Nr. 1 - 2006

1

Nr. 1 Iulie

2006

Nr. 1 - 2006

2

www.InfoElectronica.ro

Redactor sef , Adrian Geana

Primul Nr. Al Revistei InfoElectronica Publicatia, deocamdata lunara, in-cearca sa scoata dintr-o stare de letargie pe electronistul amator si sa faca fata pretentilor profesio-nistilor. Integrarea pe scara larga si mi-niaturizarea dau electronistului senzatia ca ceea-ce trebuie sa stie este marketing si putina “orien-tare pe teren”. Nu trebuie uitat ca produsele electronice indiferent de sursa si cantitatile penibile in care sunt pe piata, au fost concepute de cineva si ulterior fizic realizate. Este evident ca proiectantul de ASIC-uri, noul electronist, nu tre-buie sa cunoasca aceleasi lucruri ca cel de acum 20-30 de ani. Atat timp cat se utilizeaza curen-tul electric pentru executia de co-menzi si transmisii de date, putem spune ca au avut loc numai schimbari tehnologice. Vom pune la dispozitie informatii

si materiale scrise care sa ajute amatorul si profesionistul. Conlucrand cu Portalelectric, respectiv domnul Calota, dealtfel managerul societatii, sa nu va surprinda ca unele materiale se regasesc in ambele publicatii. Prin concursul lui Portalelectric speram ca

publicatiile sa acopere aria ″electronului in mis-care″, adica energetica-electrotehnica-electronica. O importanta deosebita o are colaborarea cu specialistii. Daca doriti sa trimiteti pentru editare materiale practice (hobby, functionarea diverselor produse chiar cel pe care societatea dumneavoastra il co-mercializeaza sau produce) sau teoretice puteti face aceasta la emailul infoelectronica@gmail.com In urma unor criterii materialul va fi selectat si editat. Deoarece ziarul nu il scriem pentru corectarea si recitirea de catre noi, va rugam trimiteti parerile si cerintele dumneavoastra cu materialele care v-ar fi de un real folos. Acesta nu este un sondaj de

opinii ″preelectoral″ ci efectiv dorim sa cunoastem cerintele dumneavoastra. Scopul articolelor din ziar este exclusiv tehnic. Evident prin prezentarea unei noutati sau a unui principiu, automat se creaza publicitate produca-torului sau distribuitorului. Asta nu e rau, chiar bine, dar nu acesta este sco-pul, inca odata spunem.

Copierea sau multiplicarea de materiale fara acor-dul conducerii ziarului intra sub incidenta legii !

Nr. 1 - 2006

3

CUPRINS

Istoria Recenta A Electronicii (1)

Din Istoria Telecomunicatiilor (1)

Actionari Electrice

Sirene Comandate Radio

Semnale Si Perturbatii

BCM1112

Semiconductori In Fibra Optica

Contactoare Statice De Curent Continuu

Detector De Gaz Natural

Convertoare

Programator Universal PM3

Cibernetica – Inteligenta Artificiala

04

05

06

07

09

10

11

12

13

14

15

15

Nr. 1 - 2006

4

Istoria Recenta A Electronicii (1) Lui Marcian Hoff i-a venit ideea sa sugereze func-tionarea unui circuit integrat pe baza programului

memorat in el.

Configuratia era simpla dar memoria mai ridicata.

Aceasta extraordinara idee a acelor vremuri, a dat

nastere primului microprocesor.

Ea a fost materializata de Frederico Faggin in ca-drul firmei Intel in anul 1971.

Primul microprocesor de 4 biti si viteza de 6000

operatii/secunda avea sa se numeasca 4004.

In luna aprilie a aceluiasi an Intel si Texas Instru-ments scoate microprocesorul 8008 pe 8 biti si vi-

teza de 300 000 operatii/secunda.Microprocesorul

8080 pe 8 biti a fost lansat de firma INTEL in 1974. MOTOROLA (Chuck Peddle) lanseaza si ea,

rapid, microprocesorul pe 8 biti 6800.

In 1975 MOS Technologi (Chuck Peddle-mutata la firma MOTOROLA), anunta introducerea lui 6501

si 6052 la pretul care a spart piata de 25$/bucata.

Dupa infintarea firmei ZILOG (Federico Faggin) in

anul 1976 apare si renumitul Z80.

Ce nu era posibil de realizat, cu 20-25 ani in urma , decat prin tehnologie relativ avansata au

fost componentele electronice active.

