Pr. Ioan Sorin Usca

NOUL TESTAMENTN rAr,curREA SFTNTILoR PARTNTI

I

MATET

Volum ap5rut cu binecuvdntareai.P.s.Ioan Selejan

Mitropo litul Banatului

EDITURA CHRISTIANABucuregti - 2018

Cuprins

Noul Testament in tdlcuirea Sfinlilor pdrinli _ 5

Listd de abrevieri - 6

Comentarii IaSfEinta Evangheliedupi Matei :

Introducere la Evanghelia dupd Matei - ll

Capitolele t-28 - t3

Numele proprii care aparin Evanghelia dupd Matei - 616

Bibliografie - 622

Introducere la Evanghelia dupd Matei

Sffintul Apostol gi Evanghelist Matei se numirI intre

cei doisprezece apostoli ai Domnului. Inainte de a fi fost

chemat la apostolat purta numele Levi qi era funclionar pu-

blic, insircinat cu stringerea taxelor, numit de aici vameS,

pind Ia chemarea sa. Devenit ucenic al lui Hristos, el este

martor direct la cele mai multe dintre evenimentele relatate'

Dac[ dim crezate autorilor timpurii - qi nu avem nio-

tive si n-o facem - se pare ci Matei a scris inilial Evanghe-

lia sa in limba aramaici, dialectul vorbit de iudei dupi in-

toarcerea din robia babiloniani, limbi pe care a vorbit-o 9i

M6ntuitorul Hristos: ,,Dupi ce a propoviduit mai intdi prin-

tre iudei qi fiind apoi nevoit sd meargl 9i in alte finuturi,Matei a scris in limba MaternS Evanghelia compus[ de el,

cdci a cdutat sd implineasci in scris lipsa prezen(ei lui prin-

tre cei de care se desp[rtea"l. ,,Matei, cate a scris Evanghe-

lia, a scris-o in limba ebraicd"2. Conform aceluiaqi Eusebiu,

primul autor care consemneazd aceasta ar fi Papias: ',Privi-ior la Matei, el a spus: Matei a strdns in limba ebraicd cuvin-

tele lui Iisus, pe care fiecare le explica dupd cum putea"3'

Pirintii apuseni sunt de acord cu aceasta, dupi cum a notat

gi feiicitut Ieronim - triitor vreme indelungati in Palestina

-in De viris ilustribus IIl,3a.Textul ajuns pdni la noi, ins[, nu este acea scriere in

aramaicd, aSa cum presupunea gi Ieronim' Ulterior, acelaqi

I Eusebiu de Cezareel lstoria bisericeascd,Ill )OilV, 6

' Sf Ctririt al lerusalimului, Catehezele, XIV, 15

I Eusebiu de Cezxe,e4Istoria bisericeascd,Ill )OOCIL 16

o AprdNicolae I. Nicolaescu, Grigorie Marcu, Sofron Vlad, Liviu G' Mtn-

teiu, Stuctiut Noului Testament -manual pentru Institutele teologice, edilia a

u-a poitu.a Institutului Biblic qi de Misiune al Bisericii ortodoxe Rom6ne,

Bucwegti, 1977.

11

Matei scrie Evanghelia sa in greaci, versiune care nu este otraducere, dec6t parfial, ci o regrupare a propoviduirii evan-ghelice. Se pare cI a avut in fala atdt Evanghelia dupi Mar-cu, cdt gi o ipotetici sursi Q (de la Quelle - izvor, sursd) pecare ar fi folosit-o gi Sf6ntul Evanghelist Luca.

Sunt multe propuneri pentru datarea scrierii. Opinimci textul grec a fost alcdtuit in jurul anului 65. Chiar mai re-pede, in jurul anului 60, dac6, ii dim crezare lui Irineur.

Nici unul dintre evangheligti nu qi-a intitulat scriereain vreun fel, insi, chiar de la inceput, codicii biblici le nu-mesc dupi autorii care au compus textele. The Greek NewTestament intituleazl scrierea Kato Mo00atov (dupd Ma-tei), iar Biblia Sacra Vulgata - Secundum Mattheum.

