la Sibiu.

● 28/29 septembrie: Participare la Sesiunea de comunicări de la Iaşi.

● 9–13 octombrie: În cadrul Simpozionului organizat la Zrenjanin (Iugoslavia) de către Societatea de limbă română din Voivodina, Pancevo, prezintă comunicarea: “Onomastica sârbă în prima traducere românească a lui Robinson Crusoe” - tipărită în volum în anul 1977.

● Comunicarea: “Vechi publicaţii muncitoreşti

14

Mircea Avram

gălăţene în Biblioteca ASTRA” Sibiu publicată în volumul “Centenarul primei biblioteci publice din judeţul Galaţi”, Galaţi, 1974.

● 24/25 octombrie : participare la Sesiunea de comunicări de la Constanţa.

● Comunicarea: “Primul calendar românesc apărut la Sibiu” (1793) publicată în volumul “Târgovişte – Cetate a culturii româneşti. Partea I. Studii şi cercetări de bibliologie”. Bucureşti, 1974.

● Comunicarea: “Ioan Slavici – Manuscrise, scrisori...” şi ediţii princeps în colecţiile Bibliotecii ASTRA, Sibiu. În volumul “Comunicări şi Referate”, Arad, 1974.

1975

● 1 noiembrie: Participare la Sesiunea de comunicări ştiinţifice de la Bacău.

1976

● 28/29 mai: Participare la Sesiunea de comunicări ştiinţifice de la Sibiu.

● În revista “Transilvania” de la Sibiu, publică în numărul 9 articolul: “Un uitat pe nedrept: Ion Barac. La bicentenarul scriitorului”.

1977

● În colaborare cu Elena Dunăreanu publică volumul: “Războiul de independenţă oglindit în presa sibiană: 1877 – 1878”. Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1977, 77 p. “Cuprinzând peste 700 de informaţii extrase din periodicele româneşti şi germane care apăreau la

15

Seria Personalia

Sibiu în perioada respectivă (Albina Carpaţilor, Observatorul, Şcoala Română, Telegraful Român – inclusiv Foişoara Telegrafului Român - , Hermannstädter Zeitung vereinigt mit dem Siebenbürger Boten şi Siebenbürgisch Deutches Tageblatt) credem că oferim tuturor celor interesaţi de evenimentele acelei perioade nu numai o oglindă a modului în care concetăţenii noştri de acum o sută de ani au fost informaţi de presa locală asupra tuturor problemelor legate de războiul independenţei, ci mult mai mult: reacţia de solidaritate pe care memorabilele evenimente de peste munţi au stârnit-o în sânul opiniei publice sibiene şi transilvănene, atitudinea activă, militantă, a transilvănenilor faţă de aceste evenimente.”7

● Apare la Zrenjanin (fosta Iugoslavie) vol. “Actele simpozionului” organizat în 1974.

1978

● 30 martie : Participare la Sesiunea de comunicări ştiinţifice de la Rm. Vâlcea

1979

● În cadrul serviciului de Informare Bibliografică este editat volumul “Calendarele sibiene în limba germană (sec. XVII-XX)”, vol. I. Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1979. Constituindu-se într-un: “(...) inestimabil izvor de documente pentru cercetători, calendarele

7 Dunăreanu, Elena; Avram, Mircea. Războiul de independenţă

oglindit în presa sibiană (1877-1878), Sibiu, Biblioteca „ASTRA”, 1977, p. 5

16

Mircea Avram

germane prezintă un interes deosebit pentru ştiinţă şi tehnică “(...)” aici se află unul – probabil – dintre primele articole despre rachete ale reputatului om de ştiinţă originar din România, Hermann Oberth (născut la Sibiu), articole privind prima hidrocentrală de la noi (Sadu, 1910), numeroase materiale menite să combată tendinţa de emigrare a saşilor în America înainte de primul război mondial, articole despre inaugurarea primelor căi ferate transilvănene sau despre cele mai noi invenţii (telegraful, rotativa, girueta, maşina cu aburi, etc). “O parte din ele (calendare – n.n.) însă (la Sibiu apăreau la un moment dat, pe la mijlocul secolului al XIX-lea – în afara calendarelor româneşti – câte patru-cinci calendare germane concomitent), şi-au păstrat conţinutul de almanah, diversificând doar rubricile şi adresându-se astfel, prin cuprins, celor mai diferite categorii de cititori.”8

● 12–13 nov: Participare la Sesiunea de comunicări ştiinţifice de la Timişoara

1980

● Comunicarea: “Preocupări şi cercetări de valorificare a patrimoniului cultural-naţional la Biblioteca ASTRA” În volumul: “Valori bibliofile”.Consiliul Culturii, Rm. Vâlcea.

● Comunicarea : “Un manuscris necunoscut al Alexandriei în colecţiile Bibliotecii ASTRA”. În volumul: Biblioteca şi cercetarea. Biblioteca

8 Avram, Mircea. Calendarele sibiene în limba germană

(secolele XVII-XX) Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1979, p 6-7

17

Seria Personalia

filialei Cluj – Academia Română – Cluj Napoca (24-25 mai 1980)

● În revista: “Livres roumains”, nr.. 4, Iacob Mârza scrie despre: “Les Calendriens de Sibiu en Allemand” (XVII-XX siecles).

1981

● 28 septembrie: participare la Sesiunea de comunicări ştiinţifice de la Sibiu: “Cibinium '81” – “ASTRA, tribuna ideilor de unitate, libertate şi independenţă naţională”

● 22–24 mai: comunicarea “Însemnări inedite de pe vechi cărţi româneşti” în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice : “Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional” organizat la Arad. Publicată în volumul II: Valori bibliofile...”, 1983.

● 8-9 august: comunicarea “Localităţi vâlcene în calendarele germane tipărite la Sibiu”, la simpozionul “Istoria cărţii pe meleagurile Oltului”, Râmnicu Vâlcea.

1982

● 14-16 mai: comunicare la Sesiunea de comunicări şi cercetări ştiinţifice de la Sf. Gheorghe

● Comunicare tipărită în volumul VI, Biblioteca şi cercetarea, editat la Cluj-Napoca sub titlul “ASTRA şi bucovinenii”

● Kroner, Michael. Die Hermannstädter Kalendar in deutscher sprache (XVII-XX Jahre). În: Sudostdoutsches Archiv, München, band 24/25, 1981-1982.

● În cadrul Serviciului bibliografic este editat

18

Mircea Avram

volumul II din “Calendarele sibiene în limba germană: Secolele XVII-XX”. Sibiu, Biblioteca ASTRA, 1982.

1983

● 10 aprilie: comunicarea “Trei tipărituri caracalene de acum o jumătate de veac”. În cadrul celei de-a III-a întâlniri a cercurilor de bibliofilie, Caracal.

● 20-22 mai: comunicarea “O copie necunoscută din Istoriile domnilor Ţării Româneşti”, în cadrul sesiunii Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional, Târgovişte.

● Comunicarea “Relaţii culturale între Transilvania şi Bucovina oglindite în scrisori din secolele XIX şi XX”, publicată în volumul Biblioteca şi cercetarea, Cluj-Napoca, Filiala Academiei RSR, vol. VII, 1983

● Studiul “Contribuţii la biografia literară a lui Radu Stanca”. În volumul “Cercetări de limbă şi literatură”, Sibiu, vol. II, 1983.

● Studiul “Câteva scrisori ale lui Iraclie Porumbescu în colecţiile Bibliotecii ASTRA”. În volumul Ciprian Porumbescu (1853-1883). Studii privind viaţa şi opera scriitorului. Suceava, Anuarul Muzeului Judeţean, X.

1984

● Comunicarea “ASTRA, acţiuni premergătoare şi pregătitoare ale Unirii”. În volumul “Biblioteca şi cercetarea”, Cluj-Napoca, VIII, 1984.

● 26-27 octombrie: comunicarea “Câteva

19

Seria Personalia

consideraţii pe marginea bibliografiei naţionale curente”, la Sesiunea de comunicări a Bibliotecii Academiei Române, Bucureşti.

● xxx Ştiinţa în Bucovina.Vol. III: Ghid bibliografic. Suceava, Biblioteca Judeţeană, 1984, p. 24-25

1985

● 24-25 mai: “Cărţi de la Onisifor Ghibu la Biblioteca ASTRA”, comunicare prezentată la sesiunea “Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional”, organizată la Târgu Mureş.

● 5-6 noiembrie: “ASTRA şi relaţiile sale cu instituţii şi personalităţi bucureştene”, Comunicare în cadrul sesiunii Bibliotecii Municipale “Mihail Sadoveanu” din Bucureşti.

1986

● Se pensionează, după ce în urmă cu câteva luni este numit director cu delegaţie.

● 23-24 mai: comunicarea “Domnia lui Mircea cel Bătrân într-o copie inedită a Istoriei domnilor Ţării Româneşti”. La sesiunea “Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional”, desfăşurată la Tulcea

● 9-11 septembrie: comunicarea “Biblioteca ASTRA, biblioteca naţională a românilor transilvăneni”. În cadrul sesiunii “125 ani de existenţă neîntreruptă a Bibliotecii ASTRA”, organizată la Sibiu

20

Mircea Avram

● Marva, Mircea. “O veche familie de învăţători bucovineni”. 9

● “Gheorghe Bariţiu în documente bucovinene”, Comunicare publicată în volumul “Biblioteca şi cercetarea”, Cluj-Napoca, Academia RSR, vol. X, 1986.

● Gastone, N. “Un bibliotecar model” (despre Mircea Avram).10

● xxx “Der Verfasser dieses Beitrags”, Mircea Avram.11

1987

● Comunicarea “ASTRA şi ecoul ei în Moldova”. Publicată în volumul “ASTRA – 125 ani de la înfiinţare”. Sibiu, Academia RSR, Societatea de filologie.

● Comunicarea “Două cărţi vechi româneşti rare, de la sfârşitul secolului al XVII-lea”. Publicată în volumul “Biblioteca şi cercetarea”, Cluj-Napoca, Academia RSR, Filiala Cluj, vol. XI

1988

● Comunicarea “Două manuscrise moral-filosofice din secolul al XVII-lea în colecţiile Bibliotecii ASTRA Sibiu”. Publicată în “Anuarul Institutului de istorie şi arheologie “A.D. Xenopol” Iaşi, vol. XXV/1

● Comunicarea “Noi mărturii privind legăturile culturale între Iaşi şi Sibiu în secolul al XIX-

9 Suceava: Anuarul Muzeului Judeţean, XIII-XIV, 1986-1987,

p. 285-297 10 Tribuna Sibiului, nr. 8987, 25 iunie 1986 11 Die Woche, nr. 969, 11 iulie 1986

21

Seria Personalia

lea”. Publicată în “Anuarul Institutului de istorie şi arheologie “A.D. Xenopol” Iaşi, vol. XXV/2

1989

● Comunicarea “O prefaţă culturală transilvăneană a Unirii”. Publicată în volumul Biblioteca şi cercetarea, Cluj-Napoca, Academia RSR, Filiala Cluj, vol. XIII

● 1990

● Comunicarea “Valori bibliofile contemporane”. Publicată în volumul “Biblioteca şi cercetarea”, Cluj-Napoca, Academia RSR, Filiala Cluj, vol. XIV

● 19-20 octombrie: comunicarea “Contribuţii la istoria învăţământului românesc din Bucovina în secolul al XIX-lea. Documente inedite”. Prezentată la sesiunea “Cartea şi cultura bucovineană”, organizată de Biblioteca “I.G. Sbiera” din Suceava.

1992

● Comunicarea: “Din nou despre bibliografia naţională curentă”. Publicată în volumul Biblioteca şi cercetarea, Cluj-Napoca

● Comunicarea: “Un document sucevean de la 1503”. În volumul Anuarul Muzeului Judeţean, XVII-XVIII-XIX, Suceava

● Studiul: “Un scriitor american de pe meleaguri sibiene: Peter Neagoe”. În volumul ASTRA – 130, Sibiu

22

Mircea Avram

1993 ● Mircea Avram. În “Dicţionar de literatură.