Era, si este, imposibil sa poti realiza un,

tranzistor, tiristor etc. Componente de acest gen se realizeaza in fabrica cu specific electronic (in

Romania, inainte de '89 era I.P.R.S.-Baneasa, Tehnoton, MICROELECTRONICA, fabrica de me-

morii).

Magazinele de specialitate ofereau posibilitatea a-chizitionarii acestora la un pret rezonabil. Situatie

similara a fost, si este, in toate statele din lume.

Viteza rapida de integrare si miniaturizare a creat prin aparitia circuitelor SMD, o blocare a unei

parti importante din electronisti la posibilitatea

interventiei in montaje. Aceasta a limitat electronistul la: masuratori, in-

terpretarea fenomenelor si eventual schimbarea

unor componente simple.

Putem spune ca miniaturizarea a dus la ″ingheta-rea″ activitatii. Procesul tehnologic s-a facut simtit cel mai puternic

si rapid in domeniul electronicii. Este una din stiin-tele (sau ramura) care a evoluat cel mai rapid.

Microprocesoarele si circuitele programabile sunt la

indemana electronistului ca simple componente care nici macar nu le poate diagnostica. Si oricum

fiind cuprinse in module, inlocuirea acestora nu este simpla, devenind deseori ineficienta. Apropiindu-ne in timp, modulele si circuitele de

comanda devin si ele imposibil de reparat. In a-

ceasta situatie, ce a mai ramas electronistului care nu lucreaza intr-o fabrica din S.U.A. sau Japonia,

producatoare de componente, este programarea circuite de memorie.

Aparitia in anul 1980, in SUA, a programul VHSIC

(Very High Speed Integrate Circuit), iar o conse-cinta a fost aparitia programului VHDL (Hardvare

Description Language), a oferit o alta modalitate de lucru electronistului.

Programul este utilizat in modelarea sistemelor di-

gitale.

Sistemele care pot fi modelate au o larga arie, de la

portile logice la sistemele complexe digitale. VHDL a fost standardizat mai apoi de IEEE (Institut of

Electrical and Electronic Enginers).

Iar daca intervin echipamente cu viteza mare de transmitere a informatiei (ex. radiocomunicatiilor),

electronistul este un "aparat de diagnoza".

Nr. 1 - 2006

5

Din Istoria Telecomunicatiilor (1) Telecomunicatiile sunt o consecinta a dezvoltarii electronicii in domeniul transmiterii la distanta a

unor semnale dorite.

Telecomunicatiile prin excelenta au patruns in

viata fiecaruia si in domenii de nebanuit intr-un timp extrem de scurt.

Regasim telecomunicatiile in comanda masinilor

industriale, robotica, comunicatii cu obiecte cos-mice, sisteme de legatura la distanta (GSM), mo-

dalitati de localizare (GPS) etc.

Dezvoltarea telecomunicatiilor a inceput in a doua jumatate a secolului XIX si extrem de rapid in

secolul XX.

Dupa ani de zile grecii iar apoi romanii i-au adus imbunatatiri, alfabetul a fost modelat prin simpli-

ficare, modificare etc.

Alfabetul existand ( deci si comunicarea) rama-sese de rezolvat transportului comunicarii.

La inceput mesajul a fost transmis direct de catre om. Modalitatea nu a fost eficienta datorita vitezei

scazute.

Focul a fost un mijloc care a permis transmiterea sub forma codata si indirect a informatiei dar la

distanta scurta.

O dezvoltare a acestei modalitati este de fapt

″telegraful vizual″. Asupra telegrafiei vizuale au adus contributii in anii 1700 , fizicianul si

astronomul englez Robert Hooke.

In aceeasi perioada a fost gandit si un telegraf aerian de catre cercetatorul francez Guillaume

Amonton.

Un sistem practic de telegrafie vizuala au pus la punct fratii Chapper.

In anul 1837 a fost inventat de catre Samuel

Finley Breese Morse si Alfred Vail telegraful elec -tric, primul mod de transmitere a informatiei pe

Inceputul comunicatiilor se rega-

seste in scrierea hieroglifica folo-

sita in Egipt si cea cueniforma in Mesopotamia, care folosea un nu-

mar redus de semne.

suport electric.

Tot Morse a inventat si codul care ii poarta numele.

