npcm moldova rom

8/18/2019 NPCM Moldova Rom

1/189


2/1891

Proilul Naţional privind Managementul Substanţelor

Chimice în Republica Moldova

Chiinu 2008


3/1892

CZU 504.06:005

P 94

Prolul Naţional privind Manaementul Substanţelor Chimice în Republica Moldova a ost elaborat în cadrul proiectului „Parteneriatul Moldova - PNUM privind crearea capacitţilor pentru îmbuntţirea manaementuluidurabil al substanţelor chimice în Republica Moldova şi implementarea SAICM” şi prezint o analiz sumar

a situaţiei curente în domeniul manaementului substanţelor chimice. Constatrile şi recomandrile Prolului Naţional vor servi la îmbuntţirea manaementului substanţelor chimice la nivel naţional şi local, se vor lua înconsideraţie la elaborarea planurilor de dezvoltare social-economic a ţrii şi a proiectelor de asistenţ tehnic şiinvestiţionale în acest sector, în scopul asiurrii securitţii chimice naţionale.

Opiniile exprimate în prezenta publicaţie aparţin autorilor şi nu reect în mod obliatoriu poziţiaProramului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM).

The National Prole or Chemicals Manaement in the Republic o Moldova elaborated in the rames o project “Moldova-UNEP Partnership on capacity buildin or improvin the environmentally sound manaemento chemicals in the Republic o Moldova and the implementation o SAICM” presents the summary analysis in

the eld o chemicals manaement. The National Prole ndins and recommendations will serve as basis orimprovin the chemicals manaement at national and local level; it will be taken into account durin elaborationo plans or socio-economic development o the country and projects o technical assistance and investment inthis sector in order to ensure national chemical saety.

The document contains the views expressed by the authors and may not necessarily reect the views oUnited Nations Environmental Proram (UNEP).

Echipa proiectului: Dr. Valentin Pleşca, manaer Dr. Tatiana Ţuui, coordonator Tatiana Echim, asistent

Ministerul Ecologiei i Resurselor NaturaleOciul Manaement Durabil POPStr. Cosmonauţilor 9, bir 736, MD-2005, ChişinuTel/ax: (+ 373 22-45-42)Email: [email protected] Web site: www.moldovapops.md

Descrierea CIP a Camerei Naionale a Crii

Prolul Naţional privind Manaementul Substanţelor Chimice în Republica Moldova = NationalProle or Chemicals Manaement in the Republic o Moldova / Min. Ecoloiei şi Resurselor Naturale,SAICM, UNEP; coord. : Ion Apostol, Valentin Pleşca, Tatiana Ţuui [et al.] – Ch.: S.n., 2008 (Tipor.A.Ş.M.). - 380 p.

Text paral. : lb.rom., enl. – Biblior.: p. 177, 366 (34 tit.). – 400 ex.ISBN 978-9975-62-241-7

504.06:005P 94

© UNEP, 2008 United Nations Environmental Proram© The Ministry o Ecoloy and Natural Resources o the Republic o Moldova, 2008ISBN 978-9975-62-241-7


4/1893

CUPRINS

Preaţ.......................................................................................................................................................5Introducere ..............................................................................................................................................6

Sumarul Prolului Naţional ....................................................................................................................9

Capitolul 1. Prolul ţrii ........................................................................................................................20Capitolul 2. Producerea, importul, exportul, depozitarea, transportarea, utilizarea

şi eliminarea produselor chimice .......................................................................................38

Capitolul 3. Prioritţile privind toate etapele întreului ciclu de viaţ al substanţelor chimice ............79

Capitolul 4. Baza leislativ existent, mecanismele non-reulatorii de manaement

al substanţelor chimice .......................................................................................................84

Capitolul 5. Ministere, aenţii şi alte instituţii responsabile de manaementul substanţelor chimice 106

Capitolul 6. Activitţile corespunztoare ale sectorului industrial, rupurilor de interes public

şi ale sectorului de cercetri .............................................................................................116

Capitolul 7. Comisiile interministeriale şi mecanismele de coordonare existente ..............................124

Capitolul 8. Accesibilitatea şi utilizarea datelor ..................................................................................132

Capitolul 9. Inrastructura tehnic .......................................................................................................138

Capitolul 10.Activitţi de pretire, reacţii de rspuns şi msuri ulterioare în caz de situaţii

excepţionale cu implicarea substanţelor chimice ...........................................................149

Capitolul 11. Sensibilizarea şi inormarea lucrtorilor şi publicului lar; instruirea proesional

şi a rupurilor-ţint.........................................................................................................154

Capitolul 12. Relaţii internaţionale ......................................................................................................159

Capitolul 13. Resursele disponibile şi necesare manaementului produselor chimice .......................171Capitolul 14. Concluzii şi recomandri ...............................................................................................174

Reerinţe bibliorace .........................................................................................................................177

Abrevieri .......................................................................................................................................... 178

Anexa 1. Contactele persoanelor şi oranizaţiilor-cheie ......................................................................180

Anexa 2. Harta administrativ a teritoriului Republicii Moldova ........................................................181

Anexa 3. Lista pesticidelor interzise pe teritoriul Republicii Moldova ............................................... 182

Anexa 4. Lista preparatelor a cror utilizare este strict relementat pe teritoriulRepublicii Moldova ..............................................................................................................184

Anexa 5. Lista substanţelor chimice a cror utilizare în Republica Moldova este relementat

de Protocolul de la Montreal ................................................................................................. 185

Anexa 6. Lista substanţelor chimice relementate de Convenţia de la Stockholm, Anexele A, B, C ..188


5/1894

CoordonatorIon APOSTOL, viceministru MERN

Echipa de implementare a Proiectului SAICM

Valentin PLEŞCA, manaerul proiectuluiTatiana ŢUgUI, coordonator de proiectTatiana ECHIM, asistent de proiectPeter J. PETERSON, expert internaţionalVioleta PăgNU, expert naţional

Membrii grupului de lucru SAICM

Ministerul Ecologiei şi Resurselor NaturaleMihai IfTODI, şe Direcţia prevenirea polurii mediuluiLiudmila MARDUHAEVA, consultant al Direcţiei prevenirea polurii mediului, punct ocal alConvenţiei de la Stockholm şi SAICMConstantin MOgOREANU, şe Secţia inspectare sol, subsol substanţe chimice şi deşeuri, IES

Constantin BULIMAgA, şe de Laborator ecourbanistica şi dezvoltare durabil, IEgVioleta BALAN, şe de laborator, punct ocal al Protocoalelor Aarhus, SHSAna CUMANOVA, şe de laborator, SHSAnatol TăRŢă, manaer de proiect, Ociul „Ozon”

Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareIurie MALANCIUC, şe Direcţia arochimie, ecoloie şi protecţia plantelorVeronica TERTEA, consultant al Direcţiei arochimie, ecoloie şi protecţia plantelor

Ministerul SănătăţiiValeriu gONCEAR, consultant superior, Direcţia protecţia sntţii şi medicina preventiva,Pavel SOCOLIUC, şe Secţia toxicoloie, Centrul Naţional Ştiinţico-Practic de Medicin Preventiv

Raisa SRCU, cercettor ştiinţic superior, Secţia toxicoloie, Centrul Naţional Ştiinţico-Practic deMedicin Preventiv

Ministerul Economiei şi ComerţuluiAnela ALBU, Biroul Naţional de CoordonareSeriu CROITOR, şe, Inspectoratul Chimic-Tehnoloic şi RadioloicIor CILOCI, inspector eneral de stat adjunct al Inspecţiei Muncii

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor ExcepţiilorCpt. Alexandru CALANCEA, şe Secţia protecţie medico-bioloicVitalii MUTAf, şe Secţia protecţie radioactiv chimic

Ludmila DAVID, consultant al Secţiei protecţie radioactiv chimic

Biroul Naţional de StatisticăElena ORLOVA, şe Direcţia Statistica ariculturii şi mediuluiMariana ENI, şe Direcţia Statistica comerţului exterior şi serviciilor

Societatea civilăAndrei ISAC, director executiv, „REC Moldova”Ilia TROMBIŢCHI, director executiv, Asociaţia internaţioal „ECO-Tiras”


6/1895

PREFAŢĂ

Dezvoltarea durabil constituie un obiectiv lobalcare uverneaz toate politicile şi activitţile la nivel

internaţional şi se reer la menţinerea capacitţiiPmântului de a susţine viaţa în toat diversitatea ei şieste undamentat pe principiul democraţiei, ealitţiidintre sexe, solidaritţii, respectului aţ de lee şi aţ dedrepturile undamentale, inclusiv libertatea şi ealitateade şanse pentru toţi. Conceptul Dezvoltrii Durabileîşi propune îmbuntţirea continu a calitţii vieţii şi a

bunstrii pe Pmânt atât pentru eneraţiile prezente, câtşi pentru cele viitoare.

Republica Moldova şi-a maniestat voinţa de a se conorma standardelor internaţionale, inclusiv

de a se intera în procesul lobal de tranziţie spre o dezvoltare durabil, prin promovarea unei economiidinamice, care s asiure locuri de munc şi un înalt nivel de educaţie, ocrotire a sntţii, coeziunesocial şi teritorial şi protecţie a mediului, într-o lume siur, care respect diversitatea cultural.

Actualmente rija aţ de mediul înconjurtor constituie o component esenţial şi primordiala dezvoltrii economice, sociale, morale, spirituale şi culturale a eneraţiilor în creştere. Sporireaconsumului în ultimele decenii a adus la creşterea lobal a produselor, inclusiv a celor chimice.Substanţele chimice joac un rol important în societate, ind olosite în ecare zi, de la medicamentela maşini şi de la materiale de construcţii la jucrii, iar societatea modern a devenit total dependentde acestea în industrie, aricultur, inormatic etc. Creşterea înrijorrii privind ecienţa protecţieimediului şi sntţii umane a condus la dezvoltarea unei politici internaţionale privind substanţele

chimice, ind încorporat în multiple instrumente internaţionale, inclusiv în Agenda 21, adoptat laSummit-ul pentru Dezvoltare Durabil de la Johannesbur (2002), iar capitolul 19 a indicat anul 2020drept obiectiv pentru stabilirea unui manaement durabil al substanţelor chimice pe între ciclul deviaţ.

Având în vedere c Republica Moldova particip activ la colaborarea internaţional privind protecţia mediului, inclusiv în domeniul estionrii substanţelor chimice, şi raţie susţinerii nanciarea Proramului Start Rapid a ost posibil elaborarea Prolului Naţional (PN) privind ManaementulSubstanţelor Chimice în Republica Moldova.