Bucovina”12

1995 ● 1-2 septembrie: comunicarea “Scrisori ale lui

Simion Florea Marian în colecţiile Bibliotecii ASTRA”. Prezentată în cadrul “Simpozionului S. Fl. Marian – personalitate de frunte a culturii româneşti”, organizat la Suceava de Muzeul Naţional al Bucovinei

1998

● În Editura ASTRA de la Dej apare volumul de “Versuri tăinuite”

1999

● 23 martie, Sibiu: se stinge din viaţă, în urma unei boli necruţătoare

2007 ● [Avram, Mircea]. “Sibiu-Hermanstadt în

scrisori sentimentale”: Antologie. Sibiu, Imago, 2007

12 Satco, Emil; Pânzar, Ioan. Dicţionar de literatură: Bucovina.

Suceava, Biblioteca “I.G. Sbierea” , 1993, p. 14

23

Seria Personalia

BIBLIOGRAF, CERCETĂTOR, BIBLIOFIL

În cadrul Bibliotecii „Astra”, activitatea sa însumează zeci de lucrări de specialitate, scrise cu dăruire şi responsabilitate. Bun cunoscător al slovelor chirilice şi slavone, ca şi a limbii germane vechi, Mircea Avram şi-a dedicat o bună parte din timp studiind cartea românească manuscrisă, calendarele sibiene în limba germană din secolele XVII-XX şi, în general, valorile bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Sutele de ore petrecute la Arhivele din Sibiu, unde datorită condiţiilor vitrege din acele vremuri era nevoit să stea iarna îmbrăcat, cu căciula pe cap şi să scrie cu mâinile îngheţate de frig, s-au materializat în articole susţinute la sesiuni de comunicări ştiinţifice pretutindeni în ţară. Comunicările prezentate, peste 50, vizau teme diverse, de la manuscrise inedite, la activitatea „Astrei” şi a astriştilor, dar şi legăturile culturale dintre provinciile româneşti. Majoritatea acestor comunicări au fost publicate în volume editate de organizatori. În 1968 a întreprins o călătorie de documentare la bibliotecile landurilor din R.F. Germania, vizitând oraşele München, Mainz, Stuttgart, Heidelberg, Hanovra, Hamburg şi altele, unde a fost interesat nu numai de valorile bibliofile, ci şi de modul de organizare al bibliotecilor germane. Despre activitatea bibliografică, deosebit de utilă, am reţinut unele aprecieri apărute sub semnătura lui Nicolae Gastone în „Tribuna Sibiului” nr. 8987 din 23 iunie 1986: „Mircea Avram, omul pe care colectivul de

24

Mircea Avram

muncă al venerabilei instituţii de cultură / Biblioteca ASTRA /, Sibiul în general, l-a cunoscut şi apreciat de-a lungul a peste trei decenii, într-o triplă ipostază: om de teatru, om de litere şi bibliotecar /.../ a fucţionat ca secretar literar al Teatrului de Stat Sibiu, ... a tradus şi adaptat piese din literatura de gen pentru scena sibiană. Ca om de condei, Mircea Avram a fost mulţi ani şi rodnici animatorul cenaclului scriitorilor din cetatea de pe Cibin, a făcut parte din redacţiile unor publicaţii locale sau din afara Sibiului, a scris el însuşi literatură /.../ Capitolul de rezistenţă al biografiei active a lui Mircea Avram l-a constituit activitatea de bibliotecar, activitate căreia i-a dedicat 28 de ani la „Astra”. /.../ Stau mărturie în acest sens lucrările de specialitate ce-i poartă semnătura /.../ Este mult, este puţin, pentru o viaţă de om? Răspunsul îl dau cititorii din Sibiu care îl cunosc şi îl preţuiesc, îl dau bibliotecarii din întreaga ţară, care îl iau drept model de dăruire.” A funcţionat pe post de colaborator de specialitate la Liceul „Octavian Goga”, unde a îndrumat cu competenţă şi dăruire elevii în cadrul cursului de Biblioteconomie şi practică de specialitate. Membru fondator al Societăţii de bibliofilie şi ex-libris „CONSTANTIN CANTACUZINO”, fondată în anul 1972, la TÂRGOVIŞTE.

25

Seria Personalia

VOLUME BIBLIOGRAFICE ÎN BIBLIOTECA „ASTRA”

1969

DUNĂREANU, ELENA. PRESA ROMÂNEASCĂ SIBIANĂ (1851 – 1868) Cuvânt înainte de Mircea Avram. Sibiu, 1969 BA/181873 – 181877

1970 AVRAM, MIRCEA. CARTEA ROMÂNEASCĂ MANUSCRISĂ. Lucrare elaborată în cadrul serviciului de informare bibliografică. Sibiu, 1970, 77 p. Cu ilustr. (Biblioteca „Astra” Sibiu) BA/199444 – 199448

1971

AVRAM,MIRCEA.CATALOGUL MANUSCRISELOR LITERARE. Lucrare elaborată în cadrul serviciului de informare bibliografică. Sibiu, 1971, 95 p. + 6 f. Facs. (Biblioteca „Astra” Sibiu) BA/207425 – 207429

DUNĂREANU, ELENA şi AVRAM, MIRCEA. Presa sibiană în limba germană (1778–1970). Sibiu, 1971 (Biblioteca „Astra” Sibiu) BA/205527 – 205531

26

Mircea Avram

1977 DUNĂREANU, ELENA şi AVRAM, MIRCEA. RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ OGLINDIT ÎN PRESA SIBIANĂ. (1877–1878) Sibiu, 1977, (Biblioteca „Astra” Sibiu)

BA/266006 – 266010; 428739;

1979

AVRAM, MIRCEA. CALENDARELE SIBIENE ÎN LIMBA GERMANĂ. (SEC. XVII–XX) Sibiu, Întreprinderea Poligrafică Sibiu, 1979, 324 p.+4 f.p.l. (Biblioteca „Astra” Sibiu) Bibliografie p. 321. BA/297575 – 297579

1982

AVRAM, MIRCEA. CALENDARELE SIBIENE ÎN LIMBA GERMANĂ. (SEC. XVII – XX). Vol. 2 Sibiu, 1982, 76 p. (Biblioteca „Astra” Sibiu) BA/325399 – 325403

1991

AVRAM, MIRCEA, OCTAVIAN GOGA: BIBLIOGRAFIE SIBIANĂ. Sibiu, 1991, 53 p. (Biblioteca „Astra” Sibiu)

BA/418420; 404820

27

Seria Personalia

REFERINŢE CRITICE

AGRIGOROAIE, ELIADA. MIRCEA, AVRAM: CARTEA ROMÂNEASCĂ MANUSCRISĂ ÎN: „IAŞUL LITERAR”, nr. 4, 1971

[AVRAM, MIRCEA]

SIUPIUR, ELENA. ELENA DUNĂREANU,

AURELIA POPA: „CARTEA ROMÂNEASCĂ SIBIANĂ”, SIBIU, 1979; MIRCEA AVRAM: „CALENDARELE SIBIENE ÎN LIMBA GERMANĂ. (SEC. XVII – XX)” [Extras] BUCUREŞTI, F.a. , p. 768 – 770

BA/310787

KRONER, MICHAEL. DIE HERMAN STADTER KALENDER IN DEUTSCHER SPRACHE (XVII – XX JAHRE) ÎN: SUDOST-DEUTSCHES ARHIV, MÜNCHEN, BAND 24/25, 1981–1982.

MÂRZA, IACOB. LES CALENDRIENS DE

SIBIU EN ALLEMAND (XVII–XX) SIECLES). ÎN: LIVRES ROUMAINS, nr. 4, 1980.

28

Mircea Avram

PARTICIPĂRI LA SESIUNI DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

Iaşi, 7–8 noiembrie 1964 „Câteva date privind legăturile culturale între Iaşi şi Sibiu, în a doua jumătate a secolului XIX.”

(Sesiune: A 125-a aniversare a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” - Iaşi)

Galaţi, 11–12 decembrie 1965

„Câteva date cu privire la relaţiile lui Vasile Alexandrescu Urechia cu Transilvania”

(Sesiune festivă)

Sibiu, 22 februarie 1974 „Apariţia „Tribunei” oglindită în presa de limbă germană.”

(Sesiunea „90 ani de la apariţia ziarului TRIBUNA la Sibiu)

Iaşi, 28–29 septembrie 1974

„Tipărituri ieşene din secolele XVII şi XVIII-lea, în colecţiile Bibliotecii „ASTRA” din Sibiu.”

(Sesiunea: „Biblioteca–prezenţă activă în acţiunea politică şi cultural-educativă de masă”)

Constanţa, 24–25 octombrie 1974

„Forme şi metode de realizare a bibliografiei locale, la

29

Seria Personalia

Biblioteca „ASTRA” din Sibiu” (Sesiunea: „Documentarea locală. Valenţe şi semnificaţii

contemporane”) Bacău, 1 noiembrie 1975

„Bibliografia locală – instrument al educaţiei patriotice” (Sesiunea: „Locul şi rolul lecturii în

ansamblul dezvoltării sociale”)

Sibiu, 28–29 mai 1976 „Aspecte ale relaţiilor culturale româno-cehe, oglindite în corespondenţa lui HORIA PETRA PETRESCU.

(Facultatea de filologie şi istorie Sibiu)

Rm. Vâlcea, 30 martie 1978

„Tipografi vâlceni pe meleaguri transilvane” (Sesiunea: „Legături istorice şi culturale între judeţele

Vâlcea şi Sibiu de-a lungul veacurilor” - Biblioteca Judeţeană Rm. Vâlcea)

Timişoara, 12–13 noiembrie 1979

„Un bănăţean, primul traducător al lui Robinson Crusoe în limba română.” (Sesiunea: „75 ani de la înfiinţarea Bibliotecii publice din Timişoara”)

Cluj-Napoca, 24–25 noiembrie 1980 „Câteva însemnări de pe tipărituri româneşti din secolul XVII, aflate în colecţiile Bibliotecii „ASTRA” din Sibiu”

(Sesiune: „Zilele Bibliotecii Academice Clujene”)

30

Mircea Avram

Rm. Vâlcea, 8–9 august 1981

„Localităţi vâlcene în „Calendarele germane” tipărite la Sibiu” (Simpozionul: „Istoria cărţii pe meleagurile OLTULUI”)

Sibiu, 28 septembrie 1981 „Biblioteca ASTRA: relaţii internaţionale (Sesiunea: Astra–tribună a ideilor de unitate)

Sf. Gheorghe, 14–16 mai 1982

„Două manuscrise moral-filosofice din secolul XVII-lea, în colecţiile bibliotecii „ASTRA”

(Sesiunea: „Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare-valorificare)

Caracal, 10 aprilie 1983

„Trei tipărituri caracalene de acum o jumătate de veac.” (Sesiunea: „Bibliofilia şi ex-librisul în slujba

culturii naţionale”)

Târgovişte, 20–22 mai 1983 „O copie manuscrisă necunoscută din „Istoriile domnilor Ţării Româneşti”, în colecţiile Bibliotecii „Astra”

(Sesiunea: „Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional”

Bucureşti, 26–27 octombrie 1984

„Câteva consideraţii pe marginea bibliografiei naţionale curente.”

(Sesiune naţională de bibliologie şi biblioteconomie – Biblioteca Academiei R.S.R.)

31

Seria Personalia

Tg. Mureş, 24–25 mai 1985 „Câteva cărţi de la Onisifor Ghibu în Biblioteca ASTRA Sibiu”

(Sesiunea: Valori bibliofile din patrimoniul cultural-naţional. Cercetare şi valorificare)

Suceava, 19–20 octombrie 1990

„Contribuţii la istoria învăţământului românesc din Bucovina în secolul XIX. Documente inedite.

(Sesiunea „Cartea şi cultura bucovineană” Suceava, Biblioteca „I.G. Sbiera)

Suceava, 1–2 septembrie 1995

„Scrisori ale lui Simion Florea Marian în colecţiile Bibliotecii „ASTRA” (Simpozionul „S. Fl. Marian–personalitate de frunte a culturii româneşti. Suceava, Muzeul Naţional al Bucovinei)

32

Mircea Avram

COMUNICĂRI TIPĂRITE ÎN VOLUME AVRAM, MIRCEA. Relaţii culturale între Transilvania şi Bucovina , oglindite în scrisori din secolul XIX şi începutul secolului XX. În vol. : „Biblioteca şi cercetarea, VII. Cluj-Napoca, 1953, p. 4 – 9. AVRAM, MIRCEA. Vechi ediţii ale operelor clasicilor marxism-leninismului şi documente referitoare la Marea Revoluţie Socialistă din octombrie 1917, în Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu. În vol.: „Prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi documentare. 15 – 16 decembrie 1955. Comunicări şi discuţii. Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1957, p. 303 – 307. AVRAM, MIRCEA Activitatea de conservare şi restaurare la Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu. În: Prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi documentare 1955. Bucureşti, Editura Academiei R.P.R, 1957, p. 316–317. AVRAM, MIRCEA. Ioan Slavici: Manuscrise, scrisori şi ediţii princeps în colecţiile bibliotecii „Astra”. În vol.: Comunicări şi referate. Sesiune ştiinţifică. Arad, 1973, p. 64–66 (Biblioteca Judeţeană Arad) AVRAM, MIRCEA. Primul Calendar românesc apărut la Sibiu [1793]. În vol.:”Târgovişte–cetate a culturii româneşti. Lucrările sesiunii ştiinţifice din 21–23 decembrie 1972. Partea I – Studii şi cercetări de

33

Seria Personalia

bibliologie. [Extras] Bucureşti, Editura „Litera”, 1974, p. 79–82. AVRAM, MIRCEA. Vechi publicaţii muncitoreşti gălăţene în colecţiile Bibliotecii „ASTRA” din Sibiu Extras din vol.: „100 de ani de la înfiinţarea primei Biblioteci publice din Galaţi, Volum jubiliar, Galaţi, 1974, p. 195–199 (Biblioteca „V.A. Urechia” - Galaţi)

BA/239549-239550 AVRAM, MIRCEA. Preocupări de cercetare şi valorificare a patrimoniului cultural-naţional, Valorificare-cercetare la Biblioteca „Astra” Sibiu. În vol.: „Valori bibliofile din patrimoniul cultural-naţional”, Rm. Vâlcea, 1980, p. 353–356 AVRAM, MIRCEA. Un manuscris necunoscut al „Alexandriei”, în colecţiile Bibliotecii „Astra”, Sibiu. În vol.: „Biblioteca şi cercetarea – IV – Cluj-Napoca, 1980, p. 1–7. [Academia R.S. România. Filiala Cluj. Biblioteca.] AVRAM, MIRCEA. Unele însemnări de pe cărţi vechi româneşti aflate în colecţiile Bibliotecii „Astra” din Sibiu. În vol.: „Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi valorificare – II – Bucureşti, 1983, p. 376 – 378.