Anul 1876 a avut ca inventie telefonul, descoperirea

a fost urmare a cercetarilor lui Alexandre Graham

Bell si Elisha Gray (patent nr 174.465).

Codul Morse Litere A •••• −−−− B −−−− •••• •••• •••• C − • − • D −−−− •••• •••• E •••• F •••• •••• −−−− •••• G −−−− −−−− •••• H •••• •••• •••• •••• I •••• •••• J •••• −−−− −−−− −−−− K −−−− •••• −−−− L •••• −−−− •••• •••• M −−−− −−−− N −−−− •••• O −−−− −−−− −−−− P •••• −−−− −−−− •••• Q −−−− −−−− •••• −−−− R •••• −−−− •••• S •••• •••• •••• T −−−− U •••• •••• −−−− V •••• •••• •••• −−−− W •••• −−−− −−−− X −−−− •••• •••• −−−− Y −−−− •••• −−−− −−−− Z −−−− −−−− •••• ••••

Cifre 1 •••• −−−− −−−− −−−− −−−− 2 •••• •••• −−−− −−−− −−−− 3 •••• •••• •••• −−−− −−−− 4 •••• •••• •••• •••• −−−− 5 •••• •••• •••• •••• •••• 6 −−−− •••• •••• •••• •••• 7 −−−− −−−− •••• •••• •••• 8 −−−− −−−− −−−− •••• •••• 9 −−−− −−−− −−−− −−−− •••• 0 −−−− −−−− −−−− −−−− −−−−

Nr. 1 - 2006

6

Actionari Electrice

Nu putem trata actionarile electrice moderne ca ceva independent, ele fiind legate de diferitele

domenii ale stiintelor tehnice.

Ansamblul ″masina electrica-convertoare-con-troler-intreruptoare-PC cu soft dedicat″ formea-za dispozitivele de baza ale actionarii. Masinile electrice sunt actionate dupa un set de

operatii programat.

Traductoarele electrice, mecanice si electrome-canice impreuna cu rutinele de test permit efec-

tuarea comparatiilor, asigurand in acest mod a-curatetea operatiilor masinii..

In figura 1 este prezentata structura de baza a

unei actionari electrice.

traductor

comutatoar

convertizor static motor

cuplaj

Masina de lucru

Sistem de reglare

Fig. 1

Se poate remarca ca la actionarea electrica

puterea de intrare furnizata motoarelor princi-pale este astfel controlata de convertoare, incat

viteza diferitelor elemente sa fie constanta in limitele prestabilite de variatia vitezei.

Componentele principale ale unei actionari ele-

ctrice sunt :

• intreruptoare ;

• convertoare statice de putere; • motoare electrice; • dispozitive de cuplare; • ansamblul dispozitivului de control; • masina de lucru; • traductoare;

- Intreruptoarele ( ansamblul de intreruptoare) cu-prinde dispozitive de comutare, intrerupere, pro-tectie, conductori etc. Se considera un echipament

avand aceste subansamble legate intre ele.

- Convertoarele statice de putere sunt dispozitive electronice care realizeaza transformarea puterii de curent alternativ in putere de curent continuu si

invers,sau modificarea frecventei.

- Motoarele electrice realizeaza conversia energiei electrice in energie mecanica.

- Dispozitivul de cuplare realizeaza conexiunea intre doi arbori. Acest gen de functie poate fi realizata numai de convertorul electric si motor.

- Ansamblul dispozitivului de control are functia de supraveghere a proceselor si succesiunea operatii-

lor programate.

- Masinile de lucru au rol de modificare a partilor mobile pentru realizarea efectului programat.

- Traductorul are rol de citire a informatiei pentru asigurarea corectitudinii miscarii masinii, indeplinirii functiei.

Proiectarea actionarilor electrice de acest gen incepe prin alegerea dispozitivelor si modurilor de asamblare

care sa realizeze actionarea electrica optima pentru scopul urmarit.

Consideratiile sunt de ordin tehnic, economic, fizic si

ecologic.

O procedura de acest gen se poate vedea in

diagrama din figura 2. (Universitatea Neapole- Italia)

Functia care se asteapta de la respectiva actionare

este realizata de masina de lucru, deci prima alegere este cea a masinii.

Forma in care se realizeaza actionarea (forta, depla-

sarea, precizia etc.) este data de ciclul functionarilor. Ele sunt practic structura logica care defineste

functia.