PN prezint o analiz sumar privind statutul manaementului substanţelor chimice în Moldova şiva servi drept baz pentru identicarea prioritţilor naţionale în corespundere cu prevederile Abordrii

Strateice pentru estionarea internaţional a substanţelor chimice. Constatrile şi recomandrileProlului Naţional vor servi la îmbuntţirea manaementului substanţelor chimice la nivel naţionalşi local, vor luate în considerare la elaborarea planurilor de dezvoltare socioeconomic a ţrii şi a

proiectelor de asistenţ tehnic şi investiţionale în acest sector, în scopul asiurrii securitţii chimicenaţionale.

mi exprim recunoştinţa Proramului Naţiunilor Unite pentru Mediu pentru susţinerea nanciara Proiectului „Parteneriatul Moldova – PNUM privind crearea capacitţilor pentru îmbuntţireamanaementului durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova şi implementarea AbordriiStrateice pentru estionarea internaţional a substanţelor chimice”, implementat de ctre MinisterulEcoloiei şi Resurselor Naturale.

Violeta IVANOV,Ministrul Ecoloiei şi Resurselor Naturale


7/1896

INTRODUCERE

Introducere în PN

Substanţele chimice joac un rol esenţial în societate, ind olosite în ecare zi, de la medicamente

la maşini şi de la materiale de construcţii la jucrii. n acelaşi timp, mai mult de 350 de chimicale suntnocive pentru mediul înconjurtor, penetrând în oranismul nostru, inclusiv ind site în laptele matern.Substanţe cu un ciclu de viaţ îndelunat care nu au ost niciodat prezente în Antarctica au ost siteîn sânele sau rsimea urşilor polari. n 9 din 10 cazuri nu se cunoaşte ce eecte adverse pot produceaceste substanţe. Totuşi, lecţiile pe care omenirea le-a învţat deja (reoni, metale rele, poluanţiioranici persistenţi etc.) şi-au sit aplicare la elaborarea şi adoptarea tratatelor internaţionale.

Creşterea înrijorrii privind ecienţa protecţiei mediului şi sntţii umane a condus la dezvoltareaunei politici internaţionale privind substanţele chimice. Astel, în cadrul Conerinţei Internaţionale

privind Securitatea Chimic (Stockholm, Suedia, 1994) au ost stabilite prioritţile de manaementdurabil al substanţelor chimice. Politica în domeniul manaementului substanţelor chimice este parte

component a tuturor proramelor internaţionale de dezvoltare socioeconomic, inclusiv cele dindomeniul protecţiei mediului şi sntţii etc.

Conceptul dezvoltrii durabile, enunţat la Conerinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltareade la Rio de Janeiro (1992), a denit conceptul dezvoltrii economice care satisace necesitţile prezen-tului r a prejudicia şi compromite viitoarele eneraţii. Ulterior acest concept de dezvoltare durabil aost încorporat în multiple instrumente internaţionale, inclusiv în Agenda 21, adoptat la Summit-ul pentruDezvoltare Durabil de la Johannesbur (2002), iar capitolul 19 a desemnat anul 2020 drept obiectiv

pentru stabilirea unui manaement durabil al substanţelor chimice pe între ciclul de viaţ.Proramul comun pentru manaementul durabil al substanţelor chimice a ost stabilit în anul

1995 în cooperare cu Proramul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), Oranizaţia Naţiunilor

Unite pentru Aricultur şi Alimentaţie (OAA), Oranizaţia Mondial a Sntţii (OMS), Oranizaţia pentru Cooperare Economic şi Dezvoltare (OCED), Oranizaţia Naţiunilor Unite pentru DezvoltareaIndustriei (ONUDI), Oranizaţia Internaţional a Muncii (OIM). Acest proram a ost ulterior extins cuincluderea Institutului Naţiunilor Unite pentru Instruiri şi Cercetri (INUIC) în ormat de Proram Inter-instituţional pentru Manaementul Chimicalelor (PIMC). Banca Mondial (BM) şi PNUM particip caobservatori în cadrul PICM.

Substanţele chimice aduc benecii în orice societate modern care a devenit total dependentde acestea, în producţia de alimente, medicamente, textile, electrocasnice etc. Producţia lobal achimicalelor a crescut de la 1 milion de tone în anul 1930 la 400 milioane de tone în prezent. n UniuneaEuropean (UE), industria chimic este a treia mare industrie productoare cu 1,7 milioane de anajaţi,

de care depind alte 3 milioane de locuri de munc. Prin urmare, elaborarea prolurilor naţionale estearumentat atât prin potenţialul impact al acestor substanţe asupra mediului şi sntţii umane, cât şi prin volumele enorme de substanţe chimice abricate şi utilizate anual. Pân în prezent circa o sut deţri au publicat deja pe paina www.unitar.or prolurile naţionale privind manaementul substanţelorchimice, în procesul de elaborare ind implicaţi actorii de baz ai domeniului de manaement alsubstanţelor chimice, urmând recomandrile ghidului INUIC pentru elaborarea Prolului Naţional deManaement al Substanţelor Chimice.

PN privind Manaementul Substanţelor Chimice în Republica Moldova (PN) a ost elaborat încadrul Proiectului „Parteneriatul Moldova - PNUM privind crearea capacitţilor pentru îmbuntţireamanaementului durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova şi implementarea AbordriiStrateice pentru estionarea internaţional a substanţelor chimice (SAICM)”, implementat de ctreMinisterul Ecoloiei şi Resurselor Naturale (MERN) şi Departamentul Substanţelor Chimice al PNUM,în cadrul Proramului Start Rapid (QSP).


8/1897

Obiective naţionale şi benecii anticipate ale pregătirii PN

Scopul dezvoltrii Prolului Naţional const în evaluarea situaţiei în domeniul administrriisubstanţelor chimice, evidenţierea problemelor privind estionarea acestora pe parcursul ciclului întrede viaţ, având drept obiective:

interarea inormaţiei diuze pe diverse domenii privind producerea, importul, exportul,utilizarea şi eliminarea substanţelor chimice într-un sinur document naţional privind

manaementul chimicalelor;identicarea olurilor leislative, instituţionale şi tehnice, reectarea activitţilor în derulareşi a celor planicate, evaluarea problemelor în domeniu;iniţierea unui proces complex şi transparent pentru denirea prioritţilor naţionale în domeniulestionrii chimicalelor, reieşind din situaţia creat şi responsabilitţile asumate de ţar încadrul tratatelor internaţionale;întrirea cooperrii tuturor prţilor interesate în cadrul autoritţilor administraţiei publicecentrale de specialitate şi a sectorului privat şi societţii civile, inclusiv lrirea reţelei decontacte a celor implicaţi în manaementul substanţelor chimice;ridicarea nivelului de conştientizare şi promovarea schimbului de inormare între prţileimplicate în scopul acilitrii raportrii în cadrul tratatelor internaţionale, inclusiv Convenţiilede la Stockholm, Basel etc.;asiurarea unei baze bune pentru evaluarea capacitţilor şi determinarea priorit ț ilor pentruimplementarea SAICM, PN ind totodat o component important a Proramului naţional

privind manaementul substanţelor chimice; publicarea PN pe painile web ale MERN, UNITAR, PNUM etc.

PN prezint o analiz sumar privind statutul manaementului substanţelor chimice în Moldova şiva servi drept baz pentru identicarea prioritţilor naţionale în corespundere cu prevederile SAICM.Consecutiv, o revizuire periodic a prolului va inorma prţile-cheie despre schimbrile ce au intervenit

în timp. Constatrile şi recomandrile PN vor servi la îmbuntţirea manaementului substanţelor chimicela nivel naţional şi local, se vor lua în considerare la elaborarea planurilor de dezvoltare socioeconomica ţrii şi a proiectelor de asistenţ tehnic şi investiţionale în acest sector, în scopul asiurrii securitţiichimice naţionale.

Cum a fost pregătit PN

Elaborarea Prolului Naţional privind Manaementul Substanţelor Chimice a susţinut guvernulRepublicii Moldova în evaluarea interal a inrastructurii naţionale privind manaementul substanţelorchimice – capacitţilor instituţionale, administrative, leislative şi tehnice. n scopul asiurrii sineriei

de implementare a tratatelor internaţionale în domeniul administrrii substanţelor chimice, la care ţaraeste Parte, a ost creat grupul interministerial de lucru (ordinul MERN nr. 49 din 31 iulie 2006, reînnoitîn anul 2008). Metodoloia elaborrii PN a inclus sesiuni ale rupului de lucru, întruniri cu implicarea

prţilor-cheie, discuţii cu prţile interesate/aectate, compilarea chestionarelor privind vizitele delucru în teren. Procesul de elaborare a PN a ost coordonat de echipa de implementare a proiectuluiSAICM în conlucrare cu experţii locali şi internaţionali, ind oranizate 3 şedinţe de lucru ale rupuluiinterministerial şi o serie de întruniri sectoriale cu membrii rupului de lucru.

Structura PN a ost discutat în cadrul seminarului de iniţiere a activitţilor de elaborare aProlului Naţional privind manaementul substanţelor chimice, oranizat la 30 mai 2008. Totodat încadrul seminarului a ost prezentat metodoloia de lucru şi ghidul INUIC pentru elaborarea Prolului

Naţional privind Manaementul Substanţelor Chimice.


9/1898

De asemenea, în cadrul elaborrii PN a ost oranizat o şedinţ de lucru cu reprezentanţii sectoruluiindustrial, cu participarea dlui Peter J. Peterson, expert internaţional pentru elaborarea PN, având dreptscop examinarea rolului sectorului industrial în estionarea substanţelor chimice în Republica Moldovaşi elaborarea propunerilor privind îmbuntţirea manaementului substanţelor chimice utilizate înindustrie.

Urmtoarea etap în elaborarea PN a constat în compilarea inormaţiei recepţionate de la membriirupului de lucru, întocmirea proiectului PN şi discutarea acestuia în cadrul seminarului din 14-15auust 2008, la care de asemenea a participat expertul internaţional, dl Peter J. Peterson. n cadrulacestui seminar au ost revizuite cele 13 capitole ale PN, evidenţiate şi prioritizate problemele privindestionarea substanţelor chimice pe parcursul întreului ciclu de viaţ, completate de comun acord tabelelerelevante şi elaborate propuneri şi recomandri pentru îmbuntţirea manaementului substanţelorchimice. PN a identicat olurile şi punctele slabe ale manaementului substanţelor chimice, a condusspre evidenţierea domeniilor ce necesit a întrite din punctul de vedere al administrrii, uncţionriietc., în scopul reducerii impactului şi riscului asupra populaţiei şi mediului.

Varianta nal a PN a ost coordonat şi acceptat de ctre membrii rupului interministerial delucru în cadrul şedinţei de prezentare a Prolului Naţional privind Manaementul Substanţelor Chimice

în Republica Moldova, oranizat la 26 septembrie 2008. Totodat PN a ost prezentat în şedinţaComitetului Naţional de Coordonare a activitţilor de implementare a Proiectului SAICM.