Matei nu urm6regte o expunere cronologicd a vietiiM6ntuitorului, ci vizeazd doud, scopuri principale: demon-strarea ci in Iisus Hristos se implinesc profeliile mesianicecuprinse in Vechiul Testament; s[ infttriqeze viafa, activita-tea qi invdtitura Mintuitorului in compartimente compacte:episoade semnificative, minuni, cuvdntiri, parabole.

Matei igi alcltuiegte scrierea dupd un plan, putind dis-tinge gapte segmente principale:

I. Originea gi naqterea luilisus (l,L-2,23);II. Inceputul activitdtrii publice: proclamarea imp6ri-

liei cerurilor, Predica de pe munte (3,1-7,29);III. Activitatea lui Iisus in Galileea gi in finuturile dim-

prejur(8,1-18,35);IV. Suirea la Ierusalim (19,1-20,34);V. Activitatea lui Iisus in Ierusalim; discursul eshato-

logic (21,1-25,46);VI. Patimile lui Iisus (26,1-27,66);VII. Iisus dupi invierea din mortri (28,1-20).

1 kineu de Lugdrnum, Adversus furcreses,ll\ I

Autorul

CAPITOLUL 1 - Genealogia Si nagterea lui IisusHrislos

Sectiunea I,1-2,23 constituie prologul Evangheliei:

,,Matei igi incepe Evanghelia cu urmdtoarele patru episoade;

genealogia lui Iisus; na$terea Sa; vizita magilor; fuga in E-

gipt, uciderea pruncilor de cltre Irod qi intoarcerea la Naza-

iei. Aceste patru episoade alcdtuiesc ceea ce interprelii mo-

derni numesc ciclul copildriei lui lisus, deqi la Matei existi

puline elemente care s6 justifice denumirea. Singurul evan-

gt.tirt care furnizeazd cdteva aminunte concrete despre co-

iita.iu Mintuitorului este Luca"r.

1: Cartea nasterii [ui lisus I{ristos, fiuf tui cDavit, fiut tui

t4o,raam.Nasterii:,,in textul de fa16, cuvdntul grecesc ghenni-

sis2 inseamnS qi arbore genealogic, 9i naqtere. Capitolul le

cuprinde pe am6ndoud, dar centrul nara[iei este naqterea lui

Hristos"'.,,Fiu al lui Dovid inseamni urma$ din vila lui"4' ,,Ver-

bul grec ghennao, folosit in aceastl genealogie, inseamnl:

l) nagtere naturald directd (Avram i-a dat na$tere lui Isaac);

Zj naqter" indirecti (Iosia i-a dat nastere lui lehonia: Iosia

era bunicul lui Iehonia); 3) succesiunea la tron, care implicd

I Noul Testament,l. Evanghelia dupd Matei, edilie bilingvq introduceri, tra-

ducere. comentariu qi note patristice de Cristian Bddilip (in continuare, abre-

viat: NTMCB). Editura Curtea Veche, Bucureqti, 2009, p' 135

'y6*norq3 'niOtA

iau Syanta Scriptwd, Edilie jubiliara a Sfintului Sinod, versiune dior-

tositS dupS septuagin4 redactatd 5i adnotata de Bartolomeu valeriu Anania

(in mntinuare, abreviat: BBVA). Editura Instituttrlui Biblic 5i de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Romdne (in continuare: EIB), Bucuregti, 2001, p' 146la Noul Testamenl, tradus gi adnotat de Emil Pascal (n continuarq abreviat:

NTEP), edilia a IV-a Editions du dialogue; Soci6td d'editions intemationales,

Paris, 1992, p.95

13

transmiterea drepturilor regale qi a promisiunilor mesiani-ce"l.