Nr. 1 - 2006

7

ALEGEREA MASINILOR DE LUCRU

CICLUL DE FUNCTIONARE

CALCULUL CUPLAJULUI

ALEGEREA PERFORMANTELOR

ALEGEREA MOTOARELOR SI A CONVERTIZOARELOR

ALEGEREA METODELOR DE REGLARE

ALEGEREA SISTEMULUI DE DIAGNOZA

ALEGEREA COMUTATOARELOR

FIABILITATE,EVALOARE ECONOMICA

PLANURI ALE ACTIONARII

Fig. 2

In functie de motoarele si convertizoarele care

actioneaza cuplajul se face alegerea acestuia.

Fiind cunoscute fortele, cuplurile, inertia si alti

patrametrii cu care lucreaza arborele este posi-bila stabilirea performantelor motorului. Tinand cont de anumiti parametrii cum sunt

puterea nominala, modul de montare, racire si protectie, poate fi ales motorul optim.

Precizia tehnologiei de fabricatie, traductoarele de semnal...etc. determina alegerea tehnicilor si

strategiilor de control.

Selectia elementelor fizice ce trebuiesc detec-

tate si comparate cer un sistem de diagnoza online.

Cu aceasta ipoteza este posibila realizarea scheme-

lor secventiale, alegera controlerelor, adica alege-

rea comutatoarelor.

Ultima etapa din proiectare este fiabilitatea si evaluarea economica (costul motorului electric, in-

tretinerea fiabilitatea)

Fiind terminate si satisfacute conditiile tehnico-economice se anexeaza planurile actionarii, acestea

se compun din desene de ansamblu si generale, tabele de intretinere, stabilirea erorilor…etc.

Sirene Comandate Radio

La aparitia situatiilor extreme sau pentru preve-

nirea acestora este necesara o forma de semna-lizare si avertizare.

Astfel de sirene au scopul de alarmare publica.

Echipamente de acest gen, sirene asemanatoare cu

tuitere uriase se amplaseaza in aval de baraje hi-drotehnice, statiuni sau orase pentru avertizarea

posibilelor calamitati. (inlocuiesc imbatranitele hupe ale apararii civile, montate pe diverse cladiri).

Montarea se poate face pe piloni de 10-20 m (cele

mai frecvente situatii) cat si gen postament

In figura 1 a ; b, se poate vedea forma si modul de

amplasare.

Fig. 1 a

Fig. 1 b

Nr. 1 - 2006

8

Ele permit transmiterea

de semnale sonore, de

o anumita frecventa, cat si mesaje vocale

inregistrate sau in timp real.

Comanda unor aseme-

nea statii de amplifica-re se face radiocoman-

dat de la un punct de control prin PC cu un

soft adecvat care per-mite controlul si moni-

torizarea acestora.

Intreg ansamblul (sta-

tie de lucru-sistem de alarma) este deosebit

de fiabil si robust, a-ceasta impunandu-se

prin insasi scopul lor.

Schema bloc a siste-mului de comanda si

control se poate vedea in figura 3

Softul prin care se rea-

lizeaza comanda sire-nelor este :

In figura 4 este pre-zentat softul de co-

manda. 1) selectarea grupului

de sirene ; 2) selectarea sirenei

3) selectarea tipului de alarma

ing.Mihai Botos

director general

RC TEAM

Detalii suplimentare

la : RC TEAM Timisoara

Tel. +40 256 201127

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

Nr. 1 - 2006

9

Semnale Si Perturbatii 1.1 Functia Semnal La un sistem fizic in evolutie se

evidentiaza cel putin un para-

metru principal care exprima caracterul specific al sistemului.

Prezenta acestui parametru principal este invederata prin

mesajul pe care sistemul in evolutie il transmite in exteriorul

sau. Aceasta se realizeaza prin intermediul unui dispozitiv sen-

sibil numit sesizor, urmat de un convertizor care transforma in

mod convenabil informatiile captate de sesizor. Se obtine

astfel un semnal care, printr-un canal de transmisiune este con-

dus la receptor, dupa care se

procedeaza la exploatarea date-lor obtinute despre evolutia sis-

temului.

Prelucrarea semnalului se efec-

tueaza la nivelul receptorului si are drept scop regasirea semna-

lului util. Prin indepartarea per-turbatiilor si zgomotelor care i

s-au suprapus.

Semnalul obtinut de la sistemul examinat este o functie de timp,

intrucat evolutia procesului se desfasoara in timp.