Implicarea şi participarea ministerelor de ramură şi a altor organizaţii

MERN promoveaz conlucrarea intersectorial în soluţionarea problemelor de protecţie a mediului,iar estionarea substanţelor chimice este acel domeniu care impune cooperare interministerial.Astel, a ost stabilit rupul interministerial de lucru în vederea executrii rezoluţiilor adoptate deConerinţa Internaţional cu privire la Manaementul Substanţelor Chimice (Dubai, Emiratele ArabeUnite, 2006) şi în scopul implementrii Abordrii Strateice pentru estionarea internaţional a

substanţelor chimice. n sarcina membrilor rupului de lucru şi a responsabililor pentru implementareatratatelor internaţionale, inclusiv a ociilor specializate în domeniu a ost pus promovarea activitţilorde implementare a SAICM şi realizarea Proramului de Start Rapid stabilit prin Rezoluţia 1/4. nRepublica Moldova responsabilitţile privind manaementul substanţelor chimice sunt divizate întremai multe ministere de resort, de aceea o cooperare eectiv între aceste ministere va necesar pentrumanaementul substanţelor chimice şi în viitor. Cu toate acestea, problema reoranizrii şi crerii uneiautoritţi abilitate în manaementul interu al substanţelor chimice persist şi reprezint o prioritatenaţional în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, privind stabilirea unui manaementdurabil al substanţelor chimice.

Echipa de implementare a Proiectului SAICM aduce sincere mulţumiri membrilor rupului de lucru

pentru participarea activ la elaborarea Prolului Naţional, de asemenea, mulţumeşte Punctului focalSAICM, doamnei Liudmila Marduhaeva pentru coordonarea şi moderarea procesului de dezvoltarea PN, expertului internaţional Peter J. Peterson şi expertului naţional Violeta Pînu pentru suportmetodoloic, creativitate şi cooperare în întocmirea PN, precum şi pround recunoştinţ PNUM şiguvernului Republicii Moldova pentru susţinerea nanciar în elaborarea Prolului Naţional.


10/1899

Sumarul Profilului Naţional

Sporirea securitţii chimice este unul din principiile dezvoltrii durabile, inclusiv asiurarea unuimediu inoensiv pentru sntatea uman. Manaementul substanţelor chimice trebuie s asiure un

înalt nivel de protecţie a sntţii umane şi a mediului atât pentru eneraţia existent, cât şi pentru celeviitoare, concomitent cu uncţionarea ecient a pieţei interne şi competitivitatea industriei chimice.Dezvoltarea Prolului Naţional are drept scop evaluarea sistemului existent de comun acord cu toţi actoriide baz ai domeniului, evidenţierea olurilor instituţionale, leislative şi tehnice, elaborarea concluziilorşi recomandrilor privind îmbuntţirea manaementului substanţelor chimice. Pentru atinerea acestorobiective, principiul precauţiei este undamental. Un alt obiectiv important este încurajarea substituiriisubstanţelor periculoase cu substanţe mai puţin periculoase, acolo unde exist alternative adecvate.

Contextul geograc şi politic pentru elaborarea PN

Republica Moldova este situat în partea de sud-est a Europei Centrale, în partea de nord-est a Mrii

Nere, între România şi Ucraina şi bazinul râurilor Prut şi Nistru. Teritoriul Moldovei are o supraaţ de33,8 mii km2 şi o întindere de la nord la sud de 350 km şi de la vest la est – 150 km. Din punct de vedereteritorial-administrativ, Republica Moldova este divizat în 32 de raioane, o unitate teritorial autonomguzia şi localitţile din stâna Nistrului, având 5 oraşe cu statut de municipiu: Chişinu, Blţi,Comrat, Bender şi Tiraspol, 60 de localitţi urbane r statut de municipiu, 1575 de localitţi ruraleoranizate administrativ în 917 comune.

Republica Moldova a traversat o etap complex de tranziţie la economia de piaţ, înruntând undeclin economic de proporţii. Criza economic a durat 10 ani (din 1990 pân în 1999 inclusiv), perioadîn care Produsul Intern Brut (PIB) s-a redus practic de trei ori. ncepând cu anul 2000 economia aînreistrat o oarecare stabilitate, normalizându-se volumul de producţie, ceea ce a inuenţat parţial

reducerea srciei. n anul 2007 PIB-ul s-a majorat cu 52% aţ de anul 2000. Economia RepubliciiMoldova este caracterizat prin predominarea sectorului arar şi aroindustrial şi dependenţa dezvoltriisocial-economice a oraşelor mici de un numr limitat de întreprinderi industriale mari. Actualmentesectorul arar şi industrial ocup un loc central în economia naţional a ţrii, contribuţia ecruia încrearea PIB-lui constituind 9,9% şi respectiv 14,8 %. Sectorul arar împreun cu industria de prelucrarea materiei prime aricole contribuie cu circa 32 % la crearea PIB-ului şi cu circa 38,6% în volumul totalal exporturilor, în aricultur ind antrenaţi peste 32,8 la sut din populaţia ocupat a ţrii.

Producerea, importul, exportul şi utilizarea substanţelor chimice

Evalurile întreprinse în cadrul implementrii Proiectului relev c Republica Moldova produceun spectru înust de substanţe chimice, orientat în mare parte spre piaţa autohton, şi anume produsearmaceutice, coloranţi, lacuri şi vopsele, produse şi preparate de parumerie. n prezent în ţar activeaz187 întreprinderi de producere a articolelor din cauciuc şi materiale plastice şi 69 întreprinderi dinindustria chimic (19 abrici de produse paraarmaceutice şi medicamente, 12 abrici de spunuri,deterenţi, parumerie şi produse cosmetice etc). De asemenea, substanţele chimice sunt olosite la

producerea hârtiei, în industria uşoar, industria materialelor de construcţie industria alimentar, inclusiva vinului etc. Volumul producţiei industriale în anul 2007 a constituit 26173,5 mil. lei, (2157,7 mil.dolari SUA), dintre care produselor industriei chimice (medicamente şi produse armaceutice, produsecosmetice şi preparate pentru splat, dioxidul de carbon şi oxienul) le revine 358,5 mil lei, ceea ceconstituie doar 1,4% din totalul volumului producţiei industriale.

Cea mai mare parte a necesarului de substanţe chimice este acoperit de produse din import, careconstituie 317,7 mil dolari SUA (8,6%) pentru produsele chimice şi 414,0 mil dolari SUA (11,2%) pentru


11/18910

produsele petroliere în anul 2007. Principalele substanţe chimice importate sunt: produse petroliere,înrşminte, pesticide, diverse materii prime, produse şi substanţe pentru industria de prelucrare şi

pentru alte industrii. Totodat se atest c o parte din substanţele chimice importate în ţar sunt ulteriorreexportate (de exemplu: reexportul înrşmintelor minerale sau chimice, care conţin dou sau treielemente ertilizante, în anii 2003-2004 a constituit circa 15-20%, pentru cateoria de pesticide acestindice este nesemnicativ 1-2%). Cu toate acestea, impactul substanţelor chimice asupra mediului şisntţii umane persist atât prin emisiile parvenite din activitţile industriale, cât şi de la accidentele

cu implicarea substanţelor chimice la transportare, utilizarea sau depozitarea acestora, motivul de bazind condiţiile meteo, tehnice sau actorul uman.

Pe parcursul dezvoltrii PN s-a constatat c capacitţile tehnice şi umane pentru colectarea datelor privind producerea, importul, exportul, depozitarea, transportarea, utilizarea şi eliminarea deşeurilorsubstanţelor chimice sunt reduse. De menţionat c utilizarea substanţelor chimice pe sectoarele-cheieale economiei naţionale este relementat dierit şi doar utilizarea produselor de uz tosanitar şi aertilizanţilor în sectorul arar este supus unei supraveheri stricte din partea MAIA şi subdiviziunileacestuia, inclusiv înreistrarea şi supraveherea pe parcursul “întreului ciclu de viaţ”.

Deşi industria chimic este puţin dezvoltat în ţar, domeniul industrial, şi anume ramura industrieichimice este prezentat insucient în anuarul statistic. Aenţii economici nu raporteaz nici unui oran

al administraţiei publice centrale inormaţia privind spectrul şi volumul substanţelor chimice utilizateîn industrie. Totodat, leislaţia naţional în domeniul estionrii substanţelor chimice nu prevedecolectarea datelor privind utilizarea substanţelor chimice, cu excepţia celor din sectorul arar. n lipsaunui control adecvat din partea instituţiilor relevante, aenţii economici nu întotdeauna raporteaz corectcantitţile de deşeuri acumulate, de cele mai deseori substanţele chimice cu termen expirat neindluate la evidenţ drept deşeuri. Prin urmare, o leislaţie eectiv devine o cerinţ strinent, asemenea

proiectului Leii privind substanţele chimice, inclusiv adoptarea unui Proram Naţional de asiurare aconormitţii produselor chimice.

n cadrul vizitelor la întreprinderi eectuate pe parcursul elaborrii PN s-a constatat c etichetasubstanţelor chimice importate/exportate/reambalate/utilizate etc. şi „fişa de securitate” sunt incomplete.

fişa trebuie s conţin: inormaţia privind proprietţile periculoase ale substanţei chimice; cuvinte deavertizare „periculos” sau „atenţie”; pictoramele Naţiunilor Unite; msuri de rspuns în caz de pericol,incident, inhalare etc., în corespundere cu standardele internaţionale. Adoptarea cerinţelor noi aţ deeticheta substanţelor chimice este una din condiţiile de baz în reducerea impactului asupra mediuluişi protejarea sntţii populaţiei de la utilizarea neadecvat a substanţelor chimice, începând de la

producere/comercializare pân la depozitare/eliminare a substanţelor chimice.Alt aspect nerezolvat al estionrii produselor chimice îl constituie substanţele cu termen expirat.

n ţar nu exist inrastructur tehnic pentru reciclare şi recuperare, precum şi eliminare a chimicalelorşi deşeurilor periculoase. RM export acumulatoarele uzate în Ucraina, pesticidele uzate şi uleiurile cuconţinut de BPC în franţa, urmând procedura stabilit de Convenţia Basel.

Problemele naţionale prioritare în domeniul manaementului substanţelor chimice în RepublicaMoldova au ost stabilite de comun acord cu membrii rupului de lucru SAICM în cadrul şedinţelordesşurate pe parcursul elaborrii Prolului Naţional şi constau în:

Actualul sistem de relementare a substanţelor chimice nu corespunde iniţiativelorinternaţionale şi nu asiur estionarea adecvat în scopul prevenirii polurii mediului şi asntţii umane pe între ciclul de viaţ;Sistemul aplicat pentru etichetarea substanţelor chimice nu corespunde cerinţelor Sistemuluilobal armonizat de clasicare şi etichetare a substanţelor chimice (SgA);Lipsa unui sistem interu de evidenţ şi raportare a substanţelor produse, utilizate, importatesau exportate, rmase în stoc sau eliminate, ceea ce contribuie la prezentarea inormaţieiramentate pe sectoarele economiei naţionale;

Lipsa acilitţilor de utilizare/elimina re a deşeurilor periculoase, inclusiv a substanţelor şi produselor chimice cu termen expirat, conduce la persistenţa unui pericol potenţial de poluare


12/18911

cu substanţe chimice cu termen expirat prin abandonare ilicit, acumularea ambalajelorcontaminate cu substanţe chimice (pesticide, produse petroliere etc.);Lipsa inormaţiei privind spectrul şi cantitţile de substanţe cu termen expirat, prin urmare,autoritţile întâmpin dicultţi în stabilirea prioritţilor şi modalitţilor de eliminare.