34

Mircea Avram

PREFAŢA, SURSĂ DE INFORMARE

Mini-antologia calendarelor, manuscriselor şi presei sibiene,

Cartea Românească Manuscrisă, Sibiu,

Biblioteca „Astra”, 1970 BA/199448

(Extras din studiul introductiv)

„Un alt manuscris care prezintă o valoare mai deosebită ni se pare a fi şi „Tînărul Robinson sau o povestire învăţătoare de moravuri pentru pruncii cei mici, preântoarsă de pre limba sârbească pre a noastră românească de părintele Petr Teodorovici administratorul parohiei Maerelor bătrîne, 1 septembrie 1816.” Este ştiut că până în prezent prima traducere a cunoscutului roman al lui Daniel Defoe a fost atribuită serdarului Vasile Drăghici13, care, în 1835 tipăreşte la Iaşi, în tipografia „Albina”, tălmăcirea sa după prelucrarea germană a scriitorului Ioachim Campe (1746–1818) intitulată „Robinson Crusoe sau întâmplările cele minunate a unui tînăr, compus de Campe şi tradus pe românie de serdarul Vasile Drăghici, în 2 părţi.” 13 Defoe, Daniel. Robinson Crusoe. Traducere, prefaţă şi tabel cronologic de Comarnescu. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1964, p. V.

35

Seria Personalia

În prefaţa-motivare către marele vornic Alexandru Calimah, căruia îi închină lucrarea, serdarul Drăghici arată că „pe la începutul anului 1817, când încă mai găseam dând curs învăţăturilor mele, am apucat să tălmăcesc înfăţoşata istorisire a întâmplării lui Robinson...”. Iată însă că manuscrisul din colecţia Bibliotecii „Astra” infirmă părerea de pînă acum şi devansează cu cel puţin încă un an data primei traduceri în limba română a scrierii lui Defoe, evidenţiind ca autor al acestei tălmăciri pe bănăţeanul Petre Teodorovici paroh – între anii 1811–1825 – în cartierul „Elisabetin” al Timişoarei, sau cum se chema pe atunci „Maerele Vechi” – respectiv „bătrîne”. Faptul ni se pare important – după cum ni se pare a nu fi lipsit de interes nici evidenţierea unei alte căi – cea sărbească – de pătrundere în circuitul naţional a unor opere din literatura universală. Regretând de a nu putea reproduce în întregime, din cauza dimensiunilor ei, prefaţa care precede tălmăcirea şi care ni-l prezintă pe Petre Teodorovici – cunoscător al unor opere ale lui Mirabeau, Voltaire, Rousseau etc. - drept un spirit luminat, aplecat spre înnoire, nu ne putem reţine totuşi de a nu cita crîmpeie de gînduri din care răzbate profundul său umanism, adînca sa dragoste pentru popor, crămpeie prin care îndeamnă ca „de la alte noroade... tot să învăţăm, dar lumina norodului său a se stinge să nu lăsăm” şi să ne străduim ca pentru această limbă a noastră, pe care el o aseamănă cu „o grădină”, „noi haine să croim şi pilda altor luminate noroade să urmăm” şi s-o sădim, această grădină, „cu mândre moralnice şi veselitoare cărţi”. Desigur că valoarea colecţiei de cărţi manuscrise româneşti care se află în venerabila bibliotecă

36

Mircea Avram

sibiană, nu se rezumă doar la cele arătate mai sus. Multe altele, scoţând la iveală noi manuscrise ale unor copişti cunoscuţi ca Oprea Sturze moldoveanul sau chiar numele unor copişti încă necunoscuţi în literatura de specialitate, îi adaugă noi elemente de valoare. Aş mai insista însă şi asupra faptului că, o bună parte din manuscrisele colecţiei provin din vechile aşezări româneşti care se înşiră ca o salbă în jurul Sibiului: Răşinari, Sălişte, Avrig, Sadu, Ocna Sibiului, Racoviţa; că ele s-au zămislit aici într-o perioadă în care, ca rezultat al unei intense vieţi spirituale româneşti, pe aceste meleaguri s-au afirmat oameni ca Ioan Piuariu-Molnar (1745–1806) din Sadu, Gheorghe Lazăr (1779-1822) din Avrig, Ioan Barac (1776–1848) din Alămor, Florian Aaron (1855-1887) din Rod, şi mulţi alţii. Iată de ce ni se pare că această colecţie dobîndeşte semnificaţii deosebite şi pentru istoria culturii acestui petec de pămînt românesc aflat în inima ţării dar şi în calea furtunilor din vremile trecute”.

M. A.

Catalogul Manuscriselor Literare, Sibiu, Biblioteca „Astra”, 1971

BA/207426

(Extras din „Cuvânt înainte) „Constituită în decursul deceniilor, colecţia de manuscrise literare a Bibliotecii „Astra” cuprinde mai ales piese din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Provenind îndeosebi din două donaţii masive

37

Seria Personalia

– cea a Aureliei Vulcan, făcută în 1907 şi cea a lui Horia Petru-Petrescu făcută în 1946 – colecţia însumează, în primul rînd, manuscrisele unor scriitori colaboratori la cele două reviste de mare prestigiu, care – dacă exceptăm „Transilvania”, organul oficial al „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român” - au dominat viaţa culturală şi literară transilvăneană timp de aproape o jumătate de secol: „Familia (1865-1904) şi „Luceafărul” (1902-1914). Prin însăşi acest fapt, colecţia – ne mai vorbind de valoarea ei intrinsecă - îşi sporeşte importanţa, ea oglindind, în mic, viaţa literară şi în general viaţa spirituală transilvăneană din epoca amintită, o epocă de afirmare a literaturii noastre culte. Dar colecţia de manuscrise literare a Bibliotecii „Astra” mai are, fără îndoială, o altă valoare: aceea de a reflecta în modul cel mai fidel, strânsa unitate spirituală care a existat din totdeauna – dar care s-a afirmat pe această cale mai ales atunci – între toate provinciile româneşti. Ea îngemănează şi topeşte într-un tot unitar,românesc, - prin unele nume din cele mai reprezentative – producţia literară ardelenească (Ion Agîrbiceanu, George Coşbuc, Octavian Goga, Ion Slavici, Iosif Vulcan ş.a.) cu cea moldovenească (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Iorga, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu etc.) şi cu cea munteană (I.L. Caragiale, Ion Minulescu, Radu D. Rosetti etc.), oglindind cum nu se poate mai limpede însăşi constituirea literaturii române moderne. Manuscriselor aparţinând celor enumeraţi mai înainte li se adaugă numeroase altele, semnate de scriitori de frunte ai literaturii noastre ca: Cezar Petrescu, Victor Eftimiu (din timpul activităţii la Sibiu a

38

Mircea Avram

scriitorului), de Aron Densuşianu, Petre Dulfu, Emil Isac, Ion Gorun, de scriitori contemporani care activează şi astăzi la Sibiu ca Paul Constant, sau manuscrisele unor scriitori uitaţi ori aproape uitaţi, care însă în acea vreme au constituit prezenţe active în câmpul literelor româneşti. Ne referim aici la poetele Maria Cunţan – originară de pe aceste meleaguri, - sau Elena din Ardeal (Elena Simtion), la cel mai de seamă povestitor al „Familiei”, Vasile Ranta Budicescu, prozatorul Tit Chitul, autorul unor romane de inspiraţie istorică şi alţii. Un loc aparte în colecţia noastră îl ocupă manuscrisele lui Iosif Vulcan – redactorul „Familiei” - el însuşi poet, dramaturg, prozator, neobosit animator al vieţii culturale transilvănene, bucurându-se de admiraţia şi dragostea contemporanilor, ales membru al Academiei Române încă în 1879. Cele peste o sută de manuscrise rămase de la Iosif Vulcan, aparţin unor epoci distincte din activitatea scriitorului: versurile tânărului elev sau student de 17–18 ani, scrise la Oradea, la Pesta sau în vacanţele de la Leta Mare – satul copilăriei scriitorului – în perioada debutului şi a colaborărilor sale la „Umoristul”, „Aurora română” sau „Concordia” - şi teatrul, sau proza, din epoca maturităţii, din anii ultimelor două decenii ale veacului trecut. Inedite sau publicate, manuscrisele reflectă evoluţia scrisului şi preocupărilor scriitorului – ba chiar, prin unele însemnări făcute pe marginea lor, relaţiile sale cu alţi scriitori sau oameni de cultură ai vremii – prezentând un real interes pentru cercetătorul care ar aborda studierea aprofundată a vieţii şi activităţii acestei personalităţi de seamă şi a epocii sale”.

M. A.

39

Seria Personalia

Presa sibiană în limba germană: (1778 – 1970)

Sibiu, Biblioteca „Astra”, 1971 BA/205530

(Extras din „Cuvânt înainte”) „Sibiul, capitală a Transilvaniei timp de mai bine de un secol (1703-1791 şi 1849-1865), s-a conturat încă de timpuriu şi ca cel mai important centru cultural al saşilor transilvăneni. Documentele vremii atestă existenţa unor biblioteci şi a unor şcoli încă în veacul al XIV-lea, iar în 1528 Lucas Trapoldner întemeiază aici prima tipografie transilvăneană; în 1612 la Sibiu apare, datorită lui Paul Wolff, primul calendar în limba germană. Dar o deosebită înflorire culturală cunoaşte Sibiul mai ales spre sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor , perioadă ce corespunde tocmai situaţiei sale de capitală a principatului. Atunci activează intens renumitele tipografii ale lui Barth, Closius, Drotleff (cu importante implicaţii şi pentru cultura românească), atunci iau fiinţă o serie de instituţii şi reuniuni culturale de seamă ca: librăria (1778) şi teatrul (1788) lui Martin Hochmeister senior – acea deosebit de interesantă figură de legător, librar, tipograf, editor şi animator cultural al Sibiului–Muzeul Brukenthal (1817), reuniunea germană de cîntări „Musikverein” (1838), reuniunea agricolă săsească „Landwirtschaftsverein” (1845), societatea transilvăneană pentru ştiinţele naturii „Siebenbūrgischer Verein fūr Naturwissenschaft” (1848) etc. Este interesant de remarcat faptul că aceste

40

Mircea Avram

perioade corespund şi înfloririi culturale româneşti, care – trăgându-şi seva tradiţiilor din acelaşi adânc de veacuri (prima carte în limba română e tipărită aici în 1544) – cunoaşte adevărata-i dezvoltare tot în cumpăna secolelor XVIII şi XIX, cînd au loc evenimente culturale sau iau fiinţă cele mai de seamă instituţii româneşti: în 1789 acea încercare a lui Ioan Piuariu Molnar de a edita primul periodic românesc, 1793 apariţia celui dintâi calendar românesc sibian, în 1811 întemeierea Seminarului, în 1850 înfiinţarea tipografiei arhidiecezane, apoi apariţia „Telegrafului Român” (1853), înfiinţarea „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român” (1861), a „Reuniunii sodalilor români” (1867) etc. etc. În aceste împrejurări apare la 1 iunie 1778 „Theatral Wochenblatt”, primul periodic în limba germană din ţara noastră, datorită aceluiaşi Martin Hochmeister. Desigur, condiţiile apariţiei unei publicaţii săptămânale se pare că încă nu erau îndeplinite, de vreme ce „Theatral Wochenblatt” îşi înceteză apariţia după abia douăsprezece numere. De altfel efemerul a fost multă vreme un atribut al presei – şi nu numai la începuturile ei. În orice caz, odată acest început făcut, în anii următori apar noi publicaţii ca „Siebenbürger Zeitung” (1784), „Der Siebenbürger Bote” (1792), „Siebenbürgische Provinzialblätter” (1805), ca să numim doar câteva dintre primele. Ce dezvoltare a luat în decursul a aproape două veacuri de existenţă presa sibiană în limba germană, se poate deduce şi din faptul că în acest răstimp au apărut în oraşul de pe malurile Cibinului nu mai puţin de 200

41

Seria Personalia

ziare şi reviste sau suplimente diferite cu o existenţă de adevărate efemeride, dispărute odată cu primul număr, sau cu o longevitate impresionantă de zeci şi zeci de ani. Dintre ultimele se remarcă mai ales „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde” cu o apariţie de peste opt decenii, „Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde” cu o apariţie de peste o jumătate de secol, „Landwirtschaftliche Blätter für Siebenbürgen” (1873-1940), „Siebenbürger Zeitung” sau „Hermannstädter Zeitung” cum s-a mai numit într-un timp, „Transsilvania” etc. - publicaţii care, alături de altele, şi-au adus o contribuţie însemnată la dezvoltarea culturii comunităţii naţionale săseşti din Transilvania, numărând printre colaboratori scriitori, folclorişti, oameni de cultură şi ştiinţă dintre cei mai remarcabili ca Stephan Ludwig Roth, Friedrich Krasser, Johann Karl Schuller, Michael Albert, Pauline şi Adolf Schuller, Iohann Plattner, Emil Sigerus, Friedrich Teutsch, ba chiar şi unele personalităţi româneşti ca renumitul botanist Florian Porcius, membru al Academiei Române încă din 1882, istoricul năsăudean Iuliu Marţian, şi el membru onorific al Academiei Române, sau – mai târziu – poetul Emil Isac, etc.”