Trebuie mentionat ca pertur-

batiile si zgomotele sint de ase-menea fenomene care se des-

fasoara in timp ca si semnalele

utile, intre semnalele utile si perturbatii nefiind o deosebire

de esenta, ci doar una de ordin subiectiv privita din punct de

vedere al omului.

Spre deosebire de semnalele utile, perturbatiile sint caracte-rizate prin aspectul lor nedorit

De aceea, in sfera notiunii de

semnal se includ atat semnalele utile cat si perturbatiile, evolutia

lor in decursul timpului fiind descrisa de functia semnal f(t).

Exista cazuri in care functia

semnal se poate exprima in fun-ctie de o variabila independenta

diferita de timp. Aceste situatii nu modifica in principiu proce-

dura de prelucrare a datelor, datorita prezentei altei variabile

decat timpul.

(continuare in nr. urmator)

Prof. dr. ing.

conducator de doctorat

Stefan Garlasu.

Sistem in

evolutie

Mesaj

Sesizor Perturbatie

Semnal

Canal de transmisie

Perturbatie

Perturbatie Receptor Tratarea semnalului

Exploatarea

datelor

Tratarea

informatiei

Nr. 1 - 2006

10

BCM1112

BCM1112 reprezinta un nou nivel de integrare pentru conexiuni Ethernet rezidentiale si adaptoare de sine

statatoare pentru media.

Modulele cheie integrate in BCM1112 includ un procesor MIPS32 150 MHz cu 8K set asociativ bidirectional si 4K D-cache asociativ bidirectional.

Acest MCU suporta protocol VoIP, jitter buffer management si program de aplicatie. Programarea se face

in C, pe API-ul object-oriented de procesare de semnal al lui Broadcom.

BROADCOM CORPORATION

E-mail : info@broadcom.com

Nr. 1 - 2006

11

Semiconductori In Fibra Optica O noua tehnologie permite inte-grarea componentelor electro-

nice in cablurile de fibra optica

si promite comunicatii mai rapi-de si mai ieftine.

Cablurile de fibra optica repre-

zinta coloana vertebrala a Inter-netului si comunicatiilor telefo-

nice, conectand cladiri, orase si natiuni.

De exemplu, pe fundul ocea-

nului Atlantic se afla mii de kilo-metri de cabluri de fibra optica

care pot transporta peste un milion de conversatii telefonice

simultan.

Insa aceste linii necesita dispo-

zitive electronice externe pentru a genera, amplifica, receptiona

si prelucra datele, iar procesul de transfer al datelor intre fibra

optica si dispozitivele electronice necesita cantitati

mari de energie, tehnologii costisitoare si reduce latimea de

banda efectiva.

Cercetatorii de la Universitatea din Southampton din Marea

Britanie si de la Universitatea

Penn State au descoperit o mo-dalitate de a integra materiale

semiconductoare direct in fibra optica, si au reusit deja sa pro-

duca un tranzistor functional in interiorul fibrei – cristale semi-

conductoare de siliciu si germa-niu au fost incorporate in fibra

prin adaptarea unui proces teh-nologic utilizat la fabricarea ci-

purilor semiconductoare con-ventionale.

″Am integrat doua parti impor-tante ale tehnologiei actuale″, spune Pier Sazio, cercetator la

universitatea din Southampton.

″Saltul pe care l-am realizat aici

permite integrarea materialelor

semiconductoare importante in fibra optica″. Desi metoda se afla inca in faza de cercetare, reprezinta un avans important,

deoarece va permite integrarea circuitelor electronice direct in

fibra optica.

Mai exact, cercetatorii au reusit sa integreze cristale de germa-

niu - un material semiconduc-tor utilizat in mod uzual – in

mostre de fibra de 70 de cen-timetri lungime si doar 25 de

nanometri diametru. Prin coro-

darea unei parti a fibrei si fi-xarea unor contacte electrice,

cercetatorii au creat un tran-zistor functional in interiorul u-

nei fibre de 11 milimetri lun-gime si 5 micrometri diametru.

Cercetarea trebuie sa continue

pentru a putea avansa de la simpli tranzistori la dispozitive

mai complicate, precum lasere pentru producerea luminii,

senzori pentru receptia ei si modulatori care separa lungi-

mile de unda ale luminii si asi-

gura existenta mai multor cana-le simultane de comunicatie,

insa cercetatorii sunt convinsi ca prin modificarea parametrilor

procesului de depunere, precum gradientul de temperatura si

puritatea chimica, vor face acest lucru posibil.