Toate aceste neajunsuri necesit a soluţionate prin elaborarea unei politici noi în domeniul produselor şi substanţelor chimice, ţinând cont de cele adoptate la nivel internaţional în cadrultratatelor internaţionale în scopul implementrii Abordrii Strateice pentru estionarea internaţional

a substanţelor chimice.

Analiza cadrului naţional legislativ şi normativ

Prevederile actuale ale leislaţiei naţionale privind estionarea substanţelor chimice relementeazacest domeniu în linii enerale, ind bazate pe standardele vechi din perioada URSS. Cerinţele aţde estionarea substanţelor chimice în diverse ramuri ale economiei, elaborate de ctre autoritţileadministraţiei publice centrale de specialitate, conţin relementri noi, axate pe standarde europene.Produsele de uz tosanitar şi ertilizanţii utilizaţi în sectorul arar, produsele paraarmaceutice şimedicamentele, produsele petroliere sunt bine relementate de leislaţia sectorial, cu excepţia

pesticidelor utilizate în industria mobilei, în sectorul telecomunicaţiilor etc. De asemenea, relementareasubstanţelor chimice în sectorul industrial se limiteaz doar la eliberarea licenţei pentru activitatea deimport. Lacunele majore ale leislaţiei privind estionarea substanţelor chimice constau în:

Aplicarea insucient a Leii privind reimul substanţelor şi produselor nocive (lipsareistrului substanţelor chimice, lipsa evidenţei utilizrii acestora etc.), necorespundereaacesteia iniţiativelor internaţionale şi cerinţelor actuale impuse estionrii chimicalelor vis-a-vis de producere, comercializare, ambalare, clasicare şi etichetare a substanţelor chimice;Deşi procedura de import licenţiat de Camera de Licenţiere şi aprobat de unele ministererelevante corespunde cerinţelor leislaţiei naţionale, o reexaminare a procedurii este necesar.Setarea unei baze de date ce ar înreistra cantitţile de substanţe chimice importate şi utilizateîn ţar ar un pas important în estimarea riscului asociat cu utilizarea acestora. Stabilireaunui reistru de substanţe/produse chimice, de asemenea, menţionat în Leea privind reimul

produselor şi substanţele nocive, ar o component important în manaementul substanţelorchimice;Sistemul de control existent, inclusiv procedura de licenţiere a activitţilor de import alsubstanţelor chimice (nu relementeaz spectrul şi cantitatea de substanţe importate), nucorespund principiilor SgA de clasicare şi etichetare a substanţelor chimice care reprezint

baza proramelor lobale de securitate a substanţelor şi preparatelor chimice;Problemele abordate la nivel internaţional privind estionarea deşeurilor specice de substanţechimice, ca asbestul, provenit din deşeurile de construcţii şi demolare, conţinutul metalelorrele, inclusiv al mercurului în diverse produse cum ar bateriile, vopselele etc., nu sunt în

vizorul autoritţilor administraţiei publice centrale;gestionarea sectorial a substanţelor chimice (pe ramurile economice) nu corespunderestricţiilor convenţiilor internaţionale raticate (nu sunt impuse restricţii la utilizarea unorsubstanţe chimice – POP, metale rele etc.), substanţele chimice nu sunt relementate înconormitate cu standardele internaţionale, iar substanţele chimice utilizate în ramuraindustrial nu sunt supuse supraveherii din partea oranelor publice centrale de specialitate,cu excepţia substanţelor chimice periculoase;Leislaţia specic domeniului estionrii substanţelor chimice, inclusiv documentelestrateice şi politice naţionale nu conţin prevederi vis-a-vis de promovarea iniţiativei SAICM,manaementului durabil al substanţelor chimice, atinerea Obiectivelor de Dezvoltare ale

Mileniului, inclusiv activitţi de educare şi sensibilizare a societţii civile în domeniulmenţionat.


13/18912

Privit prin prisma dezvoltrii durabile şi din perspectiva aderrii ţrii la UE, se impune o abordarenou a problemelor estionrii substanţelor chimice, conorm convenţiilor şi acordurilor raticate.Leislaţia european constituie astzi un punct de reper pentru numeroase state în elaborarea leislaţieinaţionale şi reprezint un model de colaborare de succes între state. Una dintre cele mai importantestrateii în vederea atinerii unei dezvoltri durabile este promovarea unui sistem leislativ coerent,care s corespund cerinţelor actuale la nivel internaţional, iar elementul nou în denirea leislaţiei dindomeniul mediului este schimbarea politicii de mediu ctre o politic bazat pe consens, prin consultarea

prţilor interesate în cadrul procesului de luare a deciziei şi trecere de la o abordare bazat pe control launa bazat pe prevenire şi operaţionalizat, prin utilizarea instrumentelor economice şi scale. Leislaţiainternaţional relementeaz domeniile de producere, comercializare, ambalare, clasicare şi etichetarea substanţelor chimice. Abordarea ramentat a leislaţiei sectoriale în domeniul substanţelor chimice,nerelementarea utilizrii chimicalelor în industrie etc. denot lipsa unei structuri instituţionale carear coordona relementarea estionrii tuturor substanţelor chimice în sectoarele economiei naţionale înconormitate cu exienţele tratatelor internaţionale la care ţara este parte.

Analiza sumară a programelor de stat existente şi a cooperării interministeriale

Analiza mecanismelor existente de coordonare interministerial în domeniul manaementuluidurabil al substanţelor chimice denot odat în plus abordarea ramentar a estionrii substanţelorchimice pe diverse ramuri economice, menţionate şi în capitolul 5 al PN. Leislaţia sectorialrelementeaz prin intermediul comisiilor interministeriale doar un spectru înust de substanţe (produselede uz tosanitar şi ertilizanţii, produsele paraarmaceutice şi medicamentele) şi nu acoper întreulsement al substanţelor chimice utilizate în ţar.

gestionarea substanţelor chimice periculoase utilizate în sectorul industrial este relementat dectre Inspectoratul Principal de Stat pentru Supraveherea Tehnic (IPSSTOIP) de comun acord cuServiciul Protecţie Civil şi Situaţii Excepţionale (SPCSE), în baza Leii privind securitatea obiectelorindustriale periculoase, nr.803-XIV din 11.02.2000 şi Leii cu privire la reimul produselor şi substanţelor

nocive, nr. 1236-XII din 03.07.1997.Ecacitatea activitţii comisiilor este apreciat în mod divers de membrii rupului de lucruinterministerial SAICM de la excelentă în sectorul arar pân la satisfăcătoare în rupele de lucru

pentru implementarea tratatelor internaţionale. De reul, ecacitatea comisiei stabilit prin Hotrârede guvern este mai mare decât a celor aprobate prin ordinul unui ministru, deoarece activitatea acesteiaeste în vizorul guvernului şi deseori necesit raportare semestrial sau anual privind rezultateleactivitţilor şi msurilor întreprinse.

Cu reret, nu toate autoritţile administraţiei publice centrale se implic în msur necesarîn activitatea comisiilor interdepartamentale, majoritatea considerând c responsabilitatea privindimplementarea unui tratat internaţional îi revine Autoritţii Competente. n cadrul discuţiilor pe marineaelaborrii PN, membrii rupului de lucru au suerat unicarea a 3 rupuri de lucru pentru implementareaconvenţiilor Basel, Stockholm şi Rotterdam în unul comun având la baz rupul de lucru SAICM.

Responsabilitatea în estionarea substanţelor chimice în Republica Moldova revine unui rup decirca 10 autoritţi ale administraţiei publice centrale de specialitate în uncţie de ramur: autorizareşi licenţiere, transport şi eliminare, estionarea situaţiilor excepţionale şi nici o structur nu asiurcontrolul estionrii substanţelor chimice, cu excepţia substanţelor periculoase, pe între ciclul de viaţîn toate ramurile economiei naţionale.

funcţionarea comisiilor interdepartamentale pentru estionarea unor substanţe chimice nu asiurrezolvarea problemelor de estionare a tuturor substanţelor chimice pe între ciclul de viaţ, începândcu producerea şi terminând cu eliminarea substanţelor cu termen expirat.

Totodat activitatea în diverse comisii interdepartamentale pentru estionarea substanţelor chimice

nu este motivat sub aspect nanciar, ind o activitate suplimentar la activitţile de baz în cadrulstructurilor de stat.


14/18913

Analizele cadrului instituţional şi leal, evaluarea activitţilor comisiilor interdepartamentaledenot necesitatea crerii unui oran de coordonare a activitţilor ramurale în domeniul manaementuluisubstanţelor chimice pe între ciclul de viaţ. Activitatea acestui oran va axat în special pe dezvoltareacadrului leal necesar pentru realizarea prevederilor tratatelor internaţionale, introducerea evidenţeiutilizrii substanţelor chimice, relementarea utilizrii substanţelor chimice cu pericol potenţial pentrumediu şi sntate.

Analiza sumară a activităţilor de management al substanţelor chimice şi de reducere a risculuiindus de către agenţi economici, grupuri de interes public şi sectorul de cercetare

Instituţiile ştiinţice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) sunt antrenate în diverse cercetride testare a substanţelor chimice şi evaluare a riscurilor şi impactului cauzat mediului şi sntţii umanela utilizarea substanţelor chimice. Actualmente activitţile de cercetare ale instituţiilor ştiinţice suntîndreptate spre colaborarea cu aenţii economici în scopul aplicrii rezultatelor obţinute, în optimizarea

proceselor tehnoloice, reutilizarea deşeurilor, elaborarea produselor chimice autohtone etc. Rezultatelecercetrilor servesc drept arument pentru perecţionarea tehnoloiilor industriale, elaborarea politicilorde ramur, în mod special pentru luarea deciziilor de omoloare a produselor de uz tosanitar. Totodat,

autoritţile administraţiei publice centrale de specialitate solicit instituţiilor de ramur eectuareadieritor investiaţii în domeniul utilizrii produselor chimice sau de evaluare a riscurilor asociate cuutilizarea substanţelor chimice.

Membrii rupului de lucru SAICM au constatat c la nivel naţional nu exist asociaţii ale productorilor anajaţi în industria chimic, ceea ce se explic prin numrul redus de întreprinderi careactiveaz în domeniul menţionat. Din acelaşi motiv nu sunt înreistrate sindicate sau alte oranizaţiineuvernamentale în ramura industriei chimice. Majoritatea oranizaţiilor non-uvernamentale

preocupate de cercetri în domeniul manaementului substanţelor chimice sau evaluarea impactuluicauzat mediului în urma utilizrii substanţelor chimice activeaz în cadrul instituţiilor de învţmântsuperior sau al instituţiilor AŞM, deoarece acestea nu deţin echipament necesar cercetrilor. Totodat,

prin intermediul acestor ONg, instituţiile aplic la diverse prorame de cercetri, onduri internaţionale, beneciind de susţinere nanciar pentru procurarea echipamentelor, utilajelor, reactivelor etc.Deoarece industria chimic este una dintre cele mai lobalizate industrii, iar lobalizarea presupune

şi acţiuni pentru protecţia mediului, devine actual problema crerii parteneriatelor între industrie şi mediu.n promovarea principiilor de dezvoltare durabil ecare sector al societţii are rolul su: autoritţileadministraţiei publice centrale trebuie s oere cadrul leal pentru asiurarea securitţii omului şi mediuluiînconjurtor, industria va opera conorm relementrilor stabilite în mod responsabil, iar ONg au dreptulde a supune evalurii inormaţiile existente, de a participa activ în trasarea politicilor cu impact asuprasocietţii. n condiţiile actuale, sectorul industrial naţional are multe de preluat din experienţ ţriloravansate în acest domeniu.