M. A.

42

Mircea Avram

Calendare sibiene în limba germană (sec. XVII–XX)

Sibiu, Biblioteca „Astra”, 1979 BA/297577

(Extras din studiul introductiv) „Dar calendarele sibiene în limba germană nu prezintă interes doar pentru studiul dezvoltării comunităţii săseşti ardelene sau a Transilvaniei în general. Prin materialele şi datele pe care le cuprind – ba chiar prin însăşi apariţia lor – ele au o importanţă deosebită şi pentru istoria şi cultura poporului român. De aceea am insista aici şi asupra acestui aspect. Leagăn al celei de-a doua tiparniţe pe pământul nostru, Sibiul se bucură de prestigiul de a fi întemeiat însă prima tipografie de pe meleagurile transilvănene acum aproape o jumătate de mileniu (1528), cu numai două decenii după cea a Tîrgoviştei. Dar nu numai atât. Aşezat aici, în inima „spaţiului mioritic”, în vecinătatea imediată a castrului de la Caput Stenarum (Boiţa de azi), a Caedoniei romane şi a cetăţii dacice de la Tilişca, i-a fost dat Sibiului să primească lumina culturii – în decursul veacurilor – din toate cele patru puncte cardinale şi s-o reflecte, prin cărţile tipărite aici, la fel înspre toate zările. S-au adunat aici – prin vremuri – meşteri tipografi veniţi din patria lui Gutenberg (ca acel Theobaldus Gryphius Reutlingensis), din Valahia (ca Radul de la Râmnic), din Moldova (ca Filip şi Chiriac),

43

Seria Personalia

scoţând - singuri sau împreună cu localnicii (un Lukas Trapoldner, un Oprea, Mihai Banci, Toma şi mulţi, mulţi alţii) – deopotrivă prima gramatică în limba latină a lui Thomas Gemmarius (Libbelus grammaticus, Cibinii 1529), prima carte în limba română, acel “Cathehism” datorat lui Filip Moldoveanul (1544), sau – mai devreme – cea dintâi lucrare de medicină tipărită de noi, aparţinând lui Sebastian Pauschner („Eine kleine Vaterrichtung wie mann sich halten soll in der Zeit der ungütiger Pestillenz”, 1530), pe lângă tipăriturile maghiare scoase, spre sfârşitul secolului XVI pentru vorbitorii acestei limbi, după ce Gaspar Heltai (de fapt Gaspar Helth, originar din Cisnădie), încetase această activitate în oficina pe care o întemeiase – prima – la Cluj, în anul 1550.14 Cu alte cuvinte, s-a tipărit aici, la Sibiu, în toate limbile cunoscute şi vorbite pe aceste meleaguri. Că sibienii nu tipăreau, atât carte cât şi - ceea ce ne interesează în cazul de faţă – calendare, numai pentru nevoile lor, este evident. Iată, în sprijinul acestei afirmaţii, câteva date care ni se par semnificative: În 1756, Sfatul oraşului îi aprobă tipografului Johann Barth tipărirea a 1200 de calendare15 - activitate pe care o desfăşura în concurenţă cu Samuel Sardi care imprima în acea vreme în tipografia oraşului atât calendare germane, aproape identice, cît şi calendare în limba latină. Dar, numai cu cîţiva ani mai înainte Sibiul număra, în oraşul

14 Semlyen, Ştefan. Tipărituri ardelene din veacul al XVI-lea în Biblioteca Filialei din Cluj (a Acad. R.P.R.). În: Prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi documentare. Comunicări şi discuţii. Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1957, p.298 15Teutsch, Friedrich. Zur Geschichte des Deutschen Buchhandels in Siebenburgen III, p. 8

44

Mircea Avram

de sus, 461 case de locuit16, iar în 1765 – deci cu aproape un deceniu mai târziu – întrega comunitate evanghelică a oraşului se ridica abea la 6557 de suflete17. Or, este greu de presupus că un asemenea tiraj (cel realizat la tipografia condusă de Sardi trebuind să fie cel puţin la fel de însemnat), să poată fi absorbit de această populaţie. E firesc deci să tragem concluzia că Sibiul (în unele epoci paralel cu alte centre tipografice în care apăreau, cu oarecare regularitate sau cu intermitenţă, calendare germane: mai ales la Braşov dar şi la Bistriţa, Cluj, Mediaş etc.), le tipărea şi le difuza în întrega Transilvanie.

Dar încă mai mult de atât: tipăriturile scoase de sub teascurile sibiene erau destinate să fie folosite până departe dincolo de meleagurile transilvănene. În această privinţă stă mărturie acel calendar scos de tiparniţa lui Stephan Jüngling la 1667 şi intitulat cît se poate de explicit: „Neuer und Alter Kalender auf das Schaltjahr [...] 1667. Auf Siebenbürgen, Ungarn, Walachey und anliegende Länder mit gebührenden Fleiss auffgesetzt von Mag[ister] Jac[obus] Schnitzlero Phil. et Astronomo”, adică „Noul şi vechiul calendar pe anul bisect [...] 1667. Întocmit cu cuvenita hărnicie de mag[istrul] Jac[obus] Schnitzlero fil[ozof] şi astronom, pentru Ardeal, Ungaria, Valahia şi alte ţări învecinate” (…) De altfel, chiar calendarele sibiene mai vechi, ca de exemplu cel tipărit de Marcus Pistorius în 1638, menţionau că sunt alcătuite pentru „Ungaria, Ardeal şi ţările învecinate”. Şi – este de presupus că, la fel, acele calendare în limba latină care au apărut la Sibiu

16Sigerus, Emil. Chronik der Statd Hermannstadt. Hermannstadt,

„Honterus” 1930, p. 28. 17Idem, p. 30.

45

Seria Personalia

(de pildă: Calendarium transylvanicum titulare pro anno ab incarnatione Jesu Christi MDCCLVIII Bisectilis dierum 366 ad Principatus Transylvaniae eidumque Annexarum Partium, nec non huia climati Subjacentium & advicinatium Provinciarum singularis Exactum. Cibini, in Typographia Publica Sumptibus Samuelis Sardi Typographi18 sub. n.), prin însăşi tipărirea lor într-o limbă de circulaţie în epoca aceea, viza cu siguranţă difuzarea lor pe o arie mai largă, dincolo de limitele principatului transilvan”.

Mircea Avram

Articole şi cercetări despre Asociaţiunea “ASTRA” şi Biblioteca “ASTRA”

AVRAM, MIRCEA. ”Astra” - iniţiatoarea primei enciclopedii româneşti. Extras din volumul: „Centenarul revistei Transilvania”. Sibiu, 1969. p. 21-24 (Biblioteca „Astra” Sibiu) BA/184290 – 184291

AVRAM, MIRCEA. Biblioteca „Astra” Sibiu. Sibiu, Întreprinderea Poligrafică, 1973, 20 p. cu foto BA/223850 – 223854

AVRAM, MIRCEA. „Astra şi bucovinenii”. În vol.: „Biblioteca şi cercetarea”, VI, Cluj-Napoca, 1982, p. 39–

18 Colecţia Bibl. Muzeului Brukenthal, Cota P. I. 411.

46

Mircea Avram

44. [Academia R.S.R. - Filiala Cluj-Napoca. Biblioteca] AVRAM, MIRCEA. Astra - acţiuni premergătoare şi pregătitoare ale Unirii. În vol.: „Biblioteca şi cercetarea”, VIII, Cluj-Napoca, 1984, p. 1-7 AVRAM, MIRCEA. Acum un veac şi un sfert ... În: T, LXXXXI, nr. 6, iun. 1985, p. 57–58 (Documente din arhivele sibiene). Un document privind înfiinţarea „Astrei”. Bucureşti, 5–6 noiembrie 1985: „Astra şi relaţiile sale cu instituţii şi personalităţi bucureştene”

(Sesiunea Bibliotecii municipale „Mihail Sadoveanu”)

Sibiu, 9–11 septembrie 1986: „Biblioteca „Astra” - Bibliotecă naţională a românilor transilvăneni” (Sesiunea: „125 ani de existenţă neîntreruptă a Bibliotecii

„Astra”) AVRAM, MIRCEA. Astra şi ecoul ei în Moldova / Avram, Mircea. - Sibiu, 1987, p. 171–174. (Extras din volumul: Astra – 125 ani de la înfiinţare; Academia R.S.R. Secţia de ştiinţe filologice din R.S.R. filiala Sibiu. [Exemplar cu dedicaţia autorului către Biblioteca „Astra”]

BA/365979 / 365980

47

Seria Personalia

ACTIVITATEA LITERARĂ

Începuturile literare se leagă de versurile publicate în paginile de Literatură şi Artă ale ziarului „Bucovina” care apărea la Cernăuţi în anul 1942. Al doilea debut – în proză – se petrece tot la Cernăuţi, în anul 1944, cu schiţa “Fata cu ochii verzi”, publicată în revista “Bucovina Literară”. În aprilie 1946 este angajat secretar literar la Consiliul Sibiu al Ministerului Artelor şi Informaţiilor. Ulterior, trece secretar literar la secţia germană a Teatrului de Stat din Sibiu şi ceva mai târziu şi la secţia română. În aceste locuri intră în contact cu oameni de cultură şi artă pe care i-a apreciat şi de care a fost apreciat. Astfel, ca secretar literar al teatrului sibian a putut să-i cunoască pe Radu Stanca, Vasile Brezeanu, Nicu Niculescu, Angela Costache, Costel Rădulescu, Olga Muţiu, Ligia Bosie, să lege prietenii cu Mircea Hîndoreanu, Eugenia Barcan, Toader Portărescu. Ca secretar al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor, (instalat de Zaharia Stancu în februarie 1949) şi ca secretar al Cenaclului scriitorilor sibieni, a reuşit să cunoască, să îndrume şi să se împrietenească nu numai cu scriitorii care frecventau Cenaclul, ci şi cu diverşi oameni de cultură care au trecut prin Sibiu, păstrând apoi legătura cu ei toată viaţa. De scriitorul Paul Constantinescu (“moş Paul” pentru prieteni) l-a legat o caldă prietenie, însă printre amicii literi s-au mai numărat şi alte nume

48

Mircea Avram

cunoscute, precum scriitorii: Werner Bossert, Aurel Călinescu, Ladmiss Andreescu, Dragoş Vacariuc, Radu Theodoru şi mulţi alţii. În anul 1948 i-a apărut primul volum de versuri, intitulat “Cetatea sufletului“, din a cărei recenzie făcută de N.N. Munteanu în “România Viitoare” remarcăm: “Cunoscut şi din coloanele paginii literare ale “României viitoare”, precum şi din celelalte publicaţiuni /.../ poetul şi prozatorul Mircea Avram a scos de sub tipar proaspăta sa plachetă de versuri de debut: “Cetatea sufletului“. Îmboldit de aspiraţia destul de uşor de înţeles şi atât de justificată de a-şi reuni în volum primele sale versuri originale, Mircea Avram se evidenţiază ca un real talent literar, un talent poetic în incontestabilă formaţie. Cu versuri ca cele intitulate “Primii ghiocei”, “Linişti peste ape” etc., poetul nostru denotă nu numai fineţe în simţire, de o sensibilitate oarecum feminină, bucăţi pline de gingăşie, dar în aceeaşi măsură o înclinare spre interiorizare şi reflexivitate. Cu toată uşurinţa sa de versificare firească, cu toată sinceritatea sbuciumului şi neliniştilor sale interioare, interiorizarea poetică a lui Mircea Avram aduce însă prea mult cu singularizarea în “turnul de fildeş”.19 Fin observator al naturii umane, având o fire melancolică şi interiorizată, Mircea Avram şi-a concentrat atenţia în schiţele sale asupra oamenilor din viaţa de toate zilele, al căror portret moral l-a realizat cu mijloace simple, fără înflorituri şi fără nici o complicaţie exterioară. Risipite în periodice, schiţele şi poveştile sale denotă aceeaşi înclinaţie spre meditaţie şi contemplaţie.

19 Munteanu, N.N. - Mircea Avram. Cetatea sufletului. Versuri. În: “România Viitoare”, Sibiu, V, nr. 31, 1948

49

Seria Personalia

Primul volum de proză, “Cătălina“, i-a apărut în 1956, iar recenziile n-au întârziat să apară: “Fără a fi ajuns la definirea deplină a profilului său literar, Mircea Avram parcurge totuşi un drum ascendent. A debutat cu versuri, afirmându-se în acestă direcţie mai ales în publicaţiile din Sibiu, unde a devenit animatorul tinerilor scriitori grupaţi în cenaclul “Orizonturi noi” încă de acum zece ani! Se pare totuşi că adevărata vocaţie literară trebuie să o căutăm în proză. După unele nuvele şi povestiri publicate în “Almanahul literar“ etc., Mircea Avram se prezintă recent cu volumul “Cătălina“ în care pe lângă nuvela ce dă titlul cărţii găsim şi povestirea de plastică evocare Cioflînc haiducul. Ambele lucrări îşi iau subiectele din trecutul de acum o sută şi mai bine de ani, în care faptele se desfăşoară la hotarul dintre istorie şi legendă: mai aproape de istorie – Cătălina, mai aproape de legendă - Cioflînc haiducul /.../ e de remercat pătrunderea psihologică a personajelor, limbajul simplu şi totuşi colorat /.../ sau vorbirea lapidară, zgârcită a ţăranilor cu fraze întretăiate de subînţelesul tăcerii /.../. Povestirea “Cioflînc haiducul“ ni se pare superioară mai ales prin dramatismul situaţiei, prin personalitatea bine conturată a eroului şi prin lumina ce-o aruncă autorul asupra unei stări de lucruri caracteristice epocii în care se petrece acţiunea”.20

20 Valentin, I.; Rarişte, D.Fl. Cătălina. - E.S.P.L.A., 1956. În: “Steaua”, nr. 11, nov., 1956, p.101 Alte recenzii despre volumul de proză Cătălina de:

Bunea, Aurelia.- În “Făclia”, [Cluj-Napoca], nr. 3157, 8 dec. 1956

Mihăilescu, Dan.- În “Drum nou”, [Braşov], nr. 3124M 31 mar. 1957

50

Mircea Avram

Socotit de unii drept şoarece de bibliotecă pentru încrâncenarea cu care îşi căuta refugiul în cărţi, Mircea Avram îşi găsea timp şi să traducă din alte literaturi. Amintim doar câţiva autori: Werner Bossert, Alexei Marcov, Nicolae Gribaciov, Wolfgang Borchert etc. Nu a participat la concursuri literare organizate pe plan naţional, însă a obţinut premiul I pentru nuvela “Focuri în munţi“ la concursul literar organizat în 1956 de redacţia ziarului “Drum Nou” în colaborare cu secţia de învăţământ şi cultură a Regiunii şi Casa regională a creaţiei populare Braşov. Nuvela nu a fost publicată.

