NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ. CLASIFICARE-      sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta-      sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei-      sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava-      sa enumere si sa compare unitatile de masura-      sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei-      sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca

suprafata velica a navei-      sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave-      sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor-      sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii în

activitatile desfasurate la bordul navei1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati. Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale. Unitati de masura folosite în marinaNava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, având forma, rezistenta structurala,

calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea în siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru activitate portuara având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alta nava.

Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate, eliberate de portul de înregistrare.Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supravegheaza constructia si exploatarea navei.

La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le îmbunatatesc periodic.Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atesta clasa pe care aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca atât constructia propriu-zisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor cât si semifabricatele si materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate în sensul respectiv.

În cazul în care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o încarcatura neracita în prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi  .Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei.

Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si în conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit plan vertical-longitudinal sau plan diametral.

Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în doua parti:         partea din dreapta pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Tb;         partea din stânga pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Bb.Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, împarte nava în doua parti:         sectorul prova, partea din fata a navei;         sectorul pupa, partea din spate a navei.

Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se întelege sectiunea transversal verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima   .

Extremitatea anterioara în forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp).Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila, formeaza linia chilei, iar în partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.

Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava, este linia etravei, iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei, numita etambou, este linia etamboului.

Planul orizontal împarte corpul navei în doua parti: carena sau opera vie si partea emersa sau opera moarta. Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire. Linia de plutire a navei la plina încarcare formeaza linia de plutire maxima. Linia de plutire corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie (CWL). Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute în Fig.1 

Fig.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta.1-plan longitudinal; 2-plan transversal; 3-linia puntii (selatura);4-linia chilei;5-linia etravei;6-linia etamboului;7-operavie; 8-opera moarta;9-plan de plutire (linia de plutire);10- linia de apa; 11sector prova tribord;12- sector prova babord; 13-sector pupa tribord; 14-sector pupa babord.

1.2. Corpul navei; tipuri de corpuri. Osatura, bordajul, puntile, compartimentajul, peretii si suprastructura naveiCorpul navei este o constructie compusa dintr-un învelis etans, rigidizat în interior printr-un

sistem de grinzi, formând scheletul sau osatura  corpului si prin pereti longitudinali si transversali.Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. Deci, partile principale ale

structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele:.          osatura navei (scheletul);.          bordajul navei;.          puntile navei;.          peretii navei;.          suprastructurile navei.            Osatura navei.

Osatura navei, este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care îmbinate rigid între ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei.Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale.

Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele:.          chila (carlinga centrala);

.          cotrachila;

.          longitudinalele de fund(carlingi laterale);

.          longitudinalele dublului fund;

.          longitudinalele de bordaj;

.          longitudinalele de punte;

.          etrava;

.          etamboul.Chila (carlinga centrala) în functie de marimea si destinatia navei poate fi plata, cheson sau

masiva.Chila plata (Fig.1), obisnuita în constructiile moderne, este dintr-o fila de tabla groasa

instalata de la prova la pupa, pe centrul fundului navei. Pe chila  plata, de regula, se monteaza o carlinga ce fixeaza varangele. Pe varange, în continuarea chilei plate se monteaza filele de galbord, elemente componente ale învelisului bordajului.

Chila cheson (Fig.2), se mai numeste si chila tunel. Constructiv este asemanatoare chilei plate, însa în loc de o  carlinga centrala, are doua asemenea grinzi distantate între ele, asa încât formeaza un canal continuu de aceeasi înaltime cu varangele. Este folosita la navele cu dublu fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa.

Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. 

Fig.1. Chila plata.1-chila; 2-carlinga; 3-varanga; 4-fila de galbord.                                                                                                                                              

Chila masiva (Fig.3), este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat, de sectiune   dreptunghiulara, îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic  deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari.

În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi, fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele, metalice de salvare.

Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor, paralel  si deasupra chilei. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu.

În situatia constructiilor cu chila plata, contrachila se mai numeste si carlinga centrala.Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structura longitudinala,

montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Sunt confectionate din table verticale, de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri.

Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund.

Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.

Chila masiva (Fig.3), este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat, de sectiune   dreptunghiulara, îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic  deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari.În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi, fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele, metalice de salvare.

Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor, paralel  si deasupra chilei. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu.

În situatia constructiilor cu chila plata, contrachila se mai numeste si carlinga centrala.Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structura longitudinala,

montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Sunt confectionate din table verticale, de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri.

Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund.

Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.

 Fig.2 Chila cheson.1-chila; 2-fila de galbord; 3-varanga.

 

Fig.3 Chila masiva.1-chila; 2-fila de galbord; 3-varanga.