Analiza sumară a infrastructurii naţionale de management al informaţiei privind substanţele

chimice

Cu toate c în Republica Moldova a ost creat cadrul juridic necesar pentru asiurarea accesului publicului la inormaţie, crearea şi uncţionarea bazelor de date specializate pe domenii, inclusiv pentruestionarea substanţelor chimice rmân a nesoluţuonate. Colectarea şi procesarea, datelor, asiurareaaccesului atât al uncţionarilor publici, specialiştilor din domeniu, cât şi a populaţiei necesit resurseumane şi nanciare. Actualmente în ţar sunt disponibile bazele de date leislative şi unele aspectenormative din domeniul utilizrii substanţelor chimice. Compilarea unor capitole ale PN (în particular

capitolul 3 şi 8) a ost mai dicil, deoarece nu au ost disponibile sau suciente date eective privindmanaementul substanţelor chimice şi Republica Moldova nu dispune de un Reistru al Substanţelor


15/18914

Chimice (o baz de date naţional accesibil on-line) şi nici acorduri de cooperare intern între ministere privind schimbul de inormaţie, date etc. Din lipsa unei structuri instituţionale abilitate cu responsabilitţiîn domeniul estionrii substanţelor chimice, autoritţile administraţiei publice de specialitate seconrunt cu probleme privind asiurarea securitţii estionrii substanţelor chimice, inclusiv în situaţiiexcepţionale. Deşi exist baze de date internaţionale specializate în domeniu, accesibilitatea la acesteaeste contra plat, iar inormaţia este oerit în limbile enlez, rancez etc.

Odat cu promovarea implementrii Abordrii Strateice privind gestionarea Internaţional

a substanţelor chimice va extins şi accesul la inormaţia privind securitatea utilizrii substanţelorchimice. n cele din urm crearea unor baze naţionale privind estionarea substanţelor chimice rmânea de maxim strinenţ, iar publicarea acestora pe painile web ar oeri acces persoanelor zice şi

juridice interesate. Onorarea obliaţiunilor ţrii de conormare şi raportare la acordurile internaţionalemultilaterale din domeniul substanţelor chimice, cum ar Convenţiile de la Stockholm, Basel şiRotterdam, Protocolul Montreal, Protocoalele UNECE privind metalele rele şi poluanţii oranici

persistenţi impune necesitatea examinrii posibilitţilor de asiurare a accesului la bazele de dateinternaţionale şi dezvoltarea bazelor de date naţionale. Aceste probleme urmeaz a abordate în timpulapropiat, deoarece activitţile date vor contribui la asiurarea cercetrilor ştiinţice şi dezvoltareaeconomic în contextul reducerii impactului asupra mediului şi sntţii umane şi sporirii securitţii la

utilizarea substanţelor chimice.

Analiza sumară a infrastructurii tehnice

Calitatea este un indicator complex al satisacţiei necesitţilor şi aşteptrilor consumatorilor, almediului de aaceri şi al societţii în întreime, astel devenind un actor crucial pentru relansareaeconomiei şi asiurarea liberei circulaţii a mrurilor atât sub aspect reional, cât şi internaţional. Anumecalitatea bun şi preţul rezonabil în tandem cu politicile echilibrate de promovare a produselor şi penetrarea pieţelor de desacere sunt pârhiile asiurrii competitivitţii şi prosperitţii. n inineria calitţii, lanivel de ţar, se conureaz dou componente distinctive: inrastructura calitţii şi inrastructura de

producţie, care includ ministerele de ramur şi mediul de aaceri. Inrastructura calitţii încadreazoranul sau oranele publice centrale cu uncţii de relementare în domeniile standardizrii, metroloiei,asiurrii conormitţii şi acreditrii, precum şi întreprinderile subordonate care presteaz servicii îndomeniul dat, oranismele de certicare şi laboratoarele de testare. Republica Moldova dispune deo reţea de 141 laboratoare de testare acreditate conorm SM SR EN ISO /CEI 17025: 2002 sau 2005în domeniul evalurii conormitţii produselor, care direct sau indirect sunt implicate în procesulestionrii substanţelor chimice. Nici un laborator sau întreprindere din ţar nu au ost certicateconorm ISO 14001.

Dotarea actual a laboratoarelor este insucient pentru asiurarea implementrii eective a politiciidin domeniul estionrii substanţelor chimice în conormitate cu cerinţele convenţiilor internaţionale, lacare ţara este parte. n prezent este în proces de implementare componenta proiectului „Manaementulşi Distruerea Stocurilor POP privind dotarea laboratorului Serviciului Hidrometeoroloic de Stat cuutilaj pentru determinarea PCB-lor şi altor substanţe cu conţinut de POP. La moment determinarea

pesticidelor cu conţinut de POP este posibil în 5-7 laboratoare, a uleiurilor cu conţinut de PCB-uri – în 2-3, iar analize pentru aprecierea PCDD/PCDf nu se eectueaz din lipsa echipamentului.Pentru perecţionarea continu a activitţilor laboratoarelor şi sporirea calitţii serviciilor eectuate estenecesar îndeplinirea urmtoarelor obiective:

Activitatea în conormitate cu cerinţele SM EN ISO/CEI 17025:2002 şi SM EN ISO/CEI17025:2005;Asiurarea laboratoarelor cu utilaj modern şi implementarea noilor metode ce permit ridicareacalitţii şi reducerea timpului pentru testri;

Msurrile eectuate în laboratoare vor trasabile cu standarde naţionale sau, unde e posibil,cu cele internaţionale;


16/18915

Menţinerea nivelului calicrii, competenţei şi pretirii proesionale ale colaboratorilorlaboratoarelor;Oranizarea şi eectuarea testrilor în cadrul, multor laboratoare acreditate la nivel naţional şiinternaţional;Un element important al ecientizrii implementrii politicii de manaement al substanţelorchimice îl constituie crearea unui mecanism de schimb de inormaţii dintre autoritţile publicecentrale de specialitate şi asiurarea accesului la inormaţie, ridicarea nivelului de colaborare

între ministere, instituţii, laboratoare etc.

Analiza sumară a procesului de implementare a iniţiativelor politice internaţionale şi a

programelor de asistenţă tehnică

Cooperarea reional şi internaţional este util în soluţionarea problemelor de mediu comune pentru mai multe state, în cazul cadrului leal, cultural şi de mediu comun, prin intermediul acţiunilorcolective, care deseori necesit resurse nanciare mari. n mod special, aceast cooperare se reerla implementarea convenţiilor şi tratatelor internaţionale în domeniul manaementului substanţelorchimice. Republica Moldova particip activ la colaborarea internaţional, ind totodat parte la mai

multe oranisme internaţionale, menţionate în tabelul 12.A.Activitţi de dezvoltare a sistemului de estionare a produselor de uz tosanitar şi a ertilizanţilor,a produselor medicamentoase şi armaceutice, a produselor petroliere etc. sunt promovate la nivelnaţional atât cu susţinerea nanciar buetar, cât şi din asistenţa tehnic internaţional. Parţial suntsoluţionate problemele de eliminare a stocurilor de pesticide învechite cu conţinut de POP şi a uleiurilorcu conţinut de BPC-uri prin intermediul fondului global de Mediu, NATO şi guvernulul RepubliciiMoldova. De reul, se întreprind msuri de implementare a acelor convenţii în cadrul crora e posibilde obţinut nanţare de la oranismele internaţionale, precum Convenţia de la Stockholm, Convenţiade la Viena şi Protocolul Montreal etc. menţionate în tabelul 12.C. Aceste convenţii, ca şi proiecteleimplementate, nu acoper întreul ux de substanţe chimice periculoase utilizate în ţar, iar planurileelaborate se reer doar la unele cateorii de substanţe menţionate în convenţii, precum poluanţii oranici

persistenţi, substanţele ce distru stratul de ozon. n scopul asiurrii unor rezultate adecvate, activitţilede implementare a proiectelor sunt monitorizate de ctre Comitetele de supravehere, ai cror membrisunt reprezentanţii autoritţilor administraţiei publice centrale interesate. Persist totuşi unele dicultţiîn convocarea acestor comitete, deoarece membrii sunt antrenaţi în diverse activitţi la locul de baz demunc. Anual se mreşte numrul proiectelor implementate, iar personalul autoritţilor administraţiei

publice centrale de specialitate ramâne în cel mai bun caz constant sau se reduce, ceea ce se rsrâneasupra calitţii lucrului eectuat. n opinia membrilor rupului de lucru SAICM, actualmente se atestlipsa cadrelor cu experienţ şi cunosctoare ale limbii enleze, capabile de a prelua experienţa ţriloravansate în domeniul menţionat, iar salariile mici oerite de autoritţile administraţiei publice centralede specialitate nu sunt atractive pentru tinerii specialişti.

Un alt impediment în implementarea proiectelor nanţate prin UNEP este lipsa unui reprezentantîn ţar, ceea ce ar contribui la îmbuntţirea mecanismului de coordonare şi ar permite o comunicaremai bun, alturi de perceperea şi adaptarea la circumstanţele locale. Evaluarea capacitţilor naţionaleleislative, instituţionale şi tehnice privind implementarea convenţiilor din domeniul manaementuluidurabil al substanţelor chimice denot urmtoarele obstacole în realizarea acordurilor:

Lipsa unui oran central abilitat cu responsabilitţi în domeniul estionrii durabile asubstanţelor chimice şi de asiurare a securitţii chimice naţionale;Lipsa unui cadru juridic adecvat pentru estionarea durabil a substanţelor chimice, care arasiura implementarea unui mecanism ecient de coordonare a activitţilor în diverse sectoareeconomice în implementarea acordurilor internaţionale în ţar;

Lipsa resurselor nanciare buetare pentru nanţarea cadrelor anajate în noua structur responsabil pentru asiurarea dezvoltrii manaementului durabil al substanţelor chimice.