SCRIERI LITERARE

În periodice:

● Fata cu ochii verzi, [Schiţă]. În: “Bucovina literară”, Cernăuţi, nr. 93, 12 martie 1944, p. 4

● Ghiţă Ioniţă se vrea reales, [Schiţă]. În: “Almanahul literar”, Cluj-Napoca, IV, 1953, nr. 12

● Cântec: [versuri]. În: “Scrisul bănăţean”, Timişoara, III, nr. 2, 1955

● Căimăniţa: [nuvela]. În: ”Iaşul literar”, nr. 7, 1961 ● Un ban cuvântul, [Schiţă satirică]. În: “Urzica”,

nr. 9, 1965 ● Seară tristă: [versuri]. În: “Astra”, Braşov, nr. 3,

1967 ● Fug umbrele: [povestire]. În: “Astra”, Braşov, nr.

51

Seria Personalia

10, 1967 ● Un caz ciudat, [Schiţă]. În: “Astra”, Braşov, nr. 5,

1970 ● Sicriele cresc în pădure: [povestire]. În: “Astra”,

Braşov, nr. 7, 1970 ● Culegătorul de tristeţi, [Schiţă]. În: “Astra”,

Braşov, nr. 9, 1970 ● Porţile visului: [versuri]. În: “Astra”, Braşov, nr.

1, 1973 ● De-ai şti: [versuri]. În: “Astra”, Braşov, nr. 4,

1973 ● Domnica: [povestire]. În: “Astra”, Braşov, nr. 11,

1973 ● Rod: [versuri]. În: “Astra”, Braşov, nr. 12, 1973

În volume:

● Cetatea sufletului: [versuri]. Sibiu, Tip. “Cartea de Aur”, 1948

● Cătălina: [nuvele]. Bucureşti, ESPLA, 1956 ● Versuri tăinuite. Dej, Ed. Astra, 1998

REFERINŢE CRITICE

În reviste şi ziare: ● Munteanu, N.N. - Cărţi noi: Mircea Avram.

Cetatea Sufletului. Versuri. În: “România Viitoare”, Sibiu, nr. 31, 1948

● Valentin, I. - Mircea Avram. Cătălina [Recenzie]. În: “Steaua”, Cluj-Napoca, nr. 11, 1956

● Mihăilescu, Dan. - Mircea Avram. Cătălina [Recenzie]. În: “Drum Nou”, Braşov, nr. 3824,

52

Mircea Avram

1957 ● Ştefănescu, Cornelia. - Schiţa şi reportajul în:

“Iaşul literar”. În: “Luceafărul”, Bucureşti, nr. 20, 1961

În volume:

● Popa, Marian.- Dicţionar de literatură română contemporană. Bucureşti, Albatros, 1972 (Ediţia I), p. 43; 1977 (Ediţia a II-a), p. 38

● Ştiinţa în Bucovina, vol. III.- Suceava, 1984 Traduceri din alte literaturi:

● Bossert, Werner.- Drumul spre Indii. În: “Steaua”, Cluj-Napoca, nr. 6, 1954

● Marcov, Alexei.- Tinereţe. În: “Scrisul bănăţean”, nr. 4, 1955

● Gribaciov, Nicolae.- Celei pe care am iubit-o. În: “Scrisul bănăţean”, nr. 4, 1955

● Borchert, Wolfgang.- Uşi închise. [Piesă de teatru]. În: “Secolul 20”, nr. 3, 1963

● Maurer, Cristian.- Transilvania. - Inima brumată a toamnei. - Climat temperat. În: “Transilvania”, nr. 12, 1974

53

Seria Personalia

REMEMBER...

Eu n-am umblat numai o ţară...

Pe drum de fier, pe drum de cară, Trudit ca un drumeţ pribeag,

Eu n-am călcat numai un prag Şi n-am umblat numai o ţară...

Privind la mândrele palate

Cu coperişul aurit, Eu nu odată m-am oprit

Pe pragurile marmorate...

Şi nu odată se mirară De ce văzură ochii mei, De câte s-oglindiră-n ei Pe depărtatele hotară.

Dar n-am simţit nicicând îndemn

Să schimb pe bogăţia toată Căsuţa mea sub munţi uitată

Cu pragul ei tocit, din lemn21.

21 Reprodus din volumul “Pagini sibiene” editat de Cenaclul literar “Orizonturi noi”, Sibiu, 1957. p. 65-66

(BA 134654)

54

Mircea Avram

Dorul

Focu-l stingi cu o găleată, Sau cu două, sau cu trei... Şi de nu ajunge, iei Apa din fântâna toată. Însetat şi călător, Setea-ţi stâmperi cu-n ulcior. Însă n-ai sî stâmperi dorul Nici dac-ai seca izvorul.

Versurile... Versurile, vezi, sunt fel de fel: Unele sunt line ca o apă, Au făgaşul lor şi nu mai sapă, Că le-ncape firul puţintel. Altele sunt line, dar adânci, Surpă-ncet lutoasele lor maluri Şi, deşi n-au înspumate valuri, Surpă-adesea trainicele stânci. Şi mai sunt şi versuri care-mi par Bălţi rămase după ploi de vară... Unele, e drept, pe-un drum de ţară, Altele-n oraş pe trotuar.

55

Seria Personalia

VERSURI, PROZĂ ŞI TRADUCERI ÎN COLECŢIILE BIBLIOTECII “A S T R A”

1948 1. AVRAM, Mircea.- Alegerile de ieri şi de azi.

(s.l.): Editat de Consiliul Regional Stalin al Frontului Democraţiei Populare, (s.a.). 32 p.

BA/137463-137464

2. AVRAM, Mircea.- Cetatea sufletului: Versuri. Sibiu: Editura Autorului, 1948. 32 p. [Exemplar cu dedicaţia autorului către Werner Bossert]. [Exemplar cu ex-libris Werner Bossert].

BA/360625, 350883, 137696, 364254

1956 3. AVRAM, Mircea.- Cătălina. Bucureşti: ESPLA,

1956. 133 p. (Colecţia “Albina”) BA/130123-130126

1957

4. AVRAM, Mircea.- Pagini sibiene: Versuri şi proză. Sibiu: Cenaclul literar “Orizonturi noi”, 1957. 176 p. (Uniunea scriitorilor din R.P.R. Filiala Regiunii Stalin)

BA/134654

56

Mircea Avram

1981 5. AVRAM, Mircea. Octavian Goga: Bibliografie

sibiană. Sibiu, 1981. V + 37 f. dactilografiate (Biblioteca “ASTRA” Sibiu)

BA/351400

1983 6. AVRAM, Mircea. Contribuţii la biografia literară

a lui Radu Stanca. [Extras] În: “Cercetări de limbă şi literatură”, vol. 2. Sibiu, 1983. p 79-83

BA/334441-334442

TRADUCERI

1. AVRAM, Mircea.- Die Festung der Seele: Gedichte. Ubersetzt aus dem rumänischen von Werner Bossert. Hermannstadt, 1948. 20 p.

2. Kolowrat, Alfons. Susi, vaca noastră: Întâmplare

veselă în patru acte. În româneşte de Mircea Avram. (s.l.) (s.a.)

BA/294029

57

Seria Personalia

PUBLICISTICA

Tipărirea primelor versuri în paginile de literatură şi artă ale ziarului “Bucovina”, care apărea la Cernăuţi în anul 1942, are o dublă semnificaţie. Pe de-o parte se poate stabili cu exactitate data debutului literar care marchează totodată şi debutul publicistic. Respectiv, publicistica literară care deşi aparţine ca subspecie publicisticii propriu-zise – de angajament – are forme specifice de exprimare şi formulare. Vom constata de-a lungul traiectoriei biografice că această specie nu a stat sub semnul conjuncturii sau efemerului personal. Se dezvoltă în timp în paginile diferitelor reviste de specialitate, demonstrând o arie largă de preocupări. De la istoria cărţii şi a presei, la cronici literare şi teatrale, de la evocări sentimental-istorice şi culturale până la teme de larg interes cultural local. În studiul “Presa sibiană acum un sfert de veac”22 sunt analizate consecinţele proclamării Republicii, aşa cum au fost ele reflectate în paginile ziarelor sibiene (România Viitoare şi Telegraful Român). Interesante sunt şi preocupările legate de istoria presei sibiene23, în cazul acesta la anul 1875, adică la exact 100 ani distanţă. Studiul a apărut în cinci numere – 22 Avram, Mircea. În presa sibiană acum un sfert de veac. În:

Transilvania, XXVIII, nr. 8, dec. 1972, p. 44 (Patrimoniu documentar)

23 A.M. [ Avram, Mircea]. Presa sibiană la 1875. În: Transilvania , LXXXI, nr. 1, ian. 1975, p. 51-52; nr. 4, apr. 1975, p. 51; nr. 6, iun, 1975, p. 50; nr. 12, dec. 1975, p. 49-50 (Ad usum...); vezi şi Transilvania, LXXXI, nr. 1, ian. 1976, p. 51-52

58

Mircea Avram

cu întreruperi – în revista “Transilvania” (anii 1975 şi primul număr din 1976). Timp de doi ani (1949-1950) a fost redactor la ziarul Lupta Sibiului, un fel de “intermezzo” la evoluţiile profesionale viitoare. În paralel cu activităţile de bibliotecă, a găsit timp şi resurse personale să colaboreze în presa: LOCALĂ: România Viitoare, Curierul, Lupta Sibiului, Flacăra Sibiului, Tribuna Sibiului, Revista “Transilvania”; REGIONALĂ: Drum Nou (Braşov) ; NAŢIONALĂ: Contemporanul, Orizont (Bucureşti), Ateneu (Bacău), Convorbiri literare (Iaşi), Luceafărul de Ziuă şi Pagini contemporane (Braşov), Septentrion (Suceava), Tribuna (Cluj-Napoca), Clepsidra (Bucureşti), Revista bibliotecilor (Bucureşti), Scrisul bănăţean (Timişoara), Iaşul literar, Moldova, Dacia literară (Iaşi) şi Secolul 20 (Bucureşti). A fost cooptat în primele colegii de redacţie de la “Studii şi Comunicări” editată de Muzeul Brukenthal din Sibiu, revista “ASTRA” de la Braşov şi revista “Transilvania” de la Sibiu.

59

Seria Personalia

Articole publicate în revista

“Transilvania” din Sibiu – serie nouă, mai 1972 – - integral -

1972 ● AVRAM, Mircea. Tezaurul bibliotecilor. În:

Transilvania , LXXVIII, nr. 1, [mai] 1972, p. 65-66 (Patrimoniu documentar). [Bibliotecile sibiene şi contribuţia lor la dezvoltarea bibliologiei şi biblioteconomiei româneşti contemporane. Autorul propune înfiinţarea secţiei de biblioteconomie în cadrul facultăţii sibiene de filologie]

● AVRAM, Mircea. Avram Iancu în paginile Transilvaniei (în loc de bibliografie). În: Transilvania, LXXVIII, nr. 5, sept. 1972, p. 53 (Patrimoniu documentar)

● AVRAM, Mircea. În presa sibiană acum un sfert de veac. În: Transilvania, LXXVIII, nr. 8, dec. 1972, p. 44 (Patrimoniu documentar) [Proclamarea Republicii în presa sibiană: România Viitoare şi Telegraful român]

1974

● AVRAM, Mircea. Lectura intelectualilor. În: Transilvania , LXXX, nr. 9, sep. 1974, p. 47 (Cultură) [Prezenţa în biblioteci, în sălile de lectură şi de împrumut este o necesitate. Statistici de la Biblioteca ASTRA]

60

Mircea Avram

● Maurer, Christian. Transilvania, Climat temperat, Inima brumată a toamnei [Vechi meandre], [Pe şesul de tihnă-ntomnată]. În româneşte de Mircea Avram. În: Transilvania, LXXX, nr.12, dec. 1974, p. 15

1975

● AVRAM, Mircea. Paul Constant [la 80 de ani]. În: Transilvania, nr.1, ian 1975, p. 35

● A.M. [Avram, Mircea]. Presa sibiană la 1875. În: Transilvania, LXXXI, nr. 1, ian 1975, p. 51-52; nr. 4, apr. 1975, p. 49-50 (ad usum...); vezi şi Transilvania, LXXXI, nr. 1, ian. 1976, p. 51-52

1976 ● AVRAM, Mircea. Cartea românească în lume. În

Transilvania, LXXXII, nr. 2, feb. 1976, p. 48. (Bibliografie)

● AVRAM, Mircea. Un cântăreţ sibian al vitejiei de la '77. În: Transilvania, LXXXII, nr. 5, mai 1976, p. 20. [Poeziile lui Zaharia Boiu închinate războiului pentru independenţă, semnate cu pseudonimul Eugen Silvan, publicate în “Telegraful Român”]

● AVRAM, Mircea. Un uitat pe nedrept (la bicentenarul naşterii lui Ioan Barac). În: Transilvania, LXXXII, nr. 9, sep. 1976, p. 16-17. [Dintr-un Panteon sibian]

● Maurer, Christian. Bussardhand und Nebenher Gedichte. “Ţara şoimului negru” şi “Preajma”. Poezii. [Recenzie]. În: Transilvania, LXXXII, nr. 9, sep. 1976, p. 37.