Desi mai sunt necesari multi ani

pana la aplicarea noii tehnologii, cercetatorii sustin ca avantajele

sunt numeroase si se pot eco-nomisi timp si energie deoarece

semnalul nu va mai parasi me-

diul optic pentru a fi procesat in dispozitive externe. “In prezent

se pot transmite cantitati foarte mari de informatie prin cablurile

de fibra optica amplasate pe fundul oceanelor, insa este un

proces costisitor, care necesita energie de ordinul megawatilor.

Implementarea unei modalitati de a procesa informatia in inte-

riorul fibrei ar reprezenta o ino-

vatie revolutionara” a mentionat

John Badding, profesor de chi-mie la universitatea Penn State.

Fibra creata de echipa de cerce-

tatori foloseste forma fibrelor optice conventionale, care au

forma de tuburi capilare grupate impreuna. Una din dificultatile

majore se dovedeste a fi depo-zitarea materialului semicon-

ductor in mod uniform, fara de-fecte structurale, in interiorul

fibrelor optice cu diametre de ordinul nanometrilor si micro-

metrilor. Pentru a depasi aceas-

ta dificultate, cercetatorii au preluat o metoda binecunoscuta

de depunere numita depunere de vapori chimici (chemical va-

por deposition – CVD). In acest proces, compusi de siliciu, ger-

maniu ori alti semiconductori sunt vaporizati si suflati peste

substrat. Badding a dezvaluit ca cercetatorii au utilizat CVD, dar

au fortat materialul vaporizat sa treaca prin fibre la o presiune

de aproximativ 1000 de atmosfere. Dupa ce

semiconductorii au fost injectati,

fibra a fost incalzita pentru a facilita cristalizarea materialului

semiconductor.

Un alt grup de cercetatori, condus de Mehmet Bayindir la

MIT lucreaza la gasirea unei modalitati de a integra

semiconductori in fibra optica. Ei adauga materiale semicondu-

ctoare, metale si polimeri in sti-cla inainte ca din aceasta sa fie

produse fibrele optice. Avantajul acestei metode este acela ca se

utilizeaza metodele conventio-

nale de producere a fibrei optice si procesul este efectuat intr-o

singura etapa, dupa cum men-tioneaza Ayman Abouraddy,

cercetator la MIT colaborator al lui Bayindir, in vreme ce uti-

lizarea metodei CVD de a inte-gra semiconductori in fibre ne-

cesita un proces cu doua etape. O alta problema ar fi producerea

Nr. 1 - 2006

12

unor fibre de lungime mare

utilizand procesul CVD, insa exista multe aplicatii unde nu

este necesara o lungime mare a fibrei optice. Abouraddy recu-

noaste insa faptul ca semi-conductorii in forma cristalina

obtinuti de cercetatorii de la Southampton si Penn State pot

produce detectori si modulatori mai rapizi decat semiconductorii

in stare amorfa produsi de gru-

pul de cercetatori de la MIT.

Acestia sunt suficient de rapizi pentru unele aplicatii, precum

cele medicale de detectare a concentratiilor diversilor com-

pusi chimici din organism, insa nu pot face fata in retelele de

telecomunicatii, unde sunt nece-sari semiconductori in forma

cristalina pentru procesarea ra-pida a datelor.

Traducere dupa un articol

aparut in revista electronica “Technology review”, sem-

nat de Kate Greene.

Ing. Cristian Olariutel: 0049 173 7696532

mail:cristian.olariu@tiscali.de

Schema prezentata in figura , Contactoare Statice De Curent Continuu

Schema principala de realizare a unui contactor

static de curent continuu simplu cu stingere prin condensator este aratata in figura de mai jos. La

aceasta schema comanda de inchidere si deschi-dere a contactorului se realizeaza prin butoanele

K1 si K2.

Fig. 1

Prin apasarea butonului K1 , prin R1 la electrodul

de comanda al tiristorului T se aplica un impuls

pozitiv de tensiune si acesta intra in conductie, prin rezistenta de sarcina Rs stabilindu-se un cu-

rent depinzand de valoarea tensiunii sursei. Condensatorul C se incarca la polaritatea de pe fi-

gura prin R1. Pentru stingere se apasa butonul K2 care aplica tiristorului o tensiune inversa de pe

condensatorul C, tiristorul stingandu-se. Dioda D se monteaza in cazul unor sarcini cu caracter

inductiv, protejand tiristorul impotriva supraten-siunilor.