17/18916

Problema crerii unui cadru juridic adecvat pentru estionarea substanţelor chimice nu poate nelijat şi necesit a soluţionat în timp restrâns, deoarece de aceasta depinde securitatea chimic aţrii, inclusiv calitatea mediului şi sntatea populaţiei. Drept soluţie ar putea crearea unui Centru pentruManaementul Substanţelor Chimice, având ca obiectiv dezvoltarea sistemului naţional de administrarea substanţelor chimice, cu implicarea autoritţilor centrale de specialitate şi a autoritţilor administraţiei

publice locale. n activitatea Centrului vor implicaţi savanţi şi proesori de la Universitatea de Stat,Catedra de Chimie Industrial şi Ecoloic, Universitatea Tehnic din Moldova, Academia de Ştiinţe a

Moldovei etc. n scopul pretirii tinerilor specialişti în domeniul manaementului substanţelor chimicestudenţii universitţilor menţionate vor antrenaţi în activitatea centrului, în mod special în promovarea

proramelor educaţionale, eectuarea sondajelor socioloice, colectarea datelor primare etc. Existmai multe modalitţi de creare a Centrului: Hotrârea de guvern privind crearea Centrului cu nanţaredin ondurile extrabuetare (fEN, AŞM etc.) sau apelarea la onduri internaţionale, inclusiv la BancaMondial, pentru stabilirea Centrului, implicarea Ministerului Aacerilor Externe şi Interrii Europeneîn atraerea asistenţei tehnice.

Analiza sumară a programelor naţionale de instruire şi sensibilizare a publicului şi alucrătorilor

Anumite chimicale au aectat în mod rav sntatea uman, cauzând suerinţe şi eecte nedoriteoamenilor şi mediului. Dintre acestea sunt bine cunoscute azbestul, care provoac cancer şi mesiteliom, sau

benzenul, care provoac leucemia. Utilizarea pe scar lar a DDT a determinat anomalii la reproducerea psrilor. Deşi aceste substanţe au ost total interzise sau sunt subiectul unor reimuri severe de control,nu au ost luate msuri decât dup distrueri, deoarece cunoştinţele despre eectele adverse n-au ostdisponibile înainte ca aceste substanţe s e utilizate în cantitţi mari. Sursa înrijorrii o constituiedecitul de cunoştinţe despre impactul multor chimicale asupra sntţii umane şi a mediului.

Republica Moldova dispune de capacitţi instituţionale şi tehnice suciente în instruirea lucrtoriloranajaţi în sectoarele economiei naţionale unde sunt utilizate substanţe chimice periculoase. Totodat,domeniul amiliarizrii publicului lar cu prevederile securitţii chimice este practic neexplorat şirmâne a în aara atenţiei autoritţilor competente. O pondere tot mai important în domeniul educriişi promovrii valorilor universale de protecţie a mediului, inclusiv impactul substanţelor periculoaseasupra mediului şi omului o au ONg-urile, în special, cele de tineret. Aceste oranizaţii îşi desşoaractivitţile pe între teritoriul Republicii Moldova, iar apariţia lor a ost determinat, pe de o parte, deentuziasmul elevilor, studenţilor şi al proesorilor, iar pe de alt parte – de existenţa nanţrii în cadrulunor proiecte internaţionale. Disponibilitatea resurselor umane atât în cadrul instituţiilor uvernamentale,cât şi în societatea civil este un actor-cheie în promovarea manaementului durabil al substanţelorchimice. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul manaementului durabil al substanţelor chimiceeste asiurat de ctre universitţile şi instituţiile de învţmânt superior şi de ctre coleii care pretescchimişti, inineri tehnoloi, armacişti etc. Totodat, curricula universitar din domeniul estionrii

substanţelor chimice reect doar parţial prevederile convenţiilor internaţionale de mediu, inclusiv dindomeniul manaementului durabil al substanţelor chimice. Leislaţia european în domeniul substanţelorşi produselor chimice periculoase, pe lân relementrile privind clasicarea, etichetarea, punerea

pe piaţ, export-import etc., conţine relementri privind protecţia lucrtorilor şi consumatorului, protecţia mediului şi protecţia civil. n vederea transpunerii leislaţiei europene Republica Moldovava trebui s preia toate aceste aspecte, inclusiv cele ce ţin de inormarea şi instruirea lucrtorilor dindomeniu. Creşterea înrijorrii privind ecienţa protecţiei asiurat prin actualul sistem internaţional derelementare a securitţii chimice pentru mediu şi sntate impune abordri noi în politic în domeniulsubstanţelor chimice. Revizuirea politicii naţionale în domeniul substanţelor şi produselor chimice

periculoase reiese din transerul interesului public de la emisii la produse şi preocuparea privind lipsa

inormaţiilor reeritoare la riscurile chimice.


18/18917

Analiza sumară a resurselor umane şi nanciare disponibile

Evaluarea capacitţilor umane antrenate în domeniul estionrii substanţelor chimice din cadrulautoritţilor administraţiei publice centrale de specialitate este dicil pe motivul c anajaţii deţin maimulte responsabilitţi concomitent, inclusiv în domeniul menţionat. Specialiştii antrenaţi în soluţionarea

problemelor de manaement al substanţelor chimice activeaz în cadrul Ministerului Ariculturii şiIndustriei Alimentare, Ministerului Sntţii, Ministerului Ecoloiei şi Resurselor Naturale, Serviciului

Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale, Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravehere Tehnica Obiectelor Industrial Periculoase etc. Am menţionat deja aptul c activitţile de implementare atratatelor internaţionale în domeniul manaementului substanţelor chimice, pe motivul lipsei resurselorumane şi nanciare, se realizeaz doar cu suportul asistenţei tehnice în cadrul proiectelor. RepublicaMoldova trebuie s-şi onoreze responsabilitţile, asumate în cadrul tratatelor internaţionale, inclusivcele ce ţin de relementrile privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor chimice existente şi

plasate pe piaţ. De asemenea, trebuie stabilit un sistem unitar pentru transmiterea inormaţiei ctre public în vederea amiliarizrii acestuia cu reimul substanţelor chimice. Inormaţia colectat va conţinedate despre substanţele abricate, importate, utilizate şi comercializate pe piaţ.

Problemele abordate în PN îşi vor si soluţionare în cadrul Proramului Naţional de Manaement

Durabil al Substanţelor Chimice şi al Planului de Acţiuni de Implementare a SAICM, unde vor prioritizate problemele din domeniu, stabilit cadrul instituţional, leislativ şi normativ, promovate acţiuni pentrucrearea unui sistem de manaement adecvat al substanţelor chimice, instruire proesional, inormareşi sensibilizare a publicului. La etapa de elaborare a proramului vor estimate resursele nanciare şiumane necesare pentru realizarea activitţilor preconizate în scopul alocrii eciente a acestora pentrurealizarea acţiunilor prior itare.

Sumarul acţiunilor recomandate pentru implementarea observaţiilor principale ale PN

PN elucideaz recomandri ce vor contribui la sporirea ecacitţii cooperrii continue a tuturororanizaţiilor uvernamentale/neuvernametale şi celor private în scopul asiurrii unui manaement

al substanţelor chimice adecvat şi interu. PN urmeaz a distribuit secretariatelor preocupate deacordurile internaţionale de mediu, diverselor oranizaţii internaţionale şi naţionale. De asemenea, vor editate şi distribuite rupurilor-ţint şi publicului lar materiale educative privind utilizarea siurşi r de riscuri a substanţelor chimice. Acţiunile recomandate pentru îmbuntţirea manaementuluisubstanţelor chimice şi a deşeurilor de baz în Republica Moldova sunt structurate pentru: autoritţileadministraţiei publice centrale de specialitate, sectorul industrial şi societatea civil.

Autoritţile administraţiei publice centrale de specialitate:

guvernul urmeaz s întreprind acţiuni necesare pentru redresarea manaementuluisubstanţelor chimice în Moldova, stabilind politici capabile s soluţioneze problemele abordateîn PN. De apt urmeaz a întocmit aenda politic a manaementului substanţelor chimice,inclusiv a stabilit scopul şi obiectivele de implementare a SAICM;Crearea Autoritţii Naţionale pentru Manaementul Substanţelor Chimice, abilitat curesponsabilitţi-cadru şi uncţii de colaborare interministerial, în conormitate cu iniţiativelede dezvoltare, inclusiv în domeniul manaementului substanţelor chimice, Obiectivelede Dezvoltare ale Mileniului şi dezvoltare economic a ţrii. Obiectivul de baz const îndezvoltarea sistemului naţional interu de administrare a substanţelor chimice, prin aplicareaabordrii intere a problemei cu implicarea autoritţilor administraţiei publice centrale despecialitate şi în conlucrare cu sectorul industrial şi societatea civil;De asemenea, guvernul urmeaz s adopte un şir de instrumente politice specicate în PN.

O parte din problemele abordate solicit elaborarea unor noi instrumente leislative, altele pavând operarea unor schimbri în activitatea Comisiilor interministeriale, în timp ce unele


19/18918

necesit ajustarea procedurilor interne de operare în cadrul autoritţilor publice centrale despecialitate;Elaborarea şi implementarea proiectului Leii privind substanţele chimice în scopulîmbuntţirii manaementului substanţelor chimice şi sporirii ecacitţii controlului emisiilorşi impactului substanţelor chimice asupra mediului şi sntţii umane;Atenţie deosebit se acord aptului c substanţele chimice şi produsele ce le conţin suntimportante în Moldova, se conormeaz cerinţelor de raportare în cadrul UE, OMS, OAA

şi Recomandrilor ONU privind Sistemului lobal armonizat de clasicare şi etichetare asubstanţelor chimice. Substanţele cu dubl destinaţie (Convenţia privind armamentul chimic),substanţele şi solvenţii utilizaţi în producerea şi tracul ilicit al drourilor şi substanţelor

psihotrope (Convenţia ONU), de asemenea, necesit atenţie special;Elaborarea Planului Naţional privind manaementul durabil al substanţelor chimice, în scopulsoluţionrii problemelor prioritare abordate pe parcursul dezvoltrii PN; includerea capitolelorrelevante leate de estionarea substanţelor chimice în strateiile de dezvoltare a sectoareloreconomiei naţionale;Stabilirea reistrului naţional al substanţelor chimice, unde se vor înreistra cantitţileimportate/exportate/utilizate etc., inclusiv descrierea proprietţilor periculoase ale acestora.