61

Seria Personalia

1977 ● AVRAM, Mircea. Războiul din 1877-1878

oglindit într-o revistă franceză. În: Transilvania, LXXXIII, nr. 2, feb. 1977, p. 44 (Historia Militans)

1978

● AVRAM, Mircea. Dragoş Vacariuc [scriitor şi traducător]. În: Transilvania, LXXXIV, nr. 4, apr. 1978, p. 33 (Mişcarea literară)

● AVRAM, Mircea. Calendare sibiene în limba germană (sec. XVII-XX). În: Transilvania, LXXXIV, nr. 6, iun. 1978, p. 13-14. (Din istoria tiparului sibian)

1982

● AVRAM, Mircea. Ultimul mare copist transilvănean: Sava Popovici cel Bătrân ot Răşinari. În: Transilvania, LXXXVIII, nr. 5, mai 1982, p. 39

● A. M. [Avram, Mircea] Un Filimon transilvănean. În: Transilvania, LXXXVIII, nr. 5, mai 1982, p. 53-54

● AVRAM, Mircea. Un capitol de seamă al istoriei cărţii româneşti: Cartea vâlceană. În: Transilvania, LXXXVIII, nr. 8, aug. 1982, p. 50-51 (Cultură) [O carte utilă şi necesară: Istoria cărţii vâlcene: sec. XVII-XVIII de Costea Marinoiu]

● AVRAM, Mircea. Un manuscris “Agârbiceanu” din colecţiile Bibliotecii ASTRA din Sibiu. În: Transilvania, LXXXVIII, nr. 10, oct. 1982, p. 16 (Centenar Ion Agârbiceanu)

62

Mircea Avram

1983 ● AVRAM, Mircea. O scrisoare a primului-

ministru al apărării al Republicii Cehoslovace adresată publicistului sibian Horia Petra Petrescu. În: Transilvania, LXXXIX, nr. 11, nov., 1983 (Supliment. Vă prezentăm un document)

1984

● AVRAM, Mircea. Editoriale [din Ţara de Sus]. În: Transilvania, LXXXX, nr. 1, ian. 1984, p. 48 (Cultură)

● A. M. [Avram, Mircea] O nouă publicaţie suceveană. În: Transilvania, LXXXX, nr. 8, aug. 1984, p. 37 (Curier)

● A. M. [Avram, Mircea] Un volum jubiliar [al 10-lea volum al Anuarului Muzeului Judeţean din Suceava]. În: Transilvania, LXXXX, nr. 10, oct. 1984, p. 53-54

1985

● A. M. [Avram, Mircea] Un dicţionar istoric. În: Transilvania, LXXXXI, nr. 6, iun. 1985, p. 56 (Istoria Militans) [Bărbaţi ai datoriei: 1848-1849 de dr. Maria Totu, Petre Florea şi lt.col. Paul Abrudan. Bucureşti: Editura Militară, 1984]

● AVRAM, Mircea. Liviu Rebreanu şi Sibiul. În: Transilvania, LXXXXI, nr. 10, oct. 1985, p. 46-48 (Patrimoniu documentar) [Liviu Rebreanu în revistele sibiene şi în colecţiile Bibliotecii ASTRA]

63

Seria Personalia

1986 ● AVRAM, Mircea. Un om din Cârţişoara. În:

Transilvania, XCII, nr. 8, aug. 1986, p. 48-49 (Curier) [75 de ani de la moartea lui Gheorghe Cârţan]

● AVRAM, Mircea. Munţii n-au fost hotar. În: Transilvania, XCII, nr. 9, Sep. 1986, p. 8-11 (ASTRA 125. În lupta pentru unitatea naţională) [Colaborarea între instituţiile şi personalităţile de peste Carpaţi şi ASTRA]

● AVRAM, Mircea. Din arhivele ASTREI: Domnia lui Mircea cel Mare într-o copie manuscrisă necunoscută a “Istoriilor domnilor Ţării Româneşti”. În: Transilvania, XCII, nr. 9, sep. 1986, p. 65, 67. (Patrimoniu documentar)

1987

● AVRAM, Mircea. Manuscrise cotruşiene. În: Transilvania, XCIII, nr. 7, iul. 1987, p. 50,55. (Patrimoniu documentar)

1989

● AVRAM, Mircea. D. Florea-Rarişte. [S-a stins şi a rămas în “Eternitatea” Iaşului]. În: Transilvania, XCV, nr. 8, aug 1989, f.p. (Calendar-Mozaic)

64

Mircea Avram

SELECŢII PUBLICISTICE DIN REVISTA “TRANSILVANIA”

Presa sibiană la 1876

Luna ianuarie a anului 1876 stă sub semnul apariţiei a două noi publicaţii româneşti: Foişoara Telegrafului Român şi Şcol’a Romana. Prima e publicaţia despre care Mihai Eminescu avea să scrie, mai târziu, în Convorbiri literare de la Iaşi: “De un an şi mai bine au început să iasă la lumină pe lângă foaia politică “Telegraful Român” o foaie literară. Aceasta din urmă, numită “Foişoara Telegrafului Român”, se îndeletniceşte mai cu seamă cu răspândirea ştiinţelor practice, trebuitoare plugarului şi grădinarului; ea e menită a pune în mâna învăţătorului sătesc şi a preotului o lectură, scrisă româneşte de-a dreptul, lesne de înţeles şi folositoare. Totodată găsim în foaie dări de seamă asupra cărţilor străine, cari ating întrucâtva şi pe români, desbateri asupra limbei ş.a., destul numai că partea de căpetenie o formează studii de o netăgăduită utilitate. Ortografia e fonetică, cu concesiile etnologice pe care le-am făcut şi noi.(Convorbiri literare, nr.5, 1 august 1877, p. 99). De format mai mic decât Telegraful Român (32x22 cm), Foişoara apare “la două săptămâni”, în câte opt pagini. Un cuvânt “Către onoraţii cititori “, publicat pe primele două pagini ale numărului 1, apărut la 1

65

Seria Personalia

ianuarie, lămureşte sarcinile pe care şi le pune publicaţia: “cultivarea masei poporului” în spiritul unei adevărate culturi, “care să fie fiinţă din fiinţa noastră”. Fidelă programului pe care şi l-a propus, „Foişoara Telegrafului Român” în cele trei numere câte apar în luna ianuarie, publică materiale privind pedagogia sau situaţia economică a românilor , statistici privind dezvoltarea învăţământului în Ungaria şi în România, recenzii asupra unor manuale şcolare nereuşite, literatură populară, bibliografie – unele dintre ele semnate de personalităţi marcante, ca Dr. At. M. Marinescu, Dr. Ilarion Puşcariu, Eugen Brote, D. Comşa etc. În nr. 2 din 4/16 ianuarie, Telegraful Român notează că ziarele locale germane – “Siebenburgisch Deutsches Tageblatt” şi, mai ales, “Hermannstädter Zeitung vereinigt mit dem Siebenbürger Boten” – au primit favorabil apariţia „Foişoarei”, publicând chiar extrase din unele materiale apărute în noua publicaţie românească sibiană. Cealaltă revistă care-şi începe apariţia în ianuarie 1876, la Sibiu, “Şcol'a Romana” – sub redacţia lui Ioanu Candrea şi Basiliu Petri – e, aşa cum se recomandă prin titlu, o publicaţie prin excelenţă pedagogică, propunându-şi să îmbrăţişeze “cauza şcolară”, întrucât – după cum se menţionează în articolul de început - “factorul principalu pentru propagarea culturei sunt şcólele bune”. De acelaşi format cu “Foişoara Telegrafului Român”, Şcol'a Romana apare tot în opt pagini, dar săptămânal. Cuprinsul celor cinci numere care au apărut în ianuarie 1876 au însumat cu precădere materiale privind aproape toate obiectele de predare din şcoli, probleme de metodologie, sfaturi şi sentinţe pedagogice,

66

Mircea Avram

ştiri şcolare, bibliografie – fiind bine primite de cei interesaţi, după cum rezultă din unele răspunsuri date la “Poşt'a redacţiunei”. Apariţia celor două noi publicaţii sibiene a constituit, fără îndoială, un mare succes al publicisticii româneşti transilvănene, o contribuţie de seamă în dezvoltarea culturii naţionale pe aceste meleaguri.

În: Transilvania, nr. 1/1976 anul V/LXXXII), p. 51 ; Ad usum... - Itinerarii sibiene

Cartea românească în lume În Editura ştiinţifică şi enciclopedică a apărut, de curând, bibliografia “Cartea românească în lume” (1945-1972), alcătuită de Viorica Nedelcovici, Elvira Popescu şi Constanţa Protopopescu, cu un cuvânt înainte de Mihnea Gheorghiu. Umplând un gol acut resimţit de către toţi cercetătorii fenomenului cultural românesc în propagare universală, valoroasa lucrare e un prim pas spre realizarea unui vechi deziderat : “Daco-Romanica” - acea bibliografie, curentă şi retrospectivă, a prezenţei noastre literare şi ştiinţifice pe paralelele şi meridianele globului, în cei 27 de ani la care se referă (1945 – 1972).

Constatăm prezenţa în volum a numeroşi sibieni (Werner Bossert, Cornel Brahaş, Carol Gollner, Cornel Irimie, Veturia Jugăreanu, Harald Krasser, Nicolae Petru, Gisela Richter, Georg Scherg, Mircea

67

Seria Personalia

Tomuş, Alfred Reimar Ungar, Joachim Wittstock şi alţii), care, ca autori, traducători, prefaţatori sau îngrijitori de ediţii, şi-au adus aportul la răspândirea culturii româneşti peste hotare.

În: Transilvania, nr. 2/1976 (anul V/LXXXII), p. 16: Bibliografie

Un cântăreţ sibian al vitejiei de la '77 E larg dovedită vibraţia la unison a tuturor provinciilor locuite de români în acel neuitat 9 mai 1877, când Mihail Kogălniceanu a rostit, nu doar în faţa Adunării Deputaţilor , ci a lumii întregi: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare...”. Odată cu căderea Plevnei şi capitularea lui Osama Paşa în faţa oştilor române, la 28 decembrie (stil vechi) 1877, odată cu căderea ultimei redute turceşti – Smîrdanul – la 12 ianuarie 1878, parcă s-ar fi rupt un zăgaz. La 28 ianuarie 1878, Telegraful Român (care, în 1877, nu publicase în paginile sale şi nici în ale Foişoarei un singur vers măcar), reproduce poezia lui Alecsandri, Hora Griviţei iar, trei zile mai târziu, la 31 ianuarie, Sergentul şi Oda ostaşilor români.

La 2 februarie, în paginile aceleiaşi gazete, apare şi Peneş Curcanul, iar de aici înainte, cel care preia în publicaţia sibiană cântarea vitejiei româneşti este un poet, sibian prin adopţiune: Zaharia Boiu. În 1878, când, în Telegraful Român,apar poeziile sale închinate

68

Mircea Avram

războiului independenţei, Zaharia Boiu era o personalitate de seamă, cunoscut şi apreciat pentru bogata şi variata sa activitate, mai ales pe tărâmul învăţământului (era autorul primului abecedar cu litere latine apărut în Transilvania, abecedar care, în numai cinci ani, a ajuns la 14 ediţii) şi al culturii. Membru al “Astrei” încă de la înfiinţare (1861), redactor, într-o vreme (1863-1865), al Telegrafului Român, membru al “Reuniunii învăţătorilor români” din Caransebeş (1871) etc. fusese ales doar cu un an înainte (1877) membru corespondent al Academiei Române. Iată, probabil, motive suficiente în împrejurările politice de atunci, care l-au determinat să semneze acele poezii cu pseudonimul Eugen Silvan. Căci sub această semnătură apare, la 9 martie 1878, în Telegraful Român, poezia sa Trecerea Dunării, prima dintr-un ciclu închinat luptei pentru independenţă. La 21 martie apare Doctorul Postea şi cu frate-seu, la 8 şi 20 aprilie, Sfatul Ţării, şi respectiv, Lithia, la 13 mai, Statuia lui Mihaiu, la 23 al aceleiaşi luni, Testamentul soldatului, iar la 30 mai, Geniul României. Cu poezia “Jertfa şcolarilor”, apărută la 20 iulie, se încheie ciclul publicat în Telegraful Român. Probabil că aceleiaşi perioade îi aparţin şi poeziile Sultan şi Curcan, Armatei Române, Stindardul etc., pe care, însă, nu le aflăm publicate în paginile “Telegrafului Român” decât în 1904, când ele apar şi în volumul “Frunze de laur. Poesii eroice din anii 1877-1878”, pe care îl alcătuieşte, postum (1904), Ioan Baptist Boiu. Zaharia Boiu a vibrat la unison cu întregul nostru popor, încredinţat că, pe deasupra unor graniţe artificiale, un singur steag îi uneşte în luptă:

69

Seria Personalia

“Să-ţi fie drag, Române, pe cât vei fi în vieaţă Stindardul ţări tale cu cele trei culori...” În: Transilvania, nr. 5/1976(anul V/LXXXII), p 2: Poezii

Un uitat pe nedrept (la bicentenarul naşterii lui Ioan Barac)

În anul 1776, într-un sat pierdut printre dealuri – Alămor – se năştea un copil căruia părinţii i-au dat cel mai obişnuit nume al pământului acestuia, nume pe care îl purta şi tatăl său – Ioan al lui Ioan, din neamul Barac. Ce ursitoare îi vor fi stat la leagăn, hotărându-i şi faimă şi uitare, deopotrivă? Fapt e că şi la două secole de la naşterea sa îi cunoaştem viaţa tot atât de puţin ca şi în anul stingerii sale (1848). Puţinătatea datelor o constata, cu aproape cinci decenii în urmă, şi Gheorghe Bogdan-Duică, biograful său cel mai avizat şi – pare-se – cel din urmă. Şcoala dintâi Ioan Barac o va fi urmat în satul natal, învăţând buchiile de pe ceasloave, poate chiar cu tatăl său, care era preotul Alămorului. Între 1790-1798 a studiat la colegiul din Aiud, iar mai apoi, dreptul la Cluj. După terminarea studiilor – prin anii 1800-1801 – îl aflăm “dascăl normalicesc neunit” la Avrig. Aceasta e şi epoca în care îi apare prima şi cea mai cunoscută lucrare a sa: Istorie despre Arghir cel frumos şi Elena cea frumoasă şi pustiită crăiasă. Adică: O întâmplare sub care se înţelege luarea ţării Ardealului prin Traian Chesariul Romaniei (Romei, n. n.) - scrisă la Avrig şi