,,Expresia Cqrtea obdrSiei lui lisus Hristos a fost une_ori socotitl titlul intregii Evanghelii, consideratd o noudCarte a Genezei, dupi tipologia din I Corinteni 15,22: dupdcum toli mor tn Adam, tot astfel toli vor fi.fdculi vii tn Hris_tos (cf. Toma de Aquino, Super Matthaeum l,l). l IisusHristos este numitf u al lui Avraam pentru a se sublinia (caqi in Galateni 3,16) cd in Hristos s-a implinit frgdduinfa dinFacerea l2,l-3 (Cromafiu de Aquileia, Tractatus in Matthe-um 1,1). i Exegelii din Antichitatea cregtind qi cei medievaliau incercat sI explice in mai multe feluri diferenfa fa16 degenealogia din Luca 3,23-38: Ilarie de poitiers consideri c[Matei redi descendenta pe linie regald, iar Luca, pe linie sa-cerdotald (In Mattheum l,l). Fericitul Augustin explicl fap-tul c6, tn Matei 1,16, Iosif este fiul lui Iacob, iar in Luca J,23, fiul lui Eli, presupun6nd cE unul este tat6l natural, iarceldlalt, tatdl adoptiv (De consensum evangelistarum 2,3_5\'.

Sfinfii EvangheliEti caut[ sd-;i asigure cititorii de u-manitatea asumati de Iisus; prin aceastd genealogie, El estesocotit, dupd trup, printre familiile omenirii, de;i, ca Dum-nezev, este deasupra de timp Ei de o fiinfd cu Tat6l3. DupIna$terea din veci din Tatil, aceasta este o a doua na;tere, intimp, in trup omenesc; David gi Avraam nu sunt amintiti in-

t Biblia, traducerg inhoduceri qi note de Alois Bulai gi Eduard pifagcu,colaboratori:'Iulian Faraoanu, Edie-Sebastian Chilac, Anton Buddu, IosifRichiteanu gi Iosif Antili, (in mntinuare, abreviar: BCATHSD, EdituraSapientia Iai. 2013, p. 2415' Biblia srcra vulgata vII, Evangheliire, Faptere Apostolilor,(in continuare,abreviat: BSV V[) edilie bilingva traducere, note, introduceri qi glosar de:Wilhelm Tauwinkl, Policarp pdn,loiu, Iuliana-Sica $ugtea, Smaranda Dianascriitoru, Dan Batovici, Iulia cojocariu, edilie ingrijitd de Adrian M,r-aru qiwilhelm Tauwinkl, Edit,ra universitdlii ,,Alexandru Ioan cuza" Iagi/EdituraHumanitas Bucuregti, 2015, pp. 5940' Cf Sever de Antiohi4 Predici cdedrale, Omitii 94 - ACCSAJT Ia

t4

tAmpl[tor, ambii fiind predecesori vrednici ai Mdntuitoru-

luir. Geneatogia il arati pe Iisus descendent din preoli 9i

regi, afirmAntu-se astfel cI El este impirat 9i arhiereu vq-nic, ardtat ca atare qi prin originea Sa omeneasc6''

,,Dacd. wei s6 inve{i mai limurit din cuvintele Scrip-

turii cI Hristos este urmaqul lui Avraam qi fiul lui Avraam,

asculti cum s-a scris in Evanghelie: cartea generdrii luiIisus Hristos, fiul lui Dattid, fiul lui Avraam"3 ' ,,Daci vei