1.3.   Deschideri în punti, pereti si bordaj. Arborada, greementul si velatura. Suprafata velica a navei

            În corpul navei, din constructie sunt practicate diferite deschideri în bordaj, punti si pereti.       Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R.N.R. pentru fiecare tip de nava în parte , functie de zona de navigatie aprobata.Deschideri în bordaj            Deschiderile în bordaj se concep în functie de marimea si destinatia navei, având forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate.

Putem întâlni la nave, deschideri atât în opera vie cât si în opera moarta.            Deschideri în opera vie.Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig.1si Fig.2 dupa cum urmeaza:.          Prize de fund, deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston;.          Sorburi de racire, deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare, ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire;.          Scurgeri, deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor, drenajului din santina, evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor;.          Etambreul elicei, deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei;.          Etambreul cârmei, deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei;.          Orificiu pentru spada lochului;.          Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason;.          Crapodina, orificiu practicat în prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului cârmei;.          Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova).           

 Deschideri în opera moarta.            Deschiderile în opera moarta sunt prezentate în Fig.1 si Fig.2 dupa cum urmeaza:

.          Sabord, deschidere practicata în parapet sau în bordaj, de forma patrata sau dreptunghiulara. Sabordul practicat în parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveste pentru încarcarea-descarcarea materialelor usoare. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor;.          Hublou, deschidere practicata în bordaj sau în suprastructuri, de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea încaperilor. În interior este prevazut cu obturator pentru întunecarea navei si etansare în cazul spargerii geamului.

Fig.1. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector prova).1-tunel pentru elicea prova; 2-nara de parapet; 3-nara în bordaj; 4-ureche în parapet cu somare si turnicheti; 5-scurgere; 6-ureche în parapet; 7-scurgere; 8-nara în parapet; 9-sabord..          Nari în bordaj, deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lantului ancorei;.          Nari în parapet, deschideri practicate în parapet, de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate parâmele. Narile pot fi simple sau cu tacheti..          Porti în parapet, deschideri practicate în parapet în dreptul scarilor pentru intrare la bord;.          Urechi în parapet, deschideri pentru dirijarea parâmelor. Pot fi închise, deschise, simple cu turnicheti, simple cu somar, cu somar si turnicheti;.          Scurgeri, deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente.

Fig.2. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector pupa).1-priza de fund; 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason; 3-orificiu pentru spada lochului; 4-sorb de racire; 5-scurgeri; 6-etambreul elicei; 7-carapodina; 8-etambreul cârmei; 9-ureche în parapet cu somar si turnicheti; 10-nara în bordaj; 11-nara în parapet; 12-sabord în parapet; 13-hublouri; 14-scurgeri; 15-poarta în parapet; 16-sabord în bordaj.CAPITOLUL 2BĂRCI sI AMBARCAŢIUNI. MIJLOACE DE SALVARE-      sa defineasca, sa clasifice si sa descrie  barcile, elementele caracteristice de constructie; sa

compare barcile si ambarcatiunile; sa descrie inventarul barcilor-      sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a

acestora-      sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22

2.1.   Barci si ambarcatiuni; definitie, clasificare si descriere. Elemente caracteristice de constructie. Inventarul barcilor. Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele

GeneralitatiAmbarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici, capabil sa se deplaseze sub efectul

unui mijloc de propulsie (rame, vele, motor, manele), destinat pentru pregatirea marinareasca a echipajelor, pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane, materiale, etc.

Ambarcatiunile, la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa, numerele fara sot în tribord, iar cele cu sot în babord. La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei, dopul de scurgere al apei se amplaseaza în dreapta chilei, iar cele din babord în stânga chilei.                       Clasificarea ambarcatiunilorAmbarcatiunile se clasifica astfel:- Ambarcatiuni de serviciu:a)         barcaze de 14-20 rame;b)         ambarcatiuni de 4+1;6+1;8+1;10+1;c)         baleniere de 5 la 7 rame;d)         pui de 2 la 4 rame;e)         ambarcatiuni cu motor;f)          salupe.- Dupa sistemul de propulsie:a)         ambarcatiuni cu rame;

b)         ambarcatiuni cu vele;c)         ambarcatiuni cu rame si vele;d)         ambarcatiuni cu motor;e)         ambarcatiuni cu motor si vele;f)          ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele).- Dupa forma operei moarte:a)         ambarcatiuni cu pupa taiata;b)         ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere).- Dupa forma operei vii:a)         ambarcatiuni cu opera vie rotunda;b)         ambarcatiuni cu opera vie în forma de V;c)         ambarcatiuni cu redan;d)         ambarcatiuni cu fundul plat;e)         ambarcatiuni cu lest si coaste în forma de S;f)          ambarcatiuni cu opera vie mixta, apare prove în V iar spre pupa rotunda; :- Dupa materialul de constructie:b)         din lemn;c)         din metal;d)         mixte (din lemn si metal);e)         din mase plastice;f)          din cauciuc.- Dupa sistemul de constructie:a)         latin;b)         suprapus;c)         diagonal;d)         caravelelor(latin exterior si diagonal interior);e)         cusaturilor(latin cu cusaturi).