70

Mircea Avram

scoasă de sub tescurile tiparniţei sibiene a lui Petru Bart, în anul 1801. Alcătuită într-o limbă uşoară, populară, referindu-se la un fapt drag inimii noastre, cartea a cunoscut cea mai largă răspândire , retipărită în numeroase ediţii, din care numai la Sibiu vreo cinci sau şase. Ea n-a circulat însă numai în satele şi oraşele transilvănene, ci după cum ne-o dovedeşte tot Gh. Bogdan-Duică în studiul său (Ioan Barac, Academia Română, Studii şi cercetări, Bucureşti, 1933), era cerută, citită şi apreciată – în ediţiile ei succesive – de o seamă de personalităţi de dincolo de Carpaţi, între care Mihail Kogălniceanu, C. Negruzzi, Eliade, Ioan Ghica, Grigore Alexandrescu şi mulţi alţii referiri la ea aflându-se şi în opera lui Alecsandri sau Eminescu. Ultima ediţie a apărut acum aproape un sfert de veac, în 1954, la Editura tineretului, şi – din păcate – aniversarea bicentenarului naşterii lui Barac n-a incitat nici o editură la o nouă retipărire. Plecat, la scurtă vreme după apariţia acestei prime cărţi, la Braşov – datorită, poate, şi prestigiului dobândit prin apariţia acesteia – Ioan Barac va fi în oraşul de la poalele Tâmpei “dascăl mare” la Şcoala românească din Schei, iar apoi “translator magistratual” la Sfatul oraşului, neîncetând nici o clipă să scrie, închinându-şi lucrările – aşa cum va mărturisi într-o prefaţă la una din lucrări - “neamului meu cel românesc”. Aşa apar, pe rând, “Risipirea cea de pe urmă a Ierusalimului” (1821), “O mie şi una de nopţi – sau Halima”, în opt volume (1836-1840), “Naşterea şi toată viaţa minunatului Piticot de un cot” (1842), “Cei trei fraţi gheboşi” (1843) – unele din ele cunoscând în lungul vremii numeroase reeditări.

71

Seria Personalia

Câteva din traducerile şi prelucrările sale au apărut abia după moartea sa (Istoria lui Odisefs, Pippelea gâscarul), altele – numeroase, chiar foarte numeroase – au rămas în manuscris până astăzi (Constantina Cartigam, Mirele cel umblat şi pricopsit, Vânătorul de la Matra, La miezul nopţii, Amlet prinţul de la Dania, O tragedie în cinci perdele după Sakespeer – care se pare că este prima traducere în limba română a unei opere de Shakespeare! – şi încă multe altele), păstrate în colecţiile Bibliotecii Academiei, unde au ajuns datorită lui Nicolae Densusianu. În 1837, când, din iniţiativa lui R. Orghidan şi a lui D, Marin, la Braşov apare prima gazetă românească din Transilvania, “Foaea Duminecii spre înmulţirea cei de obşte folositoare cunoştinţe”, Ioan Barac este principalul ei colaborator, după cum este şi harnicul colaborator al “Foii pentru minte, inimă şi literatură”, întemeiată cu un an mai târziu, tot la Braşov, de Gheorghe Bariţiu – pe care îl cunoştea, după cum îi cunoscuse, fără îndoială, şi pe Gheorghe Lazăr sau pe Vasile Pop – primul bibliograf român – care îl vor fi îndemnat şi încurajat în bogata sa activitate de scriitor, de tălmăcitor şi prelucrător al unor opere literare străine, intrate în lectura cititorului român datorită lui. Menţionat, mai amplu sau mai zgîrcit – în toate istoriile literaturii române, în toate bibliografiile şi studiile privind începuturile literaturii şi ziaristicii noastre peste amintirea lui Ioan Barac, s-a aşternut, totuşi, încetul cu încetul – dar pe nedrept – colbul uitării. În a sa Istorie a literaturii române, Nicolae Iorga, referindu-se la literatura din epoca lui Bararc, scria, credem, pe bună dreptate: “În Ţara Românească şi Moldova, câtă poezie s-a scris, a fost numai pentru un cerc cu totul restrâns.

72

Mircea Avram

Era făcută numai pentru boieri, pentru boierimea ştiutoare de franţuzeşte, ba poate numai pentru cucoanele acestor boieri şi chiar exclusiv pentru cucoanele cu pricina, acelea ale căror graţii - “nuri” se zicea pe atunci în limbajul curtenilor – erau cântate de respectivul poet. Pe când în Ardeal naraţiunile lui Barac şi Aron se adresează întregului popor românesc din provincie şi desigur că ele au fosat citite cu plăcere şi interes de orice român ştiutor de carte din partea locului, aşa încât, lăsând la o parte valoarea lui estetică, ele au folosit neasemuit mai mult culturii poporului nostru decât (...) gemetele, sau complimentele rafinate şi jocurilor de spirit rimate...” Şi tot Iorga, în aceeaşi Istorie a literaturii, cu câteva pagini mai încolo, conchidea: “Evident că astăzi n-ar fi potrivit a se da la lumină miile de versuri ieşite din rodnicul condei al translatorului. Dar o alegere s-ar putea face: ar fi şi un act de dreptate şi recunoştinţă faţă de acest vechi scriitor cu merite reale...” Iniţiativa Comitetului Judeţean Sibiu pentru cultură şi educaţie socialistă de a cinsti memoria acestui înaintaş al culturii româneşti transilvănene cu prilejul bicentenarului naşterii sale, prin ridicarea unui bust ]n satul natal al scriitorului şi prin organizarea, la Căminul cultural din Alămor, a unei expoziţii memoriale permanenete închinată lui Ioan Barac, constituie – aici, pe meleagurile sale de baştină – un asemenea binevenit “act de dreptate şi recunoştinţă”.

În: Transilvania, nr. 9/1976 (anul V/LXXXII), Dintr-un panteon sibian

73

Seria Personalia

Fănuş Neagu Trunkener sommer (Vară buimacă).

Povestiri alese şi traduse de Reimar Alfred Ungar. Prefaţă de Mircea Tomuş

Traduse în numeroase limbi, povestirile lui Fănuş Neagu au apărut în limba germană, până acum, doar izolat, în unele culegeri din operele prozatorilor români contemporani editate peste hotare (Păpuşa şi Dincolo de nisipuri la Berlin, în 1969, Fântâna în 1970, la Basel-Tübingen şi Doi saci de poştă, în 1972, la Berna). De acesată dată, Editura Albatros oferă cititorilor de limbă germană un volum cuprinzând 13 dintre cele mai reprezentative povestiri ale scriitorului, în tălmăcirea traducătorului sibian Reimar Alfred Ungar şi cu o prefaşă semnată tot de un sibian: criticul literar Mircea Tomuş. Volumul recent oferă cititorului de limbă germană posibilitatea cunoaşterii mai cuprinzătoare a literaturii lui Fănuş Neagu. Aceata datorită alegerii celor mai reprezentative dintre povestirile scriitorului (la baza acestei selecţii a stat volumul În văpaia lunii – el însuşi o selecţie din proza scurtă a autorului), care introduc cititorul în universul scrierilor lui Fănuş Neagu, evidenţiindu-i filiaţiile literare şi conturându-i personalitatea artistică în contextul literaturii noastre contemporane. Oprindu-se asupra acestor povestiri, evocând, toate, mirifica şi ciudata lume a Dunării şi a Bărăganului, spre a le oferi în tălmăcirea sa cititorilor germani, Reimar

74

Mircea Avram

Alfred Ungar nu şi-a ales o sarcină uşoară. Natura, oamenii, limbajul lor chiar au un specific care nu o dată pune probleme de loc uşoare celui ce ar vrea să le redea într-o altă limbă decât cea a locului. Parcurgând însă paginile volumului recent apărut, putem spune că Reimar Alfred Ungar a oferit cititorilor germani o traducere reuşită, care nu le răpeşte prea mult din satisfacţiile unei lecturi în original.

În: Transilvania, nr. 9/1976 (anul V/LXXXII), p. 37: Cartea sibiană

Christian Maurer Bussardland und nebenher. Gedichte (Poezii)

Cunoscut şi cititorilor români atât prin volumul de poezii Rememorînd fântâna, apărut în 1974 la editura “Cartea românească”, în tălmăcirea Mirei Preda şi a lui Corneliu Micandru, cât şi prin numeroasele traduceri apărute, de-a lungul anilor, în reviste, Christian Maurer este din nou prezent în vitrinele librăriilor cu un volum de versuri, intitulat Bussardland und nebenher (Ţara şoimului negru şi preajma). Debutând în 1956 – an în care îşi începe şi cariera de actor – cu poezia “Die Doina”, pentru care obţine premiul I pentru lirică al ziarului “Neuer Weg”, Christian Maurer e permanent prezent – de atunci încoace – în publicaţiile de expresie germană din ţara noastră, cu o poezie militantă, impregnată de atmosfera şi spiritul meleagurilor natale, cu o notă personală distinctă,

75

Seria Personalia

pe care i-o dă – poate – însăşi activitatea sa pe scenă, arta rostirii cuvântului vădindu-se şi în exprimarea sa poetică. Paralel, Christian Maurer e mereu prezent pe scenă, în filme, la televiziune (Un august în flăcări), activitate care se completează fericit şi prin preocupările sale în domeniul dramaturgiei, care s-au materializat în farsa populară “Sfinţii din Boleschdorf”, prelucrarea (împreună cu Kurt Conradt), sau, mai recent, 1973 şi respectiv 1975 prin comediile “Ein spätes La Paloma” (O “La Paloma” târzie) şi “Ein Ausflug auf den Perser” (O excursie pe covorul persan) – cea din urmă distinsă cu un premiu al Uniunii Scriitorilor. Volumul de debut, “Die Hände” (Mâinile) apărut la Editura tineretului, în 1964 – semnificativ pentru evoluţia de la debutul în presă a poetului – este urmat, în 1970, de unul de schiţe, “Chronik hinter Kulissen” (Cronici în spatele culiselor), care îi dezvăluie din nou preocupările diurne, iar în 1974, de traducerea în limba română a unei culegeri din versurile sale, amintitul volum “Rememorând fântâna”, care a constituit o reuşită prezentare a poeziei lui Christian Maurer pentru cititorul român. Recentul volum “Bussardland und nebenher”, comentat pe larg de presa germană de specialitate, constituie afirmarea maturităţii sale poetice, exprimată într-un larg evantai tematic, şi purtând, acum, pecetea clar imprimată a personalităţii sale distincte în contextul poeziei de expresie germană din ţara noastră, integrându-se în peisajul poeziei româneşti contemporane.

În: Transilvania, nr. 9/1976 (anul V/LXXXII), p. 37: Cartea sibiană

76

Mircea Avram

Dragoş Vacariuc

Pe neaşteptate, o veste tristă ne-a mâhnit inimile în zilele începutului de martie şi de primăvară: s-a stins Dragoş Vacariuc, scriitor, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. Omul care, în ciuda imobilizării sale fizice, sechelă a războiului, era plin de optimism, plin de vervă, de vioiciune, de dragoste de viaţă, a plecat dintre noi subit, în urma unui absurd şi banal accident postoperator. Scriitor, traducător cu har şi plin de hărnicie – cunoscător al câtorva limbi străine – ne-a pus la îndemână opere ale literaturii germane, ruse, estoniene, indiene sau franceze, convins că orice carte apărută pe oricare din meridianele sau paralele lumii şi tălmăcită în limba noastră deschide noi orizonturi oricui i-ar parcurge filele, apropie omul de om şi inima de inimă. Mărturie acestui crez sunt cele peste patruzeci de volume traduse în ultimele două decenii, schiţele, povestioarele sau anecdotele publicate în paginile culturale ale ziarelor sau în reviste. Iuri Naghibin şi Piotr Kropotkin, Heinz Senkbeil sau Edvard Vilde, Thakazhi Sivasankara Pillai sau scriitori de expresie germană din ţara noastră, ca Oskar Paulini – şi-au aflat în Dragoş Vacariuc tălmăcitorul neobosit, înzestrat şi fidel. Ultimele traduceri n-au luat încă haina tiparului şi când vor apărea în librării, Dragoş Vacariuc n-o să le mângâie copertele şi filele, mirosind a cerneală proaspătă, cu satisfacţia pe care ţi-o dă rodul muncii şi lucrul împlinit. Dar le vom mângâia noi, cu gândul la el,

77

Seria Personalia

cu gândul la prietenul, la Omul, la literatul pe care l-am pierdut prematur, dar a cărui amintire va rămâne mereu vie în sufletele noastre.