auzi cd Evanghelia spune: Cartea na$terii lui lisus Hristos,

Fiul tui David, fiut tui Avraam, gindeqte-te la naqterea Lui

trupeasci. Este Fiu al lui David la implinirea timpului, iar

Fiu al lui Dumnezeu inainte de toli vecii, f[r6 inceput' Prin

naqterea in trup a luat ceea ce nu avea. Iat ceea ce are, o are

din vegnicie, dind n6scut din Tatdl"a. ,,Mai intAi, Matei, scri-

itor foarte credincios al Evangheliei, ca insolitor al Dom-

nului, nu din alti pricind decAt pentru a ne face cunoscuti

obirgia trupeascd a lui Hristos, a inceput astfel ["']' Purce-

zdnd din aieste izvoare in privinta rudeniei, acest gir se rfln-

duiegte treptat pAnl la naqterea lui Hristos 9i nu infEli9eaz6

altceva decat trupurile lui Avraam qi David, trecAndu-;i

vlastarul prin fiecare [urmag] p6n6 la Fecioara care Il poartS

pe Hristos, sau mai curdnd pand la Fecioara din care a ieqit

Hristos"5. Evanghelistul Matei, la fel cu Marcu qi cu Luca,

,,mai intdi qi-a alc6tuit cuvdntul despre iconomia Intru-

fa.if'u. Spre deosebire de sinoptici, loan incepe cu dumne-

zeirea piului, vorbind despre prima Sa naqtere, ca Dumne-

zeu, din veci.

,,Dar pentru care pricind evanghelistul numegte Evan-

ghelia sa Cirtea nasterii lui lisus Hristos? Doar nu cuprinde

I Cf. Cromaliu de Aquilei4 Tratat la Matei l ' I ' ACCSAIT Ia

2 Cf. Iarie de Poitiers, Despre Matei 1.1 - ACCSA{T Ia3 Origen, Omilii laGenezd,lX"3o Sf Ctririt al lerusalimului , Careheze'XI" 4t Tertrrlian, Despre trupul lui HrNos,)C{JI' Iu Sf Ioan GurE de A'x, Omilii la Psalmi,44,8

15

numai na$terea, ci toate iconomia m6ntuirii neamului ome-nesc! Pentru cd nagterea lui Iisus este capul intregii iconomiia mintuirii, pentru cd este inceputul gi r6d6cina tuturorbuniti{ilor date noud. [...] Dar pentru ce I-a pus mai intdi peDavid? Pentru c[ David era pe buzele tuturora gi din pricinarenumelui sdu, qi din pricina timpului; nu murise demult, caAvraam. Am6ndurora le dlduse Dumnezeu - gi lui Avraamqi lui David - figlduinta ci din ei se va nagte Mdntuitorul;dar Matei l-a pus in urmi pe Avraam pentru c6 era maivechi, iar pe David l-a pus la inceput pentru cd era viu inmintea poporului qi pe buzele tuturora"r.

2: Awaam i-a fat nattere fui Isatc; Isoac i-a [at nastere fuiIaco6; Iacob [e-a dat fld{tere tui lu[a Sifralitor fui;

Lui Avraam i-a flgiduit Dumnezeu: Voi inmulli sd-mdnla ta Si tti voi da pdmdntul Si in tine se vor binecuvdntatoate neamurile (Facerea 26,4). ,,Dar, dacd adevdr griieqteDumnezeu Si sdmdnla lui Avraom sunt numai evreii, iar a-cegtia nu au st6pdnit pdmintul vreodat62 qi nici nu-l st6p6-nesc, atunci in ce fel este adevdrat cuv6ntul lui Dumnezeuspus citre Avraam? ins6, de vreme ce este cu neputintd caDumnezeu sE mintd, este limpede ci Dumnezeu a numitsdmdnld a lui Avrqam Biserica neamurilor. Iar aceasta s-afEcut prin Hristos, Care avea sE Se nasc6 din el, in Care cre-z6nd neamurile au fost numite sdmdnya lui Avraam, nu prinlegea firii, ci prin har (cf. Romani 9,7)-'.

,,Matei igi incepe Evanghelia sa chiar cu genealogiaDomnului, deoarece gtia ci nimic nu putea face pllcere maimare iudeului dec6t s[ afle cd Flristos era strinepot al luiAvraam qi al lui David"a. Fralii lui luda:,,prin acegtia esteardtat poporul iudeu"s.

I Sf Ioan Gurd deAur, Omilii la Matei,IL32 intre timp, lucrurile s-au mai echilibrat. . .r Fotie al Constantinopol ului, Fragmente la Evanghelia dupd Mdei, 1,2o Sf Ioan Gurd de Aur, Ontitii la Matei,L3t S[ Ioan Gurd de Aur, Omitii la Matei, lJl, 2

t6