Stabilirea mecanismului de acilitare a schimbului de inormaţie dintre toate prţile interesate,instituţii uvernamentale, neuvernamentale etc.;Crearea unor baze de date naţionale accesibile on-line sau a unor baze de date cu conexiunela cele internaţionale, de exemplu International Uniorm Chemical Inormation Database(IUCLID), International Union o Pure and Applied Chemistry (IUPAC), Reistrul European alSubstanţelor Chimice (finlanda), International Proramme on Chemical Saety (IPCS OECD/UNEP), Screenin Inormation Dataset (SIDS) etc., ceea ce ar acilita accesul la “fişele desecuritate” ale substanţelor chimice;ntrirea capacitţilor serviciilor vamale şi includerea specialiştilor chimişti în direcţiile vamalerespective ce vor preîntâmpina comerţul internaţional ileal cu substanţe chimice periculoaseşi/sau produse contaminate cu chimicale interzise sau strict relementate în cadrul acordurilormultilaterale de mediu;Interacţiunea cu ţrile vecine şi/sau cu alte ţari din reiune trebuie s încurajeze persoanelecu putere de decizie s se dubleze bunele practici de a învţa din reşelile şi succesele altora.Stabilirea unei platorme pentru manaementul durabil al substanţelor chimice poate implicadierite msuri normative, iniţiative voluntare şi instrumente economice care pot oeriinormaţii utile atât pentru manaementul substanţelor chimice, cât şi pentru consolidareaelaborrilor industriale într-un mod durabil. Cooperarea reional în domeniul manaementuluisubstanţelor chimice, în mod special cu UNECE din geneva şi cu Aenţia European deMediu de la Copenhaa trebuie s e încurajat;Revizuirea activitţilor naţionale şi internaţionale şi a acordurilor reionale privind

manaementul inoensiv al substanţelor chimice, desşurate în cadrul elaborrii PN va acilitacomerţul cu substanţe şi produse chimice cu statele vecine şi cu UE. O atenţie deosebittrebuie s e atras cerinţelor cadrului normativ al UE privind substanţele periculoase (RoHS)

pentru a se asiura c substanţele chimice cu potenţial periculos nu sunt încorporate în produsedestinate ţrilor UE;Sporirea cooperrii internaţionale, în particular cu oranizaţiile care reprezint Naţiunile Unite(SAICM, acorduri multilaterale de mediu etc.), oranizaţiile interuvernamentale (OCDE,BM, bnci reionale etc.);Sporirea radului de amiliarizare a oranizaţiilor uvernamentale şi societţii civile implicateîn manaementul substanţelor chimice cu prevederile tratatelor internaţionale în domeniul

manaementului internaţional al substanţelor chimice, inclusiv SAICM, ReulamentuluiREACH, convenţiilor internaţionale (UNECE) etc.


20/18919

Sectorul privat, industria etc.:

Cooperarea mai eectiv a reprezentanţilor industriei chimice cu autoritţile administraţiei publice centrale de specialitate, inclusiv echipa de elaborare a PN, prin abordarea pro-activdin partea industriei, prezentarea soluţiilor eciente pentru depşirea problemelor abordate şirealizarea obiectivelor de mediu;Adoptarea proramului internaţional din domeniul industriei chimice „Responsabilitatea

productorului”, inclusiv altor prorame destinate sensibilizrii şi inormrii lucrtorilor dindomeniu, asiurând astel un mediu de lucru sntos şi liber de pericole;Orientarea şi direcţionarea sectorului industrial spre cerinţele internaţionale de clasicare şietichetare a substanţelor chimice în corespundere cu cerinţele SgA de ambalare şi etichetare asubstanţelor chimice, utilizarea experienţei UE în implementare Reulamentului REACH;Instruirea proesional a lucrtorilor implicaţi în manaementul substanţelor chimice privindciclul între de viaţ a acestora în conormitate cu prevederile acordurilor internaţionale demediu, în particular conorm prevederilor Oranizaţiei Internaţionale a Muncii ce pune unaccent special pe sectorul industrial, responsabilitţile manaerilor şi lucrtorilor la locul demunc etc.

Societatea Civilă:

Reducerea riscului asociat cu utilizarea substanţelor chimice şi sensibilizarea publiculuilar reprezint în continuare o provocare în procesul de dezvoltare a ţrii. De aceea esterecomandabil iniţierea unor prorame educaţionale destinate atât instituţiilor de învţmânt,universitţilor, cât şi publicului lar ce ar acilita crearea unei orţe de munc în corespunderecu cerinţele ţrilor industrializate, aşa cum ar putea Moldova în viitor;Promovarea accesului publicului lar la inormaţia de mediu în conormitate cu prevederileconvenţiei UNECE Aarhus, în particular accesul la bazele de date operate şi monitorizate deministere, diverse instituţii, aenţii, universitţi şi centre de cercetare;

n cadrul unor base de date inormaţia privind substanţele chimice utilizate în procesul

tehnoloic poate rmânea condenţial, îns lucrtorii ce vin în contact direct cu acestesubstanţe sunt în drept s cear “fişa de securitate” şi inormaţia privind riscul asociat cuutilizarea substanţelor chimice pe parcursul ciclului între de viaţ;Societatea civil, în particular cei implicaţi în activitţile serviciilor medicale, trebuie s aibacces la bazele de date existente din domeniu, în particular la msurile de rspuns în caz deincidente cu implicarea substanţelor chimice, identicarea antidoturilor etc.


21/18920

Capitolul 1. Proilul ţării

1.1. Contextul zic i demograc

Republica Moldova este situat în partea de sud-est a Europei Centrale, în partea de nord-est a Mrii Nere, între România şi Ucraina şi bazinul râurilor Prut şi Nistru. Teritoriul Moldovei are o supraaţ de 33,8mii km2şi o întindere de la nord la sud de 350 km şi de la vest la est – 150 km.

Relieul ţrii în cea mai mare parte este deluros. Altitudinea medie este 147 m, iar cel mai înalt punct în raport cu nivelul mrii este situat la 429 m. Supraaţa total a resurselor unciare constituie 3,385mil. ha. Supraaţa pdurilor şi a celorlalte terenuri cu veetaţie orestier constituie 433 mii ha. Clima secaracterizeaz printr-un numr mare de zile însorite, temperatura medie anual a aerului este relativ înalt şiconstituie 8,6-10,3° C, precipitaţiile anuale variaz de la 618 la 307 mm.

Clima şi relieul Republicii Moldovei exercit o inuenţ considerabil asupra microclimei pe zonede cultur, acţiunii hazardurilor naturale asupra culturilor aricole, asiurrii cu ap, învelişului solurilor,

veetaţiei, determinând interdependenţa şi într-o mare msur specializarea ariculturii. n uncţie deacţiunea actorilor climaterici, landşaturilor, specializrii producerii aricole şi delimitrii administrativea teritoriului Republicii Moldova, deosebim 3 zone aroclimaterice: de Nord, Centru şi Sud. Moldova nudispune de zcminte semnicative, îns resursele naturale includ linit, osorit şi hips1.

Republica Moldova nu dispune de resurse acvatice de supraaţ boate, supraaţa apelor ind de doar76 mii ha. Solurile ertile sunt boţia natural principal a Moldovei. Cernoziomurile acoper circa 80%din teritoriul ţrii (2,5 mil. ha). Solurile Moldovei de tip cernoziom ac parte din cateoria celor mai bunedin lume.

Populaţia şi structura Demogracă

Datele recensmântului din anul 2004 conrm tendinţa de scdere a populaţiei ţrii, determinat,în special, de descreşterea ratei natalitţii şi miraţia populaţiei. Conorm situaţiei de la 1 ianuarie 2007,

populaţia stabil a ţrii constituia 3,58 milioane locuitori. ntre anii 2000 şi 2006, numrul populaţiei s-aredus cu 62,0 mii persoane. Republica Moldova continu s e ţara cu cel mai sczut rad de urbanizareîn Europa: 41,3% persoane locuiesc în localitţile urbane şi 58,7% – în cele rurale. Aproximativ jumtatedin populaţia urban locuieşte în municipiul Chişinu. Conorm clasicrii pe sexe, brbaţii constituie48% şi emeile – 52% din numrul total al populaţiei.

● Populaţia, total 3581,1 mii locuitori● Densitatea populaţiei 121 locuitori/km2

● Populaţia urban 2 41,3%● Populaţia rural3 58,7%● Vârsta medie a populaţiei 35 ani● Populaţia ocupat 15 – 65● Rata natalitţii

născuţi vii la 1000 locuitori10,6

● Rata mortalitţiidecedaţi la 1000 locuitori

12,0

● Durata medie a vieţii Brbaţi 64,6 anifemei 72,2 ani

● Nivelul de alabetizare (de la 15 ani şi peste), 1995-20054 99,1%● Durata studiilor obliatorii5 Studii imnaziale, 9 ani


22/18921

● Adulţi ce posed studii imnaziale obliatorii 86,6%● Numrul studenţilor înmatriculaţi în instituţiile superioare de

învţmânt, 2006/20072585 mii per.

● Indicele dezvoltrii umane4 0,733● Rata de şomaj6 7,4%● Numrul emeilor anajate 342 mii per.● Numrul imiranţilor peste hotarele ţrii7 265 mii per.

Conorm Raportului PNUD privind Dezvoltarea Uman global 2005, Republica Moldova ace parte din cateoria ţrilor cu un nivel mediu de dezvoltare uman. Republica Moldova se plaseaz pe locul 115 conorm Indicelui de Dezvoltare Uman (IDU) eal cu 0,671, mai jos de ţrile CSI şiECE (Ucraina 0,788; România 0,813; Bielorusia 0,804) şi respectiv lobal (Norveia 0,968; Australia0,962; Canada 0,961)8. n conormitate cu datele Biroului Naţional de Statistic reeritoare la IDU,ţara noastr a depşit înc în 2003 nivelul de dezvoltare uman pe care îl atinsese în 1993. Dinamicadat a ost determinat, practic interal, de recuperarea veniturilor per capita, care în 1994-1999 au

sczut cu 50%. Astel, creşterea economic a exercitat un impact pozitiv asupra nivelului de dezvoltareuman prin intermediul îmbuntţirii standardelor de viaţ.Totodat, trebuie de menţionat c Republica Moldova este înc departe de nivelul dezvoltrii

umane pe care l-a avut în 1990. Conorm estimrilor rapoartelor ociale PNUD9, IDU al RepubliciiMoldova în 1990 se încadra între 0,763 şi 0,783. Pentru 1990 IDU include şi perormanţele atinsede Transnistria în cele trei dimensiuni de dezvoltare uman. Deşi lipsesc datele statistice precise,stadiul de dezvoltare uman atins astzi în Transnistria pare a de ordinul celui realizat de RepublicaMoldova. Ţinând cont de aptul c durata medie a vieţii este un indicator destul de inert, iar alabetizareaadulţilor în Republica Moldova este la nivelul ţrilor dezvoltate, este clar c o ascensiune rapid a

ţrii noastre spre rupul ţrilor cu un nivel mai înalt de dezvoltare uman este posibil numai prinîmbuntţirea înmatriculrii în toate treptele sistemului de învţmânt şi, mai ales, prin majorareavenitului pe cap de locuitor.

N ote1 Studiu de Perormanţ în domeniul Protecţiei Mediului. Studiul al doilea. NU CEE Republica Moldova, 2005;2„Urban” – populaţia din oraşe cu statut de municipiu şi localitţi urbane r statut de municipiu. Oraşe sunt centre

urbane cu un numr relativ mare de locuitori, ce practic predominant munci în sectorul nearicol – industrie, comerţ,cultur, servicii administrative etc;

3”Rural”– populaţia din sate;4 Raport Naţional de Dezvoltare Uman „Calitatea creşterii economice şi impactul ei asupra dezvoltrii umane”

PNUD Republica Moldova, 2006;5 Leea nvţmântului, nr. 547 din 21.07.1995, publicat în Monitorul Ocial al Republicii Moldova nr. 62-63/692

din 09.11.1995, art. 9, conorm creia durata învţmântului eneral obliatoriu este de 9 ani; recventarea obliatorie aşcolii înceteaz la sârşitul anului de învţmânt în care elevul atine vârsta de 16 ani;

6Anuarul Statistic al Republicii Moldova pentru anul 2007, mulţi locuitori, deşi neanajaţi, evit s recur la serviciileociilor orţei de munc;

7 http://www.iom.md/materials/5_patterns_en.pd 8 http://hdr.undp.or/en/media/HDR05_complete.pd 9 Raport Naţional de Dezvoltare Uman „Calitatea creşterii economice şi impactul ei asupra dezvoltrii umane”

PNUD Republica Moldova, 2006.