Fig. 2

are aceleasi principii de functionare, pentru stin-

gerea tiristorului principal Tp insa utilizandu-se in

locul contactului un tiristor auxiliar Ta de putere mult mai mica decat Tp. Inchiderea contactorului se

realizeaza prin apasarea butonului K1 care prin R1 aplica tiristorului principal Tp un impuls pozitiv de

tensiune, stabilind astfel curentul prin rezistenta de sarcina Rs.

Deschiderea contactorului se realizeaza prin K2 care

aprinde pe Ta si astfel condensatorul C este des-carcat peste tiristorul Tp, stingandu-l.

Condensatorul C se va incarca prin Ta la tensiunea sursei , dar cu polaritate inversa celei indicate pe

figura. La o noua comandaa lui Tp , condensatorul C se descarca si se reincarca la polaritatea de pe

figura, schema fiind pregatita pentru stingerea lui

Tp.

Schema se preteaza unei comenzi automate , co-manda celor doua tiristoare fiind asigurata de un

dispozitiv electronic capabil sa comande tiristoarele la momentele corespunzatoare.

Prof. dr. ing. Petrica Iulius.

Nr. 1 - 2006

13

Fig. 1

Fig. 2

Este nevoie de acest timp pentru ca traductorul sa

ajunga la o valoare constanta a rezistentei RG (rezi-

stenta interna). Desenul tehnic si poza traductorului se pot vedea in

figura 3 a,b.c

Detector De Gaz Natural

Detectorul de gaz este un aparat electronic a

carui rol este de a sesiza si avertiza aparitia unei concentratii ridicate de gaz metan in

aer, cauzata de scurgeri accidentale de gaze.

Din momentul conectarii la reteaua electricapana la intrarea in functionare normala de-tectorul are nevoie aproximativ 2 - 3 minu-

te. Acest timp este necesar ca traductorul sa intre in regim normal de lucru.

Dupa aceasta perioada, daca traductorul nu

este defect si in atmosfera nu este gaz, detectorul intra in stare de veghe. Daca

concentratia de gaz metan din atmosfera este peste valoarea prestabilita, detectorul

semnalizeaza aceasta prin aprinderea unui

LED si/sau generarea unui semnal sonor. In acelasi timp se inchide un releu dand astfel

posibilitatea conectarii detectorului la un sistem de avertizare si/sau comanda (hupa,

electro-valva, sistem de telesemnalizare etc.).

Detectorul se amplaseaza in apropierea pun-

ctelor care pot avea scurgeri de gaze. Pentru detectarea gazului metan se monteaza la o

distanta de 30 - 50 cm de partea superioara a incaperii .

Se evita amplasarea in locuri unde poate a-

junge in contact cu apa . Fiind deosebit de robust si fiabil,un detector poate functiona in

conditii climatice foarte diferite:

- Temperatura 0 C - + 40 C - Umiditate 10% - 100%

Detectoarele de gaz pot fi fixe sau portabile. De regula detectoarele portabile sunt de o

sensibilitate mult mai ridicata si indeplinesc functii de genul: inregistrare, conectare la

PC, indicarea concentratiei, memorare date etc. si utilizate de institutii specializate iar

cele fixe se folosesc pentru semnalizarea prezentei gazului in diverse incaperi.

Cum am precizat , ulterior conectarii dete-

ctorului (casnic) la reteaua electrica , trebuie

asteptat aproximativ 2-3 minute pentru aintra in stare normala de lucru .

Nr. 1 - 2006

14

Aparitia gazului modifica valoarea rezistentei RG, care

este parte componenta a traductorului de gaz (ex. TGS 813) .

Sunt si traductoare mult mai performante care au timp

de raspuns rapid, dimensiune mica iar consum electric mult inferior.

Presupunand ca dedectorul de gaz este cuplat intr-o

punte Wheatstone, prin modificarea valorii lui RG, se schimba si tensiunea de pe punte care amplificata

semnalizeaza prezenta gazului.

O alta varianta este compararea tensiunii data de circuitul de detectie cu una de referinta, de catre un

circuitul comparator, iar diferenta, amplificata actio-

neaza sistemul de protectie.