În: Transilvania, nr. 4/1978 (anul V/LXXXII), p. 33: Mişcarea literară

Manuscrise cotruşiene

Antologia apărută în 1979 la Editura Minerva, cu o a doua ediţie în 1985, apoi amplul studiu al lui Ion Dodu Bălan, “Resurecţia unui poet” – Aron Cotruş (tot la Editura Minerva, 1981), precum şi sporadicele referiri la opera şi viaţa poetului, apărute în publicaţiile din ţară începând de pe la jumătatea deceniului şapte, au repus în circulaţie creţia lui Aron Cotruş (născut la Haşag, jud. Sibiu, în 1891). În “Argumentul care îi precede lucrarea, autorul “Resurecţiei...” precizează că vor mai fi necesare reveniri la opera cotruşiană pînă când poetul să se “întoarcă definitiv acasă”, şantierul de arheologie a istoriei literare inaugurat de Ion Dodu Bălan rămânând, deci, deschis, mai ales în ceea ce priveşte biobibliografia lui Aron Cotruş. Publicaţiile sibiene – începând de prin 1908 şi pînă după cel de al doilea război mondial – mai ascund în paginile lor (în Luceafărul, Transilvania, Foaia Poporului, Telegraful Român etc.) şi versuri semnate de cel ce spunea: ”... copil fermecat – mă uitam să văd în

78

Mircea Avram

depărtare/munţii vineţi ai Sibiului” (Satul meu), ca şi referiri la viaţa şi activitatea sa, care, adunate, ar putea îmbogăţi rezultatele şantierului deschis. În acest sens, am semnala existenţa, la Biblioteca ASTRA şi la Filiala Arhivelor Statului din Sibiu a unor manuscrise cotruşiene – unul din ele, se pare, inedit. Cum datorită faptului că, încă din 1929, Aron Cotruş se afla mai mult dincolo de hotarele ţării, este de presupus că în ţară se află destul de puţine manuscrise autografe ale poetului. De altfel, Ion Dodu Bălan reproduce abia şase asemenea manuscrise în volumul amintit, fără a indica unde se află. Manuscrisele aflate la Sibiu – două, dacă nu ţinem seama de scrisoarea care însoţeşte unul din ele – sunt din perioada de început a activităţii lui Cotruş. Primul – aflat în Colecţiilei Filialei Arhivelor Statului, sub cota Mss varia I 285 – este al poeziei Transilvaniei, inclusă de poet în volumul Mâine, apărut la Cluj în 1928 în editura revistei “Societatea de mâine” şi e reprodusă în ambele ediţii la care ne-am referit. Scrisul energic, mare apăsat - “colţuros”, am spune -, ca şi semnătura, împrumută parcă ceva din însuşi nervul poeziei. Pe verso-ul filei manuscrisului, cineva (s-ar părea să fie scrisul lui Horia Petra Petrescu), a notat cu creion roşu: “Transilv. no. 3, 1918”. Dar în 1918, Transilvania a apărut într-un singur caiet, numerotat 1-12, şi fără conţinut literar. În schimb, aflăm poezia publicată în “Transilvania” din 1928, deci la a 10-a aniversare a Unirii, după cum o mai aflăm reprodusă şi în numărul festiv al revistei “Ramuri” din 1929. Faţă de textele reproduse în volume, şi în reviste, manuscrisul nu prezintă diferenţe, cu excepţia unui singur cuvânt înlocuit într-un vers.

79

Seria Personalia

Al doilea manuscris se află în colecţia Bibliotecii ASTRA (cota C. LXIX/35), fiind vorba de poezia “Veghiază ceasul de aur...”. O scrisoare însoţeşte poezia: “Mult St. Dle Moldovan. Vă trimit aici nişte versuri poporale şi două originale, poate vă vor fi de vre-un folos. Cu distinsă stimă, A. Cotruş”. Din păcate nu ni s-a păstrat decât această poezie şi scrisoarea; cealaltă şi cele “poporale” ne rămân necunoscute – dar scrisoarea ne semnalează preocupările de culegător de folclor ale lui Cotruş, latura pe care nu i-o cunoşteam. Scrisoarea nefiind datată, e nevoie să stabilim cărei publicaţii şi cărui d. Moldovan i-a fost adresată: lui Silvestru Moldovan, care era, într-o vreme, redactor la “Foaia Poporului” (dar la care au mai lucrat ca redactor şi Vasile Moldovan, şi – ca locţiitor de redactor – George Moldovan), sau lui Vasile E. Moldovan, care făcea parte din comitetul de redacţie al Luceafărului? Din volumul I al bibliografiei “Octavian Goga în corespondenţă” (Minerva, 1975), aflăm că A. Cotruş, ca “student”, cum semnează, a mai trimis această poezie, prin 1908 probabil, (alături de altele două: Mizeriile vremii şi Ca osândiţii la galere) lui Octavian Goga, pentru “Luceafărul”. Dar, deşi A. Cotruş publică în “Luceafărul”, în perioada iunie 1908 – iunie 1910, un număr de 10 poezii, niciuna din acestea trei nu a fost publicată în revista sibiană. S-ar putea deduce, deci, că poetul s-a adresat – mai înainte, sau mai târziu – lui Silvestru Moldovan, spre a i-o publica în “Foaia Poporului”. Cum poezia nu a fost reproducă nici în recentele ediţii ale versurilor lui Aron Cotruş, s-ar putea

80

Mircea Avram

ca ea să fie inedită. Poate că cineva, care se va încumenta să cerceteze mai îndeaproape colaborarea lui Aron Cotruş la publicaţiile sibiene, va putea aduce precizări şi date nu numai în legătură cu cele semnalate mai sus.

Veghiază ceasul de-aur.... Veghiază ceasul de-aur pe blonda ta brăţară Şi-odaia ta îmi pare, odaie mortuară - Ţi-ngropi mânuţa-n spuma portocaliei bluze Şi-acelaşi dulci capricii ţi-s şi-astăzi călăuze. Şi-ah! ochii tăi şi părul cochetă curtezană - Cine-ar putea să spună că frumuseţea-i vană?! - Dar totuşi ce ai astăzi? Ce-ţi foloseşte oare, Că te-ai plimbat odată pe yahturi princiare?! Şezi palindă-n fotoliu, în haină de mătasă Copila mea nebună, copila mea frumoasă... Şi ceasul ce veghiază pe blonda ta brăţară, Trist spune parcă nopţii povestea ta amară.

(A. Cotruş)

În: Transilvania, nr. 7/1987 (anul XVI/XCIII), p. 50: Patrimoniu documentar

81

Seria Personalia

Presa literară românească din Transilvania

Deşi istoria presei literare din Transilvania nu se confundă cu cea a presei în general, cum subliniază pe drept cuvânt autorii recentei sinteze cu acest subiect24 în Avertismentul iniţial, ea este o parte constitutivă, inseparabilă a acesteia şi, implicit, o parte din istoria luptei ardelenilor pentru drepturile lor legitime, pentru unirea cu “ţara”, în ultimă instanţă. Din acestă perspectivă, istoria publicisticii literare transilvănene este nu numai o descriere a evoluţiei unor forme estetice (căci este discutabil, şi asta, deşi caracterul estetic al acestei literaturi înainte de Coşbuc a fost negată nu o dată), ci şi o investiţie a modului în care ideea naţională devine, din factor iniţial şi motor al acestei literaturi, motiv şi temă principală a ei; cu alte cuvinte, cum se face trecerea de la pretextul literar la literatura adevărată, fără ca principiul activ al acestei mişcări – prin reviste subînţelegându-se, în primul rând, scriitorii – să fie trădat. Dar dacă autorii nu confundă teritoriile presei literare cu cele ale publicisticii în general, ei sunt totuşi obligaţi să examineze începuturile genului într-un capitol sintetic, fără deosebire de destinaţia şi caracterul exact al publicaţiilor avute în vedere nu numai pentru că începuturile sunt întotdeauna greu de inventariat şi organizat a posteriori, dar şi pentru că presa românească din Transilvania a avut în vedere, de la primele sale

24 Mircea Popa şi Valentin Taşcu, Istoria presei literare româneşti din Transilvania de la începuturi până la 1918, Cluj-Napoca, Dacia, 1980, p. 282

82

Mircea Avram

încercări, cu prioritate domeniul cultural. Risipite în publicaţii diverse, în contribuţii parţiale, mărunte, pierdute aproape între alte subiecte, datele referitoare la presa românească din Transilvania din epoca începuturilor sale până în zorii epocii moderne, până spre 1830 (autorii aleg ca dată de separaţie între cele două epoci anul 1827, în care apare la Leipzig Fama Lipschii), sunt acum adunate pentru prima oară într-o sinteză care luminează dimensiunile reale ale acestor eforturi de afirmare a spiritului creator românesc, întârziate şi obstrucţionate cu prevăzătoare perseverenţă de autorităţile chezaro-crăieşti. Fără să aducă, practic, noutăţi documentare, capitolul “Epoca de pionierat. Proiecte, tentative, încercări” strânge într-o unică imagine demersurile tuturor iniţiatorilor publicisticii transilvănene de la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi de la începutul celui următor, Piuariu-Molnar, Paul Iorgovici, bucovineanul Ioan Billewitz, Mihai Boiagi, Z. Carcalechi şi alţii, demonstrând că necesitatea apariţiei acestor gazete nu era resimţită doar de unele cercuri intelectuale româneşti, dintr-o anumită zonă, ci că aceste doleanţe răspundeau unei adevărate nevoi naţionale, că ele erau rezultatul unui indiscutabil grad de dezvoltare culturală a poporului român în întregimea sa, în toate părţile româneşti ale monarhiei habsburgice, din Banat până în Bucovina. Este evident că programul acestor gazete, atât cât îl cunoaştem astăzi, cel avansat de Piuariu-Molnar de pildă pentru “Walachische Zeitung für den Landmann” în 1789 şi chiar modalităţile publicistice preconizate pentru ele (sfaturi prin intermediul unor istorioare cu învăţături practice, mici fabule cu întâmplările popii Miron, care-l prefigurează pe celebrul Popa Tanda al lui Slavici etc.) sunt cele folosite în materialele contemporane de tendinţă

83

Seria Personalia

iluministă, în broşurile de economie agricolă, în istorioarele morale din calendare ş.a.m.d. Aceeaşi strânsă întrepătrundere între idealurile culturale, mărturisite, şi cele politice, naţionale, exprimate cu oarecare prudenţă, caracterizează şi cea de-a doua etapă a publicisticii transilvănene, plasate de cei doi autori, şi pe drept cuvânt, sub semnul tutelar al lui Bariţ şi al lui Cipariu. Această perioadă, ilustrată de celebra “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, “prima revistă literară a Transilvaniei în adevăratul înţeles al cuvântului” (p. 67), este şi cea în care se afirmă o cuprinzătoare generaţie de scriitori, mai toţi de a doua mână, dar scriitori cu adevărat, ilustrând nu idei didactice, ci idei literare cu mijloace literare, pe un evantai atât de divers cât îngăduia vremea, de la clasicismul puţin pompos al iluminismului de nuanţă vieneză până la romantismul fugos al unui fantastic baladesc (ca la Cipariu), incluzând orientări preromantice, sentimentaliste, realiste, care configurează o viaţă literară activă şi creatoare, comparabilă, sub raportul vitalităţii şi diversităţii, cu cea de peste munţi şi care-i cedează acesteia pasul doar în măsura în care ei îi lipsesc, din nefericire, nu marile personalităţi, ci marii scriitori; şi încă, ţinând seama de condiţiile atât de vitrege în care s-au afirmat, nu putem şti dacă dintre cei amintiţi, Andrei Mureşanu, Cipariu, P. Vasici, Tincu Velia, Iosif Mani-Ardeleanu şi mulţi alţii, unii morţi foarte tineri, n-ar fi crescut în condiţii mai favorabile măcar un scriitor de valoarea celor mai mari de peste munţi. Meritul acestui capitol, în afară de sublinierea diversităţii de care vorbeam, este de căutat şi în analiza complexă care se face publicaţiilor transilvănene, puse în paralel cu cele din Ţara Românească şi Moldova, discutându-se din

84

Mircea Avram

perspectivă istorică relaţiile avute cu scriitorii de peste munţi, colaborările reciproce, spijinul acordat unor acţiuni de interes naţional (problema limbii literare, critica literară, problema traducerilor etc.), toate acestea puse încă la lumină prin referiri la tradiţiile de colaborare preexistente în domeniu. În general, şi acest capitol, şi următoarele (Epoca “Familiei”, Momentul “Luceafărul”), aduc în discuţie nume de autori şi titluri de reviste pe nedrept uitate şi furnizează asupra lor detalii semnificative: I.C. Drăgescu, I. Al. Lapedatu (care a beneficiat, nu demult, de o ediţie în seria de “Restituiri” a Daciei), Iustin Popfiu, dintre autori. “Speranţia”, “Orientul latin”, “Şezătoarea”, “Albina Carpaţilor” (aici nu se utilizează studiul monografic al lui V. Grecu, din 1970), “Revista ilustrată”, dintre publicaţii. În mod special trebuie remarcat capitolul despre “Presa literară manuscrisă”, primul studiu amplu de acest fel, care pune în valoare o amplă mişcare publicistică (autorii ar fi preferat probabil termenul “revuistică”, de care au abuzat în text, în ciuda aspectului său rebarbativ), manifestată în forme specifice Transilvaniei oprimate de atunci. Desigur, ceea ce adaugă în latura informativă, în detalii preţioase asupra unei mişcări prea puţin şi parţial cunoscute, dăunează, într-un fel, viziunii de ansamblu, care se îngustează spre sfârşitul cercetării; faptul este explicabil şi prin modificarea datelor istorice, şi prin abundenţa deosebită a materialului. Observaţia noastră vrea, de fapt, să arate că va fi necesar ca analiza fenomenului să fie reluată, acum, când avem trasate datele documentare ale problemei, într-un cadru mai larg, poate sociologic, într-o largă analiză istorică a factorului cultural în definirea mişcării politice a românilor din

85

Seria Personalia

Transilvania secolului trecut, analiză care pentru perioada iluministă s-a făcut, sau este în curs. Pentru aceasta lucrarea lui Mircea Popa şi Valentin Taşca oferă o bază serioasă.

În: Transilvania, nr. 11/1980 (anul IX/LXXXVI), p. 50: Patrimoniu documentar

86

Mircea Avram

ANEXE

87

Seria Personalia

88

Mircea Avram

Agârbiceanu

89

Seria Personalia

Calendar 1855

90

Mircea Avram

Calendare 1766-1781

91

Seria Personalia

Cartea legii

92

Mircea Avram

Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea

93

Seria Personalia

Eminescu

94

Mircea Avram

Minulescu

95

Seria Personalia

96

Răşinari 1816