23/18922

1.2. Structura politic i geograc a rii

Organizarea administrativă a teritoriului

Din punct de vedere teritorial-administrativ, Republica Moldova este divizat în 32 de raioane,o unitate teritorial autonom guzia şi localitţile din stâna Nistrului, având 5 oraşe cu statut demunicipiu: Chişinu, Blţi, Comrat, Bender şi Tiraspol, 60 de localitţi urbane r statut de municipiu

şi 1575 de localitţi rurale oranizate administrativ în 917 comune.Organizarea administrativ a teritoriului Republicii Moldova

Orae Localiti dincomponena

oraelor (mun.)

Sate-reedine1

Localiti dincomponenacomunelor2

Totallocaliti

Populaia,per.

Suprafaa,km2

RepublicaMoldova

60 39 917 658 1679 3581,1 33,8 mii

MunicipiulChişinu

6 2 12 14 35 780,3 571,6

Municipiul Blţi – – 2 – 3 147,1 78,0Municipiul

Bender

– – 1 – 2 38,6

Raioanele

Anenii Noi 1 5 25 14 45 83,2 887,6Basarabeasca 1 – 6 3 10 29,6 295,4Briceni 2 – 26 11 39 77,0 814,4Cahul 1 1 36 17 55 124,1 1545,2Cantemir 1 – 26 24 51 63,6 867,8Clraşi 1 1 27 14 43 80,3 753,5Cuşeni 2 1 28 17 48 93,6 1310,5Cimişlia 1 3 22 13 39 63,8 922,8Criuleni 1 2 24 16 43 72,9 687,9Donduşeni 1 – 21 8 30 46,9 644,1Drochia 1 – 27 12 40 92,4 999,91Dubsari – – 11 4 15 35,4 309,2Edineţ 2 4 30 13 49 84,4 932,91fleşti 1 – 32 42 75 94,4 107,2floreşti 3 – 37 34 74 92,0 1108,19glodeni 1 1 18 15 35 63,6 754,1Hânceşti 1 – 38 24 63 124,3 1472,1Ialoveni 1 – 24 9 34 97,5 783,4Leova 2 1 23 13 39 54,5 764,7 Nisporeni 1 – 22 16 39 67,8 629,0Ocniţa 3 – 18 12 33 57,2 597,4

Orhei 1 – 37 37 75 126,6 1228,3Rezina 1 3 24 13 41 53,4 621,7Râşcani 2 6 26 21 55 72,0 936,0Sânerei 2 1 24 43 70 94,8 1033,7Soroca 1 – 34 33 68 101,3 1042,9Strşeni 2 2 25 10 39 91,5 729,1Şoldneşti 1 – 22 10 33 44,6 598,3Ştean Vod 1 – 22 3 26 73,4 998,3Taraclia 1 – 14 11 26 44,9 673,6Teleneşti 1 2 30 21 54 75,6 848,6Unheni 2 1 31 40 74 117,3 1082,6UTA guzia 2 1 23 5 32 159,8 1848,4

Legendă1 Satul în care îşi are sediul consiliul stesc (comunal)2 Cu excepţia satelor de reşedinţ


24/18923

Modelul de dezvoltare reional, introdus prin Leea privind dezvoltarea reional în RepublicaMoldova, nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 prevede crearea unor reiuni mai mari, cu atribuţii îndomeniul planicrii strateice, care ar complementa structura teritorial-administrativ existent.Aceast abordare oer posibilitatea reducerii costurilor (prin eectul economiei de scar) şi a creşteriicapacitţilor de planicare strateic, menţinând totodat prestarea serviciilor publice mai aproape decetţeni – la nivelurile local şi raional.

Leea privind dezvoltarea reional corespunde aspiraţiilor Republicii Moldova de interare

european şi prevede crearea a dou reiuni de nivel european NUTS II (Nord, Centru), precum şi areiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA guzia, reiunea transnistrean şi municipiulChişinu). Politica de dezvoltare reional este prevzut a implementat în câteva etape. n cadrul

primei etape, care a demarat în 2007 şi urmeaz a implementat pân în 2010, eorturile guvernului vor îndreptate spre consolidarea capacitţilor şi condiţiilor de dezvoltare în reiunile Nord, Centru şi Sud.Mecanismul implementrii acestei etape este prevzut în Strateia Naţional de Dezvoltare Reional,care va constitui un document-cadru pentru instituirea cadrului instituţional de dezvoltare reional. ncadrul etapei urmtoare (2011-2018) se mizeaz pe existenţa condiţiilor avorabile pentru demarareaacţiunilor de dezvoltare în reiunile UTA guzia (gaauz-Yeri) şi reiunea transnistrean.

Descrierea structurii de guvernământ

Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. forma de uvernmânta statului este republic. Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitateaomului, drepturile şi libertţile lui, libera dezvoltare a personalitţii umane, dreptatea şi pluralismul

politic reprezint valori supreme şi sunt arantate.Constituţia Republicii Moldova a ost adoptat la 29 iulie 1994 şi reprezint leea suprem a

statului. Nici o lee şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu au putere juridic.

Preşedintele Republicii Moldova reprezint statul şi este arantul suveranitţii, independenţei

naţionale, al unitţii şi interitţii teritoriale a ţrii. Preşedintele Republicii Moldova este ales deParlament prin vot secret. Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova dureaz 4 ani şi se exercit de ladata depunerii jurmântului.

Parlamentul este oranul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritatelegislativă a statului. Parlamentul este compus din 101 deputaţi. Parlamentul este ales prin vot universal,eal, direct, secret şi liber exprimat. Modul de oranizare şi de desşurare a aleerilor este stabilit

prin lee oranic. Aleerile deputaţilor în Parlament se desşoar în cel mult 3 luni de la expirareamandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

guvernul asiur realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercit conducerea eneral aadministraţiei publice. n exercitarea atribuţiilor, guvernul se conduce de proramul su de activitate,

acceptat de Parlament. guvernul este alctuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lee oranic.

Oranele centrale de specialitate ale statului sunt ministerele. Ele execută, în temeiul leii, politicaguvernului, hotrârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sunt responsabile de activitatealor. n scopul conducerii, coordonrii şi exercitrii controlului în domeniul oranizrii economiei şi înalte domenii care nu intr nemijlocit în atribuţiile ministerelor se îninţeaz, în condiţiile leii, şi alteautoritţi administrative.

Justiţia se înptuieşte în numele leii numai de instanţele judectoreşti. Justiţia se înptuieşte prinCurtea Suprem de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judectorii. Pentru anumite cateorii de cauze

pot uncţiona, potrivit leii, judectorii specializate. ninţarea de instanţe extraordinare este interzis.

Oranizarea instanţelor judectoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecat sunt stabilite prinlee oranic.


25/18924

Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasc uncţionând pe baza raei latine.Statul recunoaşte şi protejeaz dreptul la pstrarea, la dezvoltarea şi la uncţionarea limbii ruse şi aaltor limbi vorbite pe teritoriul ţrii. Statul aciliteaz studierea limbilor de circulaţie internaţional.Majoritatea populaţiei Republicii Moldova este de reliie creştin aparţinând Mitropoliei Moldovei.

Repartizarea responsabilităţilor dintre autorităţile publice centrale, raionale şi locale în

domeniul ocrotirii sănătăţii şi a mediului

n ultimul deceniu, Republica Moldova a depus eorturi considerabile în vederea îmbuntţiriişi ajustrii cadrului instituţional în domeniul protecţiei mediului. n prezent, sistemul administrativ

privind protecţia mediului include la cel mai înalt nivel: Preşedintele,(i) care este responsabil pentru starea mediului în ţar în aţa comunitţiiinternaţionale;

Parlamentul (ii) , prin intermediul a dou comişii (Comisia pentru administraţia publică,ecologie şi dezvoltarea teritoriului şi Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie),este responsabil pentru aprobarea principiilor politicii de mediu şi ocrotirii sntţii pentruadoptarea leislaţiei în domeniile vizate;

Guvernul (iii) este responsabil pentru implementarea politicii şi leislaţiei naţionale de mediu şiocrotirii sntţii. Activitatea guvernului este susţinut de Departamentul pentru agricultură şi mediu, precum şi de un numr de comisii interministeriale ad hoc sau permanente, create pentru a soluţiona probleme specice de mediu.

Conorm leislaţiei naţionale, de competenţa guvernului în domeniul protecţiei mediului şiocrotirii sntţii ţine:

realizarea politicii Parlamentului Republicii Moldova în domeniu;(i)elaborarea proramelor de ameliorare a calitţii mediului şi ocrotirii sntţii populaţiei;(ii)asiurarea relaţiilor externe ale Republicii Moldova cu alte state şi cu oranismele(iii)

internaţionale în domeniu;suportul nanţrii activitţii şi dotrii tehnico-materiale în cadrul comenzilor de stat pentru(iv)cercetrile ştiinţice în domeniu;controlul asupra autoritţilor publice centrale şi locale privind reducerea polurii resurselor(v)acvatice, aerului atmoseric, solului şi subsolului cu substanţe toxice;adoptarea hotrârilor cu privire la estionarea în aricultur, ospodria comunal, industrie,(vi)eneretic etc. a substanţelor chimice care pot aecta mediul şi sntatea omului.

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN) este autoritatea naţional central de mediucare elaboreaz şi promoveaz politicile şi strateiile statului în domeniul protecţiei mediului, utilizriiraţionale a resurselor naturale, conservrii biodiversitţii, particip la elaborarea compartimentuluiMinisterului în pronosticurile ce ţin de dezvoltarea social-economic a ţrii; identic problemele

prioritare, elaboreaz şi promoveaz prorame şi planuri naţionale de acţiuni în domeniile sale deactivitate, coordoneaz acţiunile ministerelor, departamentelor şi ale autoritţilor administraţiei publicelocale în vederea elaborrii şi implementrii proramelor şi planurilor naţionale, ramurale şi locale îndomeniu şi exercit controlul asupra realizrii lor.

Responsabilitatea de baz a Ministerului Sănătăţii (MS) const în elaborarea politicilor şistrateiilor de sntate în contextul implementrii politicilor uvernamentale de promovare şi asiurarea sntţii populaţiei; planicarea strateic, analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor elaborate,examinarea multilateral a impactului social etc. al acestora (Hotrârea guvernului nr.326 din 21 martie2007).

Pe lâ

npcm moldova rom

Documents