2.2. Mijloace individuale si colective de salvare. definitie, destinatie, clasificare, descriere, mod de utilizare sau functionare

1. Colaci de salvareCaracteristicile colacilor de salvare:            1)   sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin 400 mm;            2)    sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare, care nu trebuie sa fie stuf, talas, granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila;            3)    sa poata sustine în apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14,5 kg;            4)    sa aiba o greutate de cel putin 2,5 kg;            5)    sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara timp de 2 secunde;            6)    sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate;            7)    daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida, fie o greutate de 4 kg, care din acestea este mai mare;            8)    sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9,5 mm în diametru si cu o lungime de cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale.Cerintele colacilor de salvare:            1)    sa fie astfel amplasati încât sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pâna la bordajul navei; cel putin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei;

            2)    sa fie în asa fel fixati încât sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta.3)    în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare plutitoare, cu o lungime cel putin egala cu dublul înaltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m, care din valori este mai mare.Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare:            -     sa fie anti-giratorii;            -    sa aiba un diametru de cel putin 8 mm;            -    sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN.4)    cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati în ambele borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare.Cerinte pentru luminile cu autoaprindere:            -    sa nu poata fi stinse cu apa;            -    sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut, având cel putin intensitatea luminoasa efectiva, corespunzatoare;            -    sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata întretine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut, având cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore;            -   sa poata rezista la proba de soc, adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea in apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate.Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare:            -    sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute când pluteste în apa calma;-    sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama în timpul emiterii semnalului fumigen;            -    sa nu fie scufundate pe mare agitata;            -   sa continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde;            -    sa reziste la proba de soc, adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate;5)    pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei si al portului de înregistrare a navei.2 Veste de salvareCerinte generale pentru vestele de salvare:1)    o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde;2)   o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât:            -    dupa demonstratie, sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor;-    sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata, însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect;            -   sa poata fi purtata comod;            -    sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4,5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.

3)   o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca:            -    sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala;            -    sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei, în cel mult 5 secunde.4)   o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce;5)   o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare;6)   fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur;3. Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile:O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele:1)   o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde;2)   o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata încât:            -   dupa demonstratie, sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor;-    sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata, însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect;            -   sa poata fi purtata comod;            -   sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4,5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.3)   o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca:            -    sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala;            -    sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei, în cel mult 5 secunde.4)  o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce;5)  o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare;6)   fiecare vesta  de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur;7)    sa fie umflata automat în imersiune, sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura;8)    în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente, sa poata îndeplini toate cerintele de mai sus.

Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa:            -   aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0,75 candeli;            -   aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0,75 candeli pentru o perioada de cel putin 8 ore;-    sa fie vizibila pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioara când este atasata la o vesta de salvare.

Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa:            -   fie prevazuta cu un comutator actionat manual;            -    sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele;-          sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0,75 candeli.

Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus:            1)    va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii, egal cu cel putin 10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare, asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil;

            2)    va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare;3)    vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate încât sa fie imediat accesibile, iar pozitia lor trebuie sa fie clar indicata. Daca prin amenajarile speciale ale navei, vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile, se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru Administratie, masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la bord.4)    va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare.4    Costume hidrotermice

Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta, se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzatoare.Cerinte generale pentru costumele hidrotermice:Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa, astfel ca:            -    sa poata fi despachetat si îmbracat fara ajutor în timp de 2 minute, tinând cont de orice îmbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare;                                  -   sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde;            -    sa acopere întreg corpul cu exceptia fetei. Mâinile trebuie sa fie de asemenea acoperite daca costumul nu este prevazut cu mânusi;            -   sa reduca la minimum intrarea aerului în partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special;            -    sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa când persoana care poarta costumul sare în mare de la o înaltime de cel putin 4,5 m.5    Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvareCerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare:1)   un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde;2)   un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât:            -    dupa demonstratie, sa permita unei persoane sa-l îmbrace în timp de 2 minute fara a primi ajutor;-    pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracat incorect;            -    sa poata fi purtat comod;            -    sa permita persoanei care î-l poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4,5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.3)   un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca:            -    sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala;            -    sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie într-una în care gura este deasupra apei, în cel mult 5 secunde.4)   un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce;5)   un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care î-l poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare;6)   un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur;6    Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice:1)   un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate;2)   un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde;3)   un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionat încât sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare;