In general tensiunile de alimentare ale detectorului sunt 5Vcc si 12 Vcc .

Schema de principiu a unui detector de gaz simplu este

aratata in figura 1.

Detectorul de gaz poate actiona un electroventil, prin care opreste circulatia gazuluii, figura 4.

Structura interna a unui senzor de gaz – fig 2.

Ing. Florentin Focsan.

maneger S.C. Industrial Gaz Proiect Bucuresti

Fig. 3b

Fig. 3c

Fig. 3a

Fig. 4

Convertoare

Turatia nunui motor se poate regla

modificand frecventa si tensiunea de alimentare a acestuia. Printr-o

modulatie controlata, se converteste tensiunea si frecventa retelei de

alimentare, initial fixa, in tensiune si frecventa variabila, astfel regland

turatia motorului la valoarea dorita. Aparatele care indeplinesc functia

descrisa se numesc convertoare.

Convertorul de frecventa este un echipament care, pentru a permite

realizarea unui sistem de actionare cu viteza reglabila necesita doar

cuplarea la retea, la motorul pe care

il alimenteaza si la traductorul de turatie. Schema simplificata de convertor

Nr. 1 - 2006

15

alternativ sunt :

- stabilitatea reglajului ; - continuitatea reglajului ;

- finetea reglarii ; - siguranta ridicata in functionare ;

- pierderi reduse;

Ing. Dan VasilescuElectro Distribution

Mobil : 0744 - 649415

Marimea impusa de turatie sau tensiune se poate obtine de la un potentiometru plasat pe panoul

frontal al variatorului ori de la o sursa exterioara.

Ansamblul format din convertorul static de frecventa si motorul asincron permit sincroni-

zarea caracteristicilor mecanice a motorului cu conditiile cerute de diferitele masini de lucru.

Cerintele sistemul de actionare sunt :

- pornire automata; - acceleratie controlata;

- turatie sau cuplu constant; - modificarea sensului de rotatie;

- programarea turatiei; - franarea automata;

- pozitionarea rotorului;

- reglarea simultana a turatiei mai multor motoare;

- viteza mare de raspuns;

Conditiile esentiale care trebuie sa le indeplinea-sca sistemele de comanda si reglare ale conver-

toarelor statice de putere ce alimenteaza cu ten-siune si frecventa variabila motoarele de curent

Programator Universal PM3 Noul produs scos de MICROCHIP

TECHNOLOGY este programatorul uni-versal

PM3.

Marele avantaj consta in posibilitatea de a lucra la viteza mare cu toate familiile de

controlere PIC independent cat si cu ajutorul PC.

Programatorul utilizeaza si un cititor de

carduri de memorie SD/MMC pentru incarcarea si transferul de date.

Cibernetica – Inteligenta Artificiala Gasim foarte relevant un pasaj, scris

de renumitul profesor Constantin Arseni, in cartea ″INTELIGENTA AR-

TIFICIALA SI ROBOTICA″ in care sunt cuprinse diverse comunicari

stiintifice prezentate la sesiumea cu titlul : ″Inteligenta artificiala si

robotica″ care a avut loc in anul 1981 , organizata de Acasemia

Romana.

Nr. 1 - 2006

16

COMPETENTA SI PERFORMANTA INFORMATIONALA IN ORGANIZAREA FUNCTIONALA A CREIERULUI UMAN ″Credem ca nu gresim daca afirmam ca dintre toate stiintele particulare relatia cea mai stransa

cu cibernetica si teoria sistemelor o au stiintele

despre structura si functionarea creierului uman,respectiv, neurologia, neurofiziologia.

Lucrul acesta nu este intamplator,deoarece, la

nivelul creierului, se realizeaza in forma lor cea mai inalta atat procesele de reglare bazate pe

conexiune inversa, care formeaza domeniul de

studiu al ciberneticii generale, cat si interdepen-

dentele si interactiunile dintre elementele compo-nente care constituie sfera de interes a teoriei siste-

melor.

Dupa cum sublinia si Norbert Wiener in lucrarea sa fundamentala ″Cibernetica’″ aparuta in 1948 stiin-tele creierului au reprezentat una din principalele surse ale teoriei generalizate a comenzii si

controlului si ale tehnicii sistemelor artificiale de prelucrare a informatiei, respectiv ale tehnicii calcu-

latoarelor. ″

Articol din Inteligenta Artificiala si Robotica de Mihai Draganescu