4)   un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un dispozitiv de umflare automata în imersiune, trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura;5)    un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimentele sale, sa poata îndeplini toate conditiile de mai sus.2    Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice1)   un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii trebuie:            -   sa poarte o mentiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa;-    sa fie confectionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa si o vesta de salvare, daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare, sa continue sa asigure persoanei care îl poarta, dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4,5 m, o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 20C, dupa o scufundare timp de o ora în apa calma curgatoare la o temperatura de 50C.2)  când un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare, daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare, el trebuie sa asigure persoanei care îl poarta, dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4,5 m, o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore în apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C;3)  costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care îl poarta având mâinile acoperite, sa apuce un creion si sa scrie, dupa o scufundare în apa la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora.3    Cerinte de flotabilitateO persoana scufundata în apa dulce, purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare, fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare, trebuie sa se poata întoarce din pozitia cu capul în jos în pozitia cu capul în sus în cel mult 5 secunde.7    Mijloace de protectie termica

Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa, având o conductibilitate termica nu mai mare de 0,25 W/(m-K) si astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana, sa reduca pierderea de caldura a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare.Mijloacele de protectie termica trebuie:            -    sa acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare, cu exceptia fetei. Mâinile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu mânusi;            -    sa poata fi despachetat si îmbracat usor, fara ajutor, într-o ambarcatiune de salvare;            -    sa permita persoanei care îl poarta sa-1 dezbrace în apa în cel mult 2 minute daca î-l împiedica sa înoate.-    sa functioneze satisfacator când temperatura aerului este cuprinsa în intervalul de la -300C la +200C.CAPITOLUL 3PARÂME. MACARALE. PALANCURI-                     sa descrie modul de confectionare a parâmelor si sa clasifice parâmele-                     sa descrie partile componente ale unei macarale, sa clasifice macaralele si palncurile si

sa execute corect garnisirea unui palanc3.1. Parâme vegetale, sintetice si metalice. Definitie, materiale de fabricatie, clasificare, structura, întrebuintare, conservare si mânuire la bordul navelor. Calculul rezistentei si greutatii parâmelorGeneralitati-clasificare

Parâmele sunt cabluri de sârma sau frânghii de lungimi si grosimi diferite, formate prin rasucirea sau împletirea unor fire vegetale, sintetice sau metalice.

Parâmele folosite în marina, din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate, se pot clasifica în:a)         parâme vegetale;b)         parâme metalice;c)         parâme sintetice;d)         parâme mixte.

Din punct de vedere al modului de confectionare, se pot clasifica în:a)         parâme simple;b)         parâme rasucite;c)         parâme împletite.Calitatile parâmelor

Calitatea unei parâme este asigurata de materia prima din care este confectionata, dar si de modul de întrebuintare si întretiner

O parâma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati:a)         rezistenta uniforma pe toata lungimea;b)         sa fie flexibila;c)         sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea;d)         durata mare în serviciu.

În functie de material, dimensiuni si al modului de confectionare, parâmele sunt folosite pentru:a)         manevre fixe si curente;b)         instalatia de legare la cheu;c)         remorcaj maritim si fluvial;d)         manipularea marfurilor si amararea lor;e)         instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor;f)          confectionarea velelor;g)         lucrari de matelotaj,etc.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂB. Bartolos                   - "Pregatire marinareasca"  - note de curs Academia Navala "Mircea cel

Batrân"V. Maier                      - "Mecanica si constructia navei ", vol. I, II, III - editura Tehnica Bucuresti,

1989M. Bujenita                  - "Manual de marinarie " , vol. I, II, III - editura Marinei Militare, 1951A. Bejan, M. Bujenita  - "Dictionar de marina" - editura Tehnica, 1977Ov. Ionescu                 - "Ambarcatiuni"  - note de curs, Academia Navala "Mircea cel Batrân"   1991F. Tataru                      - "Parâme"  - note de curs, Academia Navala "Mircea cel Batrân"  1990A. Beziris, Gh. Bamboi - "Transportul maritim" , vol.I - editura Tehnica, 1981F. Tataru                      - "Principii de constructie a navelor militare si civile" - note de curs Academia

Navala "Mircea cel Batrân" , 1990P. Zamfir                     - "Manevra navei cu propulsie mecanica"  - note de curs, Academia

Navala "Mircea cel Batrân" , 1974Gh. Iurascu                  - "Comandantul de cursa lunga"A. Iarca                       - "Manevre , remorcaje, salvari maritime"  - note de curs CERONAV, 1973V. Teodoru                  - "Cautare si salvare"P. Bontideanu               - "Navigatia si manevra navelor pe ape interioare"Adrian Petcu                - "Salvare" - note de curs***                        Note de curs elaborate de C.P.P.N.F. Galati- "Curs special de conventie;

interventie în caz de situatie critica"***                        Note  de curs - "Instalatii de punte la bordul navelor civile"***                        Note de curs - "Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu"***                        Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe

Mare" si Amendamentele din 1983***                        SOLAS - 74***                        RNR***                        COLREG -96

***                        RND***                        Regulamentul serviciului la bordul navelor civile***                        Documentatia fregatei tip T22